' l ;ANUL III NR. -311

' : SÎMBĂTÂ LUNI - '

30 MARTIE — 1 APRILIE1991 c-

4 PAGINI 3 LEI

MSPRE IMAMI Şl. PĂMÎNT.... La noi,’ orice s-gr spune, între, pămînt şi ţăran a, existat din-; ; totdeauna o indesţrucţibilâ;.; le- .legătură. Cind ziceai ţăran .te

vgîndeai, imedfaţ* .1$ pâmînt,; . Şi, invers. Iur în ultimii ani. cînt] cineva ar fi adus. vorba fie despre Ipămînt, fie despre: ţăran,o făcea .cu ’ miiăsi .^Şi totaşij ţă-;ranul român a- rezistat; .Desigur,;

•acei ţăran : care . 3; lucrat, - indi­ferent de vremuri. .de.? „epoci"., ‘ pămîntul. A rezistat. însă;şi ce-; lălăit ţăran, plecat Ia oraşe,- î n . căutarea unui trai, p ja i, uşor,'-mai bun. Tot - ţăraţi a 1 rămas . şi ., e l / , Ş i' cînd sim&^^rpş.urr-,,Ră.«»tn-‘;s tulul nu rezistă' ispitei... Peste tot,;

satele cunosc o animaţie surprin­zătoare pentru unii, firească pen­tru alţii. „Ce mai,-vor ăştia?11 —. este întrebarea penare şi-o pun destui, cînd dau cu' ochii de Aoii veniţi- ,1a ’ „ospăţul*' pămîntului. ,,Bino c-am mai apucat să prin­dem şi aceste vremuri. Este pă- - mîntul moşilor şi părinţilor, este’ pămîntul pentru care şi eu - ani trudit". ?. Este replica; , aceluia care-şi regăseşte marea dragoste. „Căci n-am fugit’ d e . pămînt, ani fugit de nedreptatea . care im

: s-a făcut mie şi .altora'1 — com­pletează „ţăranul orăşcanV Şi, dacă ne gîndim ţjlne .dacă ' ne aducem aminte de acele vremuri.

tulburi, cei mai mulţi dintre „rătăcitori" au .făcut parte din'

■acea pătură'excesiv de hărţuită, chiaburimea .dintre cei mai avuţi

.{ţi mai harnici oameni ai satelor. De ce să-i primim; oare cu os­tilitate, cînd în ei putem regăsi

:,’o forţă considerabilă care poate ' contribui hotăritor. Ia urnirea din .loc a' paralizatei noastre agricul- -ituri? Pe mulţi nu-i"văd înjugînd.■ boii .‘ sau înhămînd caii, îi văd

-capabili însă, să pună mină de’ . la mîna si să- aducă'de la oraşe

Emil LUCA

; ---i (Continuare tn pas n i -•

DOMNUL ION RAŢIU §1 DEMOCRAŢIA■ „ROMANIA MARE'! ÎL AMUZA CHIAR ŞI PK

- DOMNUL ION RAŢIU ..

' — Sînteţi unş .dinţro-persona- liiăţilo politico; cel mai adesea _ luaţ’c în răspăr-.dc revista ,.Ro- mânia - Mare“ . Cum vă explicaţi J acest lucru şi.care ' vă este alitu- • dinea.faţâ de această :metodă de

• ridiculizare a ‘Personalităţii -dum- ţ nea voastră?;- • . • ’ •- ’ -i >' rr*-.. Pe 'mine mă surprinde. *mă

amuză,‘"dar nu măi'- deranjează cttuşi'de- puţin,^ Sînt nişte acu-*' zaţiiJ'aşaide-abs'urdef ‘Cred -că> ei- • vâd' iin fel de ■ p er ico lîn m m e;

i ţm , personalitatca. meai' în ceea t ; ce ofer eu. Este- acelaşi; -motiv pentru^” care-mi închipui ca rn-atacâ ^Azi“, organul i- F.SlN.-‘‘ ului.^Probabil: acesta: este moţi-"

vul, pentru că ei susţin politica F.S.N.-ului. Eu ,nu o susţin,, am.; criticat-o -întotdeauna, dar., cred că-ntotdeauna am făcut-o - foarte decent - şi-i foarte’ civilizat Şi am< căutat totodată s-o., fac .pe., baze- concrete.- Pe -mine, mă mulţume.ş-

’ te însă mult mai mult faptul câ atunci cînd, mă duc la • Cluj;-, la Timişoara, v Arad, Braşov, -ca să semnez cărţile meîe, .este.- a îm- bulzeală - extraordinară, •, este * un fel de sărbătoare. Cînd, în aula Universităţii din . Timişoara; am ţi nut o - cuvîntâre si a m , răspuns, la întrebările care <mi s-au pus, mi s-a afirmat de;.cei; patru rec­tori (şi sper că-1 adevărat) că nici o dată r-a mai foŞt sala aşa de plină.-Pe mine asta mă-ncăl- zeşte muIt~mai^^taltMe;cît criti- ■cile - din- ,;Itpmânia :MareKt

AJUTOARE, AJUTOARE..,

î — Sînteţi deputat de Cluj. Foarte des se vehiculează ideea că in calitatea po care o aveţi

'nu ' aţi făcut mare. lucru ; pentru , • alegătorii dumneavoastiă.

Nu nii-âm-etalat eforturile •pe care le-am făcut-pentru ju- uleţul1 Cluj" dar am făcUt* foarte , mari Eforturi. Am'î ădus în - jude­ţul Cluj peste un milion de tone

-* do ajutoare. Âm susţinut echipa de fotbal de la Turda, apoi gră­diniţa de copii din- aceeaşi loca-

: li ta te, pe care am dotat-o, foarte ,, bine,; ăm adus 6 ambulanţă din

m . t r u ’o n^ ^ **'*'» < i.’ *3 *

S (Continuare io pag 8 II-a} -

MAXIMA j ;ZILEI

„Legile unui popor, drepturile sale,' nu pot pur- - cede decît de la ei în­suşi". -ţ - ’

M. EMINESCU

. CONFERINŢA

.Centrul Cultural Francez din Cluj anunţă conferinţa - domnu­lui Carpanin Marimoutoii, profe­sor de literatură la "Universita­tea din ^insula .La -RSunioir- (de­partament , francez „Outre Mer“, situat;lîngă insula Madagascar).' Conferinţa, care va- fl susţinută în'-limba franceză,' Va ■ ăveâ ca temă: „DU RECIT DE VOYA- GE“ şi (se va desfăşura ’ in i ziu'a de '4 aprilie a.c.; ora 17, în sala17- de la 'Facultatea de Filologie,- str. Horea nr. 31. Este invitat publicul interesat care -îndrăgeş­te- literatura şi descrierile -de călătorie?,intrarea fiind- liberă. -

MARŞ ..AL,. TÂCERII

. Membrii - Asociaţie? foştilor de­ţinuţi politici din .România "sînt invitaţi în 'Joia „Mare, 4 .apr, a.c., orele, 15,45,.,in 'faţa statuii; lui Mihai’ Viteazul, pentru â partici­pa la un marş al tăcerii,, dedicat -martirilor- (1945—1989). --Ţinuta sobru. , ; ’ .. . . A .r.D .r.R .,'jtfdcţat Ciu|

FLORIILECu sufletul în palme şi laudo

catre^Mîntuitor se îndreaptă ere- j dincioşii; spre altare în * Dumlm-* câ Floriilor,- comemorînd- intra-1 rea solemnă a\ lui lisus - în , Ieru- ' salim. Potrivit obiceiului, ; miţi- i şoare .binecuvîntatc sînt- împărţi-; te tuturor- celor aflaţi în biseri­că. . Ei î:trebuio ■ să vină . cu ■ sufle-1 tul ’ curat,; asemenea soarelui ca - ' re e .ochiul întregii lum i,nepă­tat tJe. răutăţile lumeşti, căci .să­lăşluieşte ■ înăfara, acestora. Fără el ;riUi;Se> manifestă nici soarele, nici luna' -cu steli'Ie, nici fiileore- le .şi nici focul, ci îutreg univer­sul îi urmează curgerea firească.; „A doua zi, duminică, Mintu- itotul rdis; de dimineaţă pleacă, urmat de apostoli, din casa lui Lazăr, prietenul său din Vitan'a. Avea de ! făcut numai • puţin drum pînă la Ierusalim. Ajun- gind în Betfaghe. un cătun aşe­zat-la jpcialele muntelui măslini­lor,-f de unde se vedea întreg Ie­

rusalimul; a zis: la doi din uce­nicii săi: «Mergeţi în sat şi veţi găsi legată de un gard o psină cu mînzul ei, pc care .încă n-a încălecat; nimeni,' ;dezlegaţţ-6 - şl>,

.. rni-o aduceţi. . Dacă vă v'a întreba, cineva, pentru ce : faceţi> aceasta? răspundeţi: Domiiuiur îi trebuie .şi vă va lăsa p e ; voi». S-au dus ucenicii şi .au găsit ;asina ;cu. mînr zul ei, au dezlegat-o şi au adu­s-o la lisus. La început ucenicii n-au Înţeles ■ rostulr acestui - fapt.- învăţătorui1 lor de atîtea : ori. ve­nise . în Ierusalim, totdeauna >în- să po jos; cînd . însă el a înviat, şi-au dat seama, că prorocul Isaia pentru e\ scrisese Aceste cuvinte. Intrarea Domnului în Ierusalim trebuia să fie intrarea: unui; rege, a ..unui rege care -vine în ■ nume­le păcii; "de aceea; încalecă -pe' a- sin- Mal mult, pe rtiînzul neincăle-, lecaţ al asinei, fiindcă Ei este un rege nou, d iferit.de ceilalţi regi ai lumii. Regatul său, - un; regat al păcii,ş i: fericirii. Pornind.-din Bctfaghe, drumul era plin de-iu- dei, care veneau deT 'aşti • din toate părţile spre Ierusalim,

Mintuitorul le .era cunoscut ca • un mare",profet. Dar -auzind şi .cei din cetate că vinevlisus, l-au. ieşit întru în.tîmpinare cu crengi; de finic şi de măslin. Vestea mi- nunii‘ făcută"cu Lazăr era cu- ■ noscută în întreg Ierusalimul. Pentru aceasta voiau; sări pri- measeă cU -cîntări de laudă. S tri-- gau şi cei ce i-ati ie ş it întru în - . tîmpinare şi. cei de co-1 urmau:

. «Osana, binecuvîntat fie cel cc : '■vine în numele Domnului, regele • lui Israil». Recunoştoau cu toţii ;în această - binecuvîntare că lisus este trimisul Domnului, este Me­

sia, regele r. cel r nou . al • lui • Israil. ‘- Iată cum,- ş i- în această reîn­

noită^ primăvară, sufletul’ cel mare şi sacru ce ni . se dăruie pentru a no apropia^ de cele di­vine există nedespărţit -de origi­nea sa:- de acolo vine, într-ac'olo priveşte T şi; năzuieşte. Eliborareai- de întuneric va veni atunci fcînd fiecare se va înveşminta.' în treaga: lumină - şi. va fi : redat ce­rului căruia îi aparţine,5, legă- nului în care s-a aflat-încă- îna-, inie de a se naşte. ^

Mlchaela IÎOCU

Slujba de sfinţire, Credincioşii parohiei noa în-, fiinţată, „Sf.-; Andrei" din cartie*- rul Andrei 'Mureşanu, anunţă sfinţirea locului pentru noua bi­serică ortodoxă cc se va construi iri acest cartier, pe strada Zar- neşti, colţ cu Galaxiei.' Slujba de sfinţire şi punerea

: pietrei de temelie a bisericii va

fi . oficiată de către Prea Sfinţia Sa, Episcop vicar' Dr. Irincu Pop nistriţcanul, Duminică 31 martie 1991, (Duminica' Floriilor), ora' 12,00.

Invităm cu acest prilej. pe toţi bunii noştri ' credincioşi să ’ ’ ia parte la această blnecuvîntafă sărbătoare a parohiei 1 -

C O M U I S I I C A T. în ziua de 2’3 martio 1991, în sala „Rap-"o:

• sodia.-Română“ ;din. Bucureşti, în organiză- <; reaf-Federaţiei Sindicatelor Libere din ln - . yăţămînt; ' S-a . desfăşurat,; un , miting cu ■' participarea- reprezentanţilor din toate jUr ; deţele; afiliate. MitinguU a avut' ca obiec- • ţiv.i al- dezbaterilor; prezentarea şi susţine- • rea-; .fermă a revendicaţilor socio-profosio- ' naie-’ cuprinse îft.-memoriul^'adresat ' că­tre: - Senat, Adunarea' Deputaţilor, preşe­dintele Românioi,. Minişteritl:• Invăţămîn- Jtului'jşi’ Ştiin{'ei,-'MiriisterurMuncii şi .Pro^ "'l teCţiei - Sociale, - --'Ministerul • -Finanţelor,■’ M E J S A J ' A P E L — -PROTEST referitor ; la: . - " v -:-' salarizarea' -cadrelor* didactice , con- ‘ form celor convenite în; cadrul' Comisiei' mixto: Ministerul învăţămîntului’-şi Ştiih- ’’ ţe i:-f-S ind icate;,' ' - ■■ — ridicarea' condiţiei sbcin-profesionaie '

a tuturor celor care lucrează în învăţă­mînt; • v ; ’ '•*

democratizarea fnvăţămîrttului; V— asigurarea condjţiilor, ergoriomice', în..

toată reţeaua.şcolară.'- ' .’ Consiliul Naţional al Federaţiei Sindi­

catelor Libero din învăăţmlnt, întrunit

îti 23 martie ’ 1991, . îfi şedinţa extraordi­n ară /a d ecis 'ca ,: în cazul în, care reven­dicările: salariate nu vor. i i , soluţionate; pînă la data dc 31 martie 1991,"sindicate-' le afiliate vor trece la desfăşurarea âcţiu:- nilor premergătoare declanşării grevei ger" ne'raleT

. FEDERAŢIA SINDICATELOR LIBERE DIN ÎNVĂŢĂMÎNT,

-• - ; c o n s îl i u l n a ţ i o n a l ’';

• Delegaţia’,SLIPC! alcătuită din ..48 de persoane a participat la miting , şi a. sus-' ţinut 'revendicările ; personalului . din . ,In- yăţămfnt.': ; \ "t ’ . ;- v-'- SUPCÎ In funcţie de soluţionarea re­vendicărilor, va hotărî şl. desfăşura, con­form Statutului şl legislaţiei. în- vigoare, o serie.de acţiuni.- Riigăm nucleele' sindicale - să: , păstrezo permanent legătura* cu sediul SLIPC, in­clusiv îri perioada vacanţei de primăvară.

* : c o n s il i u l s i n d i c a t u l u i l i b e rî n v ă ţ ă m î n t p r e u n iv e r s i t a b

CLUJ

IIOTARÎRI ALE GUVERNULUI

8 aprilie-1991' este1 z i1 nelu­crătoare. Unităţile de alimen­taţie publică- vor avea pro-, gram de lucru do duminică, iar- unităţile sanitare vor 'Tu-' era potrivit unui program sta­bilit de Ministerul Sănătăţii, care să-rasigiire asistenţa me­dicală. .Nu beneficiază de a- ceste- prevederi .unităţile cu foc. continuu, precum şl alte

■unităţi-’ a căror’ activitate «iu poate fi întreruptă. Recupera­rea timpului de muncă lucrat de către angajaţii unităţilor- sus-menţionate urmează-'a so face eşalonat, potrivit Legii.

Guvernul României a-emis,o hotărîre cu privire la piaţa îri avaris către salariaţi a j urnă ta te. din sumele reprezen- tînd , compensaţia şi- indexa­rea pe luna aprilie 1991, cu­venite, ca urmare a aplicării e- . tapei ■ a doua a . programului, de liberalizare a preţurilor şl de protecţie socială .In hotă-, rîre se arată că sumele cuve­nite salariaţilor, ; reprezentînd compensaţia şi indexarea pe luna aprilie 1991, vor. fi plă­tite, îri avans, de .bănci în cuantum de 50 la sută,.-eşalo­nat pe perioada âS martie, —5 aprilie 1991. Restur de ,50 la sută se - va .-plăti- odată ;pu clienzina a doua a lunii apri­lie sau odată tu plata salariu­lui pentru salariaţii care p r i- ; mese’ salariul o singură data pe lună. : Societăţile' bancare; vor eşalona plata sumelor pre­văzute mai sus, ■ ţinînd seama de disponibilităţile ; societăţi­lor- comerciale.” regiilor, insti­tuţiilor şi organizaţiilor de efectuare a plăţilor respective."

Moscova, Piaţa Roşlo: „clccto" politice,- Desen dc Mihai BACOCIU

IN SENATUL

ROMÂNIEI’ , - -*

.în : şedinţa de vineri, a Senatu* iui,- domnul . A . BîrlădeaiiU, pre- şedinţele Senatului a făcut o ' de­claraţie foarte critică la adresa programului de guvernare a cabi-; netului;, condus de premierul Petra Roman, «în special’ asupra ’ulti-, mului raport* prezentat în , faţa' parlamentului, care, du pă . opi­nia domniei sale, n-a prezentat situaţia ■ reală în care se află e- . eonomia. -romanească, : sqeietatea’ în ansamblu. Vorbitorul a opinat— ţinînd cont de situaţia'deose-; bit de grea în care se afiâ ţara— că România are nevoie de un guvern de; coaliţie, în. care toate forţele politice. să, participe la guvernare, să-şi asume răspunde- ; rea ieşirii din criză.";. Discursul- critic, a vizat, îh mare parte, sta­tutul adoptat la recenta conven­ţie naţională a F.S.N., care . a- cordă drepturi foarte mari lide­rului ' naţional a l ; formaţiunii, fapt ce în '.opinia vorbitorului " constituie'. u riperîcb l; real, la a« dresa democraţiei. î n legătură ttţ declaraţia' domnului ’ .Bî.rlâdeanU au fost exprimate mai multe po­ziţii, îri majoritate; defavorabiîS,' ’ apreciindu-se ; că ; problemele: ţin de. politica F.S.N. şi mi fac parte din obiectul unei şedinţe de Se» nat- r1.-' . " ■ ■ : . ; ; ; ■;

d e c l a r a ţ i a l u i ; ’

^ .; ■ B o i t i s ; Ei.ŢiN

Fe<leraţia Rusă „traversează u- nul din cdle mai complexe şi mai dramatice momente, - din istoria sa“, — a , declarat B oris, Elţln îri raportul „Cu -privire la situaţia, politică şi - social-economică din R.Ş.FJS.ft. - şi la măsurile’ de ie > şire din criză*, prezentat Con­gresului deputaţilor poporului al Rusiei. El a ' criticat „sistemul politic şi economic monstruos*, care „a îndeplinit ani îndelungaţi funcţia Ue control total, asupra tuturor“ . Caracterlzlnd raportul de forţe politice din ţară, Boris Elţîn a delimitat „două orientări politice opuse, clar conturate, prii raa vizind „strategia transformă­rilor, profunde in toate sferei® vieţii .înnoirea radicală a U.R.S.S:, transformarea el într-o uniune de state siiverane“ tar a doua care urmăreşte „menţinerea şi chiar consolidarea monopolului econo­mic al Centrului" şi duco Ia „catastrofă, economică.". ' ■

SPECTACOL

EXTRAORDINARMiercuri, 3 aprilie, la orele

i6 şi 19,30 ROYAL F.M. prezin­tă la Sala Sporturilor, spectaco­lul de mare succes «D olarii. . . şi totuşi dolarii". La acest spec­tacol aveţi şansa să cîştigaţi gra­tuit tm bilet la „Instant Lotery - - Comturist S.A., Loto-Prono- sport cu cîştiguri în dolari. Prin tragerea la sorţi a seriilor bile­telor de intrare se vor atribui ze­ce bilete la fiecare spectacol, o-, lerindu-se şansa'' unor ciştiguri de pînă la 10.000 dolaii.• La spectacol participă cunoscu­ţii actori ţi , cînţăreţi.- Stela Po­posea, Alexandra Arşinel, Puiu Călinescii, Nicu Constantin, Came­lia Mitoşeru, AL Loca, Corina Flori an, Cătălin Crişan, Corina .Moldovan. Carmen tacob, iar prezentator este Eusebiu Ştefă- nescu. Muzica- grecească şl ară­bească .cu grupul vocal-instru- mental Univcrs-Neoton! program special sexy-muzical!' :

Biletele se găseso la Casa Stu­denţilor, Intre orele 12—17, sau

. la Sala Sporturilor In ziua spec- tacolului. '

EXPOZIŢII. -

! Luni, Ia ora 12, la Galeria mi­că a Filialei Cluj a U.A.P. (str. Iuliu Maniu' nr. 2—4) va avea loc vernisajul, expoziţiei „Quijotes- co“ a sculptorului : Egon Marc Lowith. 77

Marţi, la ora 13, la clubul Ca­sei universitarilor, se va deschi­de expoziţia de scenografie a pictorului Vaier Vasilescu. Ex­poziţia rămine deschisă pină în20 aprilie. v' - •'

INVITAŢIESocietatea culturală «Frăţia

Şcolară Româno-Italiană" — FRASGQRI' — invită pe cei ce se simt atraşi de miracolul ve­getal, tineri sau virstnici,'pre-.: cum ■ şi pe toţi' susţinătorii socie­tăţii, la vernisajul expoziţiei de artă plastică intitulată „Glasul policrom al florilor", realizată ’cu participarea' Onor elevi tiln şco­lile municipiului , Cluj-Napoca. Expoziţia se "deschide astăzi, In slmbătă Floriilor, la 'ora 10, In holul serelor mari ale Grădinii botanice clujene.

DE ZIUA A DOUADatorită unei coincidenţe fe­

ricite, anul trecut, după dece­niile ateiste, antireligioase ale dic­taturii, credincioşii cultelor ori­entale cit şi occidentale — ro­mâni,' maghiari, germani, armeni, sîrbi,. slovaci ortodocşi; catolici, protestanţi — au sărbătorit îm­preună primul Paşte.

Anul acesta însă prima zi a sărbătorii învierii Domnului pen­tru catolici şi protestanţi din în­treaga lume are ]oo mai devre- me, la 31 martie, ziua următoa­re fiind dej a zi de muncă, întru- ’ cît In ţara noastră oficial Paşte- / le se sărbătoreşte după calenda­rul ortodox. ,

După atîţia ani amari de tris­tă amintire, catolicii şi protes­

tanţii ar dori să cinstească şi zi­ua a doua, aceasta fiind atît un drept religios, cît şi o datorie fa­ţă de credinţa şi biserica lor, în condiţiile exercitării . libere a religiei într-un : stat democratic

' de drepte. , ............în acest sens, adresăm un a-

pel călduros conducerilor de în­treprinderi - şi instituţii, ca,.;- în spiritul tradiţiilor strămoşeşti ale

■ acestor meleaguri, precum şl po- •' trivit ’ libertăţii confesionale,

să înlesnească pentru angajaţii lor catolici şi protestanţi sărbă­torirea cuvenită şi celei de a

v doua zi a Paştilor, potrivit unor înţelegeri întocmite la Jocuri de

■: muncă. , ‘ '.; Conducerea . judeţeană U.D.M.R:

CANALIAE ste un a n im al b ip e d ca re ca d e ,

fosa ,' În totdeau na , In patru p ic io a re . R evo lu ţia l -a a scu ţit s im ţu l p la să ­rii p e pozi{U a va n ta joa se . Îna in te săruta, um il, m în u ţa to v a ră şe lo r cu fu n cţii, li b ln e -d isp u n e a p e tova ră ş i la ch e fu r ile ca r e s fin ţea u m arile şedin ţe. A v e a În totdea u n a u n cu v în t ea ld d e spus. «1. d e scria la a d resa puterii, I ţ i a scu n d e a c u g r ijă a ce a P/irte d ln b io g r a fia p erson a lă ca rel-a r f l c r e a t p ro b le m e „ d e ca d re " . D upă re v o lu ţie (m ă r o g , toa tă lu - ra ea -i adee aya) » l -a a ba n don at m a n ­tau a roş ie ş l-a d even it d e d rea p ta . C onvin s. S in cer . S u ge d e la ; t o a te o ile c a r e - i ie s In c a le . C e le m at n lt in g e ■ (d in p artea stin să ) ■ I -a u d at c u p ic io ru l, d a r n u s -a ţ ifo n a t prea tare . M al este. Încă la pte .de su p t. r~,:- . 77

C onsoarta , d tnsu lu i u m blă în g r ijo ­rată prin ce ta te , ş i-ş i răs fira Îngri­jo r a r e a : „ C e n e fa ce m d a că v in ia r

- ă ş t la î“v P ă i to cm a i d lnsa n -a r tre­b u i s ă se team ă, pen tru că co n v iv u l şU e le cţ ia p e de rost. C om baU vita-

. tea d o m n ie i sa le , e s te d irect p ro p o r ­ţ ion a lă c u sum ele d e ban i puse ln

J o c , ia r n u cu cu lo a re a p uterii. Ce ae fa c T P ă i ce -a u tă cu t ţ i p in ă a -

. : c u m . T ră iesc - b in e ' m ers i, op tln d- p en tru c e l m al b ăn os, .. in variab il.. C e m ai con tează con v in g erea de

stin gă sau d e d rea p ta? ) P en tru ca ­n a lie con tea ză d oa r flex ib ilita tea pi­c io a r e lo r ca r e -i asigu ră c o n fo r tu l că ­d e r ilo r . C u asem enea sp ec im en e poţi con stru i o r ice fe l d e R om â n ie : , c o - m unistă , cap ita listă , feudală .

‘ A , d a că cu m v a a r d isp ărea p o li- , t icu l, ab ia atunci 8 r trebu i să se : În g r ijo re ze doam n a. A tu n ci a r < ln -

ţă rca toa te ugere le şi stilatu l e l s o ţ> n -a r m a l .av'ea . p a ce . C um o astfe l

d e p osib ilita te este, *9,9» la . sută, e x c lu să , p oa te să -ş l fa că In tihnă siesta , ş i să se p lin gă , ln con tin u are , d e c it d e g reu au d u s -o . i n , v rem u ri

i m a l o d io a s e ,d e c ît acestea .. ■' A. MAKA

IN ATENŢIA ELEVILOR, PROFESORILOR ŞI PĂRINŢILOR!A apărut,-In colecţia Bibliote­

ca Tribuna, o foarte utilă şi aş­teptată lucrare în' sprijinul ele­vilor, care se pregătesc să susţi­nă examen de ' admitere îif li­cee ţi şcoli profesionale: „S on -. sul taţii pentru admiterea în li­cee şi şcoli profesionale — limba română". ’ ' ■ ; \. Elaborată de profesorul Mircea

Bertea, Inspector -şcolar, şi avi­zată de Ministerul Invăţămîntu- lui şi Ştiinţei, lucrarea cuprinde detaliat toate subiectele şi pro­blemele cerute de Programa de admitere la limba română: no-- ţiuni de teorie literară şi com­poziţie (definiţii, exemple, mun­că independentă), operele literare din'manualul de clasa a VlII-a cerute pentru examen (subiect, momente ale subiectului, comen­

tarii literare, caracterizare de personaje, exerciţii de muncă independentă), sintaxa propo­ziţiei şi a frazei, contragerea şi

I expansiunea, topica şi punctua­ţia subordonatelor, rezolvarea ce­lo r mai dificile exerciţii de sin-

.' taxă din manualul deG ram ati- . că (clasa a VIII-a), subiecte date 7 la examenul1'de adiAitere'în 1990.

subiecte propuse de inspectora­tele • şcolare, de licee, şcoli, ca­tedre şi profesori* alte 80 su­biecte posibile. , , . ;

In Cluj, lucrarea poate i i pro­curată, contra cost, de la secre­tariatele (bibliotecile) .. liceelor pedagogic, „G. Coşbuc", „A. Ian- cu", „M. Eminescu* şt şcolilor nr.5 ,15 şi 23, iar în Turda de la şcolile nr. 4 sau 8. » .

CAMERA DE COMERJ Şl ilSOUSTBiEA JUDEŢULUI CLUJ

Camera de Comerţ "şi Industrie a României ;Ministerul Comerţu­lui şi Turismului'— Departamen-- tul Comerţ interior, ministerul re­surselor şi industriei — Departa­mentul industriei textile şi pielă­riei, organizează1 în staţiunea^ NEPTUN, in perioada 10—27 a- prilie a.c. „TÎRGUL INTERNA­ŢIONAL EN-GROS PENTRU PRODUSE TEXTILE, ÎNCĂLŢĂ­MINTE", după următorul pro­gram: ţesături (toate categoriile): 10-a-lî. 04.1991; confecţii: 15—25 04.1991; încălţăminte: 10—17.04.

.1991;..marochinărie, pasmanterie, galanterie,- mercerie: 10—20.04 1991. ■7 Sint invitaţi să participe,' în raport de profilul, lor de activi­tate, producători comerciali. din sectorul public (societăţi comer­ciale din sectonil public, unităţi , de producţie şi comercializare, ale cooperaţiei .firine particulare),’ Taxa dc participare este de 4000 Iei pentru societăţile " comerciale din sectorul public si cooperaţiei ’ şi 2000 , lei pentru agenţii eco- . .nomici particulari. .

' ‘ Sumele se vor vira anticipat ' în contul Camerei de Comerţ şi Industrie a* României nr.. : -- 4510.00.72, Banca Comercială a ' României, filiala Sector 1 Bu­cureşti. 7 , . '. ■ ■ 7 ■'

Din taxa ' de participare ' orga- . nizatorii asigură' -spaţiul de . lu­cru, vizionări de modă, dialoguri producători—comercianţi, etc. „ . ,■- La solicitările d-voastră se v o r . putea obţine» contra cost, spaţii . . 7 de expunere j proprie,' servicii de - cazare; nasă, i servicii de dacrtflo- ,. > grafiere, etc. . - . ■ '• Participanţii;-la ,TIrg ;pot sosi' , ■_

",In staţiunea;. NEPTUN de marţi, , 79 aprilie a.c„ la hotelul Neptun, unde se va'prezenta şi copia dis-' poziţiei de plată prjvinfî virarea' taxei de participare. ■ ,

Pînă în data de’ 2 aprilie a.c. - veţi comunica la Camera de Co­merţ ş ir Industrie Cluj participa- ■ rea d-voastră la Tîrg.• Informaţii suplimentare-la te-, lefon 1-17-43, interior 187, C lu j..w Camera de Comerţ, şi Industrie. - :

PRECIZARE liţia judeţului Cluj, esJe. par-; ţial, eronată. Conlorm declara-

Informaţia publicată' în zia- ţiei celui acuzat, persoana ac- -rul nostru de ieri privind ac- cidentată nu -a decedat, iar ce-;cidentul de circulaţie comis de tăţeanul Ioan Aloaş nu .poateIoan Aloaş, primită; de la Po- fi considerat criminal. <

' Teatrul <• Naţional — sîmbătă, ora 18 — CÎNTECE ŢIGĂNEŞTI; duminică, ora 18: DIVORŢ IN STIL ITALIAN.

Opera Română — luni, , pra18,30 — VÎNZATORUL DE PA-; SARI.

Universitatea liberă prezintă luni, , ora 17, în sala mică a Ca­sei universitarilor, “ prelegerea: IOAN MOLNAR PIUARU. CO­AUTOR LA SUPPLEX LIBELLUS VALACHORUM. Prezintă: prof. dr. : docent Crişan ■ Mircioiu; ora 18: ROMA ŞI MISTERELE EI. ' Prezintă cu;diapozitive: Virgil Constantinescu, farmacist. '

PROGRAMUL FILMELOR DE LUNI

• CAUTIND-O PE SUSAN (9; 11; 13 ;15 ; 17; 19) — Republica• LUPUL SINGURATIC (9; 11; 13; 15; 17; 19) — sala A • CAP­CANA MERCENARILOR (11; 13,30; 16; 18,30) « DESENE ANI­MATE (10) — sala B Dacia• NEMURITORUL (0; 11; 13; 15; 17; 19) — sala A • ULTI­MELE ŞTIRI <12; 14,30; 17;- 19,30) • DESENE ANIMATK (10)- ;-— sala B Mărăşti • ISUS (9; 1 1 3 ; 14; 16,30; 19} — Victoria• CRIMA SUB SOARE (9; 11,30;14; 16,30; 19> — Aria • SUS­PECTUL (12; 14,30; 17) — Mun­citoresc • CINEVA CARE SA MA APERE (9; 11; 13; 15; 17;19) — Favorit ' • TATAL STI- CLETE, FATA PUNK-ISTA (11; 13; 15; 17;19) • PRINŢUL FALS (9>—Timpuri noi a SCURT CIR-V CUIT ' ( l i ; -13; 15; 17;' 19) — Ca­pitol. '

DOMNUL ION RAŢHI Ş! DEF (Urmare din pa#. I) ' ■.

Franţa pentru spitalul din Turda (pentru că cu in Turda m-am născut). 1^ Cluj am dat o . im­portantă sumă de bani pentru construirea unei biserici a maici­lor unite, greco-catolice. Apoi, doe tarea în toate părţile cu maşini de scris, camere video, construi^ rea acestui club, la P.N.Ţ. din Cluj. Am adus nenumărate trans­porturi de ajutoare nu numai pentru Cluj, ci pentru toată ţa­ra. Odată şi odată va veni; mo­mentul, clnd se va afia despre toate aceste ' eforturi pe ' care le-am făcut. Inaiscutabil, P.N.Ţ. a primit de la mine cel puţin.o jumătate de. milion de le»,'am dat o maşină ' ARO la Turda,, deci. sînt tot felul de eforturi pe care le-am făcut, dar n-am con­siderat necesar să-mi etalez efor­turile şi să cer aplauze din par­tea tuturora. Âm căutat şi din punct de vedere- comercial, in­dustrial, să fac ‘ ceva pozitiv,

' şi-am început discuţii cu Inti’e-- prinderea .Someşul*. Ani fost pe

, punctul de -a .'perfecta o stimu­lare tn privatizata acestci Intre-7 prkideri. . Pentru moment de­mersurile ţ s-au împotmolit oare cum, pentru câ era vorlia de-a asigura valuta in străinătate. Ei au nevoie de meterii prime, an exporturi, dar n-au valută, şi-a- , tunci să garantez eu .valuta, in străinătate, s-adue materialele Iii jSomeşul" şi pe urmă să vîmlă ln străinătate produsele finisate ţi-n felul .acesta să se facă com­pensaţia valorilor tiire-au fo;.ta- **“ *,wte, Cu alte cuvinte, in m od.

foarte practic am căutat să; a- jung la această soluţie. Sper câ şe va reuşi în cele' din ? urmă.

; Vreau să fie u n ' fel de «xemplu cum se poate privatiza ceva în

, mod concret şi -s-aducă beneficii : importanţe tuturor muneitoriloT, r salariaţilor. Acum două săptă- : mini am înfiinţat Banca ,Albin3.: Puteam să facem jnult.mai mult,; dar am fost îngrădiţi tocmai prin faptur că lipsea acest pachet . de : legi care abia - acuma -încep 7. să . devină operante . în economia na­

ţională. Or nu poţi să desfăşori■ o activitate de rgentil -ăsta diică eşti îngrădit, tot timpul de tot fe­lul de popriri, de dificultăţi, şi

- trebuie să, afiriii categoric că în tot ce^am făcut in ţară 'm-am iz­bit de-0 birocraţie extraordinar, de puternică ce a zădărnicit . şi tergiversat eforturile .mele de-a realiza ceva in domeniul comer­cial. ■■■! .. . i >7. .

„MONARHIA DA IMAGINEAi STABILITĂŢII ŞI

7 £ ; 7CONTINUITĂŢII" ■

4- Forma de suvernămint £n , România7cstc 'republica. ' Totuşi,

«lupă părerea dumneavoastră am (i Iost mal' „ciştigaţi" dacă ar fi revenit-la tron retfele1 Mihai?S-ar - fi schimbat oare- în bine iniaginca TTWmâniei ‘ peste, hotare şi ani fi beneficiat de mai imill ajutor economic, de mai niull.1 simpatie, apoi, din partea . Occi­dentului? -, (

— Cred că probl<»jna mi sn 'pa­ne ln felul acesta. Este drept câ regele • Mihăi nu poate să facă rriare lucru. Este rosponsabilita-

' - tea guvernului," in ' primul ritul, şi este imaginea pe care-o dă România peste liotare. In acest

‘. sens trebuie ămerizată situaţia. Dacă imaginea de stabilitate,, de continuitate, ar putea fi realiza­tă de actualul preşedinte,, evi­dent, o reîntoarcere la monarhia constituţională n-ar putea /să a- ducă mult mai mult. De ce ima-

’ ginea unei monarhii .constituţio­nale prezintă inţeres,, este tocmai pentru că dă impresia şi dă im a-; ginea stabilităţii şi continuităţii. De asta avem nevoie, ca şă. adu- - cenv ln ţară capital străin care va fi investit aici pentru profit, hu ca ajutoare. Ajutoarele nu vor redresa situaţia economică. Situa­ţia economică a ţării va fi re-

. , dresată numai şi numai atunci cînd omul 'de riad,- capitalistul străin,' americanul, japonezul va

r aduce dolarul şi yenul lui ţi-1 va investi In ţara noastră pen-

S-trtt profit Or el nu va face a- J cest lucru dacă;riscă să-şi piav-

, dă capitalul. -El va merge numni 7 atunci clnd are sentimentul că

va continua sistemul, se va men­ţine, va avea .stabilitate. A ici ţre-

~ buic să punem1 problema între republică şi monarhie. Nu este

.. vorba de personalitatea preşediri* telui lliescii sau a regelui Mihai. Eu hu sunt un7monarhist info- cat,.eu socotesc 7lnsă că.este im-

.portant ca' ţara ’ să 'sc pronunţe.' De aceea In dezbaterea Consti-

■ tuantei am propus să se facă re­ferendum. Or propunere» a fost respiasă.

( va urmaI

IARĂŞI DESPRE JĂRANI ŞI7 (Urmare din pag I) -

tractorul, sâ aducă maşini agri­cole multe şi felurite.

Există, desigur, şi alte cate-; gorii de doritori de-pămînt Unii veniţi cu bune intenţii, alţii cu dorintţa «le a face bani din vînzarea averii, moştenite in­tr-un fel sau altul; •: Important este de-acum ca pă­

mîntul să fie lucrat, lucrat bine şi să rodească. Cum vor reuşi noii proprietari, oricine ar 7 ii- ei, să şe adapteze condiţiilor spe­ciale ale etapei pe rare o par­curg?, Sfaturi la tot pasul, sfă­tuitori'^ c u . duiumuj. -Unii au ln-; credere, ■ alţii sînt suspidoşi în tot ce li se spune. Dar şi sin­guri, proprietarii se decid greu. E-o situaţie. atit de originală, pc care mulţi n-an mai sperat să o prindă, iar acum încă nu s-au dczmeticiit Cei mai mulţi îşi vor înapoi pămîntul. Să ştie câ-i cu adevărat .al )or, sâ-l lucreze cum ştiu ei. Sînt $i păreri că aso­ciaţia ar fi p rezolvare mai bună, ln pas cu timpul, cu epooa. Vasile Ţăran, unul dintre .adep­ţii acestei teorii, ne spunea: .A r fi mult mai înţelept , ca ţăranii să opteze pentru gospodărirea a- verii lor prin forme asociative, de tip capitalist. Aceasta se impune şi penrtu . faptul eă în prezent ţăranii care-ati fost cooperatori nu au posibilitatea să munrească pe cont propriu. Ei sînt îmbă­trâniţi, nu au , vite de muncă, nu au unelte. Se vor. găsi bi­nevoitori .care să Ic execute lu- crutUn, dar cu cc preţuri? U- ni» speră In ajutoarele copiilor care lucrează îa oraş. Aceştia

, vor Veni, . /ară îridoxafă, în con-'7 cediu şi la sfîrşit de săptămînă.

Dar pămîntul trebuie lucrat în toate zilele, nu doar din cînd In cîn d ..." . i|;

Sînt însă - destui şi" cei ca re - vor să se stabilească;iar la sat. •' Mulţi, dintre eî, tineri. Laurenţiu; Momeu este unul dintre ei: Jn- ce măsură voia fi stimulaţi pen-. . tru a ne întoarce?. Ne va -ajuta . ; -statul în vreun fel?.Cuta anume? , Vonv primi împrumuturi , pentru , . construirea de Iot:uinţe, pentru procurarea de maşini agricole?"

î Se' întreabă şi - ne întreabă in-' 7 . terlocutorul nostru. Ar fi, firesc,

; desigur, ca toate răspunsurile să •• fie afirmative.. . ,- 7 ■ ;-

Am mai spus-oi au spus-o şi alţii înaintea noastră: C lnd -

. ţăranul este bogat, ţara “este bo- agtă“. Să nu ne fie frică ' de îmbogăţirea ţăranului. Sau mai bine zis, a agricultorului In ge-

- neral.. . Poate frica; de. o even- •*; tuaîă prosperitate a specialiştilor din agricultură i-a-determinat pe.

. legiuitori să-i „marginal iaeze" pe , inginerii agronomi, pe' horticul­tori, pe zootehnişti şi! pe medicii veterinari VNediyptatea care li s-a făcut acestora este imensă! > Txir, care puteau mai bine decît oricine sâ sporască gradul de modernizare a agriculturii româ­neşti! Să devină fermierii pe ca-

, re-i are oricc ţară cu "o agricul­tură cane 'sc respcctă. Legea în­să oferă aceleaşi’ posibilităţi in­ginerului • < agronom, , medicului» profesorulni sau altor... lntrtec-

. tuall aj satului. Se vrea o lege dreaptă. Şl birÎc-î' lege. < nu-i

tocmeallf C e.nc facem Insă clnd legea?... " ■ ,7 ...

r T l i i-

•MOZAIC M0MIC*3 ■

BLAZONUL BOIEROAICEI SARA BULCESCU

Un foarte interesant şi totuşi, na îndeajuns; de cunoscut perso- ,aj al Clujului din secolul XVII t fost, desigur, şi boieroaica Sa- ’ ra Bulcescu., împărtăşim-cititori­lor noştri cîteva amănunte legate je frumoasa româncă,- a cărei po- reste de dragoste s-a desfăşurat- tu 300 de ani în urmă în oraşul »stni. Hnăra şi inteligenta Sara ţ.a numit, de fapt, Stanca şi era . ■ fiica postelnicului Preda din Mun- tenia (acesta'era fiul spătarului ■ Dsicu Bulcescu). Ajunsă In ur- ; ha noastră împreună cu frateleii, care se numea tot Diicu. în Împrejurări neelucidate, o găsim i pe frumoasa. Sara Iri centrul so- ‘ aetăţii selecte a Clujului, logodi- ■li cu un conte din familia Beth- : leu, Căsătoria cu acesta n-a mai jvut loc,, probabil- din cauza „a- i vansurilor“ . făcute româncei de IAlislau Sz6kely,:de Ineu, un om (carte influent In Clujul veacu­lui al XVlI-lea. ,/•Sara Bulcescu (care-şi păstrase ;

nomele' de familie românesc!) a j avut cu Siekely’ O ..căsătorie reu* (. ţi«; chiar dacă nu pentru mult î: timpcăci eurîndrămase vădu­vă. Deşi recăsătorită cu o per- 1 ionalitate de prim rang din ie- . rarhia nobilară transilvană, con­tele Ştefan: Haller,' Sara semnea­

ză în continuare cu numele de ; fată, acela de Sara (Stanca) Bui- cescu, neîntrerupînd legăturilefamiliale şi comerciale cu rudele ei boiereşti din Ţara' Româneas­că. Corespondează destul de des cu acestea, bineînţeles în limba •română. Tînăra doamnă a ajuns, cu timpul, să cumpere o casă Jn Cluj, casă ce se găseşte şi astăzi

: In colţul.străzii,Napoca cu Piaţa Unirii. Sara a' reconstruit şi /nţo-dernizat această casă adăugîndu-i un etaj. în curtea edificiului ea a aşezat o lespede din piatră cio­plită, pe care se indică faptul că imobilul a fost construit de Sara ’ Bulcescu în 1698. Placa înfăţişea- ză emblema boieroaicei, un . leu (sau leopard?), ce stă în două pi­cioare şi J ţine trei flori. întreaga v ornamentaţie a blazonului, scuip- • tat artistic de Un m a e s t r u ano- ; riirn al vremii ,este tipică heral­dicii . transilvănene din secolele . XVI—XVII. îri 15 septembrie - 16.99, Sara * Bulcescu / - dăruieşte 566 florini bisericii, tipografiei şl ■ şcolîî reformate din actuala stra- l dă Kogălniceanu. Într-o scrisoare din Alba Iulia, datată 26 iulie 1702, frumoasa ! româncă ., este menţionată ca fiind deja soţia ;.

; contelui Haller. în 12 septembrie v ' 1713, Sara împrumută o sumă «le ;

gULCSEJîDI

d€ ieri şi dc aziJ^oftanfiiul,scria ‘ .Caragiale, ....

ete uri patriot,, hotărîf, ’ naţiona­list exclusivist,,, român, pînă in măduva oaselor; Guvernamental, sau. cind < din nenorocire nu se poate,, opozant, moftangiul foii- : cită Rrroţnâniâ în cazul dinţii şi ■o deplînge în cazul al tioilea..E om de partid şi se găseşte în ■’ toate clasele sociale*.1 Ştim, deci, cm era mof tangiul lui Caragiale. -• Dar cel de azi? Să nu fie!?! Aşi! • B este evoluat, superior dar nu în bine! -

Moftangiul dt* ieri, cel al lui Caragiale, era pus pe harţă, d is­cata cu sîrg politică, revendica drepturi şi vedea greşeli. Moftangiul de azi n-are timp

8e discuţii,' e acru, violent şi dornic să-şi înlăture oponentul. .

Cel - de -ieri prefera" circiuma, birtul, simigeria şi berăria.Cel de. a z i ' se., simte , bine fn *

stradă, în piaţă şi balcoane. Moftangiul -de ieri era pentru ,

democraţie şi pentru lege.Cel de azi - vrea altă lege şi ,

liră menajamente altă democra­ţie.Moftangiul de ieri, se mărginea =

la discursuri, la confruntări de ; «pinii Ungă o .bere,, la a striga adevărul In faţa -oricui. . - ;

Moftangiul de azi vrea o nouă (evoluţie sau. mai multe, fiindcă el asemenea lui Dandanache, .de la paş* opt dă-i. şi luptă şi luptă si dă-I“, căci a .rămas fără co- r Wii, mă înţelegi." ’ - Cel de ieri îşi iubea ţara şi

M spunea nimic, râu despre ea. i Cel de a » o. (Jenigrează'cînd '?

ti pe unde poate f Moftangiul de > ieri era în ge- |

Heral din tatî tn fiu republican, i

EPIGRAME

: De'ale .agriculturii.;• ■. ••

PERSPECTIVECa noua lege funciară Agricultura ia avînt ,8 din această . primăvară • N-o să ihai fie ;. . la pămînt.'

CONSTATARE hteţi şi bine îmbrăcaţi . Tiranii care demonstrează îmi par c u . muit mai cultivaţi Oertt pămîntul ce-I lucrează.

’ CONTRATIMPAcum vreo cîţiva zeci de ani Tiranii toţi voiau pămînt

.■: Moftangiul de .azi a devenit peste noapte pro-monarhist.

Cel de ieri nu voia decît o leafă şi un post mai bun şi o democraţie mai echitabilă. ......

Cel de azi vrea,,un singur lu­cru: puterea.

Moftangiul de ierreombătea cu măsură puterea.' ■>. *" '

Moftangiul de azi doreşte grab­nic sfîrşitul ei. r:- ^ -■ Cel de ieri avea o candoare, o

căldură, un sentimentalism. :Cel • de azi e veninos, răzbună­

tor, , dornic. de violenţă. - >;Moftângiuf; lui Caragiale avea

o sinceritate a lui. .\ Moftangiul, de azi nu are . nici

Una.. Cel de ieri se împăca repede, „pupat piaţa endependenţii* şi devenea tovarăş la parte! ...,

Cel de azi e opozant şi duş­man neîmpăcat pe vecie.

Moftangiul dc ieri 'ţinea cu p o -, porul.

Moftangiul dc azi nu-1 accep­tă , socotindu-l , înapoiat, temător şi nereceptiv la marile probleme sociale. . ■; " . .

Cel de ieri căuta liniştea în a- fara partidelor.

Cel de azi vrea, mereu ligi, a- sociaţii, forumuri, sindicate:;

Moftangiul lui. Caragiale avea umor. Enervat - dorea să moară capra vecinului, să aibă şi el o bucurie. v J '

Moftangiul d e 'a z i e orbit de patimă şi vrea să moară şi capra vecinului şi vecinul dacă se poa­te deodată.

/Un singur ;.1ucm- aş'vrea să ştiu: cum va fi moftangiul ’' de mîine? ’. i . ' r - ' / ; ■’

Viorel CACOVEANU

Iar azi, clnd foarte rari mai sint, Pămîntu-i cel ce vrea ţăranj.

■ j Eugen ALBU

. . î. 1 APRILIE (De data asta nu e* păcăleală. Ne „frig* cu preţuri gogonate-n

■ - - hală,Dar, nM aşa nu fac'm are scofală Căd piaţa-alimentară e -tot.v.

; ' •; ' ‘ .'goalât

CERERt PENTRU PAMINTLa primărie — oameni furnicar Se-nghesuie amarnic, nu-n zadar; Guvernul contestat le dă în dar Titlul rîvnit, ţel- de proprietar.Cită frunza. cîtâ apă . 'S-au pornit, plini de avînt, -• Nu ştiu cum se ţine sapa,Dar se bat pentru pămînt. *

Ioan POPESCU

bani, probabil pentru terminarea numeroaselor: opere de binefacere -pe care Ie-a iniţiat Deşi data morţii şi locul mormîntului Sa- rei nil sînt cunoscute, amintirea ei este păstrată de lespedea din curtea imobilului de pe strada Napoca, nr. 2—4. Această opieră de artă este bine păstrată şi ar fi de dorit să. putem spune ace­laşi lucru despre toate lespezile şi plăcile' memoriale din C luj."

Gh.' ISAC

Pagină realizată de

Michaela BOCU

premieră aeronautică (S)Puţini sînt cei care ştiu că, în vara anului 1989, a avut loc pri­

mul zbor VFR (după reguli de zbor la vedere cu un monomotor) pe ruta Franţa-România, considerat o adevărată premieră în materie. Prin amabilitatea unui colaborator de-al nostru, avem posibilita­tea să vă prezentăm, începînd de astăzi, în seriaj, fragmente din jurnalul de bord ' al acestei călătorii, material care a fost publi­cat în revista „INFO — PILOTE" nr. ,407 din februarie 1990, sub semnătura lui'Pierre Dosso. ■ " •

O PREMIERA In august 1988 realizasem, fără prea-mari' d ifi- • cui tăţi,' un zbor VFR cu plecare' de-la St-Etienne cu destinaţia Iugoslavia. La întoarcerea din ar ceastă călătorie, încurajaţi de ex­perienţă, luasem’ hotărîrea ca în 1989 să zburăm mai departe, spre est. Europa nu ;se termina' la „cortina de f ie r ...*. După in îor-. matiile noastre» nici un zbor nu avusese câ destinaţie : România , sau Bulgaria. Am ales, deci. Ro­mânia. . . Românii, latinii din est. au îndrăgit dintotdeauna Franţa şi mulţi dintre ei vorbesc fran­ceza.'Avem prieteni în cîteva o- raşe din România. Dictatura ca­re domnea atunci în ' această ţa­ră tindea : sâ o izoleze de restul lumii. Ne-am gîndit că ar fi bi­ne să Intîlriim români care trăiau în acest regirh. Zburînd cu un a-, vion DR-400, St-Etierine nu e d e - '. cit lă aproximativ 9 ore de zbor de.Bucureşti.!. între 17 şi 24 august ■ 1989 am. realizat acest zbor VFR pînă in România, aterizînd pe trei aeroporturi, unul dintre, aces­tea ! fiind Bucureştiul. Din echi­paj făceau parte Jean-Michel Po- lâriec şi Pierre Dosso — ca piloţi— şi Liliana Polanec şi Christine Dosso, însoţitoare.. :

PREGĂTIRILE. La finele anu­lui ,1SC8 primisem informaţiile ş i ' hărţile - aeronautice dini R.D.G.,1 Polonia, Ungaria,, Cehoslovacia şi Bulgaria, dar nici un răspuns din România. A m solicitat în , conse­cinţă actele. necesare într-un mod

jnai oficial, în aprilie 1989. în fi- ; ,- ne. :In .-iunie, am primit de la A- - genţia TAROM diri Paris, urmă­toarele: cele patru hărţi VFR âîe României şi alte- materiale nece- . sare, precum şi o scrisoare din , partea Federaţiei Aeronautice Ro- _ mâne (F.A.R;), care. ne invita sâ facem acest prim zbor VFR Fran- ■ ţa — România. „în cadrul prie­teniei aeronautice dintre cele do­uă ţări“, , precizînd că vor fi lu­ate măsuri pentru a ne putea a- proviziona cu benzină şi a fi seu -, tiţi de ta xe 'â e aterizare.- înce- pînd cu iulie 1989,- între St-Eti­enne Boutheori şi Bucureşti s-au . schimbat- numeroase telexuri pentru a fi fixate itinerariul. da- • tele, orele de aterizare ş i ' deco- lare . pe aeroporturile, româneşti.Ni s-a confirmat, de' asemenea, '

. că reprezentanţii P .A Ji; ne aş- , teaptă ■ la Bucureşti. Ni se asi- gură şl şederea la Bucureşti. Era • deci totul O.K. cq România.

CARTOGRAFIA. Reuşisem să ' procurăm toate, hărţile VFR co- *

' respunzătoare rutei' noastre...De i observat, că hărţile TPC ameri­cane pentm România ne-au fost ,-

• necesare întrucît, pe cele patru , hărţi VFR româneşti: primite, nu

era trecut nici un aeroport... în t vreme ce pe hărţile- TPC (mili- /

: tarii români : au remarcat acest -lucru), sînt trecute pînă şi te-

■ renurile, militare! ‘ •

'Traducere «le . Cerina ŞTEŢHJ

C e le m a i b o g a t e fe m e i d in lu m eAnual, foruri- şi publicaţii spe­

cializate dau publicităţii-' listele-; r aduse la zi,-cuprinzînd numele celor mai bogate persoane din lume, atît bărbaţi cît şi femei. Şi,' nu de puţine ori, se Intîm- plă ca ierarhiile respective sâ sufere modificări, determinate' de cifrele, de afaceri ale persoanelor supuse analizeir Iată că,' foarte recent, publicaţia „Harpers and Queen“ . care apare la Londra,- s r făcut cunoscută lista .celor mai bogate: zece. femei, : din lume”, în. care :, primul loc este ocupat de regina Elisabeta a Il-a a Marii Britanii, posesoare a unei averi de ordinul a 6,6 1 miliarde / lire sterline (circa 13 miliarde dolari).

: G nW iT D ■

INTERNATIONAL

După o întrerupere de o săptă­mînă, independentă de voinţa noastră, reluăm astăzi top-ui , cu următorul clasament rezultat în urma scrisorilor primite din par­tea; dumneavoastră:

1. • (2\ ENIGMA — Sadeness 42. (3)' RICHARD MARX —

Right Here Waiting 33. (1) JON BON JOVI — Blaze

of Glory 5 . ( .4. (8) WIŢHNEY HOUSTON —

I’m Your Baby Tonight 3 ^5. (9) LONDON BEAT — I’ve

Been Thinking 2 -6. (4) SUZANE VEGA. — Tom's

Diner 5 ', 7. (7); NATHALIE' COLB - f Starting Over Again 5 , V,

8. (—) ADRIAN GURWITZ — elassic 1 .

9. (-—) A—HA — Crying in The Rairi 1' ;. .‘ îa speranţa că slntem tot n'ai aproape de sufletul. ş i . preferin­ţele dumneavoastră, vă aşteptăm clasamentele pe adresele: Radio- Cluj, str. Donaţii nr. 160 sau Că­suţa poştală din str. Napoca nr.16, -Totodată vâ anunţăm că. in- cepînd cu data «le 5 aprilie a.c., dată la care puteţi' audia emi­siunea TOP-9099 la Radio Cluj, ora de «lifuzare se modifică, top­ul începînd la ora 20,00, reluarea de a: doua zi • fiind proigramată la ora^ 11,00. Audiţie plăcutăI

." A.M.

Magaziul londonez, menţionează câ, -iţs pofida recesiunii ;din An- glia şi' S.U.A,, veniturile perso­nale ale reginei au cfescut cu* 25 la sută în anul care a trecut. Mai aflăm, de asemenea, că re­gina cîştigâ zilnic- 3,6 milioane

DE PRETUTINDENI

dolari num ai:din dobînzile adu­se de investiţiile personale şi că ea nu plăteşte impozite. Ca de obicei, Buekingam Palace nu a comentat'această informaţie. .

Pe locul al doilea în această ierarhie figurează Johanna Quandt.- văduva magnatului au­tomobilelor BMW, cu 2,6 miliarde lire sterline (5,1 miliarde dolari), iar în', poziţia a-,treia'se află o altă’ văduvă, Iriielda Marcos, fos­ta-„primă doamnă1* a Filipinelor. achitată anul' trecut în procesul său de la New York, unde era acuzată de fraudă şi extorcare de fonduri. Averea sa este evaluată la 1,5 miliarde lire (2,9 miliarde' dolari). Iată, în/continuare, nu­mele fericitelor posesoare ale ce­lor mai mari averi din lume:

4. Anne Cox Chambers. amc ricancâ îri vîrstă de -70 de ani

(1,4 miliarde lire sterline, adică '2,7 miliarde dolari); ;

5 .' Barbara Cox Anthony (67 ... ani), sora celei «le mai sus,.cu.,;- 1,4 miliarde lire ' (2,7 , miliarde ' dolari)

6. Liliane Bettcr,C3>Jît -{67 fiica antreprenorului cosmetice­lor L’Oreal — 1,3 miliarde lire-. (2,5 miliarde dolari), | ‘

7. Jacqueline Marş Vogel (51 - ani).' fiica magnatului american al firmei Mars Inc. (1,2 m iliarde.’ lire sterline, adică 2,3 miliarde dolari) , - ;r. .

8. Alice Walton, americancă în o vîrstă de 41ani, posesoarea vunui.;

m iliarii de lire, sterline (1,9 mi­liarde dolari) if-

9. Heitli Horton (49 ani), vă- , duva fondatorului german al ma­gazinelor universale 950 mili- oane. lire sterline (1,7 miliarde ; lari) ;:'2 ■ ■ ■

.10. Grete Schickendanz <78 ani), ;o miliardară germană: „self-made, cu o avere estimată Ila 900 mili-, - oane lire ' sterline >1,7;: miliarde^ «iol-ari). ' , :-r -

Desigur, lista fericitelor posc- - soare- de miliarde şi ; milioane J 'continuă; nu’ intenţionăm, însă, să vă plictisim enumerînd averi mai mult sau mai .-puţin cunos- "

. cute. , ; •. v ,

Cuvinte încrucişate

ORIZONTAL: 1. Distrugătoare de mare putere • 2. Ca-n filme- le de greiază • 3. Pe locul întii în . . . China • ,4. Lasâ de dorit pentru la anul — Adus prin a? ; propiere * 5. Măsura. straturilor \ de pămînt — încurcărcţe • 6. • CIştigă din suflat — Krean cură- >. ţat de stricăciunel • 7. Perechea *, ideală — Se apropie' de zero — Vechiul obicei * 8. E de. creîut ; • ; 9. Lemn pus în 'traduceri (!)— Faţă bisericească • 10. Focul ’ celor morţi. .

VERTICAL: 1. Stă într-o dun- > gă —_ Acoperă calota • .2, droa.-"„' să 'de ’ un ţol — Stă la. baza mă-" surii! • 3. .împărţire făcută pe . teren (pi.) — Loc de tras • 4.

„Lasă un gust neplăctit • 5 / Nu-i . de invidiat — Luat la noroc. •6. începătoare în întreprindere»

. 7. Nelipsit de la laşi — Trecut în faţă! — Lăsat ln plata dom­nului • 8. Ies primele la soco-

: CĂUTĂRI ;:■■■; 1. ;.-T

teală . -— ■ Poartă duşmănie,’ • 9. Umflă pieptul —1 Tip de distrac­ţie • 10. Primele la învăţătură.

V Dan BAGAREAN

5 -

> TELEVIZOARE COLOR -

ln data de 1 aprilie 1991,"Societatea Comercia­la METAIO-Cţ-IIMICE S.A., va desface prin Uni­tăţile specializate televizoare color marca GOLD­

STAR, provenienţă Coreea de Sud, diagonala 53 cm cu preţul de 31.000. lei, persoanelor înscrise, rămase restante între numerele 2500-3500.

Pentru evitarea aglomeraţiei persoanele intere­sate sînt rugate să se prezinte pe strada Gh. Do- ja nr. 29, după cum urmează: ,

• persoanele înscrise, rămase restante între 2500-3000, ora 8 -

© persoanele înscrise rămase restante între 3001-3500, ora-9

Servirea se ya face în ordinea numerelor la orele anunţate.

In acest sens anunţăm că nu se va iua în conr siderare nici un fel de listă întocmită de clienţi.

■ : . (460)

Pirmai „G1HRAN" Im port-Expori'

vinde en-gros:. 9 b e b e im p o r t

la preturi Toarte avantajoase şi tn; cantităţi nelimitate,Telefon: 3-31-19. . - -

Adresa: Cluj, str. Magaziei: nr. 2. (42059/A)

tnccpîud cu' data de 1 aprilie 1991'începe activitatea„DENTA—POP" —' LABORATOR DENTAR

Executăm lucrări, de tehnică dentară pentru cabinet® stomatologice particularo şi reparaţii urgente de proteza dentare, între orele lti—20. .- Adresa: str.: Sălciilor, nr. ' 15 Cluj-Napoca] Telefon: 8-9f-90, între orele 7—8 şi 20—21. - (42490/B)

/ ' ANIVERSARI ,• Gu iocazla împlinirii frumoa-

• sel virstc d e -50 ani dorim multă sănătate ’ şi: fericire iubitului nos­

tru fiu*:'-soţ; tată- şi bunicNICOLAE DinJAN şi un căldu­ros „La mulţi arii". Gu drag ma­ma Leontinaj, soţia Aurelia, fiii Sorin, Mariiis, cu'Nuţi, Simona şi Andrei. (43458) , '. . ^

, • La â 40-a aniversare a so­ţului meu lO AN PAŞCA în 31 marţi e ,£ i; cloresc sănătate, ferici­re şi „LĂ-' rhtilţf Soţia "Ro- zalia Paşcâ; ( 4 3 3 7 5 ) -

■ VÎNzARI-CUMP ARARl /; ■/• Vînd, garnitură i,Delia“ nouă..

Telefon *2-24-54, ■ t orele-, 10—21. . ’- (43397) - ,

• Vînd, televizor „Sirius"; 20!i nou. Informaţii» 8-50-30 după ora17. (42063)

• Vînd .televizoare color, Volks­wagen transport: marfă. Cumpăr valută. Telefon. 3-29-05. (24732-D)

• Vînd -itelevizoâre color - cu diagonala de: 68 cm. Cumpăr fo ­rinţi şi, mărci. Telefon' 3-09-89. "

. (42176) . ‘ ; B• Vind dub.iţă Volkswagen; Olt­

cit Club R lJ, ;TV, color. Telefon-6-84-59.(43410):,

• Vînd număr mic înscriere a-• partament: '-'Variante. Telefon .

3-78-34. (43406) ■ ' : :. • Vind- TW Golf — benzijviLi.„ Str.- Vasile orele

^5:*(4-2l38î----- -J5 L . '■■■■• Vind CEC Dacia din ianua­

rie 1990.-îTelefon;’6-83-78. (42144)• . Vindem V-W-Golf ■n: Diesel

1600 . cm.c„-...Qpel Âscona Diesel Î935, Fiat l.Utmo Diesel 1932, Fi­at Ritmo Diesel, 1983, Talbot 1600,.: Aro 243 Diesel- (400 km). Asigu­răm 'pieşes;; de schim b.. Telefon3-23-17 str, Cimpeni nr. 13.

- (4 2 1 4 5 )^ ^ ^ ,^ -:-v- ■. • Vlnd,. Elcj-om, OU alb-negru

, c « jocuri,,:. Bucur stereo; Tesla B 5. Telefon) :5-87-50. (43365): • Vîndj '.îriscrie're Dacia 1300, februarie. 1938. Informaţii telefon f3-69-77; înţre'; orele 9—20. (42177). • Vînd,captatori polen.Telefon

1-91-34.(43248)’ ‘• yînd easă. famUială 3 came­

re, confort pe valută sau forinţi/ Telefon 3-30-60. (43351)

. • Vîrid:'fecşmier de două per­soane, ţn; bună stare,' televizor Orion. Str. 'Horea 62,- • în curte, '

/ (42107) : ; - ; ; / : ' ■■•„:Vîpd . căţeii rasa dalmâţiah.

Telefon 2-'3rf-89l *(43372) T _, • Vlnd maşină de tricotat mar­

ca „Singer", eventual schimb cu Dacia 1310 nouă. Str. Brăila nr.10, bloc .G ,ly.se. I.'.etaj I, ap. 3, Intre- Lacuri Gluj-Napoca.(43482)’ -w - . - : • ~

• • CiintpS^• Vederi vechi, cores-• pondenţă diti^ perioada războaie-.'

lor. plicUrl de la scrisori, m onezi; vechi. Telesfoh 3-39-84. (43294) :

• Cum păt TV,' monitor color sistem NTSC. Telefon 7-25-79 str. Tăşnâdnt‘ - 5, ap. 35, bloc P3, sc.III. (42099-A.) v ?

. • Cumpăr casă familială zona centrală. .Telefon 1-07-45 ;orele

- 12—19. (42096) ^ i„...Vînd vin de struguri şî ţiiî-

- C& derprune la preţ convenabil. Telefon '1-39-27. (43383) ;

-• Vlnd : butelie aragaz, infor­maţii telefon 3-77-97. (42504) '

• Vînd aripi faţă Renault 20, semnalizator şi motoraş stergă- tor parbriz spate Ford. Informa-' ţii telefoni 2-71-28 după ora 16. (42203) —

' ■ • Vînd gheretă tip Vagon şi înscriere Oltcit 1988. Informaţii str. Blajului nr. 20 telefon 5-00-85

. sau 5-19-20 după ora 17. (42204)• Vînd convenabil Mercedes

. 200 Diesel. Informaţii azi şi mii- _ ne7 dimineaţă telefon 8^34-16. -•: (43501). .. ' '

:• Vind patru tabureţi pentru \ r cameră. Cumpăr muşama. Tele- - ;

fon 5-99-95. (42185) : „ V .• Vînd dulap cu vitrină, masă-'

.rotundă cu două'fotolii, televizor t :alb-negru Orion, , după i orele 17. Telefon 1-19-10. (42164) . ,;

, SCHIMBURI '-u'î::': • Schimb apartament ; 2 ; came- -

re, etaj 8, Grigorescu cu parter, i Informaţii telefon 1-47-55. (43395)

• Schimb apartament 2 cam e-1'■ : re* Solicit î apartament. 3 camere, -

exclus • Mănăştur., Telefon 4-16-62. » (43791); M :: =■ ' r- U :

: -•. Schirnb. garşonieră,’ confort I : I.C.It.A.L., zona „Union". Cer a-

partament : 2 camere. Telefon 0-35-59. (42090)

• Schimb 'garsonieră confort I în Mărăşti cu. apartament, două

u . camere. Informaţii telefon 8-12-39.• Schimb ■ garsonieră ICRAL

; Zorilor cu apartament două ca-mere, diferenţa la înţelegere. Ioj^ - i formaţii la telefon 2-86-38_/<î2Î89)

• Şchimb âp '-*ESÎ5St 2 camere . Măjfişţj “ 'T cra I ,.' cu apartament ?—3—4 camere Grigorescu, p lo­pilor, Calvaria. Telefon 5-78-37. ' (42196)

■' PIERDERI :: • Cotu Maria '.pierdut- ştampilă rotundă cu antetul Spitalul Gli- , nic de copii, Dişpensaf XXVII.

, O declar nulă. (42183) '.DIVERSE 'V

• Confecţionez în termen scurt rolete: din lemn de tei. Telefon ’ 991/5-39-93. (41934) ’

ÎNCHIRIERI -• Dau în chirie apartament ,2

camere mobilate, cu- telefon, în :: Mănăştur, , pe valută .Telefon ;- 8-18-12. (42160) ,■

DECESE-COMEMORARI• C u d u rere in suriet anunţăm

m oartea iu b itu lu i n ostru IO AN , GIUUGEA. d e 49 (le a n i, d in B o r ­şa . In m orm în tarea sim b ă tă , . J0 m artie 1991, o ra 13, d ln ca p e la l a C im itiru lu i M ănăştur. F a m l- lia tndoU atS. (tOÎM) ' :

• U n g in d p io s ş i o la cr im ă Ia t re ce re a în .: etern itate a u n ch iu ­lu i n o s tru AU K EI. P E ŞT E A N . N e - p o ţa B a c iu M ircea , D or in a , C ris ­ti f i D ănuţ. (13189)

• S in tem a lătu ri d e m&tuşa .n o a s tră , la p ierd erea soţu lu i

A U R E t, PE ŞTE A N . N e p o ţii POP N elii, M a ria , A n je l ic a ţ i F lorin» (« îtt ) ,■ i>,: t U n u ltim om ag iu co lo ca ta ru ­lu i C A V B II, M U REŞAN . C om ite ­tu l b lo c ' lie r cu la n e 3. (4350)) ', • A z i se îm p lin esc fa p te a n i , d o _U d e ce su l p ro fe s o a re i LU CIA."

PA N D ItE A P O P A . O d ih n ă ,v e ş n ic i su fle tu lu i s ă u . ' L iv ia . (41811)

• S in tem a lături d e fa m ilia 'in g . l o a n M ircea ta d u re re a p ric in u i­tă d o d ispariţia p rem a tu ră a «o* ţie i Şl m a m ei d ra g i. C o lectivu l p lv lz le l Insta laţii R eg ion a la C F C lu j. (4JM»)

• Cu a d ln că d u rere anunţăm Încetarea d in v ia ţă a scu m p u lu i

nostru soţ, tată, b u n ic , s o cru IOAN B A R L A , In vlrstă d e 85 d o ani. tnm orm ln tarea va a vea io c tn com un a A lu n iş , o ra 13, azi,. 30 martie^ D u m n ezeu "să -l ierte. Fa­m ilia îndurera tă . (-13385)

• S intem a lătu ri d e co leg u l n ostru in g . M ircca Ion in m area d urere p ric in u ită ele .m oa rtea fu l­gerătoare a ' so ţie i. C o leg ii d in cen trala s e c ţ ie i C T 1 C lu j — R e­

gionala de C ă i. F erate C lu j. (43389)• Îm părtăşim d u rerea fa m ilie i

G avril B arla 'm a istru la secţia tra n şare -fr igorifer B ac iu , p r ic i­

nuită de stingerea dlit v ia ţ i &• tată­lui său d rag , că ru i v îl y o m p ă stra ;

o neştearsă am in tire . C olectivu l 'secţiei de tranşare B aciu . i- ic-i ţărâna uşoară . (42990)

• S in tem a lătu ri «le co le g a n oa s­tră Â iia R u sca , in aceste- m o m e n ­te gre le p r ic in u ite d e încetarea d in v ia fe a m am ei. S erv iciu l S o ­c ia l A d m in istrativ a l U niversită­ţii C lu j. (13181) . > : v - _ V. • S în tem a lături de prietena n oastră L iic i P au l ,in aceste c lip e d e d u rere p rin ca re trece ” la p ierd erea m a m ei dragi. C olectiyu l de prieten i de la „ T c h n o fr lg » SA. (13384)

• F lori ş i lacrlmJ^CiuiyfrjiUjrei-e le a jtep i»ar*p e" m o rm in t îţi v o r veghea sem n u l v e ş n ic , su fle t b u n , n ob il şl s fîn t. P io s o m a g iu : a z i, c ind se îm p lin eşte u n an d e la

despărţirea d e d r a g a 4 n oa stră M A R IA M A N ; D u m n ezeu să -ţ i o - d ihnească su fle tu l tău b lin d şi ăă-1 aşeze in rîn d u l c e lo r b u n i ş i d rep ţi. N u te v o m uita. niciod&tfc. . ICtna- n o ii, .V iorica , .D ana ş i E ugen . - (3470.3)

• T risteţe , am intiri( p ă reri • de rău, azi, la îm p lin irea u n u i' an- d e la d e ce su l soţu lu i m eu ŞTEFAN R A D U . R og p e ce i : c el-a u cu n oscu t ■ să pă streze un m o ­m ent d e recu legere in 'a m in t ir e a Iul. El vira. (43321) '

• Se im p lin esc d o i a n i d e la trecerca In n efiin ţă a c e lu i c a fe a fo s t V A SIL E U R S , Cu drago3ţe ş l d o r B e b y .Ş i D or in . (41983) .

• Se •; im p lin esc 2 a n i d e la trecerea- in n e fiin ţă a c o l . ( r ) ,

GHEORGHE O PR E A , o m d e a lea ­să om enie . A m in tirea sa răm in e neştearsă in in im ile n oa stre . F a ­m ilia . (43333)

• Patru an i d e la cr im i ş i d u ­rere de la d ecesu l s cu m p u lu i h o s -

tru fiu SORIN H ORAŢttJ M U REŞAN. In ye'ci n em in g lia ţi, părinţii. (43330-A) 1 ‘- • F lorile c e c u d u re r e ţi le a ş - ternem p e m o rm în t Iţi v o r v e ­ghea so m n u l-v e şn ic . Pios om ag iu la d o i an i d o la 'd e s p ă r ţ ir e a d e dragu l n ostru so ţ ş l tată IO A N L A P U ŞA N . S oţia A n a ş l f iu l R a­d u l' (4344S) t *

• A u trecu t şase să p tă m ln i tr is ­te d e c ln d l-a n i co n d u s p e u lti­m u l d ru m , in B ra şo v , p e Iubitul 'n o s tru fra te , cu m n a t şl u n c h i1 N ICO LAE C IM PEA N . (N ICU LIŢA ) a ă scu i ln com u n a D ă b tca . D u m ­n ezeu să -l od ih n ea scă tn p a ce . S u rorile E m ilia ş l M aria j fraţU T u d o r ş i L iv iu c u fa m iliile . ' (43066) " ‘ .. ' : . / / '

• U n p ios om ag iu la 9 an i d o la decesu l m ult iu b itu lu i , R A D U C R lSTE A , lt. c o l . R egre te etern e . S oţia ş l co p iii . (41967) ^

• Cu a ceea şi d u rere rea d u cem tii m em or ia noastră ş i a cu n o s ­cu ţilo r că a u trecu t- şase lu n i de c ln d b u n u l ş l d ragu l n ostru soţ,

tată, f r a t e 'ş l cu m n at IO AN B A L E A n e -a părăsit, lăslnd ta su fle te le : noastre un m a r e ' gol* F am ilia . (43456) .

. • T ristă este z iu a , d e 31 m a r­tie c ln d se im p lin e sc : 16, re s p e c ­tiv un an , d e la d u reroasa d e s ­părţire d e d rag ii: noştri p ă rin ţi

M A R IA N SIM ION şi M A R IA , d ln D ă b ica . V o r ră m in e -v e ş n ic v ii în su flete le - n oastre . C op iii c u fa m i­liile . (43171) . ... - -, a -

• T ristă e s te .z iua d e 30 m artie cin d se im p lin esc C i ip t ă m în l d e ’ la cr im i ş i d o r d e cind iub ita n oa s­tră p r ie ten ă IL E A N A 'C A R O L IN A AŞTlLEAIsf a trecu t In n e fiin ţă . O d ih n ească -se in p a ce ; P rieten ii N elu , L iv i.i, A n cu ţa , V asile. . (43143)

• S -au s cu rs 6 săptăm lni de lacrim i- şi:5 d u rere de c in d m o a r ­tea n em iloa să a sm uls d intre n o i Pe ce l m a i iub it soţ, tată ,, s o cru Şî b u n ic .V A SIL E FEN EŞAN .:, A - m in tlrea lu i va răm in e v eşn ic In in im ile n oa stre . O d ihn ească -se ln p a ce . F am ilia . (42159) , ' , . ,

:• P ios om a g iu la un an d e : Ia u e c e s u l ' ce le i care a fo s t , draga* n oa stră p rieten ă şi co leg ă , e co ­n om ista E M ILIA O LTEAN . “O dih­neşte in p a ce su flet m are ş i bun . U n gru p d e p rieten i., (43497)

0 U n p ios om ag iu aducem iu ­b itu lu i n ostru soţ ş l tată' IOAN B O T B A Z A , la un an de la tre ­cerea i n . n e fiin ţă . - D um nezeu Bă-1 od ih n ea scă in p a ce . F a m ilia ' în ­durerată . (43383) ■ • ; - v

• C oleg ii de- la _ G rădina B ota ­n ică s in t . a lături de fa m ilia ce r ­cetă tor G h e o rg h e . G roza ln m ă ­rea d u rere p ricin u ită d e | m oartea fra te lu i. (43199) ;

• Cu la c r im i . în o ch i ş i a d in ­că d u re re in su fle t anunţăm m oartea fu lg eră toa re a iub itu lu i

.n ostru - f iu , fra te ş l cu m n at - D A N IE L B O C A , ln vlrstă de 24 ani. In m orm în tarea v a avea lo c azi, 30 m a rtie , ora 14, l a ' cim iti­ru l M ănăştur, d in - capela n ou ă . M am a F lo r ica , s o r a . C ristina şl cu m n atu l V asiie . (43186).. .

• C u a d in e i d urere anunţăm încetarea d in v ia ţă -a .s cu m p u lu i n ostru : soţ, tată, s o cru , g ih ere ş i b u n ic ’ A U G U STIN . C OŞTEA, în v îrstă d e 62 d e ani, in daţa de 21 m artie 1991. In m orm în tarea- v a avea lo c lu n i, l aprilie 1991 d e la d o m ic iliu l său d in s tr .. T ran sil­van ie i n r . 2, - cartieru l D im b u l; R o­tund, o re le 13,30. F am ilia .Îndure­rată . (43188) .

• Se îm p lineşte un an d e cin d h e -a ' pă ră sit iu b itu l ; nostru soţ, .. tată, s o c ru şl b u n ic M IH AI A B R U D A N . N u -i v o m u ita n lc lb - ' da tă .F am ilia . (41*95) :

• S in tem alături d e ‘ co le g u l n ostru , p e tru şa F lorean in m area d u rere p ric in u ită de trecerea In etern itate a tatălui • d rag . c o le g i i d in .C entru l P la fa r S o m e ş e n i.. (13508) ■ ;.

• S in tem a lături d e co le g u l n o s tru F lorea n P etruşa ş l fa m ilia ln m area d u rere pricin u ită de stin gerea d in viaţă a tatălui d rag . tra n sm lţîn d u -i s in cere co n d o le a n ­ţe . B iro u l p ro d u cţie P la far ,(43508)

• P io s o m a g iu d r a g e i noastre v e r işo a re N A R C IS A . S in c e r e con­d o lea n ţe fa m ilie i ' tn d u re ra te . Fa­m iliile C lu bă n ca n şt c îu p e L(12197) '■

... • S in tem : 'a lă tu r i d e colega n oastră . M a rton :.S e m ila : În dure, rea : p r ic in u ită d e m o a r te a aoţu- Iul său -, d r a g . ' c o l e g i i .-d e laI.C .P.UJP.S. (42195)^

• Ă i fo s t un ‘o ra , a cu m _ eşti a m in tire ! Un 'u lt im gintU o la- cr im ă , o f l o a r e , p e n tru u n su­fle t u o b il , ca a ce l a l f o s te i noas- tre ' co le g e , ‘ e c . M A B IA MIBCIUL S incere ' co n d o le a n ţe fa m il ie i ! Co- leg ii d e le I .L .F . c l u j . ' (42192) : ■

• c u a d in că d u re re ., „ anunţăm în cetarea d in v ia ţă a ta tă lu i nos- tru , SIIIIAI B E I A N . . F a m .. Ale­xa n d ru B elan . (42194) . , V.

• S in tem a lătu ri in c l ip e le gre­le p ric in u ite d e p ie r d e re a scum ­p e i f i ic e N A R C IS A . M ă tu şa Mar. ta C lilm uj -S e v e r ş i ' D elia .' (42218)

• Cu inimile - zdrobite . de du­rere anunţăm moartea fulgerătoa­

re a scumpei noastre , fiice CIUPEIU N A R C IS A ' in vîrstă de 21 ani. ■ Inmormîntarea-.va avea loc. luni l aprilie 1991, ora 14,39, în cţmiUruI Mănăştur • dln cape­la veche. Familia îndurerată. (42217)".’- • C u ad în că d u re re anunţam în ceta rea d in . v ia ţă ,‘ d u p ă o lun­gă ş i grea su ferin ţă a scu m p ei n o a s tr e , m am e, s o ţ ii , f i i c e ş l su­ro r i M IU CEA’ m a r i a ; ; J, (născută C ătano) ln 'v îr s tă d c 38 a n i fo s ­tă e con o m is tă la IC SL F C lu j. In- m o r m în ta re a ' v a a vea J o c lu n i 1 ap rilie 1991 o re le 13 Ia cim itiru l C r işa n .. F am ilia în d u re ra tă . . .. (12319J ' V;,: • O. co n d u ce m -p e n u lt im u l drum

p e d ra sa nAastaă n e p o a tă N A R C IS Ă , u n c h ii V io r e l , M ariana ş i ver lşo a re le R a lu ca ş i I to x a n s . (43320) ' , -

• L u cia P a u l m u lţu m e şte tutu­r o r c e lo r c e 1-au fo s t a lă tu r i co fa p ta sau c a g in d u l- in în cercarea g rea p rile ju ită > d e : t r e c e r e a : tn- n e f i in ţă : a , s cu m p e i -sa le m am e A B E T I IIA L IP . (12213)

• * c u n esp u să d u re ro anunţăm trecerea . In / n e fiin ţă .a Iubitei

noa stre so ţli. m a m e ş l b u n ic i A N Ă M IŞC A in 'v ir s tă d e 66 ani. In m orm în tarea -v a > a v e a l o c , la c im itiru l- ţ,D ealu l F lo r ilo r " din m u n ic ip iu l D e j . lu n i 1 aprilie 1991 ora. 12. D u m n ezeu să o o* d ih n ea scă in p a ce . F a m ilia îndu­rerată . (43511) ; , r ' :

• CU la crim i in o c h i ş i nesfir- Şită d u r e r e ’ n e - d esp ă rţim de

scu m p a ş l d ra ga n oa stră m am ă ş i b u n ică A N A B O R ŞA N d e »J a n i d in V u ltu ren l. O co n d u ce m pe u ltim u l drum l u n l ' l a p r ilie 1991 ora l3 d in ca p e la n o u ă a cim iti­ru lu i M ănăştur. T e v o m p llnge toată v ia ţa g u f le t /b u n "Şl draff. F iica V eron cu ţa c u so ţu l G a v rlll, co p ii i R o d ica cu f iu l ş l A driana c u fa m ilia 7dln. C on stan ţa . (432ÎÎ)

• C u nem ă rg in ită d a re re . ne d esp ă rţim d e scu m p a n o a s tră m i ­m ă şi b u n ic i A N A B O R Ş A N ia v îrstă d o 85 a n i. D r a g o s t e a : |1 bunătatea c u ca r e n e -a Incon ja* ra t ntt ie v o m : u ita n ic io la tă . Veş­n ic Îndureraţi f in i " V a s i ie , ,c a s o ţ ia 1 A n a , c o p i i i L u c ia n c u li* m illa d in d e p lr tă r l ş i F lo r in . (4 22 ») .

~ • O L E O I U t » CB K C D A O T lB i I i l e S a i l a n (rada c t o r j e t ) .

O a o B o b r fta n o ( r e d a c t o r ; ş e f a d ju n c t ) , T r a ia n B a r a (se*

c r e t a t g e n c r a î d o n d a c t l e V V a ie r O b io r e a n n , E m il L a c a .

i o o R a * . , M a r ia S f ln g e o r z a n . B a d n V id a .

REOA«TIAr«loj, ttr Sapoca air l l 1-16-32 (reflactor »e!)i l-n -01 (rodaato» »aladjunct $1 secretariatul da radactl») (secţia culturală)) (secţia »robîenw «oclal-economlce)! l-rt-00 ((ectla-probtema Mtdt«neştl)i I-IW 4 (administraţia eiartiluiV Mica BUbll- cltata ,<a primeşte tUnio. Intro orei# 0—18. numat ţa administraţia, str. Napoca tu. l t (la »ar> terv SîrabSta sl duminica tnchia