Oetaoian Goga

Mu5tulcare fiepbe

Bucure0

OaTA-VTAN GOO A

MUSTUL CARE FIERBE

MOTTO

.Evident cA ag fi foarte neno-rocit dad. ar &thin sa traiescintro alts tara decit aceea astramositor mei. Dar tocmai a-ceasta nenorocire m'ar indemnaca, cu once pret sa ma adaptezei, sa ma identific loial cu tara incare am gasit ospitalitate si sAma fac a fi cubit de aceia In a ca-ror tara traiesc,punindu-mi toatanAdejdea exclusiv in sentimen-tele de umanitate ale celor cuearl eu sau inaintasii mei, am ve-nit sA convietuiesc.

GENERAL AVERESCU

Reunesc inteun volum o seams din articolele nublicate inrevista nTara Noastra.

Sunt pagini smulse am sbuciumui cotidian, crimpele dinrisipirea de suflet pe care o cer problemele noastre de existents.Toate se reduc la un principiu fundamental de viata, la ideianationala, misterul de procreatie a acestui neam singura tutformula pentru ziva de miine. Astazi, and totul este Inca inprefacere, clad societatea noastra neinchegata e mustul carefierbe, numai acest crez ne poate line in picioare.

E un fenomen de &imitate a neamului ca noua generatieintelectual4 afirma aceasta dogma qi pornqte la drum culozincile el. E o garantie ca din fierberea actuaki vor ze$1biruitoare adevdrurile noastre organice fi ca drojclia se vaduce la fund.

Cu nddeJdea marilor premenirt inchin cartea mea tineretgenerafii.

0. G.

fi

riostui sepiitopilop.

Din conferinta rostita la Teatrul National din Cluj.

Astazi, cind venim la d-voastra in numele .Societatii Scrii-torilor Romini', citeva muncitori ai condeiului, dornicisa privim mai de aproape un colt de pamint si sa lasam

in el ceva din not insine, astazi mi se pare mai legitim ca ori-clnd un sbucium de constiinta care ne urmareste necontenit :ce rost indeplinim not oare In mijlocul framIntarii anonime dinCara noun, inviorata dela un capat la altul de atitea energiideslantuite ? Inainte de a va deschide deci cartile noastre, in-gaduiti-ne sa ne deschidem sufletul pentru o autojustificare,sa va desvaluim in treacat citeva intrebari intime de ateliervorbindu-va cu acel prisos de sinceritate mostenit in sectanoastra deodata cu dragostea de arta. Problema pe care ne-opunem des, fie in elanul creatiunii, fie in orele crude de in-doiala, si de care vrem sa ne apropiem acum cu gind de spo-vedanie si cu dorinta de a fi intelesi, e insus dreptul nostru laviata. Ce este scriitorul in societatea romineasca ? In fier-berea actuala, carei misiuni raspunde el ? Ce trebuie sa in-semne scrisul Iui in aceasta epocA de rasturnare si de pre-facere a valorilor ?

9

Aici, in Ardeal, trecutul poate arata ce-a Post si ne poateda multe sugestiuni pe seama prezentului.

vrea sa vA evoc zilele de odinioara, ca sa pot lumina oclips macar povestea de ieri. Nu e tocmai mult de atunci, vaaduceti aminte cu totii, amintirile se rotesc incA deasupracapetelor tuturora si se mai abat ca niste pasari de noaptepe la fereastra noastra. Inchideti ochii reconstruiti tabloulrobiei care s'a dus. 0 tara intreaga se sbatea aici dupa o apa-sare de veacuri ; era o incatusare politica si era o temnita inte-lectuald. Viata unui popor se scurgea monotone pasiva,-gird sbucniri de forte, pe un cimp intins o jale calatoare.Ciinditi-vd cum toata clocotirea care striga astazi pe uliti,cum tot neastimpdrul viguros, care e acum in cautarea uneialvii, se dospea atunci intr'o surds pal/afire subterand. N'a-yea nici tints lamurita, n'avea nici reazim pentru ziva demiine. Din toate pArtile se ridicau strigate cari ne opreau indrum i ne despoiau la orice cotitua. Tentaculele multipleale statului erau pregatite cu un pervers mestesug, ca sa nestringa de git. Printre jandarmi, conductori de tren, judeca-tori profesori, prin sate, prin gAri, pe la §coli pe la tribu-nate, se strecura Ardealul nostru htrtuit, impins, batjocorit,cu un imens val de tacere peste crestetul lui.

Ei bine, ce mister ne mai Linea pe noi in picioare, dincolode sanatoasa seva populara, care era toiagul nostru de spri-iin, azilul fermecat de toate zilele ? Redesteptati-va in me-morie intreaga tragedia culturala care s'a jucat ad, peregri-najul nostru dela tail prin coridorul intunecat al pedagogieiun4uresti, din ceasul cind porneam la carte intr'o caruta la-aneasca pins in ziva cand de subt cupola Universiatiidela Budapesta ne intorceam acasd ca dupa o boala lungd.Ce titlu de existents intelectuala revendicam noi in aceastagoana chinuita ? Prin ce lozinca ne puteam salve un drept lacivilizatie? Prin ce minune mai pastram o punte de trecerespre multimea analfabeta ramasa acolo, la plug, ca o troitaprimitivA de Iemn pe un amp batut de ploaie ? Cum de am

10

A§

si

§i

si §i

si-

mai crezut not intr'o astfel de trona, cum de nu ne-au sfa-rimat-o idolii de bronz ai Capita lei depe malul Dun Arii ? Deunde venea acest izvor de apa vie prelins pe furi§, in mareamoartA prin care innotam not ?

Din literatura romineasca, d-lor!Literatura aid n'a fost un joc capricios de lumini §i umbre

cari se tes ca sa prinda un ritm fugar de o clips, ea a fostatributul suprem al vietii noastre in functiune de eternitate.Literatura pentru Ardealul robit s'a substituit vietii de Statca sa-1 poata transmite posteritAtii, literatura a fecundat unrezervoriu de energie nationalA. VA reamintiti, desigur, toticari ati trecut prin furcile caudine de ieri, ce era pentru notpoezia lui Eminescu, on versurile lui Co§buc I In camerele destudenti, cind ne bAtea la ample singele adolescentii, candrespiram otrava bine preparata a unei civilizatii straine, stro-fele for ni se infigeau ca virfuri de cutite in nervi, cintau intoatA fiinta noastra in vremea disertatiilor savante §i ne re-integrau in ideea de rasa cu o putere elementara. 0 paginade Caragiale, o nuvelA de Delavrancea, erau bArci de salvarecare ni se intindeau pe o corabie naufragiata. Din ele se des-prindeau indemnuri §i sperante, din ele ne chemau fagaduinti§i visuri, ca din niVe harfe atirnate de zidurl de inchisori.

Scriitorul in aceasta perioada sbuciumata era cea mai pu-ternica arms in afirmarea vietii unui neam, istoria ii acordao attreolA de apostolat.

** *

$i acum sl inlAturAm amintirile, sa deschidem ochii ca sävedem imprejur prezentul §i in valma§agul lui atit de com-plex sA fixam, daca se poate, rolul unei cAlimare de scriitor.

In citiva ani abia s'a rectificat printr'o groaznica zguduirevulcanica soarta noastra de o mie de ani. Au cazut multi oa-meni, multe tronuri, multe granite. Pe un fond de mina not

11

am intemetat o casa noun. E casa noastra. i-am pus la teme-lie credinta §i singe, cele doua elemente Ma de cari in arhi-tectura istoriei universale nu se zideVe filmic trainic. Suntemsiguri de aceasta temelie ca nu se mai sfarma. Dar casa setidiea subt ochii no§tri acum, grabnica, pripita, ceruta de oveche sete de adapost. In fierbinteala cladirii planurile se in-curca uneori, me§terii se cearta, zidarii i§i uita mistria §i lu-cratorii alearga Vara spor. De departe se striga inca bleste-mele stapinului de ieri §i noaptea apar ades strigoii zidurilorde demult. E mi§care, e culoare Si mult pitoresc in toate col-turile, dar e departe Inca vremea cand in incaperile ei se poatedormi lini§tit.

Da, d-lor, Rominia se face acum subt ochii no§trt ; uitati-vain orice parte Si yeti inregistra pretutindeni deodata cu far-mecul noutatii §i dibuirile tulburi ale inceputului. In economiein administratie, in politica, in toate ramurile e o revarsarehaotica. Unii ii zic dezordine, altii balcanizare, noi ii ziceminceput. Stip, Dumnezeu a facut lumea in §ase zile, spune Bi-blia. Ei bine, sa nu ne adormim cu vorbe. Noi suntem Inca laziva intii, suntem generatia din ziva intii. N'avem nimic dindiscipline armonizatoare a societatilor constituite. N'avemtabla valorilor stabilite. In afara de vigurosul material primcare se intinde in fata noastra, total oscileaza, ezita inca.Mo§tenirile de odinioara ne urmaresc la orice pas, creiaza ad-versitati trecatoare §1 un sgomot de ocazie. Ca la toate reve-derile tirzii e o buimaceala la mijloc, sunt gesturi dezordo-nate Si o reciproca mirare, protestare aproape. Adaugati laaceste neajunsuri fatale §i reflexele organice din morbidetagenerals a continentului de duparazboiu. Umanitatea se sbateastazi cu o !arta in piept, convalescenta merge greu, traimclipe de o cumplita criza morals. In navala atitor porniribolnave, sentimentul colectiv slabe§te §i un individualismexagerat stapine§te sufletele. Spiritul public la noi a ci§tigatin suprafata, a pierdut in adincime. Instinctul coheziunii na-tionale, scapat din inchisoarea de ieri, saltat pe o intindere

12

vasta, pare uneori slabit in intensitate. In aceea§ vreme, pe lagranitele noastre sunt numai pumni strin§i in toate unghiu-rile, iar aid acasd, §titi bine, alaturi cu destui competitionanai trecutului, din vecini ca §i din marl departari, ne-a cople§ito navald de oaspeti cari vor sd se imparts pe camp noastra.

In aceste imprejurdri, d-lor, literatura trebuie sa reintre inrolul ei istoric, in rolul ei de apostolat. Societatea, in zilele eide cre§tere, statul proaspat in epoca lui de copilArie, andtotul e fragil Si totul fierbe Inca, are nevoe de un asemenearol. Literatura apare Si astazi ca izvorul de capetenie al ideiinationale. Focuri aprinse pe culmi, ganditorii unui popor inprefacere sunt tot atitea puncte de orientare. Din scrisul forse desface §i circuld in fibrele organismului fluidul nervos,puterea de viatd. Scriitorii ca §i odinioara sunt §1 rAminpastratorii cei mai de seams ai misterului nostru de existenla.In marele laboratoriu de energii producatoare ei vin mai dedeparte, ei se coboard mai adInc in sufletul unui neam. Ce-lelalte ramuri de muncitori se pun de acord cu oportunitateaartistul cu ve§nicia. Opera de arta, domnilor, cuprinde in sinedeodata trecut, prezent §i viitor ; ca orice creatiune din na-turd, ea e suprema ratiune de a fi a oricarui popor. Cu deo-sebire insa in vremuri de generald destelenire a patimilor,valorile estetice reprezintd o tendin Id de armonie superioard,ele indruma in mod permanent curba intelectuala a socie-tAtii, ele fixeazd ritmul de simtire al maselor. Ginditi-vd,dad in actuala invalma§eald de preocupari pozitive, in at-mosfera de tirg slobod care s'a abatut peste lard, nu e ne-voie de-o regenerare, de-o religie, de-un nou avint spreideal ? De unde sd ne vie, cine sa ni le deb. ? Eu ma gindescla legenda miticului Orfeu §i raspund : literatura.

Dar in Mara de aceste atributiuni, tocmai fiindca ne gasimIn sbuciumul inceputului, scriitorul la noi are §i un rol mili-tant, o posturd de lupator §i de cetacean. La noi nu se poateaplica Inca reteta occidentului, in care o civilizajie veche §1 oviatd de stat bine statornicita au izolat pe artist In turnul de

13

ivoriu, unde ca un fin cizelator departe de clamoarea vulgu-lui i§i sculpteaza visul lui stralucitor. Ca sa gasim puncte deasemanare cu apusul, trebuie sa ne gindim cu cel putin unveac si jumatate in urma la Franta enciclopedistilor sau laGermania lui Fichte, cand in perioada de procreatie a ideilormoderne, cugetatorii framintau et insist constiinta popularasi erau tribunii marilor transformari. Noi suntern astazi la oastfel de raspintie a evolutiei. Tara reunita din patru moste-niri disparate ca traditie de stat si cultura, nu s'a inchegatinca ; tara trebuie sa devie abia scum, dintr'o entitate poli-tica si geografica, o entitate morals. Sufletul agitat si impre-sionabil al acestui popor cere o hrana de toate zilele ca sapoata trai §1 sa nu se impiedice in cale. Cine sa des aceastahrana ? De sigur ca scrisul, domnilor, tiparul cotidian, carese risipeste prin toate colturile ca o mans binefacatoare onca o otrav a primejdioasa. D-voastra vs dati seama cu totiide rostul presei la noi. lntelegeti di in occident ea inregi-streaza numai opinia publics, pe cind la noi trebuie s'o cre-eze. Ei bine, cumpaniti starile de astazi, desfaceti gazetele celemai multe care se striga pe uliti, cititi paginele for si intreba-ti-va, daca din ele se desprinde unisonul de gindire al unuineam? Scrisul in coloanele gazetariei de azi apare diform catalent si strain ca substrat sufletesc. La tribuna ideologilors'au imbulzit negustorii si au facut dintr'un amvon o tejghea.Ce e mai rau, insa, si ce echivaleaza cu o catastrofa natio-nala, e ca in mare parte acesti industriasi sunt de factura re-centa. complect straini de rezonanta valtorilor noastre secu-lare, cirduri de pasari calatoare peste toate hotarele. Ei das-calesc societatea, ei sunt stapinii marilor trusturi de cer-neala, ei se supara si ne pedepsesc aspru de cite on indraz-nim, cu o prea legitima timiditate, ca in materie de educatienationala sa cerem Romini vechi in tara noun !

Asa fiind lucrurile, nu e nicio mirare a scriitorul la noitrebuie sail reclame Inca rolul lui de publicist, cu care sa-sialterneze indeletnicirile de arta. socotind ca numai in aces!

14

chip va puted Wane pe hirtie §i sentimentul real al nearnu-lui, dind o oglinda a frAmintdrii de azi §i indrumarea luinormala la cea mai insemnatA cotitura a istoriei romine§ti.SA ne intelegem. Aici nu ne gindim un moment mdcar la o ati-tudine de intolerantd, nu schitam nici un gest de xenofobie,cu care ne invinuesc oamenii interesati. Este vorba pur §isimplu de recunoa*terea unui principiu de normalitate, dea§ezarea noastrd in cadrele omenirei pe temeiul unor legieterne §i imutabile.

Domnilor, iata spovedania noastra, conceptia programa-&A a tagmei, crezul care ne stringe intr'un manunchi §i nepovatu0e astazi la o risipire de suflet prin ora§ele Ardea-lului. Dincolo de aceasta idee tundamentala, not ne mi§camliberi, Ostend tiecare un patrimoniu de gindire, fdra nici ospeciald incercuire de §coald sau bisericuta literard. Ascul-tind un impuls tainic al firii, cu totii am resimtit misterulcreatiunii, aruncind in balanta §i insu§irile §i slabiciunile pro-prii, primind in acela§ timp cu smerenie orice curent de civi-lizatie, orice formula de gindire europeana. Ne une§te insa onota comund. Suntem toti rodul aceluia§ val de energie, plantacare se desface din aceea§ flora particulard cu care se corn-plecteazd uni versalita tea.

Citindu-va din scrisul nostru, ginditi-va ca am nazuit cutotii sd ne atintim privirile spre cer, dar avand picioarelebine intipte in pamintul Orli. Judecati-ne §i dupd ce am pu-tut cobori de sus §i dupd ce am smuls din farmecul de jos, casA pluteascd citeva clipe imprejurul nostru §i ritmul frumo-sului etern §i o adiere macar din nazuintele spre culme ale-poporului rominesc.

euitui tineraqii

-.Mustul care fierbe>. t

Uhl' tineretii.

i erbarile recente in amintirea lui Avram lancu, reinviind opagina stralucita din trecut, au fost in acelas timp si unom8giu pe care posteritatea I-a adus tineretului eta

factor hotaritor la o raspintie a istoriei noastre.In adevar, miscarea dela patruzeci §i opt, cu tot sbuclumul

ei glorios, e o opera tinereasca. Cu cft o privesti mai dea-proape si patrunzi in tainele ei, cu atit ti se lamureste mailimpede acest caracter distinct al epocii. Alipirea rominis-mului la curentul de desrobire care revolutions Continentuls'a facut la not printr'un manunchi de tineri intelectuali, abiaie§iti depe bancile scoalei. In prima jumatate a veacului tre-cut o amortire generals pares ca luase in stapinire amin-doua laturile Carpatilor no§tri. In cele dour Principate, caritinjau subt domnia turceasca, se ducea o viata minusculefare orizonturi, cu o class diriguitoare atinsa de toate stig-matele importului fanariot. Aici in Ardeal, toropeala era simat evidenta, poporul train orfan de once conducere, apa-sarea ungureasca devenise mai constienta ca oricind, §i lacurtea episcopeasca din Blaj, unde fusese singurul nostru ada-post pe vremuri, se furi§ase un spirit morbid de renuntaredefinitive. In acest ansamblu de oboseala §i paraginire a iz-bucnit deodata flacara revelatoare si dincoace si dincolo de

19

munti. In amindoua partile procesul de purificare sgudui--toare 1 -a pornit tineretul. Virsta avea o speciald semnificarein imprejurarile cu totul particulare ale vietii noastre deatunci. Elementele a§a zise mature erau rezultanta trecutuluiintunecat cu care cazusera la invoialk pe cand tinerelea re-prezenta un focar pentru o ideologie noun. Societatea, cutoate resursele ei suflete§ti, nefiind pldmadita printr'o evo-lutie normalk pusa in mod brusc.in fata unor lozince diame-tral opuse conceptiilor traditionale, s'a impartit intre tineri §ibatrini, ca in cloud tabere potrivnice. 0 adevarata prapastieintelectuala §i morald se sapase intre cele dot& mentalitati.Vechii boieri, i§licari dela la§i §i Bucure§ti, priveau cu dupla-nie §i desgust svircolirile bonjuri§tilor imberbi, in vreme ceepiscopal Lemeni, cu canonicii sAi alunecati pe panta maghia-rismului, alunga pe tinarul Barnutiu dirt Blaj §i elimina pe stu-dentii dela institutul de teologie de subt ocrotirea lui. E unfenomen destul de interesant aceasta lupta paralela intre celedoua generatii cari 1§i concepeau cu totul deosebit datoriafor catre neam.

Triumful a fost al tinerilor §i deoparte de alta. In Mun-tenia Si Moldova, pe ruinile unui marasm secular, civilizatiaOccidentului §i-a introdus formulele salvatoare prin filieraacestor visatori genero§i. Ei au inaugurat perioada de rede§-teptare cu planurile for romantice, ei au adus mivare Si nerviintr'un corp desvlaguit. Cercul lor a captat, fara ezitare, sufle-tul revolutionar al vremii §i cand a sunat ceasul, fara nici unecou pe seama boienmii moldo-valahe, dincolo de inertia ei,tinerii carturari s'au constituit in oameni de actiune. A fost oadmirabila revarsare de energii in aceasta agitatie calauzitade ideal. Dupd infringerea l"r de-acask rasvratitii darima-tori ai trecutului, emigranti prin toate centrele din apus, auincercat pretutindeni sa-§i puie de ac rd opera for cu framin-(area larga din st-ainatate. Tineretea for vened ca o dublagarantie. Le da mai intiiu putinta sa inteleagd marile Iran-.--formari de peste hotare §i-i invested totodata cu puterea de

si

no

sacrificiu pe care o cerea izbinda. Balcescu, cu cei douazeci§I opt de ani ai lui, infrigurati de problemele unei extraordi-nare precocitati, e cel mai splendid prototip at pleiadei. Increeful lui de poet vizionar s'au concentrat credintele min-tuitoare si au ti§nit intr'un neastimpar clocotitor. Fie ca con-spira la Bucuresti, la Budapesta sau in muntii Abrudului, fieca trata chestiuni diplomatice la Paris sau Londra, on scriacu singe epopeea lui Mihai intro mansards la Palermo,acest suflet era in permanents posedat de ideia pe care oslujea cu patima §i fanatism. Personalitatea lui incadrata intr'oaureola de tinerete §1 optimism e cea mai simpatica expresiea miscarii de peste munti. coala lui Balcescu e a tuturorideologilor dela patruzeci si opt, cari, printr'o incordare plindde avint, au creat Rominia moderns.

Povestea e la fel §1 in Ardeal. Aici opresiunea iobagiei acost strivita de revolta tinereasca. In mijlocul desorientariiunanime, and masele nu aveau altd calauza decit instinctullor, un val de tinerete a fecundat spiritul public, a scuturatorganismul din letargie, a injghebat o doctrina politica §i apregatit mijloace pentru realizarea ei. E in adevar sugestivaaceasta singura pagina luminoasa din trecutul nostru, cu sa-natatea §i pitorescul ei. Un intreg popor, cu toata soarta lui,la un punct determinant al istoriei, e lasat pe mina unor in-drumatori improvizati din rindurile tineretului. Ei devin cen-trul de actiune al redesteptarii, ei fac adunarea dela Blajpeste capul batrinilor circumspecti, ei se transforms in pre-fecti §1 tribuni si comanda armate victorioase de tarani,dupa ce ieri alaltaieri abia descifraserd dreptul canonic la teo-logia din Blaj. Avram Iancu la douazeci patru de ani e in co-mitetul de pacificare nationala omul cel mai temut, si greutatealui personald inclina balanta razboiului. Mai tirziu, in zilelede vifor, pe c mpul de Wale, silueta tinarului advocatdomina multimea Si imprejurul lui se agita la posturi decomanda baietandri cu profilul indrasnet, care Si -au in-trerupt cartea ca sa alerge la examenul mortii. Fara de dinsii

21

§i

turburarea dela patruzeci §i opt s'ar ft sugrumat kite() ras-vratire tardneascd lipsita de un obiectiv politic precis §i lardconsecinte imediate.

i intr'un loc §i intr'altul, la patruzeci §i opt, tinerii dedoudzeci de ani au facut istoria neamului.

** *

De-atunci, fire§te, aspectul lucrurilor s'a schimbat. In fazanoua in care ne gasim astazi fortele s'au multiplicat, cimpule mai larg §i viata mutt mai complexa Rolul tineretuluipersista insd §1 acum ca o energie purificatoare. Mai alesacum. Pe urma rdzboiului, ca dupd orice cataclism cutro-pitor, e atita ruina §i putregai imprejur. 0 unda de renun-tare salcie stdruie pretutindeni §i viciazd atmosfera. Negu-stori man §i mid au umplut arena cu bilciul lor. In afara deaceasta pervertire moralk generatia veche t§i afi§eaza gre-§urile de judecata la tot pasul, ca pe ni§te haine vechi ie§itela soare Si pline de pete. E disarmonie §i orbecaiala, stintghiulelele grele ale trecutului posomorit care ne trag depicioare...

laid de ce, acolo la Tebea, in aierul proaspat al brazilor,la mormintul lancului, sufletul meu, batut de atitea vinturi,amestecind amintirile de ieri cu indemnurile de azi, dornicde lumina §i de puritate, s'a inchinat la cultul tineretii...

22

Ideia Dationala.

Conferinta in fata studenfilor universitari din Cluj.

$i eu am fost In Arcadia, d-lor studenti I...Tot ce regret, e ca s'a scurs multd vreme de atunci,

doudzeci de ani, daca nu mai bine, de cind pe malul Du-narii la Budapesta, s'a cheltuit tinereta infrigurata a generatieimele de universitari ardeleni. Cu cit tree zilele §1 pun o maimare distanta intre rosturile de odinioara §i cele de astazi,cu atit imi apare mai greu §i mai tulbure sbuciumul nostrucare a ramas in urma.

Se va gasi desigur cineva °data sa se apropie cu minteade vremile de ieri §i sd reconstruiascd pe seama posteritatiio icoand sufleteasca a carturarului nostru de aici, in ultimilecloud decenii cari au precedat prabu§irea Ungariei istorice.Acest cronicar va avea de zugravit un tablou intunecat §1mi§cator: tacerea noastra dinaintea furtunii. In aceasta pe-rioadd, o conceptie de stat nenorocita, purtind In ea germe-nul mortii, a facut sä ne sbatem subt svircolirile ei cele dinmina, cele mai Inddratnice §i mai violente. Din orice laturear fi sä judecam tendintele de cutropire ale vechiului regim,ele apar odioase §i insuportabile. E un aspect posomorit de

23

ansamblu capitolul de strangulare al unui popor. Pagina ceamai trista insd care ne urmareste §i azi ca o boald de adoles-centa e inchisoarea intelectuald in care am trait noi, luptasurda O. desnadajduitd ce am dat pentru a ne creed un acordintre sufletul mostenit §i preceptele civilizatiei cars veneausa ne instraineze...

Alma Mater dela Budapesta...Subt zidurile ei reci si sure patru ani de zile s'a plimbat

revolta mea. Mi-aduc atit de bine aminte de viltoarea noa-strA de atunci. Trei sute de studenti romini, smul§i din umbrasatelor ardelenesti, aruncati pradd molohului acolo in metro-pola dusmana. E o poveste umild, amard si plind de inteles.Pare ca le vad §1 azi rindurile bdietilor cari aduceau toatA.sfiala §1 cuviinta tardneascd in vAlmasagul strain. Eram pica-turi agitate inteo mare care avea de gind sa ne anihileze,eram punctele de observatie, posturile de avangardd ale ro-mInismului primejduit in existenta lui. Un angrenaj savant,.o vasty §urubarie era angajatA la distrugerea noastrd. Peda-gogic opresorului avea la baza ideea de a ne face ienicerii,culturii maghiare. Pentru acest scop colaborau toate dim-prejur : scoald, mediu, gazetd, fiece respiratie. Era o luptdinegald si necontenita. Din toate colturile ne pindea acestduh cutropitor, subt ale cdrui retele mestesugite trebuia sA nestrecuram noi trei sute de desradacinati. Imi spar acum irr

.mod postum crimpee din nemiloasa risipire de energii. Subtcupolele de bronz se misca stingaci si timid firea noastradela tarn, furnicarul ungaro-semit nu ne pAstra nici o inru-dire, eram caldtori speriati, WA nici un razim, pe ulitele lui.Pretutindeni, in sale de cursuri, in bibliotecd, in laboratorii,in foiletoanele ziarelor, la teatru, in glumele noastre coti-diane, molohul se furisa dupd noi sa ne otraveasca cu su-flarea lui...

Si cu toate aceste, d-lor, n'am Post invinsi 1Din aceasta incrucisare de forte am iesit deasupra. In ca-

merele prafuite unde se addpostea sal-Ada noastra de Weill

U

bursieri, ca in niste cetAti fermecate, nu putea pdtrunde sgomotul profan de gall. Acolo ne framintam noi, in luptgl._grea cu mizeria, in lupta cu problemele complexe ale studiului, in lupta cu sintaxa limbei materne, se calea armura noa-stra de miine. Ca figura miticului Lanus aveam o MO care priyea inainte §i alta care se uita inapoi. Inainte era cimpul In-tins al civilizatiei, inapoi era casula noastra din deal, care net'vorbea in noapte. Din acest amestec de senzatii Si indemnurise impletea cintecul ascuns al sufletului, povata noastrd de-fiecare clipd. Dupd opera de abstractiune a bAncilor universitare asteptau undele moi ale amintirilor rustice, zestrea sfintda copilariei noastre. Seara, cate odatd, cand ne intilneam-cincisprezece insi pe muntele Gellert, dincolo de Dunare, lacirciuma unui svab, mi-aduc aminte, la picioarele noastre-aria babilonul care ne scdpa din cdtusele lui. In ociaita unclebeam vin acru, cobora Ardealul cu patimele lui aspre, era.toata protestarea tarinii de-acasa, erau doruri cimpenestiprinse in recitativul plingator al doinelor dela plug, printreele zimbed cicalitor o poezie de Cosbuc sau fulgera o strofa.din Eminescu, erau snoave de sezatori si tropare biseri-cesti, era ritmul secular al istoriei noastre pe care-o duceam mai departe. 0 solidaritate de sects ne stringea.inteun manunchiu, aveam constiinta limpede a unei tovdrdsii militante. Din aceasta atmosferd se infiripa cultulmisterios al cdminului strAmosesc si se exalts in masuraapasaril dusmane. Erau zadarnice toate metodele de des-fiintare ale inversunatului pedagog ostil. Cadeau teoriide seminarii fAurite ca sd ne clatine, cadeau neputincioasetentaculele multiple ale asfaltului, cadeau infrinte toate ispi-tele Budapestei. ,Pe marginea Dundrii ne duceam des inamurguri, dar in vreme ce priveam valurile inspumate alemaretului fluviu, ochii ne caldtoreau departe si subt timplele-infierbintate simteam cum ne svicnesc rdsvratirile Oltului....Atunci, in aceastd particulard configuratie de imprejurari, aseams de studenti, tineri Si indrAzneti ca d-veastra, in °chi?

25

,cu aceleasi straluciri si in suflet cu acelas ideal de arta, aminjghebat revista .Luceafarul §i ani dearindul, tin minte,intr'o pivnita dosnica unde se instalase mica noastra tipo-grafie, ne intruneam permanent cenaclul de conspiratori cuprisos de nervi si cu gesturi largi, coborindu-ne pe hartievisul rebel, avansind prin svircolirea noastra subterana, cineItie, un preludiu al desrobirilor viitoare...

De-atunci, pipaindu-mi constiinta, m'am intrebat deatitea.ori : in ce religie ne-am inchinat de ne-am putut pastra stifle-tele intacte, refractare la toata otrava dimprejur ? Cum s'arputea numi taina noastra, miracolul acestei izolari, instinctul-sigur care ne-a smuls totdeauna din ghiarele valului ? Este,-domnilor, ideia national& credinta fanatics in patrimoniulspecific al neamului. Din doctrina veacului al nouaspreze-celea, introdusa definitiv in toate fibrele Continentului, noi-ne-arn ales cu aceasta mostenire. Am inteles fragmentar maiintiiu, limpede mai pe urma, ca in oceanul sbuciumat al ome--nirii noi suntem o insula cu flora ei deosebita si ca a ingadulsä se distruga aceasta, insula, inseamna a tolera un furt in ate-lierul de evolutie universals. Aceasta convingere, ramasa dinparinti, noi am slujit-o fara ezitare, subordonindu-i toateenergiile noastre. Cu cit gindurile ni se apropiau mai mult,de pragul maturitatii, cu atit ideia ni se pares mai legitima.Literatura Si politica in care ne-am framintat noi, s'au inf A-tisat cu aceasta pecete. Calauziti de o suprema utilitate, am

-creeat un catechism al datoriiior noastre, dela care nu ne-amabatut. Ne-am zis : noi suntem precursorii unitatii unui popor,noi trebuie sa ne jertfim pentru cohesiunea lui, trebuie safacem din hecatombele noastre piedestalul gloriilor de maine.

In curInd ne-am dat seama ca tot clocotul nostru tinerescnu era decat o particica din functiunea organics a marelultot. Neamul intreg isi insiruise in linie de bataie puterile lui.Cind, acum dotazeci de ani, am trecut pentru intiia owl laBucuresti, simtind in toata fiinta mea deslantuindu-se Hodgranitelor, privind imprejur, am priceput ca in proportii ma-

26

rite §1 acolo se cintA acela§ cintec larg, de ale carui cadentetram robiti noi in subsolul dela Budapesta. Mi-a fost de-ajuns,sa ma uit inlaturi, sa ma apropiu de pulsul vietii literare deatunci, care era mai inrudita cu preocuparile mele, ca sa vAdbine ca paralel cu miscarea noastrd dela gLuceafarul, dinCapitala Rominiei radix acelas spirit artistic, mie perfect fa-miliar, aceeas literaturd care se adapa din acela§ izvor comun.Scriitorii din generatia mea : losif, Chendi, Cerna, Sadoveanu.instrunau si ei melodia care ne robise pe noi in sbuciumareafecunda a odaitelor de studenti depe malul Dundrii. Totatunci se ridicase Nicolae lorga sa ordoneze aceste sbucniris.pontane de energie, sa desprinda firul ro§u al atitor mani-festari raslete, §i sa dea in revista t Stimcincitoru/. doctrinaunitara. Era, domnilor, ideia nationalci, fluidul magnetic alacestei unanime resurectiuni, o literaturd care rdscolea sufletul poporului rominesc si fixa valorile lui, o volburd pornitAdin adincimile de jos, nazuind spre culme. Degrabd mi s'alamurit suprafata vasta a noului crez : in constiinta ob§teascaa rominismului, dincolo de frontierele vremelnice, ca un re-flex al instinctului popular si ca o rezultantd a evolutiei deveacuri, se instapinise in toate inimile lozinca unirii.Cu o fre-nezie nestavilita se rostogolea pretutindeni valul biruitor, noinu eram decat martorii unui proces istoric, indeplinind po-runca fatald a vremilor. Societatea intreagd din Rominia-Veche, lasind la o parte rationamentul politicei curente sicalculele diplomatilor, apucase pe acest fagas, de unde nu maiera intoarcere. In toate domeniile vietii publice, in §coala, inarmatd in saloane, ca si in catune-, in mii de glasuri si in di-verse forme vorbea singele rominesc, rostindu-si sentinta luiinapelabila, prinsa atit de sugestiv de graiul inflorit al luiDelavrancea : Suntem una, un singur trup revdrsat de ammn-doud pdrtile mun(ilor, Carpa(ii ne sunt qira spinarii...

Un scriitor ungur, bun cunoscdtor al trecutului nostru, d.Iancso Benedek, intr'o carte apdruta de curind, tratInd is-toria iredentismului rominesc, urmare§te, prin lumina eveni-

27

mentelor, aceasta desfa§urare seculars, aratind ca dela MihaiViteazul incoace un impuls con§tient al tuturor manifestarilornoastre de viata ne-a impins spre unirea politica §i ca razboiulrecent al desrobirii nu era decit o veriga dintr'un lant de evolu-tie. Indureratul autor din vecini are dreptate. Ideia nationalsla noi, pornind din con§tiinta organics a unitAtil, pe care atpastrat-o masele anonime totdeauna, s'a desfAcut incetul cuincetul, a cucerit toate mintile §i a devenit suprema noastradogma. Razboiul s'a desprins ca un fruct copt din aceastaideologie a vremii. Acum ca a trecut ca an vifor groaznicpeste capetele noastre, cind stam sa-i drAmuim deslantuirea,Intelegem ca el s'a impus cu puterea fatalitatii, a nu 1-a fa-cut nimeni, ca nu e opera chibzuinlii unor singuratici, ci des-carcarea vulcanica a unei epoce : triumful ideii dupd inde-lunga acumulare de energie a atitor generatii. Razboiul in-tregirii neamului 1-a decretat con§tiinta tuturora, nu ca o so-coteala de ci§tig, ci ca o pornire furtunoasa Fara friu, unuragan moral exprimat nimerit in fraza lapidary a raposa-tului Filipescu : 4Sire, on to tncoronezi la Alba - Julia, on moripe cImpia Turzii, altcum praf s'alege # de Para ;I de dinastiata.. Inflacaratul patriot, acest tirziu ecou al boierimii noastrede ba§tind, a avut viziunea limpede a realitatii : noi trebuiasd mergem la moarte ca la un examen al credintii, nu ca latmplinirea unei probleme de ratiune. A§a a fost razboiulnostru, sinteza lui mi-a dat-o un tinar sublocotenent adus depe campul de lupta impu§cat in piept, care cind m'a recu-noscut o clips in delirul lui, mi-a incolacit bratele dupd git§1 mi-a murmurat in friguri cuvantul : A ba- Julia... Nu fuseseniciodatd in Ardeal, dar murex pe buze cu parola istorieinoastre de veacuri, un soldat al ideii...

Domnilor, scriptura s'a implinit, epopeia s'a incheiat §i onoun raspantie se gase§te in fata noastra. Ideia nationals, ra-zimul de cdpetenie al vietii de stat, trebuie adaptata impre-jurarilor schimbate.

Poate nu gre§esc cand afirm ca dupa jertfa mare, resur-

28

sele de energie creatoare scazind, mersul ascendent al acestuicrez s'a oprit si o linie de oboseala a intervenit in rindurilenoastre. S'ar pared ca dupa tensiunea transeelor, nervii dis-cordati cer odihna si ea pe urtna varsarii de singe, not ce amcistigat in suprafata, am pierdut in adincime. In once caz,privind in jurul nostru si spunind adevarul intreg, trebuie sarecunoastem ca viata publics in opera ei constructiva nu arenici taria, nici initiativa pe care le cere noua alcatuire de stat,ca fenomene de desagregare se ivesc in aparatul nostru decutere si ca mai ales resorturile morale ale societatii au pier-clut din vigoarea lor. Sunt atitea si atitea semne care legal-meaza cele mai serioase ingrijorari. Poporul rominesc, ie§itde subt patru stapiniri deosebite, purtind influentele a patruorganizatii de stat disparate §1 a patru culturi fara punctede inrudire, singerind pe atitea fronturi, in prima lui pe-rioada de unire se infatisaza sleit si fara un relief deosebit inrezistenta lui. Spiritul curent arata semne de slabiciune va.-.dita, este o rasturnare a valorilor cari ne-a dat criza prin-cipiului de autoritate atit de necesara intr'o munca de conso-lidare, este o ezitare si balansare permanents in constiinte,din care a rezultat o criza a partidelor politice si ca o con-secinta a acestor neajunsuri o reala criza a parlamentaris-mului namolit in inactiune si retorica stearpa. Patura condu-catoare ce ar trebui acum, cand se face Cara subt ochii nostri,sa-si des toata masura ei, e navalita de un pozitivism erascare-i neutralizeaza pornirile coltctive. Dam impresia c5suntem un trup desirat si bolnav si pe trupurile bolnave,cl-voastra stiti foarte bine, asa a fost totdeauna : se ivesc deobicei parazitii. Uitati-va imprejur, din toate partile globuluicalatori dupa noroc, ca intr'o noua Californie, descind pe acestpamint binecuvintat cu care nu au nimic comun decit ex-ploatarea lui. Din toate partile granitele ne sunt invadate de.rnusafiri cu privirea scrutatoare, semanatori de coruptie si deblesteme, facind sa creasca spuma incerta a ()raptor si tre-hind o dira de penibila descurajare in sufletul neprihanit al

99

taranilor no§tri. Acest val de strdinism cre§te necontenit cao coloand de cuceritori, ivindu-se pretutindeni §i lasind IraurmA o filosofie amara, convingerea for cea mai ferma, canoun de aceea ne-a fost dat sa ie§im din robia egipteana, casa intre ei In Canaan...

Astfel stind lucrurile, un sentiment unanim de protestaretni§ca toate firile alese §i be strInge la °lain. Ne intrebam atgroaza : acesta e epilogul epopeii, darul postum al destinuluidupa atitea gramezi de oase ingropate pe toate cimpurilede bataie? Un elementar instinct de conservare tresare in noi,o agitatie surds se simte printre rinduri §i se propaga din onin om. Lumea i§i zice cu nelini§te : sa ne smulgem din marasm,sa alungam zarafii din templu, sa spalam din nou altarelenoastre I Romania units ne-a dat o conceptie nationala eroicd,ei bine, tot numai aceasta conceptie de eroism intransigentne-o poate pastra, s'o reintronam deci in con§iiinta publica.§i sa tragem toate invatamintele ei ! A§a judeca toti acesoameni in a cdror minte se pastreaza neturburata continui-tatea de gindire, inlantuirea programatica cu trecutul.

Cine ar trebui sa is asupra-§i aceasta opera de pedagogiea multimii, infuziunea zilnica de credinta §i sugestii coordo-nate metodic in vederea egoismului sacru al acestuipopor ?

Sarcina ar fi sa revie presei, care e pretutindeni cel maiviu laboratoriu al con§tiintii ob§te§ti. Imi yeti da voie sastarui §i de astadata §i sa repet §i cu aceasta ocazie, apasindcuvintul, toate constatarile ce-am facut asupra unui trist ca-pitol al zilelor noastre.

Domnilor, la noi ca §i in alte Orli presa din vremuri veclia fost o tribunA consacrata de indrumare a opiniei publice.In gazetele noastre s'a pulverizat ziinic tot ce am crezut, totce am nadajduit in ziva de mime. Ziarele reprezinta nerviiimpresionabili ai unui popor in fluctuatiunea lui cotichana §iun organ de public:tate e o bucaturd de toate zilele care seserve§te societatii. Aceste adevaruri au fost intelese tot-

30

deauna §i de aceea cei mai buni, temperamentele de apostoll,an coborit odinioard la not in gazetarie §i au scris cu sin-gele for pagini nemuritoare. SA lid vorbesc de activitatea zia-ristica a lui C. A. Rosetti, de impletiturile de fulgere ale luiEminescu, sau de articolele de-o jumatate de veac ale luiGeorge Baritiu aici in Ardeal ? Stiti foarte bine cu totii ca is-toria noastrd politica se confunda cu istoria presei romine§tiSi ca ideia nationald §i-a propagat evanghelia ei prin aceste-tipare indispensabile.

De-o sutd de ani respirdm prin presd, gazetele sunt pia-minii neamului.

Perioada de dupd rdzboi cu lincezeala ei ne-a impins !ri-te° teribila maladie, ni s'au imbolndvit plaminii, domnilor, a-tacati in mod intempestiv de miasnie parazitare. Nimic nupoate invedera mai evident criza sufleteascd in care ne gd-sim, ca faptul ca secretul tiparului 1-am pierdut din mind, aie§it din familie, §i-a intrat in posesia altora. Dupd pleiadamarilor gazetari cari prezentau o garantie intelectuald §1 mo-raid pe seama publicului, negustorii analfabeti an acaparatziarele §i an preschimbat apostolia in tarabd. Lin spirit nous'a sala§luit deodata cu ei in ziaristica tarii. Este mai intliu oabsolutd atrofiare a sentimentului national. Adevarurile or-ganice ale sufletului rominesc, pe care not le-am aruncatde-apururi in cumpina istoriei, ei nu le pricep §i nu le pro-pagd. Este, al doilea, o metodica indrumare a spiritului pu-blic spre o alvie internationald, un cinism necunoscut in ana-lele noastre, o tendinta de-a diminua prestigiul credintelordin strdbuni, o nesocotire a valorilor dela indltimea Tronu-lui regal rand jos. Scrisul for lasd impresia ea suntem o so-cietate pripitd, Vird raclacini, oameni ai clipei, WA' morminte,un fel de tirg slobod in care toate sunt de vinzare. Adaugatila acestea nota nti-intelectuald, brutala incon§tienta cu carese trateaza toate problemele curente

31

La lumina acestor dureroase constatari, intreb : este o ase-lnenea presd un organ al consoliddrii noastre de stat ? Estepentru raporturile noastre externe o oglinda reald a situatiei

pentru viata noastra de interior un stimulent necesar?Doud exemple, domnilor, ca sd vedeti unde suntem ICiteva luni in urma, la Lausanne, vd aduceti atninte, a foalconferinta interaliatd, la care a participat Rominia. Oa.

.menii politici ai tuturor statelor s'au intrunit sd rezolve omultime de chestiuni pendinte pe urma marelui razboi. Gaze.tarii i-au insotit ca sd prinda indicatiile for sale transmitifiecarei tail in parte, potrivit interesului special al fiecaruiaDelegatul nostru la conferintA a fost ministrul de externe d-11. G. Duca, cine credeti ca a fost cancelarul autorizat alopiniei publice : d. lacob Rosenthal.... Va puteti imagimbiota Rominie, aluatul nostru plamddit din lacrimi si singein vijclia rdzboiului, ce strasnic priceput sustinator a avut

persoana abilului director dela g Dimitzeata. §i .Ade-varul..... Mai mult, vd amintiti, intrepidul luptator intorcin-du-se in tara a publicat in gazetele sale un lung interview co.doctorul Rakowsky, delegatul Sovietelor, cu care, spuneldinsul, a avut lungi intrevederi. Staruiti, va rog, cu o ana.lizd de doud momente asupra acestor interesante convorbidpe malul lacului de Geneva : Rakowsky, revolutionarul, in.vectivindu -ne tara d. Rosenthal, democratul, apdrind diordsputeri teza rominea.,..cd. Se gaseste cineva care sa doarmlJinistit, in credinta ca am avut un advocat bun ?....

Al doilea exemplu sugestiv plin de-o trista semnificateAstavara, stiti, au fost serbdrile aniversdrii mortii mitropoli

aguna. Posteritatea recunoscatoare pa inchinatcripta luminosului patriarh. La Rasinari doudzeci de miff de

jarani, in frunte cu Regele, Regina Mostenitorul tronuluiinconjurati de guvern si de fruntasil tariff, s'au dus sAlpiece genunchii. Am intrat in biser ca amintirilor de copildriesguduit in toata fiinta m2a. Nici odita nu mi-a fost dat sisirnt cu o mai cutropitoare put,re biruinta ideii, ca in acela

3t

li

,o §i

si

siIn

si

si

tului

si

clipe, in coltul de strand, la poalele iconostasului, unde in fu-mul de tamlie staruiau par'cA toate umbrele stramo§ilor mei.Privirile mi se indreptau aiurite peste multimea cuvioasd,cind dinteodata, ca printr'un capriciu nebun al simturilor,mi-a aparut subt amvon figura absents §i profana a unui a§azis ziarist, originar din Polonia mi se pare, expulzat odini-oara din regat §1 prAvalit recent in tara. Inchipuiti-va, elvenise nenorocitul sa reprezinte presa la groapa nemurito-rului arhiereu 1 Din condeiul lui trebuia sa se desprindapraznicul nostru, tot misterul troparelor bizantine care ne le-gAnau atunci, toate tresaririle intime ale mo§tenirilor noastreatavice. El era chemat sa le talmaceasca §i sa le multipliceintr'o suta de mii de exemplare pins in ultimul catun, fa-cind educatia maselor. Va mArturisesc, o prof ancla mild m'adezarmat in fata lui, o mild profesionala, sarmanul voiajor inale tiparului, subiectul era a§a de greu pentru puterile lui...

Am smuls aceste doua pilde, ca sa vedeti ca suntem intr'oridicola anomalie, in complect daltonism moral §1 intr'oeclipsa a inteligentei. A combate aceste exagerari, a cere re-venirea la matcd, a predica normalizarea, e datoria fiecaruicuget onest. Pe noi nu ne va infrica tipatul micilor condotieri,cari vorbesc de huliganism cind noi pretindem respectul ta-lentului, sau de antisemitism, atunci cind acordind o plenitu-dine de drepturi tuturor cetatenilor, reclamam pe seamanoastra modelarea opiniei publice in spiritul traditional alideii nationale. Daca n'am face acest lucru, daca am ingaduisä degenereze presa dela apostolat la o intreprindere corner-ciala robita capitalismului international, ar insemna sa sca-Om din mina diriguirea sortii noastre §i sa alunecam pe po-virni§. 0 astfel de prabu§ire ne-a fost dat sa vedem §i sa ur-mArim la vecinii no§tri unguri, a caror presa dinainte de raz-boiu a fost cea mai clasica manifestare a gazetariei industria-lizate. Confectionata fall nici o convingere, monopolizata deneofiti §i aventurieri, schimbind in bani marunti instinctelejosnice ale multimii, a cintat pe toate strunele : a facut apo-

33

Muthl care flerbe, 3

teoza unui rdzboiu in care n'a crezut, ne-a cdlcat in piciparepe noi farA sd ne cunoasca, a fost reactionary cu Tisza, re-publicand cu Karo ly, bot§evica cu Bela Kiln §i s'au gasitdestui cari in mod postum sd afiseze simpatii interesate peseama noastra.

Noi vrem sä invatam din patania altora, de aceea suntemin garda §1 ne gasim unii cari lamurim lumea cu toate desa-vantagiile pe cari le comports du§mania necrutAtoare a aces-tor indrasneti antreprenori de opinie publics la noi.

Presa insd, domnilor, e numai o lature a acestei tendintede darimare, care se afirma tot mai sgomotos in anii dinurma. Fenomenul e mult mai complex §1 mai ingrijitor. Zia-rul apare ca un fel de anticamera a artelor si literaturii, de-aceea din coloanele lui se poate descifra nazuinta unei pene-tratii adanci in domeniul creatiunii artistice si literare. Mu-safirii de care vd vorbeam nu se multumesc sd ramiie in ser-viciul bine retribuit al actualitdtii, ei cer cuvint acolo undese spun verdictele definitive ale sufletului nostru. WA un te-ren mai inofensiv, de pildd, unde ne-au navalit oaspetii cuproductia for exorbitanta. Este pictura. Dacd vä duceti la

Bucur e§ti vedeti astazi in toate partile expozitii de tablouriale unor arti§ti cu nume exotice cad s'ar putea intilnj tota§a de bine si la Kalkutta §i la Filadelfia si la Breslau. Cre-deli ca in aceste exhibilii nemiluite se deslu§este ceva din mis-terul lui Grigorescu, profilul tarancelor noastre, poezia apu-surilor de soare din muntii Vrancei, mestecenii lui tremuratiin zarea de toamnd, sau carul cu boi al minunatului poves-titor dela lard ? Este aierul rominesc al lui Luchian, particu-lara duiosie a florilor lui, cari sunt florile noastre in cel maiginga§ cutremur al petalelor? Nimic din frumosul specific cucare ne-am straduit noi sd complectam o simfonie a universa-litatii. Sunt pinze zugrdvite de penel strein, de-o retina carevine din altd lume. Am remarcat cu deosebire cum peisajuleste cazut in desuetudine la ace§ti nou-veniti, carora tainelenaturii nu li se desvelesc §1 carora nu li s'a spovedit nici un

34

copac din padurile noastre. In schimb Ins avem un gen a cd-rui supraproductie prezinta o eflorescenta bolndvicioasa: e ca-ricatura, domnilor ; infaptuire bastards a artei, in cumetrie cugazetaria, brodand pe impresii fugitive §i de suprafatd, seinrude§te cu aptitudinile acestor firi vagabonde care nu sefixeazd nicderi. Nu e insa nici spiritul gallic cu vivacitateaJul elegantd §i generoasd, nici humorul anglo-saxon cu O.-natoasa lui ingenuitate grotesca, nici risul rominesc plin §isonor, in galeria nenumdratelor inseilari zilnice. Mi-aducaminte, astd-vara, cand cu serbarea eroului necunoscut, dinprilejul celor cloud minute omagiale in amintirea mortului,un ziar bucure§tean publicd o caricature a unui cetateanexasperat ca bdrbierul nu-i poate trage mdseaua, un fel depenibild grimasa pe socoteala sicriului... VA spun sincer, delarinjetul tragic al lui Shylock nu tin minte sd mai fi inregi-strat o senzatie atit de dezagreabild §1 tulburAtoare.

Tarimul de desagregare intelectuald insa, care ne aparemai asaltat astdzi de influente straine pe urma unei invaziidin afard, e in literature. Aici e sanctuarul unde se pazesc ta-blele legii, manifestarea unui popor desfacuta de fluctuatiilevremelnice, cum am zice, raportul lui cu eternitatea. Litera-tura noastra ca §1 in alte Orli a fost in trecut incarnareavietii din acest colt de umanitate, oglinda strAlucitoare a unuineam, o literature nationala. Deschideti orice pagind dincartile lui Eminescu, Co§buc sau Delavrancea §i veti vededtoil cari ati rasarit din pulberea acestui pdmint ca este unsentiment familiar care vi se pune in fata, o atmosferd cu-noscuta care vd invalue, sunteti acasa in lumea for de sim-tiri §1 imagini, vorbiti voi in§iva, trecutul Si viitorul vostru :sinteza neamului. Literaturd nationala inseamna a prinde In-tel) forma artistica criteriile specifice ale diferentierii de su-ilet, gama distinctive a unei pldmadeli etnice. Literaturd na-tionald e creatiunea amintitilor autori, fiindcd in scrisul forcer cuvint adevdrurile noastre. Cititi o strofd de Eminescu§1 yeti gasi in ea morbideta intelectualitatii noastre dela sfir-

35

§itul veacului trecut, cititi 4Nunta Zamfirei §i va vor incon-iura plasmuirile mitice ale fanteziei populare, pe chid .Sul-tanica. lui Delavrancea vä arata ce doruri pilpiie la vatrataranilor munteni §i din ce farmec se imbina idilele for rus-tice... 0 inlantuire fireasca leaga intr'un manunchiu unitar§i armonic aceste sbucniri raslete de lumina, dindu-ne toate,Impreuna, tabloul sintetic al rominismului. Mai este ceva. Inistoria literaturii noastre moderne se poate deslu§1 o continui-tate de spirit normala, generatiile se succed, trecinduli dinmina in mina mo§tenirea for intelectuala. Dincolo de lozin-cele epocii care se schimba §i cad, exista un substrat de inru-dire in cursul vremii dela culme la culme, e ritmul permanent§i invariabil al rasei.

Domnilor, un aspect nou §i straniu se ive§te pe cimpul li-terar in vremea din urtna la noi. Firul legaturii cu ziva deieri s'a pierdut §i cli§ee de import tulbura ierarhia valorilorconsacrate. E o productie hibrida pe care o vad prin colturide reviste, pagini de poezie vaporoasa, o ciudata psihoza li-teral% cu diverse etichete exotice : expresionism, dadaism, ra-bindranath-tagorism... E o atmosfera mocnita in care specialesonoritati de cuvinte se prind inteun dans macabru, gituindsubiectul. Fire§te leit-motivul cunoscut al solului nu se maiintilnqte, laranul a disparut de mult ca obiectiv literar, numai vorbe§te nici cimpul nostru, dar nu mai e nici ecoul pa-siunilor care ne chinuesc pe noi... Este un fenomen curios dedesradacinare artistica, o abatere spontana dela toate legileevolutiei. In mijlocul acestui cor de cintareti cu disonantelelor, splendorile trecutului recent apar deplasate. Co§buc,mort acum cinci ani in floarea virstei, pare a avea virsta luiHomer cu tot uraganul creatiunilor lui epice. Imi yeti permitesa vin cu o marturisire de ordin personal. Cind cineva dindetractorii mei, unul care mi-a facut concesia de a admite cgn'am raposat Inca, mi-a aruncat ca o fulgeratoare ironie porecla de .batrin poet, a avut perfecta. dreptate. Conceptialiterara careia mi-am supus eu tot virtejul de ginduri, o so-

36

cotesc un anahronism in acest ansamblu de stridente psal-modii contemporane, singura mea mingliere e de a-mi cautaun acord cu trecutul nostru §i cu valorile necontestate din alteparti. Ma intreb insa, care e taina acestui salt vertiginos, ru-perea bruscd cu toate traditiile ? Cinci sau zece ani, cu totbagajul for de transformari, conteaza in desvoltarea stifle-teased a unui popor, ca o perioada care poate justified o com-pieta schimbare de mentalitate ? S'a elaborat in acest timpscurt o noun zestre intelectuala fard nici un punct de sprijinin framintarea de ieri ? Sau, poate, avem aface cu un feno-men de mimetism literar, cu formulele instapinite grabnicprin transmisiunea unei civilizatii cu care ne inrudim ? Nucred, nici una, nici alta. Evolutia de spirit e o ondulatie eurit-mica, culla] traditiei §i In literaturile apropiate e mai evidentca on cand. Explicatia o OA mai simplista §i mai dureroasa.Sunt oaspetii, domnilor, cari dupe ce au pus stapinire pepress, se instaleaza i in literature. Sunt interpu0 dintre noi§i trecut, cei mai antipatici misiti din zilele noastre. Nu mi-atrecut niciodata prin gind sa admit o imobilitate de spirit inarta, sa justific scleroza literarA, nici sä propovaduesc o es-tetica conservatoare. Dimpotriva imi dau seama ca in repu-blica libertatii de gindire, revolutiile sunt creatoare, ele puri-fica §i fecundeaza. Dar, sa-mi fie ingaduit ca In numele cre-dintei pe care o am, ca un patrimoniu literar ,l artistic estesuprema avutie a unui neam, eu sa apar prerogativele sin-gelui §i sa deplor once infiltratie inoportuna. Dacd in viatapolitica, noi care avem o conceptie de toleranta civilizata nuvom contests niciodata drepturile asigurate prin legamintelenoastre internationale, dace pe seama tuturor minoritatiloretnice stem pe baza absolutei egalitati cetatene§ti, unitateanoastre de suflet vrem s'o mentinem ferita de promiscuitatidisolvante. tats de ce start] la poarta mo§tenirii de veacuri inposture de priveghere §i vrem sä marcam bine granitelenoastre intelectuale pe acest petec de pamint, pe deplin con-

37

stienti ca in ziva and tolerant invaziile suflete§ti, WallanoastrA este iremediabil pierduta.

Domnilor, v'am vorbit de valori abstracte, de impondera-bilele cari dupd judecata mea determind mai hotaritor exis-tenta unui neam. Ar fi poate de dorit ca in fa to d-voastra afiu dublat §i de un om al rationamentelor materiale, care iesinddin acest domeriiu al abstractiunii, sa VA ded strigatul cifrelor,sa va vorbeasca de o penetratie a strainilor la noi, de navalasutelor de mii, care fail nici o legatura s'au asezat aici ca unflagel economic, de schimbarea radicala a raporturilor deproprietate in favoarea lor, de despoierea pripita a padurilornoastre de farsa sinistra a asa ziselor nationalizari pe tad-mul industrial §i al finantelor si, ce e mai trist, de noel aspectdemografic al tarii, care se modified zilnic impotrIva intere-selor romine§ti... Atunci ati veded ca un tragic paralelism sementine intre fenomenele de ordin moral si material §i ca lin-cezeala in fata acestor manifestatiuni, actuala inertie echiva-leaza cu o dureroasd criza a ideii nationale.

In fata situatiei, numeroase intrebari ni se infig in con-stiinta si cer un raspuns. Suntem noi un popor minor,o plamadeald inferioara menita sa creeze numai platformape seama altor semintii de ale§i ? Suntem sclavii, predes-tinati sa ducem cu sudori de singe bolovanii la pirarriida,pentru ca din virful ei sa sfideze altii eternitatea ? Este statulromin o capricioasd improvizatie a istoriei universale, Faraposibilitatea de-a salve interesele rasei dominante ?

Tot atitea puncte de intrebare cari opresc lumea in loc, intimpul din urmd la noi §1 nefinistsc sentimentul ob§tesc. Nue, cum s'a zis de catre pescuitorii in ape tulbure, o pornire dexenofobie a societatii romine§ti ; e un gest de aparare.D-voastra, studenti, prin instinctul suveran al tineretii, prinimpulsul de idealism al virstei §i prin acel spor de simtirecare e apanajul firesc at generatiilor viitoare, ati sesizat oprimejdie §i v'ati pus deacurmezisul ei. Nu va vad ca pe ni§tesuflete inguste refractare la ideile de progres, et ca pe-o ex-

:151

presiune nefatarita a unui neam intreg. Zece mii de baieti,smulsi din mijlocul poporului, reprezentand toate clasele so-dale, sbuciumindu-se .de-acelas cerz in munca for intelec-tuala, nu pot insemna un caz de dementa colectiva. CA aveti

lozince gresite, se poate, dar inspiratia d-voastra e dinogasa normald a trecutului nostru, sunteti ideia nationals inmars, noul popas pentru ziva de miine. Ca §1 not cei de-odi-nioara, care acurn doub..zeci de ani Intr'o pivnita dela Buda-pesta, prin instinct am resimlit pulsul vremii §i ne-am fana-tizat de bataile lui, tot astfel d-voastra astazi aveti intuitiarealitatii... De sigur, potrivit Imprejurarilor schimbate, nu väcomprimati entusiasmul si revolta intr'o conspiratie subterandca not acolo pe malul Dunarii, ci iesiti la larg, strigindu-vacredinta, dovedind prin acest strigat numai un prolog at ope-rei constructive de Milne, dorinta de-a introduce in atelierulactiv at neamului forte creatoare.

In dcest chip mi-a aparut miscarea d-voastra, desfacuta deorice exageran trecatoare si mai ales libera de multele acuzatiimeschine ce vi s'au adus din partea elementelor subversive,care an avut toata intelegerea pentru o Intreaga galerie decriminali si o jignitoare rigiditate pentru d-voastra. Cind v'atiivit asa sbuciumati si cind am inteles ea din diverse motivesunteti aproape orfani cu altruismul vostru generos, in su-fletul meu, ca o raza intirziata a tineretii care s'a dus, mi-aincoltit o pornire de apropiere parinteasca sau de curatafratietate .

Cercetindu-mi constiinta, trebuie sa va spun a nu sunt unrascolitor at urii, fiindca intreg capitalul meu de ura s'a topitin flacarile pirjolului infricosat de ieri... Cataclismul cu cor-tegiul lui de nenorociri mi-a desvelit mai bine ranele ome-nirei si m'a impins spre ceata tuturor care cauta tamaduirealor. Cind mai anii trecuti, la Paris, pe vremea congresului depace, intr'o societate de literati si filosofi, un batrin ginditor

intrebat, dna nu e sosita vremea unei infratiri generalea muncitorilor intelectuali de pretutindeni, pentru a combate

39

m'a

yi

bol§evismul moral §i a Galva valorile umanitatii, mi-am per-mis sa -i rdspund urmatoarele : sleri nu eram pregatit sufte-te§te pentru un asemenea efort, fiindcd de citeori ma chemauindemnurile largi umanitare, intre umanitate §i mine, eu sim-Learn paravanul unui jandarm ungur care cu atitudinea lui mafaced sa recad in clocotul protestarii mete singulare §i sa manamolesc in ura care atita §i diferentiaza. Astazi paravanula cazut, nu mai simt nici un obstacol, vreau sa plutesc in plinumanitarism, cu o singura conditie : sa fiu in luntrea mea0 sa iau toate masurile sä nu ma inec.

Ideia nationald, domnilor, e luntrea cu care plutim not §idin care dorim sa inregistrdm curentele mari de simtire uni-versals. Mai mult ca oricind, rominismul, data se sile§te sais masuri pentru a nu fi inghitit de valurile dimprejur, trebuiesa inteleaga acest adevar. D-voastra, cum VA vad eu, suntetivestitorii resurectiunii de mime cind poporul nostru intreg,biruinduli toate bolile ereditare, se va iusanato§a pe deplin,avind o viziune clard despre misiunea lui. .Scrieti baieti,scrieji., spunea odinioara apostolul Heliade, simtiti,baieti, simtitt ideia nationala, indraznesc sa va zic eu, dadvreti sa faceti din tinereta voastra un titlu de mindrie pentrutimplele carunte care v'a§teapta §i dacA mai tirziu, domesti-citi de viata, privind mapoi, vreti sa puteti repeta cu poetul,in toata seninata tea lui reconiortanta duiosul refren :

$i eu am lost in Arcadia!

60

Monumental lui Mihail emineseu.

Cuvintare rostita la Sin Nicolaul Mare.

Cea mai curata sarbatoare se desfasura astazi subt ochiinostri. Pentru intlia oars inteun petec de pamint ro-minesc desrobit cade valul depe chipul de bronz al lui

Eminescu. In zilele noastre de preocupAri materiale. cinddupa singele scurs in transee o sete de viata pagInd alungacugetele din sferele abstractiunii, d-voastra, un colt de popordin Banat, v'ati ridicat pe aripile poem'. Cind altii aleargadupa sgomotul zarafilor, d-voastra va cereti in tacerea untiltemplu, cand altii se lasa rapiti de valul bucuriilor deserted-voastra ziditi un altar.

Am cautat sa desleg in mintea mea rostul tainei : de ceanume prima consacrare populara de acest tel o da lui Emi-nescu tocmai Banatul ? De ce tocmai aici Ia granita, in fataunei scoli rurale din Sin Nicolaul Mare rasare fruntea boltitaa maestrului ? De ce preoti si Invatatori si cete de tarani in-valiti in Infiorare mistica v'ati adunat cu totii sa va plecatigenunchii ? Cred ca va Inteleg si pot da raspunsul Mai intai,Banatul e tam simtAmintului artistic, unde cintecul e Ia elacasa si unde un suflet cald palpita la toate atingerile, ca o

41

tninunata harfa. Al doilea, constiinta voastra nationala, con-stiinta propriei valori si a diferentiarii de alte neamuri, tre-sare mai vie cu sbucniri de fiecare clips. S'al treilea, band-teni, la piaznicul libertatii, voi sunteti singurii care n'ati venitcu totii, in inimd v'au lamas Inca strigate care dor, chemaritulburatoare... Din acest vaimasag de simtiri, din dragosteapentru cintec, din mindria de rasa si din protestarea unuidrept stirbit, ati inaltat acest semn de proslAvire. V'a trebuitun poet, care sa va sguduie si sa vd alinte, un cantaret si unanimator pentru ziva de mite.

L'ati ales pe Eminescu si ati fost priceputi in alegere. Orna-giul pe care i-1 aduceti Ara face cinste, fiindca dovediti o inaltaintelegere a culmilor depe care vorbeste gindirea noistra.Eminescu este si famine cea mai stralucita incarnatie a ge-niului rominesc. Vremea de astazi cu toate izbinzile ei Iiapartine. A bituit crezul lui. Tot viforul de darimare si totavintul de recladire tisneste din fulgerele Mi. Pm scrisullui Eminescu a cerut cuvint ideia integralitatii nationale cutoate atributele ei logice. Din zilele de adolescent cu o preco-citate uimitoare, fiul caminarului dela Botosani s'a indrumatspre acest ideal, caruia mai tirziu i-a dat o superioarA justi-ficare teoretica. Unitatea literara ca o formula pregatitoare aunitatii politice, iata lozinca catre care s'a indrumat el, careiadela inceput i-a jertfit ritmul maret al unei creatiuni fara pre-cedent inca in analele noastie. Din primele zile, elevul luiAron Pumnul pornit in pribegie a simtit chemarile intreguluisol rominesc prins atunci subt atitea stapiniri vitregi. Aplecat sa-1 cunoasca si pretuttndeni a pus urechea sa -1 auclaLimba lui literara intro vreme cand gramatici de tot soiulo dramulau Cu erezii savante, se adapa din mostenirea cvechesi inteleapta. a tuturora. Un proverb dirt muntii Moldovei,o gluma depe Tirnava, o fraza euritmica din Gorj, toate isidau intilnire in atelierul lui Eminescu, ca sa inchege patri-moniul unitAtii. El a fixat mai intii si de un caracter definitivtablele legit in graiul nostru. Nu e insa numai codificatorul

42

limbii literare. Eminescu e mai mult : e pdrintele ideologieinationale moderne in evolutia noastra. E cel dintii roman alcarui crestet primeste binecuvintarea din cer, dar ale cdruipicioare sunt infipte pine in glesne in pdmintul stramosesc.Mai mult ca oricare altul, el a crezut in neam, 1-a simtit Inadincime, I-a inteles in misiunea lui istorica Veacurile i-austrigat de departe, dincolo de cscripturile batrine, i s'amarturisit misterul traco- romanic al inceputului, i-a stralucitepopeia dela o mile patrusute, 1-au durut toate chinurilefacerii de astazi. Cititi adoina lui, cintecul nazuintelor noa-stre eterne.: e cea mai categorica evanghelie politica a ro-minismului. Pentruca politica nationale intemeiata pe puri-tatea de singe si pe incercuirea in traditiunile noastre secu-lare ca si pe excluderea strdinului exploatator, n'a avut unmai lumin3s doctrinar decit pe poetul Luceafdrului.. Oricttar fi dispuse mintile sirnpliste sd creadd ca jocul realitatilorscapa artisiului Si ca inregistrarea cu preciziune a necesita-tilor nationale e numai apanajul politicianilor profesionisti,adevdrul e altul. Eminescu, poetul, e cel mai echilibrat creerpolitic al Rominiei in crestere. Cititi articolele lui Si veilveded ca stati in fata unor axiome de vaioare permanentd.Ele pot fi invocate la tot pasul ca un indreptar de pedagogicnationale.

Deaceea ati avut o intuitie fericita cind vi 1 -ail decretatca paznic suprem al sufletelor voastre si I-ati turnat in bronz.In vremea a sta de plamadeald, cind tam e inconjurata deframintari vulcanice, CInd dusmanii vazute si nevazute seplimba subt ochii nostri alaturi cu invalmasala atitor nepri-ceputi, cind piroane strAine ni se bat in carne Si multi vene-tici se impart 'Inca pe camasa acestui biet popor, d-voastrA,adunati-va la poalele acestui monument si primiti sfatul dinindrumdrile lui.

Eminescu va va rasplati. Din el va veil impartasi cu aceadragoste de lard care e temelia tuturor caminurilor bineasezate. Veti aved dela el poruncile de toate zilele, veti

4,3

§i

§ti

cum sA afirmati existenta voastra de avangarda a rominis-mului. 0 granita se raze§te sau cu un corp de armatA sau custatuia unui poet legata de inimile tuturora. Ati ales pe ceamai tare, ati ales pe poet, cum v'au povatuit impulsurile firilunui popor de artiO. Lasati-m5 s5 va multumesc, avindacest drept printr'un sbucium indelung pe urmele invatAto-rului. In ziva cind §i la Nistru, acolo in Basarabia, se varidica din obolul multimei anonime un altar la fel, in zivaaceea statul rominesc a primit consacrarea eternitAtii §i aajuns a§a cum 1-a visat el, puternic §i nedespartit deapu-ruri, dela Nistru pins la Tisa.

Vint de prim"doara.

o veche reteta simplista ca in fata unei miscAri de mul-time, in loc de a-i adinci cauzele si-a chibzui solutiipentru inlaturarea lor, sd-i afisezi exagerarile §i din ele

sd-ti cistigi indreptatirea de a o distruge....Metoda s'a aplicat §i in actuala miscare studenteasca.Din primele zile cand tinerimea dela Cluj a inceput sd-si

agite rindurile, cu dinadinsul par'ca, nu s'au cautat cleatpunctele vulnerabile ale acestor framintdri universitare. Presadin Capita ld cu deosebire Si -a dat silinta sä atite spiritele sisa reduca tot avintul studentimii la cele mai meschine pricini.in locul unui ton impaciuitor, am avut aici articole violentesi bataioase, in loc de a se cerceta mijloacele, de-a impacalucrurile, s'a strigat cumplit ca sä auda Europa si s'au lansatamenintari care de care mai tulburatoare. Consecintele s'auvazut. Cetatenii din Lipscani §i -au inchis pravaliile suparatipe musterii, in vreme ce tineretul si-a accentuat tot mai multsolidaritatea militants. S'a creat astfel o atmosfera de ten-siune a nervilor care se propaga tot mai mult, fara a se in-tervedea limita piny unde se va desfasura procesul deschisacum.

Guvernul din nenorocire n'a stat nici el mull pe ginduri.Dupd citeva incercari neisbutite de a remedia situatia, s,a.

45

supdrat repede si a inchis universitatea pentru tot anul, adu-cind o penibila perturbare in invAtamint, tocmai astazi endaparatul cultural ar trebui sä fie angajat la o actiune perma-nents si febrild. In acest chip raul se intinde mai departe.Avem o complecta stagnare a instructiunii cum nici in cele

mai tulburi zile de razboiu nu se obisnueste si in acelas timpscoasa de dupd zidurile universitare, agitatia se stramutd incelelalte paturi ale societatii din orasele noastre si pind incatunele departate.

Reteta, cum se vede, aesuat in mod deplorabil.

Sunt, de sigur, in aceasta isbucnire de energii, momentede exagerare si o seamy de pretentii cari vor ramined neim-plinite.

Lasind la o parte necontestata stirbire de prestigiu pcurma unor regretabile atitudini ale unor elemente svapaiatelaid cu profesorul Nicolae lorga, insasi lozinca de numerusclausus, strains de mentalitatea noastra, indrumata de intole-ranta unui spirit ingust, anacronic si deplasat la noi, e o for-muld care poate iesi la suprafata din valul unor sguduiri re-volutionare, dar care no se poate sustine ca o teza a uneiconceptii de normalitate.

Dar nu numai aceasta exagerare trebuie vdzuta in doleantele recentei rasvrdtiri studentesti.

Este cortegiul intreg de mizerii, neagra saracie care strigacu ultima exasperare depe baneile invatamintului nostru su-perior. Deodata cu largirea hotarelor avem redesteptareapolitica a maselor populare, care se smulg impetuoase din le-targia for analfabeta si dau navald spre scoald. Acest drumins, din umbra satelor si pina la o licentA universitare treceprintr'un coridor sinistru de lipsuri si umilinti. Sunt furcile

Afi

.* *

caudine degradante, subt care trebuie sa se strecoare aceVibieti fanatici ai civilizatiei Desgustul §i scepticismul, ura §irevolta cresc in ungherele dosnice unde invata carte bAietiino§tri. Cine sa se mire, daca din aceste patimi cari s'au dos-pit in tacere s'aude uneori protestarea §i pumnii se stringcu infrigurare in fata celor cople§iti de bunatati §i de urcu-§ul pripit pe scara norocului ?

Presa liber cuvintatoare din Bucure§ti, coloanele incapa-toare ale d-itti Rosenthal §i Honigmann,fericitii latifundiari aitiparului rorninesc, cari nu mai pot de umanitarism de citeon un Max Goldstein oarecare intervine cu o bomba ca sasalveze democratia, nu s'au impiedecat niciodata de pasurilestudentilor, nici nu s'au preocupat de soarta lor. Ati citit laaceste gazete, zamislite din scandal ci stropite de calomniacotidiana, articole in care se sesizeaza mizeriile universitati-tor noastre, s'a vOrbit ctndva de actiunea de sacrificiu a so-cietatii pe seama unor desmo§teniti ai culturii ? Inteleg a-cecti potentati al cernelei tragedia proletariatului intelectualromin ? I-a mi§cat vreodata flacara care arde in ochii negriai baietandrului rupt dela plug §1 asvirlit in. ger §i foame, casa descifreze paginile subtile din codul lui lustinian ? Nimeninu s'a ales cu un vag accent de simpatie din chiotul acestorhale de negustori, cari asurzesc zilnie urechile deaproapelui.

Si-acum ca rd tinerii napastuiti i§i cer dreptatea lor, im-pletita din grepri Si din stint adevar, vedeti un cuvint ma-car de nobila iertare pentru din§ii in ziarele care se strigape calea Victoriei ? Cum s'a evaporat aca dinteodata priso-sul de altruism, care se turna in lungi coloane, ca sa stoarcalacrimi de dragul dezertorilor dela Jilava ? De ce acest corunanim protestator, miriiturile reactionare cari cer confis-carea paginelor studente§ti ? De ce, d-le Fagure, invocareafrenetica a mcariei, ca sa indrumarn pe calea cea bung miilenoastre de studenli, cari pot fi ademeniti de formule eronate,dar, slava Domnului. nici nemtilor nu s'au vindut, nici mat-gniinfernale n'au a§ezat ca sa sboare in aier Senatul Rominiei ?

i7

Nu, in atitudinea presei terfelita de strainism, e o evidenta rait-tate. Domnii aceltia cari in cea mai inocenta parueala vad unt groaznic masacru si trag cu ochiul spre Europa, cad foartedeparte de sufletul sbuciumat al tarn si cu nevrozele for ino-portune nu sunt cltus de putin propagatorii OA socialela noi....

** *

Din fericire, Insa, opinia publics, mai imprietenita cu tainelesolului stramosesc, are cu totul alte sentimente si Isi permitea manifests credinte opuse stapinilor dela Adevdrul.

Lumea noastra a tresarit Indurerata de amaraciunea dinAlma-Mater. Din toate 'Agile se Intrevad pilde frumoase decaritate si jertfa. S'au gasit bogati cari au dat din prisosulfor si mai ales prin colturi de mahalale, in casutele modestecu perdelele de stamba, usile s'au deschis ca sa primeasca cudragoste pe exilatii universitatii. E o larga pornire gene-roasd, care desvalueste un colt senin al societatii noastre sida senzatia unor simpatice surprize pentru ziva de miine.

Cit despre studenti, not ca;i suntem mai molt romini decheuropeni §1 pe deasupra mai putin inflamabili in materie ner-voasa, avem speranta ca miscarea for va reintra in normal,scuturindu-se de balastul unor lozince indezirabile. Inlaturaiodata ce este irealizabil, ramIn toate justele for revendicari,cari trebuiesc cercetate de aproape si solutionate cu o ors maicurind, pentru a nu rasa intr'o stare de declarata inferioritatede mijloace generatia actuala, care se inarmeaza ca sä luptemiine.

Insufletirea care a strIns rindurile for este, necontestat,un mare capital moral. Dela razboiu fncoace pentru intiiaoars tineretul se misca impins de intuitia lui ca sa afirmeadevarurile de rasa. E o mingliere si o fagaduinta In

if?

aceasta involburare, dincolo de ratacirile trecatoare. Tran-seele n'au consumat vlaga noastra, valul de materialismrusinos n'a napadit toata arena, forta de premenire e intact/Pe ruinile negustorilor de tot felul se ridica unda limpede aenergiilor populare §i miile de Well, cari au pus tricolorul labutoniera, ne fac sa credem ca ideia nationals e pe cafe dea-si instapini evanghelia ei.

In orice caz, tinerii de azi, copiii furtunii de ieri, cu fluidulde simtire care-i leaga intr'un manunchiu, sunt o aparitie desanatate sufleteasck reconfortanta. In fata lor, dupa mustra-rile prudente ale unora Si dupd injuriile interesate ale- altora,de ce n'am spune, ca subt timplele noastre incaruntite, tollcari credem in rede§teptarea acestui popor, resimlim ecourilepostume ale tineretii proprii §1 silabe intirziate dintr'uncintec dedemult...

In suflete lnmuguresc bucurii uitate, proiectiuni luminoasedin viitor, visuri §i dorinti de mai bine, scuzati, domnuleJacob Rosenthal, slabiciunea noastra, e vint de primavara...

49

,Mustul car flerbe. 4

pre alte orizonturi.

Se impline§te in curind o jumatate de an de cind studen-timea noastra universitard din toata Cara se gase§te in-tro fierbere nepotolitd, de cind institutele de invdta-

mint superior sunt inchise, de cind cincisprezece mii detineri intelectuali fanatizati in credinta for sustin o agitatie inintreaga societate, angajind toate paturile ei.

Este, in adevar, un fenomen unic, neintilnit in alte pArti §1care el singur, fail a mai aminti multele situatii anormale dinzilele noastre, prezintd starea sufleteasca a Rominiei intr'oinfati§are cu totul particulars. In orice caz ne gasim in fataunei aparitii care trebuie privity de aproape §i analizata cutot interesul pe care it merits marile chestiuni nationale.

Dacd am avea o presa pornita sa reoglindeasca in modreal opinia publica §i daca o mare parte dintre a§a zi§ii oa-meni politici n'ar fi cople§iti de tin mutism interesat, atuncide sigur actuala revoltd studenteasca ar fi obiectul unorstaruitoare preocupari.

Adorabila noastra presa independentA, insa o cunoa§teti.Domnii can o confectioneazd, in cea mai mare parte, au camtot atita inrudire cu isvoarele de energie ale sufletului ro-minesc, ca §i emirul din Turkestan sau, dad vreti, §ahulPersiei. Adicd ceva mai tau decit amintitii seniori, fiindca

51

ciin§ii cel putin ne lass in pace si habar nu au de svIrcoliriledela Dunare, city vreme cei mai multi negustori de hirtietipArita din Bucure§ti sunt coalizati Intr'un trust de triviali-zare programatica a miscarilor noastre nationale si sunt ex-presia directs a unor planuri straine. De aceea guresii uma-nitaristi, cari compatimesc in toate editiile de dimineata §1

seara cu detinutii dela Jilava, a caror greva de foame otoarna in duioase articole, nu sunt citus de putin atrasi sapriveasca in resorturile de sitntire ale tineretului nostru. Pen-tru ei, fire§te, par mult mai vorbitoare suferintele martirulniMax Goldstein, care inainte de-a aseza bomba la Senat s'acapuit sA Impaneze cu verii, cumnatii si nepotii lui, redactiileziarelor din Capitals. De-aceea tresaririle bietilor universi-tari trebuie sa fie discreditate la gazeta, sugrumate in ridi-col sau acoperite de sughiturile unei vaicareli grozave, deciteori o ruda cit de departata a candidatului Max a pati-mit de-o mica sperietura. Astfel se face CA in publicul nostruse intretine in permanents focul sacru al milei pentru celemai inocente neplaceri sentimentale ale cutarui cafegiu evreudela Hu§i, mizeriile negre insa ale copillor de tarani romani simijloacele de a le remedia nu infra In combinatiile domnuluiHonigmann sau alt mare potentat de cerneala...

Aceasta atitudine jignitoare, care scoate zilnic capul in co-loanele unei prese interesate, e trecuta sub tacere de cAtremulti norocosi barbati ai arenei politice... Ei stint gata sä In-.oace teribile complicatiuni europene de cite on cineva sezaseste sa aplice o corectiune unei obraznicii, sau sa aruncein treacat ideea de-a incerca o reparatie mai grabnica peseama maselor noastre napastuite de toate plevele pamtn-tului. De obicei ace§ti domni gravi ramin dusi pe ginduri siin cuvintele for misterioase predica prudenta. Paralel cuneste intelepte porniri ei isi mai corijeaz& soarta cu tantie-mele unor banci si intreprinderi, bucuroase sa rascumpere lac.chiseul for o pretioasa tacere politica. In acest chip, Gum cre-let', de pilda, ca fruntasii asa numitului partid national, cari

52

se bucura de avantajele presei domnului Honigmann si desufragiile domnului Adolf Stern, ar fi gata sa examineze maideaproape problemele studentesti, eu deosebire cind acestitineri clamanti intempestivi stint detestati de dtre toti pro-curistii fabricii Renner, sau ai altei asociatii datatoare dejetoane ?... Da, dupa fatada inaltelor principii de Stat, se maifuriseaza adesea altruismul binefacator al unui consiliu deadministratie, care opereaza in umbra. Din aceasta pricina nis'a europenizat o serie de frunta§i aici, cari 'Ana mai alal-taieri impingeau la chiot pe studenti cu vreme si fara vremein mici daraveri de partid, iar astazi inghit §i tac ca sa nu-sisupere patronii...

In afara insa de cele doua spete amintite, gazetarii induio-§ati de Goldstein §i politicianii afiliati lor, se mai gaseste aictdin fericire o lume intreaga care dispune §1 de-o resonanta desimtire nealterata si de o complecta libertate a spiritului. Lu-mea aceasta nu poate privl cu indiferenta rascolirea celei matcurate paturi din lark nu se poate impaca cu o stagnare pe-nibila a aparatului nostru cultural, nici nu poate admite stu-pida legends puss in circulatie de scribi imbecili, cari nu vadin larga rasvratire tinereasca decit o meschina surubarie departid sau opera unor agitatori de meserie. Nu, ciricisprezecemil de baieti cu taniplele lor infierbintate de-un crez ladouazeci de ani, descinzind in bancile universitare mai alesdin cadrul luminos al energiilor populare, oricate lozinceexagerate sau gresite s'ar afisa in revendecarile lor, nu suntnici o manifestare izolata de sectarism maladiv, nici o aparitie medievala de nebunie colectiva, mai degraba pot fi so-cotiti ca un val de sinceritate a constiintei obstesti, pe careo concretizea7a pro+estarea lor, un pripit semnal de alarmsal primejdiilor viitoar ...

53

CumpAnind deci lucrurile in rostul for adevarat, trebuie sabAnuim ca sunt cauze mai adinci si mult mai serioase labaza acestei unanime volburi tineresti.

Poate nu ma insel atunci cind cred ca generatia noua 41cauta un drum pentru credinta ei de miine prin aceasta vio-lenta deslantuire de nervi. Dupa schimbarea de harts, sin-gele nostru proaspat svicneste in organizmul decatusat sicere cuvint. Sunt copiii furtunilor de ieri cei cari vorbescastazi si sufletul for desfacut de sgura trecutului tresarepatimas, dornic de-o religie noua. Este o interpretare mairecenta a sentimentului national, purificata de umilintele fa-tale din batrini si impinsa la suprafata de impulsurile biru-intii stropite cu singe. Rominismul dupa triumful depe cim-pul de lupta isi croeste astazi morala adecvata imprejurA-rilor schimbate si e In cautarea unui cheag, care sa verificenoua alcatuire si s'o tie in picioare. Incontestabil ca In alviaingusta a deprinderilor de ieri nu se mai poate desfasuriviata acelui neam si ca generatia viitoare deodata cu

largirea granitelor trebuie sa nazuiasca si spre o largirede orizonturi. De aceea e perfect legitima o revizuire aorientarilor noastre de gindire, tocmai acum la marearaspintie in care ne-a aruncat istoria. Si ce-ar puteafi suprema dogma in mijlocul virtejului ametitor al zilelornoastre, data nu exaltarea ideii nationale, singurul articolde credinta, care poate insemna mintuirea? Cu o putere ele-mentary ni se pune problema de-a intelege cu totii ca onsuntem in stare intre hotarele noului stat, sa instapinim pcdeaintregul adevarurile organice ale rasei, on traim in incer-titudine si ne putem desagrega din nou la cea dintii sguduiredimprejurul nostru. La o parte deci cu toate slabiciunile §iindulgentele societatilor traite, not trebuie sa umplem golu-rile unui trecut dezastruos si sa culegem febril toate roadeleclipei, ca sa constituim tezaurul de resistenta pentru sbu-ciumul de miine. Fara a incatusa deci avintul tuturor sarise gasesc cu not alaturi, va trebul sa inlaturam din tale once

54

.obstacol pus deacurmezi§ul misiunii noastre. Energille des-robite ale tarii trebuie sd se apze la locul de intiietate ce 11se cuvine gi dad cineva vrea sä opreasca sau sd intirzieacest proces de normalizare, protestarea noastra Il va ma-tura din drum, ca pe once zagaz menit sä infrine un accestumultuos de forte...

Ne gasim, cum vedeti, in fata rede§teptarii legitime a unuiegoism national la un popor, de care veacuri dearindul §1-aubb.'tut joc exploatatorii de diverse categorii §1 care acum deo-data cu libertatea i§i inaugureaza o conceptie noun a prin-cipiilor de autoconservare. Cd sunt multi Inca intre noi, cd-lauziti de logica trecutului, pentru care slugarnicia se exer-cita dintr'o pornire de gimnastica atavicd, e adevarat, darsteaua for e in declin, fiindca la vremuri noui, viata cereprofeti noui. Ori cat, deci, un spirit de inertie ar mai tine inte-peniti in rabdarea for pe anumiti oameni sclerotizati de vi-tregia vremii, rezervoriul de energii ale neamului, in continualui elaborare, large§te matca §i sparge formulele inve-chite.

Tinerimea dela Universitati apare astfel ca prima avant-garda a acestei evolutii de con§tiintd nationald.

Faptul ca este unanima se agita pe intreaga suprafatdlarga a tarii, indica tocmai radacinile adinci ale mi§carii §i-opune la addpost de orice invinuire meschind. Departe decide a semnifica o simply indirjire impotriva unor obipuiteexagerari semite, e in joc sufletul larg al poporului nostrudesrobit, care se sbate acum §i vrea sa-§i fixeze rosturile lui.In loc de a detesta. pur §i simplu aceastd fierbinte revarsarede entuziasm juvenil, mai util e pe seama tuturora s'o privimin fata §i purificindu-o de micile rataciri fatale inceputului,s'o ranalizdm spre matca larga a intereselor generale.

Oricit s'ar caina salariatii cpresei independente, rdsaritipe malurile Dambovitei, rpminismul I§i afirma prin insufle-tirea tinerilor universitari o arzatoare chestiune de familie,in care nu au ce cduta elementele straine neintelegatoare.

55

i§i

§i

Suntem convin§i a infratind aceasta noud =raid cu indru-marile civilizatiei, care se citigd printr'o asidua muncd inte-lectuald la universitatile reintegrate in mersul lor normal,pe urma proteguirii de catre stat a studentimii noastre, tanva cistiga in adincime ceeace a ci§tigat in supr0fata duo.argirea hotarelor.

Putind indulgenta deci, d-le Honigmann; nu e nici o ca-tastrofa la mijloc, taraba va merge inainte, atat doar ca Ro-minia noua trece prin chinurile facerii §i not cu totii, fara

hinevoitorul concurs al calimarii d-voastrd, ne indreptanpre alte orizonturi...

0 nedreptate.

Oprirea congresului studentesc.

Nu ma mira citu§ de putin Ca frecventii apa'ratori ai .drep-turilor omului nu au nimic de zis. Gazetele lor, sari srinduioseaza pins la lacrimi de cite ori cosingenii

dela Jilava refuza friptura sau Goldstein cu bomba dela Se-nat le strecoara ravasul lui, de astddata sunt in dulce unisoncu guvernul, aplaucla masura draconica ce s'a luat, sau tomulcom si rid in pumni.

Lurnea romineasca insa nu-si vede oglinda ei in presa dbulevard si urmare.te cu alte sentimente oprirea congresuallstudentesc ce se proiectase la Cluj. Oamenii cinstiti,. pentrtcari problemele nationale nu sunt marfa de vinzare, n'au niceun motiv special de bucurie in fata acestei severitati deplasate.Stinjenirea libertatii de intrunire pe seama tinerimii noastreintelectuale pare Cif. Kiln, infr'o vrerne cind rascolind interest'carte putin patriotice, fel de fel de adunari se tin lint si a-runca lozince subversive in opinia publics. A invoca deci itastfel de imprejurari ideia ca studentimea universitara, ie-sind din cadi ul itrikutiilor ei, ar putea agita soc;etatea ct..

51

1J-edit-tie inoportune, e o justificare comoda lipsita de temei Si

seriozitate.Scrfu aceste rinduri povatuit de liniste sf judecatd o-

biectivA.Nu fac parte din aceia cars turburd bucuros atmosfera se-

nind a bancilor de studiu. Nici °data nu inia trecut printninte sä aprob maniera detestabild a atitor demagogi cerauangajat sufletele plapinde ale studentilor la fluctuatii treca-toare de politica curentd. Am vazut totdeauna in Alma Materun Ideas de adapost al muncii idealului care planeazAsus, in sferele limpezi ale abstractiunii. Pe coridoarele univer-sitatilor, de cite on m'am strecurat, am resimtit un fior venitde departe, din inaltimile siderale ale mintii pure si-am inte-les pretutindeni ca viltoarea depe stradd e tot atit de nepo-trivita intre zidurile lor, ca sf subt cupola unei biserici. Pentru vremile normale ale unei societati ordonate mi-am datseama ca sgomotul profan at vietii trebuie oprit la poartabibliotecilor si ca preocuparile de-afara sunt pentru labora-torii elemente turburatoare. Aceste convingeri m'au facut sAdetest pornirile ieftine ale tuturor iubitorilor de clamoarestudenteasca si sd fiu stapinit de sfiald de cite on tineri cu

timplele ferbinti de visuri imi cer un cuvint si-un indemn.Razboiul de ieri, marele pedagog at tuturor, mi -a aratat ca

la zile de marl sgudutri sf prefaceri intervin roluri noui sf in-datoriri pe cart actualitatea le impinge la suprafata. Cimpulde bataie cu hecatombele lui cerea singele generos si proas-pat al tineretii, singura chezdsie de putere sf de bi-

ruintA. Continentul coborit in transee, isi scotea bdietii din ca-mera de studiu trimitea la marele examen al mortii. Din

toate partile isbucnea adevarul ca pentru o operA de sacrifi-ciu pentru un avint impetuos spre ideal, se cer mstinctele,imaginatia si nervii de doudzeci de ani. De aceea un val detinerete s'a revarsat peste omenire si, in vreme ce batalioa-nele se insiruiau pe linia de foc, salile universitare deveneaudin ce in ce mai acute, ldsind sa se astearna praful pe rafta-

st4

si

ti -al

1i -i

rile cu carp. In astfel de clipe, fireste, suflarea aprinsd a ph-truns si in universitatile rominesti. Tineretul nostru delascoald, cu o intuitie sigurd, a sesizat problema de existentsa neamului si dela inceput a fost robit de mare tia ei. In aniide framintare ai neutralitatii, cand opinia public& trebuia re-confortata pe urma agitatiilor atitor agenti nemtesti, carimisunau in toate colturile la Bucuresti, stropind pAcatul cuploaie de aur, universitatea a fost un focar permanent de ri-dicare a moralului maselor 0 de propaganda neobosita pen-tru desrobirea Ardealului. In aceasta perioadd tulbure pe carene-o reamintim atit de bine, cu ndvala cumparatorilor degrine si de constiinte rominesti, pe vremea cind foarte multiviteji postumi ai politicei actuale pipdiau cu mintea gau-noasd si la dreapta si la stanga, pe cind celebrul Guntherisi compunea lista si Rosenthalii aveau marl slabiciuni pentrumarca germand, studentii stigmatizau coruptia, miscau toatefibrele societAtii cu revolta for nobild, erau o oazd straluci-toare de speranta si ideal... Multimea, si-atunci ca si astazi,isi vedea de treabd, iar in Incrucisarea de mici interese si por-niri egoiste, roded metodic microbul dusman, se lansau afaceri,se gramddeau samsari si formidabile consilii de administratieIsi plimbau ispita lor, scormonind apetitul oamenilor politici.Miinile insa, si-atunci ca si astazi, cu cit erau mai tinere, cuatit erau mai curate si in mijlocul unui sgomot de tirg si decare, in Bucurestii neutralitatii, la statua lui Mihai Viteazul,veghed totdeauna un manunchiu de bdietandrii sbuciumatide credinta...

In mijlocul acestei invalmaseli, din pragul razboiului nos-tru, tineretul si cu deosebire studentii dela universitati, au fostcel mai pretios punct de razim al revendicarilor nationale sipuritanismul for a exercitat asupra lumii dela not o influentsbinefacdtoare de redesteptare sufleteascd. Nu e de mirat deci,dacd in asemeni circumstance, toti citi propovaduiam datoria desinge a Rominiei, ne-am apropiat cu drag de tined' carturaricari ne dadeau §1 senzatia neprihanitd a unei sigurante mo-

59

rale si garantia deplina ca jertfa de miine ii va secera in pri-mele rinduri. Mi-aduc aminte, fie pilda, de tabloul miscator alcongresului studentesc din luna August 1915, la Galati, unclepdrintele Lucaci impleted fulgere §i implora binecuvintarea

pentru furtuna dorita de noi. Recitesc astdzi cuvintelece mi le smulgeau miile de studenti : eDragi prieteni, frA-mintati- va I Scuturati praful cartilor si iesiti la larg I Fiti

elementul de purificare morala intr'o epoca de materialismrusinos, 15sati bdtrinilor sa pazeasca ei comoara intelepciuniisd fie ei creerul neamului, voi sunteti pumnul acestui poporcare va trebui sd loveasca odata, dacd nu vred sä moari.tntr'o lard in care cuminpi se inmultesc asa de ingrijitorfaceti-va voi un titlu de glorie din a ascultd Wade inimii,Numai a§a yeti aved pentru timplele sdrunte de mai tirziu oraza de lumina si-o justificare superioard....

Rdzboiul a venit in curind la noi §i multi din Meiji cariii'notarises atunci viitorul congres la Cluj, s'au oprit in drumpe veci in trecatorile muntilor,pe cari le-au botezat cu singeEi au rascumparat cu oasele lor, §i slava noastra proaspath§1 roadele biruintii.

Pe vremea acestor grele incercari imi inchiptaam ca rolutineretului se va schimba in ziva cind pacea va reven4goarna de lupta va inceta sd sune. cistigind o tarn noun devasty suprafata, lovitd de toate stigmatele strainismului co-plesitor, studentimea, imi ziceam, va trebui sä reintre iute §degrabd in biblioteca, ca sä implineasca golurile celor mortsi mai ales sd ded contributiile necesare pentru o civilizatiela inceputurile ei. Vedeam infiintindu-se cuiburi now de cul-tura in provinciile desrobite, vedcani setea de lumina sbuc-nind cu patima dupa veacuri de apasare si ma gindeam ca incitiva ani aspectul intelectual al tdrii va primi o infatisarschunbatd. Asteptarile au pornit sd se realizeze din primelezile ale path Poporul nostru, care-a singerat in mod neobi§nuit pe cimpul de Wale, a priceput pe deaintregul necesi-taiel inter lar,i indrurnAn culturgle §i zeci de mii &au des-

6.)

ce-

rului

I

prins din umbia satclor sA treacA pe bancile universitare. Alai

mult 1 Acesti tineri, cari veneau din fata mortii, Si -au reluattrump) aline for cu liniste si discretie, intelegandu-si pedeplin menirea. Nici un chiot de triumf nu s'a auzit din partea(or, nici o staruitoare dorinta de-a se framinta mai departe Inviata publics. Intro vreme cand legionarii cehoslovaci seconstituiau intr'un partid politic, cind tinerii luptatori dinItalia urzeau firele fascismului si cei din Franta se agitau inmiscari similare, studentimea noastra din primii ani de dupicazboiu a lost st&pinita numai de calmul problemelor pro-fesionale...

In acest timp ins& societatea §i niai ales cercurile conduca-toare, au pierdut aproape cu totul din vedere cele niai elemen-tare interese ale generatiei intelectuale de miine. Idealismul;etelor de tineri, smulsi in mare parte din ograda sAraca a t&-ranilor nepastuiti, s'a lovit de realitatea aspra a prezentului.Coplesiti de mizerie, de obicei lipsiti de ocrotirea statului, els'au vazut In lupta grea a vietii orfani si fara sprijin. Deo-data cu parasirea lor, lumen dimprejur a inceput sa uite re-pede morala mister& a transeelor §1 toate lozittcele luptei deieri. S'au ivit tot mai dese fenomene de destramare a cre-dintei, micii negustori de toate nuantele au napadit arena,atmosfera s'a trivializat si insAsi ideia national& a inceputsa sufere dureroase eclipse. La toate acestea s'a adaugatnavala stainilor iesiti ca din pamint din toate colturile,infipti si la universitati, bogati, rumeni si indrasneti, inar-mati cu toate avantajele adapostului de ieri §i cu multelesubterfugii ale inconstientei noastre de astazi.

In fata acestor situatii tot mai inrautatite, instinctul tine-retului cu orientarea lui find si sigura, a inceput sä simta pri-mejdia. Reactiunea s'a pornit ca un val ti snit din inima tu-turora si-a cuprins de graba miile de studenti. Ei au inteleseá nu sunt vremuri normale Inca si c& rolul for de asanatoriat societatii devine din nou actual. Ca si pe vrentea neutrali-tAtit politice de ieri, in neutralitatea morala de azi, tineretul

curat se agita §i-§i striga revolta. E o mare copildrie §i-ocrass ignoranta sa se caute instigatori atunci cand avem infata protestarea unanima a unei generatii intregi. Sunt ca §iA copiii. din romanul lui Turgenieff, ca §i mi§cdrile Germanieitinere depe vremea lui Fichte, scoase la suprafald de cauzemultiple §i incetate numai atunci and obiectivul for a fostatins. Deaceea agitatia for a taiat unde tot mai largi, marin-du-§i proportiile. Ca s'au lasat prin§i de exagerdri uneori, caunele din lozincele ce-au lansat sunt discutahile, allele farttemei, e adevdrat ; in fond insd protestarea for se brodeazape principiul demnitAtii nationale §i al curateniei de sufletatit de necesare §i tot mai nesocotite in zilele din urma.

latd de ce guvernul a facut un act de mare nedreptate §ide complectd nepricepere cind cu-o simpld masurd de po-title a lovit pdtura cea mai onestd in nazuintele ei, intr'ovreme cand atitia nebuni sunt ingaduiti sa urle pe la toate

raspintiile §i atiti amnestiati ai Curtilor martiale i§i plimbaslobozi zgomotoasa for impertinentd...

Ca se bucurd Rosenthalii §i Honigmannii nu ma mir, fiindcanegoatele for sunt strivite de oprobiu la aceste suflete cin-stite, dar multimea romineasca a inregistrat cu racealabrutalitatea.

Intru cit ma prive§te, cu cit caut mai adinc sa cintarescstArile de azi, cu atIt mai mult vdd ca societatea noastralipsitd de disciplina gindirii §i sguduita adese de penibileperturbatii morale, nu are decit sa ci§tige pe urma corecti-vului de care o impartd§e§te mi§carea studentilor universitari.

De-aceea nu pot decit sa repet in situatia actuald cuvin-tele rostite odinioard :

tTinerimea e resortul insufletirii unui neam : termome-trul spiritului de jertfa al societatii. Zile ca cele de astazitrebuie sa -i arate inaltimea morald. Intelepciunea political,

cumpatul diplomatic, tergiversdrile de culise §i alte vorbemarl din camera de vechituri a neputintei, nu se cunosc Incala ace§ti iluminati cu ochi aprin§i. Odatd §i odatd ei be vor

- -62

"-

priml deodata cu reumatismele, dar ping atunci singele tre-buie sa fiarba i credinta sa-§i ceara drepturile el,.

Framintati-va, deci, dragi prieteni, 1Deasupra sbuciumului vostru vad cum planeaza fiorui

istoric al atitor generatii de tineri, cari au visat ca §i voi,,cautind leac pentru durerile altora.

62

Un eaz de eonqtlint5.

peste citeva zile, Curtea .cu jurati din Bucuresti va avertsA Judece procesul unui Uttar, care vine sA raspunda,pentru o incercare de omor, in fats justitiei.

Cazul depAseste proporliile unui fapt divers, fiindca nu sebrodeaza pe o psihologie singulars, ci rezuma in sine unzbucium colectiv, care trebuie examinat de-aproape.

Ttnarul loan Mota, cu toata nenorocirea lui, se desfacedin mijlocul miscArii studentesti, care de citiva ani clocotestenecontenit imprejurul nostru. Acuzatul, fost presedinte al stu-dentilor dela Universitatea din Cluj, stA in celula lui de inciti-soare de un an si jutnatate pent u credinta care agita sufle-tele tuturor intelectualilor din generatia lui. Un val de fra-mintare necunoscutA a luat in stApinire zecile de mil detineri dela institutele noastre superioare de invatAmint, si i-astrtns Intro falanga cu larga resonanta in sentimentul public.S'a scris si s'a vorbit destul asupra acestei tulburari neobis-unite la noi. Cu deosebire presa zisA independents dela Bucu-resti a varsat multi clabuci de centeala ca s'o intunece si s'odesonoreze. Negustorii tiparului cu spiritul for de tarabi nus'au stilt dela inceput sl vadA in ea aitceva declt opera ntes-chinA a unor instigatori pusi la cale de peste hotare, ca sitspare bane invoire cetateneascit dirt Romania. Dupe pare-

eNtisohtt are Itarlie. 5

gi

tea acestor fericiti neo-ro mini, duio§i risipitori in 'Nitwit deumanitarism §i indulgenta pentru toate crimele indreptateimpotriva larii, agitatia UniversitAtilor noastre trebuia su-'frumata de mult in beciurile politiei. Lumea insa, chibzuitamultime anonimA, calauzita de logica unor porniri sanatoase,n'a judecat a§a lucruri e. In fata ei, ca §i in fata tuturor oa-menilor nepartinitori, rasvratirea tineretului a luat un alt as-pect §i o alts semnificare. Prin ea se anunta con§tiinta na-tionals desrobita din obezile seculare, pe urma razboiuluirecent, palpitarea vie a unui popor, care s'a regasit pe sineinsu§i §i vrea sA §tearga cu o ors mai curind nedreptatileprelungite din trecut. Subt acest impuls de fulgeratoare re-oe§teptare s'a clatinat totul la noi §i a Mut sa circule un fer-ment nou de viata morals. Nu e nici o mirare ca pe bAncileuniversitare s'au deslantuit primele elemente de furtuna puri-ficatoare. Subt timplele baietilor de douaze i de ani a bAtuttotdeauna singele fierbinte al marilor primeniri. CA in acestvirtej au alunecat §i lozince gre§ite, ca patimile an crescut§i mintile s'au exaltat uneori, e adevarat, fondul insa a ramasprofund onest §i nefalsificat. In once caz, nu exagerarile sunsfenomenul cel mai important intro asemenea mi§care, care aangajat fibrele cele mai sensibile ale organismului nostrunational. De-aceea, la o parte toti inteleptii de ocazie in alcaror abur de bucatArie nu s'a gatit nimic pentru altii, la oparte §1 tigrii deveniti animale domestice, care §i-au devoratentusiasmul de odinioara. Nici unit, nici ceilalti nu mai pot firapiti de aceasta viltoare frenetica spre ideal. La o parteinsa, mai ales, calatorii cu valiza proaspata inca pe pamin-tul nostru. Clamoarea for stridenta nu constituie o judecata.De dragul lor, noi nu vom declara falimentul moral a doul-zeci de mii de studenti, a cAror retea sufleteasca porne§te dinadincul instinctului de conservare nationa,A. Astazi, trebuies'o spunem, ne putem Ingadul mai putin ca on and un ast-fel de lux inutil, fiindcA astazi insufletirea for se confunda cuinsa§ putinta de a pastry ne§tirbit en patrimoniti, pent* care

N

orice picaturd de singe generos e mai pretioasd decit toateriurile de cerneala impura din rotativele dela Bucuresti.

Ei bine, in acest cadru de fierbere tinereascd, gresita uneori,cinstitA totdeauna, s'a desfasurat o sguduitoare drama, carezultanta unui caz de constiinta chinuitor sf onorabil. TI-ndrul loan Mota, descoperind tradarea until coleg al sau,degradat la rolul de spion si agent provocator, a tras cu re-volverul asupra lui, hotdrit sa-1 suprime. Gestul n'a ventdintr'o revolts spontana a unei clipe, ci s'a urzit cu Incetul,zi cu zi, noapte cu noapte, dupd dovezile palpabile ale prie-teniei batjocorite. Studentul Mota a trecut printr'un lung cal-va moral. Intre zidurile dela Vacdresti, acest bdiat dusese-'cu el un crez fanatic, care poate ii imparidsit sau nu, darcare era dincolo de raza on -carui interes individual. Rob alideii, el isi pierduse libertatea fard sa murmure pind in ceasulcind 1-a izbit in obraz tradarea. Ce prdpastie se va fi des-chis atunci inaintea lui, cite intrebari se vor fi pus si cite ras-punsuri i se vor fi dat in minte, piny i s'a infiripat planul depedeapsa sf rdzbunare ? Fiul de preot dela Orastie, hascutlntr'unul din cele mai rominesti colturi ale Ardealului, subtprotestarea dirzd de pe la sfirsitul regimului unguresc, cres-cut cu plinea pribegiei in Moldova, unde tatal lui se inrolaseto armata, prin ce crize pustiitoare va fi trecut pind in dimi-neata fatald, cind dupa o rugaciune subt bolta bisericii Ma-vrocordatilor, a ridicat arma asupra tovarasului necredin-dos ? Analistul zilelor noastre, dornic sa despice svircolireamuta a unei societati in procesul ei de crestere infrigurata,dr avea multe de spus. Ca sunt destui cari nu pot urmariacest condor plin de timbre, e firesc, fiindca problemelemorale nu prea cad in traditiile unei lumi pripite pentrucare transactiile de constiinta sunt bucatura cea de toatezilele. Te inieleg asa de bine, cetacean al tarii mele, Cu SO-tiarea elastics, usor ca o minge saltat sus pe scara noro-cului de propria-ti goliciune. Tu, trudit la scoalaar avut in fiecare stall alt compromis subt perna §1 ai

67

umilintei,si

dormit tihnit sub plapuma calda a inconstientii. Pentrutine bietul baiat de pope cu revolverul lui e cel mull tinsimplu detracat bun de balamuc, sau un criminal de rindcare trebuie sA tale sare undeva la Ocnele Mari. Te admit,si pe d-ta, d-le publicist luminator de natie, Albert Ho-nigmann, pentru care arma si revolta vor rAmine in vecinecunoscute, fiindca in materie de demnitate to -al obi,nuita cazi la invoiall pe 30 de procente ! Amindoi sunteticu verdictul gata Si cu truntea senina. ExistA insA, dincolode d-voastra, imperiul constiintei prin care nu v'ati plimbafniciodata §1 unde bagajul sufletesc e mai greu, vieata maicomplicate. E multimea fAra nume care define destinele untilpamint cu toate mostenyile lui. In ea se plamAdesc, ca inadincimile unui vulcan, devotamente si elanuri cari izbitc-nese la zile mari si mature gramezile de transactii. Inaceasta mass cu capete nenumarate, cari au mai scApat dintranvele de ieri si in toti aceia cari cred Inca in nevoi uneirevizuiri a valorilor, povestea lui Mota apare ca un prilejde dureroasa reflexiune si ingrijo are. S'ar pb.res ca o pa-gina de Turghenieff sau Dostoiewsky s'a transplan at laDunare, si ca in mijlocul unei societati cuprin e de tin viforsubteran, dincolo de beatitudinea stearpA a unora incene sAlucreze un catechism nou...

Un lucru e cert, studentul dela Vacare§ti deschide o por-till spre psihologia Ardealului nostru, in care, ca intr'uncazan !Wan §1 ruginit, clocotesc patimi adinci. Trecetiprin satele noastre, cintariti puffin ce e duptt privirea ingin-durata a taranilor cart adApostesc mistere de demult!Duceti-va la Orastie, cititi gazetele populare ale parinteluiMota de 20 de ani incoace, on stati de vorba doua minutecu preoteasa, acolo la ea acasa. Veti intelege de grabA, ca olume asprA, tare in credinta ei, cu accente de energienebanuita si cu note de austeritate patriarhala, e pe cale9A-§i strige evanghelia ei. Acesti pri-nitivi robti§ti stintgreu de minuit, d-le Albert Honigmann 1 Nici glumele de

614

niahala nu-i prind, nici sforile tiparului nu-i ademenesc. Elau escaladat veacurile cu instinctele for, cu cari nu sepoate face nici un tirg. Ei reprezinta religia nationalsfanaticA §i intransigents, cea mai de seamy temelie a vietitnoastre de stat.

Din aceasta casta s'a smuls studentul dela VacAresti. Cevor face lane juratii cu el ? ii vor and libertatil,sau 11 vor trimite din .nou la pu§cArie? E aproape indi-ferent, casta rAmine, linii noui se contureazA pe orizont,viata se complica...

6,9

Dup5 aehitarea studentiloP.

VerdictulCurtii cu jurati din Bucure§ti, care a redat ilber-tatea milli mdnunchiu de studenti universitari detinutivreme de-o jumdtate de an pe urma unor grave acuza-

tiuni, ar fi trebuit sA fie un obiect de stAruitoare analiza peseama presei romlne§ti. In alte tad, cu ocazia unor astfel deintimplari, se rdscolesc de obicei bate resorturile suflete§tiale Invinuitilor. Se iau in cercetare amanuntita mobilele de-lictului, se disecd societatea insd§i §i se trag concluzii asupraei. Un asemenea proces e totdeauna o portita, pe care se poateinfra in lumea ascunsa a simtirii, de unde se pot smulge mar-turisiri lamuritoare, de aceea gazetarul, cu impulsurile luiprofesionale de permanent analist, e ve4nic clientul consacratal sdlilor de justitie.

Aceasta indeletnicire a existat i la not piny bine de cu-rind.

V'aduceti aminte, de pildd, eta cerneald a cheltuit presanoastra independentA dud cu procesul lui Max Goldstein §i altovar4ilor sai..Ca in fats unui eveniment epocal, redactiiled-lor Honigmann §i Kalman Blumenfeld, plus alti patrioti lu-mindtori, au fost mobilizate pe loc. Articole explicative amaparut cu duiumul, s'a vorbit de pdcatele oligarhiei ruginitecare a exaltat creeril comuni§tilor, s'au etalat suferintele pri-

71

zonierilor dela Ji lava §i s'a facut mult haz pe socoteala Curti.lor martiale. In aceasta atmosfera de indulgenta §i simpatie ovorba nu s'a suflat asupra crimei mi§ele§ti, nici nu s'a evocatin amintirea cititorilor pieptul sfirticat de bombs at bietululGreceanu, sau groaLnica ucidere a episcopului Radu. Ca de-atitea ori s'a servit publicului §i cuacest prilej cunoscuta plinthumanitarista, dupa care banditul Max §i consotil se infati§auca ni§te eroici reformatori ai mizeriilor sociale, ca ni§te vic-time ale visului §i doctrinei, cari pot fi plin§i, regretati §iadmirati chiar, dar cari In nici un caz nu merits brutalitateacazona. A§a vorbeau atunci pe pagini intregi ilu,trii poten-tati de cerneala din strada Sarindar, aparatori ai libertatii§i ai ideilor inaintate, CA atitudinea a fost programatica §i nuintimplatoare o dovede§te faptul ca de atunci §1 pima astaziin nenumarate rinduri silueta indraznetului Max, probabilvar sau cumnat al zi§ilor Blumenfelzi, reapare in coloantleindependente., inconjurata de aureola martirajului §i mujatatotdeauna intr'o discreta compatimire. lata d. e.§tirea cea mairecenta, cu care suntern intretinuti saptamina trecuta de catred. Honigmann in organul sau: Max Goldstein, condamnat tomaned s Mica pe viafa pentru stivtqtrea atentatului dela Se-nat, se afla in a 21-a zi de greva a foamel. El este incarceratla Doftana, unde de fapt nu sunt deal condamnafil larecluziune sau corecfie. Motivul grevei ar fi raul tratament lacare ar fi supuss.. Cum vedeti, d. Fagure e perfect de Line in-format .7,i tine mult sa ne informeze §i pe not intr'o chestiune,din care saracul Max iese din nou amar nedreptatit !...

Procesul studentilor n'a fost o tema interesanta pentrudomnii ziariti, cetateni cti hartiile in regula in RomaniaMare.

Nici pe departe nu se poate compara simpatia ce au chef-tuit de dragul lui Gold§tein, cu purtarea de acum. Pins la unpunct, fire§te, lucrurile sunt explicabile,hindca Max era apli-rat in puterea unor organice inrudiri de suflet §i de singe,cita vreme parintele Mota dela Orktie sau ceilalti parinti ai

72

ale

trim*

studentilor n'avusera norocul sa cunoascA decit din auzite-Polonia. lata de ce, o rigiditate absoluta a prezidat tonuFpresei independente. din Capita la. Nici o atmosfera de inte-legere nu s'a creat in jurul tinerilor acuzati dela Vacaresti,nici o circumstanta atenuanta n'a fost scoasa la iweala. Vechileslabiciuni democratice. s'au coborit de astAdatA la fund,.iar teoriile umanitariste an disparut en totul de pe arenA.Desbaterea 1nsasi a procesului a fost relatata cu o nemaiDo-menita economie de cuvinte de cAtre acestiinepuisabili flecaricar' sunt gata oricind sa brodeze minciuni fantastice ca sal"umple coloanele. Cit despre comentarea sentintei de achi-tare, a lost pur §i simplu piramidalA. Negustorii de opiniepublicA, in loc sA manifesteze o bucurie curata cind maimulti Ineri intelectuali an lasat in urma Inch:soarea si s'auintors pe bancile universitare, ei s'au inbufnat cu totii §i dinbun senin s'au constituit in seriosi paznici ai ordinei sociale.Liber-cugetatorii redactor', a caror minte facut o spc-ciala gimnastica pentru interpretarea crime', midi §loimzouican forfotesc imprejur, captusiti cu dispozitii atavice pentrutoata eflorescenta pacatului dela escrocherie in sus, au deve-nit dintriodata burghezi gravi §i ginditori, preocupati de li-nistea dcaproapelui si de alte bunatati batrinesti. Ba maimutt, sbuciumatii cavaleri, inamorati de toate revolutiile depe glob, s'au tiansformat ca prin minune in veritabili reac-tionari §i scrupulele for de legalitate au niers piny la detes-tarea Curtilor cu jurati §i pina la glorificarea tribunalelor, casingure foruri de drept, menite sa judece intr'o astfel de ma-terie...

Vedeti ce admirabila evolutie spre dreapta la acesti fostirevoltati, domesticiti de imprejurari 1 Inca doua procese lafel si monitoarele for sunt gata sA proslaveasca in ditirambipatetici starea de asediu cu toate rigotile ei...

Ar fi sA prezentam si not ingrijitoare fenomene de mimetismpolitic, daca n'am inregistra cele petrecute §i nu le-am privicu obisnuita sinceritate care calduzeste orice cuget one.,t.

7.;

gi-a

Fara a exainina in detaliu firele procesului, descoperirile(acute si ipotezele mai mull satomai putin intemeiate, jade-rind numai substratul sufletesc al intregei chestiuni, ne ddm.sezima imediat ca nu e un fenomen neglijabil, care trece fail-.Id lase mine, ca orice intimplare curenta. Cei citiva studenti,,oricit de criticabili in planurile lor tineresti, s'au doveditinspirati de-o ideologie comuna, pentru care erau gata sa seiertfeasca. Gestul lor nesocotit si exaltat avea la baza nu opornire criminala, ci an gind de aparare a neamului. Ei puteaufi profund gresiti in masurile lor, cu toate acestea nu repre-/entau o psihologie de raufacatori. Ce e mai interesant, ins&Y)dietii dela Vacaresti erau intr'o strinsa legatura de credintazu zeci de mii de colegi de-ai lor, cari la toate Universitatilenfatiseaza intreaga noastra patura intelectuala de mline, cuputernice ramificatii sufletesti pe suprafata tarii. Aceste zecide mii si-au manifestat sgomotos solidaritatea lor cu inculpath, pe care-i socoteau expresia unei simtiri unanime. Adau-gati la avalansa considerabild, faptul ca o intreaga pleiadade fruntasi ai legilor s'a grabit ss is apararea celor depebanca acuzatilor. Procesul s'a judecat intro radiatiune decaldd simpatie a celor prezenti, pledoariile au miscat asistentaptna la lacrimi, iar juratii in unanimitate au adus verdict deachitare. Cind s'a aflat sentinta,dela un capat al tarii la altul,-4n vie multumire a insen.nat fruntile si in multe parti s'au pro--dus manifestatii de aprobare.

Adevarul e deci ca nu ne gasim in fata unui fenomen izolatde infierbintare a catorva singurateci, ci in plin curent demullime care angajaza constiinta publicd.

Retetele cari s'au aplicat pins astazi in constatarea acesteistari sufletesti au fost adorabile in simplismul for. Politicia-sismul, alegand ca de obicei solutia cea mai comoda, a facutpolitica de strut, inchizind ochii si declarind ca nu se petrecevimic; gazetele meschine si interesate au turnat ulei pe foc,spunind ca toata volbura e opera unor huligani nebuni, farguvernantii, categorici In logica lor samara, au declarat

starea de asediu si sunt perfect con vinsi CA subt baionete pa-timile se retrag si adorm lards in alvia lor.

Toate cite be vedem sunt remedii de-o clipA, banale si inutile_Realitatea e el, o stare bolnava miscA sufletele imprejurui

nostru intro protestare necontenita. Niel douazeci de mil destudenti n'au inebunit, cum vrea sa ne fad sA credem virtuosulluptator Albert Honigmann, nici juratii dela Bucuresti nu vi-sena pogromuri. Sbuciumul de subt ochii nostri e mult maiamplu mult mai adanc. Poporul romanesc intreg, in primalui perioadA de dupa unire, Isi afirma nemultumirea pentrunavala straina, care I-a coplesit, pentru exploatarea frivola aenergiilor lui cheltuite pe seama altora si pentru spiritul dis-tructiv, propagat In rindurile noastre ca o rAsplatA a atitorbinefaceri. Nu e o pornire de xenofobie, cum am mai spus-osi In alte rinduri, ci afirmarea unei lozinci nationale, tendintafoarte normala de a reintegra un neam in toate drepturile luifiresti. Paralel cu aceasta sbucnire a demnitatii strivite lesela ivealA si scirba de toate infuzoriile politice, care patroneazA.cu rostul for ravagiile celui mai rusinos materialism repezitpe spinarea

Astfel fiind imprejurarile, ele nu se remediazA nici cu strirn-baturi la gazeta nici cu asa zise masuri exceptionale. 0 trans-formare radicala de conceptie a societath noastre, in sensulunei renaskri nationale, se impune Cu toate conseciutele.Alaturi cu acest nou botez moral, care e chemat sa purificerindurile noastre, atasarea sincera a tuturor cetAtenilor deorigine straina la ideia stat roman e singura solutie sal-vatoare. una si alta nurse pot Inchipui decit prin elimi-narea aventurierilor, cari au umplut arena, prin inlaturareareclamagiilor si mai ales prin asezarea spiritului public pe te-meiurile solide ale mentabtatii noastre de bastinA, cu radAciniputernice in mostenirea noastra sufleeasca de demult. Onenu Intelege aceste adevAruri elementare, va fi dat la o partede valul triumfator.

75

-

d-$i

U singura nota caracteristica, remarcata in atitudinea ti.nerilor acuzati : e crezul for de iluminati, masturisit intreg inrata judecatorilor. Ne-a fost dat sA vedem proiectindu sesentrrnentul de jertfa in ochii limpezi ai unor bdietandri, carean preferat sd-§i exagereze gre§elile decit sa ceara milostenie.

Observator cinstit al intimplarilor din jurul meu, inseamalci pentru toata lumea aceasta conduits §i-mi zic ca o rnivcare care a putut sä deie astfel de momente de abnegatie nue de dispretuit, fiindcA ne vom mai intilni cu ea.

*i mai este incA ceva: se anunta problemele de coo§tiintain societatea noastra, domnilor, se complied lucrurile...

'hi

0 mare ravine.

one nu §tie ca. In timpul din urma. la Universitatile dimstraiettate, la Paris mai ales, create necontenit numil-nil acelor studenti cari, in afara de papport, n'au dus

cu ei nimic din Cara romineasca ? Straini de origine §i du-niani prin sentimente, de fel din Basarabia, Bucovina saunordul Ardealului, cind nu sunt pur 0 simplu oplo0ti aici c'epeste hotare, taxa sä se fi imparta0t cit de putin de culturamediului unde se tntorc, ace0i nomazi Intelectuuli stint deobicei cei mai ferventi propagandi0i ai legendelor stupideraspindite in Occident pe spinarea noastra. Ei apar in Car-fierul Latin ca o casta separata, izolata ermetic de ceata ro-rninilor de pur singe. Mi se spune cA unit stint aderentii re-gimului tarist, altii debiteaza teorii bolevice §i cer plebiscitpeste Prut, sau, incununati cit aureola de martini, piing Ingazeta suferintele lui Israel In Rominia barbarri. Cu totii,firelte, primesc schimbul de valuta In contul tarn, pentru careveniti ()data aici O. sporeasca suma elementelor incerte 0ea traga cu ochiul peste granita la toate curentele subversive.

Stiam acest lucru 0-1 invocam in memorie de cite on po-vestea faimosului antisemitism rominesc o vedeam scotindcapul sau intro gazeta din New-York, sau In vreo protes-tare WIWI pe malul Senei de catre cLiga drepturilor omu-

77

Mi.. Ca si all% mg ginckam §i eu cu o reald groaza : cemare bineiacere va eked pebiata tarn atunci, cind pomenitiistipendiati ai valutei se vor aseza la punctul for de observa-ire noi, ca sa-,i puie in practica princic iile... Trimi-terea studentilor nostri in strainatate, imi ziceam, e o impor-tanta problemd de stat, care trebuie urmarita cu un mare simtde raspurdere, fiinccd pe urma contactului cu civilizatiile dinApus se va resimti toata opera consolidarii de acasa. Citeindicalii esentiale nu fascoleste din primul moment accastachestiune paraginital ca atitea altele I In treacat, de Odd, mapurta mintea la categorica rectificare sufleteasca a provin-ciilor alipite, dupa doud generatii de studenti, pe care Parisulni i ar retrirrite inoculati cu sfinta otrava a larinitatii.

Ei bine, mi se curma aceste preocupan acum, cand simto palmy sdravgna, pe care-o primim to plin obraz, ca sd nedesrieticim deabinelea. Ca toate rusinile mart, nici batjocuranoastra nu are nevoie de spec'ale adjective ca sd fie inteleaskS'o spunem deci pe indelete. Ascultati...

Se cunosc bunele sentimente de ocrotire cu cari toate gu-vernele franceze, dela unire incoace, ne-au dat mil a de aju-tor, ca sa nivelan asperitatile intimpinate to lupta de intg-rire a statului iesit din straduin'ele noastre comune. R'zboiula adus la Paris lamurin definitive asupra rostului Romaniei.S'a inteles ca aid e avangarda patrimoniului latin, ca printoate instinctele ereditare apartinem aceleeas familii i caee'e cloud principate unite consecvent si progiamatic s'auafiliat cbIturii franceze. pe care au propovaduit-o la Dundreintreg veacul al nougsprezecelea cu un rezultat necunoscutcoca in alL colt de omenire. Subt acest raport al unei com.ep-pi de rasa deci, unitatea noastra nationals n'a fost numai unact de dreptate in istoria unui neam, ci un cistig direct pecare 11 mregisti eaza. latinitatea. Constienti de acest adevAr, dincare decurg importance consecinte de ordin diferit, condu-cgtorii politici ai Frantei depe vremea congresului tie paceeau gindit sA asigure continuitatea unui proces istotic si-ate

78

printre

trimis, se Vie, misiuni culturale, care deatunci lucreaza lanoi urmarind paralel cu organele de stat inlaturarea mosie-nirilor sufletesti inoportune si latinizarea solului. Un nunarinsemnat de profesori de liceu si de universitate desfasoarkaici o actiune laudabila cu succese Imbucuratoare. Guvernelefranceze insa nu s'au oprit la drumul jumatate in tendinta forde infrAtire intelectuala. Deodata cu energia cheltuita la noiau crezut ca trebuie sa atraga si la insbtutele for de invata-mint generatia care se creste astAzi, pentru a o familiarize cmtoate preceptcle necesare. Cu acest gind onest s'au faciaimportante inlesniri materiale studentilor nostri la Paris. laanii din urma, guvernul francez a crezut ca . trebuie sa mearga0 mai departe in solicitudinea lui amicala : a destinat 700 demil de franci anual din bugetul firantei Cu scopul de a seacorda, ca ajutor, studentilor rotnini la Universitafile franceze.

Cine este omul care sa nu aprecieze acest nobil gest Intel>vreme and greutAtile financiare ale aliatei noastre suntindeobste cunoscute ? Cine nu-si dA seama de urmarile bine-cuvintate ale unei asemeni actiuni dela popor la popor ?Lucrul e limpede si toata lumea 11 aplaudd la noi. Ce s'aintimplat insa ? Acum vine rusinea care ne acopere de rkli-col:Am primit lista studentilor beneficiari ai darniciei pro-tectoare, care angajeaza recunostinta si onoarea tarii, §i -areconstatat ca abia treizecl de procente sunt romini... Publi-cam acest pomelnic in intregime asa cum ni s'a trimis dela.Paris. Cetiti-1 va rog, si facet' fiecare o judecatd individuals.N'aveti nevoie nici de acte de identitate, nici de certificatede botez. Simpla insiruire a numelui lAmureste totul. UrecheavA desveleste misterul : Sunt in absoluta for majoritate evrel,.eel mai multi cin casta cetatenilor neofiti, cari au exact atftalegatura de suflet cu tarina Basarabilor eft aveti d-voastra:u apa lordanului din Testamentul vechiu.

0 multime de intrebari dau nAvala pe urma acestei extra-ordinare nesocobri a celei mai elementare demnitAti nationale

79

Mai intfi Crede cineva cA a§a se poate realize lozinca reel-vrocitAtii culturale intre Franta si Rominia ? Prin interme-diul lui Isac Friedman si Smelca Rabin se va intreVisa si Nistru geniul lui Racine, ca sa perpetueze vecheaipnozA pe care Parisul o exercitA asupra latinilor dela Du-nAre ? Al doilea E echitabila aceastA repartizare numerics,tinind seams de orice calcul al proportillor, tratat fiind orop-situl nostril popor chiar ci dupe cea mai vitrega clauzA a mi-noritAtilor ? Al treilea : Poate Rominia geloasa de traditio-nalele ei bune raporturi cu generoasa Franta, poate cu mill-oanele ei autohtone sA admitA o jignire, care e menita sa pro-ducA in opinia ei publicA sugestiuni dAunAtoare si prea legitinnitemultumiri ?

IntrebArile se Inmultesc cu eft judecam problema maideaproape Si rostul for tale tot mai adinc. Suntem convin§icai pentru denaturarea intentiilor initiale nu poarta vina cepcucile diriguitoare dela Paris, a cA.ror prietenie ne-a fostprobatA in zile mutt mai grele ci a fost pecetluitA cu singe pecfmpiile de luptA din Moldova. E la mijloc, de sigur, una dinacele fantastice invirteli, cu care not ne-am obicnuit aici acaside cite on vine vorba de revarsarea bunatAtilor.... Ni s'audat chiar oarecari detalii, ni s'a indicat §I promotorul acesteiliste talmudice in persoana unui domn profesor dela Sorbona,francez naturalizat, pe care protectiunea §i intervent a d-luiN. lorga 1-ar fi avansat arbitru al doleantelor romIne0 laUniversitatea din Paris. Nu importA culisele care vor led laiveala in curInd. Vina de capetenie e InsA a guvernuluiaostru, care din primul moment avea datoria sA is in minarezolvirea problemei, sau sä Intreprincla la timp pa0 tre-baincit4, ca sA ne scape de-o pacoste ru§inoasa.

In orice caz, condtiinta publics din toate unghiurile Rom!.niei unite tresare in fata acestul act de impietate. Dacliactuala trearire spontanA merits gravul epitet de antisemi-41era, Miami, fill pe pace, suntem antisemiti cu totii, flincici

consimtim °dad cu capul sa ne cAutAm strAmo§ii in stepele

to

:

salaslui

,nu

ucraine. Suntem §i raminem ce-an lost : Romini admiratoriai Frantei I Aceasta calitate atavica ne-o pastrami chiar §iPara bursa la Universitate, chiar §i daca aceste sute de mii defraud nu mai poarta eticheta noastra i se trimit colonieifranceze din Madagascar sau se construe§te cu ei un block-haus impotriva lui Abd El Krim...

In toate imprejurarile latinitatea e mai in ciVig, obrazulnostru mai curat, §i multumirea mai mare deal astAzi...

8i

.Mustu' care flerbe. 6

Cholenta i retorsiane.

Sant anumite nojiuni de limpezit in valma§agul actual alframintarilor noastre, cind numai o desavirVta clari-tate de judecata ne poate arata drumul cel drept in ma-

terie de credinta...Ziarele straine dela BucureVi fac un mare caz din patania

d-lui Costa -Fora la gara din Cluj, unde, se tie, §eful umani-tarist al .Ligei drepturilor omului a avut o neplacuta intil-nire cu studentii. lnduio§atele gazete se retran§eaza din noudupa principiile cunoscute ale Vvilizatiei din Apus §i deplorainapoierea unui popor, la care indrazneala de opinie trebuierascumparata cu astfel de desagramente. Cu acest prilej, d-niiBraun Vein §i Honigmann, iluVri publiciVi romini, apar iar4ingrijati asupra calitatilor noastre de rasa. *i Lupta Si Ade-vcirul sunt de acord ca d. Costa-Foru e 0 victima a li-bertatii tie gindire §i ca prin violenta nu se pot suprima con-ceptiile unui om, care e un fel de reprezentant al ideilor inain-tate in mijlocul unei societati de primitivi.

Cu alte cuvinte, lucrurile s'au complicat, de tot la not intimpul din urma: avem cloud soiuri de oameni in rani. Deo-parte sunt cerebralii, de alta masa inerta a nepriceputilor.Deoparte ni se infatipaza promotorii evolutiei universale, dealta figurantii stagnarii culturale a taranilor dela Dunare. 0

83

mare luptd s'ar da aici intre cele cloud tabere. Din aceasta in.cruci§are de forte, negustorii presei internationale ar fi sapard ca §ampionii lu ninii, iar exponentii curentului tradi-tional ca ni§te sdlbatici pentru care supremul argument epumnul. E o batalie deci, zic cavalerii Occidentului In-tre intelectualitate Si violentd, din care mai curind sau maitirziu prerogativele mintii vor ie§1 triumfdtoare...

lath.' erezia ce trebuie lamurita din primul moment, pornindtocmai dela experienta banalului publicist, d. Costa-Fora,D-sa, ca §1 multi altii, nu are nimic aface cu nici o fdrimd-turd de progres manifestatd pe solul nostru- Nici pregatirea,nici talentul nu-I calificA sd ceard cuvint in scrisul rominesc.Ca facturd intelectuald e inexistent, ca talent n'a numdratniciodatd. Singura note distinctive prin care a ie§it la supra-fatd e nesocotirea intereselor nafionale. Intrepidul colaboratoral Adevaru/ui, in aceasta privintd, trebuie s'o recunomtem,s'a lansat cu un brio neobi§nuit. La toate ocaziile, articolelemaldiete ce-a semnat, sunt tot atitea certificate de ostilitatedeschisd. Nu §tiu prin ce influente de doctrind sau compli-Catii atavice, bdtrinul consumator de cerneald s'a transfor-mat in patronul tuturor actiunilor subversive de aici. DelaMoscova, Paris sau Budapesta, de oriunde veneau fermen-tele disolvante, dinsul le-a incurajat. Mai mult ; a devenit tinarnbasador al tendintelor centrifuge. In acest ipostaz, d-san'a procedat nici cu blindeta apostoluIui, nici macar cu chib-zuinta propagandistului inteligent. A fost pur §i simplu agentprovocator. Viorenla de care se plinge i-a fost singurul mij-toe de exteriorizare, fiinolcd, in toate imprejurarile, impotri-vindu-se sentimentului public, a fortat rota i s'a pus dea-currnezi§u1 opiniei curente din tara.

laid chestiunea care trebuie fixate viotenfa a Jost de par-tea d-sale. Lucrul e evident §i nu sufere nici o indoiald.Vu numai rolul personal al numitului domn, ci atitudineaprogramatica a tulttror gazetelor, care-1 sustin, e o violentarepermanentA a sufletului nostru

RS.

E adevarat ca in RomInia se gasese astlizi cloud taberemilitante puse fata in fatA. In ultimii ani o prapastie 's'a des-,this intre ele. Rominismul integral, cu toate impulsurile unei1storii milenare, e pe o baricadd si pe alta sunt cetgeniiproaspeti ai tratatului de pace, veselii profitori ai razboiu-lui.Doua conceptii de viata deosebite s'au angajat la luptd. Vor-beste pamintul cu firul de prat adus de vinturi. Reconciliereadevine tot mai grea, suntem de acord. Realitatea insa e ca, inaceasta ciocnire ofensiva a pornit dela cei putini. Ei, rominii,cu hirtiile semnate die noua orinduire, complect strain' delogica singelui, au deslantuit atacul. Impetuosi si intolerantila toate ocaziile, obraznici adesea, dispretuind psibologia me-diului, ne-au ptilmuit aniindoi obrajii. D. Costa-Foru, faranici o &laid, s'a atasat acestei stupide.revolutii intempestive.Alaturi cu Honigmanii de toate categoriile, s'a afiliat valuluide strainism abatut in casa noastra. A savirsit acest atentatgindit si nietodic, cu socoteald si premeditare. A a.runcat(tem principiul violentei in cumpAna, lard sa tie seania deinstinctele de viata ale unui popor care-si merg inainte dru-mul for suveran.

Ca o consecinta a acestei tentative am avut raspunsul:violenta a trezit retorsiune. CA aceasta retorsiune e mai mullsau mai pupil drastica, problema e putin interesanta. Cine samai dfamuiasca explozia de protestare a multimei si sa exa-mineze rniprejurarea dacd erau mai indicate trei rezolutii de-cit cloud palme ? Din momentul ce s'a pornit razboiul, mij-loacele pentru smulgerea biruintei cad pe at doilea plan.

lata dect situatia : violen(a e cauza, retorsiunea efectul ;viotenfa e crinunala", retorsiunea explicabia,

Ce se va intimpla de-aci inainte, se va vedea. Un Jucruinsa e cert, rominismul e in plind mobilizare si la el acas'aisi va impune izbanda, indiferent ca ea se va realiza printr'orevArsare de argumente teoretice sau printr'o padure depalme.

85

Luigi aminte !.

Studentul Cornelia Codreanu, care a omorit pe prefectulde politie din 14, Constantin Manciu, a fost achitat zi-lele acestea de catre Curtea cu jurati din Turnu-Severin.

lata faptul, peste care o con§tiinta onesta de om angajatsa judece fenomenele suflete§ti ale societatii din jurul lui, nupoate trece la ordinea zilei. 0 vor face ca de obicei atitiapoll ticiani elastici, infaprati in inteleapta prudenta Si gataAli inghita parerea on cand li se cere un cuvint raspicat.0 vor face probabil Si fotii apostoli preschimbati in blindeanimale domestice. Cit despre gazetele, care se striga pecalea Victoriei, aceste admirabile organe ale opiniei publiceromine0i din zilele noastre, vor avea un rol foarte sumar inexaminarea chestiunii. Prea putine vor lansa desigur consi-deratiile pripite ale unui nationalism de circumstanta, altelevor invoca in mod dogmatic lini§tea §i ordinea publics,pentru ca dupa paravanul for sa poata rumega in tihna §imai departe. Cea mai mare parte insa a condottierilor decerneala, a caror legatura cu tara trebuie cautata in regiuneastomacului, va avea subite tresariri de severs legalitate infata sentintei dela Severin. Honigmannii §i Blumenbergii,pentru cari apologia crimei e un vechiu impuls profesional,apologetii lui Gold§tein, induiopti de greva foamei in ma-

87

terie de agitatie internationals, sunt convins ca. vor lua deasta data aere profesorale, si coplesiti de o gravy cumin-tenie burgheza, vor vorbi sau de prirnejdia sovinismuluinostru de rasa sau de ocbii strainatatil.

Cunoastem aceasta vasta galerie de lum:natori ai natiei.In cap cu Nicolae Iorga, monumentala incarnatie a proro-

cului, care si-a mincat tablele legii, si in coada cu to mini ceneofit sgulit dupa un pseudonim din Cronica lui Neculce, topacesti barbati ai liniei drepte nu vor patimi de un exces desinceritate. Lucrul insa nu poate fi lasat nici pe mina for casa-I escamoteze, nici nu poate fi trecut cu vederea. Oricineisi da seama ca aici nu e vorba de o simply manifestarejudiciary care s'a brodat pe o intimplare de ordin individual.

Procesul tinarului student in realitate nu e al lui. El nu s'ainceput acum, si din nenorocire nu se sfirseste aici. E unproces colectiv cu mii de tentacule morale, infipte in crezulmultimilor. Miscarea studenteasca, cum s'a mai spus des inTara Noastrii, e o isbucnire de protestare a instinctului na-tional la noi, un strigat de afirmare a adevartirilor organiceale unui neam, nesocotite de inconstienti sau batjocorite deelemente distructive interesate. In prima perioada de formatea unitatii noastre de stat, cind clasa conducatoare se lassrapita adese de lozince mici si inoportune, cind darimareametodica a unor intrusi se resimte la toate colturile, pringraiul imaculat al tinerei generatii de intelectuali se propagadreptul nostru de existents. Reconstruili tabloid la luminaunei clipe 1 Reamintiti-va toata povestea ! De citiva ani sesbuciuma tinerimea universitara, infruntind fulgercle de

mInie ale atitor gazetari de import ! Ca in toate curentelede mase au fost si greseli st exagerari cu care ne-am intilnit,fondul insa a aparut cinstit si purificat de aureola unui idealCiti stint cu toate aceste oamenii care au cautat sa desprindaideea din sbuciumul tulburatei viltori, citi s'au straduit Acanalizeze spre culmile marilor noastre probleme de vialaun avint generos si o necontestata forta morals? De cite on

88

s'a incercat adincirea acestei deslantuiri de energie §1 lute-legerea ei ? Rotativele au scuipat-o in obraz, plimbind dea-lungul tdrii, peste mormintele proaspete Inca ale jertfei deieri, un zimbet cinic §i o otrava de desagregare. Rezultatulse vede. Vointa s'a intetit, nervii s'au intim §1 am avut cenu ne a§teptam.

Chestiunea insa prezintd o lature mult mai complexg §1mai importanth. Paralel cu aceastg volbura studenteasca,dincolo de miopia politicianismului de duzina §i dincolo deatitudinea triviald a presei de bulevard, o resonanta popu-lard intensa ii prinde credintele §i le duce inainte. Vedetitoate rezultatele proceselor de ping acum, verdictul juratilordepretutindeni ci ecoul tuturor achitdrilor I Ori-cit s'ar ju-deed de pripit §i la suprafata lucrurile la noi, adevdrul e evi-dent §i se impune. Realitatea e ca un formidabil vii or subte-ran cu descarcgri vulcanice bintuie imprejurul nostru, cafierberea se intetecte Si surprizele se inmultesc. Sentinta delaSeverin e cel mai palpabil document, iar felul in care s'adat §i repercusiunea ei largg fixeazg in mintea tuturor con-statarea, CA nu numai tineretul este pus in caul, ci intreagasocietate a noastrd se gase§te intr'o sguduitoare criza su-fleteascd.

Acest adevar ar trebui sa -1 pAtrunda toti care pot influentsopinia publicd din lard. : §i ba§tinaci §i strAini. Cei care segAsesc la ei acasa sd indrume in sens constructiv pulsatiavie a *instinctului national, lar cei oplo§iti pe un pamintbinecuvintat sa §i deie seama ca pun provocAri indrgs-nete se impinge la extrema limits bAtrineasca rabdare aunui popot.

Pe deplini conctienti, ca in cazanul de dedesubt clocotescpatimi ancestrale, strins legate de insaci fiinta noastra, re-gretind pe cei cazuti, dar avind incredere in sanatatea mi-lioanelor, noi din coltul nostru strigain hied odata in urechiletuturora :

Luati aniinte 1..

h9

Press de negustoPi

Presa de negustori.

In ziva cind o seamy de oameni cdiduziti de un programpolitic am luat hotarirea de a ne rdspindi credintele laaceastA revista si a trece la ravas ratacirile conducAto-

rilor asa zisului .partid national= de aici, not prevedeam a-valansa de protestari violente ce vom intilni in cale. Scor-moneam doar un vechiu cuib de planuri si sperante, scuturamo vasty retea de combinatii pentru ziva de mime §1 mai alesWilma pe urma noastra o largd solidaritate de interese per-sonale. Era firesc, deci, ca toate aceste sd se insiruie pe rindin linie de Wale impotriva noastra, tresdrind cu ultima e-nergie.

Prevederea nu ne-a inselat. Organele adversarilor nostri,unele in plin4 eruptiune ca t Gazeta. dela Brasov, altele IncaInteo elaborare lenta ca .Patria dela Cluj, fiecare ur-mind temperamental patronului, ne incoltesc din toateparlile. S'a inaugurat o perioadd de polemici acerbe, se vorspline adevdruri crude din amindoud taberele, se vor aruncajudecati in cumpdna opiniei publice. Va fi o interesantd in-crucisare de pdreri potrivnice, luptd cu un cuvint, pe urmacdreia Iumea va prim' o serie de Idmuriri §i la urma urmei,ca in toate britaliile, unul va ie§i biruitor, ceMlaIt invins.

Foarte bine.

93

Am inteles dela inceput aceste adevAruri normale, ne-amfAcut seama cu ele §1 mi se pare le-am chiar prevestit din pri-mul moment al aparitiei noastre. Ce se intimpla insa ? Re-vista « Tara Noastra §i conducAtorii ei trebuie sA inregis-treze de pe acum dusmanii indrAznete intr'o parte a presei de.la Bucure§ti. Atacuri de flanc, insinuAri perfide apar aproapezilnic Ia adresa noastra in coloanele unor gazete dirt Capitala.Cititorii de aici stau oarecum nelAmuriti in fata acestor ati-tudini ostile. Ei nu inteleg dekunde vine supArarea§i ponosul.De aceea foarte des ni se intampla ca prieteni de-ai no§tri,cite un venerabil preol de pilda, din cutare sat depe campiaMure§ului, ne intreaba cu multa nedumerire, daca am cetit4 Dimineata., ,Adeviirul, sau «Lupta., unde suntem trataticufoarte multa necuviinta, in vreme ce oamenii d-lor VaidaManiu apar consecvent ca o luminoasa galerie de bArbatiprovidentiali ?... Si tot ala inainte, intrebarile ni se pun des-tul de des cerindu-ne oarecari explicatii ...

Trebuie sä marturisim dela inceput ca nu vedem tocmailimpede in tainele de laborator ale presei ilustrate de numi-tele ziare, care sunt §i rAmin o paginA tenebroasA a publi-cisticii romine§ti. Ce-or fi avind oare de impArtit cu Ardea-lul domnii 1. Rosenthal, C. Graur (Brauer), E. Fagure ,ii A.Honigmann, cunoscutii proprietari, directori §1 redactori, deIa 4 Adevcirul., .Dimineafa. Si (Lupta. ? De unde aceastastrapica impetuozitate cu care se reped ei asupra stArilorde aici, de unde i§i iau entusiasmul §i supararea, de unde re-volta §i veninul care se toarta zilnic la tiparul for pe soco-teala acestui colt de tail ? SA fie oare in dosul perpetuuluifor sbucium anume framintari oarecum subjective, cum amzice motive ascunse de ordin sentimental ? Nu cumvaapara din§ii un patrimoniu sufletesc de veche mo§tenire, fiindla mijloc legaturi Si inrudiri necunoscute noun? Nu putem a-firma nimic pozitiv, fiindca banuelile noastre ca d-nul JacobRosenthal ar fi mot de origine din muntii Abrudului §i d-nulAlbert Honigmann s'ar trage din stramo§i oieri dela Poiana

94

Sibiului, nu s'au confirmat Inca... Atunci, ode ce acest ames-tec cu vreme si fara vreme in cele mai delicate chestiuni lo-cale de aid, in trebile noastre tle fathilie din Ardeal ? De ce a-morul nesabuit pentru cei .o sutg din partidul d-lui Vaida,de ce luxul cu care etaleaza toate epertractarile, lor, de celectiile de virtuti cetatenesti pe seama lui Octavian Goga sicanonizarea intre sfinti a d-lui Iuliu Maniu ?...

lata un lung sir de Intrebari la care greu am putea davreun raspuns. Realitatea Insa este a ne gasim in fata uneitovarasii de arme, ofensive si defensive. Recunoastem ca nevine greu sa cercetam cum s'a nascut si in ce apa s'a botezataceasta admirabila solidaritate de principii, pe urma careiaun fanatism intolerant s'a salasluit in sufletul d-lui lacob Ro-senthal impotriva noastra, in vreme ce d-nul Honigmann Al-bert ne ameninta zilnic cu pactul. dela Alba-lulia.

Nu cercetam nimic. fiindca ref uzAm dela inceput protectiaacestei .prese daruim intreaga adversarilor nostri.

Obisnuiti o viata intreaga sa ne incalzim sufletul la ra-zele unui ideal, oricit de mult am fi hotariti sa. Infruntam va-lurile vietii, atmosf era de cinism ne repugna si negustoria devorbe ne scirbeste. Scrisul avut pentru noi totdeaunasfintenia lui si cultul cuvIntului nu ne-a parasit niciodata,impunindu-ne un pronuntat scrupul estetic si anume severi-tali de ordin moral. De aceea si in materie de gazethrie amdus cu noi aceste exigente. Am vazut totdeauna in press unmijloc de propaganda pentru un crez, o tribuna de unde seraspindesc programe de lupta, un amvon, daca vreti, delacare se rostesc cu un anumit ritual quasi-solemn judecatiipentru binele multimii. In fata noastra, venind vorba de ga-zetarie romineasca, au planat in continuu figurile marilorehinuiti : un George Baritiu, semanator de credinte politice siaparator de neam ; un Eminescu, gazetat si el al marilor ade-varuri nationale un C. A. Rosetti, raspinditor de teorii gene=roase, sau, ca sä ne oprim la trecutul apropiat, un IlarieChendi, reprezentantul viol al criticismului de fiecare clips

95

si-o

;

la gazetele din Ardeal. Subt aceasta indrumare programaticas'a muiat gi condeiul nostru In frdmintdrile cotidiane cei mai

multi am fost muncitori in presa. Ziarele din Ardeal, carepita in zilele din urma au pastrat o gravy seriozitate de tem-plu, Hind cele mai temute cetatui ale apdrarii nationale §1 or-1ganele oneste din Romania de ieri, au adapostit. adese scrisulnostru in slujba ideii.

Firegte, vechile indeletniciri ne-au ramas intacte gi cc

ele ni s'a pastrat arsenalul de credinta de ieri. Presa ni separe, cu deosebire astazi, in vederea consoliddrii unui patri-moniu rascumparat cu singe, o tribund de indrumare publica,De D. ceea un ziar credem ca are dreptul la viata din momen-tul ce o personalitate de seama care-1 diriguegte reprezinlpe seama publicului cititor o dubld garantie de ordin intelec-tual Si moral. Oricit s'ar pares de rigide in dogmatismul lotaceste rinduri, ele spun adevarul intreg. Ginditi-vd la te s'aintimplat ieri, la orgiile banilor nemtegti in presa dela 13 ucli.regti, din care jumatate cel putin s'a gasit insemnata In do-sarul lui Ghiinther, reamintiti-vd infamiile tiparului asvir-lite in trangeele noastre depe Siret, deodata cu bombele ad.xiante ale WI Mackensen gi atunci yeti fi de acord cu noi,cind cerem certificat de inteligenta gi o serioasd garantieraid conducatorului de ziar, chemat fn complicatele impreju-rari actuale sd fie un punct de sprijin al ideii de Stat roman.

Ei bine, cititori din tfostul Ardeab gi din toata tarn,binevoiti a va opri cloud secunde gi a tercets in lumina aces.for consideratii numitele gazete, cintariti personalitdtile delaconducere gi trageti-va seama: este sau nit Iacob Rosenthalcontinuatorul lui George Baritiu gi este sau nu Albert Honig-mann contravaloarea lui C. A. Rosetti ? Au venit pe lume oareacegti domni ca sa se impiedice de credinte gi idei, dincolo deraza unor largi aptitudini speculative? Cu dingii gi alti se-

meni s'a treat la noi presa de negustori, aceasta serie de aso-ciatiuni de exploatare, care mai ugor s'ar putea indeletnici cointreprinderi de lemne sau petrol, nefiind aici vorba flea

96

§i,

de o cit mai fantastica realizare de beneficii inateriale Ace§tipotentati ai banului, infipti piny subtiori in subteranele fi-nantei internationale, ki desfac marfa zilnica in numele gde-mocratiei., li apuca frigurile de dragul g hota'rtrilor dela Alba-Julia, Si imbinind naivitatea deaproapelui cu valorizareamuncii anonime a atitor nenorociti mucenici obscuri ai tipa-rului ki duc viata cople§iti de toate placerile unui rafinathedoniSm oriental...

Nu! Pe not nu ne opre§te nimic sa luminam in mistereleIcestor tiparnite §i fall nici o teama sa spunem adevarul in-treg, city vreme vom avea un petec de hirtie 'Inca in fatanoastra. Din moment ce ne-am impus hotarirea de a ne raz-bol cu anumite formatiuni politice,luind deci in cercetare cri-tica actele guvernului liberal, sau deplorind atitudinile d-luiluliu Maniu, nu intelegem de ce am pastry menajamente spe-ciale pentru presa de negustori care au trivializat o institutieonorabila §i au acoperit de banalitate rostul cuvintului tipa-rit in tara romineasca.

Inca cloud vorbe §i pentru un moment am ispravit. SA

nu ni se arunce acuzatiunea de antisemitism pe urma acestorconstatari, fiindca este idioata.Nu am profesat niciodata aceastastupidd intoleranta, avem pentru activitatea intelectuala a luiRonetti-Roman o reala veneratie, in inima noastra a trezitun ecou de sincera compatimire stingerea bietttlui Steuer-mann dela Iasi §i nu ne vom permite niciodata sa confundamprofilul de fin analist al ziaristului H. Streitmann, .cu vreunuldin amnestiatii dela c Adevdrul....

Si acum ar mai fi o singura ingrijorare : ce ne lacem cu...popularitatea noastra de oameni politici, dupa ce, chipurile,ne-am pus rau cu (presas intr'un mod iremediabil pe urmaacestor rinduri de !impede §i netagaduita sinceritate? Eo ipso,o respingem cum s'ar spune la Blaj, sau intrucit ea purcededela domnul lacob Rosenthal, vorbind oarzan romIne§te, 0dam dracului..

97

.Mustul care fterbe.. 7

ea la Buclapesta...

un cititor Imi trimite un nutria'. de gazeta dela Bucure§tiaparut in ziva inmormintarii eroului necunoscut, incare o §arje triviald banalizeazd sarbatoarea noastra

nationald. E vorba de o caricature in care se face de ris re-paosul de doud minute pentru amintirea mortului. Antrepre-norii de opinie publics din redactia in chestiune, Domini prinexcelentd, fireVe, §i ca spirit §i ca sentiment, n'au nimic maibun de plasat cu aceasta ocazie decit mutra unui cetacean,tulburat peste masurd ca din pricina celor cloud minute oma-giale barbierul nu-i poate scoate mai de grabd maseaua...Cum vedeti, nu e numai o ironic de esenta superioara, darmai e §i un gest perfect cuviincios : honigmanul da cu tiflasicriului care trece ca un simbol al singelui vArsat pentruintregirea hotarelor...

Cititorul nostru e revoltat de stupida impietate.In scrisoarea lungs pe care ne-o trimite, din coltul lui de

onest provincial, o multime de intrebari it navAlesc §i nu-imai dau pace. El se ginde§te, de pilda, cum intr'o tare con-§tienta de demnitatea ei, societatea ar fi §tiut sd reactionezeimpotriva unei asemeni obraznicii. Ducind mai departe firul,scirbitul comentator ardelean 1§i arata multele lui nedume-riri. El nu intelege, de ce cele mai multe gazete din Bucure§ti,

99

care-i cad In mina, propaga destrdmarea sufleteascd cu scri-sul lor, de ce intr'o vreme cind fiecare cuvint tiparit ar tre-bui sA fie un indemn si o incurajare, un criticism acru si obatjocura perfidy se lanseazd din coloanele vorbarete. Tonul,conceptia, limbs acestor exhibitii ii fac o ciudatd impresiesi mai ales cinismul impertinent care se afiseaza in fata celormai emotionante clipe ale vietii noastre il pune pe ginduri.Neldmurit, cititorul nostru ar dori o explicatie pentru aceastaparticulars infatisare a apresei rominesti., fiindcd, spundinsul, ass cum se prezintd spiritul ei, are o primejdioasdinrudire cu gazetele care veneau inainte de razboiu din capi-tala Ungariei ; ae ca la Budapesta., ..

Sarman intirziat din infundatura unui sat depe valea Mu-resului, de unde sä incep eu sd-ti arat in cloud vorbe realita-tea cruda?

Crescut in traditia gazetariei lui Gheorghe Baritiu, carecu apostolatul ei sguduia sufletele, inteleg prea bine a nu-tigdsesti nici o- potrivealA cu ziarele confectionate astdzi laBucuresti si cy cercetind constiinta to nu to surprinzi in nicio apropiere de proza for cotidiana. Ai dreptate sd. staff de-zarmat si Witte in fata lor. In vremea cind istoria isi tese subtochii nostri paginile pline de mister, indrumatorii de opiniepublics la not n'au nici in clin, nici in mineca cu sbuciumulcreator al neamului. 0 penibild bifurcatie de credinte se ob-serva pe toata linia. Sunt cloud lumi cu totul deosebite: lumeanoastra romineascd cu framintarea ei muta si ziarele care sestriga. zilnic pe calea Victoriei. Intre aceste cloud suflete prA-pastia se cased tot mai mutt. Individul care s'a strimbat infa,a convoiului mortuar, sä nu crezi cd e singur. E o scoalaintreaga aici, un cor nesfirsit de detractori care dimineata siseara trag de mineca pe trecatori si asurzesc piata cu sgo--motul lor. Ei se strimba cu totli, ei isi intind in nenumaratecolturi de gazete reteaua colorata de minciuni si calomnii.Toate altarele noastre din bdtrini se stropesc cu noroi de acestineofiti ai condeiului, arendasi cu ziva ai slovei rominesti.

Exists oare din partea for un gest de aparare a trimopa-niului rdscumparat cu atitea jertfe ? Exists o opera de armo-nizare intre provinciile care s'au unit, o netezire a asperitati-lor §i o pornire blinds spre stringerea laolaltd a tuturorenergiilor noastre ? Exists o propagandA a dreptului nostru,o luminare chibzuita a masselor Si o respingere dirza a tutu-ror atacurilor ce yin din tabdra du§mand ? Nimic din toateaceste. Cele mai multe din ziarele care ne ndpadesc Cara, pro-povaduesc dezagregarea §i in setea de scandal care le dirigu-ie§te nu fac decit sd semene desbinare §1 amardciune. Poli-tica for programatica e sguduirea tuturor temeiurilor de li-ni§te in viata noastra de Stat. Negatiunea distructiva se lafa-ie§te aldturi de ponegrirea continua a tot ce ne poate fistump §i sfint. Pe langA spiritul fragmentar al nepriceperii§i ignorantei un sarcasm mu§cdtor i§i varsd balele otravitepretutindeni. Acum, in prima perioadd a consoliddrii noastre,cind se mdeleazA gindul rominesc, tiparele zilnice suntsupremul obstacol al unei fericite coheziuni. La toate seadauga demonetizarea scrisului insu§i, prelingerea miazmelordin gazetarie in literature §1 deformarea nazuintelor artisticede catre condeiele care scriu cu scuipat, in loc sa scrie cusinge ...

Despre aceste §i multe altele va trebui in curind sa pri-measca con§tiinta publics lamuriri amanuntite, ca sa fie pussin gardd in fata primejdiilor care ne a§teapta. 0 nemiloasdanalizd vom incepe deci, luminind cu preciziune in laborato-riile ostile tarii. Atunci, fAcind un ape] la tot ce-a mai rdmasminte ]impede la noi, se va vedea deodata cu actiunea dizol-vanta a unor fiinte parazitare, §1 puterea de protestare de caremai e capabla demnitatea jignita a unui popor.

Deocamdata o mica explicatie in treacat pe seama cartu-rarului dezolat de aspectul straniu al acestei t prese romi-ne§ti . Ea e simpld §i categoricd : numita press nu e To-mineasca de loc. Mai mult. Instinctul sanAtos al celuicare ne chestionevd, sesizeazd cu multd finete starea

101

adevarata a lucrurilor, dud ne cld sa lntelegem a din-sul cunonte din ziarele dela Budapesta nota stridentacare ne isbe§te astazi din ce apare la Bucure§ti. E o supe-Hoard intuitie in aceasta constatare. S'ar putea scrie vo-lume intregi pentru limpezirea tristului adevAr paradoxal.Realitatea este insa ca presa budapestand din ultimele deceniii§i pierduse definitiv caracterul national, cazind pe miinileunor intru§i care i-au imprumutat in intregime stigmatul lor.Ei bine, procesul similar a inceput acum la noi cu acelea§i fe-nomene §i consecinte, pe care vom avea prilejul sa le exami-nant in detaliu. Aceen familie de spirite, sau verii §i cum-natii termitelor din capitala de pe malul Dundrii, de care s'aamintit adese aici, i§i prelungesc ran de activitate in contulnostru.

In curind, privind in adincime problema, vom arAta peIarg ciudatul paralelism care se deseneazd Intre ce s'a petrecutacolo §i ce s'a inceput la noi.

Cuvintele noastre de astazi sa nu fie socotite deci decAt caun preludiu al planului de purificare pe care-1 vom executacu o lini§te imperturbabila, convin5i fiind ca subt scuturAturanoastra vor trozni barace multe §i-o naval& de aier curat vainviora atmosfera....

102

On nou tip pe orizont: abgsegoimul.

0 amintire din copilarie.Acura douazeci §i cinci de ani, la liceul unguresc din

Sibiu, copiii de tarani porniti la carte o duceau greude tot. Aciuiti prin mahalale, saraci lipiti pamintului, cu me-rindea for de-acasa, abia se strecurau depe o zi pe alta. Inclasa a cincea de pilda, colegii mei posteau foarte des §i erauzile cind o jimbla, impartita frate§te In cloud., Linea loc demincare. In astfel de cazuri se faces haz §i se spuneau glumedela tars, a caror veselie sgomotoasa era un fel de narcotical foamei. Rides clasa intreaga i chiotul pravalit asupranoastra matura toate mizeriile. Mi-aduc aminte insa, era unbaiat depe Cara Oltului, pe care-1 lasau rece intimplarile astea.El nu se sinchisea niciodata de noi, i§i vedea de treaba in .

coltul de bancd Si cind se mi§ca cu mult cumpAt avea aiere(le tihnit gospodar. Lini§tea socotita cu care trecea prinirerinduri faces impresie Si in fantazia noastra aprinsa, HieOarta aparea tot mai misterios. Stiam ca e de fel din Corna-lel, unde parintii lui n'au dupd ce bea apa, fiindca vind car-buni §1 iasca, care se plate§te rau, §tiam ca nu-i aduc mai ni-mic In desagi §i cu toate aceste nimeni nu-1 pomenise ce-rind, cindva, cinci creitari imprumut. 0 prea legitima cu-riozitate copilareasca ne stdpinea pe toti : din ce traiege

103

Ilie ? Problems agitata zilnic a devenit o obsesiune pins cindintr'o dupa masa la ora de grece§te complotul s'a declarat §io comisie de trei a primit insarcinarea sa-1 urmareasca ho-te§te §i sa -i descopere taina.

N'a trecut o saptamina §i s'au latnurit lucrurile cu un tam-Mau nebun §i cu sgirciuri de ris. Izvorul de venit al lui Ilie1 -a §tiut toata §coala. Ce se intimplase? Cei trei luindu-linurmarire intr'o Simbata seara prin mahalaua Gu§teritE, auvdzut cu stupoare pe °arta ca intra ala la templul evreiesc.Minunati, s'au luat dupa el Si pentru intiia oara in viata lotau asistat ghemuiti intr'un colt la slujba din sinagoga. A fost,spuneau ei, un tablou stra§nic : rabinul din fund cu cornul infrunte, inconjurat de barbi §i caftane, glasurile mcruci§atesubt candelabrul aprins §i la o parte, in dreapta, tocmai laspatele lui Sami Svart curelarul, Ilie al nostru, imbrAcat tad-ne§te, cu amindoul mlinile in buzunarul surtucului, uitin-du-se tihnit imprejur. Cind s'a isprAvit rugaciunea, baietiis'au strecurat afara deodata cu lumea care ie§ed §i s'au trasin gIrliciul pivnitei de-alaturi, de unde vedeau tot, sa -§i a§-tepte colegul. Ilie insa nu mai iesea Si in capul celor trei ado-lescenti incepusera sa mijasca tot felul de pove§ti fantastice.Intr'un tirziu, zdpaciti §i tremurind de frica, simtind ca numai mica nimic imprejur, s'au hotarit sa piece, cind la o dillde lumina prin u§a intredeschisa a templului li s'a aratat ovedenie extraordinara: era Ilie singur, matura sinagoga'§istingea luminarile....

Ce sa vA spun? A fost un haz ne mai pomenit cind am in-teles ca bietul nostru tovard§ faced pe tircovnicul la bisericalui Sami Svart, de unde tragea leafa de 20 coroane pe lung §iclasa intreaga transformata in sinagogA de ocazie i-a impro-vizat o primire asurzitoare...

Tot liceul a ris atuncea de patania lui Ilie °arta din Cor-ndtele, care isbutise de mic sa se degajeze de anume prelude-cati ca sa-§i u§ureze traiul. Mai tirziu insa, amintind-o unuiconfrate evreu, am inteles ca gluma noastra avea si o lature

to

serioasd, s'ar putea zice un rest simbolic. Ritualul mozaic,imi spunea el, nu Ingaduie nici o muncd in ziva consacratdDomnului. Deaceea la toate casele de rugaciune se gase§tecite un cretin care trebuie sd savir§easca meseria asta im-purl. Cre§tinul, cdruia i se amutesc scrupulele de con§tiintdCu o remuneratie cuvenitd, indepline§te un rol util, dar fireVe,odios §i profund detestat de evrei. El se cheamd cretin de&WINN, sau cum s'ar zice pe limba veche hebree: abas-goim.

Intimplarea hazlie de acum un siert de veac mi-au rein-viat-o deundzi doi gazetari cre§tini dela cloud ziare semitedin Capital cari intr'un a vint intempestiv de susceptibi-litate tarzie, s au supdrat peste masurd cind cineva le-a atrasatentia ca nu sunt tocmai in slujba nemijlocita a intereselorromine§ti.

Da, este un tip social nou care s'a multiplicat aid subt po-vara imprejurdrilor §I se ive§te pe orizont din toate coltu-rile. Evreimea din tail cu raporturile ei de viata schimbatafall de trecut, adunatA aid din patru provincii cu civilizatiedeosebitd, cautind smulga triumfurile in lupta pentrutrai, are nevoie pentru diversele ei manifestatii de cite uninterpus, care nu e din tabdra ei. Este, cum mi s'a spus prinadmirabila definitie biblica, cre§tinul de Simbdtd, annul me-seriei ru§inoase care platit sa aduca servicii de o utilitatedegradanta. Este agentul de legAturd cu tam noun, misitulproaspat, omul-firmd menit sd impace slabichinile rasei do-minante...

In press e terenul clasic unde s'au ivit mai intiieu ma mir de ce se mai supArd domnii in chestiune

105

e

&bris-goimii §i

sA -1i

cind situatia e asa de evidenta. Toate vrabiile din Cistnigiu§i toti tiganusii din Bucuresti stiu perfect de bine cum stattlucrurile. Total e strain in cunoscutele cetatui ridicate aici ininima tarii: capital, proprietari, redactori, mobile, principii, etc.

Cercetati va rog si veti verifica adevarul, cetiti propagandafor si urmariti uncle merge cistigul. Pentru complectarea utilajului insa se gasesc si doi-trei crestini de SimbatA... Stintde sigur pe lume §1 lefterii mai proaste decit ale $ablis-goimilor din gazetarie, cu toate acestea rolul for nu e de invi-diet. Ei, sarmanii, fara nici o inrudire de credinta, rupti dinalts lume si ie§iti din alt patrimoniu, sunt impinsi inainte decite on cere trebuinta. De obicei ei sunt datori sa maturemaculatura cotidiana, sa injure cind stapinilor nu le dlmina si sail afiseze iscalitura de cite on trebuie aparata orusine mare....

Tarimul de actiune al acestei trisie indeletniciri se lar-ge§te pe zi ce merge si $abeis-goimii din press se pot min-giia cu constatarea ca in toate ramurile de afaceri isi gasescechivalentul tor. Cu schimbarea vremii s'au inversat matteroluri la not si dupa cum odinioara tot boierul ce se respectiisi avea pe ovreiul lui de cask tot asa astazi fie,:are intre-prindere mai de seamy isi are pe $abcis-goimul ei. Deschidelicartea mare a consiliilor de administratie din toata tara §1veti vedea acolo strinsa intr'un manunchiu cr ema acesteispete recente, scoasa la suprafatd de o necesitate rituals §iexplicabila si profitabila. Urmariti analele politicei militantesi-i intilniti la toate raspinhile pe fericitii epigoni de legeanotia at lui Ilie Oarta, care pe o raza imensa din Maramure§pins la Cetatea-Alba sting luminarile si opereaza In intu-nerec.

** *

i06

Nu pot ispravi rindurile mete potolite, fail sa-mi evoc fi-gura traditionala a misitului din Moldova, contrapunctul is-toric al pbcis-goimului de azi. El cu perciunii lui, cu dintiiftirbi Si cu proverbele colorate, batut §1 dat afara. pe scarf,rescumparind prin ocara deaproapelui o bucata de pine,era incontestabil mai moral Si mai elegant...

Zelig &r, daca mai traievi, ai toata simpatia inea.

107

Protect° Pii dela Bacot* WI.

0poveste noun, scurta §i stereotipA, mi-a fost dat sA and

in cei doi-trei ani din urma, poveste care se repetAintr'un mod ingrijitor, spusa de multe guri aici in Ar-

deal §i-al carei leit-motiv devine din ce in ce mai suparator...Cutare, modest carturar provincial de-al nostru, depe

cimpia Mureplui sau din vreun judet dela nord, are o micaafacere ale cArei fire duc Ia Bucure§ti, uncle un minister oare-care sau un serviciu respectiv, va trebui sl dea hotarirea deultimA instanta. Cutare, ardelean dela tart pitit in coltul lui,e cople§it de timiditate dnd vine vorba de capitala RomAniei-Mari. El, adevarat a o visa de mult pe dud era In robiaungureasca, dar nu s'a putut duce Inca s'o vada §i din neno-rocire nu §tie pe nimeni acolo pe malul Dimbovitei caresa-I ajute cu lamuriri §i sa-i arate In ce chip ar putea sAs'aleaga cu ci§tig de cauzA. De aceea bietul om e ingrijat deinteresul lui, In minte lucrurile le vede tot mai complicate §Ipretutindeni pe uncle-0 plimba necazul, el e in cautarea unuipunct de razim la Bucure§ti. In starea asta de amanita incer-titudine, i se intImpla de obicei o agreabill surpriza. Cutare,la bAi la Ocna-Sibiului, sau Ia gara Cop§a-MicA intre dougtrenuri, sau intr'un compartiment de clasa a doua, intilne§teun boier tare cum se cade, bucure§tean de fel, pe care numal

109

Dumnezeu bunul i I-a adus in cale ca sa -i sara intr'ajutorEste domnul Ionescu-Calbaza, sau domnul Adolf Montau-reanu, frate de peste munti §i unul si altul, gentil, plin deatentie pentru toll. desrobitii, Cu trecere mare la cei de suscu domiciliul in calea Grivitei pe mina stingy. Cutare, abias'a dat in vorba cu dinsul §1 degrabd §i-a marturisit past!lconvins ca §i-a gasit in sfir§it salvatorul sä-1 ducd la limasSubt ademenirea norocului nea§teptat, totul se desfa§ura,fi-

. re§te, pe cit de repede, pe atit de catastrofal pentru nepatitufiu al Ardealului, fiindca domnul Calbazd sau domnul Mon-taureanu, dupd dot& ore de volubila conversatie, se despatcu cinci mii de lei avans din punga lui Cutare §i cu fagaduinta ca afacerea se descurcd in chipul cel mai fericit. Dieclipa despartirii insa Incepe tragedia cetateanului nostru.lntors acasa la el, acolo in Solnoc-Dobica, nu mai primenici un semn de viata. Vai, s'ar putea scrie multe paginidespre sbuciumul lui, cum a a§teptat saptamini §i luni dearindul, cum a scris scrisori ticluite frumos, cum n'a pieraspuns §i cum, calator la Bucure§ti dupa un an de zile, Ongindu-se cu umilinta in biuroul dela minister, un domn p0.sac i-a spus verde ca nici n'a auzit de numitul §i ca ar fi binesa nu-§i mai spuie nimanui patania daca nu vrea sä se fadde risul lumii. Cutare, dupa amarele constatari, e profund de-moralizat, in sufletul lui se surpa credinte de demult, elsimte un nod in git de cite on cineva mai aminte§te de Ye-chiul Regat, iar convingerile politice i se fixeaza definitiv hiape regionaliste....

Povestea cum ziceam, o auzim din ce in ce mai des aicin anii din urma §i nici nu m'a§ gindi sa trag concluzii dinea, dud n'a§ vedea ca mrejile i se intind tot mai tare, Islape-o vasty suprafata deceptii §i protestare crescinda. Red-tatea e ca Ardealul sufere tot mai mult depe urma aparatonfor lui nechemati §1 interesati de dincolo de Predeal, cartspeculind ata§amentul §1 nepriceperea alipitilor, au ajosa-§i injghebe un frumu§el profit de bucatarie din durerile

110

lor. De o vreme incoace aceste figuri caritabile s'au inmultit§ila orizont se iveste 0 notha meserie antipatica, o figura cuaiere de blindeta si cu glasul onctuos, care se agita pe toatechestiunile noastre : protectorul dela Bucure.Fti....

In curind, desigur, si omul politic, §i sociologul, si roman-cierul se vor apropia de acest tip recent al societatii noastre,cu o Infatisare multipla pe scara variata a vietuitoarelor deladeputat pins la §ef de biurou, §i va le§i atunci la iveala citde dificil §i complicat e procesul de normalizare al raportu-rilor dintre provinciile unite, and migaloasa opera e zilnictulburata de aceste aparitii meschine. Pe mine de astadatama preocupd insa negustorul din cpresa independents a Ca-pitalei, care a coborit toate problemele Ardealului in calimaralui §1 subt cuvint ca le apara, le exploateaza in mod trivialpentru cumbinatii de taraba. Cititorii §tiu, cum dela primelepagini ale acestei reviste am crezut Ca e datoria noastra sabe atragem atentia asupra pescuitorilor in tulbure. Stiu cucita francheta, infruntind injurii ticaloase si calomnii ordi-nare, ne-am pus deacurmezisul honigmanifor si rosenthalilor,potentati de cerneala, cu sleahta for anonima, can s'au pornitA. otraveasca sufletele, afisind un stupid rol de patroni aituturor framintarilor de aici. Indeletnicirea for si-a maritproportiile tot mai mull in fimpul din urma. In mod inopor-tun §1 brutal ace§ti oameni s'au repezit la Ardeal cu o frene-tica rapacitate, prinzind cu logica for de cinci minutetoate dorintele noastre. Indivizi cu pistrui si cu sin-taxa ciuruita de gargariseala jargonului au devenit pestenoapte sustinatorii ferventi ai chestiilor locale ardelenesti,au prins patima de Alba-lulia si slabiciune de biserica greco-catolica, au expropriat pe seama for Cimpul Libertatii allui Avram lancu, Saguna §1 Pop de Basesti, s'au transformatin patrimoniul for si astfel zi cu zi, facindu-si loc cu coateleprintre rindurile noastre, diversi sloimzoni de brat cu di-ver§i. aventurieri de rit rasaritean au inceput sa se lansezeca protectorii Ardealului la Bucure§ti. Nimeni n'a mai in-

1H

Caput de dragostea lor, ei vin cu sfaturi §i cu opinii la toateocaziile. Se §tie cum partidul national, cu atitudinea pro-vincialului dela Copp-Mica, a primit acest ru§inos protectorat, ducind pe Fagure la masa mitropolitului din Blaj 0azvirlind pe onestele plaiuri patriarhale ale publicisticei luiGeorge Baritiu retorica impura a presei de bulevard.

In timpul din urmA raza de actiune a celebrilor patroni Sflarge§te §i ocrotirea lor a inceput sa se intinda §1 asupranoritatilor. Honigmanii, cum se §tie, sunt prin excelenta umanitarkti §1 plini de-o atavica pasiune pentru drepturile omului, Ei sunt deci astazi advocatii celor obijduiti. Ei aparl, eistriga, ei acuza la fiecare colt de gazeta, ei intervin prin u§adin dos a ministerelor §i ei incaseaza contravaloarea in leipentru nobilul lor sbucium. Minoritarii dela noi, din nenoracire prea putin cunoscatori ai relatiilor de peste munti, ur-mind §i ei pilda conducatorilor partidului national, au acceptat protectia ce ii s'a oferit §i plaseaza sperante In ea.AstAzi ziarele ungure§ti reproduc cu mare bucurie cuvinte deaparare din Adeveirul si Lupta, nadajduind ca an gasit o incurajare pentru gre§elile lor, in organe ce reprezinta opiniapublica din tara romineascA.

Ma, cu ceas cu ceas, strecurindu-se prin toate unghiurilese tese firul otravit, furkind reteaua lui pretutindeni.

Cititori cu inima curata, munciti 'de fiorii visului nostril

implinit, priviti bine Imprejur §i obknuiti-va cu ideia, ca mairai decit columbaca musca §i mai primejdio§i decit poduldela Valea-Larg5. sunt in foarte multe cazuri ... protectoridela Bucure§ti.

112

mi,

0 ehestiane de famille..s

In virtejul framintarilor curente ne e dat sa inregistramzilnic tot mai mute incurajdri din partea cititorilor pen-tru cuvintele sincere cu care ne-am rostit asupra presei

iu ide pend en te . din Capitald.Se vadesc reale inceputuri de opinie publics la noi.Lumea se scutura tot mai mult de vechea toropeala, scri-

sul pare a se infige tot mai adinc in constiinta deaproapelui.Cele citeva accente rAzlete ale acestei reviste, cu tonul forrdspicat, ne-au dat un puternic ecou. Din toate partile ne so-'sesc recunoasteri si comentarii, probindu -ne cd publicul numai e o masa amorfa peste capul cAreia trec toate curentele,ci un viu receptacol care primeste si elaboreazA.

Constatarile facute aici in materie de presa au interesat pa-turtle largi ale societatii. Pe urma for s'a respirat mai liber,ca si cind printr'un act de curaj, inldturindu-se o atmosferd(le uricioasa ipocrizie, aierul dimprejur s'ar fi purificat. 0serie de consecinte binefAcatoare se intrevad depe acum. Lu-inea incepe sä vada mai limpede in atelierul operatorilor deculise ai gazetdriei de scandal, proportiile se stabilesc, ierarhiavalorilor incepe sA se fixeze si sunt semne ca nu peste mult in-(lustria slovelor tiparite va pierde din rentabilitatea ei actualA.

Asa fiind lucrurile, nu inteleg de ce am ramine la inceputuldrumului cu lamuririle si de ce n'am urma indemnul atitor su-ilete curate care ne cer sd be desvelim si pe mai departe adevd-

tt3.Mustul care fiebe.. 8

.

rut intreg, oricit de multe insinuari mai mult sau mai pullsperfide s'ar broda pe socoteala noastra de catre piratii con-deiului.

Cheia atitudinii de protestare §i revolts ce ne-am impus itirfata acestor latifundiari de cerneala vrem s'o punem la in-demina tuturora, ca sä fim intelesi pe deplin. Lupta pe careo dam noi pentru crearea unei prese oneste §i civilizate este alupta de aparare nationala constienta §i programatica. Sta-rile de astazi cu desfasurarea for nu se mai pot tolera, clacknu vrem sa primejduim un patrimoniu chtigat cu atitea'ertfe. Stint in joc interesele reale ale tarii, sunt altarele undeau navalit zarafii ca sa-si faca trebile lot pro ane. Ar Hmare gre§eala sa se creada Ca noi ne batem aici cu d-nii Ro-senthal sau Honigmann ca fericiti postdenti pe pamintul os-pitalier al Rominiei, sau ca ne-am pomenit din bun senin itrpostura unui antisemitism. ieften §1 intolerant, cum vor s'oacrediteze Cu logica lor de profitori negustorii rataciti Iitpress Nu 1 Nici n'am deveni peste noapte, nicknoroacele amintitilor conchistadori nu ne tulbura. Este uttprincipiu la mijloc pe care vrem sa-1 trecem in °pinta tuturora ca pe en adevar organic al existen.ei noastre.

Presa e pentru noi in zilele marilor prefaceri actuale cetmai de searny instrument al consolichrii de St-tt Romlnis-mul intregit t,i traie to astazi in Cara noua per'oada de ado-lescenta cind total -e fragil §i mobil, and sutletele fierb, cindconturele atitor notiuni sunt imprecise §i societatea resimtefermentele unui vulcanism permanent. Acuff] se face Cara, subtochii nostri, acum e in procesul delicat al cresterii, cind in-,drumart gresite sau suFestiuni vinovate Lior ne pot impingepe povirnis. Mai mult ca oricind deci, azeta e astazi uric

-Wear de educatie ceta eneasca, un curs neintrerupt de peda-gogie nationala gi ca sa vorbim limpede, o institutie de conservare a neamului, care nu poate cla pe miini nesigure pregatirea armamentului nostru sufletesc. In toa e Inceputurile

stat din vremea moderns primeazi aceasta idee de apo-

ii4

a

t1e

stolat al presei si Ia toate ritspintiiie de seams, din istoria forpopoarele conitiente n'au lasat din mina secretele tiparului.

Ce s'a intimplat la noi ? Cu 0 uimitoare rapiditate concep-tia unei prese militante pentru un nobil egoism national, alost inlocuita cu cea a comeicializarii internationale. Organele de publicitate s'au transformat repede in intreprinderinegustoresti. La masa de scris, unde ar trebui sa se coboare0 hirtie palpitarile intime ale sutletului rominesc, s'au agezat indivizi coplesiti de cifre, oameni de banca pusi in slu,lyacapitalului maleibil si tranzactionist. Directorul acestor vastetarabe nu mai e personalitatea de odinioara care intrupeazaframintarile rasei, un contintrttor al lui Eminescu, Rosettisau Baritiu, ci un contabil oarecare cu aptitudini de om deafaceri, pentru care scrupulele de ordin national cad pe pla-nul al zecelea. Acesti intrusi in cimpul literelor n'au nimic co-mun cu marile probleme ale vietii noastre, ei stint aventu-rierii pe care banul ii scoate la suprafata cu toate stigmateleltti universale, specimene c lauzite de o. login uniforms laCalcutta ca la Bucuresti, la New-Yolk ca la Budapesta. Eibine, acestor nou-veniti fAra raclacini §1 fara credinte, corn-plect detasati de interesele solului §i incapabili sä pa-trunda tainele noastre noi nu le putem acorda rolul de di-riguitori ai opinie publice. Daca d nii Rosenthal Honigmannar ramine pur si simplu in eadrul unor pro itabile indeletni-ciri negustoresti de lemne sau de ciorapi, n'am avea nimicde zis. Ei insa ne-au acaparat presa, an adus vitelul deour In templu st au desonordt nobila meserie traditionalaa scrisului rominesc Adaugati Ia toate aceste nota anticul-turala a unei complecte lipse de talent, care pe linga senti-mentul de nesiguranta n orals faspindeste si o penibila de-gradare a intel gentet.

Asa fiind starile presei independente' dela noi, mai e vreoaiirare ca lumea enervata tresare si schiteaza gesturi de pro-testare ? CA se gasesc Inca oameni susceptibili la teroareatiparelor triviale sau poiiticiani prizonieri ai propriel for

115

constiinte, lucrul e normal, mu'timea insa se ridica intrebNtoare si cu instincteie ei de autoconservare inlaturd obstaco-tele care-i stau in cale. Este aceasta pornire un act de into-leranta sau e tendinta foarte fireasca de a-si 'Astra intact unpatrimoniu din vechime ? Mentalitatea negustoreascamobilizat arsenalul ei specific, ca se ne prezinte in cea maiantipatica lumina. Ei, temperamentele de samsari cu tipicafor rezistenta epidermald, ei care ne batjocoresc Suveranulsau sufar de masele In fata sicriului cu Eroul necunoscut, eiau delicatetd de mimoza pudica de cite on un Goldstein oare-care e indrumat la ordine si intotdeauna cuprinsi de congestiicerebrate vad cpirjoluri antisemite...

E in zadar, bunul simt rominesc e in plind resurectiune,contrafacerile ii repugna si echilibrul de judecata isi cere tri-butul lui. Noi cititorii de suflete, urmasii scrisului de demult,nu putem decit ss privim cu seninatate aceasta reculegere aopiniei publice si sa cerem reintronarea spiritului nationalin gazetaria romaneasca.

Presa este o chestiune de familie, a noastra a bastinasilor,o particulars prerogative a scriitorilor romini, un camm alidealului nostru de rasa la care lumineaza o credinta stramo-seasca.

La acest camin not primim cu bunatate si prietenie oaspeticuviinciosi, intelegatori ai durerilor noastre, le intindemmina si le dam adapost. Dintr'o armonica infrapre de forte

se poate injgheba aici o muncd rodnica si reconfortanta,facind sa triumfe alaturi cu crezul unui neam si lozincele

largi ale umanitatii. Atunci insa cind rolurile se schimbi,cind oaspepi vor se ne arunce pe pereti calimarele moste-nite, cind vor sä izgoneasca umbrele de demult ca in-

staleze comertul for acolo unde s'a cintat cintecul nostriltumultos si infrigurat atunci sä avem iertare, not ne ridicamcu multa liniste si cu constiinta perfect impacata si creedca salvam interesele unui colt de umanitate, ii luam frumuselde guler dam afara....

116

si-a

sa -tai

si-i

0 lectle.

zilele trecute, la Cluj, s'a petrecut un eveniment foartepu!in banal. Congresul ziaristilor a Post zadarnicit deatitudinea puttn amicald a publicului. Cu alte cuvinte o

greva agitatA a cititorilor a venit sa tulbure intrunirea unoroameni de condei, lasind sa se intrevada un dezacord ne-obi§nuit intre press §i opinia publica.

Cunoscuta intimplare cu laturea ei paradoxata preocupade atunct necontenit lumea dela not §i scoate la suprafata oserie de intrebart cari ne intereseazd pe toti deopotriva. 0revolts a societatii, ca sa amuteasca un congres al gazeta-rilor, e in adevar un subiect rar Si punt de noutate. 0 seamsdin ziarktii reintegrati in redactiile lor, dupe curioase]e ne-placeri sentimen ale la care au lost expu§i, au inceput sAexamineze problema Si sd caute unele explicatii pentru lamu-rirea el. Am citit diverse articole in chestiune §1 marturisescdela inceput ca nu m'am ales decit cu o trap nedumerire sicu impresia ca autorii ei in§i§i sau nu vad ]impede imprejurullor, sau dintr'o ciudata timiditate ezita ss vorbeasca. des-chis. Mica literatura brodata pe acest eveniment nu se dis-tinge nici prin claritate excesiva, nici prin indrazneald deose-bita. Cele douA insuvri consacrate ale presei din CapitalsLie asta data nu sunt puse la contributie. Motive varii §i dis-

117

parate se invoaca de catre cei interesati pentru elucidarea tap.tului. Cutare se plinge de huliganismul studentilor care auavut rol hotarltor in miscare si deplora pretinsa orbire primejdioasa a tinerimii universitare ; altul, democrat irepro.§abil, blameaza autoritatile civile si militare, ca n'au avutla Indernina forts armata necesara ca sa bareze cu trainee §1sirma ghimpata adunarea indrumatorilor de opinie publics;al treilea pare lnfricosat de barbaria intregului popor dinArdeal, undo se pot zatnisli asemenea porniri canibalice. Asapipaind si dibuind se rostesc suparatit confrati, lasind sa seinteleaga ca au disgratiat Clujul in mod irevocabil si maiales unindu-se In banuiala lansata de monitoarele for dinstrada Sarindar, ca subsemnatul ar fi autorul moral al furtu-aii, mult vinovatul lago care dupa ce si-a plimbat sticlutaeu otrava In capitala Ardealului, a operat din umbra si a des-lantuit cataclismul.

Hind pus in cauzA, fireste, trebuie sa raspund ca sa nu tragprea multe ponoase si daca se poate sa salvez pe seama pos-teritatii adevarul intreg. 0 voiu face-o cu francheta, asa cumam obisnuit pe cititorii acestei reviste si voiu cauta sa flumai precis decit acuzatorii mei. Amestecul ce mi se atribuiein provocarea tulburarilor este o legenda ridicola. Tot ce-amscris pins astazi impreuna cu conferinta dela Cluj, pe caream avut prudenta s'o citesc ca sa ma pun la adapost de in-terventii, certified nota pasnica si blindetea ce mi-am impus.N'am crezut pins Astazi el trebuie introdus in constiinta pit-blica, la not principiul violentei pentru a asigura pe aceastatale triumful ideii, cum an facut-o in alte parti oameni destulde onorabili de altfel N'am In lemnat pe nimeni la manifestatilsgomotoase. nici la pedep.e drastice. Dimpotriva am potolltrasvratirea sufletelor, si cu studentii dela Cluj n'am avut ab-solut nici un contact, atara de conferinta pe care m'am crezutBator sa Ie-o tin, indrumindu-i in credintele mele. inlaturata,deci, stupida nascocire ramine numai afirmarea ideilor cereprezint si pentru care iau toata raspunderea.

118

Cum am aratat In atitea &dud, o bunA parte din presaactualA dela Bucurecti, prin origina ei materiall §i prin spiri-tul pe care-1 prupagA, nu servecte interesele noastre nationale.tnjghebate din fonduri de provenienta incerta, robite in modevident capitalisnmlui international §i diriguite de oameni cariOn onestitatea §i aptitudinile for nu constituie o garantiemorall sau intelectuala, aceste cIteva gazete, le§ind din liniatraditionala a presei rominecti, au ajuns intro du§manie fAti§ea sentimentul public la noi. Societatea noastra a inteles de-graba cA indrumarea opiniei publice nu mai e pe miini sigure,ca elemente subversive §i-au Inceput jocul for §i ca in Impre-jurarile actuale o educatie gre§ita a maselor echivaleaza cuo primejdie nationala. AceastA constatare s'a impus repede-cu caracterul unei axiome ci lumea cinstita a tresarit in fataprApastiel cu o nervozitate crescindA. Ce rol putea avea o-mul politic legat de soarta acestui colt de pamint §i ce puteaface mai ales scriitorul crescut in ccoala implacabila a since-ritatii child inregistra un fenomen atit de ingrijitor ? Ce pu-team face eu cind am vazut ca d-nii Honigmann §i Rosenthalau devenit marii mogul' al publicisticei romine§ti cu preten-fa de all azvirll productia for cerebrala in sute de mil deexemplare in toate unghiurile tArii ? SA fi intrat logofatul forcu luna on cu anul ? Mai intii nu ma lash obrazul §i-al doilearotativele din strada Sarindar nu erau instalate pentru cre-dintele mele. SA fi tacut infacurat in inteleapta prudenta, dupA'obiceiul iluctrilor oameni de march care-§i vind tacerea pen-tru tAcere c1 prefers sA fie prizonierii presei decit indrumA--torii ei ? De sigur ar fi fost o atitudine mai comodA §i maiprofitabilA, in orice caz m'ag fi crutat de-o lungs serie de o-trAznicil ci mi -ac fi vazut tot mai des portretul in paginile forimpure, minglindu-mi slabiciunile ci augmentindu-mi prinmilloace ieftine veneratia deaproapelui N'am putut. Mi-a lip-sit ai seninatatea filosofulul c1 cinismul de complice. Cavilrieu e, cum se vede, destul de simplu. M'am refwziat la cAli-tuarA, o veche cuno§tintA depe vremea cind indeletnicirile

119

honigmanilor tie astAzi erau mult mai modeste, am prins in-teun manunchiu o nemultumire generals si-am tipdrit-0 slip..tdminal la o revistd, nefiind in gratiile fericitilor potentati afinantei cari sd-mi des putinta unei rivalitati cu d. Faguresau d. Branisteanu. lntreb acum, din coltul meu de caiet al-bastru s'au ridicat ca din cutia Pandorei toate valurile carese sbuciumd imprejur §1 trezesc legitime insomnii la condo-tierii tiparului dela Bucuresti ?

Nu, d -Ie Honigmann, imi faceti o prea mare si nemeritatlonoare. Eu nu sunt decit un vestitor razlet al viforului, carecu puterea lui elementary rezidd in sufletul tuturora si nu sepoate strivi in calimara mea dela Ciucea. Ce s'a petrecutdeunazi la Cluj nu e decit o lectie siun avertisment. Crede-masi d-ta si verii si cumnatii d-tale, cari ati napadit cu impetuozitatea prolifica a iepurilor de casA toata gaze aria noasteade dupd razboiu, evoluind in directori stApini din reporteriderafenea, cum v'am admis cu totii ieri, alaltaeri, crede-ma, laCluj n'ati avut aface nici cu intoleranta mea, nici cu brutali-tatea barbara a ardelenilor, ci cu o izbucnire spontand aunui curent general. Veti intelege oare, d-voastra care in ma-terie de impresionabilitate sunteti destul de sensibili, ca bunarabdare romineascd e pu a la grea incercare si a in moddiscret, operind o retragere cum am z'ce st ategica, trebuiesd reintrati in primitoarea obscuritate, lasind mode area opi-niei publice pe seama acelora care sunt indicati de continui-tatea istorica a unei nobile traditiuni. Da ? Atunci, diva-rind cauza se inlaturd si efectul, protestarea se atenuiaza,fruntile se descretesc si selectiunea valorilor triumfind vontreintra in normalitate, fail sd ne gindim, Doamne pazestela demonstratii pe care viziunea coloratd a d-voastra vi ledesemneazd la ore de noapte tirzie. Nu ? Atunci, sfidareahunului stmt, exagerarea si batjocura vor marl avalansa,oricit m'as cumin .i eu sau altul ca mine. Intr'o asemenea at-mosfera de slid si dusmanie trebuie sA recunoasteti a §1 con-gresele vor trebui sä sufere aminari si iar aminari afacerile

to

vor merge din ce in ce mai prost §i la urma urmei povesteage va sfir§i dupa tristul obicei al atitor gazete indezirabile..

SA a§teptam, sa. vedem ILectia a prins ? Da, sau ba ? Dilema mi se pare putin corn

plicata. Intrucit ma prive§te, rostul meu, fiti lini§titi, e Si maisimplu, aproape putin interesant. Cand mi-am facut de lucrwcu d-voastra, am probat dela inceput ca toate sagetile caloro-niei se tocesc de armura mea §1 ca sunt hotarit sa merg inainte fara eufemisme §i far% apa de trandafiri.

121

Doan simbolaPi.

Intel) recentd carte ungureasca apArutd la Budapesta ceteseo paging sugestiva si plind de inleles pentru noi. Autonil,cunoscutul dusman al rominismului, scriitorul politico-

istoric d. lancs6 Bendek, trateazd intro voluminoasa lucrareistoria iredentismu ui rominesc>, in care intr'un mod preaputin pragmatic, realitatea si fantazia isi dau mina pentrucainteresele Ungariei vechi, pentru care ne -a prigonit G via In-treaga sä fie cit mai bine servite.

Cartea d-lui lancso se terming cu un acord indurerat §imuiat in m lancolie. Batrinul vizionar al imperialismululmaghiar isi reaminteste ultimele svircoliri ale dictaturii pro-letare, deodata cu primele clipe ale intrarii noastre in capl-tala depe malul Dunarii Povestirea lui si-o incadreaza. Incloud tablouri emotionante si de un netdgacluit rost stmbolic.

In ziva de 3 August 1919, astfel urmeazd autorul,dimineata la ora 7 stateam pe bulevardul Margit in fats bisericii cdlugarilor franciscani, Pe un parete al casei din lapera lipit ordinul in care Haubrich, proaspatul dictator militalal Budapestei, proclama starea de asediu si sfirsea cu tirada:*Vitezele noastre trupe tin nemiscata linia Tiseib. Deodatddinspre podul din spate se apropie cloud baterii de artilerizcare se retrag dincolo de Dunare. In fruntea convoiului treat

t23

'attire en subofiter in vechea uniformA austriaca. E un admi-rabil soldat ungur, amestecul tipic al husarttlui si al haidu-cului depe pusta. Convoiul destul de ordonat se incheie cit0 caruta tardneasca cu coviltir de rogojina. Subt cosul ei stall.sguliti doi tineri cu fata rasa, douA mutre accentuat Semite,care privesc speriate imprejur si examineaza strada. Sunt co-anisarii politici ai trupei puse pe fugd, care simt poate cum lise stringe funia bine meritata in jurul grumazului. Tabloul,cu amestecul lui bizar e o splendidA vigneta care incheie dic-tatura proletard in doaga mortii.

A doua zi dui:4 masa Ia ora trei, continua amaritul po-vestitor, stau in acela§ loc ca si heti. Dinspre pod wadesutiind goarna §i-o avangarda de rosiori trece inainte.lnurma for defileald o divizie din armata romina de ocupatiein mars peste Dundre. Pe strada, de amindoua pantile, multi-tnea se uita mirata. Unii discutd in ton coborit, ce fel detrupe sunt ? Francezi, sustine unul, italieni celAlalt. NimAnuinu-i venea sa creadA cd. stint valahii biruitori cari au intratin Budapesta. Cind au ajuns in fata noastra vinAtorii mol-doveni cu paldriile for care se aseamAna mult cu ale bersa-glierilor, cineva din publicul curios le aruncA vorba: Italieni?t'Un ofiter tinar intoarce capul si ne rAspunde mindru : Non,

messieurs, Romani ! Ciudat lucru tusk si ace t convoi se is-praveste tot cu o druid cu coviltir. Un popA bAtrin sale inea, probabil protopopul diviziei in odajdii strAlucitoare...

Pin'aici e povestirea scriitorului ungur, care oprindu-se Iacele (Jolla carute s punindu-le in fatd, trage din ele concluziitriste pentru neamul lui.

D-I lancso, bun cunoscAtor al trecutului, are perfecta drep-tate cind cu ochiul unui fin analist a putut patrunde celedoua simboluri. Cit priveste caruta ungureascA cu cei doi indivizi, comisari ai poporului incadrati in fuga spre necunos-cut de tarani unguri inconstienti, tabloul e in adevar si ca-racteristic si rezumativ. Cine stie unde ar fi cAruta istoriei

unguresti astAzi, daca de vreo jumAtate de veac st mai blue

stu s'ar fi suit in ea atitea si atitea tendinte subversive, atitea,otrAvuri disolvante pe care le incarnau acum la sfirsit dedrama cele cloud mutre speriate de subt coviltir, pAzite cu ocuria ironie si in retragerea for de bietele victime neprice-pute? In orice caz Ungaria infrinta in actualul rdzboiu paiarma unei indelungi politici de imorall megalomanie, a prima_lovitura de magar din partea acestor nechibzuite importuride mentalitate perversd, care in vreme de pace i-au exageratping la frenezie grandorile §oviniste, iar la zile de rastristeau implintat steagul rosu in turnul catedralei regelui Matiali au transformat cimpiile de grit' dintre Dundre si Tisa In-tr'un laboratoriu ridicol de teorii internationale. Din nenoro-tcire vecinii nostri, amid incorigibili ai exagerdrilor, si acumpar a avea oaspeti inoportuni in cdruta lor, din care au datjos pe cei doi cetdteni ai lui Bela Kuhn cu profilul semit, ca sä-iinloculascd cu magnati trufasi de-un veritabil aspect me-dieval...

Intrucit e votba de noi, realitatea se desprinde palpabillocmai din cele cinci sute de pagini ale cartii d-lui lancso, incare d-sa, sprijinit pe laborioase cercetari §i pe cele citevafrill de documente adunate la Bucuresti in 1917 unde 1 -a tri-lids guvernul ungar de-atunci, cu misiunea de a ne studii9recutul, infatiseazd evolutia seculars a iredentismului romi-cesc. S'mbolul cu care isi incheie constatdrile e bine vazut §ipe deplin justificat. lstoria de demult §i cu deosebire cele cloudveacuri din urma aratd I'mpede ca subt granitele politice vre-melnice, poporul nostru indrumat de instinctele unei unitatiorganice in toate manifestarile lui a urmat o constiinta natio-aala care n'a dat gre§ niciodatd. Aceasta ideologie respird dinloateactele colective ale maselor si din actiunile programaticeale tuturor personalitatilor de seams. Am putut teal in mijloculqinui virtej groaznic de evenimente care ne-au hartuit in toatepartile, fiindca ne am stiut ingradi intr'un bine precizat parti-cularism de rasa, fiindca am resimtit in toti porii sentimentuldiferentiarii nationals i in toate vremile am pus o barierit

f25

repltrunsa Intre noi si straini. Incercuiti intr'un patrimoniut,triletesc de o miie de ani, noi ne-am pitit subt scutul 1W, declupA care n'am iesit nici chiar atunci cind ar fi lost sa pri-inim binefaceri si usurari trecatoare. In aceasta autoingradirec tot secretul existentet noastre, dar e in acelas timp si cheiabiruintei cu care am iesit din marele razboiu. Rominia a por-t & la lupta nu dintr'un calcul de ratiune, ci tocmai din im-pulsul cutropitor al acestet religii unanime care a coplesitcelelalte consideratii secundare. De aceea nemduplecatulnostru vrajmas, d-1 Iancs6 Benedek, istoriograful de curte alcontelui Beth len Istvan, seful actualului guvern maghiar, efn nota justa cind isi da seama ca reala putere a armateinoastre in recenta eonflagratie a fost credulta ei nestirbitainteo ideie nationals. I a, caruta cu popa, aceasta neinfrintaariergarda morala a trupe or noastre, e cea mai elocventis'nteza a situatiei. Ea inseamna spiritul traditionalist sana-tos, mostenirea veacurilor care se plimba ca o forts actor&prin rindurile noastre, dindu-ne Hum continuitatii st sensa-tia ca toate tnergiile cheltuite se angajaza la o opera de re-zhst nta a viitorului.

Nu stim in ce ch. p anume se interpreteaza astazi la Buda-pesta indatoririle patriotice si pe ce drum vor apuca acolomultele teorii salvatoare. Ceeace stim insa e ogaa pe caretrebuie sä mergem noi. Bunul stmt sf o fericita tend nta deechil bru, pururea prezente in jud rata poporului nostru, nearata ca nu avem nici un motiv sa parasim o veche formulacareia i-am cules roadele. Rominia intregita, in numele

nat onal, nu se poate consolida decit avind la baza.aceeas doma. Mai mult ca oricind, in perioada actuala de

vulcanism col tinental, cand flacari e se pot usor reaprinde siun nou txamen al fortelor ar putea fi usor in perspectiva,.Cara noastra trebuie mentie chiagul coheziunii sale isto--rice. Vom fi deci si de aici inainte continuatorii t parelor sta..moles i, stalls legati de caminul din batrini, mai bucuros deconsacrate indemnuri patriarhale decit de nebuloase inovatui

prin-

cipiului

sa-si

iru

0 ne vom pipAl drumul calduziti de un bine determinate'egoism al rases. Intelegem cu totii §i am invdtat din pdtania-altora, ca micile natiuni nu-§i pot ingadui luxul de a te§i dineadrul unei conservdri normale pentru a se preface in atelierede studiu, in care se pun la contributie viziunile fugare aletananifatii. Acest lux cu deosebire astdzi ar fi un stupid ana-bronism pentru noi. Il Idsdm pe seama marilor risipitori cad-au de unde plati capriciile conceptiilor in§elatoare. Noi ne-apropiem tot mai mutt de altarele noastre §i in astfel de int-prejurdri suntem hotdriti a nu pardsim ideologia bunuluinationalism traditional care nu avea aid incredere decit inputerile proprii. latd de ce nu ne mi§cd citu§ de putin nevroza.zgomotoasd a noilor veniti, cari pentru a fi la largul for 1§idau toate silintele sa ne atraga pe tdrimul imprecis al lozin-celor Internationale. Suportam cu foarte multd seninatateacuzatiile de provinciali arierati pe cari ni le asvirl ace§tiprofitori agitati cari au §fiut totdeauna sä schinthe in baniIndrunti durerile omeniril §i tinem cu orice pret sd cerem uncertificat de na§tere tuturor figurilor cari mi§und subt ochiino§tri. Aceasta este evangh lia veche in care am crezut §1care ne-a dus la izbincla. Ea nu are altd menire decit sd neIntareasca pe noi, tarn a nelini§ti pe allii, flinda aparareacasei tale nu se confunda cu xenofobia §i fiindca in trecutuirominesc strdinilor dacd li s'a contestat dreptul de indrumareIi s'a acordat totdeauna un rol parazitar din cele mai ma-noase-

- Ei bine, se va intreba cititorul, data a§a stau lu-crurile, ce to faci cu domnul Honigmann de pildd proprietarde gazeta la Bucure§ti i indraznet arenda§ de opinie publicarai cdrui clabuci de cerneald se varsd pe calea Victoriei cupretentia de a face educa is tarii?

Ne Intoarcem din nou la tabloul simbolic al autorului delaBudapesta §i rdspund m : In caruta romineascd va stn §i dead fnainte tot vechiul popd de veacuri, iar araturi de dinsuPvom fi noi, copiii lui, tinind sdravan frinele §i nelasindu-le-

12"

din mina odata cu capul... Domnul Honigmann nepoatepriraldupa obiceiul de demult la hanul dela rascruce and facervopas, unde cu un bun cistig ne va furniza ovaz la CAavind pe deplin asigurata indulgenta noastra de a nu cercetimai deaproape data a lost prea scrupulos la cIntar...

Astfel credem noi, se pastreaza si drumul neted, se ajungele tinta la care nazuim si profita si d. Honigmann,singundlueru care-1 intereseaza...

I`N

eazul dilui Rosenthal.

0 amintire mi s'a stirnit si se cere pe hirtie...Intro zi de acum doi ani, pe cind eram la ministerul

de culte, cetind o tire scurta in Universal, careanunta la o biserica din Capita la un parastas pentru Copticsi face& apel la prietenli marelui scriitor sa-i cinsteasca vie-moria cu prezenta lor, mi-aduc aminte, am ramas dezolatHindu -m: &lama ca indatoririle of iciale nu-mi ingaduiau sdasst la trista ceremOnie evocatoare. Am trimis deci un dele-gat al ministerului sd ma reprezinte. Omul meu, un tin,ar §i

distins artist, cind s,a, intors a doua zi sa-mi relateze savir-sirea pioasei slujbe, avea lacrimi in ochi si glasul tremuratde revolta. Mi-a spus ca la biserica Sfinta Vineri n'au Postde fata decit sapte persoane la comemorarea lui Cobuc, asera un aspect sinistru de parasire si sardcie, di troparel,preotulut rasunau in gol ascultate de cei trei student! dincolt, in vreme ce vaduva poetului cu luininarea in mina pri-yea biruita imprejur, vazindu-se atit de sinqura pe lune.Tinarul imi zugravea tabloul posomorit in toate detaliilelui ramasese scruduit de nerecunostinta unei society t pri-pite, probaoil cadentele sonore ale maestrului ii robeau su-fletul mai tare ca oricInd si statea in fata mea buimacit s'..desarmat ca dupa o mare rusine. L-am ascultat piny la sfir-

t29

.Piustul care flerbe. 9

n'am.putut sa-i dau o lainurire, ma gindeam la risi

pirea unei vieti, la poezia lui Cosbuc, la Pena pentru carestrigase el foamea pamintului cind puneam o rezolutie pehirtia din fats In atrnosfera rece a cabinetului ministeriamintea mea fArAmita strofa profeticA :

Din codru rupi o rcimurea,Ce-i path codrului de ea,Ce-i path unei lumi intregiDe moartea mea ?

Acest scurt episod plin de interes mi 1-am reamintit de-unazi cind am citit in Dimineafa. strAlucita lista a atitorsomitati politice, In frunte cu o intreaga pleiadd de actuali

can si-au depus carta d-lui Jacob Rosenthal,n urma regretabilului incident al acestuia in incinta unui ho.el. 1mi dau toate silintele sd suprim pentru moment amineanalize care ar duce la constatarea unei serif intregi de adevdruri dureroase, proiectInd citeva lumini in camera obscuraa cor.0iintei multora, dar urmind Jinja dreapta a judeckilechilibrate, mi-e peste putintA sd nu relev unele lucruri deinteres general. 0 fac aceasta in deplina cunostinta a tuturorriscurilor profesionale, spunind dela inceput ca valoareacuiva nu se poate schimba in opinia mea fiincicd a avut neno-rocirea sa-1 calce tramvaiul, cd pentru presa. negustori-lor dela Bucuresti, aprecierile de ieri trebuiesc reeditate netedsi Lad reticence.

Suntem tams in plin cinematograf si in accente de melodrama de calitate inferioard.

Cazul d-lui Rosenthal a idscolit cu multit putere patina§i exagerarea cu care a rindasii opiniei publice °per eazd la noi.0 intreaga literaturd plind de nevrozA si de venin s'a brodatzilnic pe acest eveniment s'a varsat din gura masinilor ro-tative pe toata intinderea OHL Pagini intregi, ca dupd o marecatastrofa nafonald mentin necontenit 'nteresul crescind

130

mci

fosti ml rl itt,

si

si agita lumea, scormonind in societate pasiuni infrigurate.S'au dat la o parte problemele noastre curente, s'au eclipsatintimplarile externe, pentru ca intr'un stil colorat si cu o par-ticulars viziune Rominia sa fie intretinuta fara nici un ragazcu aceasta nesfirsita poveste. S'ar pares ca directorul nos-tru din stradl Sarindar este un mare erou, un fel de Galileuvictims a libertatii de gindire, di activitatea si numele luis'au Jegat in mod definitiv de principiile progresultti uman,ca toli suntem datori sa-i cetim de ad inainte operele com-plete si ca presa, sfinta presa stirbita in prerogativele ei,ridicindu-se intr'o protestare unanima trebuie sit vesteascacontinentului primejdia.

Nu, sa ne intrerupem pentru citeva clipe ernotta si savorbim romineste.

Nu vom proslavi bataia, nici nu vom arunca lozinca vio-lentei brutale ca un remediu justificat in mintea deaproapeluiDimpotriva, regretam din inima gistul nesocotit care da sta-rilor dela not aparente daundtoare §i prin strigatele despe-rate din jurul lui, ne face piny la San-Francisco, peste depar-tatul Ocean, o rea reputatie. Dar ceeace am facut tot-deauna facem §i astazi : refuzdm cu scirba minciuna si exa-gerarea. Domnul Rosenthal sä se faca bine, e dorinta noas-tra, sa inceteze cit mai degraba buletinele medicate iscalitede patru doctori §1 publicate in editiile de dimineala st

seara ale ziarelor d-sale, cu o regularitate obi§nuita in lumeaveche numai la boala grava a papei sau a suveran;lor. D. .di-rector. ramine exact acolo unde a Post in judecata noastrainainte cu cinci minute de odioasa lovitura de baston. Nu e interesant sa schitam tocmai cu aceasta ocazie cariera instruc-tivA a acestui fericit potentat de cernealg, care fara sa scrievreo data un cuvint a izbutit totusi sa devie un temut 'direc-tor al scrisulu. altora si sa-si asigure un maxim de beneficiupe urma acestei situatii. E de retinut insa pentru actualitatefaptul ca numitul domn este unul din patronii acelei presede bulevard de care s'a mai vorbit in coloanele acestei re-

131

viste si care straina de insusirile sufletesti ale neamului, vr-mdrind numai acapararea unor interese materiale, cu un nivelintelectual coborit, cu inpulsuri morale indoelnice, a con-tribuit in mare masura la trivializarea gazetariei noastre sila isgonirea bunului simt din viala publica, Domnul Rosen-thal, milionarul de astazi care se plimba cu agenti de politiedupd dinsul si are apartament la un luxos hotel din Capitala,este oare dintre oamenii cari prin munca si ideal au rdzbatutin viatA sf cer dreptul sa indrume constiinta obsteasca dinstatul romin ? Care-i sunt studiile, care talentul si care apostolatul de pin'acum ? Nu le stie nimeni, dar nu le-a vaultnimeni din lista admiratorilor sai de ocazie. Sunt zadarnicecartile de vizitd, zadarnica agresiunea, zadarnice certificateleasociatiilor de presd, dimpreund cu notele patetice lansate dedare .Liga drepturilor omului.. Viata unui om nu se schimba,pecetea ei ramine neinduplecatd. Si daca e pe intrebari, amdori sa slim cine-a creat la not aceasta atmosfera pembild deinveninare, aerul pestilential care ne stringe de git ? Cetitidoua coloane din gazetcle tor, cintariti-le spiritual si adjecti-vele si yeti avea ragpunsul. Incepind cu Dumnezeu din cer,continuind cu Regele si inglobind toate personagiile de pearena publica, tiparele din Sarindar batjocoresc totul. Topcari am avut un cuvint de spus si am slintit in viata ispitaunui idei, suntem coboriti in acest pat al lui Procuste,. topsuntem stropi,i cu norol din rotativele lor, suntem hoti, delaorice prim ministru al tariff si pind la subsemnatul ,castelandela Ciucea.. Indivizii certati cu legea si cu sintaxa fac pecensorir moravurilor si retransati dupa paravanul unui ziarprezenti pretutrndeni si pururea anonimi, pomanagir de toateusile vorbind de demnitate, lachei ai capitalismului si predi-catort ai dernocratiei, ei speculeazd instinctele josnice alemultimii pe care le schimbd in bilete de banca..

La toate ocaziile iese la iveald metoda consacrata. lata

acum cazul d-lui Rosenthal, sau iata (complotul. universitaalor pe care n-menr nu-1 vede 'impede si care poate fi tot asa

132

de u§or aberatia unei revolte tinere§ti ca §1 inventia unuicreerinteresat. Exists vreo masura, exists un spirit de ponderatacercetare, ca sa examineze chestiunile ? Sunt numai racheteaprinse aruncate In toate partile, sageti mutate in venin,scrl§niri de tut care se asvirle in public de catre aceia ce auinvocat teorii umanitare pentru apararea lui Goldstein §i nus'au Area prapadit de jale cu saptaminile dud cu mortiibombei dela Senat ..

Asa stau lucrurile, acesta e adevarul, indiferent de inju-riile pe care mi le va trimite ilustrul moralist si om de literedela cutare redactie...

Societatea, fireste, ca orice organism, elimineaza cangrenadepe trupul ei. Ca in protestarea pe care o resimte intervinsi violente antipatice e regretabil, dar se explica. Adevaruleste insa ca la not o lupta surdd a inceput impotriva acestoiclisee uzate, straine de sufletul nostru. Lupta se in tete§te mereu,valurile cresc din toate partile si numai orbii nu le vad. Vonputea depozitarii apucaturilor straine sa se adapteze la nounconfiguratie de simtire a vietii noastre nationale ? Vor fi instare atunci sail duca inainte micile si marile negoate. Nuvor putea sa se ataseze la ambianta proaspAtA si sa primeascdlozincele ei ? Atunci curentul care e pe drumul primeniriisufletestl, ii va inlatura cum inlatura marea scIndurile cora-biilor naufragiate...

D. Honigmann Si confratii sai cunt invitati in mod binevoi-tor sa mediteze asupra acestei dileme.

133

eu anal mai patine

On mic eveniment s'a produs zilele aceste, aproape ne-bagat In seams, asupra caruia e bine sä staruim putin,fiindca putem descifra din el citeva constatari echfi-

catoare.Evenimentul e ca ziarul Presa, din cunoscuta (mum), a

fratilor Honignymn, si-a Incetat aparitia, invocind neputintlde-a mai face fats cheltuelilor. Domnul Fagure, proprietaru!si indrumatorul, in prohodul sau ocazional, vorbeste cu multainduiosare de .sacrifiefile. aduse de d-sa pe altarul gazetarleisi se complace in rolul de victims a independentei de gin-dire. Tinguirile sale au stirnit oarecare compatimire la tara-bele dimprejur si spectrul rnortii proiectat o clips in bucatariaproprie a presarat pe ici pe colo note muiate in melancolie.Unii veri si cumnati s'au crezut datori sa infiereze indiferentapublicului cititor pentru aceasta stingere prenntura, care arniscat pins la lacrimi ziarul Rominia al partidului nationaluncle s'a publicat deasemenea un trist necrolog...

Noi n'avem nici un motiv special de Indurerare acum lamoartea delicventului, cu care nu ne gasim in nici un grad derubedenie, nici de singe, nici de principii. De aceea nu ne in-f rinam sinceritatea si vom vorbi limpede ca totdeauna. Cre-dem chiar ca trebuie analizata aceasta disparitie si cercetati

135

.

pricin'le ei cele mai adinci. Organul care s'a dus, o spu-nem dela inceput, nu lasd nici un regret in cugetul nostru.Flcind parte din tabdra tiparului comercializat, rAposata ga-zetA a d-lui Honigmann, din punctul de vedere at framintArilsufletului rominesc era tot asa de putin interesanta ca oriceintreprindere de lemne a altui cetacean de ritul mozaic.una si alta nu reprezenta decit un deficit pentru gospodarianoastrA. Negustoria fratilor cu dulce nume insd viza un ma-terial mult mai delicat, ea specula sufletele la noi. Ndscuta.din setea de ci§tig §1 hi-Anita din scandal, valoriza zilnicinstinctele josnice ale deaproapelui. FArd nici o credinta mar-turisita si fara nici o busold morald, ea pornea in fiecare dimi-neata zeci de mil de foi pe toata intinderea tariff.. 0 dira pe-nibild de trivialitate rAminea in urmd, o acrd atmosferd pes-cilentiald. Slavd Domnului, ca s'a mai slAbit valul §1 ca ceataproxenetilor de opinie publica numara cu unul mai putin...

Care sd fie insd in adevar cauza prabusirii, care rezo-nul falimentului negustoresc, fiindca de alte chestiuni ma`ost niciodata vorba in lustra societate. Nu poate fi decit osingura cauza : refuzul cititorilor. lata de ce pentru noi, ob-servatori ai fenomenelor societatii in care ne sbatem, intim-plarea is proportiile unui fapt plin de semnificare. S'ar pAreaca lumea a inceput sd vada mai clar §i ca reactiunea sangtoasd a unui organism cutropit de boll intempestive s'a pusn lucrare. Multimea noastra prezinta tot mai dese doverde-o radicals transformare de psihologie. Dupd o perioadadestul de lungd de slabiciune apar abia acum primele ince-puturi de redesteptare. Stim bine cu tolii ca am plata scumpmarasmul constiintei paralizate in cei cinci ani de diva rAz-boiu. Stim cari au fost consecintele, stim cit de mult s'a in-tirziat in acest timp procesul de normalizare a starilor in-terne §1 toata opera consoliddrii la noi. Am trecut printr'unlustru al destrAmarii noastre in care o multime de aventurieran ridicat capul §i-au inceput pe spinarea milioanelor orop-site sd-§i incerce norocul. Gazetaria a fost cel dintii teren de

in

,Si

I,,6

exploatare. Indivizi obscuri certati cu tablele legii s'au erijaIn rolul de conducatori ai opiniei publice si au inceput saschimbe in arginti credintele maselor nestiutoare. Citiva an;s'a jucat acest joc frivol in care figuri desperate de cafeneaau zapacit lumea. A fost in adevar epoca de our a speculan-tilor WA scrupule. S'au lansat cu duiumul ziare de §antaj inaceasta vreme, in care diversi rosenthali §i honigmani §i-auMatt de cap. Un fregolism idiot a improvizat din baleti depravalie publickti §i oameni de litere, investiti cu nume dincronica lui Neculce §i cu impertinente de ovrei din Polonta.A inceput orgia scrisului cu toata revArsarea ei nesdbuita petot cuprinsul tarii. Multimea a ramas buimacia in fata to-rentului murdar. Politicianismul cu sensibilitatea lui vinovataa cazut repede de acord si s'a alAturat acestor lAcuste. Atrebuit sä intervie indrdsneala aproape eroica a unor oamem.ca sa se deschidd ochii multimii §i escrocheria sa fie aratataen degetul. Ne-am decis citiva sa strigdm nenorocirea care-ne paste §i sa propovaduim o grabnica revenire la valoriletraditionale. Am fost rdsplatiti, desigur, cu o groaznica ava-lanse de murddrii pentru acest gest de protestare. 0 intrearspuml de neofiti s'a repezit la noi, preschimbind in crimeumila dragoste de neam in care-am crescut si cerind sä fin-crucificati In numele marilor lozince de inrratire universalsA fost, trebuie s'o recunoastern, o lupta destul de grea, fiindcr.nu e o jucdrie sa -ti faci de lucru cu apasii de drumul marefdra omenie si WA. Dumnezeu, gata de orice. Rdzboirea insas'a putut O. cu toate aceste, fiindca societatea deconcertatain primele momente a inceput totus sa se desmeticeasca §1alarma data de noi Ira fost zadarnica. Rind pe rind s'autrezit straturile societatii, dindu-Si seama ca trebuie sa securme °data stupida batjocura, s'au desmormintat impulsurtde mindrie adormita si au cerut ca micii zarafi ai sldbiciunilor noastre sa fie grabnic luati de guler si pusi la locul forColturi intregi de tail §i -au at-Mat cu putere aceasta resurec-tiune proaspatd, afisind cu vivacitate asteptarea lor. Un evi-

137

dent certificat, d. e., al starii de suflet schimbate, a lost re-centa lectie dela Cluj administrate congresului ziarictilor, andtoata lumea Mil nici o deosebire a facut sd se inteleaga cas'a saturat piny in git de pirateria din press.

Suprimarea ziarului Presa este o noun dovadd a acesfutsentiment general. Cititorii s'au pus in greva ci au boicotatotrava. Pe urma for sprijinitorii oculti, vazind ca tnarfa numai are cautare, si-au inchis pungile, fAcind sa se inchidapravillia. Este o probe ca incetul cu incetul opinia publIcarevine si elimineazd din mijlocul ci elementele indezirabil,...

In fata fericitei renasteri, not nu putem tAcea IDimpotrivd, avem datoria sa ne agitAm mai tare ca oni-

cind. Dupd distrugerea unui cuib de venin operatia trebuiedusd inainte. Moartel gazetei Presa nu poate fi decit un in-demn pentru debarasarea metodica ci globald de paraziti.SA se porneascA deci din toate pArtile cinstita cruciadd sal-vatoare! In numele ideei nationale ultragiate, in numele ones-titatii ci a talentului se maturAm canaliile din drum, facindsa se innece in scirba si in indiferenta tuturora exhibitiile lor.Sufletul rominesc trebuie sa treacd prin aceasta radicalsdespaduchere morald !

IntrucIt ma priveste, sunt ferm hotarit sa dau contributiamea personald la cel mai legitim rAzboiu de aparare nationala.Constient cd sustin cele mai curate interese ale unui colt deurnanitate, voiu cere totdeauna purificarea si voiu face dinscrisul meu o trimbitd de alarmd. Mai mutt 1 Pentru desd-virsirea propagandei voiu lua in curind contactul nemijlocitcu publicul, ardtindu-i in conferinte latnuritoare prlmejdia.Vom vedea atunci, clack rdscolind cele mai elementare nece-sitati de auto-conservare, vechea noastra tolerantd nu se vaispravi, inaugurind o era noun de sandtate si primenire...

138

Pinze de paianjeni.

poezia lui Eminescu, cum s'a spus de atitea ori, e celdintii capitol din literatura romineasca ridicat la cuf-mile productiei universale. Paginile nenorocitului cin-

taret al Luceafarului, strdlucitoare de geniu §i cercetate demister, apai dincolo de bariera evolutiei noastre literare, §1ca o creatiune unica, fdra predecesori §1 fard continuare, sein§iruie al turi de operele de arta pe care creerul umanitatiini le transmite drept zestre intelectuald a veacului trecut.

Personalitatea lui Eminescu are insd si o speciald semni-ficare pentru noi.

Din scrisul lui s'a inchegat mai intti doctrina nationalismului organic, care a indrumat intreaga ideologia vremii, §ial carei rezultat e Rominia de astazi. Dupa divagatiile scoa-lei latiniste, dupa retorica t4oard cu care ne obisnuiserdimitatorii romanticilor francezi, acest chinuit se coboard celdintii in tainele existentii noastre, §i smulge de-acolo dinadincime, dogmele imutabile pentru religia unui popor lup-talon Crezul lui trece peste spuma ward. a prezentului §i seinfige la co mile patru sute, descifrand din cronici un cintecde biruinta. Deodata cu cultul trecutului el desgroapd elimbaveche fi inleleaptaw, in care-§i toarnd &duffle infrigurate,faurind astfel critetiul de cdpetenie al unitatii noastre de

I PJ

simtire. Ca lator in toate regiunile Iocutte de Romint, etcreiazd pe seama unei entitati etnice formula unirii politice4 dela Nistru pin' la Tisa'. CAlduzit de conceptia lui, Emi-nescu se sbate cu devotamentul fanatic al omului de geniu,ea s'o ducd la triumf. Articolele din Timpul sunt im-pletituri de fulgere, care ti§nesc din sufletul unui mare refor-mator. El vine cu ideia puritatii de rasa, in care gasestesingura salvare pentru un neam fdramitat subt atitea domniiostile, cople§it de 4 neagra strainatate. Devine predicatorulincercuirii unui patrimoniu stramo§esc Si se inchide in

4scripturile batrineb ca intr'un turn de aparare, de unde lo-ve§te fArd mild orice infiltratie bastards.

Eminescu a biruit deopotriva §i cu literatura lui §1 cu prin-cipiile de etica nationald care I-au inspirat.

Cele cloud generatii venite in urinct 1-au decretat idolul lor.In afard de sguduitoarea influents literard exercitata pe de-antregul, con§tiinta publics s'a diriguit la not de adevdrurilelui. De patruzeci de ani incoace toata lupta noastra de des-robire, toate svircolirile mintii pentru a ne prinde intr'unmAnunchiu, sunt radiatiuni din credintele poetului. Subt acestraport, el e intiiul mare profet al intelectualitatii romine§ti.Gindurile i s'au topit pretutindeni ca un fluid inviorator sini s'au prefacut in singe. Cine a trait aici o viata intelectualape vremea regimului unguresc, i§i dd, poate, mai bine seama,de imensa forta morals cu care ne inarma scrisul lui Emine-sew. Procesul de fermentare a fost la fel in toate partile. Spi-ritul curent al Vechiului Regat s'a hrdnit din aceasta evan-ghelie, care s'a invdtat in §coli, a rdsunat la tribuna, a de-terminat mentalitatea oamenilor politici, a strdjuit ca o M-ara nevazutd dupd retelele de sirma dela Mard§e§ti, §i astrigat pe pustele Ungariei in drum spre Budapesta.

Astdzi ideia noastra de stat se clAde5te pe acest rezon unicde orientare.

Fire§te, conceptia lui Etninescu, familiars noun, n'a putulademeni niciodata elementele de import care s'au adult aid.

140

Prea era locala aceasta doctrine, prea vorbed Roininilor depur singe, prea scormonea instincte stravechi, ca sa poatacuceri pe neofiti. In definitiv, lucrul e perfect explicabil, lo-gica eminesciana se brodeaza pe un impuls de rasa precis Siindestructibil. Nou venitul, adapostit la noi, cade in afara deacest cerc de simtire. El ne-a trecut granita cu intentii multmai pozitive, decit dorinta unei inoculdri sufletesti. In mate-rie de suflet, intrusul §i-a adus bagajul lui distinct, pe care-Iplimba pretutindeni, fie ea scoate petrol la Campina, vindesireturi de ghete la Podul-lloaii, sau face pe criticul literarla Bucure§ti. Eminescu e o incarnatie specified a solului, seri-sul lui o concentrate otrava crescuta aici, un fel de ha§i§ ro-minesc, pe care organismul strain it ref uza. Si poezia §i o-pera de publicist i le poti patrunde numai in mdsura numaruluide loturi cu care te-a tnzestrat soarta in cimitirile noastre. Deaceea nu e nici o mirare ca toti oaspetii literari cu care ne-ahardzit Dumnezeu nu s'au incalzit de Eminescu. Dupd triumfulcategoric al maestrului in cerebralitatea tarii, ei au tacut,imbufnati la inceput, ca mai tirziu sä ridice cuvintul cu oare-care timiditate §i O. devie in sfir§it detractori de abinele.

Raposatul Gherea, acest simpatic nomad at criticei romi-nesti, s'a ivit primul care a lansat rezerve asupra cugetarlipolitico-sojale a poetului dela Junimea. Reteta obi§nuita aumanitarismulu international a fost dela inceput antidotulcunoscutului critic socialist. In ea se rezuma psihologia nor-mala a calatorultd care a facut popas la noi. Atitudinea luiGherea era cit se poate de simple §1 de rezonabila. Ce ecouputeau trez' in nervii §1 In mintea lui ace§ti ditirambi ai rasei,de care s'a poticnit el Ahasverul asvirlit de peste Nistru Infurnicarul nostru de patimi, §i prin ce miracol psihic ar fi lostin stare sä inregistreze strainul epopeia lui Mircea dela Roving?Subcon§tientul lui Gherea putea oare sä vibreze la accentelearhaice dela to miie patru sute, cind un voevod basarab ksiapard cu arca§ii lui csciracia # nevoile # neamul ?.. In ce lumede spectri necunoscuti il invite poetul In avintul lui de retro-

lit

bpec t ane ? Nu, operatia era prea dific' la, once sfortare ramineaárä rezultat, fiindca bietul Solomon Solomonovia, fugarul

. tepelor rusesti, asezat la noi, venea cu u 1 alt instinct istoric,depe alte tarimur.. In mod firesc, deci, Gherea opunea unnon posumus sufletesc operei integrale a lui Eminescu. Cazulcriticului dela Ploesti, care era de a tfel o inteligenta Fuperi-

oara si un temperament de elita s'a repetat ma' tirziu cu alpdesradacinati. Aceeas mentalitate pornita din aceeas struc-ture de gindire, facind apel la ac leasi subterfugii teoretices'a manifestat la toti scriitorii minor deslipiti din alta zoneetnica pe teritonul nostru. De s'gur, cu vremea tonul s'aschimbat, timidele contestari nicale au evoluat tinind pas

oarecum cu sansele cetdteniei, iv'ndu-se pe-alocurea si ne-

lipsitele note de impertinenta...Astazi personalitatea lui Eminescu e centrul de greutate

al ideolog ei nationale care ne line in pici are. TO, deci, caresunt dusmana nascuti sau facuti ai aceste' ordine morale, sumsi adversarii naturali ai poetului. Dupe judecata for trebuie

darimata piatra un hiulara, ca sa se naruie edificiul intreg

Astfel o serie de term'te s'-au inaugurat es ruct; nea meto-dicd. Inceputul 1-au facut prin a ataca d ctr na insasi, farA aof sa nurnele autor hi, ca sa nu stirneas.A o reactmne vio-lent . Planul se de fasura pros amat;c, cu tactica si cu per-sistenta. Un cor 1 treg de emigrant' I teran bijbhe imprejur,bat'ocurind a tarul mostenit. Ideia nationals cu toate atribu-tele ei e tiri a in nor i. Clisee exotice navalesc pripit, ca slfalsif ce aspectul local at unui vechiu patrimoniu. In aceastmvas'e de stra'nism press, scapata d n miinile noastre, arerolul de slujnica a fiecarei ci pe Cu ajutorul ei se multiplicai ifuzoriile parazitare si sustin o actiune concentrica. Totulmerge az' la Buc iresti pe o lupta b'ne 'hibzu to de compro-rnitere si desfiintare a unui crez incornod. Intre trivializareacultului stramo esc si sugebtiun le dela Mon va pe mii degame, o vasty claviatura joaca aici o stran'e rapsodie. dir;

care orice si aba e indreptata impotriva oastra.

142

In shrlit, acuni (1 pa atitea nu§car de invaluire, sf dd. §iatacul frontal. Dupd doctrinA i-a venit si rindul maestrului.Adevarul Literar a iceput .dinanutarea. lui Eininesca. D m-ind Panait !strafe a primit aceasta insarcinare, pe care pa-tronii lui o sprijinesc cu o muzicd de panorama stridentd,urlatd frenetic din toate rotativele lor. Spectacolul e destul deinteresant. DI-'n ele unei Kiraline din mahalalele Brailei, area scos capul la Paris, cu un Mil rose in mind se repede Iablocul de gr If . In jurul lui e dansul macabru al sanie evi-cilor, grot sc si cu behdituri orientale. Istrate se indeamnd,Istrate se incruntd, Istrate se strimbk Istrate Panait se is dpiept cu Miha-1 Eminescu

q-1 vedem pe Istnt '

Invitat de societate 4Romdma juna sa-si dea micul sauprinos pentru un almanah comemorativ, d. Panait Istrate sefoloseste de acest pnlej ca sail precizeze atitudin a lap cuEminescu.

Autoru Kirei Ktralzna nu poate fi invinuit de nici o shalainaintea su iectului. El e foarte deschis, §i striga din rdspu-teri ca sa s'audd d parte. Nu ez td §i intrA dela inceput cums'ar nice in medias res. Dupa o succinta introducere asupreeistoriei dela inc putul lumii §i pita in zilele noastre, dincare se cons ata Mid ruci o indoiald ca nu e in buni termenicu 4popii §i cu cDumnezeu., indrasnetul iconoclast, sprij nitpe surprinza oarea descoperire ca 4 viitorul a fost totdeaunahp/Malt de un n r de pica deasA., se repede cu o gloviturde picior. Ia piedestalul profetului :40 astfel de credinta ere-nag a fost §i idealul de mai bine, a (I) bunului Eminescu..Cum vedel., d. Istrate d n primul moment apare ndu§manitsi Cu grama c romineascd. Dupd aceasta altercatie trecd-

It

oared -sa se ridica brusc ca sa-§i declare bentinta : 4Mihail

Eminescu s'a condamnat pe sine lust*, i-a marginit propriasa opera la o meschina notorietate nationals, cind, ca pru-nes uman, s'a niultumit sä doreasca doar binele tariff sale,--,

In aceasta judecata lapidary se condenseaza leit-motivul de-ractorului. Pentru dinsul cse na§te intrebarea.: numai dela

Nistru pia la Tisa. se Intindea pamintul pe vremea lui Erni.gescu, §i cnumai poporul romin, credea el (Eminesctt), dedemn sa cunoasca universalele-i gindiri §1 simtiri. ? Urmarilliogica, e admirabila : 4universale gindiri fisiintiri. de o ones-china notorietate nafionaki.... Dar, sa lasam gramatica i lo-

gica, cele dour infante nascociri burgheze, pe care fiul Bit-..ei probabil le 4trimite la Her vechiu.. D-sa, suparat cum eae 'idealul strimt, al poetului, merge inainte: Fost-a Emi--tescu folositor chiar §i neamului sau, dormd binele inchis intrefrontiere ? Ajuns-a el la vreun rezultat practic, prea-marin-Juli natiunea §t hulind tot ce nu e romin. ? D. Istrate Pa-nait nu numai ca contests orice rezultat practic., dar debrat cu Kiralina lui, prive§fe de sus cu aiere de mia. §i die-

pret: (Sarmane Mihail Eminescu L. cif ti-a fost de grew sapricepi pe uri4i descoperitori §i propovaduitort -ti ideel de

tiesrobire internationala din apusul Europei, cu care ai fosdoar contemooran... n'ai stiut sa to ridici de-asupra granite-!or, ba chiar ai faurit arme otravite....

Frontierele §i Jar frontierele, iata suprema metealma a aces-tui voiajor fail papport ci fall gramatica, pentru care Emi-nescu ci-a bagat piciorul In capcana nationalismului §ovi-nist, neputincios §i sforaitor, I -a slugit cu sinceritate in schunbul unei co* (1) de mamaliga....

Ei bine, prin ce mijloace se poate ajunge la cinfratirea uni-v er sala, , care pare a fi visul d-lui Panait Istrate ? D-sa o

cpune fara nici un inconjur : (revolutia. Si 4 armele disperate

justificat disperate. ale bol§evicilor ; §i fiindca puzderla

umana nu vede aceste adevaruri., striga dinsul intettn ekede sinceritate : cdoresc sa vie, nu bolgvicii orneno# ai Rustel

tai

ci Hotentotu salbateci ft crurt, care sa -t vire cu halal prrn qe-zut, ceeace ochii ei orbt nu pot sd perceapd*. Cu alte cuvinte ooperatie destul de drasticd Si perfect umanitarista... Dar care eultima etapd pe care 'omenosul. chirurg social o Intrevedepe seama asezarii umane ? D -1 Istrate, sententios si categoric,ne cla raspunsul .0menirea va fi conch's& cu dreptate, fnviitor, de oameni inteligenti ft genero ,ci, on -care le-ar tiaqa cum vedem ca se produc lucrurile in Rusia de astazi.

Am Inteles, bolsevismul e raiul salvator. Cunoastem teoria,tocmai deunazi cind ne-o lansa Adevdrul Literar, mai veni-sera de peste Nistru vre-o cincizeci de banditi la Tatar-Bunarsa ne-o (vire' cu granate c1,3 mind. Replica acestor omenofttovarasi de idei le-au dat-o soldatii nostri cu dinsii sun-tem chit. 'Mane insa d-1 Panait Istrate, amine AdevdrulLiterar care-I ocroteste cu surle §i cimpoaie, aici chestiuneae mai complicate. Chid zic cA e complicate nu ma gIndescla nasul Kiralinei, ci la intreg valul tenebros care se prega-teste In umbra de catre diverse amfibii intelectuale, indopatedin greu cu mamaliga' romineasca. Povestea personals alui Istrate e destul de rudimentard si nu tocmai interesantd,ca si gramatica Iui. Temperament anarhic, dincolo de ordi-nea morald constituita, e greu sa angajezi o discutie cu el.Argumentele noastre le cdinamiteazd cu aceeas usurintA cucare a incercat reteze beregata singur. Ce spunem,deci, lui Istrate ? Ca lupta nationals a lui Eminescu, fiindlupta pentru desrobirea unui colt de umanitate, nu e decit opaging generoasa din cartea mare a desrobirilor omenirii ?Ca ura lui impotriva strainilor nu era decit revolta legitimaimpotriva spoliatorilor care sugruma viata unui petec de pa-mint ? Ce sA facem cu Istrate ? Sa-i tinem un curs de istorie,ca sa-1 invatam cd subt cnutul rusesc subt legea conteluiAppony §tirbindu-se caracterul unui popor, se comiteau zil-nic la adIpostul legilor crimele unor tilhari ai evolutiei uni-versale ? Ce se incercam cu Istrate ? Sa-i ddm pe repezealanotiuni elementare de sociologie, ca sä inteleagd ca a pastry

145

Mustal care tierbe 10

:

obirqia,

§i

§i

sA §i sA-i

§i

§1-a cultivtt patrimoniul moral, intelectual si politic al unuineam, oricare ar fi el, hotentot chiar, inseamna a complectasimfonia large a universalitatii, si ca deci Eminescu, coal-chid o doctrine nationals, e unul din stilpii de capetenie aiprogresului uman? Intrebarile s'ar putea duce cit de departe,toate ar fi zadarnice insa, fiindca tulburatul apologet al in-ft-Midi universale' se plimba cu picioarele in gol, jenseits vonGut and Boese, cum spune filozoful german, orfan la fel si detara si de limbs si de orice scrupule teoretice. In acest im-periu nebulos, In care dinsul rataceste fare inevitabilul pa-saport al inteligentii, ar fi prin urmare o pierdere de vremesA-1 urmam, chiar si In cazul cind n'ar fi la mijloc imagineadestul de desagreabila a unei... beregate...

Exists insa aici o intreaga familie de spirite, care vor sa oil-namiteze. cu orice pret ideia nationals, indivizi pe cari fron-tierele ii string ca ni§te chingi defier. Bietul Istrate, impins acuminainte de ei, cu tot chiotul lui nesabuit, nu e decit expo-nentul for de ocazie, un fel de piatra colturoasa aruncata inobrazul opiniei publice. In realitate, ei sunt cari se agita sitrag sforile. Dela razboiu incoace, cand amutisera, acum s'auinmultit si to impiedeci de ei pe la toate raspintiile. Fie clbatjocoresc consecvent tara la gazeta, spurcind tot ce e debastind subt paravanul unui criticism occidental, fie a profe-seaza cultul amnestiei si al umanitarismului pe seama Gold-steinilor sau a criminalilor din Basarabia, fie ca sunt dadaistide-ai lui Tristan Tzara, in fond ei laolalta sunt una, sunt tot.neagra straindtate. lovita cu biciu de foe de Eminescu siperpetuate ca o pecingine grozava pe trupul nostru. Ei seferesc cu totii de- un crez national, fiindca acest crez e singuraformula mintuitoare pe seama unui popor inchegat intr'ounitate. Ei vor sa des la o parte si pe Eminescu, care le ba-reaza drumul ca un bolovan uria§ pravalit in fata unei pra-pastil. Cititi, de pilda, insultele criticului de case al Adevaru-lid Literar, d. Sanielevici, actual impresar al lui Istrate, vechiu§ampion al 4infratirii internationale. si el. Cititi plevusca de

146

reviste pe care din protectia unui capital obscur rotativelele-asvirl necontenit pe piata. Aici nu mai e pur §i simplu psi-hologia intru§ilor. Acel non possumus sufletesc de care vor-beam la inceputul acestor rinduri, neputinta strainilor de-apatrunde manifestarea organi a a unei rase. Lucrurile s'aucomplicit in timpul din urma §1 cornplicatia i§i are aportul elcotidian. Am trecut §i peste perioada de miriitura surds §1 pestestraduintele negatiunii sterile, acum se lucreaza cu un planunitar §i cu o tinta precisa. Pentru moment ne gasim Inca infaza de preparatie, pocnesc pe ici pe colo rachete cars lumi-neaza ungherele tainuite ale taberei du§mane, §i din insinuariraslete putem alege cumplita razboire care ne-a§teapta. Is-trate cu rectitudinea lui de somnambul literar, insa inver§unatinimical calaului Foch., ci deci prost tactician, denunta §iplanul §i tinta .sfarimarea aspiratiilor primitive cIA-dite pe frontiere. si .dreptate cu oameni intetigenti §igenero§i, on -care le-a, fl obircia, a§a cum vedem case produc lucrur.le In Rusia de azi.

Se Incearca deci distrugerea ideologiei traditionale a na-tionalismului conceput de Eminescu §i inlocuirea ei cu cunos-cuta formula bol,evica.

Chestiunea e limpede §i oricite neplaceri sentimentale ms'ar pune in perspectiva, not trebuie s'o privim in fata, tre-buie sa ne apara n. Sa ne ierte deci, §i AdevOrul Literar §itoti patr.onii lui mai putin literari, daca le marturisim culini§te Ca suntem in garda de mull §i fiind oarecum la notacasa ne mi§cam destul de sprinten pe cimpul de bataie.Spiritul public, ale' suntetn siliti sh le-o spunem, se men tineInca tot in alvia cea veche. Triumful lui Eminescu e astaziknot mai eclatant ca oricind. Rominismul sdela Nistru pin'la

147

Tisa*, urminduli misiunea istorica §i-a identificat, indupd un crunt sbucium milenar, granitele politice cu

cele etnice. Nu s'a indeplinit decit un act de justitie dupA

un rapt de veacuri, normalizandu-se astfel viata unui po.por s. dindu-se in acela§ timp un aspect firesc ra.porturilor nationale din Europa Centrald. Granite lecare ieri erau piroane infipte In carnea noastrA, astazicunt zidul de apdrare al unui bun comun cf§tigat

prin drepturi stravechi. Parii acestor granite actuale vanimplintat in singe. Granita inseamnd deci, la noi, supremalegitimitate morald, inseamnd biruinta dreptatii, putinta dedesvoltare dupd rosturile firii, inseamna limbd, lege, case deparinti §i zimbet de copii, inseamnd tot ce constituie tezaurulvazut §i nevazut al omenirii cdela inceputul lumli §1 pia inzilele noastre., cum ar zice cu intelepciune d-1 Panait Istrate.Oricine ar vrea sd le sparga trebiue sd-§i is pedeapsa ca undublu criminal : impotriva noastra §i impotriva umanitAtii.

In laturi, deci, domnilor, cu ref renul rdsuflat al tuturornelor internationale, care se cintare§te astdzi cu our inMoscova pe spinarea mujicului rus, §i spre bucuria celei maisinistre aventuri din cite a cunoscut vreodatd istoria. Noi nepazim granitele nu numai cu baionete, ci cu con§tiinta lim-pede a demarcatiei suflete§ti la.care ne-a indrumat un misterde procreatie etnica. Le pazim din acela§ instinct ancestral ca§i Mircea cel Batrin al lui Eminescu, care-§i apdra: tsc rdcia

nevoile neamul.. Inlduntrul for noi vom fi oameni, apostoliiumanitatii, ipnotizati de libertate, dornici de progres §i mi-lostivi pentru tot deapropele nostru. Cine nu intelege acestimpuls firesc,,,care stapine§te toate fibrele neamului romi-nesc, e on un zdnatic cu picioarele in gol, on un delicventordinar, con§tient §1 interesat. Si intr'un caz §i intr'altul, eltrebuie strivit ; fire§te, dad se poate, WA a face uz de retetasadica a omenosului vizionar dela Adevarul Literar, care, cumam vazut, recoil-1mM. pentru situatii mai putin gravevire. doctrina Feu batul prin fezut..

t48

sfirsit,

tue-

Si

tai

pi

Rdminem astfel la catechismul lui Eminescu. E un fel demagna charta. obligatoare si imprescriptibild la noi. Cine

n'o adoptd, it consiliem sa plece, dintr'un sentiment de cresti-neasca bunavointa. Dincolo de frontierele pe care le detests,e liber s'o nesocoteascd, incercindu-Si norocul tspoind casesau scriind carti cu duiosul certificat al lui Romain Rolland ;pentru noi e tot una, fiindcd e trecut intr'o zone de indife-renta, de unde miasmele nu ne-ating. Aici insd, unde miroaseInca a singe proaspat, varsat prin toate vagAunele pentrustatornicirea unei idei, edinamitarean mi se pare cam riscatd,§1 In orice caz prematurd. De aceea, sä ia aminte intregulclan ocult si totusi stiut, care vrea sd ne carunce la fier vechiudrapelurile.. Aceste drapeluri, cu al for 4r:urn me tangere, serazbuna crud uneori. Eu imi permit se ma fac ecoul admoni-tiunii for batrinesti de pe-acum, suportind, desigur, toatedesagramentele...

Cit despre Mihail Eminescu, detractorii lui sA fie linistiti.Credinta poetului rAmine nestirbitd, pazita bine de mintilelimpezi, cum erau odinioard pazite de Moise tablele legit pemuntele Sinaii. D-1 Panait Istrate, in variatele sale contributiiauto-biografice cu care-si intretine cititorii, spune undeva, cda ematurat pinze de paianjeni.. li Jacem cunoscut ca suntem$i noi multi aici care ne indeletnicim cu aceasta meserie. Decite-ori in jurul altarelor stravechi se ivesc astfel de insecteantipatice si vor se -si tese pinza otrAvita cu mirosul forgrew ;I botul lacom intins dupd prada, noi ludm maturoiul simaturam...

... Si vom mature totdeauna I

169

Ineepe o batalie mare...

I.

S'ar parer cd procesul de diferentiare !titre presa romi-neasca §i cea internationald dela not merge cu pa§irepezi spre o limpezire definitivA. S'ar pared cd un ince-

put de opinie publicA e in elaborare, cd se prepard o subitami§care de revizuire a valorilor, §i cd o reald resurectiunesufleteascd se anunta cu oarecari sguduiri §1 purificAri.

Suntem dintre cei putini care au drepturi de prioritate in a-ceasta chestiune, fiinded mai intiiu am pus-o in discutie §i ampdtimit cu adevarat pe urma ei. De trei ani in paginile TdriiNoastre am desvelit cu sinceritate o primejdie nationald :instrclinarea preset. In nenumarate rinduri am stAruit asupraproblemei, judecind-o dupd toate laturile. Am arAtat cd s'acurmat firul traditiei de odinioard a gazetAriei-apostolat, §1cd negustori odio§i au transformat un venerabil anvon intr'otarabd. Am scos la iveald axioma elementard cd pentru primaperioadd de inchegare a unui popor intr'o unitate politickpresa nu trebuie scApata din mind, ca orice secret de famine.Cu dovezi palpabile am atras atentia cd aici se lucreazd me-iodic Impotriva tarii, cA deodatA cu musafirii ce-au luat In

151

'

stapinire redactiile, a descins §i o serie de lozince subversivecare se pun deacurmezisul ideii nationale si servesc interesestraine. La toate ocaziile am repetat acest adevar pe carenu-1 inregistra nici politicianismul grAbit, nici lenea de gin-dire a unei societati fail o temeinica disciplinA morala. Eramult& rusine in constatArile noastre, de citeori ne gindeamla cAlimara Honigmanului venit sa inlocuiasca articolele luiEminescu sau scrisul lui C.A. Rosetti. Dar dincolo de aceastabrutala jignire de amor propiu, un sentiment penibil de nesi-guranta ne urmarea cand stiam cine sunt fericitii furnizori dehrana cotidiana in Rominia NouA. Aveam impresia, cum amspus-o necontenit, cA s'au furisat intrusi printre not cari nedarima altarele, cA peste capetele multimii nApAstuite isi daumina, si ca. intr'o bun& zi vom plAti scump opera constient&a atitor termite rozatoare..Am protestat deci din coltul nos-tru, lumea ne-a Inteles, ne-a acordat chiar satisfactii pentruimproscarile de care ne-au impArtA§it IndrAznetii pe§ti de cer-nealA, in realitate ins& lucrurile au mers inainte in ogasa deieri, neputindu-se plamadi incA un val de nemultumire colec-tiva, puternic §i transant ca toate miscArile ref ormatoare.

Acum situatia pare a se schimba, si sunt semne cA strA-vechea pasivitate va fi puss de astAdatA la o parte.

Ce s'a intimplat ?Un simplu fapt, lAtnuritor §i categoric: s'a umplut paharul.

DupA ani intregi de svircolire distructivA, In constiinta pu-blic& pAtrund in sfir§it argumente hotAritoare. Ele sunt pusein evident& cu o dArnicie neobisnuita tocmai de catre stapiniirotativelor care s'au repezit sA ia cu chide sufletul romi-nesc. Acecti cetateni proaspeti au lucrat cu un hiperzel §1 cu 0patima menitA sa trezeascA toat& lumea din nepAsare.Nesoco-tind si bunul simt si avertismentele primite la tot pasul,ahas-verii democratiei si-au descoperit Inrudirile §i programul. Nus'au putut opri la drumul jumAtate, fie cA erau la mijloc im-pedimentele organice ale unor impulsuri de rasa chemate lacontributie, fie ca legaturi misterioase le impuneau sA se

152

achite de anumite indatoriri. A lost deci o consecventa deni-grare a tuturor traditiilor, o demonetizare perpetua a tot cene tine laolaltA si o adApostire a tendintelor centrifuge cariau scos capul zilnic in aceasta presd, excrescent& bastardd asolului. Subt masca umanitarismului si a civilizatiei occiden-tale, indivizi nespalati au trivializat totul aid. Ei ne-au trasin noroi pe reprezentantii vietii publice, ei ne-au judecat, eiau demoralizat masele raspindind neincredere si descura-jare, ei au justificat crime, au legitimat tradari si au cautat sainlocuiasca religia fanatics a idealului national, fara decare ne prabusim astazi, cu teorii de import semanate aidca sd propage disolutia. Reinviati pentru un moment tot criti-cismul acestei gazetarii in anii din urma, si din cel mai sumarexamen yeti desprinde firul rosu at unei conceptii de distru-gere. La straduintele de consolidare ale unui stat intemeiatpe principiul unitdtii etnice, ei opun totdeauna consideratii deordin international, adaptari de circumstanta din catechismulnioscovit...

Cateva probe ultra-recente din acest laboratoriu unde seHerb otrAvuri impotriva noastra.

Luati de pilda chestiunea studentilor dela Paris : listabursierilor publicata acum trei sAptamini in Tara Noastra.Toata lumea romineasca a tresarit In fata rusinii ne maipomenite, toti ne-am dat seama a numai printr'o mes-china tragere pe sfoarA ea putut ajunge la o asemenea batjo-curd.Era palmuit si prestigiul tarii, era si o scandaloasa nedrep-tate in joc. Nici un om onest, de once origine ar fi el, nu puteaadmite ca din dolt& sute cincizeci de bursieri in Franta, cloudsute sd fie evrei si cincizeci romini. Nici o socoteala din lumenu putea explica un astfel de capriciu idiot al proportiilor.Gazetele 4 democrate, au inghitit-o si pe asta 1 Mai mult, ne-auris in obraz si-au vrut sd infunde In ridicol calarma. noastra.0 !raga adiere de pudoare n'am vAzut cu aceastd ocazie, obidatrecatoare macar a omului prins asupra faptului inteo afacerestupid...

153

A venit vizita d-lui Henry Barbusse. Indelicat 0 inoportun,cunoscutul romancier merged la Chisinau ca un fel de inspee--tor in procesul dela Tatar-Bunar. Scriitorul francez, se Ole,venea in calitate de comunist militant, dui:4 atAtea investi-gatii la fata locului, facute de altl tovara0 ai sAi, dupaGuernut, Torres, etc. Ce atitudine a luat cu acest prilej pressindependents de credinta tArii? DupA ce s'a induio§at ani dezile de grevele lui Goldstein, dupe ce-a publicat cu muttsgomot proza bol§evicA a lui Panait Istrate, dupe sughiturileumanitariste debitate de .Liga drepturitor omului., sau ded-1 Costa-Foru, a stat oare o clips pe ginduri ca sA tie seamade realitate ? A avut un dram de jend morals in fata situatiei,intelegind cA toatA tam asta e In dreptul ei sA reactioneze,atunci cind emisarii lui Trotzky yin sA ne umileasca la notacasa? Nimic din aceste sfieli ; dimpotriva sfidare pe toadlinia, perfecta justificare a lui Barbusse, pactizare deschisacu dumanul subt firma arhi-compromisA a... umanitatii...

Alta proba §1 mai recenta : procesul locotenentului Mora-rescu. Cetiti, va rog, darile de Rama din toate gazetele carenu mai pot de democratie. Cetiti §i yeti vedea cum se exage-reaza cazul unui ofiter, despre care nu §tim Inca bine clackIn adevar vinovat sau e victima unei cabale. CertA este numailipsa de impartialitate cu care se relateaza peripetiile desba-terilor sau se comenteaza procesul insu0.. Din ce se publicala gazete, pentru care minciuna e Orin de toate zilele, ni-meni nu poate alege cleat o ura neagra impotriva armatel.DacA ar fi sa-i crezi pe cuvint pe ace0i arenda0 de opinlepublics, ar trebui sa admiti cA toti ofiterii 0 soldatii noltridela Nistru nu sunt decit o asociatie de tilhari, trimi0 acoloca sa schingiuiasca §i sa despoaie lumea. VA Intreb: ati re-marcat cindva un articolm macar in care sA se plinga unbiet granicer impu§cat de soldatii din batalioanele ro§ii saude bandele care fac incursiuni zilnice pe teritoriul nostru? N'aticetit 0 nu vets ceti aceasta meritata apoteoza, fiindca prosla-virea qtirei romine0i nu intra in programul unor omen!

154

cari n'au avut decit doud puncte comune cu viata milliard :dezertarea §i amnestia...

El bine, toate acestea au umplut paharul.Opinia publics din tarn a inteles in mod definitiv ca aici e

la mijloc o opera de ddrimare, §1 ca a tolera mai departeaceasta batjocorire a ideii nationale Inseamna a consimti la oleala dar sigurd sinucidere. 0 protestare, deci, a Iumii cum secade s'a resimtit dincolo de barierele politice, inglobindoarecum sufragiile unanime ale rasei. S'a mobilizat pentruIndia oars dela rAzboiu incoace con§tiinta tarii, care pretindeo satisfactie pentru ru§inile indurate §i o garantie ca pe viitorvom fi feriti de asemeni manevre.

Un gest de o superioard frumusete etica s'a produs ca oconsecinta a protestarii tuturora. D-1 C. Bacalba§a, vechiulci merituosul ziarist, neobositul luptator al principiilor avan-sate, dar in acelac timp bunul romin, ne mai putind im-pdca patriotismul sau cu tendintele gazetelor la care cola-bora, a pArdsit ziarul Adevdrul. Scrisoarea pe care-o publicddin acest prilej, ca sa-§i justifice actul de con§tiinta, sesi-zeaza primejdia prdpastiei la care am ajuns. Cu o nobild sin-ceritate, bAtrinul gazetar, umblat la ,koala de demult aonestitatii §i a iubirii de neam, prinde intro formuld lapi-dard rostul situatiei actuale. lat-o : 4n tara noastra se pre-&eve o mare ci lungd batalie in care vor figura toti ceicare ici iubesc tam..

BAtrin cetitor de suflete, d-le Bacalba§a, aveti dreptate : omare batiilie va incepe acum la noi, &Italia pentru a introndaici in mod definitiv prerogativele principiului national pe rul-nele dibuirilor incolutiente fi a falfificdrilor interesate. Inaceasta ciocnire de forte, rolul presei e al avantposturilorcare deschid focul.

Trebuie deci sa Anturam cu cruzime pleava tiparului, casa netezim drumul limpede pentru biruinta de miine. Dinpartea noastra, indeplinind un impuls initial, ludm toate as-punderile unei lupte necrutatoare §1 o anuntdm ca sa se §tie...

155

Ineepe o batalie mare...

II.

In trecutul ei, presa, se §tie, a fost o oglincla vie a sentimen-tului public la noi.NAscuta dintr'o dorinta entusiastA de-a devenl o tribung

de idei §i neglijind cu deshvir§ire sau punind pe-al doileaplan laturea comerciala, gazetaria era plAminul prin carerespira un popor dornic sA se smulgA dintr'o viatA patriar-liala §1 sA se adapteze formelor din Apus. Cain toate sfortdrilede emancipare nationala, §i in presA indrumAtorii au fost oa-meni de ba§tina care descindeau pe cimpul de lupta Cu. toateimpulsurile rasei. Bune sau rele, organele noastre de publici-tate erau odinioard tot atitea fibre de simtire ale mediuluicaruia se adresau. Luptele lor, oricit de vii sau pasionate,erau lupte de familie, fierberea launtrica a aceleea§ entitatIetnice. Un ziar conta pe-atunci ca un a§ezatnint injhebat Inputerea unui crez. Existenta lui se legitima printr'o persona-litate cu superioare garantii morale §1 intelectuale. Era unprogram sau era un om care vorbea la gazetd. Fie ca se la-mureau zilnic parerile unei grupari cunoscute, fie ca se pro-pagau orientarile unor frunta§i, ziarul ki avea totdeauna stA.-

157

t

..

pinul vizibil, perfect indreptatit ca sd-si spuie cuvintul intrebile publice. /

Negustorii tiparului s'au depArtat dela linia traditionald siau schimbat cu desAvIrsire aspectul onest al trecutului.

Cu ei s'a introdus anonimatul in presd, mijlocul cel maicomod pentru acoperirea oricarei actiuni subversive. Ziarultransformat In Intreprindere comerciald, slujind in acelaslimp scopuri nemArturisite, avea nevoie de aceasta perdeadupd care se retrAgeau elementele parazitare ale tarabei.Ne-am pomenit, deci, cu ziarele de astazi, firme colective,dupd care stau pititi insi WA stare civild, gata oricind saasvirle in opinia publics fermente disolvante. In trecut, par-tidul sau individualitatea directorului era chezdsia scrisului,limpede si controlabild in fata lumii. Cind ziceai Rominul§tiai ca ai a face cu principiile lui C. A. Rosetti, and ti sevorbea de Timpul Ili apArea girul intelectual al lui Eminescu,chid se city un articol din Gazeta Transilvaniei aveai pece-tea nobild a lui Aurel Murdseanu. Pita in timpul din urmas'a pdstrat aceasta normald justificare : reiscumpdrareadreptului de-a indruma Cara prin greutatea unei personalitati.

Situatia actuald e stranie si primejdioasa.Sunt ziare In afard de partide si in afard de orice garantie

individuald. Adevarul sau Lupta, de pilda, lanseazA zilnic ocritics acerbA a vietii publice, judecd oameni si institutii, bat-jocoresc sau laudd cu frenezie In dreapta si In stinga, pro-nunta sentinte categorice. Necontenit se citeste un verdict laadresa armatei sau bisericii, la un gest al Suveranului, la ochestiune hotaritoare pentru ziva de miine. Intro vremechid Statul proaspat Infaptuit ar trebui sd primeasca infuziu-nile permanente ale unui optimism generos, chid un curs depedagogie nationald ar fi indicat sd se desprinda din coloa-nele ziarelor, un rinjet cotidian urmAreste toate straduintelenoastre, seamAnd desagregare si stinjeneste viitorul vietii

unui popor In primele zile ale cununiei. Judecata gravy siWA apel iti stirneste de multe on mirarea sau revolta. Te

i58

vezi iscalitura, o deslusesti de grabs, e firma colec-tIvd : Adevdrul sau Lupta. Limbajul care se tine la adapostulacestor masti e totdeauna gray si sententios : noi suntentpentru democratic., noi ne ridicAm impotriva acestei

jar not... Simti adese cum to maninca palma Infata unor as meni imprecatii si Intrebarea se naste logicd sielementara, ca orice protestare impotriva impertinenteiCine sunt acesti noi, cine sunt censorii framintarii noastrede toate zilele ? De unde vin ei, cum ti chiamd, ce carte auinvalat si din ce resurse de !nand moralitate sau inteligentdisi iau dreptul sA inunde Cara cu cerneala for ?

Cine sunt acesti noi ?lad descoperirea cea mai de capetenie pe care trebuie s'o

fad Indraznetul purificator, menit sA des batdlia mare pen-tru tntoarcerea ideil nationale in spiritul public.

Anonimatul introdus In presd de legea noun Isi are expli-calla imediata. S'a recurs la el din clipa in care strainii ancrezut cA trebuie sA puie stapinire pe tainele tiparului. Re-ttansarea dupa firma colectivA era o manoperA ward, princare puteau cere ascultare. lnchipuiti-vd, cum ar fi rAspuns.cititorii, and fiecare insultA ar fi avut marca autorului ? Cear fi rAspuns alegatorul dela DrAgasani, and i s'ar fi servitadevArul brutal : zic iscAlesc eu Albert Honigmann? Fire§te,ar fi dat cu piciorul. Pentru a inconjura deci acest piciorHonigmann iscAleste solemn: Lupta sau AdevdruL Cu asemeneaprocedeu ne scuturA pe toti, ne intreabA din ce trAim si neostracizeazA din viata publicA in numele moralei rasvrAtite_Sguliti subt anonimat apar astfel nenumArati trepadusi cunume pompoase, istorice de obicei : Radu Negru, Miron Cos-tin, Aprodul Purice, etc... Toti sunt slobozi la gurA, toti ne iaude sus, toti scuipA seara si dimineata in obrazul Ida Cindse va publics lista for integrals, veti rAminea ingroziti §i vetiavei impresia unei razzli de noapte In Cismigiu. Se va con-stati atunci cum ti chiamA, care e certificatul for de nasterede botez. Se va descifra, dupA povestea tulbure a originei,

159

por-carii.noi4i

si

viiisa

ti

gi

scoala dela care au fugit sau andsoarea unde st-au clod%visul norocului. Un scurt curriculum vitae va lAmuri totul. Elbine, acest tablou sinistru va convinge si pe cel mai generosumanitarist ca o stupid& Mate de joc se petrece cu noi, cisuntem la inceputul unui proces de disolutie sigura dad nuWant de guler pe intrusi. Presa nu numai ca a evadat din zonade influents a inteligentelor superioare si a inimilor mari, dars'a preschimbat inteun laboratoriu otravit, pe care numai untembelism oriental it poate toleri mai departe. Chestiunea sepune neted si fara aminare : Prin ce se legitimeaza existenjaunor birth tiparite, chid is spatele for nu exists nici o ga-rantie ? In puterea cArei justificAri Finkelstein vine sa ne stro-pea sca cu noroi, pe dumneata si pe mine, in puterea carordrepturi ale omului rotativa lui manInca lath crutare capi-talul de incredere al unui neam ?

Nici o socoteala din lume, nici un tribunal de onoare rinici un areopag de &dire nu le va di dstig de cauzl

Mai adaugati la toate aceste si punctul cel mai obscur: deunde yin banii, cine are interesul sd-i intretie aid pe acestipotentati milionari, care alaltAieri se congestionau pentru opiesd de cinci lei ? Marii moguli ai democratiei, protectoriilui Goldstein si ai Tatar-Bunarului, nu pot fi decit o cetateavansata a unei armate care se prepara de atac impotrivanoastra.

Asa hind lucrurile, cum ziceam claunAzi, s'a umplut pa-harul.

Noi nu suntem nici destul de prosti ca sa nu vedem ce seintimpla, nici destul de neputinciosi ca sA primim primejdiacu bratele incrucisate. Fireste, reactionam. Protestarea crestein masura loviturilor ce ni se data. Poporul nostru, rAnit Ininstinctele lui de viatA, se misca. Fie studenti, fie membri alAcademiei, fie tarani, tresar cu totii. Sunt zadarnice si di:A-rile sirete si sfidarile obraznice. Mobilizarea bunului simt ro-minesc a inceput. MA mir cA n'o inregistreaza cu speciala lotsensi5ilitate cetatenii neofiti. Atit mai rata pentru ei 1 Un him

160

e cert : lumea s'a desteptat aici dupd nenumAratele zgindA-reli, s'a frecat la ochl, priveste imprejur si pe ici pe cob in-ape sd stringy pumnii. fats adevArul I Dupd Coate proba-bilitAtile aceastd sbucnire de energie repulsive nu va 1.6n-tinenumal in domeniul abstractiunii pure, fiincica violentareametodica a sufletelor trezeste in adincimile lui principiul vio--lentei si consecintele acestei dogme sunt insesisabile

Pentru moment situatia se poate comprima intt'un b.11etinlaconic si foarte serios : lncepe Mafia pe frontul ideii na-tionale.

NIMustul ear. Herb... I t

Mustal care fiePbe

Mustul care fierbe.

Suit aspecte care nu se uita...La Chisinau, in primele zile de clocot dupe realipirea

Basarabiei, era un haos cu adevarat pitoresc. Capita laMoldovei rapite, cu ulitele ei drepte si largi, forfotea deviata proaspata intr'un virtej sgomotos si isteric. Se prabu-sise stapinirea recenta, era maturate si nebunia bolsevicacare decapitase vechea ordine de drept, dar la adapostul tru-pelor noastre nu se fixase Inca in mod definitiv noul regim.Era o epoca de intermitenta plina de aventuri, de intrebari side surprize. Potentatii de ieri, cazuti pe brinci, nu mai ieseaudin casele lor, in vreme ce 4 Sfatul Tarii., cu deputatii lui im-provizati, in sedinte interminabile, punea lumea la cale.

0 atmosfera de noutate, o nelamurire vaga plutea impre-jur, accentuate par'd la fiece pas de stralucirea ciudata dinochii trecatorilor, in care ardeau frigurile de morbideta slavacu toate misterele lor.

In ziva de Rusalii, mi-aduc aininte, tabloid mi s'a parutmai agitat ca oricind. Stateam in fata catedralei cu un grupde noui-veniti si ne uitam la marea de capete din jurul nostru.Pe bulevard trecea in arsita dogoritoare un escadron de hu-

..sari moldoveni, echipati cu uniforme r use§ti din vremea pacii,gasite in to miri ce depou descoperit atunci. Era armata

165

Basarabiei, pusa subt comanda unui domn martial, care tiuse spunea ca e ministrul de rdzboiu al provinciei desrobite. 0enorma muzica militard calare defila in frunte, in acela§ cos-

turn decorativ, cintind marseillaisa. Pe urma acestui martpostum al tarismului prAvAlit, un regiment de infanterie ro-mineasca inchidea cortegiul cu soldatii nostrl marunti §iviol, mi se pare din Mehedinti.

Era iesirea din bisericd si in fata noastra se strecurau Intoatd mindria for reprezentativd notabilitatile actuale aletarii: ministri, secretari generali, dignitarii zilei, fel de fel, olargd eflorescentd, urcind in automobilul cu sirena ascutita...

DeodatA un murmur strAbate multimea si in jurul monumen-tului lui Alexandru I, invelit in sdrente, pilcuri de femei demahala se agita cu gesturi nervoase, cu stridente manifestatiiguturale. Le strdlucesc ochii subt broboadele negre, poporulse mi§cd si citeva brate imping o scam pe soclul statuii, 0clamoare generald, strigate, agitatie... Vine politia..,

Ce e lelitd ? intreb pe o surata din dreapta mea, carestriga si ea pe moldoveneste.

Ce sd hie cocoane ? imi rdspuncle dirz vecina mea,vrem sd descoperim pe t-trul.

De ce ?Pind nu ne milostivim not cu el, nici Dumnezeu nu se

milostiveste cu not si nu ne dd ploaie, imi replied cu toatahotdrirea moldoveanca fanatizatd.

Cele vazute si auzite m'au pus pe gindurt st pe mine st petovardsii mei. Retrasi pe o band in parcul de peste druaf.am rezumat culorile vii ale acestui tablou, am trecut in re-

vista toate infdtisdrile proaspetei alcdtuiri de stat. Eram deacord cu totii ca biata Basarabie se &este intr'o stare hao-tied, dar nu ne prea dam seama de ziva de mline si nu preapricepeam in,,ce chip si de unde vor iesi energiile de condu-cere ale sbuciumatei provincii.

Un profesor dela Iasi, cu zimbetul lui obisnuit de filosolsceptic, ne-a dat formula situatiei : Domnii mei, acum Cara

166

sa facut, mai trebuie si oameni in ea si atuncl Coate lucrurilecunt in perfecta ordine...

Fiji pe pace, se nasc... rAspunse unul. E o veche axiomsin biologie: functiunea creiazA organul.

Bine, dar pin'atunci ? am replicat ingrijorati treideodata.

BAtrinut doctor francez care era cu noi, venit in inspectiesanitary la diviziile de peste Prut, a intervenit in discutie cuadmirabila lui bonomie galica.

Pin'atunci e mustul care fierbe. Toate revolutiile, oricitde creatoare, au o perioada de elaborare. VA spune acestadevAr consacrat un om ai cArui inaintasi au Post de patruon pe baricade in ultima suta de ani. E mai lungd sau maiscurta, dupa cum societatea a lost mai curind on mai tirziufecundate de ideea biruitoare. E, cu alte cuvinte, procesulnormal de procreatie, care trebuie sa -si %ea cursul ca in.toatetiomeniile vietii organice.

Ai dreptate, doctore, surise profesorul. Ce to fad insain vremea chid procesul de procreatie e abia la inceputul luisi nu poti sa -ti dai seama care va fi rezultatul : un exemplarde elite on un monstru ?..,

Astepti linistit si mai ales ingrijesti pe bolnav, facuglumet inteleptul breton.

lmprejurul nostru a inceput sa roiasca unda depe stradA,lumea Chisinaului pestrita cu amestecul de neamuri si delimbi, dela evreii din Polonia ping la bulgaril dela Ismail,toata sgura asvirlita de vitregia vremii pe pAmtntul Jul.Stefan -cel-Mare. Erau si divers' mandarini ai fostei repu-blic! moldovenesti care treceau din zece in zece pasi, plim-bindu-si subt ochii nostri prezumtia si norocul...

Conversatia s'a oprit o clips si ne a lAsat pe ginduri. Doc-itorul privea cu indulgenta la trecatori si misca din cap In-:torcindu-se spre toti cei de fats :

Un lucru insa d-lor, din experienta mea de medic.

-

I 67

Toate chinurile facerii dor §1, credeti-ma, sunt profund an-tipatice .

Nu mai era nevoe nici de argurnente, nici de raspuns, aiciii dadeam cu totii dreptafe.

Mustul care fierbe....De patru ani Ardealul liberat it vAd subt ochii mei in goana

lui infrigurata de Viata noun. Povestea e la fel si Ia Tisa sila Nistru. aid istoria a venit cu avansul ei. Int liu s'a fa-cut tam si acum e pe cafe sa se faca societatea care o con-duce

In vinovata opresiuhe seculars a iegimului unguresc, unpopor despoiat zilnic, retransat dupa izolarea saraciei Si ne-stiintei lui, n'a avut nici vremea, nici putinta sa-si inchegeo class diriguitoare. Libertatea cu praznicul ei formidabilne-a surprins peste noapte. La masa ei ne-am asezat in pripkca toti scapatii din puscarie, cu o invechita foame si faraShale de sarbatoale.

Din clipa liberarii insa, deodata cu iatalele noastre ne-ajunsuri, s'au deslantuit intr'o tumultoasa navala §1 energiileacumulate In anii de inertie. Suntem in plin proces de pro-t.reatiune astazi. Subt ochii nostri se face societatea, se recru-teaza statul-major al unei grabnice prefaceri sociale. Din as-cunzisul satelor, unde in deplina constiinta a unei protestarirationale se sbatea din vechime laranimea noastra, singurapatura normal constituita, un val vijelios de sanatate se ri-dica la suprafata apuca drumul oraselor. Centrele streinis-mului de ieri sunt napAdite de acest asediu permanent. U11popor chemat Ia viata isi afirma drepturile cu indrasnealk

vivacitate, stringind ca cu o suflare de foc cercul impre-turul'insulelor deplasate ale dominatiunii de ieri. Pretutin

168

§i

$i

sl

deni pe ruinele alcAtuirilor darimate e sbucium §i culoare,aunt pachetele de nervi pe can le risipe§te cu profuziuneceata nAvAlitorilor robust' ce au umplut arena cu strigl-tul lor....

0, desigur, un scrupulos estetism nu este un egreabil Io-wa§ in aprecierea acestei viltori. Doctorul dela Chi§inguavei atita drept sA spuie ca chinurile facerii dor §i sunt an-tipatice. Societatea noastra conducAtoare in truda ei de in-chegare are, fire§te, destule momente brutale §i respingd-toare. Valul e inform si deasupra lui plutesc multe aparitiimeschine. E atita sgomot imprejur, e aventurd uneori, e 1A-tliald parvenita pe alocurea, e rapacitate adese §i o largdeclipsd a bunului simt. Ca in casa noun a unui imbogatit inpripa care §i-a chemat la el rudele, subt acoperisul confec-tionat de curind se intilnesc figuri stingace si rudimentare.()data si odatd, observatorul de miine in opera lui de retros-pectiune, dupd ce valorile s'au clasat §i procreatia s'a infap-tuit, isi va putea permite luxul sd scrie pagini glumete despregoana contemporand cu care oaspetii grabiti la banchetulvietii noui de Stat, se prezintd sd puie stapinire pe tacimultor. Sunt a§a de sigur ca o justitie tirzie ii va ajunge cu ver-dictele ei, incit ironia iertatoare o putem anticipa de pe acum.

Deocamdata insd suntem organismul in epoca de elaborarecare cu tot plusul lul de sandtate, sau poate tocmai din acestmotiv, trebuie urmArit cu ingrijire ca sA nu des grey. Aceastdburghezie care se na§te astAzi in labirintul atitor transactiide con§tiintA, aceastd fauna agitata a libertAtii care §i-a In-susit actiuni la band si opinii politice, trebuie tinutd in hitt,ca sd nu apuce pe panta povirnisului moral, scotind laiveala deodata cu triumful clipei §i germenul fatal al diso-lutiei. Aid e, poate, cel mai delicat punct din intregul procesde transformare febrild care se petrece subt privirile noastre.Criza morals a societalii ce se face acum in Ardeal explicdatitea §i atitea balansari de diferit ordin §i nu sunt exclusesguduiri apropiate pe urmele ei.

7 69

tricot°, trecut °data momentul critic, selectiunea linistitava incepe si poporul nostru va apuca sd primeasca binefa-cerile societatilor constituite.

Aceasta zi insa e departe inca.Noi cei de astAzi n'o vom ajunge mci °data. Suntem ge-

aeratia sacrificatd, care nu poate aved altd consolare decttideia cd a fAcut din jertfa ei puntea de trecere Intre trecut siviitor.

Fericiti cei de mine. Ei din mustul ce fierbe astaz vor

putea gusta vinul pur, dupd ce fermentatia a incetat, undas'a limpezit si drojdiile, vai, drojdiile s'au coborit la fund....

170

GPanitele,

jun batrin carturar ardelean, muncit Si el de clocotul zilelor schimbate, imi vorbea claunazi cu glasul raspicatci ran.,

Eu, spunea simpaticul mo§, cu cei saptezeci de ani ai metsunt ca o punte veche a§ternuta deasupra vremii. Peste su-iletul meu au trecut multe, toata goana poporului nostru indrum spre unire. Pitit aici in coltul meu ani deschis ochii subturmele proaspete ale iobagiei si de atunci pins astazi, zi cuzi, am urmarit povestea intreaga : dela unirea PrincipatelorOA la intrarea In Budapesta, dela slovele chirilice dinFoam Dumtnecii a lui Barac pins a 'Monitorul Oficial* at

Rominiei intregite... Sunt, cum vezi, o scorbura ()Mena htcare au suflat toate vinturile...

Mosneagul pared ca se uita departe peste capul meu tirzimbetul lui potolit it lumina in barbs ca un strop de jarintr'o cadeinita de argint.

Am fost un neam plin de vlaga, putini ver mai fi ca notcare In veacul din urma s'au scuturat de saracie §i umilinta.Ne-au omorit insA totdeattna granitele. Ca prin ni§te chingide fier in jurul unui trup dornic sä creasca, not am fost strinsisi la mijloc st la incheieturi. Granitele dor, granitele ucid. 0

171

granild noun pe supralata until popor a insemnat totdeaunao moarte noun. Toti cuceritorii care-au implintat un nousnip de hotar In tulpina unei natii sunt OM care-au haloun piron in came. Nu ca au oprit o scurgere normald de e.nc rgii dela un capat la altul, dar au turnat otrava in bucdtiledardburite si le-au inveninat. Uita-te la not : in PrincipateleDundrene granitele de odinioard Insemnau otrava turco-gre-ceasca, in Bucovina zodia nemtilor, peste Prut zApacealamoscovita, aici miasme unguresti. Bietul trup, ciungarit totveacul al noudsprezecelea, a zvicnit la granite ca la niste ranecoapte cari vreau sA sparga. Fiorii unitatii ardeau pe dede-subt si in masura In care se deschideau punctele de granild, pesparturd tisnea dintr'o parte intr'alta fluidul nevdzut si prin-dea rAdAcini... Asa s'a plan-IA(1H de pilda unitatea noastrd li-terary din ultimele decenii : unde de foc furisate pe spArturide granite... Din nenorocire Irma cursul otra vilor intr'un or-ganism e mult mai lung si mai primejdios. Piroanele s'ausmuts, crucificatul s'a ridicat in picioare, dar veninul i-a li-mas. Toate partite alipite ale Rominiei de azi patimesc ina-

inte de urmele granitelor ca de o nApraznica boalA de ado-Iescenta. Dupd hora unirii pe care am jucat-o cu totii cu egalafrenezie, intorsi pe la vetrele noastre, ne scuturd pe fiecaretrigurile de demult, virusul din copildrie 10 face de cap...

Da, da, urma bdtrinul cu putere, granitele trAiescmil si se incurcA in drumurile noastre la tot pasul. StIlpiiau cAzut si la Predeal si la Orsova si la Ungheni, Au dispa-1 ut si straja de ieri si pajurile strAine. Granitele insd stAruiescmai departe, perfide si imperceptibile, pulverizate in cuvinte,ascunse dupA glume on dupA gesturi, sgulite dupA teorii po-Iitice, on scotind capul din retorica adunArilor de popor,pretutindeni pe teritoriul neamului care s'a unit cele patrugranite istorice intr'o permanentd colaborare morald se opunconsolidarii noastre de stat. Un cortegiu nesfirsit de Spectrisi umbre se Waste pe urma tor, fall a face parte din adeva-rurile organice ale patrimoniului comun, dar pururea prezent,

171

ca tin Western de cununie, de cite on un spirit nt velator,.ciddind pe o temelie unitard, ar vrea sd ne strings maia proape...

Cuvintele linivtitului analist erau interesante cu judecatafor care pdtrundea asprd in tainele unei cdsnicii vi desveleapar'cA enigmele until alcov. El le rostea senin, cu accentul desiguranta al gindurilor implinite.

Eu ma uit in sufletul meu, din care o viata intreaga amalungat toate sugestiunile Statului duvman, cu indaratniciacu care dai afard muvtele din odae in dricul verii. Am fostdin tinerete acolo in satul meu un chinuit anonim al ideii iia-tionale vi mi-am supus mintea la un proces stravnic de eli-minare a tot ce e strain. M'am desfacut in mod convtient dezestrea intelectuald de aid vi-am fost de cind tin minte untributar al Bucurevtilor. De-acolo imi veneau cartile, indem-nurile vi toata puzderia mea de visuri. Ei bine cu toate a-cestea, acum dupd unire, dupd contactul direct cu Cara, edvi d In fiecare clips, a in toate indeletnicirile mele este onota particulard, un aspect local pe care nu-I pot armoniza---

cu echivalentul de peste munti. Nu mai vorbesc de infativa-rile ciudate ale fratilor mei dela Nistru sau de felul de-agindi bundoard at unei fruntav de-al clerului nostru din Cer-nauti, la dinvii stigmatul istoriei imi apare mult mai evidentvi mai suparator. Dar ma opresc la spiritul curent at Ve-chiului Regat pe care 1 -am atras totdeauna in raza gindurilormele. Crede-ms, simt poticniri la tot pasul. Sunt granitelecare au lost mai tari decit privirea mea de toate zilele vs'au legat de mine in cursul vremii ca praful de haina cald-torului...

Batrinul mivca durnirit din cap subt farmecul amintirilor...Stii, cd eu n'am fost la Bu cure§ti decit de cloud on in viata.

°data la noun sute vase, cind cu expozitia vi acum doud luniIn urma Intl 'o chestie la minister. In amindoud calatoriile m'amurtat Imprejur vi mi-am judecat sufletul. La noun sutt vase,firevte, granitele dureau ca un cutit infipt in spate. Nu jan-

173

darmul dela Predeal cu penele Jul de coco§ §f cu brutalitatealui oficiala, dar aierul dimprejurul nostru, atmosfera de piq-cArie pe care ne-o (IA granita. Toate astea nu mai sunt actun,nota violentd s'a dus. Dar §i in drumul meu de deundzi re-simteam valurile postume ale despartirii. MA urmAreau latoate plimbArile mele din Bucuresti. Fara sa vreau imaginilestraine ale stapinirii de led, ecouri intirziate din Capitaladepe malul Dunarii, obiceiuri de ale administratiei ungare,reminiscente din codul civil austriac, stiu eu, o retea intreagade fire nevdzute imi incilcea creerul in biuroul de ministercind asteptam rezultatul petitiei....

Mosneagul m'a privit in ochi cu dulosie mi-a pus minaparinteste pe umar.

Eu nu mai am multe de zis pe lumea asta. Generatiamea e cu un picior in groapa si pleacA cu multa ImpAcare Insuflet. Cu cit mai departate sunt pe seama noastra ecouriletrecutului, cu atit satisfactia morals e mai coplesitoare. Noiam vAzut ddrimarea granitelor externe si e destul atit. Dadasi putea insa sa las un testament pentru cei care veniti Inurma noastra, atunci v'asi zice sa nu vA inchipuiti ca gra-nitele Iduntrice nu mai sunt, ca granitele sufletelor s'ausfarimat si primejdia for nu mai amenintd. Luau' seama, cindse clarima o casa veche, credinta populard spune ca vechiullocatar mai revine noaptea si se plimbli pe ruinele ei Ingro-zind pe noul stApan cu suflarea lui de stafie. Dad vreti saaveti odihnA trainica in casa ziclitA cu atitea jertfe, atunci culegi, cu institutii, cu rugaciuni §1 cu tamlie, cu ce veti credevoi, sa alungati cit mai de grabs strigoii trecutului:omorill granitele...

174

sl

siliti-va

Mosneagul care-mi tines acest limbaj de sincera auto-ana-lizd cu intuitia experientii lul vede ]impede miezul lucrurilor_, ToatA framintarea largd care face in Rominia Noua unfurnicar de agitate pasiuni se reduce la constatarile lui. Pesolul national intregit, in care patura tArdneascd prezintd u-nica armonie de ansamblu, clasa diriguitoare, crescuta laadapostul civilizatiilor strdine unor oranduiri deslat cu totul deosebite, se infAtisazd in cele patru pro-vincii cu stigma tul fatal al originei, sustinind astfel unparticularism sufletesc, un penibil ferment de desagregare,mostenirea granitelor de ieri care cla aspectul unei psihologiide mozaic indrumarii noastre de stat. La dreptul vorbindaceasta confuziune a elementelor disparate, lupta surdsintre granitele de odinioara, incursiunile reciproce in dome-niile rnostenite surd rrotivul de cdpetenie in tulburdrilenoastre.

Granitele se perpetuiaza cu toata puterea -formidabila ainertiei si diriguiesc mentalitatea simplistd a maselor. Nu enumai o intimplare ca pins mai alaltdieri un partid politiccu oameni in toata firea se agita subt ochii nostri, trudin-du-se sA ridice la rang de doctrina nenorocirea istoriei noastre.Sociologul de miine cand va cumpani acest proces de rein-tegrare sufleteascd, urmArind boala, o va explica in toate fe-nomenele ei si va stirnt, poate, hazul contemporanilor cumite involburdri tragice de astAzi. Pind atunci insA granitele

mentin ravagiile lor, fAcindu-ne sA patimim de ele maimolt ca de toate capricioasele friguri valutare. Nenorocireainsa vrea ca aceasta ingrAdire de orizont care e fireascapentru judecata multimii sa fie hotaritoare aproape pe toatalinia si la cei mai de seams din conducAtorii politici ai tdrii.Consecinta e ca $i politica e strivita in patul lul Procruste alvechilor granite. Omul politic din Cluj se opreste cu solutiiletui la Predeal intro vreme cind conducatorul din VechiutRegal §i-a statornicit raza de gindire intre Predeal $i Bu-curesti.

175

isi

gtate

gi

Moneagui mea avea dreptate : a omorim granitele.Operatia aceasta Insa n'o vor putea indeplini decit spiritele

fargi, care reprezinta sinteza integrals a neamului aces pd.

meniti ai istoriei noastre in al caror suflet trecutul s'a topit,elaborind din energiile colective ale noului stat formulelesal vatoare.

i78

F'oCestea lui Ilie Maromets.

0amintire din Basarabia, care nu -vita, sa-mt lese din,.,...minte cu tot valul de gindurt ce task In nririL.

In zilele dinfli cind bolsevicii au fost alungati peste-Nistru si sbuciumata provincie moldoveneasca respire liberdupe o mita de ani de a pAsare ruseascd, Chisinaul devenise,un punct de atractie si inteies pentru toti care urmareau o-pera mare de reintegrare nationalk. In momentele grele degum reInviqea Basarabiei apArea ca o recompensk pe caredestinul o acorda dupk atitea dezastre si, mi-aduc aminte,la Iasi sirnteam cu totii chemarea parnintului lui Stefan-tel-Mare.

M'am dus si eu la Chisin'iu, IntovArdsit de o seamy de ar4deleni si citeva luni am fost martorul renasterii politice depeste Prut. Zilele acele vor rkmlnea neuitate cu framintarea$ipitorescul lor. Pe ruinele tarismului decapitat se ridica valultulbure Ina al energiilor populare, aducind din straturile dejos impuisurile impetuoase ale instinctului national moldovenese. Poporul Basarabiei, dupe apasarea de un veac a duhuluistrain, se mince greu si marea lui sanatate primitive se deste-pendtroznind din toate In cheieturile ca trupul unui urias duplie lung noapte de betie. Scene miscatoare si interesante sevedeau la tot pasul. Revenirea la matca romineascd nu era..

i77

hinetts1 tare fierbes. It

,,

usoard, trebuiau pravaliti la o parte mai lath bulovanii mus-cdlesti din sufletul moldovenesc si aceasta cerea sfortari vio.lente de energie. Rusia se prabusise, e adevdrat, tarul se stiaca a fost taiat cu toti ai lui de bolsevici pe undeva pe la Eca-terinoslav, nu mai era nici o teams ca se intoarce, pajura Ro-manovilor era datA jos dela toate portile, statuia lui Alexan-dru I o infasuraserd in sdrente pe care le sfirticau ciorile, pestrdzile Chisindului se plimba garda nationald moldoveneascasubt conducerea ofiterilor care manifestau o necontestata pre-dilectie pentru chipiele rominesti, cu un cuvint stdpinirearuseasca se ddrimase ca prin farmec... $i cu toate ) ceste, in-vizibila dar strasnic de apasatoare, inoportund si purureaprezentd, domnia moscovitd se resimtea pretutindeni. Era oo lume aparte pentru noi, plina de necunoscut si noutate. Ruslinu plecaserd din suflete Inca, unde in mod obraznic s'au lostasezat inainte cu o sutd de ani si acum se puneau deacurme-zisul nostru de cite on noi, pribegi din and parte a rominis-mului, doream sa facem apropierea dela f rate la frate cu mol-dovenii. Nu mai vorbesc de aristocratia Basarabiei, descen-dentii boierilor de odinioard erau cu totii inchisi in casele lor,In mare doliu plingeau prdbusirea imperiului si vedeau inmina intinsa de peste Prut un gest de nesocotin+A criminals,Nu mai vorbesc de speciala infatisare a clerului moldovenescprea putin spiritualist, coplesit de stralucirea grea a unui ri-tual oriental si Imbibat de Moscova in toate fibrele lui. Daralerul coabitatiei de un veac cu vecinii de peste Nistru straba-tuse la addpostul cinovnicilor rusi pind in umbra satelor,uncle tdranii intorsi de pe moldayschi front dumicau do-mol impresiile marilor sguduiri dimprejur

In valmasagul de orinduire noun a unei vieti proaspete, datfilnd marasmul aristocratiei, conducerea politica a revenit cdr-turarilor moldoveni dela lard. Citiva profesori de liceu saujudecatori de pace, un considerabil numar de invdtAtori si oceatd de studenti veniti dela universitAtile din Charkow $iKleve, au iesit la suprafatd, luind in mind frinele in noua ase-

zare de stat. Fii de Want% trimisi pe invatatura ruseasca,acesti deputati din Sfatul NM de atunci, train in completaizolare de toate manifestarile culturii rominesti, infatisau to-tusi o netarmurita dragoste de neam. Reintegrarea for la viatanational& se petrecea la fiecare dupa o indelunga si chinui-toare tragedie individuals. De aceea psihologia for era agi-tata, plina de intrebari nedeslegate si de surprize. Ei urau fi-rete pe Rusi cu uta neagra a sclavului batjocorit, le ziceau4 pOrCi,, si afis u o constiinta de superioritate, dar in acelastitnp ii copiau in toate alcatuirile for .si in subconstientul ju-deckii for mentineau o nestirbita admiratie pentru uriasul ca.-zut in noroi. Ei isi iubeau neamul cu deslantuiri patimase dedragoste proaspata, cu o frenezie slava in volbura for cutro-pitoare, dar dincolo de limita acestui Instinct sufletul for eranela rudt, haotic. Crescuti dupa t.ribilul zid de izolare al Pru-tului, farimind in amintire fragmente de cintece populare dinsatul lor, primind la scoala toate aspectele de civilizatie umanaprin pezma ruseasca, terifiati de umbra lui Petru-cel-Mare,pustiiti de frigurile lui Dostoiewsky si de viziunile ascetulttidela lasnaia-Polyana, bietii luptatori ai regenerarti noastrena.ionale din Basarabia descindeau pe arena cu toate stig-matele fatale ale virusului moscovit si din bagajul for de ra-tiune se ivea necontenit o caciula muscaleasca...

Mi-aduc aminte de o sears ca atitea seri petrecute in mij-locul acestor fauritori curati la inima ai unirii Basarabiei cutara-mums. Sorbind interminabilele ceaiuri intr'un colt de re-staurant la Chisinau, eram in pragul unirii apropiate, cu su-fletul plin de fiorii trecutului si de emotiile prezentului. Conver-satia noastra rascolea ca de alteori cauzele pravalirii rusestisi prietenii mei moldoveni, intr'o veche limbs cronicareasca,cintarindu-si vorba, cautau sa-mi lamureasca otrava demisti-cism a mentalitatii slave, nebuna pofta de autoflagelare carepusese stapinire atunci pe masele fostului imperiu si be im-pinged cu o perversitate crescinda spre-o tavalire in mocirla.Discutia se desfasura greoi cu dese intretaieri de citatii ru-

f 79

sel,i, se invowu teorii de ale criticilor r4i, pagini din catechis-mul lui Lenin, on cite-o anecdota din nuvelele lui Cehov.Din toate aceste lungi cuvintari insa iesea la iveala o largasi zgomotoasa bucurie, ca in sfirsit dusmanul secular esteschilav de moarte si ca zorii infratirii rominismului se intre-OA deabinele. Imprejur stapinea o veselie nervoasa si inaburul de ceai se ridicau accente razlete din cintecul vre-mii : .Pe al nostru steag e scris unire..

Atunci s'a intimplat, ca in golul de o clipa al conversatietvecinul meu de ma.a a aruncat vorba : Nu, Rusia nu maiinvie degraba, nice un viteaz ca Me Muromets n'ar putea s'omai puie in picioare...

Ce fel de Die ? zic eu. Amfitrionii mei au zitnbit ctitotii ca subt farmecul unei calde am ntiri.

Cum, nu stii povestea lui Hie Muromets, tovarasul Itu

Stenka Razin ? Masa intreaga s'a inseninat, cintecul uni-rii s'a intrerupt, s'a facut tacere, fruntile s'au descretit si sti-risul comunicativ a luminat deodata toate fetele, raminindnumai eu st cu cei doi prieteni ardeleni desfacuti de aceastabinefacatoare seninatate.

Ei bine, incepit vecinul meu, Hie s'a nascut in ste-pele Ukrainei, din plugari saraci.., Si basmul si-a intinsaripile deasupra noastra. Deputatul moldovean (purta unnume patriarhal ca pe vremea lui Neculce, ml se pare VladPlamadeala, sau ceva la fel), clipind din gene reinviainamtea noastra imaginea eroului bilinelor rusesti. Spuneade-un viteaz fara seaman, un fel de Siegfried popular, un felde Pintea at nostru, care creste in trei zile ca altul in trei ani,da mina de ajutor tuturor napastuitilor. sdrobeste pe Tatari,baga in racori pe boieri si se iveste calare pe cal alb lingaLavra din Kiew sä bata in poarta cu buzduganul... Povesteaera lunga, moldovenii ii prindeau fiecare amanunt, sorbindceaiul pe indelete cu bucata de zaharintre dinti, cum ne otvs-nuisera ofiterii cazac' la cofetaria Tufli din Iasi. Era o sm-cera atmosfera de admiratie fail rezerve, era mai mutt decit

180

--

--

- -- --

o poveste, era un spirit ewe to,Jea sutletele, u intimitatecalda necunoscuta noua, erau stapinii de ieri care-si lasaserhin urma implacabila retea fermecata, era cultura ruseascd.

Mi-aduc aminte -- cum privind imprejurul tneu tabloul,mi se pared ca retraiesc sensatii din romanele lui Turgenicw...Scena ne-a miscat adinc si and ma ducear noaptea sprecash pe strazile Chisinaului alaturi de cei doi tovara§i dinArdeal, colturile acute ale orasului adormit ne pareau plinede umbrele hatmanilor ucraini, iar vfnful flues arii poso-morfte din opera Boris Gudunov...

Au trecut ani de-atunci, in noua alcatuire de stat Basara-bia §i-a gasit locul, sunt svicniri Inca de strainism postum,dar constiinta stabilitatii se Intareste, opera de nivelare prindegi reinchegarea unitatii de stat se desavir§e§te cu incetul. Cutoate aceste, Ilie Muromets, din nenorocire, traieste Inca din-colo de Prut...

Soarta vrea insa ca rolul acestui Ilie sa fie mult mai com-plex. t

Subt alta forma §1 cu alt nu me el incurca lumea aid in Ar-deal. Basarabenii 1-au mo§tenit dela Ru§i, noun ni I-au lasatUngurii. Priviti imprejur, stall de vorba cu cea mai mareparte din clasa noastra conducatoare, inregistrati deprnde-rile ei fie pogitice, fie culturale, ascultati-i teoriile si glumele,cititi manifestul partidului national, puneti in cumpana ar-gumentele in fata incoronarii, savurati sintaxa unui discursparlamentar rostit de unul din neinduratii nostri adversari,scormoniti putin mai adinc ura impotriva regatenilor siIlie Muromets apare in toata plenitudinea lui de spectru ras-

181

*

bunator, fire§le in costum schimbat, in irepro§abil doin an depe pusta.

** *

octrta, in adevar, a fost foarte nedreapta cu bietul neamrominesc. N'a fost deajiins apasarea politica de veacuri, maigrea §i mai pustiitoare se in fati§aza robia civilizatiilor strainecare ni s'a impus. In momentul clad s'a sfarimat servituteapolitica, zestrea fatala a influentii culturale s'a pastrat ne-§tirbita §i ne urmare§te la tot pasul ca un blestem. Clasa con-duca'oare a celor patru provincii unite sufere de contactulsecular cu patru culturi diverse, diametral opuse in impulsu-rile lor. De aceea lipsa de unitate, lipsa de convergenta inframintarea conducatorilor, caracterul de mozaic sufletesc alacestei societati diriguitoare. De aid ne vin atitea balansAripolitice desorientari culturale, nenumarate vorbe incurcate§i caricaturi de tot felul. Repercusiunea cea mai evidenta ovedem in viata politicA, unde lucrurile se pot urmari mailesne, criza insa e mult mai adinca, este criza apararii cul-turale, este criza sufleteascli cu nenumarate fenomene anti-patice de desechilibru moral §i intelectual.

La dreptul vorbind nu este o superioara placere sa traie§titocmai in perioada istorica in care cerebralitatea neamuluitau este atinsa de-o asemenea pecingine, purtind cu tine intoate partite convingerea ca numai sacrificate fiind genera-Vile atinse de stigmatul trecutului se poate fauri platformatrainica pentru ziva de miine.

Din fericire Irma avem un loc de refugiu : fareinimea. Lumeael, intr'un acord netulburat cu eternitatea, pastreaza §i la Mu-re§, ca §i la Olt sau la Prut, aceea§ unitate de suflet, acela§uni-son de simtire. Ca un lac imens, cu acelea§i indoituri de undela suprafata §i cu acelea§i viltori in adincime, psihologia

182

inaselot romine§ti .4i afirma inrudirea organics, constituindsingura temelie serioasii Oentru o existenta de stat i-o unf--tate de civilizatie. _

La ea trebuie -sä se coboare §i pe ea trebuie sä cladeascilindrunatorii acestui popor in zilele noastre agitate. Indra-marea insa nu poate veni decft dela suflete care 1§I au rada-cinite adinc de tot in acele regiuni ascunse de simtire i con-itiintli unde buzduganul lui !lie Muromets n'a putut razbiniciodata....

183

Adana Pea dela Albalalia.

c'Moth acestei reviste, urmarindu-ne scrisul in modsobiectiv, Iii dau desigur seama ca ideia centrals in jurnPcareia s'au grupat toate argumentele noastre, Tata cu

dlversele rataciri ale a§a numitului partid national, a fostafirmarea unitatii de Stat §1 apararea ei pe toate caile impo-triva incon§tientilor care o slabeatt cu atitudinea lor.- Tara Noastra a pornit dela inceput cu acest program alnivelarii suflete§ti, avind ca tints definitiva consolidare lute-rioara a staiului romin. Dupa nedreptati de veacuri si dupa_recenta varsare de singe, am crezut, ca indeplinita fiind uni-tatea noastra politica, trebuie sa inlaturam totul ce poate sacompromita procesul de inchegare intr'o vreme and o redu-tabill fierbere vulcanica ne ameninta inca din atitea parti.Calauziti de ideie ne-am aratat convingerile la once ocazie,§tiind foarte pine ce vrem §i unde mergem.

N'a fost, deci, dtu§i de putin un duel personal care s'adat aici cu gindul de-a adumbri vredniciile unor oameni dor-nici sa ceara cuvint pe arena publics. Totdeauna am intelesCain cadrul larg al tariff innoite se poate gasi un colti§or deactivitate pentru fiecare, fara nici o jignire pe seama altuia.Cit prive§te Ardealul cu deosebire am fost de credinta ca aclass conducatoare putin numeroasa §1 putin pregatita su-porta cu greu criza farimitarii in mai .nulte tabere. Dad cm

185

' toate aceste am sacrificat degrabd lozinca unei solidaritati§i am deschis un drum nou, fringind impulsuri de ordin in-,clividual de dragul ideii, motivul primordial este primejdiape care o simteam pe urma mentalitatii bolnave a tovarasilornostri de ieri.

De cite on privim inapoi si ne plpaim constiinta, justifi-carea noastra apare !impede la toate prilejurile. Orice retros-pectiune asupra celor patru ani dela unire Incoace vine sä neintdreascd in gindul ca oscilarile d-lor Vaida-Maniu nu auntdecit rezultanta fatala a unei complete lipse de busola inorientarea politica si a balastului de strainism care staruieInca in psihologia lor. Fie ca ne gindim la izolarea perma-tenta a acestui partid, ursit sa bata la toate portile si inucelas timp sa propage aici regionalismul inversunat, sdpindlegaturile de fratie cu Regatul, fie ca -i judecam pe nelamuritiifruntasi dupa Ingustimea de suflet din ziva incorondrii, saudupa pripeala acefala cu care s'au avintat la fuziune cu raz-letele elemente reactionare dela Bucuresti,in toate iposta-zele lese la iveala cerebralitatea hibridd a unei conducedfait nici o linie dreapta, pe urma cdreia energiile se pulveri-zeazd condamnate la o indelunga irosire sterna.

in citiva ani de orbecaire, capitalul politic al Ardealului alost cheltuit si partidul de subt ocrotirea comitetului de-0suta, subminat de toate curentele, astazi e in pragul lichiclarii.

Toate aceste constatari sunt fart indoeald triste si conse-

cintele for ating deaproape interesele unei Orli de tall, caredupa o eclipsare de veacuri nazueau cu drept cuvint spre o-oarta mai bunt. Si mai trist este insa, ca paralel cu neglija-rea problemelor ardelene, nationalii patrioti dela Cluj auizbutit prin sgomotoasa for agitatie de citiva ani sa dimi-nueze prestigiul integral al vietii de stat, slabindu-i organis-mul unitar prin otrAvirea maselor rominesti din Ardeal, sl-mai ales menajind tendintele centrifugare ale unor fragmenteetnice din tart, care §i-au gasit principalul izvor de inspiratleIn chiotul nesabuit al regionalistilor nostri.

I 86

,,

Si examinant de astadata subt aces! aspect rolul politic atunor cameni care prin pasirile for au primit o semnificareanacronica si care zi cu zi se cufunda tot mai mutt in trecutulpe veci Ingropat al framintarilor noastre.

E cunoscuta in deobste clamoarea cu care corifeii parti-dului national acopar nelncetat Adunarea dela Alba - Julia,pe care coborind-o din cadrul stralucitor al marilor manifes-tgri nationale, si-au dat toate silintele s'o nAmoleasca isrogasa strimta a unor preocupari de partid.

Cititorii stiu opiniile noastre in aceasta. materie. Adunareadela Alba-lulia, dam s'a mai scris raspicat la revista noa-stra n'a fost decit curata isbucnite spontand a concitiintiiromlnesti din Ardeal pentru faurirea visatei unitati nationale.Subt indemnul unei credinti strabune impinsi de ferment:itrevolutiei care aprinsese monarhia Habsburgilor, ascuitindchemarea frateasca a Rominiei, care udase cu singele razbo-iului liberator idealul unitAtii noastre, rominii ardeleni, ho-tariti sa afirme pentru ei pentru lumea intreaga ideia

s'au intrunit la Alba -lulu In Decemvrie 1918. Mona-mentala armonie de ansamblu a o sutA de mii de oameni n'aavut la temelie alt crez decit dorinta mare si simply de unirecu Cara, Acest unic gind tumultos a rascolit masele pornin-du-le subt sugestiunea unui vis secular In drum spre cetatealui Mihai Viteazul Nici un spirit de detaliu, nici o nota dotirgueala n'a turburat luminosul examen de constiinta popu-lark care a imbogatit cu o pagina glorioash trecutul nostrusbuciumat. Intrupare larga a instinctului de conservare na-tionals, Adunarea dela Alba-lulia, ca victoriile dela Ala-rastl Marasesti, este unul din punctele culminante ale

187

alipirii,

si

pi

inpigi pi

pi

vnstiinjii cu care poporul nostru in viltoarea unei conga.*rajii universale si-a afirmat misiunea sa istorica.

In aceasta aureola de stralucire legendara ne-a aparut nout.

totdeauna importantul act politic pe care am crezut ea trebutetransmitem in toata puritatea lui generajiilor viitoare.

Leaderii dela Cluj trebuie si In aceasta chestiune sa tulbureunisonul unui sentiment obstesc cu ecoul antipatic al slabii

proprii. In mod fatal dinsii ridica perdeaua depesufletul lor sf lasa sa vada lumea ce se clocea acolo atuncichid elanul unui popor isi striga destinele lui. Adevaruteste, ca ridicind aceasta perdea not ne aducem aminte detot ce a mocnit subt ea. Stim ea la Alba-lulia in mijloctal pu-

holului de fanatici era Infipt si un manunchiu restrios deprofesionisti politici care in vremea furtunii patimase depecimpia 8algradului, intro camera de hotel, a ranja mici sowteli de echilibristica burgheza. Vai, cunoastem asa de bine,ilustra societate. Deasupra ei plana toata umilinta moralaliintelectuala In care ne aruncase Ardealul salbatecia apasariiiunguresti. Povajuiji de duhul strain al unei vieji cu orizonturf coborite, supusi unor circumspecjiuni atavice §i robiji depornirile accentelor de idea care le smulsese celor mai millidee larajii de obedionja catre calaii lor, prea rasplatijii advo-cati ai chestiunii nationale din Ardeal au avut cu siguranjiatunci citeva ceasuri pline de shucium §i Intrebari. Psihologiafor de modesti profitori ai vietii avea, fireste, oare-care

puncte de contact cu viforul de afara, dar dincolo de acesigeneros avint, ratiunea ii indemni sa is masuri pentru onceimprejurari. Ei stiau ca zecile de mii de tarani, condubi depreojii si invajatorii lor, au venit sa ceara unire fara condijilcu jara romineasca, dar ei, sclavii de ieri, in coaste cu ruinerarmatei lui Mackensen si cu cetele unguresti care se dislocaudepe front, Isi impuneau pruden,a si rezerve de gindire.rocul intreg cu slava lui neprihanita nu intrase niciodati Incombinajiile reci ale acestor minji obisnuite cu realitajile cliPei. De aceea a fost multa Invalmasala acolo In camera d.

188

sA -1

lunilor

No-

hotel. S'a lansat mai Intiiu ideea autonorniei subt ocrotireateoroanei sfintului Stefan, pe care a maturat-o violent uraga-nul de dfara. S'au repezit apaca la un colac de salvare ladoctrina pre?edintelui Wilson si pentru a se pone bine at,Europa, au nascocit ad hoc un partid socialist rominesc in Ar-

'dealul robit pe deaintregul de curentul national...In acest chip, din elanul anonim si din socoteala celor

tint, din pornirile de libertate ale multimii si din reticentele-unor conducAtori nedeprinsi cu stapinirea, s'au zamislitcelebrele puncte dela Alba-lulia. Fireste, numai ideia unirii atrecut in mintea tuturor ca o magna charta a rominismtduidin Ardeal. Toate celelalte accesorii, care aveau aierul cavor sa strings intr'o atmosfera meschina de paragrafi vije-lia unui popor, s'au innecat dela inceput in insufletirea credin-ter primordiale si suta de mii de romini ardeleni s'au intorsacasa cu sufletul impdcat ca la Alba-lulia a votat unirea cu-Romima si nimic mai mutt.

Deta aceasta miscAtoare sarbatoare rornineasca incoace ainceput apoi povestea recenta in care nimeni nu mai gases to

accente de epopeie. Furtuna a trecut si in linistea de mai tirzitila adapostul armatei romine, domnii din camera de hotel aufacut totul ca sa schirnbe in bani marunti o cutropitoarevolbura nationala. Alba-lulia in miinile for a devenit o mo-neda de schimb pe care au pi ezentat-o pe tiosie la Bucuresti.primind drept rasplatd onoruri si bunatati. De atunci si pinAastazt in mod consecvent acesti giranti ai unirii nu vad 13vestita adunare decit un brevet de inventie care le apartine:si ai carui fericiti proprietari inteleg sa ramiie. Alba -lulueste sup'remul for rezon de existents personals, cuviditul ma-gic care acopere de uitare micimile trecuttilui si desgroapdcu pr ifuziune comorile prezentului ; ei sunt pensionarii Alba-luliei.

ConducAtorii partidului national, hipnotizati de lozincar prodigloasa,nu si-au mai dat silinta sa-si creieze un prograr

de actlune pentru trebuintele multiple ale poporului nostril

-189

pu-

L

In noua configuratie de stat. S'au a0Lrnut pur §i simplu a._supra celor nova puncte dela Alba-lulia, pe care le-au asvir.,lit in bataia cotidiand a hartuteillor de partid O. le-au ce-clarat program al comitetului de o sta. 0 intreaga viltoalede peripetii a suferit In cursul celor patru ani minunata tie-care a tdranilor ardeleni. Ca o relicva sfinta apucata pemiini profane, Alba-Iulia a fost tirita in toate partile. Ora-'torii de bilciu au pravdlit asupra el fraza for sforaitoare, a-genii electorali au urlat-o multimii Intre cloud sughituri,ispravind in timpul din urma prin a filth ca o amenintarepeste capetele noastre : Luafi seama ca ne intrunim la Aka-Julia qi rupem pactul...

Dupa toate aceste variate tribulatii, faimoasele pateazind din miinile nepricepute ale conducatorilor celor omagi pe miinile intelegatoare ale stra.nilor, par a se mtoarceacum impotriva noastra.

Conceptia, ca alipirea Ardealului la Vechiul Regat s'a &-cut printr'un .pact., ca un contract bilateral cu angajamentereciproce intre cloud Orli, a deve lit un sprijin in favoareaminoritatilor de aici. Aceste minoritati sunt bucuroase sä uiteca marirea de teritoriu a regatului romin a rezultat pe urmaunui razboiu victorios§i s'a pecetluit printr'un tratat interna-tional. Uitind aceasta, mi§carea for dev.ne mai liberd, codeosebire cind 4 p ctul, in articolele lui be pune in vedetemirajul unor prerogative nevisate inca.

In adevar alineatul I din p nctul III al Rezolu iei dela Alba-Julia fixeaza urmatoarele : .Fiecare popor se va instrul, ad-ministra ,i judeca in limba sA propfe prin indivizi dinBlunt sau §i fiecare popor va priml drept de reprezentarein Corpurile legiuitoare §i la guvernarea !aril in proporfie cunumli rul indivizilor ee-1 alcatuiesc,.

to

Once nunte ecnilibrata i§i da seama (,d aceste tagdcluintgrandilocvente, ldsind Ia o parte mobilul unei ciudate starsufletesti Ia ni§te robi in ajunul libertatii, n'au putut cobortpe hirtie decit din cea mai rudimentary ideie a mecanistwituiunei vieti de stat. Ne mai vorbind de faptul ca printr'o ase-menea formuld caracterul de stat national al RomIniei e sa-crificat, tine se gase§te care-ar putea Rimurl posibilitatea in-f ptuint practice a «administrarit $i judeceirii fiecarui poporgrin indivfzii din sinul &in ?,.

Cine nu intelege ca suntem in fata unei inocente darnicit ckocazie, lard justificare §i fail urmari ? Minoritdtile de altfeiau avut posibilitatea sd van subt insd§ guvernarea cu One-puteri a oamenilor care au lansat aceste principii subt Consiliul dirigent, aplicarea lor. Suntem incredintati ca aceastperioadd cu amintirile ei ii va feri pe viitor de adeinenirileunor vagi lozince ipocrite. Logic ar fi fost din partea forall saute un izvor de drept pentru pretentiile de ordin na-tional numai in punctele speciale ale tratatului de pace, sin -

gurele care constituie un angajament, dar mai ales in bunele-raporturi cu neamul alcdtuitor de stat, ale cdrui sentimende tolerantd sunt indeajuns cunoscute.

S'au gasit insd reprezentanti ai minoritdtilor care s'au olosit de arma pe care in mod incon§tient indrumAtorii partydului national le-o puneau la dispozitie. Presa magitiard, de-exemplu in ultimii doi ani, null, hrdne§te agitatia decit duaceste teorii fail consistenta. Cu deosebire acum in preaim=votarii Constitutiei se resimte efectul punctelor fatale. Ce-printr'o intelegere prog-ramatica nationalitatile strdine de a'ise tidied §i cer in temeiul hotdririlor dela Alba-lulia specialsdreptun nationale in Constitutia tArii.

In ultimul timp vedem cu mirare §i-o particulard nevrozdla vecinii no§tri saki, can printr'un intelept oportunism §i-auasigurat pe seama for o largd revarsare de binefaceri d'npartea statului roman. Nu ne-a surprins atitudinea d-lui E-mil Neugeboren fostul agent al politicei lui Tisza, de care

191

am fAcut amintire In numarul trecut al acestel reviste. Opiniainsa pare a fi prins rdclactni mai adinci la compatriotknostri. lata-1 si pe d-1 Rudolf Brandsch, ponderatul luptator,de ptn'acum, rapit de virtejul ametitor al mirajului. Prese-tlintete Llniunii germanilor din RomInia-Mare, intr'un in-terview recent din Universul, declara neted ca in proiectul de-Constitutie dela Camera vede 0 trAdare., fiindcd nu cu-prind.e, hotaririle dela Alba-lulia. lntrepidul deputat al Par -lamentului romin face cu aceasta ocazie si putind istorie,Aratind termenul la care s'au alipit Rominiei fragtnentelegermane depe teritoriul nostru, afirmind a acest act dechibzuinta nu s'ar fi petrecut dad. la Alba-lulia nu se afi--sau promisiunile am'ntite. D-sa, ca orice cetacean ce se res-_pecta, nu pierde ocazia de-a ne trece pe dinaintea ochilorlantoma Ligii na'iunilor....

Nu vom face aici o polemica. cu d. Brandsch. Profesoruldela Sibiu intelege ca nu ne arde de glume si ca nu simtim uncalremur postum cind ne &dim acum la catastrofa care nepasted Cara, data Adunarea dela Medias din lanuarie 1919ar fi hotarit, Doamne pazeste isa nu se alipeasca, si dim-potriva sa se opuie armatelor noastre... Cam la fel ne impre-sioneazd si amenintarea din partea colonistilor din Basarabia,care de asemenea au binevoit sa se alipeasca.. In treacatfie zis insa, din preocuparile pozitive de pins acum ale ami-cilor nostri sari nu ne-am crezut in drept sa descifram astfelde vorbe mari, care prin notele for stridente iau in adevar unaspect documentar...

Tot ce dorim sa demonstrAm *i ce, cu prisosintA se panein evidenta tuturora, este raul serviciu pe care I-au facut tailmatadorii celor o sutd atunci cind sarbatoarea unirii noastreau incurcat o in itele unor mid combinatii provinciale si-auasvirlit o mai tirziu pradd apetiturilor trecatoare pe care bud-Oda deranjata a unei politici de partid be scoted la suprafata...

** *

192

In tata acestor penibile ratAcin reactiunea noastra este urgest normal de aparare nationalA pe care-I schitam de cite-ori dusmanii constienti sau conationali nepriceputi tovesc Ininteresele legitkrne ale neamului.

Cit prive§te Alba4lulia, nadajduim ca amintirea et, desta-cuta de micimi vremelnice, se va a§eza definitiv printre icoa-nele luminoase ale trecutului, parasind arena militant&pentru ca neumbrita de nimeni sA se poata incadra in

'eternitate.

t93

Mash? care Herb,. 14

Oorbele marl.............IM

Cazut e destut de trecvent si ne impiedecam de el la totpasul. Pretutindeni, pe stradd, in vagonul restaurant, incamera portarilor de hotel si in toate partite se gaseste

cineva care aruncd dictonul curent :E mai rdu ca subt unguri...

E de obicei cite-un domn bine imbrdcat, bine hranit, cuinele marl pe degetele cArnoase, cel care pronuntA dureroasasentintd. El o rosteste plictisit de cite on se intimpla sä nuaibd loc in tren, de cite on nu nimereste camera la hotel sauchelnerul Intirzie sd-i aduca friptura. Mai acum doi ani lumeatresdrea nervoasa pe urma acestor apostrofe si se iscau in-clierdri care aduceau la rezon pe autorul comparatiei acums'a obisnuit si insulta nu mai are ecou. Abia doar cite-unpreot Wan sau cite-un ofiter invalid mai protesteazd, stir-nind zimbetul celor de fats cu revolta for intirziatd. Multi- 1mea insa nu se mai impresioneazd, fiincica in multime tot-deauna se gaseste cineva care se apleacd la urechea vecinuluisi cid latnuririle de circumstanta. In trei minute se stie de cdtretoti ca indraznetul protestator, pe vremea ungurilor, era unmodest functionar la o Warta din provincie, unde se WA-

N banea cu cele cloud sute cincizeci de coroane pe hind ft cacirconferinta lui apoplectica de azi, plus milionul de care

(

195

dispune, fac parte din generoasele revdrsdri ale regimuluirominesc...

In astfel deimprejurari auditorul In mod fatal se resemneaza§i Invaluie cu priviri intelegdtoare pe dommil bine hranit,care dupd un violent acces de tusa grass, congestionat cisAtul, mai repeta °data obraznicia

E mai rau ca subt unguri.

** *

Boala vorbelor mad, Inca una din maladiile bietei noastresocietati in goana ei de prefacere.

Ca in toate partile, deodata cu libertatea, s'a ivit §i carica-tura ei, grandilocventa, care se lafaie§te astazi pe toate call-rile,sfrigindu-§i ororile nesabuite. Firepe, nici aceasta boald,ca atitea altele, nu vine de jos din regiunile bunului simt alepaturei populare. Taranimea are mai /nth prin instinctele elviziunea clara a situatiei care nu-i ingdduie sa asvirle nici cuprostii, nici cu minciuni. Stind de vorba cu satenii no§tri aidIn Ardeal, vezi a mintea for o clips nu depav§te echilibruljust al proportiilor. Oameni sanato,i, cu judecata cumpatata,odata nu mi-a fost dat sa and din gura for ineptia bineface-rilor depe vremea contelui Tisza, deli, daca stint mizerii §iprivatiuni, ele ating mai Intli multimea dela sate. Dimpo-triva, taranimea cu intelepciunea ei, resimtind puternic glasulsIngelui, suporta lipsuri de tot felul, avind suprema conso-lare ca prin Intregirea neamului, indrumare spre bine va veniin mod normal. Este logica nationalismului organic carevorbe§te acolo jos, acea con§tiinta de rasa mo§tenita din ve-chime in toate cAtunele Ardealului nostru §i exaltata pima laparoxism in cursul marelui razboiu. Dar In afara de acestemanifestari de convingere populard, vocabularul vorbelormad it refuza Ins4 psihologia taraneasca sobra prin carac-terul ei §i pururea departe de flecarie.

496

Retorica grandilocventA face parte §i ea din actualul pro-ces de fermentare sufleteascd al clasei conducatoare.

E un fenomen moral destul de interesant aceasta cascaddde vorbarie care napade§te astAzi aid pe la toate rdspIntiile.Libertatea in prima ei periodd produce de obicei pe lingd ape-titul exagerat pe care-I Impinge la suprafall o foame atavica§i accese antipatice de volubilitate. S'ar pared ca dupd tacereaseculard in care a fost cufundat Ardealul, deodata cu desro-birea a inceput sd vorbeascA §1 notele stridente ale acestorperipatetici de ocazie rdsund departe. Oameni mai ieri in toatafirea, aciuiti in mici adaposturi provinciale, ie§iti din teribilaumilinta a Ungariei care-i martiriza §i sdltati peste noapteca prin miracol in fotoliile engleze§ti ale bdncilor, i§i iau acumaiere de vitejie §1 fac un stra§nic tapaj din bun senin. Privin-du-i in fatA IV dai seama cu mina pe inimd ca unul nu se gd-se§te in acest cor de cirtitori care sa nu se fi ales cu palpa-bile multumiri personale pe urma schimbdrii de hand. dinEuropa centrald §i cu toate aceste ei se agita §i striga pose-dati par'cd de infrico§ate furii...

Recolta cotidiand a vorbelor mari la ace§ti cavaleri aidemnitatii postume se chiamd, fire§te, politica.

Scdpati din imperiul teroarei §i al mutismului, ei sunt acumplini de solutii pentru toate trebile publice, ei nu mai recu-nose nici o autoritate, cautind sd se rdzbune cit mai degrabdpe spinarea statului romin de toate palmele sclavajului deieri. 0 opera de constructie, desigur, nu poate ie§i din acestemagazine de gesturi triviale §i chiote lard rost. Politicala ei e o speta de criticism urldtor, steril §1 fArd conse-cinte. Buni burghezi, cople§iti de norocul improvizat, sunt gataIn orice moment sd lanseze o lozinca rdsundtoare. Arsenalulfor nu e decit din vorbe man care pocnesc in gob ca baloa-nele copiilor la Md. Ei vorbesc de democratie, ei amenitnacu pactul dela Alba-Iulia, ei vor sd desrobeascA pe 4 regateni.,ei sunt gata on cind sd aminteasca regelui Ferdinand soarta13 ourbonilor.

197

Maladia isi face cursul sl s'ar pared cd e In crestere Inch.Dupd ce vorbele mari s'au trancanit aici pe la atitea adu-

ndri de popor, stirnind sila Si desgustul taranilor, chio-tul din Ardeal s'a mutat la Bucuresti. E in adevar un aspectsi trist si grotesc aparitia acestor chiaburi elementari care -viplimbA astazi prin sAlile de Intruniri verbul for bolovanos,acolo unde eleganta elocintei romInesti a izbutit de mult sAstatorniceascd o atmosfera de civilizatie.

Parlamentul a ajuns si el un loc de intilnire al acestet spe-ciale oratorii In care o vitejie recenta Isi etaleazA toate In-drasnelile. Barbatii de stat pe care-i scutura frigurile subt eraungureasca cind se gindeau la cinaltul guvern, sau la a prea-indltatul tron cezaro-regesc., to miri ce Wu& dela Gherlasau Blaj care pita alaltdieri se bilbiia de sfiala obedinteicanonice, isi bat pieptul astazi in mugete grozave si nu maipot de turbati ce sunt in sacra for minie de apardtori ai li-bertatii. E un sgomot cumplit subt cupola din dealul Mitro-poliei, vorbele s'au umflat si bunul simt calatoreste departede ilustra Adunare

Dupd apologia tarismultn, facutd de-o inconstienta dinBasarabia, urmind tipicul cunoscut at exagerdrilor de aici,cetatenii din Ardeal vin si ei cu contributia for de IndIrjitaobstructie. Cititi ddrile de seams ale ziarelor, insemnati-vibine numele neinduplecatilor clamanti, spargeti coaja obscu-ritatii for si vedeti ce vd ramine pe urma acestei trecatoareanalize. Ca sa intelegeti pind unde a avansat pembila dimi-nutie de cerebralitate Si sa vd dati seama ca acest hasis ordi-nar al vorbelor mari a napadit chiar si firele mai distinse, su-puse In trecut la oare-care discipline de gindire, cintariti, virog, aceastA frazd smulsd la intimplare din cuvintarea unuimeritos profesor universitar din Cluj, istoric apreciat de nottoti: 4 Nici land Rusiei, nici sultana! Turciei n'au Inceitufatmai mult liberta file poporului decit acest guvern'...

LAsind la o parte stupidele calcdri de lege ale cirmuiril

actuale, nu vi se pare cd ne apropiem in mod primejdios de

19R

tetorica delicioasd a eroilor lui Caragiale cu astfel de invo-cdri ale... sultanului Turciei ?

Addugati la aceste pentru completat ea tabloului si recen-tele elogii aduse deunazi in Pariamentul romin regimuluiunguresc de catre d-1 Alexandru Vaida, Post prim-ministru sicunoscut mare mester al cuvintelor cumpatate, care din mo-tive de inaltd oportunitate politica s'a crezut dator sd strigeIn fata lumii, probabil in amintirea pdruelii dela Budapesta,ca presedintele camerei unguresti era un monument de obiec-tivitate pe seama noastrd...

* *

Da, suntem In plina vorbarie goata. Cuvintul, acest fluidsacru in care creerul uman a topit at/tea minuni, is not e ne-socotit si dezonorat ca un diamant cazut in balarii.

Lumea, fireste, nu mai reactioneaza la desgustatoarele vio-lente guturale, timpanele au obosit, superlativele s'au rdsu-flat si-o unanima slid s'a asternut peste suflete. Din toatebolile, poate de asta ne vom vindeca mai de grabs, tocmaifiincicd innotam in ea piny in git.

Deocamdatd insa suferim brutalizati la tot pasut de dervisiiurldtori si ahtiati dupd o bineidcatoare si rodnica Mere, negindim la vremea de mime crud pe rulnele vorbelor marlsocietatea echilibrata va instals in mintea tuturora cenzuraimplacabila a bunului simt...

199

amsaril.

Astavara la Cluj, in pragul hotelului New-York, mi-apus mina pe umar un damn elegant cu irepropbil cos-t= de sportsman englez i cu un-zimbet larg de birui-

tor. Am avut un moment de ezitare in fata lui, flindca nultiam de unde sa-1 iau, a§a rubicond §i familiar cum dadusebusna asupra mea. M'a lamurit el degraba, degajat Si imper-turbabil, rizind gutural §i sonor de sfiala in care ma gaseam.

Nu-ti mai aduci aminte, acum cinci ani in gara de Nord..Un bilet de recomandatie... vremuri grele pe-atunci...

Am strins o clipa din gene §i dintr'odata memoria mi-areconstruit tabloul. L-am revazut in postura de odinioara,rind cerea slujba, slab, de§irat, cu sperietura in ochi, invo-cindu-mi prLgatirile lui de economist care 1-au slujit mult pevremea razboiului in calitatea de ofiter la administratie.. IIpierdusem din vedere pina mai anul trecut, rind cineva mi-1.reimprospatase, spunindu-mi ca a dat lovitura §i ca aurcat repede scar a norocului...

Da, da.., Tin minte... i-am raspuns lini§tit, in vreme ce etma privea senin di ept in albul ochilor.

Vii dela mo vie ?Nu, zic eu, n,am rno0e... liar dumneata ?Sunt in plimbare prin Ardeal cu automobilul de douse

201

saptamtni. FrumoasA tars I.. Nevasta-mea e incintatA.. Re-gret ca n'am luat limuzina, cum e prat pe sosea in maindeschisa ; da, frumoasa

Vrei sA cumperi ceva pe-aici ?Nu, pamintul nu e tocmai productiv la d-voastrA, eu am

In Ialomita...Atunci poate sA iei o fabricA, ii replic eu cu

FabricA nu, ca am la Ploiesti, dar altce va...Ce?Uite, as vrea o ruina...Ce ruina ? fac eu speriat.5tii, nevasta-mea, caracter romantic, ii plac strapic rut-Ce sA zic, si pe mine ma impresioneath, ass cind a-

pune soarele, ziduri paraginite, turnuri medievale,creste mus-chiu pe ele... e foarte evocator. Cind treceam ieri pe drumdela Brasov spre Cluj, am vazut ceva admirabil, H zice Feldi--oara, dad nu ma'nsel... N'ar fi de vinzare ? Nu m'a pututdelusi nimeni. AS cumpAra -o bucuros, mi-as face o vilA co-cheta, vizavi, ruina in fats, vine frumos de tot...

Da, raspund eu incurcat. S'ar putea, nu stiu, o ruina...Cum II vedeam insa pe sarnsarul imbogatit coplesit foarte se-dos de scrupule estetice, cum Intinsese tocmai bratul drept siplescaia din buze sa-mi vorbeasca iar de amurg, m'a pufnitrisul..

Salutare, salutare, st am plecat.Omul care cautA o ruina... Rideam si ma uitam imprejur,

poate nimereste cineva sA -i spun, sA ridem impreuna. N'amgasit si stind ass singur m'au nApAdit reflectiile ca de obicei,m'am posomorit deabinelea. Ce curbA grozav de repede, imiziceam, ce salt fantastic in viata acestui om, din ziva cindimi cerea mie un biletel in gara de Nord, ca sa intre in slujbAlPrin ce proces de extraordinary suprasaturatie va fi trecut elIn cinci ani de zile de a ajuns acum sA pu e ochii pe cetateacalugarilor templieri din veacul al treisprezecelea, ziditA pedimbul dela Feldioara ? Imi reveneau in minte pagini de so-

202

lard...

nele...

ciologle cu teorla exigentelor sf ma infioram gindindu -mA ladrumul pe care trecuse domnul cu costum de sportsman pinasli coboare din marina in fats hotelultu din Cluj... Pe spinarea_cui s'a fAcut acest voiaj macabru in imperiul norocului, tineplateste nota

Intelegeti, ca n'am mai ris de loc.Cind am incheiat sirul intrebarilor, am vazut destul de

!impede problema omului care cauta o ruina. Un singur lucruas fi avut sa-i spun, sA nu se lege morti§ de zidurile delaFeldioara, sA mai astepte doi trei ani, fiindca cu el si cu altiide seama lui, dad mergem asa inainte, toata Cara va fio mina

Reinviu aceasta figura antipatica, astazi din prilejul pana-malei pasapoartelor, la lumina cAreia o vastA galerie desamsari se desveleste din umbra.

Ei sunt multi, sunt fara numar in toate colturile. Fie ca seagita inopetrol on in Mina, fie cA inlesnesc exportul de carnevie pentru America, ceata for rasare pretutindeni in trenuri,la hoteluri, in anticamerele ministrilor. Fiecare din ei e uncorb care pindeste hoitul, fiecare a§teapta cu infrigurare saidea lovitura' Sf fiecare descrie cu mare vitezA curba omuluicare cauta o ruina. Toti laolalta sunt pasarile de prada, coali-zate in mod tacit sa prepare ruina taril. 0 atmosfera detesta-bila au raspindit aceste fiinte, un aer pestilential de cadavru.S'ar pared ca Rominia cu toate viltorile ei grozavedin care a iesit, s'a transformat peste noapte intr'un labora-toriu al aventurierilor, cA cinstea si idealul au murit pe cim-pul de Wale, §i c ce-a ramas in urmA nu e dectt masa i-nerta si sleahta cioclilor gata fad din cadavre piedes-talul bucuriel for frivole.

203

Nona,

?

sa-51

Care se fie explicatia acestei penibile pravaliri morale,tare resortul ascuns al unei caste intregi de delicventi ? Fariindoiala rdzboiul a sguduit psihologia omenlrii si-a asvirlitun val de cras positivism, menit sä schimbe pentru momentvalorile mostenite. 0 filosofie a clipei, pripita brutala, aluat Jocul acordului cu eternitatea. Vieata scapata din trap-see se traieste repede, ca subt umbra unei vesnice amenintari,si de aceea hedonismul cu toate transactiile de constiinta aajuns la ordinea zilei. In toate partite resimte continentul aceasta navala exasperate spre acapararea materiald.ln strai.natate Insa, societatea constituite reactioneaza cu tarie, echi-librul se pastreaza, traditiile it restabilesc si ordinea moralise ridica triumfdtoare. La noi impotrivirea pare tot maislabs, mediul ambiant incepe sä fie el insus supus si terori-zat de biruitorii pdcatului. Vor fi multe motivele clarapandrii:spoiala de civilizatie, origina strains a multora, sdlbaticiapoliticianismului altele. Din aceasta particulars fauna aoraselor au rdsarit samsarii, atita lume bine imbracata, carein loc sd fie la Vacaresti se incurcd intre picioarele noastrela colturi de stradd.

'Exists insd, din nenorocire, aproape o justificare teoreticaridicata la rang de doctrine pe seama acestor indivizi certaticu codul moral. E ideia de a sprijini in tiinpul din urmaaproape intreaga viata de stat pe spuma incerta a oraselor,cunoscuta conceptie de a ne crea repede cu orice pret oburghezie stdpinitoare. Cliseele din Occidentul pe care-1copiam s'au transplantat aici, la addpostul unui meschinspirit de fatadd zapacesc mintile. Intreaga legiuire curenta,cind nu se face direct inspiratd de frica maselor, e puss inslujba acestei clase fare radacini si lard busola. In Apus bur-ghezia se infatiseaza intrio linie nonnald de ascendents isto-rick fiind in totul rezultanta unei evolutii de veacuri. l.a noise face saltul, la noi se improvizeaza. Prea grabiti pentru aastepta un proces de desfasurare lentd, noi am inlocuit bur-ghezia.cu samsarii. Din aceastd legitimare politica se des

204

si

si

Si

si

lanjuie toate nenorocirile vazute §i nevazute. Samsarii au de-venit un puternic angrenaj, ale cdrui tentacule s,au infiptIn MOO temelia viejil politice, samsarii stint traficanji careau prefAcut in bursa un templu de idei.

Ce se va intimpla acum, e putin interesant. Intra chid lapuvArie sau scapa, eclipseazd fraudele cailor ferate pe celedela pappoarte ? Nu are importanjA. Aici trebuie sA se nA-rule o doctrind ; un sistem de &dire trebuie sd mid.

Peste atmosfera bolnavd e vremea sd se deschida \un ori-mut nou, o orientare schimbatd. Muljimea intronata indrepturile el, numai ea va ucide samsarii.

SO5

easarabia.....MIla

Conversatiile actuale ale delegatilor romini cu trimisii so-vietelor la Viena, dupA stirile de pins acurn, nu par aduce la un bun rezultat. Guvernul din Moscova a mobi-

Iizat totul ca sA dovedeascA lumii ca tine mortis la pAmintuldintre Nistru si Prut. Alit diplomatia cit si propaganda bol-§evica sunt in plina activitate ca sA conteste dreptul nostril_S'ar Ord ca ne gAsim in fata unei resurectiuni de caracternatiznal intransigent in tat:Ara raposatului Lenin, sau ca re-gimul sovietic are nevoie de un triumf ieften pentru potolireamarilor invalma§eli launtrice.

In once caz, in fata acestor atitudini bAtAioase ale veci-nilor nostri, se impune intrebarea logicA : de ce, oare, gu-vernul romin care avea datoria de a fi perfect informat asu-pra intentiilor dela Moscova, s'a crezut dator sA mai por-neascA aceste tratative pe urma carora nu se asteapta la nici asolutie favorabilA ? Era absolut necesar ca in imprejurArileactuale sa se dea ocazia guvernului sovietic de a pronunta anoun hotarire in chestiunea Basarabiei, cu toate consecintelediverse ale unui asemenea act inoportun ? Nu era preferabilasituatia de ieri cu raceala reciproca, lipsita de o specialA ten-Mune, acestei inaspriri violente din care strainAtatea desprindesugestiuni dAunAtoare si cetAtenii de peste Prut se aleg cu a

207

_

prea legitimA amaraciune ? lata Intrebari care se vor limpetin curind si vor rosti o sentinta hotaritoare asupra inspiratiei diplomatice a actualului guvern.

Ori-care ar fi insa lamurirea conterinter dela Viena, readtatul ei, chiar multumitor pentru noi, e mai putin importamdecit constiinta de drept a poporului nostru in aceasta pro.blema de viata. Basarabia, ca si Ardealul sau Bucovina, nu e

un pamint de cucerire harazit noua prin verdictul unui tribu.nal international sau prin recunoasterea celui invinS, ci repararea unei rusinoase nedreptati istorice in temeiul unui prin.cipiu imutabil al orinduirif de stat. Vechea mosie a lui Stefan.cel-Mare cu moldovenii ei, reintegratA la patria-mumA, nuconstituie decit acela patrimoniu national ca orice petec depAmint rominesc dintre hotarele actuale. ldeia aceasta aunitatii organice, care e la baza statului nostru dupa rAzboiu,poporul rominesc o respirii prin toti porii lui si nici o puteredin lume nu i-o mai poate smulge. Sovietele, daca s'ar calauzide o judecata normala, ar putea intelege usor acest adevar,care le-ar scuts de o noua aventura infructuoasa si in acela§timp ar contribui si la reluarea raporturilor de buns vecinitate intre cele doua popoare.

E foarte firesc, deci, ca demonstraptle moscovite agnaastazi constiinta publics din toate pantile tarii. Puterea de re-percusiune a aceluias organism propaga reactiunea NA de olovitura din orice colt ar veni ea. Si mai explicabil ne paresbuciumul recent al populatiei basarabene, care in deslantuinpatimase i§i manifestO infratirea ei cu noi. Dincolo de oroareade bolsevism care stapineste sufletele, un viu si puternic in-puts national se afirma dincolo de Prut. Cei 6 ani dela uniteincoace au rectifIcat in mod absolut constiinta moldovenilor.Ori-cite au fost neajunsurile guvernarii rominesti, intr'o pro-vincie bintuita de toate stigmatele absolutismului tarist, on-cit de coplesite de strainism au fost prin apasarea unui veacresursele de viata ale desrobitilor, o opera necontestata dereintegrare in evolutia neamului s,a produs aici. Dad tinem

208

seama de greu stile cu care am luptat §1 de recultatul ajuns,putem spune cu cet titudine cA dintre toate provinciile alipite13aarabia a realizat cel mai apreciabil progres pe calea na-tonalizArii. Un Examen cit de sumar justifica cu prisosintaacest adevar. De aceea pornirea ostila a stapinilor de odi-nioara trezeste protestare la fratli nostri si alipirea for seafirma cu miscatoare dovezi de solidaritate.

Dragostea moldovenilor lush trebuie sa fie §i o indru-tudre serioasA pentru toate cercurile conduclitoare ale vieliinoastre de stat.

De sigur, nu acesta e momentul cind s'ar putea plasaanumite tendinte de criticism justificat, cu toata finis ea seposte spune totu§ ca actualul conflict cu sovietele e chematsa supuie unei radicale rev.zuiri aparatul nostru de guvernare§i admin:strare de peste Prut, cu gindul de a bnplini anumitelacune si a introduce in mod rlefin;tiv prestigiul Orli in toatecugetele. lndepfnind grabn'c acest necesar corectiv poporulnostru din Basarabia, intr'o sinitire cu marele tot,impartasindu-se de aceleasi beneficii §i de aceieasi lipsuri ca§i restul va resimti toate probele unei fraternitati de fiecaretiipa.

Cit despre duo] tni, de on unde at vent spre oricecolt §1 -ar atinti privirea, ei pot fi convin§i cA toate partile al-catuitoare ale lull noas re sent ineltegate in aceiag trup zl

tiestinul lot se confundANoi putem fi astazi saraci sau bogati, potolit! sau dor-

nici de o soarta mai bana, dar suntem una §i nu ne mai des-parte nimenea.

tu3-*Mustul care flerbe,

palp'tind

is

eei eaPi pleaea, eei caPi aim..(Fragmente)

1.

Deunazi la Cluj intr'un amurg de tornna tirzie.

MA oprisem la un colt de strada, in feta unei casevechi, cu frontispiciul monumental, cu boltituri largi si

Cu feresti gotice, una din acele cladiri de armonie litustita pecare le-au lasat mostenire Ardealului mesterii din- veacul alsaptcsprezecelea si a cAror infAtisare venerabilA contrasteazaass de ciudat cu arhitectura moderns ungureasca completlipsita de scrupule artistice. Cautam tocmai sa disting em-blt.ma familiars incrustata in p:atra, la o firidA din dreptulportii, cind usa de stejar s'a deschis bruse si o umbra de fe-mee s'a strecut at pe ulita, trecind pe dinaintea mea cu pasgrabit, urmaritA paecA de constiinta unei fapte rele...

Contemplatiile istorice mi-au lost in acest chip intrerupte siinvoluntar mi-am indreptat ochii spre fiinta ce se desprin-sese din acest cadru de lint to patriarhala, care in lumina tern-iterata a suburbiultu aduce mult cu tristetea unui sarcofag.SA fie oare epilogul unei idile ? mi-am zis sl in sufletcram gala sa ating coarda inclulgentei celei mat largi, cindfelinarul de-alaturi mi -a risipit grabnic iluzia clipei. ErA o

211

bilta babusca uscata, care se prelingea pe ling& ziduri inblana ei saracacioasa. Is' depana picioarele in pripa, din dndin cind se uita imprejur cu o tresarire nervoasa si stringeasubtioara o cutie pe care cauta s'o ascunda...

Firea, on poate mai mutt vremea, a furisat, se vede, in fie-care din not tainuite impulsuri de detectivi, caci fara sä vreaum -am potrivit pasul pe urma ei. Aveam impresia a din ve-chea casa bolereasca s'a dosit ceva in bisacteaua batrinei,care nazuia inainte dealun;u1 ulicioarelor in umbrele inserarii.La o raspintie s'a oprit, §1 am vazut-o disparind discret dupapragul unei pravalii.

Am trecut in fata vitrinei sa urmaresc mai deaproape des-nodamintul dramei. Era un anticar. Prin geam se vedea bini-sor inauntru. Jur imprejur mobile vechi, candelambre, bron-zuri, carabine, covoare si pe etajere cunoscuta orgie deportelanuri si cristale de Karlsbad. Stapinul buticii, un Gyre'niosneag, adus de spate, cu lumini fosforescente de licuridin ochii vii, s'a r dicat respectu is din jetul lui cind a intratclienta si inchinindu-se i-a sarutat mina. In retlexul lampiiele"trice am pu ut s'o vad bine hi fata. Era o aparitie dis-tuna cu linii fine, cu buzele strinse ca de-o protestare amara,cu nasut acvilin §i cu privirea stinsa. Din gesturile transatecare-i insoteau cuvintul sacadat, din brosa de diamantedela git, din tiremurul aristocratic al capului si din reverentaovreiului am inteles de gran ca nu-i o figura comuna si-amurmarit cu un interes accentuat scena dela anticar. Discutiadealtfel a fost scurta, matroana cu o miscare silnica a depuscutia pe o masuta In colt, au urmat citeva momente de cum-panire profesionala din partea jupinului si apoi dinsa a plcat, condusa fiind pina la iesire de negustorul plin de atentilsi umile plecaciuni.

Fireste, curiozitatea m'a impins si pe mine in dughlana sadescurc itele acestei povesti. N'au trebuit multe staruinti §Ichipul de eremit al moreagului s'a inseninat cu spontdnei-tatea caracteristica a rasei, in vreme ce destainuirile lui,tn-

212

trerupte de reticence §trete s'au pornit asupra mea ca ocascada.

Cunt, n'o cutioa§teti pe baroana X ?...Uitati-vä, mi-a lasat in comision sa-i vind doua vase

de Sevres, o diademd de briliante prinse in platind, doudpumnale turce§ti cu lama de Damasc, citeva tipsii de argintmasiv... Sunt foarte frumoase, sunt de pret... sunt admira-bile.-

Anticarul s'a pierdut in exortatia lui interesata pe care n'omai ascultam, fiindcd numele baroanei ma dusese departeinapoi pe scara vremii in istoria Transilvaniei, in zileleAprobatelor i Compilatelor, and un strabun omonim al eiera cancelarul tarii intr'o perioada de cumplita oropsire pen-tru bietii iobagi romini. Din timpurile recente retineam scan-dalul unui descendent cu o artjsta dela opera din Budapesta,un duel cu un membru at Casinei magnatilor, un joc de cariila o statiune balneara...

Ruda cu baronul X ? intreb.Sotia lui, raspunde anticarul. El a murit inainte vreo

§apte ani la Abazzia. A fost o viata stra§nica 1 Vechi to-vara§ de chefuri cu kronprinzul Rudolf, cite ar §ti sa va po-vesteascd lautarul Pongratz.... De trei on 1-a scapat de fali-ment guvernul din Budapesta, i-a rascumparat mo§iile, cari-s'au dus mai tirziu la masa de card... Matta s'a prapaditofticos, mai are o fats, e morfinomana....

Batrinul evreu s'a oprit o clipa §1 judecind pe semne tit--cerea mea, plecind barba in piept, a continuat rar, apasindvorba ...

- - Da, domnul meu, lumea se schimba. A§tia se due, le-asunat ceasul mortii... Eu traiesc aici intie mobilele for, cele dinurma semne ale unei domnii de o miie de ani. Ei nu §tiu samunceasca, ei au fost intretinuti, ei vin acum la mine... Ba-roana X vinde din casa ...

0 atmosferd trista se degaja din filozofia mo§neagului.Pares ca-mi vorbeVe gropa§ul din Hamlet in mina cu capa-

213

tina lui Yorick. Din toate unghiurile pravaliei lui aveam in,-presia ca mijesc umbre §i sboara tilled. Dulapul enorm dinfund cu fatada de iconostas, cele doua fotolii dela picioarelelid greoaie §i umtlate ca doi canonici ventripotonti, cava-ierul cu peruca din tabloul depe parete, toate nimicuriledepe polite Imi vorbeau de suprasaturatia, de lenea §i decrimele unel societati parazitare, cople§ita de boli §1 ucisAde propria ei conceptie de viata...

Am pardsit in'eriorul sinistru al ovreiului cu sens0a elam asistat la un sfirit de istorie §i a mucegaiul dinauntruse cerea el insu§i dupa o navala de aier proaspat de afarl...Ajuns din nou pe strada eram prins de buimaceala ca dupAo ingropaciune. Ratacind a§a in ne§tire, m'am pomenit dinnou in fata casei vechi de unde ie§ise babu§ca grabita cucutia subtioara. Frontispiciul larg de piatra cioplita era totfrivalit in intunerec, abia in fund, Ian) oddity dosnica,tremura ca o lumina galbena de luminare ..

In noaptea de toamna tirzie, cum se ivise stelele pe cer,aveam dinaintea mea un aspect de mauzoleu cu cele din urmiticariri de candela deasupra unui sicrili...

M'am trezit din toropeala §i am grabit pasul...Sunt cei cari pleaca...

U.

A don,' Li in tren spre case.Calatortile astazi sunt, cum se §tie, expeditii destul de pri-

mejdioice. Mai antipatice insa decit accidentele dela Valea-Larga par compartimentele cu aierul for de trivialitate, cupieta grea de negoate §i afaceri, cu conversatiile for pline decif re §1 permisuri. Acceleratul incarcat cu un asemenea bagajsufletesc ti se pare un moiistru care plimba dealungul tarii oIlcomie indiscrete, o bestiala poftil de exploatare §i o rapa-citate brutald....

Shateam gl-etuit In coltul men inconjurat de cetateni ai

214

tArli noastre bogate §i asupra mea cAdeau accentele sgomo-toase din retorica lor speciala cu care comentau capriciiievalutei. Ca sA scap de aceste inoportune violente guturale amlacut apel la cartea din buzunar a fratilot Goncourt :Histoiredela Societe franfaise pendant la revolution.. .

Paginile celebrilor autori m'au convins degrabli cAn'ain a-lace cu o lectura intimplAtoare de voiaj, ci cu constatAri ve-ridice ale unor frnprejurari de vieata, care punfndu -mi In lap,o raspititie importanta din istoria Frantei, limpezeau bini§orresorturile psihologiei din zilele noastre, pe urma marehricataclism de distrugere si nouA creatiune.

Revolutia franceza, sfarimind cadrele feodalitAtii a dat dru-mul fortelor latente pe ruinele vechilor alcAtuiri infrinte. tinval inform de sAnatate robustA a nal:di:lit arena, maturindputrigaiul unei degenerari seculare. A fost, de sigur, un actae justitie care trebuia sA vie, ca o rezultanta normalA a uneisera intregi de energii acumulate. Spectacolul privit In intre-gimea lui cu deosebire privit prin prizma consecintelor ce aavut uriasa deslantuire, nu era lipsit de grandoare. Sgu-cluirea insa, ca orice schimbare violentA a unei societAti, pre-zinta in vechea ordine de drept, sdrobind cliseele ei uzate,pins a ajunge insa sA-si fixeze §1 introneze noile valori, a in-tervenit o perioada tulbure de eclipsare a ierarhiei morale unlel de Umwertung aller Werte, cum ar zice filosoful german.

Fratii Goncourt ne introduc in intimitatea acestor zileagitate, desvalesc colturi de viatA. si reinvie sceneria in-treaga pin la ultimii figuranti. Ei arata slAbiciunile claseistApinitoare, acea aristocratic senila stoarsa de plAcerile unei-hedonism amoral, justifica prabusirea celor care pleacd, darse opresc in acelas timp si inaintea celor care yin, analizindnest cortegiu in'varietatea lui multipla. Caleidoscopul fsi des-face astfel imaginele subt ochii nostri si trebuie sa mArturisirndela incept ca aspectul moral al primilor ani de clocotiredin marea revolutie tin e din cele mai edificatoare. Precep-tele traditionale ale unei societAti constituite eau sacrificat,

215

venind In locul for o stare moped pima de oncertituchni,orbecdrii Si crime. Parisul s'a tranbformat de grabs inturnicarul orbit de patimi si chinuit de probleme, vechile sa.f.aane literate au devenit centre de agitatii politice, jocurile

de noroc s'au intins ca o groasnica rnalad:e in nenumarateleiripouri, fenomene de libertinaj s'au ivit tot mai dese inAnd clerului, scandalurile in furniturile de stat erauscumpetea fantastitd, in vreme ce entusiasmul sansculotilorhraniti cu lozincele bonocastice ale idealttrilor constitu'tionale se exploata et' cruzime de catre noii potentati airepublicei...

lntre altele se degajeaza un ins atarrant precis din do u-mentele acestor fini observatori, e faptul cd rindurile noilor

veniti in orice prefacere bruscd a unei societati sunt tulbuns.1 cd la adapostul primelor zile de biruintd a note' doctrine detransformare avangarda care paseste pe arena se infa-tsazd intr'o armura morals din ale mai defectoase. Fire te,odeea se ridied triumfdtoare, dar ca sa poa`d izbucni fia-cara In toata strAlucirea ei purificatoare, trt.buie mai inthsa simtim fumul in ochi si o scorn-ont aid de splord anti-patted_

Aceste constatari fugithe mt se intipareau in on tote dinlecture fratilor Goncourt, cind o controversy pe chestiuneaexportului de oud a impartit in cloud tabere pe companioniimei de compdrtiment, sbiciuindu-le pasiunea piny la paroxismindeletnicirea mea a delen't imposibild si am fost nevoit sa

refugiez In vagonul restaurant...Stand la mesita din colt, mi-am a§ezat cartea dinainte, dar

cetania mea a continuat de asta data nu din foils carpi, cidin figurile cAlatorilor care se insdrcinaserd el sa verifice inmintea mea adevdrurile nemiloasei opera de analiza social/latd-i cei care vin, iatd avangarda asezdrii noui de stat, vi-vandierele biruin(ii... In ritmul trenului, in clincetul de otelese reconstituie povestea fiecdrui In parte si galeria depe maidSend, escaladind vremea, se multiplied si se completeaza...

zilnict,

mil

In mink, SIMI cum reinvie icoana de demult din vretruk.de apasare ale Ardelului, renasc figurile care impopulauatund arena sarmanului nostru microcosm ci in alergarea va-gonului povestea mi se desfa§oara inainte tot mai limpede,tot mai implacabila. Revad zitele crincene ale razboiului cutacerea for sumbra, cu paginile de umilinta politics si tresarca de o sgtiduitura brutala la amintirea forfotirii cinuplitede viteji posturni care s'an ivit aid pe lama lib rtatii stropiten singe t,eneros... Cum au tisnit noroae de tot felul din he-catomba tiortilor si cite stove strimbe se scriu in aceasta pa-gird proavata a istoriei. .

Domnul din colt de pita, mare mandarin politic improvi-sat, si-a stropit norocut cu citeva vaa:oane de spirt, tova-rawi lui a fost saltat de soarta Imediat dupa unire inteurtadrairabil automobil Mercedes, proprietatea statului, fire§tepe care I-a deteriorat msg., inutindu-se dela Sibiu la-Cluj cu arhivele Consiliilui di ri gent, marele barbat a urcat por-cul de Craciun In automobil gi porcul a dat Bata somptuosularanjament al limuzinei . La alta mash este savantul de legeano* fost piny alaltaieri advocat pe undeva pe la Dicio-Sin-/Chat, astAzi autor de teorii constitutionale, insotit de dont-mil care (Nationali/eaza, mernbru cooptat in 24 de consithde administratie... *1 tot all inai ite gradina zoologiei noastrepolitice prezinta splendide exemplare in vagonul restaurant.lath §i pe preotul devenit negutItor de porumb cum privestepe fereastra sa-§i vada vagoanele, iata prefectul Rominieitraregite, fost pita detinazi spion linger §1 un incalificabilborfas, iata exploratorul depe malurile Dimbovitei venit inkrdeal is contactul cu un consortiu dPla Budapesta introafacere de paduri.

Ironia resemnata a celor doi autori francezi e yelled ills-Birtiinta ideei scoate in prlmele zile pe planul intaiu

sgura uval a si pe seama temperamentelor echilibrate, cumpe seama anali§tilor, viata e un prilej de reale suferinti la

asemeni raspintil marl ale istoriei

217

fitnuLA

.

et

WI:ail

z.i

...

Slava Dommilui, trenul ea oprit, e gara mea, ma dau jot,,riA scutur ca de un copier. ..

Cei care yin...

Mo§ ilie, admirabil mosneag, vecinuI meu se duce cu sanlatiuph lemne $i-I %Id in capul satului adapindu-si boil..

dm drum, revederea ne inveseleste pe amindol...Ce mai zici mos Ilie ?NingeI . rAspunde batrinul mingtind cu blind*

lruntea boului din dreptul lei si intinzind celalalt brat In largca si dud ar tmbratisi intreg peisajul de iarna...

jurimprejur e zapada, tAcere, bun simt si eternitate...

318

tutors

N.

Tabla oaloPiloP.

Din copildrie,e mult de atunci,imi reinvie adese figura.omului care pentru intlia oars mi-a intiparit in minteprofund §1 nesters notiunea ridicolului.

Era in sat la not un batrin pensionar, fost cindva in tine-retele lui pe vremea absolutismului austriac tnalt functionarIa dicta din Sibiu.Trdia intro absolutes izofare de toatA lumeadimprejur stinted mult haz la tarani cu atitudinile lui depla-sate de mare senior. Mosneagul era mizantrop si mindru, nu seamesteca de Inc in treburile satului. Era vizibil numai la marlsurhatori, cind se ducea in joben redingotes cu decoratia isbiserica, unde se aseza in strana cea dintii, nemiscat, ceremo-nios, sprijinindu-se in bastonul de abanos cu mtnerul de Hi-des privind de dupes barbetele tunse ca Franz losef, cu omorga solemnii, la toti crestinii. Cei de WA schitau unbet u§or cum H vedeau asa infoiat si plin de demnitate. Si maicararthios era cind iesea la plimbare in landoul yechi tras de(loi cai marl sAsesti foarte bdtrini, Probus Blandus, pe careII mina dinsul intr'un fel de buiestru domol, pdstrindu-si stcu aceastd ocazie acelas ritual imperturbabil. De obicei frigstated inchis in cases, era singurul om in sat care avea sone-rie, un clopotel de cioaie suna ascutit de cite on it trageaucopiii. si el aparea la fereastrd cu ochelarii pe nas, coboritnar'cA dintr'o gravurd de Holbein....

'

zint-

si

yi

si

gi

be cloud on pe an tata ma duced la dinsul, fiindcd ne erarud.mie si war fi supdrat de moarte dad am 11 neglijat pro-idIcolul. Unchiasul ne primed cu mult ifos dupd ce imi stre-curd in mina o dutcd de patru crditari, angajd cu tata con-versatii pe chestiuni de interes public. Vorbed intr'un ton sa-cadat si se rosted sententios. Din doud in doud minute se o-wed in discutie, tined din clubuc, iii apasa barba in piept

sauced vorba : Cind eram eu la guvern..Bietul Man par'cd-I vad acum, a fast foarte ridicol toata

vista. Vreo treizeci de ani a trait in satul meu, complectinutti si urmarit in continuu de muscatoarea ironie populara.Meteahna bAtoseniei lui i se tragea, dupd cit am interes maiItrzin, din faptul ca soarta ii aruncase pentru moment ininarea lipsa de carturari romini a Ardealului de-atunci, inteolunette care il ametise deabinele, cu deosebire pe urma deco-veetei dela Viena. Saltul acesta I-a distantat de semenii lui ttidupd ce pArdsit slujba pentru care n'aved nici o potrivire'fa mai rAmas decit cu nota reprezentativa de care nu s'anta despartit niciodata. Lumea insa, transanta ca de obiceiu,a uttat repede marimea lui de odinioard Fara sd mai fadanalize psihologice, I-a cintarit dupa valoarea reala, raqp1A-ttndu-1 cu glume.

E mort de mult, Dutnnezeu sa -1 ierte, eu insa trebule sa ridcu poftd de cite on mi-I reamintesc cu gesturile lui de marekatentat:(Cind eranz en la gayer.,...

*

Profilul mosneagului din copildrie imi apace tot mai desin *nil din urma, de cite on ma gasesc in fats celebritatilorlmprovisate de valurile vietii noastre contemporane.

Perioada de dupd razboiu va ramine In istoria princaraetcristica sgaduire care a eclipsat tabla valortlor la no

220

si

tariff

m

ft

si.a

si

p

in aceste zile. Sociologul de miine va cerceta lucrurile In amanunte §1 va stabili cauzele. Va accentua de sigur o serie deercumstante atenuante, va invoca spiritul nivelator al tran§ee-tor, va vorbi de efectele imediate ale votului universal, va aratasterile de infatisare culturala cu total particulars a nouilorprovincii §i altele, gasind, fire§te, explicatie pentru toate. Fe-nomenul in sine insa nu va putea fi contestat §i deocamdataprezentul sgfera pe urma lui. In fata noastra se desfasoara andureros proces de perturbare morals a societatii. Este groaz-

na;,ala a nechematilor, declasarea continua a tuturorslajbelor, diminutia de prt.stigiu a tuturor culmilor din viatanolstra publics.

Dela un capat al tarii la celalalt s'a putut inregistra aceastatendinta de regresare a valorilor. S'ar pared ca pe o vastysuprafatil energiile noastre se misca grtu si ca Rominia Marc,- cum ii zic foarte multi dintr'un iinpuls de grandilocventa

inoportund, este in aspectele ei multiple mult mai mica §1mai primitive decit regatul de ieri. Nerinduiala a crescut,rolul institutiilor diverse e mai sters, resorturile mecanistuu-.lui de stat au sla bit, si, ce e mai trist, ravagiile incompetenteistint intr'o permanatta cre§tere. Niciodata in ulthnele deceniin'au cerut cuvint mai matte jurnatati de oameni ca acum cladpind sus de tot prostia dmproapelui to urmareste la forpasul....

De sigur eclipsa de inteligenta este generals si a napadittoate domeniile, terenul de manifestare clasica insa e politica.Priviti imprejur §i veti vedea aici stra§nica eflorescenta amandarinilor rasariti peste noapte. Cintariti aceste admirabilepersonalitati pe care faitna le poarta in carul de triumf §i ju-decati-le dupe dira de lumina pe care II lass in urma. Ce simai umblati pe la Bucure§ti, pa§nici cetateni din Ardeal,deocamdata uitati-ve la voi acasa. Din mijIocul unei vieli pa-

' triarhale un vifor a smuts paeca radacinile de ieri si ne-ampomenit cu totii din bun senin cu o fantastica exagerare a tu-turor proportiilor. Lumea a iesit din faga§ul ei de normalitate,

221

mt.a

-terarida valorilor s'a hint. Politica a scormonit rarunchliso-detatii Si ca in once mare viltoare bolovanii grei s'au Igsatmai la fund, aruncind la suprafata vreascurile uprele. Efectaie In adevAr dezastruos §i cu multe nuance de ridicol. Spar-glad coaja unei obscuritati de o vieata, a dat busna Inainteanoastra o falanga de frunta§is in ale politicei. Toll au retetepentru durerile patriei, ace§ti adorabili doctori ai ArdealuluiEl striga la adunari publice jicnind indulgenta nemasurag ab'etilor tarani, ei dau interviewuri la gazetele din Bucure§ticare le anunta sosirea in Capita la la Virile zilei, ei dau lectii deadrninistrat Suveranului, ei lanseazA teorii constitutionale, eidin trei In trei zile se supara pe tarA §i ce e piramidal, emi-nentii bArbati ai prezentului vorbesc ca de un Eldorado deUngalia, patrialor de ieri, chid ace§ti candiciati de mini§triiactual' pledau procese de 50 de coroane is judecatoria de()col din Dicio- Sin-Martin...

Ce volburA tristA i§i face de cap subt ochii no§tri qi ce vatde anarhie intelectuall mai ales s'a pravalit asupra noastra,

o bro§ura de 30 de pagini s'a imobilizat cutare la o ea-tedra universitara, In vreme ce alt cutare din rosturile modesteate unor functiuni provinciale a ajuns diriguitor de milioane

mare mogul al tantiemelor §i cupoanelor...

SA nu desnadAjduim I °licit de indrasneatA in capriciile el,vista pAstreazA o tendinta de echilibru sigurAV

Frumoasele zile dela Aranjuez Incep sA se cam ispraveasca.Azi aici, miine in altA parte, normalitatea lei cere triumful ei§i oamenii se repun la locul for Celebritatile urcate pripitIn virtu( piramidei eapata de obiceiu ameteli §1 cad. Pe rindtrozne0e piedestalul subt maririle de§erte §i lumen recf§t1-

CI

i

** *

implacabila.

gindu-§i luciditatea de apreciere i§i inmulte§te intrebaritcimpingind la suprafata o unda de criticism binefacator.

Tab la valorilor se restabileste pe indelete.Nu e tocmai departe timpul cind crepusculul idolilor se va

accentua §i multe iiinte larmuitoare vor reintra in intunereculde Jeri ca niste haine demodate dintr'o garderoba veche. inonce caz, generatia de mime va glumi mull pe socoteala in-valma§elilor de astazi, cind va surprinde in to miri ce colt deprovincie cite un intirziat al acestor zile, lost mare barbatde stat, care pastrind Inca desinvoltm trecutului va spunerar §i apasat, stirnind hazul contemporanilor, ca §1 unchiasulcu decoralie din copilaria mea :

Clad eram eu la guvern.....

228

TPel sera in gm de noPd...

Trei serf dearindul am asteptat in zadar in Bucuresti lagara de Nord un tren sl piece in Ardeal...

Fericitul eveniment nu s'a produs, deli din ceas inceas tin nou cuvint de Incurajare din partea sefului pornease invioreze pe bietii calatori, spunindu-li-se cA marina esubt presiune si peste un sfert de orA va trage la rampa. Abiaa patra zi dimineata, dupa o noapte oribila petrecuta la haltaGrivita, unde am peregrinat mai multi ca sA motaim pe unmaidar de acte gramadite intr'un biurou dela miscare,ne-am urcat in vagonul inghetat, sgriburind de frig si bla-goslovind dupa cuviintA cane noastre ferate, ne-am urnit ladrum...

Aspectul Orli de Nord din cele trei seri mi-a ramas inminte de atunci cu multele constatari si sugestii amare lAsatein urma. Depe vremea razboiului la lasi, cind ne mureau sol-datii got de tifos exantematic, n'am mai vazut asemenea nisi-'masa paraginire. Subt acoperisul gArii primitive, pe un con-dor cu ferestrele sparte, intro hall care gemea de o scandaloasitmurdarie orientall, ctteva mii de oameni inghesuiti, fugindde gerul de treizeci de grade, asteptau zadarnic sA le piecetem'. Ca in Ode rusesti depe vremea revolutiei, totul erainert §1 desorganizat Imprejur. Lumea amestecatA, goniti de

825

4/din1al case fits be*. (5

pierzarea de afara, stated si ea prostitA de atita paslvitate,Era o ingramAdeala de trist p toresc: ofijeri, hamali, profe-sori universitari, ovrei din Ucraina, deputati, birjari, minrstrulState lor-Unite, etc... Toti pAreau sfar§ill si priveau in gol cadupA o infringere mare, singura nota veselA o dAdeau Mills-trei adunAri vreo treizeci de soldati plecatt in concediu, caredin pricina frigului se pornisera pe o sirbA. Din cind in cindmai sosea cite o veste mincinoasA ca pleacA trenul treizectc1 unu sau a trenul cincizeci v pain( se apropie... Peste unsfert de ceas era insa deceptie generalA, fi ndcA se desntintea§tirea si o noun delegatie de notabili se grAbea spre biu ouldomnului §ef pentru a i cere lamuriri Am fost §i ea in acesteodaile scunde dintr'o aripA a garii, unde am gAs't =satevreo §aptezeci de finite de ambe sexe somnoroase tii obosite.Persona lul de serviciu, incepind dela un cetacean cu mutede conductor §i pins la un domn director, era foarte blazat§i afi§a o plictisealA lini§tita. Dupa ci eva consideratii gene-rale asupra gerului Si asupra pacurei, mi se pare tots ace§tifunctionari se cufundau in tAcere§i lard nici oexplIcatie rein-trau intr'un fel de marasm contempla iv. Cu alte cuvintetotce am vdzut Imp ejurul meu era o ma,inA hodorog to cm §u-ruburile ruginite, o marina care nu umblA...

A patra zi dimineata cand s'a pornit in sfi§it expresulkspre Cluj §i m'am ghemuit in coltul meu de vagon neincalzit,prin prisms invAtamintelor recente, mi-a apai ut o serie In-treaa de adevaruri gencrale care de o.iceiu se ascund dupifatada pompoasa, dar ies la iveald and nici nu to ende§ti.Realitatea e ca suntem cu tot apara ul nostni de stat

intro situatie de grozavadescompunere,aidoma ca zApAcealadela gars de Nord. Pe cit de admiral it material e multimeanoastrA. pe cit de solid e temeiul suflttesc at maselor carealcatuesc noua tart pe alit de penibila e incuria elementelorconducirttoare. FArA indrumarea aspra a unei miini tart, ['badla discretia unor con§tiinte elas ice, administrarea de diferitordin a tuturor ranuficArilor noastre de vista pare a di fa-

IN

liment pe toatA Ilnia. La chici ani dupli rAzboiu, cind statelevecine si-au. refacut startle for de odinioard, not ne namolimtot mai adinc in barbarie. 0 institutie nu cunosc care sd seti pus In picloare si sd ne dea binefAcAtoarea sensatie a nor-malitAtii. Las la o parte dile ferate cu tot convoiul for de ne-norociri, cu InfAtisarea asiaticd a mijloacelor noastre de lo-comotiune si cu destramarea absolutd care intervine dinlimp In timp. MA gindesc d. e. la armatd, care e supremulrazim de existents pe seama tarn si care dupd un gloriosrdzboiu, intr'o vrerne cind suntem inconjurati de duoiani, segaseste intr'o stare de plins. In orice garnizoand de provin-cie soldatii ni se plimbd flaminzi sl zdrentoA soldele ofite-rilor intirzie si armamentul nostru e ridicol. Dud la anratae acest hal deplorabil, cit de avansat trebuie sd fie rauiIn celelalte part! unde politicianismul frivol a dat nal/aid cutoate ororile lui. Dacd in Vechiul Regat, unde puted fi vorbade o continuitate de mimed, organisms) de stat bark delene ii incapacitate, ce sd mai vorbim de provinciile alipite,unde totul e improvizatie Inighebata pe repezeald cu elementegdsite in pripa ? Despre fiecare ram s'ar putei scrie volumeintregi ca sa se arate stagnarea absolutd d n lipsa unei muncioneste si a until spirit diriguitor. P etutindeni suntem mtr'unregres de cel p tin o jumatate de veac.

Alaturi de trenurile salbdtkite, ni s'a salbdticit si justitia siadmin stratia si instructia. E o sdlbaticire de ansamblu dincare se elaboreazd un suflet desarmat gata pentru transactiili plin de resemnare...

Deundzi cind treceam cu trenul spre Cluj si un tovards dedrum Imi ardta la lumina acestor adevdruri ca tot ce se chearndadministratie in Ardeal e in stare de decompozitie, aducin-du-mi ca exemplu a toti primpretorii din judetul Cojocnaau fost transferati zilele acestea din posturile for si cd la Oradea-Mare a fost numit al treisprezecelea prefect subt regimul romf-nese; privind spre fereastra vagonului, la Apahida, pe o lungirnede mai multi chiloinetri, am vazut din nou un enorm cimitir

221

.

de cale ferata. Locomotive tai vagoane cu miile, de diversprovenienta, material aruncat prada stricaciunii, forte irosite,propaganda rqinii Si neputintii noastre defileaza in fata tre-catoruhr. Aceste imense gramezi de fier ruginit asvirlite indrumul mare cu o criminals inconctienta sunt in adeviir celmai nimerit simbol al conducerii Si indrumarii unei tan. Pedinaintea for tree toti potentatii zilei cu fastul for gaunos §Idesert, in vreme ce milioanele putrezesc, demoralizarea crectei strainatatea n'are nimic de increstat in acest colt de pi-

mint decit inactiune §i fagaduinte goale...

Imi vine in minte o mica povestire depe vremea razboiuhti,care i ustreaza perfect situatia §i astazi ca §i atunci. Mi-aPost relatata de cAtre un gazetar american

Dupa distrugerea unei divizii bavareze care void sa fortezetrecerea pe la pasul Lainici, mai multi corespoidenti strain!de razboiu au plecat pe valea Jiului sa vada locul stralucitelnoastre izbanzi. Calatoria a Post instructive, lindca pe urmazdrobirii nemtilor cimpul de lupta era de un pltoresc desa-vit§it. Gazetarii §i-au luat cu ei pu§ti §i cA0 germane citeau vrut §i au Post primiti la comandamentul nostru cu multieleaanta. 0 masa copioasa li s'a servit cu glume §i voie buns.La friptura de caprioara generalui a rostit un toast Wee*irepro§abila frantuzeasca, spunindu-le oaspetilor ca frontule atit de bine pazit Mat o caprioara care a fost imprudentAii a crezut a poate se -1 tread., a cazut victims. Agapa cuampanie §i fine lichioruri lungindu-se pins in amurg, in

apusul de soare splendid care cedes pe colina din talk con-vivii straini au vAzut o sentinels razimata de pu§ca, o adeva-rats figura de latin dela Dunare... Americanul mai intreprin-zator s'a urcat pins la soldat sa-1 vaza deaproape, a ajuas

228

s

in rata lui, mare i-a fost insa mirarea cind i-a zarit gitulgo] subt tunica des-hiata gi cind pipa;ndu-1 a bAgat de StanitlcA eroul nu avea camas.

Fire§te, peste o luny de zile frontul dope jiu ne a lust tt A-

puns §1 americanul n'a fost surprins de loc...

Fast, cuvintari grandilocvente, Sampanie §i soldat inpielea goalA...

Nu vi se pare ca suntem tot acolo unde am fost acum optand §1 cA analogia ascunde dupa ea intunecate primejdii?

S29

Dpeptatea de Oinzare.

Dela razboiu incoace psihologia societAjii noastre aparesupusa unei radicale transforinAri. TrAind subt imperiulexigenjelor reduse, simtul critic ni s'a tocit, sufletele

s'au blazat 0 viziunea limpede a inceput sA dispara depe on -.zont. Subt perpetua tirguiala cu imprejurarile am ajuns laistervertirea valorilor, fAcind sA se confunde limitele bineluiif rAuiui in comtiinja publicA.

In aceastA stare de pasivitate morbida ne-am obi§nuit srtprimim once loviturA §i sA tolerArn once nedreptate. S'ar A-rea cA vechiul fatalism popular rominesc se imbina astAzi cuparticulars depresiune a rAzbolului, ca sl creieze o stare despirit in care Initiative le se destrata 0 puterea de reacjiuneslabgte din ce in ce. lnregistrAm astfel la tot pasul fenomenede marasm fi indiferepja. Zilnic se produc IntimplAri careodinioarl ne alungau singele in obraz §i care astAzi stinttraqate cu un zimbet de scepticism rece. 0 II oboseala saudescurajare, nu §tiu, dar vad din toate Partite cum resorturilenoastre de viata par cuprinse de o paralizie progresIvA.Mmina statului Willie subt privirile tuturora, WA sA maitrezeascA nici protestAri violente, nici critici acerbe. Ne pit-villim par'cl spre nefiinjA cti ochii inchl0 si cu fruntea senina.DArApanarea dimprejur nu mai smulge nici macar accente de

231

mirare, fiindca suntem In postu-ra omului care a patit de toate§1 nu-1 mai surprinde nitnic. Ne-am Invatat ca trenurile sa noumble, slujba§ii sa poarte slujba §i traditionala concep-tie de ordine a vietii sä fie calcata in picioare de cel dintllvenit In calea noastra. Desigur, notiunile morale s'au macinatin acest stra§nic proces de pulverizare a energiilor. Pe o*scat% vasty intre delict §1 crima o bogata eflorescenta s'aprodus in acest timp, ca sa mai angajeze interest!! pal'''.Iant al de aproapelui. Multimea de raufacatori ivita pe arenastirne§te mai multa indulgenta decit desgust. Milionarul depeste noapte, traficantul politic sau functiona ul Imbogatit,au devenit tipuri sociale curente care se intilnesc la toate ras-pintiile §1 carora nimeni nu le mai refuza mina. Am evoluatrepede de tot dela starea patriarhala de ieri, cinci ani an pre-schimbat atmosfera de austeritate rustics inteun bilciu pestrit,unde putine lucruri se mai gasesc care n'ar fi de vinzare....) In aceasta specials configuratie ce poate face observatorulobiectiv al putrigaiului care se pune In evidenta ? Ce puteamface noi, o seamy de oameni ai condeiului, obi§nuiti cu Tofu'dureros §i ingrat de-a trece prin sufletul nostru toate mariledureri ale multirnii ? Deaproape dol ani in coloanele acestelreviste am lasat sa defileze multele neajunsuri §i am spus ancuv1nt respicat In fata fiecarui pacat, cautind insa sa salvampentru orice moment un echilibru de judecata. §1 mai Met 85nu propagam descurajarea in vederea consolidarii noastre destat. Aceasta consideratie din urma cu deosebire ne-a facutin multe rInduri sa ne Inghitim revolta §i en pumnif strin§1sA apa'rem In fata publicului lini§titi §I ponderatori.

Marturisesc ca in aceste clipe, oricit de incercuil de indi-ferenta generala §i midi de dornic de a raspindi increderein jur de mine, ma simt biruit subt povara celui mai trist cer-tificat de Were morals care s'a abatut ca un infrico§at flagelpe biata tarn romineasca. E vorba de constatarile apltrutedeuttaxi in Curierul Judiciar, subt iscalitura until magistrat defrunte, pe care presa cotidiana le-a increstat In pripa §I le-a

2 32

nu-si

fart

pus la o parte. Nu mi-a lost dat insa sa repn de undeva astfet,de pagini si nu cred se mai fie un stat pe continent care saprezinte un asemenea tablou de penibilA desagregare suite-teasca. Domnul Pascu A. Dinescu, presedintele tribunaluluide Teleorman, In articolul salt Remuneratifie magistrafilorprestigiul justitiel publicat in pomenita revistA de speciali-tate cu dorinta de a stabili purul adevAr dincolo de asperita-tile politicei de partid, ne da cea mai intunecata pagina demoravuri din cite s'au sctis vreodatA in Rominia modernA_Vorbind de rostul magistratilor In timpul din urrnA d-sa re-cunoaste cA In ultimele alegeri generale s'au petrecut nere-gull ;I cd magistrafil, cdrora qi de astadatd Ii s'a incredin fatonoarea de a prezidd biurourile electorate, cu bunsauconsimtit ci chiar au ajutat ca neregulile sd se scivir-;eased. 0 sentinta de moarte morals in dublu sens se des-prinde din grozavele rinduri ale . curagiosului magistrat. Ecompromise legitimitatea Parlamentului construit prin frauds,dar e pronuntata decapitarea magistraturii. Domnulprergedinte de tribunal prevede acest adevAr si ca un consu-mat judecator arata si motivele rucinoasei* cAderi. D-sa in-voacA halul de mizerie materials care a degradat nenorocifatagmA, odinioara neatinsa In probitatea ei, §1 ca o mArturiesupreme ne desvaleste spovedania deSnAdajduitA a unui.vechiu magistrat., aruncat de vremea de azi in vAlmasagulactualei descompuneri : 7rebuie Mire in cap, dragulmeu,cel dad not judecdtorli mai continuum sd rdmfnem Inagistraturd, o facem asta numai pentrucd ne speculamnot rolul de judecdtori, ca sa putem trdiv. Grozave si ne maipomenite destainuiri, care ni se infig ca nit her ro§u in suflet

ne sguduie in toate fibrele conctiintei! Autorul articolului,trAgind el insusi concluzia constatarilor sale, rezuma In ur-inAtoarele verdictul irevocabil : Mai este oare nevole devreo demonstrafie care sd invedereze cd dreptatea este devinzare cd prin urmare eel care va da mai mutt, tiedva fi socotit c'o are ?,.

tt

tf

ti

tl

an

Va sa zica : tdreptatea este de viiaaret...lata dictonul situatiei pus in circulatie in revista de specia-

litate a judecatorilor din lard. 5tiu multe pagini de istorie incare la anumite momente de stricciune In alte partiprint lozinca situatiei, codificarea dela Teleorman insa e ounica In felul ei e de o adevarata monumentalitate tragica.*tiam si not pins astazI ca se sopteste de o interpretare etas-tia a indatoririlor profesionale la o seama din magistratiiprezentului, auzeam ca functioneaa In uncle parti ale tarsitribunate de arbitraj constituite din cetateni §i ni se speneinu demult, ca In regiunlle de nord ale Ardealului rabirdi inde-plinesc si pe seama taranilor noVri rolul de judeclitori...Toate aceste circulau fare sa agite lumea in mod deosebit sitare sa sibs darul de a inlatura pe un moment macar obis.nuita somnolenta morald. Astazi vine insa magistratul trims'la gazeta lui si face diagnoza cu cunoscutul calm al meserlei:flti Incredintati d-lor: dreptatea e de vinzare...

E In adevar un moment care trebuie retinut, un momentde o fioroasa maretie. Dace nici aceste cuvinte nu vor puteica niste piroane batute in carne sa ne puie in picioare scor-monind toate resturlie noastre de demnitate si de omenie,atunci inseamna ca suntem in mod iremediabil pierduti gi mi-siunea istorica cu care a fost insarcinata g neratia de azi aesuat complect... Ftindca declaratiile presedintelui de tribunaleehivaleaza cu denuntul unui preot din usa altarului: Luatiaminte, toti citi vreii sa va impartasiti din potirul meu, capiinea si vinul dinteinsul sunt otravite

Aud ca d-1 G MArzescu a ramas indispus de desvelirile ne-indurate din revista judiciary si ca printr'o circulars ar fiinterzls orI a manifcstare publics de acest sens din parteainagistratilor. Rau faceti, d-le ministru de justitie! Nu cu

tOcerilor poruncite se poate tarnadul cangrena depe tru-pul nostru... Acordati, va rog, dela inallimea fotollulul mi-risterial toata rasplata acestui sincer cuvIntator s1 dace sepaste cistigatl-i o decoratie. In mijiocul unei societal' pornite

s'a

I...

spre povirm§ a aparut °mut cel mai chemat, ornul care ne-afixat formula-sinteza a situatiei, cel mal lapidar analist al 0-!dor noastre.

Nu mai este leac pentru no!, clack iubiti cititori, supor tamtarn consecinte Si ultima ru§ine rostita cu un laconfsin tniio-Mor :

Dreptatea este de vtnzare...

sus

Dap& PenuntaPea principelui Carol.

Fatalitatea a filfiit din aripile ei deasupra tarii...Suntern pu0 in fats unei intimplari dincolo de limitele

ratiurtii, ale carei peripetii par'c'ar fi indrurnate de forteoarbe ca in tragediile antice. ,Fiecare silabA din sguduitoareapoveste se smulge dintr'un intunerec adinc Si se cutundA inmister, WA justificare §1 WA putintA de control. Un finar fit,de rege, in culmea strAlucirii, dupA o izbinda pe care nuntai

1 odatA o striga istoria unui neam, moltenitor In scaunul &m-ale!, se deslipe0e pripit de parinti, de sotie, de copil 0 detall, plena rAtAcitor in lume Si trimite de departe scrisoaresgircitA in cuvinte, uncle spline cA s'a lepadat de toate peveci... Tabloid e sombre i WI rAspuns, ca prAvAlirea uneiape marl. Cine-ar putd veal aid cu stavila judecatii curnixi-itoare, cine-ar putea dumica In argumente logice o paginadin Sofocle ? Lampe ratiunil se stinge in viforul pustiitor, Incare patimile cu rAsuflarea for de otrava pirjolesc totul WI-prejur. Cronicarli tirzii, chinuiti cititori de suflete, cind acest

f du de lavA va fi incremenit §i el in lini§tea eterna, se vor apro-pia de alvia lui §i uitind ca descifreza proprlul for cintec,, vor

1 crede ca au inteles uraganul...Pe noi, astazi in zilele grele ce ne-au fast date, o martu-

risim, nu ne ispite0e pAtrunderea tit- mai migaloasA Inaceasta atmosferA de balada. Nici tainele ei, nici svonurile de

t37

eulise, nici flecArille de gazeta nu ne intereseaza pentru mo.ment. E prea selioasA Incercarea prin care trecem ca sa neputem frigAdui luxul de-a urrnArl viltorile unei psihologil in.dividuale §1 plea Insemnata cotitura la care ne gAsim ca gnurostim adevarul Intreg.

Fapta principelui Carol este incontestabil o mare lovi.tura data tariff. Aid este miezul probletnei pe care minteanici until bun roman nu -1 va putea pArasi. RAspunderea marea fostulul mo§tenitor de tron in fata istoriei noastre e ca nu

putut tine neclintit la acea inaltime a celor ale§1, fArA decare net se poate indeplini rolul caruia Il predestinase soarta,Mire suprema dator'e impusa de legile consacrate, implaca-bile unecri, ale Coroanei Si Intre slabiciunile ornene§ti, 1-aubi zlt ee'e din urma. In virful pirarnidei unde se gAsea a prl-mit o adiere de jos care I'a tras in neant. In aceastA diso-s antA moralA se rezuma tragedia lui §I a noastrA. Tara se re-simte pe urma prAbucirii catastrofale. De treizeci de ani, dintuate eolturile rominismului I-au urmarit pe clironomul deten racHat'uni de simpatie nestramutata. Ca mic copil cu buckblonde, chid pe undele Peleplui 1§i mu a corabioarele de hir-tme, I-a cintat poetul, faclnd sa' palpite In versurile lui a§tep-tarea 1nfrigurata a desrobirilor viitoare. Subt ochii careprivisc astazi depe balconul unui banal hotel din Italia s'atiesfAsiurat cu ti§nin largi de flacari §1 de singe epopeia

xistrA. Dela Cetatea-Alba pinA la Budapesta, in revArsareaenergli1( r descAtqate, pretutindeni s'a crezut in el. Tara innevoia el, de a-§i aveit totdeauna un punct de razim, l-a scrisin inimi el, acordindu-ideopotrivA respectul frunta§ilor calld-votainentul cald al maselor populare.

Acura acest sprijin s'a frint. L-a flint cu mina lui pri-heapl actual, pricinuindu-i unui popor, pe lingii durereacsidA de a se fi in§elat In sperantele de trei decenii, reallfr grijorare pentru ziva de miine. Este o rasplata amarl§ipedreaptli. Milioanele, de obicel nu 'arta astfel de bolovaniusvikliti in cumpAna sufletului lor,dar, n'o iart5 nisi con§tiinta

238

s'a

§1-o

aceluia care scuturindu-se cu vremea de sgura pasiunilor tre--catoare, va intilni odata in tale umbre ci mustrari. De ce-amlumina, cu toate aceste, mai ales astAzi, tristul capitol deamaticiune reciprocA? Oricit de legitimA ar fi tresadrea uneitad fate cu cel dintli slujitor al ei In ceasul cind a fost para.sita, pentru a exprima doliul unui popor tacerea e un snipemai demn decit orice cuvint de osincia...

A Asa insa pe seama po teritatii nepArtinitoare sarcinade-a pronunta o sentinta in fatalul proces, nu Inseama deloc asena sau a indreptAll chiar actul nesocotit, care ne-a arun-cat intr'o fierbere IndelungA. Din nenorocire, la noi, ca intoate societatile lipsite de-o discipline de &dire, agitate is'parte §i de tendinte inavuabile, once prilej poate fi exploatatpentru a i se da o turnurA de chiot 0 scandal. Nici de astAda.Alire0e, In pragul unti drame de interes national nu lipseseinterpretii nedoriti. Se gasesc chiar mai multe categorii dinace01a. Unii sunt cunoscuti provocatori de meserie. Pentreel olarga indulgent6 trebuie aplicata la cazul printului. Subtcuvint cA explica ci deschid portite de intelegere,stipendiatilMoscovei, oplo0ti In redac,iile dela Bucure0i, lanseaza pringazete insinuari Si strecoara pretinse detalti, coborind cites-tiunea la nivelul unui adios roman sentimental. Scopul e evi-dent,0irbirea prestigiului dinastiei prinpunerea in discu,ieprin falsificarea lucrurilor. Paralel cuagen,ii de peste hotaremerg din inconctienta nentimarati panegiri;ti de ocazie carese bocesc In gura mare §i suflind in jarul propriei for bu-

erotice, sugrumA adevarata semnificare a celor In-timplate Intr'o meschina literature de ocazie. Si unii §i altii,ace0i comentatori milostivi nu mai isprAvese ctr-proza lor.Inca patru saptamini de asemenea indeletniciri rot five t;41

cele mai indepartate catune din tare vor fi indemnate In modale0e4tigit se is In deibatere inoportunul subiect. In treacatfie zis, !far fi mai preferabila o cenzura care se ne asi Fuzebinefacatorul mutism in materie, decit coloanele desmatatecare ne a§teapta IncA ?

ci

c6tarii

east

Mutt mai vinovati sunt speculatorh politici ai nenorociriiroastre. Dupa un vechiu tipar In care §i-au stropsit toate mi-,cile Intreceri de pin'acum, bunii patriot schimba In bani sna-runti §i renuntarea principelui Carol. Puri in cunostinta di-recta de Suveranul insusi, care le-a aratat realitatea proble-mei, dIndu-si consimtimintul pentru rezolvirea ei la Consi-Hui de Coroana, ei nu inceteaza de-a o rnentine la suprafatain opinia publics. Dovada framintarea incoherenta a d -Iuilorga, veninosul profet calator, sau galimatiasul d-lui Alexan--dru Vaida, care dupa toate explicatiile declara necontenit canu pricepe nimic. Amindoi distinsi barbati de stat, insa para fi de acord, ca printr'o schimbare de guvern in favoareafor sunt gata sa se potoleasca in orice clips si sa acopere deultare nefericitul incident. Poate acest aspect degradator altirgului politic e unul din momentele cele mai intristatoaredin cite a scos la iveala sguduirea nedsteptata, fiindca dinel ee poate vedea pe ce temeiuri subrede se razima curioasainentalitate a unor vechi aspiranti dexonducatori ai tarii.

Pentra toata lumen desfacuta de mid preocupari, pentru-eetiltenii In a caror tragere de inima se reoglindesc destineleneamului, lucrul e pe cit de gray pe atit d. limpede. El afost lamurit printr'un gest de nea emanata marejie de catreRegele Nostru, care ridicindu-se si de astadata peste chema-Ile de om si de tats la piedestalul de Domnitor, a stiut dApoporuki sau o noun pilda din catechismul moral si politiccare-I calauzeste. El, Regele, a vorbit, comprimind in Ter-dictul tau tot rcibtul superior at misiunii pe care o indepli-neste aid din mita lui Dumnezeu §i din vointa scaldata insinge a neamuhui. Este a alit de Malta revela1ie sufleteaselin fetal cum a vorbit, Incit pe linga compensatia ce ne-s-dat, plAtind cu inima Lui, neinfrintul tntemeietor de tailaduce tocmai in zile de grey cump&na cea mai hotaritoareintArire principiulul monarhic in toate fibrele creeruluI ro-sninesc. A nu to trichina In fata acestui cuvint prin care Co-rms Regal& reandate§te o clip& lundnoasa suferintii a spi-

IAO

nilor din Coroana Mlntuitorului, ar fi o brutal/ impietate,a to impotrivi, o nebunie. De aceea, toate cite au urmat nusunt decit intruparea normal/ a acestei hotAriri ce s'a Inca-drat In forme constitutionale.

Pe drumul aratat de Suverani mergem inainte.Poporul nostru sdnatos gi con§tient de puterile lui se des-

metice§te repede ca creeze un echilibru cu imprejurarile.In unda de ve§nica premenire din care se adapd con§tiintacolectiva a rasarit tin chip nou doi ochi alba§tri de .copil,curati ca doua picaturi de rod.. Sunt ochii lui Mihai, Mo§-tenitorul tronului. In adincimea for lumineaza thine nepa-trunse Inca, dar paces senind pe care o raspIndesc e simbo-lul cel mai nemerit al viitorului nostru.

Sa-I primim acest simbol, sa-1 predicant tuturor §1 sä pe-depsim pe cei care nu vor sA-1 Inteleaga. La ad /postal lui, cuacea reinviere de energie pe care o lovitura o treze§te Intr'unorganism tare, sa ne pipaim mai deaproape rosturile vietii.SI activam de§teptarea s'o silim sd rodeasca. Suntemdestul de bogati, ca desgropindu-ne comorile sl puteminigheba aici un trai suportabil cu multumiri pe seama ce-lor vii §1 chiar cu lertare pentru morti....

TA1

*Magill care 'lathe.. 16

sa-si

:

¢i

PPeCUP5OPI ClirrardSal

Gheorghe eochue.

Discurs de receptie rostit de d. Octavian Goga insedinta Academiei romAne,, to 30 Mai 1920.

Zilele pe earl le traim astazi sunt pline de emotii. Subtmilli no§tri, de citiva ani, se tese istoria neamului, svic-nind palpitarile ei de fiecare clips cu o putere necunos-

cuta Inca. Sunt generatii privilegiate in vieata tuturor popoa-relor, carora le este dat sa primeasca roadele unor Indelungiacumulari de energii i in a caror fericire fuIgeratoare se ras-platesc veacuri intregi de amaraciune. Noi suntem o asemenea generatie, pe care destinul acestui neam a daruit-o curniinele amIndoua, facInd-o sa vada implinirea gInduluiunit in suferinte de-o mile de ani.,.

Unitatea nationals de astazi este incoronarea unei opere destradainti necurmate. Ea a venit ca 0 rezultanta a framintari-lor de ieri, ca o consecinta logics a unui proces normal de e-volutiune, un ultim acord intr'o sbuciumata simfonie. Trecu-tul din a carui elaborare continua s'a desprins aceasta std..lucitoare izbinda tirzie e Intunecat §i trist. Neamul nostruii-a rAscumpArat in cursul vremii existenta pe pretul unorjertfe §i Incordari marl. Dupa gloria proaspata de tinerete

445

-

incununata de razele legendei, vitregia sortii 1 -a farimitat subtdiverse stapiniri straine, tot atitea pietre pe pieptul lui,care i-au oprit respiratia libera veacuri de-arindul. Granite le,Infipte in incheieturile acestui organism din copilarie, au durutca niste piroane in came si au fost mai primejdioase ca orice!koala vremelnica, fiindca au stinjenit in permanents; crestereaunui trup viguros. Am trait perioade tulburi de apasare, subtloviturile for ar fi putut usor sa intervie stingerea noastra.Totdeauna insa, cu rezistenta indirjita a sanatatilor robuste,masele rominesti de pretutindeni an pastrat, si in cele maioropsite zile, instinctul sigur al unei inrudiri organice. Unita-tea de suflet ni s'a menlinut astfel fara stirbire de-alungulvremii. Ca la un lac cu adincimi mad, viforele au batut valu-rile dela supralata si au patat adese oglinda for ; in alvia dejos insa unda a ramas (impede §1 putt. Trebuia, pe linga a-ceasta fratietate a paturii populare, trebuia §1 con§tiinta uni-tatii de aspiratii, crezul care smulge gindul din amortire 0-1fortifica, trimbita fermecata menita sa rascoleasca energiile$i sa le insirue in linie de bataie, trebuia o sinteza a solidari-tatii militante, un foc pururea treaz care arde pe culme ves-tind tuturorl, ca In vaile dimprejur lupta se tine hid. Acestfluid miraculos din care beau fortele creatoare ale tuturor o.primatilor a fost si la not ca si In alte parti : literatura.

S'a zis, cu drept cuvint, ca la inceputul on -carei mi§cAride libertate e o poezie,la Inceputul tuturor biruinteIor marlale revendicarilor nationale, un mare triumf literar. E unprofund adevar in aceasta axioma curenta. Literatura a fosttotdeauna o energie precursoare, In cimpul ei s'au adunatmai intii si au cerut cuvint puterile latente ale unui popor,indicInd prin proportiile for raza de intindere a maririlor vii-toare. In acest chip Iliada lui Homer a luminat Inaintea Athe-nei lui Pericle, gloria lui Dante s'a ridicat ca un snip de foctnaintea stralucidi lui Lorenzo de Medicis, orizonturlle ne-marginite ale lui Shakespeare au avansat cuceririle colonialeale Engliterei si astfel, urmind o orinduiala consacrata, att_

246

este numai o intimpiare ca Rominia units, Sire, reintregireasolului national subt sceptrul Majestatii Voastre, nu s'a putut

decit dupa ce &dui rominesc s'a sbatut in avin-turi infrigurate, dupa ce poezia cu culmile ei eterne a savir§itlogodna, dindu-ne de o parte geniul lui Eminescu §i de altapaginile nepieritoare ale lui Gheorghe Co§buc.

Ardealul nostru in acest sbucium istoric al neaFnului atrait printr'un popor de tarani.

VrAjma§ia stapinirilor strAine care-§i pusese ca tints des-fiintarea noastra ne-a supus unei despoeri metodice, vremuriindelungate. Clasa conducatoare ne-au absorbit-o eiementeledominante, biserica a tinjit in umbra cu persecutii ru§inoase,scoala nu ne-a Impartasit cu binefacerile ei. Ntz ne-a ramasdecit taranul rob al gliei, secAtitit de regimul Aproba-telor §i Compilatelor subt principii Transilvaniei, aceastArnisera plebs contribuens' razletitA prin satele de munte tti

de cimpie §1 devenitA mai tirziu un rezervoriu de forte risi-pite, rind de dragul politicei din Burgul dela Viena,nazuintele recente ale imperialismului unguresc. 'rite° vremerind cele doul principate dunarene, cu tot cortegiul de mi-zerii al vasalitAtii turce§ti,aveau totu§i o pAtura conducatoarede stat §1 un impuls de civilizatie proprie, in Ardeal, rominis-mul nu train decit In cadrul unei vieti patriarhale. AceastAizolare a iobagimei noastre insa, veacuri dearindul, s'a pre-facut !Fite() cetate nepatrunsii a aparitrii rationale. Oropsitiiplugari §i ciobani s'au retramat to parAsirea lor, §i o mile deani, pastrinduli datinele, cintecele, superstitiile, torcind fi-rele de argint ale legendelor din strilbuni, tnfiortndu -se detainele natutei care-i infa§ura In mrejele unui fermecAtor pan-teism, ei au trecut neatins din generatie In generatie patrimo-niul sufletesc specific al rasei. In acest chip asperitatea sortiis'a transformat in supremul nostru scut, conservindu-se o pu-ritate de singe intacta In toate nuantele ei §i pazita de nea-junsurile ori-tArui contact strain, ca un tezaur acoperit demine. Viforul vremii In Ardeal a trecut astfel, ca toate furtu-

ti7

clod de

lndeplini

nile, bittind culmile, fringind crestele copacilor, dat lasindnemiscate si In deplina for podoaba firicelele de iarba.

Asa ne-au ramas taranii, singura ratiune de existents gneamului nostru, subt ocrotirea politica dusmana.

Din casutele tor, in a doua jumatate a veacului al 19-lea,dupa inlaturarea intocmirilor feudale, au Inceput sa se por-neasca pe ici pe colo copii cu ochii limpezi tiviti in lacrami,dusi sä invete carte in orasele din vecini. Cele citeva liceerominesti din Ardeal au devenit focarele umile ale unui ince-put de culture, in vreme ce molohul strain iii Intindea de pre-'tutindeni retelele otravite ca sa ne sugrume. Opera de desna-tionalizare a guvernelor din Budapesta s'a deslantuit cu ocontinuitate programatica. Din toate partite, pindea o curse,un gind ostil, o primejdie pentru noi. Carturarul ardelean cuframintarea lui de aproape un veac, truda de a-si mentineniostenirea de acasa paralel cu preceptele civilizatiei primiteprin prisms strains, lupta surdl cu intreg aparatul puterii destat, protestarile necontenite ale instinctelor seculare In plinarevolts, toate aceste constitue un capitol din cele mai tristedin povestea noastra. Citi n'au ratacit pe acest calvar al hi-minei, gresind drumul si trezindu-se In tabara adversa, citinu s'au oprit la calea jumatate, biete fapturi hibride, aparitiiinutile in economia unui neam, si citi nu -ii plimba astazi subtochii nostri plagile sufletesti ale trecutului bolnay..., Peseama unui intelectual roman, taranimea raminea deci pemai departe unicul azil in care trebuia sa se retraga dinainteapuhoiului ucigas. Nu era eta scapare decit a-i smulge civili-zatiei tot ce-ti putei da, incarcat de prada, scutwind pra-ful din drum a to intoarce din nou dupa zidul din batrini,duce mai departe firul unei continuitati milenare, si a sinitirespirind In jurul tau eternitatea. Taranimea deci, singuraclass constituita, cu larga ei armonie primitive, era Inas'afirmarea vietii noastre. Din sinul ei plecau unde de energie,solii calatoare care reveneau la maid, cu toad agoni-seala tor. Tot ce cadet dincolo de raza acestui camp emu

sia

iarasi

148

gi

sbucniri raslete, valuri deplasate, a§chii sarite depute de tul-pins neamului.

Din aceasta taranime ardeleana a rasarit, §1 cintecul ei Pa.impletit mai departe, Gheorghe Co§buc. Amintirea lui a-§iclod s'o evoc in cuvinte pioase subt cupola Academiei ro-mine, unde mi-ati facut onoarea de a rasplati straduintele-mele chemindu-ma la scaunul lul vaduvit.

In judetul Bistrita-NAsaud se gase§te satul Hordou, dectteva sute de fumuri. Case albe la poala de deal, strinseimprejurul unei bisericute cu turnul tuguiat, intre plopi ; sl-tenii, toti romini plugari, tematori de Dumnezeu, harnici,ato§i, uscAtivi, cu lumina in ochi §i cu sufletul mitiat in basme.Sunt din neamul grAniterilor, un fel de raze§i paznici de ho-tare, cari §i-au semanat oasele pe toate cimpiile Europei subtpajura Habsburgilor. De pe vremea Mariei Terezia soartafor s'a u§urat §i corvezile iobagiei au scazut in jurul Ion. Sa-tul Hordou insa e saracut §i putintel. Cam la mijlocul lui esteo casuta cu acoperi§ul de paie, cu umerli girbovi, cu gardde nuiele imprejurul ograzii scunde §1 cu gradinita in rata.Aid traii Inca parintele Sebastian Co§buc Si preoteasa Mariascum o jumatate de veac. Ceaslovul insa §i darul preotiei seadaposteau de vre-o doua sute de ani subt tavanul de grinziParintele Sebastian, ca §i inainta§ii lui, era preot de legeaveche, chipul cunoscut al istoricului g popa rominesc a§a cum1-am vazut pe prispa aproape cu totii in copilaria noastratilcuitor de psaltire, indrumAtor al poporului §i cel mai pu-ternic stilp al vietii noastre in Ardeal.

Copilul lui e Gheorghe Co§buc, nascut la 8 Septemvrie1866. In mijlocul unui peisaj ctmpenesc, deci in aer §i in la-mina. au privit pentru intlia oars imprejur ochii poetuluiTabtoul acestel clipe, cu misterul lui, nu 1-a mai parAsitniciodata.

Zdrile de 'firma pline,Striducesc In fundn4,Sfroard mierlele'n tuff...

119

Sunt primeie rinduri din Balade §i Idile, cane vie, tin

ecou Intirziat al clipei chid i-a cAzut pe frunte cea dintlirazA in leagdnul dela Hordou, sunt sinteza operei lui Co§bue.

A fost o copildrie senina la curtea parinteascA, aldturi defratele sdu Aurel, rAmas Oran §i astazi in cast* din bAtrialAtmosferd de liniVe §i ImpAcare patriarhald. Copilul a Ind-tat mai intli slovele la dascalul TandsucA, ajutorul pAridtelui,cintaret de strand, care-1 purta pe genunchi. A trecut apoi lascoala primal% din vecini, in comuna Telciu, §i de acolo laNAsaud, unde I-au trimis la Invatatura. Liceul romInesc deacolo, sustinut de fondul vechiu al grAniterilor, a fost cel maipriincios cuib pe seama poetului adolescent. Lumea dimpre-jur era o continuare normala a vietii de acasa. InfAti§arearustica dela Hordou reinvia pe ulitele strimte cu case lard-ne§ti din micul ord§el infundat dupd colinele muntilor Bis-tritei. Era aceea§ lume, acela§ port §i graiu, un colt de roil*.nism ferit de once Infiltratie straind. Citeva sute de elevi,copii dela lard veniti din toate partite, cu mincare fn dAsagi,aciuiti In gazda la cite-un gospodar din capul satului. Co§bucne-o spune undeva Doisprez,ece din patrusprezece, dtiurmau clasa a opta liceului din Nasaud, eram bdieti de taranioieri §i purtau cdciuli §i itari. Vacantele ni le petreceam prinduri §i prin munti, cAci numai la scoala eram 4domni§ori,jar acasa eram .tarani. 0 calda infratire populard Insemniacest liceu, priveghiat de dascAli crescuti pe vremea absoln-tismului austriac pe la UniversitAtile germane, cunoscutii bunipedagogi ardeleni, nationali§ti militanti, propagatori entu-sia§ti ai descendentei noastre latine Si oameni one§ti Inslujba lor. Subt conducerea acestora, la NAsAud stAruia 1111spirit de Indrdzneala a revendicArilor noastre §1 societatea delecturd Virtus romana rediviva. a elevilor, constituitA la 1870

,cu activitatea ei e o oglinda a nAzuintelor literare de pe atunci.Aid a Inceput Co§buc urzeascA cele dintii versuri.

Dacd ar fi ramas analfabet In caciuld §i liar'. totdeauna,s'ar fi ales din el un colAcar la nunti, un mare meter ano-

1160

:

pi-

aim ca autorul Mioritei. §I suflarea lui de foc s'ar fi topit Inflacara pururea primenita a folklorului nostru. Pe bancileliceului insa, impulsul con§tient al creatiunil 1-a cercetat degrabs §i incurajat de profesorii intelegatori cari i-au ghicitde cu buns vreme talentul, la 15 ani elevul dela Nasaud,scutit de studiile §tiintifice §i mai ales de matematici pentrucare nu avea nici o tragere de inima, cum ne-o spune din-sul, fiindca era isgonita fantezia, publics versuri in 4 MuzaSotne§ana. Un actual profesor universitar din Cluj, distin-sul filolog N. Dragan, a avut buns idee sa publice intr'o bro-ura oamanuntita §i interesanta dare de seams despre activi-

tatea literara a elevului Cosbuc in liceul dela Nasaud, a caruisocietate de lecture I-a proclamat pre§edintele ei. In carteaacestei societati, intre anii 1882-1884, cind a luat bacalau-reatul s'a introdus un numar considerabil de versuri de alelui. Sunt desigur strofe incepatoare, asperitati §i nelamuriridestule, a§a cum sent Insa, inspiratii din balade popularesau reminiscence din clasicii germani, frinturi de Intelep-dune primitive sau accente calde din imnul luminos al na-turei pe care 1-a clntat o via Intreaga, ele anunta pecintaretul de mai tirziu.

Smulg citeva rinduri din 'Tablou de sears.:

Mina raidLueitaareScinteiaza$1-o etzloarePurpurieSe aruncaPe ctmpie..$1 pe lima ...

E poezia lui Coqbuc in scutece, un acord avansat din'Noaptea de vara.. Ceeace se resimte Ina limpede din In-deletnicirile -f literate de pe atunci, e Inc/run:area spre geniulepic, pecetea de capetenie a artei lui. 0 lungs poveste in

-\-

851

versus 4Pepelea din cenu§e., voinicul care se bate cu smeul§1 pleaca la sorbul pamintului., o apropiere de Prislea luiIspirescu, indica jocul de ginduri §1 imagini care se tesea injurul tinarului rapsod. Fire de Oran, iubitoare de basm §1pitoresc, cu imaginatia fecunda Si cu ochii infipti in nemargi-nire, Co§buc s'a Infa§urat dela inceput in tortul argintat atmitului popular, care 1-a fermecat mai !nth ca un cintec deleagan §i 1-a urmArit mai tirziu ca o vasty problems de crea/lune artistica. Toate I-au ajutat pe acest drum stropit cupulbere de stele §1 cu aratarile visului fugar. Mai intli

origina lui, vatra dela Hordou. In cenu§a ei tremurau basmede veacuri spuse de oameni ai cimpului, instincte stravechtpastrate in savoarea for originals inteo cAldare de munti,panteismul estetic al primitivilor cald §i colorat, o tai-

nica mo§tenire intirziata din lumea lui Homer, Inteunascuns ungher traco-romanic. Era apoi educatia particu-lars a carturarului ferit de toate aspectele frAmintarilor mo-derne, abstractiunea de esentit purl fara sgomot §i corn-plicatii, prelungirea binefacatoare a unui basm. Toate aceste,brodindu-se pe un temperament de visAtor deslegat de obe-zile realitAtii, au dat na§tere unei poezii impersonate, al careifond se pierdea cu vechimea lui in negura vremii, dar erasustinut de mijloace artistice noui §i superioare.

Co§buc scapat de pe bAncile liceului, trecind un an tici jurna-tate pe la Universitatea din Cluj, care 1-a desgustat cu atmos-fera ei strains §i respingatoare a gentry -tor unguri de peatunci, s'a inchis In turnul lui vrajit §1 pe unde s'a dus a in-tins pretutindeni imparatia satului cu svon cimpenesc §i cufreamat de padure. La Sibiu, unde s'a ocrotit la ziarul Tri-

buna vreo trei ani §i mai bine, talentul lui precoce a inceputsA inchege Intr'un manunchiu fragmentele mitului §i o intreagaerie de pove§ti In versuri a vAzut lumina tiparului. E o ade-I/rata epopee populara care a fAcut §coala In Ardeal, plinade imagini §i culoafe. In clxvor de apa vie, Pe pamintul tur-cului, Blastam de mama, Fata Cralului din Cetini, Fulger, Ti-

152

final, Patru Portdrei §1 Crdiasa Zinelor', autorul lui Pepe leadin cenuqe lese mai departe firul de aur. E o ndvald de eroidin basme in scrisul lui, o nomenclaturd sugestivd pe lingcea consacrata, Traznet bdtrinul, Crai-incetinat, Tabard Inz-parat, o inventie speciald in conducerea actiunii, frinturi degrai dela lard, crampee de intelepciune din bdtrini §i pestetot o inrudire organica cu minunatele productii ale folkloru-lui nostru . . . Co§buc s'a gindit, ne-o spune el, la un mareepos national in care sA se incadreze mitologia romineascA§i care sd reoglindeascd ca o Iliadd sau Aeneidd insci§i copi-aria neamului, perioada de legencld §i mister, cind in inti-mitate cu natura se plamadea sufletul nostru. FArd indoialdcd pentru resonanta acestui trecut viziunea lui era cea mai in-dicatd, nimeni nu s'a coborit a§a de adinc in regiunile infloriteale celuilalt tarim, nimeni nu vend a§a de departe ca dinsul.

lntr'un avint capricios at tineretii infrigurate, intr'o ten-siune de nervi §i intr'o ['Ayala de singe la timple, thiarulde doudzeci §i citiva de ani, calator in Cara basmelor, ducind cuel cine §tie ce icoand (frumoasa ca un gind rdzlet, ascultindun cintec care se ridica dinlAuntru, §i era chemat de patimaJui, s'a Mat prins in vrejurile norocului visat §1 s'a gindit lanuntd. Fiorul rapsodului a cutremurat lumea intreagd pe undes'a plimbat mintea lui in 4 patru margini de pamint). Pe totiprietenii copildriei lui fermecate, pe toll stdpinii imaginatieipopulare, i-a poftit la ospAt. Si s'a Intimplat o minune. S'apornit sd alerge potop din cit afund o mile de crdimi as-cundi, s'au urnit la glasul ciudatului vrajitor care a scormo-nit din meleagurile for impArati, feti-logofeti, porniti din'nuked de lark crdiese §i A ghinararip §i sfetnici, ca in-teuu val hens de valtoare cosmica firea intreaga . . . .

.51 s'au pornit barbo,Fii regi

.51 sfetniclt 'nvechiti in leg!,$1 patruzeci de zile intregiAu tot nuntit . . . .

253

Feclorul popii din Hordou a Mut o nunta cum n'a mai lostbalada nuntii taranesti aNunta Zamfirei. Ca in Teogonialui Hesiod, unde se fixeazA ierarhia zeilor Elladei, In poezialui Cosbuc, cea mai strillucitoare creatiune epic& a noastra,se recta cu o vigoare elementary si cu o diabolic& alchimie aversului, cea mai veritabila incarnatie a mitului rominesc.Admirabilul poem a fost remarcat de Maiorescu si, reti-pArit in LConvorbiri literare, a consacrat gloria literary apoetului.

Pe atunci Ardealul se sbatea subt apasarea guvernarii into-lerante dela Budapesta. Printre anii 80-90 al veacului trecut,spiritul lui Coloman Tisza inaugurind opera de maghiari-zare au inceput si protestArite noastre, dar viata publics aresimtit loviturile date Atunci ni s'a infiltrat otrava educa-tiei unguresti, cu pustiirea ei, ale caret consecinte fatale, caproectiuni postume, se IntrevAd si astAzi in unele divagatil deale clasei noastre conducatuare. 0 atmosferA de temnita in-telectuala s'a asternut peste provincia nap&stuitA, spiritele li-bere se miscau greu subt tentaculele et. Deasupra graniteipatrunsese suflul desrobitor al Jiteraturii proaspete, caresvIcnea In cugetele primitoare sl fermentul ei le tructifica.Eminescu, ca un botez de toc, atinsese sufletul cArturArnnilardelene, scriitori de seam& isi aruncau zilnic peste balone-tele neputincioase dela Predeal reteaua fermecat& a atitoropere de arta, grabla stsigur models unitatea titerara,far Bucurestii devenise In constiinta tuturora capitala cultu-iii noastre integrate. Se va g &a oare cineva care sa ridicevalul de pe framintarea until creer de artist din aceastA peri-oadA sbuciumata si fecundA, cind din Ardealul incatusat caprintr'o surds pravalire subteranA se porneau valuri de ener-gie sere Regatul fratilot liberi, si din avintul for impetuos sadesprinda, inform si tulbure dar maret si constient, preludiulstralucirilor viitoare? f'entru noi. soar( le la Bucurevi tasare,

acesta era in Ardeat dictonul cu rent care ne scApi ca unmiracol de ravagiile Budaptst .;. Fireste. in acest virtej de

Irma

A -e

patimi, Co§buc, mai mutt ca on -care altul, simtea chemarile-de peste munti spre marele atelier at luminei noastre, de unde-ispitele atitor sperante it cople§eau in fiecare zi. Plin de vi --surf §i de armonii, sguduit in toate fibrele de cintecul mareat neamului, el a lasat in urnia granita §i a plecat la Bucu-re§ti pentru totdeauna....

De acum, o fume nova imprejmue viata lui GheorgheCosbuc.

Dupa liridele cu mu§cata dela casuta din satul lui, dupasburdalnica veselie copilareasca dela NAsAild si dupa pianurile indrasnete de boem visator dela redactia 4 T ribunei. dinSibiu, deodata valma§agul de oral mare, cu sgomot de tirg§i de care, siraguri de oameni grabiti, negoate, indiferenta, o.viltoare atit de izbitoare §i de necunoscuta. Desigur, dacA arfi avut cit de puling suplete de tirgovet, citeva dispozitii detranzactii cu imprejurarile, lucrul ar fi mers lesne...

Dar el vend ca un tip rezumativ at unei rase, n'avea concesii de facut, el proclamase atot puternicia satului de caregtndurile nu i s'au deslipit niciodata. Co§buc era un inadap-tabil. Dirz, inclAratnic, concentra in protestarea lui retinutamindria graniterilor purtati prin atitea lupte. In clipele celedintii a privit cu timiditate in ittrul lui, cu oarecare nepAsare-apoi si cu o linie de amaraciune la urml.. In alergarea ne+potolita a Capitalei cine sa-1 fi ocrotit pe pribeagul vintura-tor de rime, frate de cruce cu t Pepelea din cenu§e., dar atit.de desarmat in fats vietii? 0 sincera recunontere a talentuluila inceput, o stringere de mina, lumea e atit de grabitacu tinerli poeti §i in curind o slujba la minister, ajutor de-inginer, daca nu ma in§el, o rasbunare postuml a materna-ticelor ...

Dar §1 configuratia literati a anilor noun zeci era putin pri-elnic conceptiei Iui Cosbuc.Geniul lui Eminescu i§i proecta pe-toata intirderea lumina orbitoare. Poezia lui asemeni unuisamum cotropitor pirjolise toata vegetatia literati dimprejur-§i deasupra altarelor cazute in rate stralucei aureola care-

255

incununa fruntea boinava a maestrului. 0 tristete vaga sta.ir uia peste tot, strofele lui Eminescu isi picurau In inimi ph.gerea for In surdina, floarea albastra 10 scutura petalele off-lite si o morbid* ostenitA se raspIndea in zare. LiteraturaintreagA primise un aspect de doliu, deceptionismul deve-nise o manierA artistica la mods, si un aer de spital teprindea-din vitrinele librariilor, pline de 'file rupte §i de foi ve§-tede.... In descurajarea generals care navalise intelectua-litatea romlneasca ca o extenuare subita poate, dupa sfor-tarea pripitA a trecerii noastre dela starile patriar-hale la civilizatia Occidentului, se afisau si multe dureri in-chipuite, teorii de import de peste Prut, alaturi cu atitea doc-trine de circumstanta din fierberea farA ragaz a Parisului.

Toate acestea au contribuit sl mai mult la izolarea luiCosbuc. Din strigatul pestrit al bulevardelor, el se cerea insvon de miristi §1 padure, iar Impotriva tinguirii unanimecare napadise literatura curentA se ridlcau Instinctele de sA-natate robusta mostenite din muntii Bistritei. Zi cu zi se.mares distanta intre el §l mediu, devenise un soliloc, un sin-guratic cu ochli rataciti In larg. Chid 1-am vazut Int lie oars

sunt vre-o 20 de ani de atunci, strecurindu-se pe calea-Orivitei, cu trupul lui uscativ, adus putin de spate, cu privi-rile pierdute subt palaria cu borduri largi, am simtit ca nu vedemimic din apropiere, n'aude nimic, ca lnainteaza ca un ilu-minat cu fanatism spre o tinta care e undeva departe, foartedeparte... Asa mi-1 inchipui ca a Post dela inceput. Copi-laria, amintirile, chipul de apostol al parintelui Sebastian,glumele dela Nasaud, mama depe prispa, basmele cu Piparusi§i Prlcolici, toate au venit cu el, toate Je ducea ca o nemar-turisita povara pe umerii indoiti prea de vreme. El le alintain fiecare teas, le orinduia, le netezea cu patima si cu delica- 1

tete, le infasura in dantelele for usoare, le stropea cu plins §i-cu flori de busuioc, iar intr'o zi le-a adunat una linga alta,:scumpe'uri intr'o lads de zestre taraneasca, minunata, cu cres-4Aturi si arabescuri inflorite §i le-a zis : Balade .1 Idile.

256

Vo lama! 1W Co§buc,ca un proaspat vint de primAvara pa-trims brusc In lini§tea obositA a unui iatac, a sguduit pater-nic nervii discordati dimprejur, a Inviorat atmosfera, a des-.chis un orizont nou §i a avut marele merit de a reintroduceprincipiul sanAtatii In literatura noastril. Autorul baladelor §iidilelor a descins din lumea basmelor, dar a facut popas insatul lui. Ne-a dat o luminoasa monografie poetic& a satuluiromlnesc. Fire§te, el nu venea cu conceptia de intelectualchinuit a lui Eminescu, cu un sistem filosofic sau cu o doc-trina socials, menite sA-I face analistul crud de fiecare clipA,nu era nici fericitul escursionist coborit din balconul caselorboiere§ti In mijlocul unei lunci, pentru care distanta tope§teconturele, pipernicindu-le viata intrinseca §i rezumind totulin nota decorative, ca veselul Alexandri. Dace poate fi vorbade vre-o influenta straina, atunci clasicismul greco-roman §i neoclasicismul german i-au imprumutat din mijloacele for ca se - §irealizeze cu mai multA Inlesnire opera intuitiei lui sigure §i pri,cepute. Dar aceste inrudiri sunt §i manifestarile organice alegenului epic, care e partea de capetenie a creatiunii lui.Co§bucera inregistratorul obiectiv at satului, un miraculos sismografal vielii dela jars in aspectele ei senine, idilice, cele mai potri-vite cu temperamentul lui, §i de altfel cele mai apropiate decaracterul fundamental at poporului nostru. Din primul luivolum ca §i din celelalte, Fire de tort, Din ziarul mai Pierde-Vara §i Cintece de Vitejie, mentinute toate in aceea§ inlan-wire programati cA, ca dintr'o subtila monografie, s'ar puteareconstrui psiliologia unui sat In toate ipostazele ei. ZugrA-vind acest microcosm, pars pro toto, poetul ne dA insu§ ta-bloul sintetic al neamului.

Cintarea lui se desfa§ura in imnul vast al naturei.Pe seama lui Cosbuc tusk natura are o special& semnifi-

care. Ea nu e cadrul pentru un sentiment subiectiv, decorulcare se ata§eaza propriei framintAri a autorului. Ea traie§te,pentru sine, imens laboratoriu-de supremil orinduire, in careomul e un element subordonat slujind o tintil a ei, asemeni

257

.Muslin care tierbe. 17

unei stinci, unui copac, sau unui fulger care despica vAzdu-hul. Nimic din egocentrismul maladiv al liricei moderne, carein tremurul unei frunze nu vede decit radiatiunea unei du-reri inauntru. Poezia lui Cosbuc e o harfa eoliana, pe carenatura cinta in drags voe. E conceptia omului dela Cara, inintimitate straveche cu cerul Si pamintul, de aceea pulsatiilevii, multitudinea de senzatii, panteismul estetic care se re-varsa din aceste pagini pline de miscare. Fiecare anotimp isidesface bogatiile prodigioase ce se risipesc subt ochii nostri,stropite cu pulbere de aur. E o incrucisare de forte ascunse,un urias erotism al firii, o mareata invalmaseala de energiiactive, printre care omul apare ca un atom ce se pierde in in-finit :

Priveam faro de tinta'n susinteo salbatecci splendoare,Vedeam CeahMul la Apus,

Departe'n zdri albastre dus,Un urial cu fruntea'n soareDe pazii Wit noastre pus...

ca o fa:n(1 cdlatoareUn nor cu muntele vecinPlutea'ntr'-acest imens senin$i Waved aripi sd mai sboare,$i tot vasduhul era plinDe cintece ciripitoare,Privirile de farmec beteMile-am intors catre pcimint,

spicele jucau in viaCa'n Nora dup'un vesel tintCopilele cu blonde plete,Cind mita ul for vesmint.

Poetul privea tfara tinta., zice el, dar pinta era privelisteao stralucita apoteoza.

Astfel, pe o claviatura larga cintecul naturei se impleteste

.Si

insa§i,

ss

rasunator. Peisaje, icoane raslete, detalii intime se insird in-tr'un caleidoscop pitoresc si delicat. Apropierea dintre orn sinatura ii face sd se confunde, minunile ei se personified si iauInfAtisari de tine rustice, calde, sAnatoase, rumene, comu-nicative. Seara e o fata, soarele flacau, %/Wu/ holteisiret, vara femee robusta, Prahova fecioara navalnica.Toate-si vorbesc, se agita, se hirjonesc, isi spun pa-

striga durerea lor. Din cind in and fisii de intunericcad pe cimpul plin de soare, orizontul se intuneca, negurilese intretae brusc, furtunile se Incaerd si grindina asprd lo-veste pamintul din care tisnesc mugete infricosate.... Orches-tra unui vifor in codru, sbuciumul urias al adincurilor, sfin-cile care se despica, apar cu o putere elementary zugrdviteplastic si lapidar ca in Cartea Facerii, toate supuse unei ve.5-nice §i chibzuite rotiri in care astri, plingeri, sori, stele, pur-eed dupd o tainica porunca de sus, cad.

La DunznezeuSunt toate cite sunt sti fie...

fu 'amid mereuSuffete, pe

In aceasta holt nesfirsita a naturii se insirue si oamenicu ochii limpezi glumeti, cuviinciosi, iubitori de snoave, cu-cernici, rabdurii, stiutori de dreptul lor si turbati ca mareaInviforata cind nedreptatea le-a umplut paharul. Sunt tara-nii nostri pe care Cosbuc, solul lor, ni-i arata lute° lungd sivariata apologie. Ei via dela munca seam haulind, cind ca-rele scirtie si fumul iese alene din camin, ei iubesc, ei cinta,ei se sbat, se due la rdzboiu si mor Wind trei cruci, iarpeste oasele lor creste iarba verde ca o binecuvintare de

sus. E o oglinda senina a sufletului dela tail in ace-ste strofe vioaie, pe care criticii be vor drAmul, vor des-

cifra din ele o erotica populara cu toata gama ei de sim-

959

sul, isi

$i...

Domnul...

tire, vor cintari maestriA alatuirilor epice dela povesti-rile sprintene tarane§ti pita la evoarile arhaice ale trecutuldiistoric, toate in cea mai romlneasca limbA §i cu o particularsprozodie, cu o structure de vers cind turnata in bronz, dudgravy ca un dangAt de clopot in ceasul mortii, cind wadi§i finA ca un picurat de fluer pastoresc In pacea adormita aunei paduri. Credincios §i netnduplecat clntaret al satului,el ImbracA In haina, In oblceiurile §i In graiul lui, scenesmulse din negura veacurilor, file de cronici §i pagini de is-torie, pretutindeni cu o rare intuitie de artist, facInd sl vor-beasa sufletul nostru, fie a Incalea Stefanita VodA, fie cldela Muselim Selo anitul trimite carte acasA la ai sal. Maimult, chiar §1 eroii din basme se tmbraca. tarane§te, intelep-ciunea for e a poporului, pina §i ritualul mortuar pastreazAformele consacrate din vechime.

Fulger moare, e plins al Ingropat tarane§te:

Pe piept, colac de griu de-un an$i 'rt loc de galben buzduganFacia de ceara ti-au facut,In dreapta cea fora temut,$en mina care poarta scut,

Ti-au pus un ban.

Cu faclioara pe-unde treciDai zare negrelor poteciIn noaptea largutul pustiu,far banu-i vama peste riu,Merinde ai colac de gnu

Pe-un drum de veci.

Nu e nici o mirare ca urmarind astfel un popor in toatecararile lui, el i-a deslegat taine adinci §I a prins pe alocunadevarufi marl din Insa§ fiinta lui, dindu-ne poezii rezuma-tive, cum e Doina, o cintare a ctntarilor noastre de totdeauna.

Vieata In acest timp, ca o perfidy ursitoare din baladele lui,

260

,

i-a haat pe rind macini§ul energiilor zilnice. Co§buc s'a risipitInainte. Munca lui literara, turnultoasa la inceput, a urmat M-tn) continuitate neIntrerupta. A tradus Aeneida, l'a atras flu-viul larg al lui Hotter, cu splendorile lui Intinse. A scris ePo-vestea unei Coroane de otel, §1 gRazboitil nostru pentru Nea-wore., tilcuit pe intelesul tuturor. Spirit militant a inceputsa-§i propage credintele la reviste, pe care le-a redactat ala-turi cu altii. Literatura pe atunci aparea ca un apostolat.Scriitorul credea in misiunea lui de reprezentant ales al unuineam, el se ivei pe arena de lupta de cite on o mare pro-blema preocupa multimea. Pleiada Caragiale-Delavrancea-Vlahuta, disparuta prea de vreme dintre noi, Intr'o nobila so-lidaritate rascolea valori agitate in opinia publics, pastrindinsa pe seama scrisului un respect religios, mentinind tot-deauna scrupulele onestitatii artistice §1 prestigiul de atelier.Co§buc se framinta alaturi de ei. Mi-a fost dat adese sa-I vadin casa lui Vlahuta, unde in vecinatatea pinzelor lui Grigo-rescu se rosteau judecati Si se infiripau planuri, se Incruci§auginduri §i se comentau teorii, fie ca. le rostea amfitrionul cufraza lui sacadata de meter socotitor, fie ca intr'o impleti-tura de fulgere, Caragiale 41 asvirlea In fata noastra vervaorbitoare. Co§buc cu buzele strInse indaratnic, in ochi cu ostralucire patima§e care Ii lumina fruntea larga de filosofantic, vorbea rar §i ap4sat. Ne aducea snoave din calatoriilelui dela Cara, din nenumaratele rataciri cu trenul cu carepled fail tints, diseca incet o chestiune de filologie. CurindInsa se cufunda in Wore, toata figura i se muia In melancolie§i cadea pe ginduri. Abia dupa miezul noptii se scuturit deapatia lui obi§nuita, cuvintul Ii era mai pripit, coltul gurei titresarea de un tic neryos §i o fosforescenta stranie i se ivekin pupilele aprinse. Nu, atunci nu mai era modestul referen-Oar dela Minister, cu timiditatea stIngace a sateanului des-concentrat. 0 deplina con§tiinta a propriei valori ii ridicafruntea §i vorba lull se clesface4 In trap scurte, repezi, sen-tentioase. Ne vorbea de cei din umbra satelor, de obida lor,

tit

de politicianii venali, de subprefecti neouni, de supremadreptate care se asteaptA acolo jos si de grozava judecatadin urmA. Mi se pares atunci ca din noaptea asupririlnoastre seculare tisnesc accentele lui de revolts ca nistepumnale ascutite care se infig in carne. Atunci ne mija pcdinaintea ochilor caerul de foc care se smulgeau 'firele detort, si doina lui, doina noastra., ne infiora in crestet

Cind qtii haiduct in codruprinzi cu ei firtat,

Le-a-ofi poled ascunsePc Vinci le aFterni to pat,Clad pun picioru'n scarsTii roibul for de MalGriibit and prind ei pugaScoli phunbii dela briu :lar and ochesc cu hohotTu rizi, cad ',gambit moiS'au dus deadrept fn piepturSpurcatului ciocoi.

Cosbuc n'a Camas pina la sfirsitul vietii sale numai unpoet al idilelor dela tara. Literatura intreaga de altfel dat

tributul ei pentru infaptuirea revendicArilor populare. E uninteresant fenomen, cum intr'o vreme cind conceplia politicadiriguitoare din Rominia moderns, parasind principiile de-mocratiei ideologilor dela 1848, si-a stramutat punctul de gra-vitatiune la oral, avind ca ultim scop crearea repede prinonce mijloace a unei burghezii rominesti, intr'o vreme cindin mecanismul vietii de stat masele nu-si aveau greutatea lor,scriitorii si artistii nostri nu s'au despartit de Oran si Pauurmat in Coate nenorocirile lui. In deceniile din urma ale is-

toriei noastre contemporane literatura si arta s'au refugiat latara si aproape singurul for subject a fost acest om al pa-

mintului.

26i

Te

si-a

:

taste, desigur, o Matt& justincare pe seama tor, taptui ca maitirziu constiinta obsteasca le-a verificat unanim intuitia si cain bataia tunurilor, in zile de cumplita restriste, realitatea s'adesprins asa cum au vazut-o acei care minuind un penel, odalta, on un condei, au crezut in torentul energiilor populare.Este nu numai o confirmare a caracterului profetic pe carei-a avut totdeauna o opera de arta, este tirzia revenire si orecunoastere a legitimitatii artistilor in afirmarea mariloradevaruri ale neamului.

Cosbuc, poate in mai mare masura decit oricare altul, aslujit aceasta idee. Pentru dinsul desrobirea satelor era maimult decit o problem& de ordin literar, era o convingere fa-nailed de luptator. In masura ce se departa de viata patriar-hala, el, orasanul deplasat, simtea Si umbrele care filfilaudeparte. Deodata cu perspectiva distantei a inceput s& inre-gistreze realitatea. Ca alungate de un duh rau se dedeau la oparte viziunile fermecate, fugeau ielele si glumele, .ca sa-iapara inainte chipul stors de vlaga al muncitorului trudit, re-zemat pe coarnele unui plug, care ara pentru altii:

galben, romine, (i -e steagullar galbenul spune de voi,De cei dela pluguri, Wadi,Voi galbeni de foame stirmanii,De boale purtate cu anii.

nedejdea-i la voi.

Cum sa nu se fi cutremurat de groaznica aratare, el, npolo-gettil vraiilor idilice, smuts din feeria unui vis frumos si as-virlit in fata tabloului brutal de mizerie si neomenie?

Intrebari de constiinta 1-au navalit, protestarea i-a sguduittoate fibrele, a fixat raspunderi, a pipait ranile, a scormonitraul cu intreaga otrava a lui §i atunci din demnitatea lui sbi-cuita, din dragostea lui infrig.:rata pentru cei care 1>au trimis

263

toad

$i

in lume, ca un tipat desnadajduit, ca o trimbita de alarms, caun program de lupta, inchegat cintecul furtunos:

Voi ce aveli ingropat aid?Voi grits? Dar not stramosi tatiNoi mame fi surori fa trap

In Wart venetici I

Pdmintul nostru-i scamp §i sfintOki el ni-i leagdn ;1 mormint:Cu singe cold 1-am aparat}Si cite ape 1 -au udatSunt numai lacrimi ce-am vdrsat:

Noi vrem pdmint 1

Spre gloria poetului §i spre binele tuturor, trimbita s'aauzit o larga transformare a intervenit in structura

Pentru Cosbuc satisfactia a venit prea tirziu, el a concre-tizat insa cel dintfiu intro superioara forma artistica nevoiaacestei transformari.

In vuetul orasului in care s'a zamislit euritmia versurilorsonore, el mai purta cu sine un fir ascuns, o neintreruptachemare pasionata, puternica. Era dragostea de ai lui, ramasiacasa, acolo in infundatura dela Hordou. dorul de Isiasattdulcopilliriei cu graniterii cu plopii, erau amintirile ce se des-Iipeau din neguri bateau la geam in nopti de insomnie.Ce crize, ce sbuciumari se vor fi deslantuit in acest suflet de-licat purtat in pribegie, ce valuri de indoieli it vor fi strabi-tut in saltul vertiginos care 1-a dus dela dascalul Tanasucapins la filosofia sanscrita si la terzinele lui Dante ? De citeon nu va fi privit inapoi, de cite on nu 1-a oprit In drum pH-pairea singelui din vine, de cite on nu 1-au durut poverilemisterioase ale mostenirii din stramosi ? In astfel de clipe,optimismul lui taranesc Odd infant :

s'a

(aril.

§i§i ti

pi

st

Mai trdie;ti ;I-1i merge bineVechi strdjer, nu m'ai aitat?E de mull de cind n'am star

Ulmg le, subt tine.

Tot alci? Amar e entailVe;nic nemilcat sd staff :Vezi de atu.nci eu alergai

Lim* dearfndull

Ce to miri? Eu yin firtateTrist afd, ;i lini;titSurd bdtrin ! M'au obosit

Cdile aler gate.

Tu cintal ;i-n departareEu priveam rizind pe lunci,Cum m'am cumin tit de-atunci,

Rid air de-arare !....

Cu eft se stringea mai tare cercul oraplui imprejurul Julcu atft mai des fl cercetau vedeniile de demult ca o blind&mustrare uneori, ca o adiere calda §i binefacAtoare citeodata :

vaduri ape repezi curgvuet dau in vale,

lar plopi in umedul amurgDoinesc eterna jale.Pe malul apei se'mpletescCdrdri ce duc la award,Acolo, mama, to arescPe tine Idea cdscioard

Co§bnc se gindea acasA cu staruiniA, cu patlma. Nu numai-cl gnu era desradacinatul care §1 -ar fi ucis trecutul, dar ill scur

to

ICS

gea viata de fiecare clips din acest trecut, era o fire conser-vatoare, ale carei radacini erau mai puternice decit copaculinsult. El era ardoleanul nedesfacut de glia lui, desigur nu insensul barbar st inoportun al unui regionalism miop, scos lasuprafata uneori in zilele noastre de catre drumeti intirziati-ai scolilor unguresti,pe care sunt sigur ca s'ar insarcina bu-curos sa-i scuture si sa-i treaca prin botezul unitatii de su-flet, ass cum a cintat o el, dar ardelean prin strinsa legaturacu toata comoara de simtire a acestui minunat colt de pa-mint. In interiorul lui dela Bucuresti, alaturi de o sotie devo-tata si de un copil admirabil, pe care 11 iubea cu o dragostefanatics de parinte, era o atmosfera de sitnplitate si cuviintasevers, ca in vrednicile familii ale vechilor dascali ardeleni,podoaba intelectualitatit noastre de ieri. Ardealul 1-a tulburat-incontinuu cu toate problemele lui culturale st politice. Leurmarea cu pricepere st devotament. La procesul Memoran-dului din Cluj studen,ii dela Bucuresti au venit cu poezia lui.In opressores. raspindite pe foi volante miilor de asistentiun patetic strigat al iredentei noastre

Dumnezeu ni-e intr'ajutor,Dacei ci el e de al forNa-! mai vrem ocrotitor,

Ne infrafim cu iadul I

Granita, Cosbuc n'o mai putea trece inapoi, nu se prezen-tase Ia serviciul militar si conta ca dezertor din armata aus-triaca. Se ducea insa in fiecare vara la Predeal st cind it ve-

-deam la Bucuresti, toamna, ne spunea cu un zimbet obositca a fost pina la stilpul de frontiers si ca I -a alungat deacolo un jandarm cu pene de cocos. Ce furtuni mute vor fibatut atunci in adincurile din care au tisnit accentele sombre

-de balada? Abia prin anii 1910, o amnestie colectiva I-a des-this poarta. Cu cel dintiiu tren s'a this la Nasaud, sf apoi In-frigurat, a luat centrele noastre dearindul. Mi-aduc aminte Ia

inp

Sibiu, cind a calcat intliu dupa 20 si citiva de ani, palid,bolnav, neurastenic, coplesit de amintirile tineretei, volupta-tea revederii II durea. Se nemerise tocmai o serbare culturala,lumea dimprejur era adunatA /lite° salA de conferinte. Mi-acerut sA-I duc acolo, fara sA suflAm un cuvint. L-am dus.S'a retras intr'un colt de balcon si s'a pitit sä nu-I vada ni-meni. Privea cu un tremur de pleoape in toate pArtile, la ta-ranii din Rasinari, la costumele dela SAliste, la ceata de preoti,brine albastre, brine 0 miscare s'a produs subitin sala, cineva I -a recunoscut, lumea intreaga s'a ridicat inpicioare sA-1 vadA, sA-I aclame. Deodata un glas de popA tra-&tat a inceput cintecul Intr'o clipl femei, barbati, copiis'au asociat si a cintat toatA lumea cinta si el plingind :

Pe umeri pletele-i curg du,Middle ca un spic de grinArita mi-e de drags...

In inima lui Cosbuc a svacnit cu putere idealul implinirii ho-tarelor. In poezia lui Spada si Cordbii, dedicata A. S. Pricipe-lid Carol, pe vremea cind mic copil it vedea jucindu-se in gra-dina Castelului Peles, el Intrevede sfirsitul luminos de epopee.

Cu glas de prooroc, despicA taina vremurilor :

eu, .,si -acei, ce pe a vietii caleDe patru on facureim drum mai lungDecit al tau, mai pot spelt s'ajungSit veld pe culmi isbinda vie fii tale ?Tu cresti acum voinic, fi DumnezeuDe nu-i mihnit pe not ca sit ne batsCu ce-a stiut mai aspru el vre-odatiaSd bat'un neam, vai, neam romin a! meu,De ce chiar to sa al o judecatiiAsa de grea ? de nu-i mihnit pe noi,Cu bine-ti va sport' ndelung anii,Cu brat voinic vei oprl dusmanii

rosii...

sisl

.i

f i

111

$ra lupte vel conduce-osta;i erol.Vlsam ;i noi, visam de mull voinieqlUrsit sd scape-o fata de'mparat,Cum fat- frumos ursit a fost s'o ;cape.El tar o sa ridice-un neam furatDe-al ski ducmanl, fi-aproape armed(Subt bulgarifnmormintatoarei sape.Veni-va el ci peste munfi fi apeSumef, va stdpini in vest en ostIn inimei-mi o ;flu, o qtiu eu bine!

0

& va veni ;un timp darit,Cind cele'nguste-;i1tOf marl cuprinsul,Cind cele ce-au fost jocvorfrntradinsul$t nu ne vq'ngradrn puteri invinsulPug de munti.

Minunea visului s'a implinit, Cosbuc insA si-a profetit siprabusirea lui, el Ira mai fost sA elute izbinda, balada cea in

urma.Viforul naprasnic 1-a frint lingo groapa copilului lui, In

zilele de umilintA, cind Bucurestii gemea subt cAlcflul invnzieidu§mane, si clad poetul ratAcea ca un spectru din elnfernullui Dante, cu al carui fiori si-a incins ani indelungati timplelecarunte.

Ce-a fost Cosbuc in evolutia noastrA literarA ? SA ne-ospunA el :

Sunt suflet in sufletul neamului meu?l-t cint bucuria ;i-amarul.

Noi stb.m smeriti in fata geniului creator al neamului, caresi-a rascumparat cu jertfe actul de justitie de care s'a impAr-tasit, si-acum cind starue inaintea noastra umbra lui Gheor-ghe Cosbuc, ii inchinAm §1 ei cuvintele scrise pe mormin-tul marelui florentin In biserica Santa Croce

Onorate raltissimo poeta 1

262

:

. .

On precursor at unitatii:losif Outcan.

s e vorbeste mult astdzi de sguduirea sufleteasca tasatamostenire pretutindeni dupd rdzboiu. In Occident scrlitonsi artist', luind in cercetare framintarea generatlei ac-

tuale, urmdresc la tot pasul zestrea marelui cataclism. Ei ga-sesc 0 viata noun rdsdrita pe ruine are aspecte cu totuldeosebite, a problemele ei s'au multiplicat si 0 in valmd-sagul postbelic psihologia individuals apare mult mai corn-plexa declt odinioard. Acesti ginditori au perfecta dreptate :paralel cu formidabilele prAvAliri vdzute merg totdeauna sideslAntuirile acelui vulcanism imaterial. care revolutioneazdlumea abstractiunii. Nu stiu, subt acest raport al transforma-rilor radicale de pe urma rdzboiului, ce s'a schimbat mai mullimprejurul nostru : harta politics, on harta sufleteasca aEuropei? In once caz, In bdtaia furtunei recente s'a plamdditun om nou, o constiinta noun, o morals noun... care nu s'adefinit incd in mod categoric, dar pe care orientarea find aartistilor o sesiseazd si o despica necontenit...

Ce am afirma Lisa cu toata hotarirea, e cd In mijlocul in-derArii universale acolo unde ciocnirea a luat caracterul de

Din conterinla linuta la Oradea, cu prilejul festivalului organizat desocietatea 'Cele trei Criprbo,

269

desrobire nationala, sguduirea a fost mai puternica. S'arputea zice, CA in oceanul de foc la popoarele care au luptatpentru independenta lor, flacarile au lisnit mai sus. E expli-cabil acest fenomen, fiindca instincte si patimi cu totul spe-ciale au fost puse la contributie In aceste insule chinuite.Desrobirea nationalA e un capitol care se traieste rar, poate()data numai in istoria unui neam. De aceea, mi se pare cageneratia noastra, pe urma rAzboiului care ne-a dat intregi-tea, a trecut printi'un virtej de emotii mult mai elementareaici deal in alte WV. Transformarea psihologiei la noi e,deci, mult mai evidenta. Desrobirea nu InseamnA numai orecucerire de teritoriu, ci o contopire de energii descAtusate.Pe urma for intervine totdeauna o largire de orizont, o ex-pansiune de nervi si de simtire, sufletul de veacuri a) unui po-por isi muta alvia lui. Acest lucru s'a petrecut la noi. E firescastfel, caci si aid cei zece ani din urma au zamislit omulnou, ale carui resorturi sunt mult mai complicate ca odi-nioarA. Poate a in alergarea cotidiana pierdem din vedererealitatea, dar ea se verifica cu o mare quanta. SA se co-boare fiecare in treacAt in subconstientul lui si sA faca cumam zice o inspectie sumarA. Cercetati problemele pe care beaveti astazi, priviti preocupArile care vi se pun, cumpAnitiintrebArile care dau nal/aid si comparati acest furnicar al pre-zentului cu coltul linistit de acum zece ani si mai bine. Veti

constata din primul moment a deodata cu largirea patri-moniului general s'a 'Argil si comprehensiunea individuals, anu numai Cara s'a marit, ca noi insine am crescut cu ea $i cAaceastA crestere s'a savirsit cu acea repeziciune minunata decare vorbesc povestile noastre populare ....,

Evident, cd in acest proces de pripita augmentare a pro-portiilor legatura noastra cu ce a fost s'a snit. Fierbereaactualitatii cu sgomotul ei robeste azi toate atentiile. Nouaepopeie ne-a strivit in aducerea aminte lacrAmile de demult.Suntem prinsi de clocotul ametitor al noutatii care ne-a cu-tropit : tall noun, vorbe noui, exigente noui... Trecutul ?...

270

Trebuie sA facem o stortare ca sa mai putem reluit firul deodinioara. Trecutul s'a retras par'cA, undeva departe, foartedeparte. Poate cA a fost prea primitiv in rosturile lui, ca sä-1putem irnbina intr'o continuitate normala cu tot ce vedemastazi, poate ca.-I umbresc sbucnirile care au venit in urmA.Adevarul e, cA in memorie ni se eclipseaza din ce in ce con-turele propriei noastre vieti §i cA pentru rnentalitatea curentAa perioadei actuale sbuciumul unui petec de Ardeal cu WO-Odle modeste de acurn dottheci de ani spare ca o ruda sa.-rad pe care o vizitam rar ci dela care plecAm grAbiti cu seri-timentul de jena sau chiar de umilinta. al unor anume intil-niri neprevazute...

Spuneam cA sguduirea suileteasca a generatiei noastre aPost mult mai arcentuata la popoarele care prin rAzboiu §i-audobindit neatirnarea. In Wile cu vechi wzari, oricit mar-cat se resimte tipul omului nou, el pastreaza totuc o linieevolutiva §i nu e produsul unui salt... Cultul trecutului sementine in stralucirea traditionala. Mai mult: s'ar pArea cAin mobilizarea tuturor fortelor au fost desgropati acolo 0mortii ca sA se Inciruie in linie de luptA, ca acecti morti sta-ruie si astAzi Inca pe la toate rAspintiile si indeamnA lamuncA..

Ei bine, in dorinta noastra de a ne atria cit mai grabniccivilizatiei din apus trebuie sa imitam exemplul. Oricit deumil in simplitatea lui rusticA, oricit de izolat de compli-cape infrigurate ale actualitatii, not trebuie sA ne regasimtrecutul. Trebuie sA-I scoatem din negura unde s'a distantat,sA-1 privim In fata cu intelegere §i bunatate, sa-1 poftim lamasa noastra, sa ascultAm intelepciunile batrinecti ale acestuioaspe venerabil §i sA descifram din ele impulsurile pre-zentului. 0 asemenea rectificare de conctiinta nu se impunenumai ca un act de pietate, ci ca o mAsura de realA fortificarea structurii noastre de gindire. Trebuie sa vedem limpede iacartea destinului, sA ne dam seama ce-am fost Si ce suntem..In definitiv, Rominia nu e un imbogatit de rAzboiu improviz.P4-

271 ..

dintr'un capriciu de nebunie a continentului, ci rezultanta io.gica a unor straduinti din vechime, care se gasesc toate stra-tificate In laboratoriul de simtire al fiecarui cetatean....

Operatia aceasta de reintegrare In trecut a generatiei ac-tuale trebuie sa se facA fara aminare. Trebuie sa reinvie dedupa paravanul aprins al razboiului imaginea clara a vietiinoastre de acum citeva decenii. Va Mari in curind istoricul,-care sa ne ded sinteza acelor vremi, sa lamureasca secretulde existents al milioanelor, care pe deasupra §i pe dedesubtulhotarelor seculare §i-au comunicat fluidul for miraculos.... Vavent lima acum cind are perspectiva depArtarii, va veal fimarele evocator, artistul cu intuitia lui, sa ne desgroapemortii din Ardeal....

Cum stau 0-mi reamintesc zilele de demult prin care ne-amstrecurat cu ochii deschi§i, §i cum Incerc sa-mi tnseilez in ci-teva linii rezumative caracterul epocii, impresia cea maivie mi-o cid dela inceput nota patriarhala a lumii noastre deatunci. Subt apasarea politica a regimului traiam in conditiiminuscule de desvoltare. V'aduceti aminte : patru licee, n'a-yearn un teatru, o universitate. Din aparatul de stat eram-ostracizati, pe la ora§e scoted capul cite un advocat, se agitao gazeta. Vremuri potolite de mocnire surds.... Abia biserica,!kepi de ocrotire al tuturor desmo§tenitilor, ne mai ofereaun scut §i o aparare.... Cita sfiala, city cuviinta, cite banu-jell acumulate intr'o biata societate oropsita.... Inchideti ()chito clips, §i reconstruiti crimpeiele fugare: ce potentat enormera pretorul, cum smulgeau jandarmii tricolorul din cositelefetelor la hord, cum se ived fivanul in landoul tras de patrucai ca o aparitie medievala in calpag cu egrets §i dolmancu brandenburguri, stirnind respect i legitime temeri Intoata lumea.... Rechemati bucuriile de atunci : o adunare a(Asociatiei. dela Sibiu, un concert dat de-un tenor proble-matic dela Bucure§ti, o alegere de protopop cu controverseintre doul partide.... Totul se depand to surdina, intr'o oftareblinds §i fara ecou.... De sigur, orizonturile erau strimte,

272

aspectul general pared simplist, fara relief si fAra culoare.Ce temperamente exceptionale puteau sa. se sbatA in acestmicrocosm, In care sinodul eparhial tined loc de Parlament?Ce avinturi literare puteau prinde, bite() vreme chid totifruntasii nostri scriau cu u scurt ? Ce probleme colective pu-teau cere cuvint la un popor, in zilele chid pentru un articolde gazeta In doi peri autorul faced doi ani de puscarie ? Pro-babil asa se intreaba multi in goana febrila a prezentului, vise complac in eclipsele for de memorie. Gresesc acesti jude-catori grabiti I Gresesc, fiindca vad numai suprafata lucru-rilor, vad formele exterioare si nu disting jocul launtric alvietii cu toate palpitarile ei. Gresesc, fiindca aici la noi, in-tr'un cadru ingust, adevarat, si fara multe manifestari palpa-bile, a mijit un val de sbuciumare intensa.

Tocmai acesta ar fi rolul artistului de care aminteam, unromancier sau nuvelist bunaoara, din ceata marilor rascoli-tori, sa descinda in adincime, dincolo de spuma aparentelor,si ca un cintec de departe sa ne reinvie acel suflet vesnic alArdealului rominesc, care a scapat neatins de toate obizile,sa zugraveasca scene de intimitate, sa scormoneasca detalii cupitorescul lor, sa spulbere valul de uitare asternut pe o reteafermecata si sä prinda in accente tainice acea poezie a astep-tarii pe care instinctul nostru de conservare ne-a transmis-odin tata in fiu, din neam in neam, ca pe o sfinta si infricosata.mina de familie...

Doamnelor si domnilor, acest creator nu s'a aratat Inca..In lipsa lui va fi grey sa incercam cu stingacia noastrk

desteptarea trecutului, nu fiindcd ani multi ne despart de el,ci pentruca multimea nemasurata a intimplarilor ne-a apu-cat in mrejele ei si ne-a schimbat cu desavirsire. Ca sa neapropiem macar in treacat de atmosfera zilelor de odinioaratrebuie sä evadam cu totul din actualitate, sa plecam cu gin-dul la lark undeva pe valea Crisului repede In vreun coltbucolic cu tarani de-ai nostri plini de mizerie si de proverbe.Ar trebui sa stam inteo Duminica de yard la o margine de sat,

273

.Mustul care flerbe. t8

-

sai privim lung cum se revarsa casele albe una linga alta, galapaeca sa se strInga de hid. §i mai mult laolalta. De acolos'o luAm domol inainte, sa urcam sprinceana de deal sprebiserica cu umerii tuguiati, care 1§i pleaca la vale acoperi§utite §indrile spre amindoua partile satului ca un gest protector,.as o clo§cA hotarita apere puii... La o cotitura din sprespa ne-am opri la o casa de zid, varuita proaspAt, cu ar-minden la poarta. §i cu mu§cata in fere§ti... Dupa geam toc-mai s'a ivit o naframa ro§ie : e domniwara Silvia... N'avetiteams, doamnelor §i domnilor, nu voiu face o incursiune initiomeniul scriitorului care va sa vie nu %oh: incepe cu o pa-gina de roman, dar vreau sa zic, ca aceste sunt elemen eletrecutului nostru: satul cu toate stradanide lui, 1 arinteleOnofrei, daca e mai bAtrin, parintele Terentiu, daca e maitinar, un frate purtat cu bani de imprumut pe la universitate§i ajuns advocat la oral, §i negre§it, domnipara Silvia... latagaleria de atunci, oameni buni, blinzi, cu vorba domoald §i cupleapele muiate intr'o melancolie resemnata. Romancierul demiine se va furi§A de sigur in interiorul lor, §i din mozaiculacestor vieti va inchega tabloul monumen,a1 al Ardealului In'ajunul desrobirii.

In acest mediu se incadreaza regretatul losif Vulcan, aaniintire o sarbatorim azi.

E, poate, cea mai reprezentativa figura culturala din juma-tatea a doua a veacului trecut la noi. Cincizeci de ani auaparut cArtile lui, patru decenii incheiate a pilpiit revistaFamilia, sfios dar lard incetare. La vremuri tulburi, in zile deobida, se ivesc la toate popoarele astfel de scriitori mode§tis,i harnici, pentru cari problemele literale se confun la cu ne-cesitatile de viata, condeie care nu trec hotarul ar ei eterne

274

sali

ca-ir...i

** *

dar sunt totdeauna in vecindtatea ei. si-i netezesc druinul.Sunt precursorii, ei poartd o torts in -mind vestind pe Mesia.Acecti autori tidied din operele for piedestalul pentru glo-ria celor putini. Cind le mai deschidem aline prAfuite cu opietate blinds, ni se pare ca am trecut pragul unor bisericutedela Ord, cu peretii ingusti, cu ferestrele aburite. Sufletul forlumineaza ca o candela la icoana Maicii Domnului. In astfelde Idcasuri umile gi parasite se poate murmurs oricind o ru-&lune.

losif Vulcan, fiul Bihorului, a fost din aceasta tagma nes-pus de utild, lard de care nu s'ar putea inchipui toatA evolu-tia noastra literard. Cei cincizeci de ani de activitate, in careacest paznic de poartd a rominismului, aici in Oradea, lagranita noastra etnica, s'a trudit Yard rAgaz, au fost ani cuspor. Intr'o societate incepdtoare, care lua primul contact cucivilizatia, el a introdus abecedarul artistic. Un meritos peda-gog in ale literaturii pentru copildria unui popor. Cu multiabnegatie cu un real talent in descoperirea nevoilor mul-tiple, Vulcan a facut ctuturor toate., cum spune scriptura.De pe la 1860, cind era student la Budapesta, unde nu pestemult a pornit Familia, neobositul propagandist a stdruit in toategenurile cu entuziasmul particular al vremii lui. Era pe atunci

aici peste Carpati o adevArata resurectiune, un neas-timpar fecund al tineretului intelectual. Occidentul smuls.din toropeala post - napoleoniand isi asvirlea departeavinturile patimase. Rqmantismul in floare musca toate fi-brele si creia o sensibilitate speciala,

losil Vulcan, resimtea si el impulsurile epocii, fireste, pri-mind influentele indirect, nu dela izvorul initial. A scris, deal,poiezii, nuvele, romane, piese de teatru. Cu o grabd uimitoarecauta sa umple golurile de veacuri. Avea in sfortArile luiceva din efortul cu care ne apare inzestrata perioada noastrade procreatie din veacul al noudsprezecelea. Dupd o amor-tire indelungata energiile latente tresdreau fara friu, cu o ad-mirabild savoare virginals. Un neam intreg se trezise dirt

t71..

si

$i si

somn, se trecase Ia ochi subt Maior, *incai si Klain si actunse scutura din tot trupul, de'i trozneau incheieturile. Din Prin-cipatele Unite se fAcuse Regatul, dupA botezul de foc delaPlevna, scria Alexandri, scria Baritiu, pe orizont se ivise cao impletiturd de fulgere strofele lui Eminescu. Rominia mo-derna era pe drum. In aceasta unanimA rAscolire in care seagita par'ca fiecare atom,Vulcan participa in permanents cutoate puterile lui. Lira se instruna in fata mAretiei momenta-lui si intr'un ton usor dar sprinten vibrau emotiile lui. Uriastru destul de palid in constelatia literary de atunci, el serotes imprejurul soarelui si ii trimitea stihuri de o miscAtoaredevotiune Jul Vasile Alexandri :

Ca f'un creftin smerit ce vineLa vr'un altar a se 'nchina,/4a m'apropiu eu de lineVoind s'admir marirea ta,

cum creqtinul ifi glisefteAcolo ming-tied cereiti,Ala renasc en sufletefte :Cu lira ta mci'ntinerefti.

Sunt versuri simple, in matca for nu se pravalesc bolovauimari, dar inchipuiti-va, prin anii optzeci in casele cArturarilornostri, din umbra satelor ce fosforescentA vie de credintA, ceascutire a simtimintului national lasau pretutindeni. Nuuitati ca trAiam tocmai in era de prigonire a lui Coloman Tisacind fantoma Ungariei unitare orbise toate mintile unguresti.Ei bine, atunci, Vulcan, din mijlocul lagarului dusman, hitrimitea cuvintul lui de imbarbAtare sonora :

In van once sforfare,In van combat Rominul, el nu va mai pieri I

Cu o mindrie dirzA, el stranepotul episcopului Samuil, luaposturA de apArare in fata fiecArei lovituri si raspundel cu

276

,Si

apoteoza uZimbrului lui Dragof., versificA eGorunul luiHoria., plingea cu (Orfana Cripluis. Erau zadarnice toatk,ordonantele ministeriale prig care se inchideau §colile primare, zadarnice condamnArile In procesul memorandului.Preoti, invAtatori, elevi de liceu, iluminati cu totii ca demagia unui vis, recitau imprecatiile din 6 Lira meat

lancule viteaz,Scoalcl-te fit treaz,CO nu-i bine'n Para,Vin dumanii lard ...

Cine sa le aplice acestor svicniri de protestare, In care unpopor intreg f§i zAngAnea lanturile, cine sA le aplice rigorileritmului §i glaciale retete de prozodie savanta ? Cine se maiintreaba daca a fost impecabil zugravit stindardul, cu cares'a dat o lupta §i s'a cf§tigat o biruintA ? Poezia lui Vulcanapare ca o bautura reconfortanta a vremii jui, simplista incompozitia ei, dar cu efecte salutare...

Ca in versuri el se cheltuia cu aceea§ caldura §i in proza.Volumele de nuvele i se citeau de fetele de pops, de juniiamorezati §i pe la balurile adunarilor generale ale ,Asocia-tiunii, de acum 40 de ani, paginile din 4 Sclavul Amorului.sau din 4 Ronde Natiunii trebuie sA fi fost subiect de conver-satie §1 prilejuri de intrigi seutimentale. Azi s'au demodat,fire§te, au ie§it din pretuirea publicului cititor. Motivul e caliteratura noun a trecut galopind pe deasupra for §i toataconformatia noastra de gindire a fost supusa, cum spuneam,pe urma evenimentelor, unor revizuiri extraordinar de repezi.Daca le rasfoim astAzi s'ar Ord ca sunt mult mai vechidecit virsta for adevArata. Acefa§ poveste §1 cu teatrullui Vulcan. Batrinul publicist este un fel de Nestor at Thalieiin Ardeal. Cele vreo opt comedii Impreuna cu drama StefanVoila cel tincir care a vazut lumina rampei la Teatrul Natio-

277

:

nal din Bucure§ti, au facut deliciile auditorului popular fartintrerupere §1 dacd nu ma in§el §i astazi tin recordul la repre-zentatiile de diletanti. Gargounii dragostei, Mita cu clopotsau Prima rochie lungli au calatorit in toate partite la fel cuPiutra din cast sau VItidutul mamii ale lui Alexandri. Mi-aducaminte, eram student la universitate, chid am vazut pentruintlia data Ruga dela Chisetciu intr'un sat din Banat, pe oscent ridicata intr'un local de §coala, cu o cortina multico-lord injghebata din catrinte §i covoare, o cortina rebeld carela sfir§it de act nu acoperea. decit pind la glesne corul tAra-nese. Era o veselie imprejur, pantofii cocheti ai bandtencelorne stirneau admiratia, publicul fredona arii din piesa, risulgilgaid din toate ungherele, in vreme ce un preot batrin depe Mure§ se cam suparase iri scaunul lui §i strigh din raspu-teri : 4Trageti lepedeul !D... Vremuri sanatoase de inocente bu-curii patriarhale. Cit a trecut de atunci ? A murit §i parintek,Dumnezeu sa-1 ierte, au imbatrinit §i cintecele, s'ar pares caam imbatrinit §i noi...

Vulcan a crezut cu multi insufletire in nevoia unei mi§-earl teatrale in Ardeal. Fie ca vedea in ea posibilitatea uneirede§teptari nationale care dejuch ochiul vigilent al autorita-tilor ungure§ti, fie ca 11 atrageau manifestarile de acest gen,el a infiintat . Societatea fondului de teatru' §i a lucrat zeci deani ca s6.-§i realizeze visul de-a vedea in Ardeal o trupd ro-mineasca. Adunarile societatii lui an de an se desia§urau pa-ralel cu ale 4Asociatiunik praznice sarace dar induio§atoareale unui popor orfan. Subt binecuvintarea capilor biserice§tide ambe confesiuni, roiau frunta§ii din toate unghiurile la ast-fel de ocazii, se suspendau pentru moment rnicile certuri pro-vinciale, totul luh un aspect solemn §i gray, iar la banchet,pre§edintele cu frumoasa lui vigoare batrineascd, cu glas declopot §i cu o lacrima fardmata In pleoape, I§i rostea toastulpentru 'femeia romind., invocind pe Cornelia mama Gra-chilor sau pe mama lui Stefan cel Mare din balada lui Bolinti-neanu... Nu-i a§a, ca tabloul cu tot farmecul lui idilic ni se

2. 7 8

pare acum ca vine de foarte departe, ca se pierde, cum antzice, in noaptea timpurilor ?

Care a fost conceptia literary a lui losif Vulcan, crezul in-telectual in puterea cdruia pins la batrinete a tinut un condeiin mina? Publicistul dela Oradea-Mare e ultimul vlAstar al§coalei latiniste la noi. Intr'o vreme cind pe urma Convorbi-filar a scriitorilor veniti dupd Alexandri literatura a des-cins in sfir§it pe pdmintul nostru Si ca limbs §i ca inspiralie,pardsind inaltimile vaporoase ale ideologiei cipariane, InArdeal vechea maniera tot s'a mai sustinut inca. Poate ca unmint sufletesc impotriva asupririi streine, ca o compensatepentru suferintele prezentului vitreg, carturdrimea noastrA.simled Inca trebuinta zeilor traco-romanici. Ne retramam curnintea dupa arcurile de triumf ale cetdlii eterne, fiindca nolanu ajunged ordinul ministrului Hieronimy, visam de splen-dorile Rotpei ca sd gasim acolo macar o platformd de amorpropriu. Dincolo de munti incepuse o viald de stat careangaja interesul tuturora, noi eram paralizati in actiune §i dincontemplarea trecutului scoteam argumente pentru ziva demiine. De aceea, latinismul nostril s'a perpetuat §i a rezistatvremii, de aceea el n'a fost aici numai o formula trecdtoarede evolutie literary, ci un fel de evanghelie pentru toed lumea,as puted zice un azil moral al celor napastuiti. Traian §i De-cebaI muriserd de mutt in amintirea acestui cbll de pamint,plecaserd Si din palatul de cle§tar al mitologief populare, datreinviati odatd de istoriografii ardeleni, ei au cerut o nottncetatenie aici, au inceput sa guverneze, sd primeascA invitatiila toate sarbatorile, sa asiste la botezuri §1 la ospete...

losif Vulcan, ca multi altii, a fost poetul lor de curte §i le-ardmas credincios piny la moarte. Nalionalismul lui intran-singent a purtat aeeasta pecete a descendentii latine, care erao lozincd militants. In poemul dramatic eDefteptarea luiTraiann el iii sintetizeazd credinta. Poetul apare o 4sentineliidin culmea de Carpafi', cdruia impAratul roman i s'arata, caimpreund sd treaca in revista toate provinciile romine§ti

279

si

Mere sau subjugate. (ilasul for evocator e ascultat. Ele seivesc pe rind In costum national, prime§c Incurajaci duoplingerile lor, se prind apoi de mind si ingenunchiazd in fataplAsmuitorului, care le retrimite la datorie si le toarnd incre-dere pentru viitor :

,tergi lacrimile tale,Poporul meu strabun I

Da, era dogma unitatii, exprimatA cu mijloace rudi-mentare uneori, cu destule expresii blAjenesti in limbd, dar!impede Si categorica, negresit, subt patronajul august at luimMos Trdian.. losif Vulcan insd n'a fost un cintaret care seizola in turnul de ivoriu al trecutului Mt% sA tie seams deproblemele vremii lui. DimpotrivA, a urmArit deaproape si ainteles toata svicnirea subterand a integralitatii nationale,a fost chiar un pion constient In opera de preparatie a unirii.Nici nu se poate o legitimare mai luminoasd pentru izbindaunui proces milenar decit faptul ca aici la Oradea-Mare, lagranita noastrA sufleteascd, patruzeci de ani am avut call-mara unui scriitor. Aceasta cAlimard, s'ar putea zice, a tra-sat si granita politica, tot ce-a venit in urrnd n'a fost decitconsfintirea unei biruinti cistigate de mutt. Ca pretutindeni Inistorie si la not condeiul a fost avantgarda tunului...

Aceasta conceptie programaticd a lui Iosif Vulcan se reo-glindeste necontenit in paginile Familiei. Regretata revistA armerits In adevar studiul migalos al unui cercetdtor, care dincoloanele ei de patru decenii ar putea reinchega pulsul inte-lectualitatii noastre de-atunci. Familia e un fel de buletin li-terar at epoch. Infiintatd dupd exemplul cunoscut al reviste-liar germane, publicatia sdptdminald traits atita vreme n'aPost numai o lecturd de Puna educatie, un fel de indreptartrebuincios pentru o societate incepatoare. Dacd ar fi inde-plinit numai acest rol, ducind in fiecare SimbAta o bucata li-terard, o dare de seams a unui bal sau o ?hicitoare de §ahaproape o jumdtate de secol in casele rominesti, $i a tunci ar me-

280

rita recunostinta noastra. familia insa a facut mai mult. Di-rectorul ei a transformat-o intr'un organ literar de seams pen -tru vremea lui. Aceasta revista era un certificat pururi reinoibal unitatii. Scriitori din toate partile tai trimiteau aid contribu-tia lor. Eminescu publicat In paginile ei primele infrigu-rari de patimi si de stele. N'a fost poet sau novelist roman de-mi uncle, care sa nu fi primit invitatia neobositului animator..Mai e Inca ceva : un fapt hotaritor. Vulcan a descoperit cosinstinctul de proorocie a artistilor punctul fix pentru mien,tarea lui. Intr'o vreme cind carturarimea Ardealului se infa-sura in ingustimea unei mindrii locale, cind cei mai multi'fruntasi politici de-aici credeau Inca in iluzia atavica a milo-steniei dela Viena, dud unii erau pe cale sa-si faca intrareain Parlamentul de pe malul Dundrii, batrinul Vulcan de zeci,de ani bates drumul Bucurestilor. Pe la Academie, prin culoa-rele Teatrului National, pe la diverse serbari se ivei siluetalui de stejar falnic cu obrazul rumen, dar cu ochii impaienje-niti de emotie... El nu se intorcea numai IncArcat de bucatvliterare, care apareau pe rind la gazeta lui, dar Inregistratoata cresterea continua a unui organism, si venea acasAipnotizat de indemnuri noui. In acest chip revista dela Ora-dia-Mare devenise pentru Ardeal un palpitant monitor abideii nationale, care aducea verbul mintuirii gi faces satreats in suflete acea presimtire minunatd ce presarase demult cu flori in mintile tuturora drumul armatelor rominesti-De aceea, cu totii pe vremuri am fost clientii Familiei, nu manvorbesc de cei care au crezut ca pot avea un cuvint de trans-mis liparului, fiindca acestia §i -au inceput ucenicia subt ocro-tirile gazdei primitoare din IEtihor

Familia e meritul de capetenie, cArtile lui pot fi uitate, Fa-milia nu se uita. Ea ramine biletul de intrare permanentslui losif Vulcan in istoria Iiteraturii noastre.

si-a

tat

Acest adevar nu e o constatare de bcazie in cadrul unei con-len*, ci o recunoastere de-a carei satisfactie raposatul aavut norocul sa se impartaseasca in viata.

Jubileul venerabilei reviste a fost o sarbatoare nationals.Sunt douazeci §1 unu de ani de atunci, dar mi-a ramas Ininemorie cu amanunte inpresionanta manifestare. Cultura ro-tnineasca s'a patruns in mod integral de insemnatatea mo-rnentului cind o revista Implinea patruzeci de ani de exis-

. tenth% Un pelerinaj s'a pornit atunci la Oradia. Toate socie-Mine mai de seams §i-au trimis reprezentantii lor, au venitacademiciani, au venit studenti, au venit preoti, au venit ac-tori, era un cortegiu lung §i variat. Ora§ul strain privea cuInirare, dar nu cu neintelegere aceasta inchinare, fiindcd di-Tectorul Familiei era stimat de concetatenii lui. Acasa intr'unelegant interior care hada tngrijirile unor miini delicate, ne-a

rimit fericitul patriarh alaturi de doamna Vulcan, cu obrazul'luminat de zimbet §i multumire. A fost o defilare de. urari,-cuvinte intearipate, un convoi de daruri, coroane de argint cutricolonia fost concert, declamatii, flori, seara s'a jucat o piesaa autorului... Neamul intreg iii trimetea omagiile pentru no-

sbucium al unei vieti.Am fost adinc miccat de aceasta izbucnire spontana. Ve-

veam dela Budapesta, trimis de camarazii mei de universi-'tate, veneam §1 in numele revistei Luceafeirul., pe care o'infiripase nu cu mult inainte neastimparul nostru tineresc. Intensiunea nervilor de douazeci de ani, ma zguduise emotiaInosneagului... Mi-aduc aminte, noaptea intreaga ni s'aprelungit discutia Mignon cintece . . pahare... planuride revolutie... Amicul Istrate Micescu sosit dela Paris,cu barbi§on frantuzesc Si cu versuri de Lamartine, ne uimiseru retorica

A doua zi la banchet s'a reluat protocolul consacrat ardele-inesc. S'au rostit toasturi pentru sarbatorit, a vorbit §i pri-marul oraplui in ungure§te. Toti 1-au proslavit pe jubilant.El a raspuns cu obi§nuita modestie §1 rotindu-si privirile

282

bilul

lui...

-

peste not toti, a inchinat pentru unitatea sufleteasca a nea-mului...

Tiu mince agitatia care ma stapinea, ca un somnambulm'am ridicat de pe scaun §1 in tacerea retinuta o clipa mi-asatstrigat urarea: Sd bem pentru unitatea noastra politica... Nn§tiu sa fi spus mai mult. Studentii m'au aplaudat frenetic,ochii primarului se facuse mari, un protopop dinspre caputmesei ma privea speriat, §tergindu-§i fruntea cu o enormabasma ro§ie... Banchetul s'a sfir§it repede...

In forfoteala generals ma pironisem in coltul meu de masacu barba in piept §i cu buzele strinse. Deodata simt o mink_pe umar, era losif Vulcan.

M'a imbrati§at, m'a s5.rutat pe frunte parinte§te §i nu mi-azis decit trei cuvinte : Tu ai dreptate...

*

Doamnelor §i domnilor, vedeti, oricit e de complexa vialsnoastra de astazi, cite o pagina desgropati din trecutul Ar-dealului face sa vibreze coarde adinci...

Ridicati, deci, un monument lui Vulcan, aid unde s'a flier-mitat truda lui ! Din acest bronz vi va vorbi o bucatit detrecut, ale cdrui r5.dacini nu sunt fnfipte numai In (am

ci in inima noastra a tuturora...

233

Bikes-total,

floram laneu.

istoria de veacuri a Ardealului rominesc e istoria de la-crimi si de umilintd a unui popor orfan.

Din toate apasdrile trecutului, jugul feudalitatii ungu-resti a durut mai mult. Pretutindeni domnia strains ne-a in-catusat energiile de viata, aici insa s'a a§ternut peste not cao nenorocire vecina cu moartea, fiindcd in deosebire de altoparti, generatiile noastre de iobagi ardeleni, pArasite in cursuivremii de catre conducatorii lor, au suferit necontenit o in-ireitd mucenicie: de singe, de lege §i de class. Una din acesteprimejdii sd fi fost ar mai fi putut mill flacara desrobirii, la-alaltd ele s'au transformat intr'un blestem fard aparare, intr'ocrudd incercare venita par'ca de sus, la care an se putea ras-punde decit cu plinsul, cu eterna obidd sufleteasca a tuturorsclavilor. lata de ce povestea noastra de aici e o lungd plin-gere in surdind, revarsata in doine, ticluita in petitli la impd-Tatul, sau ()natal in rugdciuni la Dumnezeu. Ardealul o tithe deini §i-a muiat desnadejdea in jale §1 s'a mingiiat cu visul.De cloud on el totus a lovit cu sete crincend §i cu avint in-fricosat dospit din impulsuri seculare. In amindota rinduriletovitura lui a pornit din acela§loc care prin vitejie leg-endarAa rascumpdrat aureola barbatiei ingropate §i a dat mud pt."-por oropsit unica zestre de InAltare morald.

285

Acest loc es,e Tara Motilor.Motif apar astfel cu o specials prerogative in Istoria

moostra. Neamil lor vinjos adaposte§te singura tradilie e-iromm pe care 'rremea vitrega nu ni I-a putut infringe. In

aantii Abrudului continuatorii vechei a§ezari romane, ca hi-ve° cetate izolata de slabiciunile vremelnice, au pastrat re-flexe intirziate din gloria strabuna. Cu toata robota lormica ace§ti copii ai codrului§i-au mentinut dorul de libertate.Cind tot Ardealul se legana in tinguire neputincioasa, inwagaunele lor ferments revolta. Ei ne-au invatat mai intii saplatim cu singe, nu cu lacrimi, ei au introdus virtutilerazboinice pe un pamint biruit, ei reprezinta actiunea inteofume cople§ita de visare mistica. De pe culmile muntilor apu-

ni a strigat pentru intfia-oars rasvratirea, ca un bucium:precursor al rede§teptarii generale. Motii sunt Tirolul nostru,

urnnul Ardealului, iar cele doua inimi mars in care a cloco-it sunt eroii lor : Horia §i Avram lancu.

kinindoua figurile trecute in mitologia populara se gA-sesc inteo perfecta inrudire organics. Au pornit §i unul §iaitul dela aceea§ vatra taraneasca, au crescut in acelea§i pa-Agri §i au incarnat acelea§i nazuinti ancestrale. Lupta lor s'anesfa§urat pe un fond comun, avind un obiectiv unic §i mij-,-,ilace la fel. Conceptia politica de care s'au calauzit §i care aAterminat prabu§irea Ion tragica a Post aceea§ iluzie de§artaa tmparatului dela Viena, cea mai trista §i cea mai scump.plAtita erezie a ideologiei noastre de veacuri. Ce-i desparte:71SA pe cei doll martini ai Motilor, e cadrul vremii in care s'aoeslantuit epopeea lor, cortegiul de lozince §i de evenimente

i-au intolvara§it pe cimpul de Wale. Horia e Tevolutio-nand taran care intrupeaza instinctele de viala ale unui po-per grin prizrria revendicarilor locale. Drama lui e un prelu-4iu numai al reinvierii care a§tepta in umbra. Iancu insa, overiga intr'unt lant de evolutiune universals, se infati§eazdleela inceput hnteo armura complexa de luptator pentru-loarta integrala a unui neam. El e soldatul con§tient al ideii

-286

zil-

uraganul

_are

nationale, a carui spadA loveste dela inaltimea unor principiaimutabile de acord cu catechismul epocii lui. Prin Horia tis-ne§te un fulger razlet din viforul unui popor, prin Iancu cerecuvint poporul insusi, cu adevarurile programatice asvirlitein cumpana istoriei. De aceea rascoala lui Horia e o plat-forma morals WA consecinte §i transformAri de domeniuldrealitatii, cita. vreme revolutia dela patruzeci si opt rdmIne-ca o inaltd semnificare politicd, prin care s'a inaugurat isto-ria moderns a rominismului, deschizind drumul desrobirilowviitoare.

** *

Se va gasi oare cindva mesterul iscusit, care despicind in-timplarile si cintArind faptele, sA reconstruiasca aceasta pa-gina stralucitoare de demult ? Va veni poietul sA lumineze curazele lui in sguduitoarea tragedie sombrk on istoriograful satdescifreze fata vremii in toate tainele ei si sd ne deh eternuiomenesc din sbuciumul lui Avram Iancu, indeplinind astfelo opera de educatie nationald ?

Personalitatea mortului c'ela Tebea se destace din galeriatrecutului apropiat, investita cu o exceptionala valoare mo-raid, din care posteritatea §1 mai ales zilele noastre tulburi arputea sa desprinda linii simple si marl. Peste tot pleiada vi-zionarilor ardeleni dela patruzeci §i opt, cu suflul for roman-tic, cu conceptia eroica care le strabatea crezul politic si cmidealismul luminos care ii povaluia, infatiseaza o culme pe-care de otunci si pins astazi generatiile de epigoni n'au mai'lost in stare s'o atinga. Sfortarea poporului nostru, de a ela-bora la el acasa cuvinte de ordine ale framintarii continen-tale din aceasta perioada, a dat roade. Din ceata iobagilorasupriti s'au improvizat repede carturarii for in oamenipolitici cu o limpede intuitie a situatiei, si cind a sunat

287

..easui, ace§ti preop §1 mirent dela sate, intr'un elan vijeliosau incins spada devenind prefect', tribuni §i centurion,ceimprospatind astfel pe un colt de pamint uitat unaspect mi§cator din antichitatea latinA. Subt conduce-(ea lui Saguna, prototipul cel mai distins al eclesiastuluimilitant produs de istoria noastrA §i cu indrumarea luiSimeon 'Minutia, profesorul cu suflet de apostol, un §irintreg de frunta§i au rasarit fanatizati de ideie. Era mi§care,patimd, indrasneala in rindurile for §1 hotArirea nestrAmutatatie-a§i duce cauza la biruinta.

Din primele zile ale fierberii din Ardeal s'a ivit pe planultntii, &Atari de din§ii, silueta tinArului advocat din Cimpeni,tare da un relief cu total deosebit comitetului national deatunci.r.Avram Iancu descindea cu o structure sufleteasca par-ticularA. Urma§ul lui Horia aducea cu sine mindria aspra aMotilor, acea pornire furtunoasa de platA §i rasplata careinro§ise °data crestele muntilor cu focul revolutiei. In vinelelui svicnea singele fierbinte cu descarcari violente de pa-siune elementara. Credintele vremii §i evenimentele din juragitau cu o putere inzecitA acest temperament de erou. Firealui Iancu, caracterul distinct §1 unic al taranului dela Vidra,a smuls dela inceput mi§carea dela patruzeci §i opt dinoga§a batAtorita a suplicatiunilor seculare catre .prea la-latul cezaro-craiesc scamp §i i-a dat un caracter revolutionar.Fiinta lui imbibata de fanatism a dominat masele din primeleape. Acest finar de dotazeci §i cinci de ani, cd graiul res-picat i scurt, cu sclipiri de otel In adincul ochilor alba§tri,si-a dat seama cA numai armele pot hotari intr'un proces deveacuri, care a batjocurit pine la singe plebea napAstuita.La adunarea de pe cimpul Libertatii in 3/15 Mai la Blaj,Iancu a venit in fruntea Motilor organizati militare§te, gatase infringe once val inoportun de cumintenie iobAgeasca.Peste capul episcopului Lemeni §i al canonicilor lui supu§istApinirii ungure§ti, sarcasmul lui a plesnit ca un bid de foc.Dincolo de ingrijorarea capeteniilor circumspecte, tribunul

288

dela Cimpeni radia tinerete, nervi §1 optimism. Prin el a pri-ma mi§carea noastra nota vitejiei §i romantismul de epopeie.In sfatul conduatorilor, lancu §i-a impus pecetea lui definitive.Inalta prevedere politicA a lui Saguna §i cumpatul diplomatical inteleptului arhiereu, unite cu viziunea istorica a lui Si-meon Barnujiu se completau admirabil cu acest om de ac-tiune, care in comitetul dela Sibiu, intro memorabila §edintaprelungita de calcule §i temeri, a taiat scurt discutiile savante:Domnilor vorbiti inainte, ea plec in munti, V fac revolutie I

Ce-a urmat, se §tie, e prima noastra afirmare a ideii de li-bertate politica, cea dintIiu campanie osta§easca in razboiulde neatirnare. Advocatul Avram lancu a pledat cu sabia inmina cauza rominismului. Prefectul de lanced intors intreMotif lui s'a dovedit un stralucit §ef tnilitar. Ca impin§i de ochemare magica, i-au roit imprejur ciubdrarii §i ciobanii din%life Crivlui §i ale Arie§ului. S'au aprins focuri pe culmi,a inceput sA sunelulnicul de brad, s'au pornit carele Ianculuide care plinge §i azi poezia popularA §i tunurile de lemn aufost urcate pe virfuri la trecatori. Agerul prefect, frumos,drept i increzator crai al muntilor, se ivea pretutindeni pecalul lui alb ca un zeu al luptei. Prestigiul lui personal intre-tinea ,i cohesiunea §i disciplina acestei armate de tarani. Celecloud invazii ungure§ti in muntii Abrudului, sugrumate insinge subt cutropirea Motilor, au ardtat lumii la ce grad decon§tiinta cetateneascd se ridicaserd iobagii Ardealului §i cebloc de granit erau piepturile lor. ToatA vrernea lancu a fost

.comandantul necontestat, adorat de mullime. Oastea lui.tfacunoscut o clipa de inf ringere. Armatele imperiale au lostbatute de rebelii unguri, printul Windischgraetz a fost alun-gat de Kossuth peste granija Ungariei, baronul Puchner cuaustriacii lui bine inarmati a fugit din fats lui Bern la Rim-nicul-Vilcei, cind in muntii Abrudului flamura noastra fil-fdia triumfatoare. In acest timp de aproape doi ani cindAvram lancu a desfrqurat o actiune proprie fall nici unajutor din partea autoritAtilor militare imperiale cople§ite de

289

Mustul care flerbe. 19

o frica meschina, eroul dela Fintinele paralel cu miscareaarmata avea §i o intensA activitate politica. Cuibul lui destinci devenise focarul rede§teptarii nationale rominesti depretutindeni. Fie ca Indruma linia de conduits a tovarasilorsai din comitetul national, sau primes emisarii guvernuluidela Dobritin, fie ca urmarea planurile Curtii dela Olmutz,!anal concentra atunci destinele neamului in miinile lui. Subtocrotirea muntilor neinvinsi, la lumina unui foc, taranul dinVidra-si generosul boier muntean Balcescu urzeau pentruIndia oars pe urmele mortului dela Turda visul unirii tutu-rora. Pins tirziu, dupa venirea Rusilor in tarn, el a fost unfactor activ al echilibrului politic, chibzuit si desfacut de pre-judecati, neavind alt punct fix in cugetarea lui decit soartaintegrala a neamului.

Dupa stralucirea orbitoare a venit pravalirea in prapastie,cea mai intunecata tsagedie care putea sdrobi sufletul erou.Perfidia Vienei a transformat repede un popor biruitor intr'unpopor mucenic. Absolutismul austriac ca o noua pecingines'a aternut deasupra Ardealului, trecut din 0-hiarele bru-tale ale nemesilor unguri in sforile abile ale politic ilor aus-triaci. Subt apasarea regimului s'au prabusit teorii pol.tice §iginduri de regenerare. Frunta§ii nostri au luat lumea in cap,sau si-au atirnat spada in cui, asteptind zile mai bune. Su-fletul nedornesticit al lui Avram lancu n'a put t suporta odi-oasa incercuire. Ca si mai inainte a tresarit cu aceea§ pa-

'n fata robiei. El care isi hranea avintul din impulsuriatavice si simt'se cu, toatd carnea lui mareata drama inminte cu fagaluin ele de ieri si in urechi inca cu strigatul na-valnic al gloa elor dela Marisel, nu putea privi cu britele in-cruciate rusinea si nu-si nch.pu0 sa traiasca ca un modestcamelist aulic, sau ca pensionar austriac din mila vu turuluicu doua cap te. 0 noua revolts 1-a aprins si i-a adus pier-zarea. Se stie calvarul lui dela Viena, dupa ce in cabinetulimparatului a respins decoratia : Nu ne-am luptat pentrujucarii, vrem drepturi, Maiestate ! Se cunosc loviturile

290

Ima

groaznice de mai tirziu ; inchisoarea din cetatea dela °Alba-lulia, unde 1-au ferecat in lanturi §i 1-a palmuit un cApitanaustriac pe Craiul-Muntilor 1 Ce vifor pustiitor trebuie sa fibintuit in aceste clipe in ufletul Prometeului inlAntuit Ceumbre fugare se vor fi abatut peste fruntea lui, pe care std.-lucea cununa de raze a unui popor intreg 1 le§it de dupa zi-durile negre, eroul umilit era pe marginea abisului. Ce puteaface el ? Drumuj lui nu mai avea intoarcere. SA se inarmezecu scripte §1 documente, ca sa sustie o plingere still/echestropita cu singe ? SA apere ca advocat la tribunalele nem-te§ti padurile Motilor cer§etori ? Nu mai era ie§ire, Avramlancu trebuia sa calk trebuia sa disparA din circulatie ca saintre in imperiul legendei §i sa diriguiasca de acolo cu nein-duplecata putere a mortilor crezul unui neam...

A urmat deci fatalul sfir§it de drama, zguduitor misticca o tragedie shakespeareana. lancu s'a intors acasa in muntiilui robiti iarAsi, de astadatA rob §i el, infrint in credintA §ibatjocorit in amorul propriu. 0 perioadA de singuratate dirzAa premers melancoliei, care 1-a InfA§urat pe veci. In casa delaVidra, inconjurat de tribunii care i-au mai rdmas, subt ochiiinlacrimati al unui tatd tAran, tAcut §i reflectand par'cA inprivitle du e crImpeie dintr'o glorie apusA, el s'a inchis ca'ntr'o criptA mortuara. Erau zadarnice toate indemnurile prie-tenilor, invitatiile la dieta dela Sibiu, planurile de memorandla imparatul... lancu era protestarea muta a deceptiei gene-rale Si era prizonierul demnitatii sale ranite. fn aceasta pos-tura 1-a surprins calatoria impAratului Franz Josef in Ardeal,vizita tinArului monarh in Tara Motilor. Toate staruinteleprietenesti de atunci, cu tot mirajul unor avantagii politicepe seama a for sAi, nu 1-au putut indupleca sa aparA inainteadomnitorului. Vizita plapandului Habsburg s'a desfA§uratbite° atmosferA de amaraciune Si doliu. Fo§tii lanceri, lAncerilipsiti de comandantul lor, se uitau cu sprincenele incruntate laacest convoiu nedorit. In fata casei cu §indrile dela Vidra nuastepta decat tatal eroului, intinzind un pahar de yin oaspelui,

t91

I

§1

cu un gest lini§tit de politeta patriarhala. Avram lancu pre-gatise acest gest de mu§catoare ironie §I se afundase in codruca un vultur at aripile zdrobite, aruncind prietenilor sai sen-tinta lapidara ca un dicton biblic: Toate sunt In zadnr,un nebun fi cu un mincinos nu se pot intelege..

De aici inainte o singura data 1 -au mai putut urni din pasi-vitatea lui. In nazuinta de a-1i crea un acord cu impreiurarile,conducatorii politicei ardelene au facut totul on sa curme pro-testarea solitarului din muntii apuseni, care impra§tia suges-tiuni neplacute Burgului dela Viena. S'au dus deci la dinsul,1-au acoperit de mustrari, i-au insinuat ca confunda binelepublic cu rosturile lui §1 cu puterea 1-au dus la Sibiu.Iancu tint le-a ascultat argumentele, le-a primit programul.Cine §tie ce pravaliri surde se sbateau in tacerea lui ? 0 marebucurie ii insenina pe toti la gindul Ca actul de sumisiune atigrului imblinzit va avea o reala contravaloare politica. 0delegatie de frunta§i 1-a dus la principele Schwartzenberg,guvernatorul Ardealului, care i-a string mina cu satisfactie §i1-a poftit zimbitor sa §ada.: Also, was wollen die Puma-nen? Iancu, ca la lumina unui fulger, va fi vazut atunci toatafatalitatea unei istorii milenare. A zimbit §i el printului §i-araspuns cu ochii rataciti : Serenisime, o academie de dreptla Sibiu fi-o bale de vapori la Vidra !

In clipa aceea a inebunit Avram Iancu!Zeci de ani s'a plimbat mortul viu pe poienele dintre brazi,

peste mormintele unde dormeau lancerii lui. Descult, sdren-tos, ca un rege Lear ratacea Craiul Muntilor, cea mai infri-co§ata icoana a darapanarii unui popor shinuit. Pe la tirgurisau pe cite o culme de deal se ivea faptura lui pribeaga.Motii alergau la el sa-i atinga genunchii ca pe ni§te moa§te§i sdrentele lui ca o binecuvintare. Avram lancu scotea unfluer de cire§ §i cinta mar§ul lui : cAstazi cu bucurie romi-nilor veniti, Pe lancu in ctmpie cu top it insotiti, !... pranii§tiau cintecul atit de bine. In cadentele lui batusera pe Hat-mani §i sdrobisera odinioara legiunea cu chivarele cu cap de

292

mort. Ca un cor din tragediile lui Sofocle inconjurau pe tita-nul cAzut si plingeau. ,

Intr'o zi 1 -au gasit mort pe o bancA, cu fata intoarsa spre,cer si 1-au ingropat subt gorunul lui Horia la Tebea, cu opiatra alba la capalli, intr'o groapa imprejmuita cu zAbrelesarace...

Gorunul it ploua de atunci cu frunze, taranii ii cint a. in ba-lade la coarnele plugului, iar istoria noastra invata din re-ligia lui...

** *

Sunt vreo cincizeti de ani si mai bine de cind a murit adoua oara Avram lancu. De atunci fata vremilor s'a schim-bat printr'o cascada vertiginoasa. Credinta lui s'a infipt a-dinc in constiinta neamului si-a ajuns la o raspintie noun.Viforul dela patruzeci si opt s'a pornit iaras sA sguduie cata-peteazma lumii. A reinviat epopeia ! Rominismul s'a ridicatdin cenusa ruinei universale si peste stirvul pajurei cu douAcapete dorobantii nostri au implintat tricolorul pe palatuldin Buda...

0 justitie imanenta, vesnica si implacabila, a rectificat po-vestea noastra si-a rasplatit martiriul eroului. In fata mor-mintului dela Tebea se inchina o Rominie asa cum a visat-oel cu BAlcescu la focul de pe creste, sau cum a vazut-o ca ofantoma`in aratarile lui de pribeag nebun.

In decorul schimbat un alt monarh trece astazi pe la casalancului. E al nostru. Vine sali ingenunche la groapa, aim-bolizind rcunostinta unui neam. Clipa ne covirseste cu in-telesul ei adinc, un fior de veacuri tremura in frunzele goru-nului lui Horia si din troparele bizantine flutura eternitateapeste capetele noastre. In coborirea amurgului se vor aprindeiar focuri pe culmi, fumul for se va riclica la cer panic §i

293-

blind, ca fumul jertfei bine primite. Tirziu in lumina alba deluta va picura din nou glas de fluer printre crengile bra-zilor, ca o chemare de departe : c Astazi cu buct.rie Rominilorveniti !..- Asculta Sire, acest fluer cu toate povetele lui! E fluerultaranilor no§tri, fluerul lui lancu, fluerul fermecat, in ctn.tecul lui e toata mintuirea noastra!

294

Ira groapa lui Laguna.

ormintele sunt pe seama mortilor lacasuri de odihna,.pe seama viilor urne evocatoare.

Posteritatea se opreste in pragul for ca sa smulgatainele viejii ce a fost, sa descifreze impplsul unei energii,sau sa culeaga un invajamint pentru ziva de miine. Dea-supra fiecarei cruci din jintirirn planeaza o poveste din trecut,care lurnineaza in vesnicie. Sunt cruci de povesti umile capara galbuie a unui opaij in amurg, cradle multimii ano-nime revenite la shut] jarinii primitoare. Sunt cruci insa alcAror injeles straluceste departe ca un stilp de foc calator innoapte; sunt crucile risipitorilor de suflet ce au ocrotit o ideiesi au lasat-o mostenire spre binele altora. A to apropia deele inseamnA a face sa reinvie subt ochii tai unele din fortelecreatoare, care an dus societatea in eterna ei primenire maiinnainte cu un pas.

Pentru not toti, mauzoleul Mitropolitului *aguna este unasemenea prilej de improspa.tare a amintirii unei rare energiirodnice, cheltuite pe deaintregul in slujba nearnului. Este poatecel mai evocator mormint at rominismului din Ardeal de osuta de ani incoace, fiindca subt lespedea lui doarme omul carea realizat cele mai marl binefaceri pe seama acestui colt depamint. De aceea astazi, la eincizeci de ani de cind s'a In-

295

chis In cripta marele Arhiereu, intreaga constiintd national&intr'un avInt de pioasd reculegere calatoreste subt brazii delaRasinari, dindu-si seama ca dela groapa lui Saguna, ca depe o culme de inaltd retrospectiune istorica, vedem desfasu-rIndu-se until din cele mai luminoase capitole din insd5i exis-tenta noastra.

Veacul al noudsprezecelea, perioada de procreatie a Romi-niei moderne, a scos pe arena o admiybila pleiadd de perso-nalitAti. Principiul national, aruncat in laboratoriul istorieiuniversale de marea revolutie francezd, a inaugurat epoca deredesteptare si la not ca ss in alte parti. Ca dupd un indelungsome letargic in care s'a acumulat o seva milenara, puterilelatente au izbucnit pe amindoua laturile Carpatilor si popo-rul nostru revenit la viata a fost zguduit din toropeala lui cuo egald intensitate subt toate stapinirile politice de atunci. Unfluid misterios i s'a comunicat par'cA in tot organismul lui si1-a adus in misca.re. Lozincele vremei au gdsit deodatA rAsu-net in oropsitele Principate dunarene si in Ardealul chinuit deapasarea iobAgiei. Un suflu romantic, o grabd febrild deviata, un val impetuos de porniri generoase a luat constiintaobsteasca in stapinire ca totdeauna in ajunul marilor prime-niri. Dincoace si dincolo de munti setea de lumina si de drep-tate a inceput sd agite intr'un fel neobisnuit rindurile multimiisi ca prin minune din adormirea unui mediu primitiv patriar-hal a crescut dintrodata o generatie de intelectuali framin-tati de problemele neamului, militants, indrasneti si gala deultimul sacrificiu pentru izbinda visului lor. E generatia ideo-logilor dela patruzeci si opt, cum s'a obisnuit sd-i numeascaposteritatea, cei can in Muntenia si Moldova au fault unirea5i razboiul de independents paralel cu mAnunchiul care a in-drumat destinele neamului aici in Ardeal dupil prabusireafeudalitatii.

Rominii de subt Habsburgi s'au gasit in fata evenimentelorepocale dela junidtatea veacului trecut orfani de o clasd con-ducAtoare. Un popor de tarani clAcasi cdlduzit de preotii lui era

296

Ardealul nostru dela patruzeci si opt. *collie dela Blaj singureluminau pe aces1 fond de trista parasite ca o candela in intu-nerec. De aceea a trebuit o rascolire a tuturor instinctelor deviata, ca menirea noastra istorica sä poata fi indeplinita. In-cordarea supreme s'a facut si o vasta eflorescenta de oamenia rasarit pentru toate trebuintele. In mersul revolutiei preoti-mea a unit crucea cu spada, s'au ivit clerici In fruntea legiu-nilor de lanceri, tineri advocati au devenit comandanti de ar-mata., in vreme ce profesori de teologie s'au improvizat in co-dificatorii doctrinei noastre politice. Totul s'a pus in miscare,toate rezervele s'au insiruit pe cimpul de bataie in mareleexamen al neamului. Aceasta revarsare de energii insa trebuiaordonata, tinuta in friu si valorizata cu un obiectiv politicbine determinat. Se cerea deci o opera de chibzuita cerebra-Mate, se cerea spiritul creator si intuitia de geniu care stripl-neste viltoarea tulbure, se cerea omul exceptional.

Rolul acesta 1-a avut Andrei Saguna; descendent al Pindului,trimis de soarta ca un ajutor venit de sus in tabara Arde-lenilor.

Tinarul vicar din preziva invalmaselii generale s'a asezatdela inceput in aceasta large perspective istorica, a ajunsrepede un centru al miscarii si mina ha viguroasa a prins_cu putere toate itele. Intelegind din primele momente ca mi-lioanele de tarani romIni din vremea lui sunt predestinati uneiconduceri teocratice, el a facut din cirja vladiceasca urtsceptru de indrumare politica. Deosebitele sale insusiriit impuneau in fruntea trebilor. Minte de o comprehensiune-cu totul particulars pentru toate situatiile politice, om detact si fin diplomat, spirit cizelat de culture si perfect echili-brat, pregatit deopotriva pentru speculatiunile abstracte casi pentru actiunile pozitive, urmasul de scaun al blagocestivu-lui Vasile Moga, aducea cu sine si un element psihologic nou,linia de a vint si indrazneala, temperamentul de revolutionar-si conspirator, o reminiscentA atavica, cine stie, din sufletutagitat al Macedoniei.

197

inzestrat cu o personalitate multipl/ si bogata, *aguna a de-venit astfel diriguitorul destinelor noastre politice in Ardeal.

Dela memorabila Adunare de pe Output LibertAtii la Blaj,uncle figura lui venerabild asemAndtoare imagine' lui AndreiHoffer, eroul tirolez din pinzele celebre ale lui Defregger,doming miile de tarani si ping in clipa din urmd a acesteifrumoase barbdtii, cel mai demn principe al bisericii noastrea fost pe planul Intii al tuturor actiunilor constructive la noi.In acest cadru de ansamblu al sbuciumului unui popor trebuie

.apreciata munca lui.Saguna. Ardealul rominesc, chemat la oviata politica prin straduintele arhipastorului agreat laCurtite din Viena si Petersburg, se infdtisa ca un spatiu in-tins si gol, pe care totul trebuie cladit. Neobositul construc-tor a luat asupra sa covirsitoar:a sarcina de a crew institu-tiile trebuincioase pe seama milioanelor care an tinjit inumbra, cheltuindu-si puterile intr'o continua si laborioasatruda, facind tuturor toate-, dupd zisa scripturii.

Grija de cdpetenie a clericului mindru de tagma lui a fostridicarea bisericii ortodoxe din prabusirea si umilinta ei sireinvierea vechii mitropolii cutropite de vitregia vremilor.Cind aceasta tint/ extrem de dificita a putut fi atinsa, infrin-gindu-se prin influentasi stdruintele lui conduita traditional/ aburgului vienez, nod mitropolit putut pune in lucra re ideilede organizator. In Constitutia ce a dat bisericii sale i se invede-reaza intreg spiritul de prevedere politica unit cu cea mai-subtild Intelegere a problerpelor morale. Stotutul organic allui Saguna, opera lui personald, ramine pentru toate vremile lanoi o magna charta a organizarii bisericesti. Principiul na-tional si conceptia democratic/ sunt la baza magistrate' alcA-tuiri care Imbina In cel mai fericit chip spiritul apostolic alpreceptelor crestinesti cu exigentele avansate ale vietii mo--derne. Pus/ la addpost de amestecul inoportun al statuluiostil sau prea laicizat, pe temeiul unei complete autonomii siinfratita cu complexul trebuintilor unui popor prin partici--parea preponderant./ a mirenilor la toate organele ei de ad-

298-

si-a

ministratie, guvernindu-se prin votul obstesc si prin sistemulelectiv, biserica orinduitk de Saguna a deveitit cea mai pu-ternica cetate de afirmare si aparare nationald, lasind viito-rului mai norocos indicatiile precise pentru organizareaintegrals a bisericii noastre.

Prin activitatea lui pe tarim bisericesc mitropolitul Andreia depasit granitele eparhiei sale si a mentinut contactul per-manent cu rominismul de pretutindeni.

Dar alAturi de aceasta prodigioasa framintare la ,adApos-tul Crucii, sufletul lui inregistra toate nevoile curente si dinscaunut arhieresc pe care prestanta si prestigiul lui per-sonal it transformasera intr'un piedestal de mare senior, bd-trinul cu chip de vultur cobora des, fie a it chem aarena publics cotidiand, unde un sfert de veac a fost supremulpaznic, fie ca probleme culturale sau economice it preocu-pau pentru intArirea neamului.

Cind a fost in preajma apusului, deodata cu stingerea luio furtund vrajmase isi pregated deslAntuirea asupra ogoa-relor unde b'a risipit saminta lui Saguna. Era de imperialismunguresc si-a scos la iveald atolputernicia, lasind sa midpe bietul Ardeal, dupa o perioadd ate destindere, urgia anilorraj din Biblie. Mosneagul dirz a inteles toata amdrAciunea vre-milor schimbate, si-a murmurat trist in barba de patriarh :Flere possum, sed juvare non I.. Infant in cale, ca un stejardespicat de fulger la rhargine de drum, a privit imprejur sd-si&eased un colt pentru repausul de veci. i atunci, in aceleclipe rezumative ale unei vieti, cdutind un simbol sd-i intru-peze tot rostul pe lume, drumetul dela Pind care urcase toatAscara marirllor, el, prietenul arhiducilor dela Viena si oaspelesplendorilor imperiale, si-a ales ideas de odihnd inteun satde tarani la poald de codru verde, la Rasinari, in coasta gra-nitei ce trebuid sa cadd, intro atmosferd rustled de rominismpur, in mijlocul crucilor de lemn ale acestor ciobani delamunte care semnificau mai ]impede trainicia rasei si peceteade eternitate a nazuintilor noastre.

J99r

Figura lui *aguna s'a introdus in mod definitiv in con§tiintapopulara §i cultul marelui Andrei instApfnit.fn toate cAtuneleArdealului f§i intinde releaua stralucitoare asupra intregulu;pamint romfnesc.

Astazi, la jumatate de veac, cind sufletul Rominiei intre-gite in frunte cu Regele ei se apleaca in fata acestui mormintplin de fnteles, umbra neuitatului parinte al neamului se des-face deasupra capetelor noastre, Irezind in . inima tuturoraun sentiment de binefacatoare armonie, pentru a desprindemai bine ,ritmul unei vieti §i a ne patrunde de povetele ei.

Academia RomfnA, prin rostul meu, turburat de duioaseamintiri §1 cople§it de maretia clipei, 1§i trimite prinosul deinchi na re.

Parintele Igueaci.

profejii visurilor implinite, ocrotitorii idealurilor reali-zate generalii marilor izbinzi, de obicei pleacA discretdin lame. Ei incarneazd principiul luptei, prin ei cere

duvint sbuciumul maselor anonime. Find in clipa biruinjiimuljimea e suspendata de privirea for Si ii urmeazd cu in-stinctul sigur al supunerii salvatoare. Ei pronunja cuvintulde ordine, ei dau semnalul de atac. Sosit ()data triumful insd,nervii se destind, disciplina morals se atenuiazd, rindurile sesparg, ierarhia valorilor suferd o eclipsa trecatoare, arena enapddita de figuranji Si banchetul biruitorilor rasund zgomo-tos si profan. In acest val de beatitudine stearpa Mamie chi-nuit nu e to locul lui, el se da binisor la o parte §i singura-tatea creatoare it invalue cu incetul. Pe la raspintii se strigainca lozincele lui, praznicul e in toi, dar comandantul e ab-sent. DacA moartea it cerceteaza in asemenea momente, il ga-sqte pArdsit si uitat, fiindca el s'a topit in eternitate deodatacu izbinda, de aceea plecarea lui e discreta si trista ca uncintec de departe inteun amurg de toamna...

Asa s'a dus din mijlocul nostru pdrintele...Vasile Lucaci inchide in sicriul lui protestarea istoriei Ar-

dealului rominesc de o jumatate de veac. Sunt oameni pre-destinati sd concentreze in sufletul for aspirajiile publice. oa-meni-drapel care se ivesc pe toate cimpurile de luptA, adu-

301

citicl parca de sus mistica flacard a credintei... Stint TyrteiiElladei, proorocii cum le zice vechiul Testament, eroii cum iinume§te Carlyle. Fiinta for este un rezumativ al societatii, oconcretizare a epocii.

Vasile Lucaci a fost zidit din acest rar aluat. Framintareapolitica a rominismului, Incatu§at subt Habsburgi de prinanii optzeci ai veacului trecut §i pita dupa unire, se con-funda cu sbuciumul lui personal. In aceasta vreme, oriundea fost Ardealul luptator, on unde s'au afirrnat drepturile luide existents, fie ca s'au rascolit valurile sentimentului popu-lar dincoace §i dincolo de Carpati, fie ea s'au strigat adeva-ruffle in fata du§manului sau in obrazul umanitatii, on undea fost risipire de energie, on unde a fost conspiratie, onunde a fost suferinta pentru neam, pretutindeni inseamna caa§s a voit sä fie, a§s a hotarit O. se Intimple acest pops din*i§e§ti, mindru ca un senator roman, frumos ca un cardinalde pe vremea Rena§terii italiene..

Vasile Lucaci ca structure sufleteasca .,,i mo§tenire intelec-tuala este continuatorul direct al treimii noastre din veacul atXVIII-lea, trimisa din Ardeal in ucenicie pe rnalurile Tibruluici Intoarsa acasa in suflet cu splendorile Romei. Ca §i Petri'Maior, Micu-Klain si Sincai, parin.i: rede§teptarii noastre,tinarul vlastar dela Baia-Mare, subt adapostul acelora§i zi-duri dela propaganda fide, subt acelas cer clasic al anticuluiLatiu, .i.-a impletit concep is de viata subt impulsurile mo-numentalitatii rorrane reinviate de stralucirea Vaticanului.De aici de subt arcur le c e triumf ce subt coloanele de gra-nit ale Coloseului, de subt cupola dela Lateran, din simfo-nia de culori a Stanze or lui Pa fael, di 1 retorica amvonu-lid dela San-Pietro §i din oats. v ltoarea risorgirnentuluiItalian din care se resimteau Inca .pronunciamentele epocii luiMazzini §i gesturile largi ale lui Garibaldi, din Ittrnea asta despectri lumino§i §i suge tiuni marete s'a infiripat catechismulfanatic al acestui preot care avea ca suprema dogma :latinitatea.

302

Acest crez i-a dat arsenalul de gindire, scutul de apararetinta de lupta.Temperament pasionat, plamadit din sanatatea robusta a

taranilor nostri, optimist si senin, pastrind pins la batrinete-subt sprincenele arcuite picaturile de lumina ale unui roman-tism tineresc, el preconiza actiunea si nu se putea inchide incontemplatia unei chilii manasliresti. Revarsarile lui de ener-gie cutropitoare se cereau la largul, in fata multimei cu milde capete. Vasile Lucaci a dus deci pe tarimul politicei mili-tante patrinioniul simtirii dela Roma. Latinitatea gasit inel pe vijeliosul tribun, ideia nationala pe agitatorul implaca-bil. Ce spectacol de maretie epics, svircolirea lui de pitru-zeci de ani pentru desrobirea unui colt de ornenire. A fostidolul adunarilor populare pe care le sguduia avintul lui deretor, ca un torent de lava aprinsa, a fost locatarul inchisori-lor din Vat si Seghedin pe urma Memorandului deldViena, afacut sa tresara cinismul Parlamentului unguresc, a storsriuri de lacrimi la cetatenii din Ploiesti acum un sfert deveac, s'a cheltuit, s'a risipit pe toate cararile, heatingind nicio desertaciune baina lui simpla de popa dela tara, negasin-du-si alta raspla a decit dragostea furtunoasa a mul,imiicare 1-a in ununat cu aureola legendei si 1-a trecut in cintecca pe eroii baladelor populare. Parintele Lucaci a crescut asape fiecare zi, confundindu-se in rostul lui cu o tara robita.De pretutindeni, din mip cub virtejului, de oriunde se iveaprofilul lui de vultur, ochii cati e a i priveaft departe sprecolumna ltd Traian glasul 1 ti plin de sonoritati de clopot,pins ca o rugaciune sau t mrttor ca o rasvratire, rosted crezukiluminat, pr.ns in curate i stingace versuri romfnesti:

.Mama Roma cea &Rand.Mi-a us arma asta 'a mina.-

A sosit in sfirsit ziva cind marea drama s'a apropiat depunctul culminant.

Visul milenar fulgera in constiinta neamului nostru, conti-

303

si

si

mentul se incle§tase In uria§a lui Incaierare, ca la judecatadinurma de pe peretii Cape lei Sixtine. Parintele Lucaci, In acelezile si-a Inteles chemiarea de profet, dindu-§i seama ca. Indru-inatorii unui neam in vremuri de grea cumpana trebuie sitreaca examenul moral... Si-a parasit deci casa dela Si§esti,s'a scuturat de obezile tacerii prudente §i luind toiagut pri-begiei in mind, luptatorul Ardealului s'a ivit ca o furtuna Incapitala Rominiei, acolo de unde trebuia sa loveasca spadaliberatoare. In aceasta perioada parintele Lucaci a indeplinitcea mai inaltd misiune politica a vietii sale, avind rolul defactor determinant al ideii care trebuia sa aprinda flacararazttiului de desrobire, dar salvind In acela§ timp pe seamaumanitatii §i demnitatea rominismului din Ardeal.

Din cele dintai zile ale toamnei din 1914, neastimparulrodnic aLacestui batrin s'a deslantuit in fierbere WA ragaz.In fruntea Ligii dela Bucure§ti, care devenise un minister alcon§tiintei nationale, intrunind toate Capeteniile tarii, alaturide Nicolae Filipescu, in ale carui cuvinte de granit se sapauadevarurile de rasa ale vechilor boieri romini, alaturi deDelavrancea, trubadurul inviforat al cintecului nostru debiruinta, alaturi de fermecatorul verb al lui Take lonescu siimpletiturile de fulgere ale lui Nicolae lorga, parintele Lucaciaducea prestigiul suferintei §i invocarile de prooroc din Bi-blie, acele vibratii grave, metalice, care se pravaleau in sufleteca o zuruitura de lanturi. Aceasta sbiciuire a sufletului ro-minesc dela un capat al tarii la altul, necontenit vreme dedoi ani de zlle, acest curs pripit de pedagogie nationala, carea implinit multe lacune de constiinta si a resuscitat instincte.adormite, ne-a dat razboiul. Istoriograful de miine va desci-fra din valma§agul marilor framintari rolul mortului deastazi.

Razboiul insu§ 1-a a§ezat pe tribunul de ieri intr'o nodposture de aparare, mo§neagul a apucat drumul strainatatiisa strige Occidentului protestarea noastra. El a rascolit aten-

-lia publica In America, a organizat legiuni de voluntari ro-

304

mini pe frontul italian, a tiaut conferinte in Elvelia, a rostitdiscursuri, a raspindit browri §i a raliat pretutindeni lumeaIn jurul cauzei romine§ti. La Paris, cind se teseau firele con-gresului de pace, figura lui vioaie era revarsata de o luminanoun. Latinitatea biruise §i fruntea larga a acestui mag cala-tor, mi-aduc aminte, pe urma unei cuvintari a italianuluiFerrero, primise par'ca un joc de lumini necunoscute Inca. Erain frenezia triumfului, sorbea nectar la simpozionul idealuluiImp linit §i buzele i se stringeau intro linie dirza de pretorgreco-roman, smuts par'ca dintr'un basso-relief din arcul de'triumf al lui Titus-Vespasianus. 0 ceata de diplomati strainiprivea cu admiratie faptura lui, care era cea mai perfecta le-gitimatie a descendentei noastre, §i cind un american I -a intre-bat daca §i Ardealul ginde§te la fel cu noi, parintele Lucacii-a raspuns cu o demnitate calma: cFiti lini§tit, domnul meu,acolo unde stint eu, acolo bate inima Ardealului..

Avea atit de multa dreptate.Dupa birttinta intors acasa cu lacrimi in ochi, se uita Im-

prejur in lumea notia §i in roiul cetelor recente de nationali§tineofiti, batrinul schita un zimbet de indulgenta. Vasile Lu-caci nu avea nimic de cerut, Il rasplatise Dumnezeu In visulJul §i-i era deajuns.

Conceptia lui politica Insa pastra aceea§ linie dreapta, el,marele darimator de hotare, cerea topirea granitelor suite-te§ti, dorea plivirea grabnica a buruienilor din trecut pentrudeplina consolidare a acestei tdri pe care inima lui larga seobi§nuise de mult s'o iubeasca deopotriva...

In plina actiune 1 -a tintuit boala pe patul de suferinte. Alost o agonie lungs, o pulverizare lenta spre neant. Din toatepartite striga chiotul energiilor desrobite de el, in vreme eemoartea lui se depana discreta ca un psalm In surdina. VasileLucaci murea sdrac intr'un suburbiu din Satu-Mare §i cindI-am vazut astavara intr'o casuta strimta nu mai era decitcraterul unui vulcan adormit, de subt pleoape abia maimijeau ultimile licariri de jaratic..

306

'Mus', care fierbee. SO

Astazi .carbunele s'a stins, ochii parintelui eau Indiape veci.

PleacA dintre not cel din urmA romantic, reprezentantulperioadei eroice din politica Ardealului, Mind generatiei deastAzi mo§tenire imaginea lui luminoasA, darul cel mai

trebuincios intro vreme cople§ita de o conceptie prea po-zitiva.

Toate steagurile se apleacA in fata acestui sicriu, asitpracaruia partidul poporului, al anti spirit indrumator a lost,aruncA prin rostul meta un bulgtir de tArina..

30b

Lin gazetar de legea °eche.

Afost o idee din cele mai fericite actul de pietate al zia-rului .Carpafii. dela Brasov, care deunazi intr'unnumar festiv a comemorat ilustra figura a publicistului

Aurel Mure§ianu, la cincisprezece ani dela moartea lui.Cu fostul director a! Gazetei Transilvaniei de odinioard se

evocA rostul gazetarului la noi, a§a cum a fost el in vremileerolce din trecut .i cum tFebuie sä fie astazi in perioada con-structive a unui patrimoniu unit. Aurel Mureianu, cu toataactivitatea lui, reinvie aceste indatoriri ale presei luptAtoarepentru ideie, care era supremul razim de existents in sbuciu-mul unui popor primejduit. Cei patruzeci de ani de munca lagazeta din Brasov sunt un capitol strAlucit, in care se afirmagazetarul nostru de legea veche,a§a. cum ne-am obilnuit sA-1respectAm dealungul framintArilor de demult §i cum amdorl sA-1 vedem astAzi in mijlocul atitor epigoni cari au de-gradat o nobila profesiune.

Viata lui Aurel Mure§ianu se confundA in peripetiile ei culupta nationals a rominismului vreme de o jumAtate deveac. RAposatul patriarh al presei din Ardeal, ale cArui arti-cole le citeam zilnic cu profundA veneratie in tineretea noas-tr.& avea instt§irile care it predestinau rolului de indrumAtoral opiniei publice la noi. Fiu al lui Jacob Mure§ianu Si nepotal cintAretului care scutura lanturile iobAgiei, el era smuts

307

----- ,

din misterele acestur pamint. Avea in singe instinctele noas-tre seculare si purta in suflet mostenirea din bdtrini. Cobo-ritor ul popilor dela Rebrioara se gases intr o perfecta in-rudire organica cu mediul cdruia se adresa, prin scrisul luivorbea poporul insu§ iritr'un elan de caldA spontaneitate. Pelingd aceasta garantie morald, publicistul, doctor la univer-sitatea din Viena, aducea gazetei din Brasov §i o orientareintelet_tuala de ordin superior. Cu o astfel de armurd, con-deiul lui Aurel Niure§ianu s'a apropiat de problemele curenteale vietii noastre. Deccnii dearindul desfa§urat truda lui,nu cu sila meser:ei, ci cu avintul unui apostolat. In batAliilepe carne da, el apara neamul dintr'un sentiment familiar alapararii proprii §i planurile pe cari le urzea erau o manifes-tare de energie colectivd, erau incordarea de vointA a noas-tra a tuturora.

E prey firesc, ca astfel directorul de gazeta era un fel dementor al opiniei publice, un conductitor al multimii, un Maltsfetnic de fiecare zi. Toate faptele politice care se sAvIr§eauin vremea lui ii purtau pecetea individuald. Nu era comenta-torul care vine in ulna, ci la cele mai multe ocazii autorulgindului initial. In acest chip, fie ca la Viena fonda societa-tea Rominia Julia-, fie ca scria articole la revistele dinstrainiltate sau contribuia acasa la intemeierea vechiului par-tid national, fie ca faces inchisoare la Cluj sau compuneamemorandul'. catre imparat, Aurel Mure§ianu era in actiu-

nea cermanenta a evolutiei unui popor si din calimara lui seridica binecuvintarea cotidiand, necesard fructificatoareca piinea cea de toate zilele. Dupd o viata de fecund neas-timpdr, in care s'au impletit toate loz.ncele mari ale epoch,mosneagul, facind un bilant rezumativ al straduintelor sale,putea scrie cu drept cuvint la jubileul de §aptezeci de ani alGazetei Transilvaniet in 1907: Stall neclintiti la postal lacare v'a chenvit coarta, nu aVeptati dela 'lime' i nici multuinire,nici recunovinta, ci in bine n Mu, in pace n razboiu, tinedsus tare steagul mintuirii poporului vostru, ca sa-1

4O'

s'a

§i

pi

'add oqtenii loviti de arma inamiculut fi sa -1 recunoascd, ca sdnu se risipeasca i.sei nu piarda nadejden in i7binddp.

Cind a murit Aurel Muresianu am inteles cu totii ca s'astins un tocar de lumina si de idealitate st ea amintirea luiin analele presei noastre va rdmine in continuu ca o justifi-care superioara a tagmei.

** *

lata un gazetar de legea veche ICa sa vedeti reversul medaliei si sa puteti judeca in deplina

obiectivitate pe prototipul de moda nouA, cititi, va rog,presa independenta., pe care o scuipa in sute de mil de e-xemplare pe toata suptafata tat-it rotativele din strada SA-rindar dela Bucuresti. Comparati scrisul for cu un numar dinGazeta lui Muresianu de pe vremuri. Pu eti in cumpatdcevreti : intcligenta, pregatire, talent, onestitatP. Veti veded degrabs ca marfa usoara care se fabricA cu trei decenii ma'tirziu, e lipsitd de cons; tenta e contrafacere odioasa. Citindprintre rinduri, veil intelege CA in locul unei qpropieri de su-fletul nostru, tendintele progrimatice sunt d structiunea sidescurajarea. Veti cauta zadarnic in pagin44e bogate sa sedesprincla find rosu al dragostei de fl a, ca-e ani rid sufletulmortului de subt Timpa. Ducind mai d parte opera de ana-liza, yeti lua in cercetare mai amanunt" 'i l'sta ace for fouldirectort cart vor sa lumineze multimea si atunci o eerie de in-trebari vor da navala ca sa l'amureasca situatia. De uncle vine,va veil zice, dinastia Honigmanilor Braunstenilor Nadlerilor,etc., ale caret monitoare se striga astazi pe calea Victoriei ?

Unde cade Rebrisoara for ?Ce mosteniri atavice pun in circulatie numitil potentati ai

tiparului, intrusi pe urmelelui Attrel Muresianu, in ale caruiarticole de ziar clocotea patiina bardului redesteptarii noas-tre? San urmind indicatiile celui care s'a dus, vett intreba :la ce Univ rsitate a Invatat Albert Hon'gmann, ce capital de-

300

Inteligenta pune el la Male si care stint stradaniile lui pentrubinele Rominiei ?i Dupa toate aceste si multe intrebari la fel, va yeti da seamade penibila darapanare In care se sbate presa la noi.

In afardde progresul tehnic, scapatarea culturala si maiales morals e evidenta. Directorii ziarelor de care ne potic-nim noi, nu numai ca nu sunt expresia tarsi, cum erau inain-tasii, ci sunt in afara de lard, stint spuma incerta a calatorilorinternationali, risipiti pe toata intinderea globului, fara cre-dinte si fara radacini ? Ce rost pot avei In uriasa Incrucisarede energii a poporului nostru aceste fiinte gelatinoase, care seindoaie la toate vinturile, purtind termometrul multumirii instomac? Cine e nebunul care crede ca le poate confià secretede stat sau planuri de razboiu astral cind stain pe tin vulcan§i chid in fiecare clips putem astepta deslantuirea unui cata-clism ? Cititi listele nemtesti de pe vremea neutralitatii, In carese gaseVe categorisit fiecare cu suma lui, si va veil da seamaatunci ce inseamna o presa comercializata, fail inima si faraDumnezeu.

Aceste sunt moti vete pentru care noi predicam aid cuvreme si fara vreme intoarcerea la traditiile consacrate odi-nioara. V rem, dupa pilda lui Gheorghe Baritlu si Aurel Mure-sianu, sa instapinim in coloanele gazetelor noastre formulaistorica a gazetariei rominesti de bastina, a caret pietate do-rim s'o salvam, oricite chelalaeli sinistre si oricite injuriigrosolane ar trezi aceasta incercare.

La vreme de razboiu, pentru soldatii din transee, se stie,paduchii sunt o groaznica nenorocire.

SA nu se mire nimenea, deci, dad privind cu sfintenie spremarl' inaintasi ai scrisului nostru, noi ne-am simlit datori sa-1cerem opiniei publice o opera de deparazitare...

310

** *

13adea Gheorghe.

In hum noastrA patriarhala de ieri, and Ardealul romf-nese, ca o numeroasa familie oropsitk hi tali protestazealui de fiecare zi, un suflu de austeritate biblica inviora viata

de aici. CArturari §i tarani, izolati de binefacerile statului,strItni In orizonturi mid, dar poviituiti de instincte sigure §iadinci, ai no.tri erau constitui%i lute° societate luptatoare re-tramata dupe credintele ei §i feria de once transactii cu im-prejurAri I e.

Ca In catacombele primilor cre§tini, In Ardealul oprimatnu se urzeau planuri constructive, ci se pastri cu sfintenie peseama viitorului mai norocos: o ideie.

Politica acelor zile resimta In mod fatal pecetea Vremii.FAA a puteit fi o actiune, fiindca se izbeit la tot pasul de

opreliOile statului du§man, politica era .un apostolat. Sbu-ciumul tuturora se desfavra In cadrul valorilor morale, sin-gura ncrastrA tllrie de popor sarac qi Incitu§at In vointa lui,crelndu-se astfel o atmosf erg de Viguroasa onestitate rusticsin care un popor de tarani 4i afirma cu Indfriire o religienationala, distincta §1 con§tienta. Nu era o perioada de pu-temice darlinari sau cladiri, viata publicA rut scotea la su-prafatA diverse probleme, nu cera avinturi indrAznete degindire sau o specials initiative, cerea ceva mai mult, o ab-

311

negatie pina la sacrificiu si-un devotarnent fanatic care mar-tirizeaza. Ca In epocile de tinerete ale popoarelor, clad doruide libertate copleseste toate indemnurile, Ardealul de subt re-gimul unguresc isi incorda energiile pentru a face sa svic-neasca in constiinta tuturora cu cit mai multa tarie supremaabstractiune : idealul national.. In aceasta faza cind conservarea patrimoniului de rasa eradeci tinta de capetenie, fireste, sufletul multimii se sbatea In-setat de evanghelisti chemati sa-i modeleze simtirea cu pilda tor.Prin satele noastre, prin oraselele de provincie traiau acesti de-pozitari ai dogmei, care acolo In umbra frnbarbatau rnaselesipropovaduiau speranta in ziva de miine. Pe la adunari de po-por, in incaperile Inguste ale scolilor rurale,se risipea o vastyopera de propaganda anonima, se rascoleau revendicaripoli-ttce, se injghebau conferinte culturale, se cintau doine 411 sespuneau versuri de Sion sau Alexandri, dar mai presus detoate se afia o particulars mindrie a diferentieril de neani,sentimentul de o maretie elementara in larga lui revarsareprimitiva: .Romfn sunt, romin voiu fi.... Fiecare din acestemanifestari de vials fsi avea de obicei un patron al el,, frun-tasul consacrat, omul care incarna crezul obstesc si care prin-re° linie dreapta a unei vieti tsi rascumparase dreptul de 4n-drumator deodata du toate persecutiile regimului ostil.

Din aceasta tagma de evanghelisti ai neamului era nesto-rul luptelor noastre de aid Gheorghe Pop de Bas-stl, bridesGheorghe cum ii ziceam cu totii de vreo tre'zeci de .ani In-coace. Marele gospodar din Salaj era patronul rniscaril /MOO-nale de pe toad Intinderea Ardealului. De prin anti optzecai veacului si OA la desrobire numele seniorului darnic seintilneste pretutindeni unde subt opresiunea maghlara sestriga durerea noastra. Decenii ckarindul intre [on Ratiu 4uVasile Luca& se iveste la adunarile nationale figura Jul ye-nerabila vents sä afirme cu o linistitit mindrie slmtimIntultuturor. Viata liti a avut numai linii marl si simple, o Aniltate de suflet robusta nazulnd spre o singuia tinta. Cinei seat

341

apoca s o reeonsti wasca in Iwnina vreinii lui, ar zugravipoate cea mai reprezentativA personalitate a frunta§ilortri politici §i-ar descifra toate tainele rezistentei romine§ti dinera violentelor maghiare.

Gheorghe Pop de BAse§ti §i-a cheltuit optzeci de ani cit atrait pentru toate variatele necesitati nationale cu care §i-aconfundat existenta. A fost dela inceput in coltul lui un punctfix al con§tiintei romine§ti, un paznic de granitA la nord invecinatatea Tisei. Din daniile lui palpita cultura noastra inacele parti §1 tresarea o indarjita defensivA politicA. Fruntaculr8min desfa'§ura o lupta programaticA, infatiVndu-se la toateocaziile ca un exponent al ideilor de desrobire. Zeci de anirina la adinci batrine e a fost astfel deputat in Camera dinBudapesta, iar pe vrem a Memorandului .i -a avut partea luide pedeaps-i. Dupe tnoartea pre§edintelui Ratiu, opinia pu-blica tntreaga I-a desemnat de conducator al partidului na-t'onal, ceeace insemna pe atunci un cef al rominismului mi-ftant. Seninul patriarh Badea Gheorghe era la locul defrunte in toate in runirile noastre, cumpatat Si cuminte deciteori trebuia sa netezeasca asperitAtile din familie, neindu-plecat §i indrainet cind venea vorba de problemele aparariinationale. Autoritatea lui era necontestata, fiindca o viataindelunga acest om a dat numai §i n'a cerut nimanui nimic.Inf.ii§area Iii impun a sfatului nostru un aspect de demnitateqi curatenie moralk imprumutind framtntarilor dimprejur ohaina de vetustate severs, legindu-ne de continuitatea aspi-r tiilor d'n vechime §i dindu-ne tuturora sensatia binefAcA-toare ca lupta pe care. o ducem e perfect legitima §1 credin-tele noastre yin de demult, de foarte departe...

Razboiul mondial 1-a gasit pe luminosul mo§neag in aceastaatitudine de protestare. In sufletul lui, ca in al tuturor arde-lenilor, s'au resuscitat dela inceput intrebAri marl crize sgu-duitoare, pline de nadejdi. In acest sbucium mo§neagul a stabdrept, fAra nisi o concesie de circumstanta in fatadu§manuluiurabun, o lui cutremurati se indreptau spre Bucure§ti.

3fg

no§-

,Batrinul presedinte al comitetului national si-a dat totdeaunaseama ca salvarea nu poate veni decit de-acolo. De aceea inziva mare dela Alba-lulia, cind catapeteazma monarhieihabsburgice troznea si angrenajul nemtesc era in dislocare,cind armata Rominiei liberatoare era in mars, mina lui s'aintins frateste fall nici o socoteala spre desrobitorul carevenea. Pe deplin constient ca in acele clipe misiunea lui isto-rict de pastrator al ideii s'a indeplinit §i ca organismul pe-care-I reprezenta va trebui SA se schimbe in noua configuratiede stat, Gheorghe Pop de Basesti a crezut terminate operapartidului national si-a rostit dictonul scripturii: Acum sio-bozelte Doamne pe robul tau....

Moartea lui Badea Gheorghe ca si viata lui si-a avut unrost simbolic. El s'a stins subt suierul gloantelor unguresti, inceasul cind armata noastrA isi incepuse drumul cuceritor. 0viata intreaga de suferinti si amaraciuni si-a avut compen-satia ei in acele clipe, §eful desrobitilor n'a inchis ochii decitatunci and libertatea i-a fluturat pe dinainte zimbetul fe-ricitor...

Astazi familia raposatului inaugureaza monumental funerar.E un prilej de sarbatoare a tuturora pioasa aducere aminte.In valmasagul grabit al prezentului, and figuranti de a douamina au umplut arena cu sgomotul lor, profilul presedintelui

,de ieri primeste un nou relief si o inalta semnificare.E un capitol de istorie nationals in cripta dela Basesti.

Epigoni ai tarii mele, duceti-va la ea sa invalati dragoste deImam...

314

Minopitati §i oeeini

Problema maghiataa.

Actualitatea pare a ridica din nou la suprafatA problemavecinilor nostri unguri si ziarele dela Bucure§ti cu spi-ritul for fragmentar impins de-o goata pripita se

opresc zilnic in timpul din urmii asupra unor asa zise atacuridela frontiera noastra.

Nu cunoastem mai deaproape rostul acestor incidents care; au putut fi supardtoare, dar care dela inceput ni s'au parat

lipsite de grave consecinte iniediate. Interesante sunt Insa sl&tin pentru not starile din Ungaria cufatala for repercusiunesufleteasca asupra compatriotilor nostri maghiari din Ardealspre care ne indreptam privirile totdeauna cu o vie atentiune.

Cine cunoaste cit de cit Imprejurarile din statul vecin, isida seama ca dela incheierea pacii si pita astazt Ungaria eprintre putinele t5tri in care un permanent sbucium a pastrato situatie tulbure, menita sa nasca inch agitatii continue sineasteptate surprize. Poporul maghiar din nenorocire se pre-teaza la astfel de valuri nellrmuite. In afara de caracterulspecific al vecinilor nostri, rapiti pururea de vagi lozince sl

3t7

** *

inclindri romantice, la Budapesta astazi ca in trecut frineleconducerii sunt in mina unei oligarhii grandilocvente si cer-

tate cu realitatea, al cares diletantism politic n'a rodit incursul vremli decit pravaliri §i crude deceptii. Gratie acesteiIndrumdri Ungaria noun I i mentine nota ei de provizoratvoit pe toate terenurile vietii de stat, facind sd se resimtA unspirit de aventurd la toate

Dela plecarea noastra din Capita la de pe malul Dunarfipind astazi frAmintarea nu mai conteneste. Pe urma bol§e.vismului infrint de noi, magnatii maghiari Ma a Invala

nimic din logica evenimentelor au crezut ca hi pot relua firulunei domnii istorice. 0 reactiune violentA cu complectainlii-turare a energiilor populare s'a instapinit din nou la Buda -

pesta. In loc sd se conteze cu starea de fapt a lucrurilor, cau-tindu-se formule de salvare pe seama unei tars nenorocite,imaginatia morbida §i-a reluat jocurile ei. Tratatul de Tria-non a ramas Mers moartd, visurile imperialiste traiesc Inca,armata este crescutd necoritenit, relatiile economice cu veciniinu s'au normalizat finantele sunt In pragul falimentultu.Patru ani aproape an trecut, fdra ca macar aceasta societatesguduitS, de viforul groaznic al continentului sa se poatastnulge din somnul letargic al atitor fictiuni de demult. Niciforma de stat nu s'a putut lamuri in acest timp, sustinindu-sefara consultarea maselor o cochetarie frivola a aristrocra-tiei cu resturile Habsburgilor naufragiati. Regentul Horthy,tars radacini in sentimental public, inconjurat de mercenariilui, prelunge§te in palatul dela GO0116 o aventurd lipsitA deautoritate. Totul fierbe inform §i haotic Imprejurul lui. Adu-narea nationald, Infaptuita cu dispretul votului universal, ecople§ita de inactiune §i sterilitate. Pins astazi de pilda nus'a ajuns la o lege pentru echilibrarea raporturilor de pro-prietate, facInd sa se diminueze enormele latifundii de pepusta ungureascd. Pe toate terenele aceea§ exagerare gro-

teased. Ungaria e patria exagerdrilor. Dupd filosemitismulcras al celor cinzeci de ani din urma, astazi in Budapesta, lo-

318

§i

rdspintiile.§i

fi

cuith in tnajoritate de ovrei, bintuie o salbatica xenofob:e,strigindu-se Ia toate colturile impotriva acestor tovarasideieri. Tot astfel rancuna la adresa tuturor idecinilor e la ordi-nea zilei. Larmuitori §i intempestivi sunt nenumaratii tigride carnaval care se agita intre Dunare si Tisa. Ei stint tot-deauna gata sa se bard pe trei fronturi, ei tin adunari la carese striga si se plinge, se impart harti ale Ungariei ciuntite,se spun povesti fantastice despre crimele sirbesti, §i desprespinzuratorile din Ardeal, se fac solemne juraminte si se tri-mit pompoase telegrame lui Kemal pasa la Angora, sau lungicorespondente la .Manchester Guardian.

Incontestabil aceasta fermentatie nu poate da nimanui im-presia unei vieti de stat solide §i garantia unei maturitatipolitice. Cu acest temperament maladiv, in care dorul deaventura este sfatuitorul de capetenie, sufletul din veciniiimbibat de viziuni stralucitoare se lass lesne atras spre onceprapastie. Cu deosebire vremile de-acum cu perpetua forbalansare §i incertitudine favorizeaza §i mai mult aceste crizede iluzionism politic. Cele mai neinsemnate svicniri postumeale conflagratiei uria§e de ieri in Cara lui Horthy provoacaperturbatii sgomotoase aruncind pe planul intii din nou mi-rajul Ungariei lui Stefan cel dint §i 0' lungA serie de apeti-turi infrinte...

In astfel de imprejurari Ungaria constituie o problems desalubritate internationalA, care intereseaza deoparte toatestatele din Europa centrals si mai ales pe mo§tenitorii tirziiai unui patrimoniu national. Nu se va mire nimeni deci, daceo asemenea vecinatate trezeste §i Ia noi, ca §i in tarile marginase, o legitima incordare §i o pipaire periodica a saculuide cartuse, indiferent de atitudinea mai mult sau mai putin,vitejeasca a jandarmilor unguri dela frontiers.

0 prevedere militara este poate unica releta care asigura.lini§tea tuturora...

*a *

319

Inafard Insd de aceasta lature externs, chestiunea estemalt mai complexd la noi. Prezenta in lard a unui insemnat

Lundr de cetdteni de nationalitate maghiard dA oinsemnlitatedeosebitd acestor mi§cdri de peste granitd, care in mod firescinfluenteazd mentalitatea celor de aici.

Maghiarimea din Ardeal stained subt sugestiunea Buda-pestei. Fars un talent mai accentuat de a se adapts la impre-jurari, compatriotii no§tri dela unire incoace sunt intr'o ati-tudine de izolare in fats configuratiei de stat schimbate.Starea for sufleteascd este Inca o paralizantd depresiune sen-timentald, din care cintecul trecutului stirne§te elegii Intir-ziate la tot pasul. Actiunile politice dupa o Indelungd pasivi-tate de caracter demonstrativ n'au lust Inca o forma lamurita§i in once caz nu s'a produs nici o apropiere de nici unul dincurentele care stdpinesc la noi opinia publicd. Nu vedemdecit intirziate incercdri de aparare nationald in schimbnici un semn ca societatea ungureascd din Ardeal ar dori ssparticipe la rezolvirea problemelor noastre de stat. Protes-tarea §i criticismul sunt apanajul moral din care se intrejineo speranta pentru ziva de unire.

Aceasta este realitatea pe care noi ne-arn obi§nuit s'o pri-vim In lap cu un simt mult mai pozitiv decit guvernantii desubt coroana SfIntului ,Stefan. Cetiti ziarele numeroase cariapar in limba maghiard pe teritoriul rominesc §i veti constatiadevdrul spuselor noastre. Fenomene de impaciuire sufle-teased nu se inregistreazd cit4i de putin in aceste pagini cucare se inunda §i Ardealul §i streinitatea. Ditnpotrivd, dui*prima perioada a starii de ascdiu, in care frica amutise Ore-rile, foarte multe ziare de ale for au tendinte provocatoare intimpul din urma §i notele acestor ciudate razboiri de gazetAdev in din ce In ce mai stridente.

Mod vele acestei atmosfere de instreinare crescinda sunt a secauta mai intii In hipnoza permanents a Budapestei §i apoi Incredinta ca slabiciunile noastre pot ingadui acest lux al unei-separatiuni evidente de aspiratii Intre cetatenii acelee4 tad.

320

Stint profund greite aceste impulsuri care maresc zilnicdistanta ce ne desparte. Raceala neincrederea societatiiconducaloare maghiare din Ardeal nu poate avea alte conse-cinte decit resuscitarea unui legitim egoism de rasa la nal.Aceasta viltoare nu ne va cla putinta sa realizam o sums debinefaceri pe seama unor oameni, care gasinduli rostul fncadrul ideii de stat romin, au tot dreptul sa ceara o ocrotirefrateasca.

Se pretinde insa o coborire pe pamint, o imprietenirerealitatea.

Initiativa unui spirit nou trebuie sa se intrevada in tabaraconducerii ungureti din tarn, altfel, staruind pe calea ince-puta, risca sa primejduiasca reale interese. Nu mai e nevoies'o repetam ca o mina onesta de prietenie not nu vom refuthniciodata., dar nici nu vom admite ca toleranta noastracivilizata sa fie confundata cu neputinta.

il$teptani cuvintut sinter cavatereste rostit, care vaercispunsul nostru limpede.

Aceste sunt parerile unui om care nu i-a mintit niciodata,nici cind train subt stapinirea lor, nici cind s'a pornit raz-boiul liberator, nici cind a avut in mina soarta for find la&ma tarii care 4i permite, urmin' d o line dreapta, sa lespuna adevarul §i astazi.

.Mastut care flerbe. 21

'

cu

si aver)

i

av

eoneeptil minoritare.

In coloanele acestei reviste, dorind a reoglindi curentele degindire din tara, s'a vorbit adese de minoritatile etnice§i s'a examinat din cind in cind situatia lor.

Principiul calauzitor ne-a fost ideea ea chestiunea trebuieprivity in fata cu o larga francheta de spirit §i cu o realabunavointa. In deosebire, bundoara, de conceptia tradi-tionala a Ungariei istorice, care nega drepful de existentaal nationalitAtilor nemaghiare, de§i elementul dominant erainferior ca numar cetatenilor de alt neam, opinia publics aiciprive§te cu seninatate la compatriotii de origine strains. Im-prejurarile noastre, fire§te, nu se pot compara cu cele dinUngaria de ieri. Caracterul de stat national al Rominiei intre-gite e bine definit prin covir§itoarea majoritate numeric& apoporului ba,tinm,astfel ca arsenalulnostru politic nu are ne-voie sA recurgA la fictiuni ca sa se legitimeze un rol de prepon-derenta, nici la lozince ipocrite ca sa nu se afirme cu lealitateindreptatirea unei vieti normale a minoritatilor dela noi. Darin afara de aceasta deosebire bine marcata, sentimentul nos-tru ob§tesc refuza exagerarile §i xenofobia n'a fost niciodatao coarda specials a psihologiei romine§ti.

lad de ce, din primele zile ale cuceririi unui patrimoniunational, dupi . o ura seculaa, noi am venit in fata apasato-

323

rilor de ieri cu ramura de maslin. Retorsiunea ni s'a parutmeschina moralice§te, dar §i antipolitica in acela§ timp. Ati-tudinea de blindete Si impaciuire, trebuie s'o marturisim,pornea din dorinta curata de a face sa se instapineasca cu oors mai curind lini§tea binefacatoare pe urma groazniculuirazboiu, dar §i din convingerea ca Rominia in noua ei configu-ratie de stat, prin orinduirea ei democratica trebuie pside acord cu cele mai avansate libertati cetatene§ti.

Nici o constringere, nici un legamint in afard de vointanoastra, nu ne-a inriurit. N'au fost nici clauza minorita-tilor din tratatul de pace, nici mult trimbitatele puncte delaAlba-lulia rezonul atitudinei noastre. Pentru tratat compa-triotii unguri pot vedea la Budapesta cum amine litersmoartd orice angajament daca nu e sinceritate in dosul lui,iar cit prive§te marea adunare dela Alba-Iulia, noi n'arnvazut in ea nici odata altceva decit manifestarea istorica arotninismului din Ardeal pentru unirea cu Regatul, altcevanimic. Am urmat deci ninia noastra de conduits, dintr'o puraprofesie de credinta.

Marturia acestor impulsuri generoase e in toate faptele ceam savir§it pe vremea cind stind la guvern pazeam des-tinele tarii §i cind n'am manifestat nici o tendinta de opre-siune pe seama nimanui. Cu toate aceste spunind adevarullimpede, trebuie sa recunoa§tem ca in Mara de vagi accentede simpatie personald, n'am recoltat un sentiment larg de a-propiere in tabara celor cleslipiti de vechea ordine de stat.Niaghiarii ardeleni cu starea for sufleteasca sunt o pilda viepentru ilustrarea acestei realitati. Clasa for diriguitoare n'avoit sau n'a putut sa inteleaga nici lumea morals care neindruma pe noi, nici parerile politice care ne calauzeau. Tre-cind zilele de infrico§are ale razboiului, intelectualii unguride aici au afi§at o pasivitate dupa care mocneh revolta, iar

mai tirziu in masura in care s'au desmeticit din teroarea forinchipuita, in loc sa pipaie noua situatie ca sa se adaptezela ea confundind toleranta cu slAbiciunea, par a marl

324

zi cu zi distanta intre et §1 tara care ii adaposteste. Nici unplan constructiv nu se intrevede din gesturile for de protes-tare, care din ce in ce se inmultesc. Ei pastreaza rolul forde maghiari in exil si in vreme ce dela Budapesta se intre-tine mirajul revansei, aici brajele se incruciseaza §1 ochii pri-vesc in extaz peste hotar.

Este, desigur, un aspect tragic in aceasta espectativa des-mintita la tot pasul de calculul realitatii. Conducatorii unormase considerabile de oameni abdica dela preocuparile viejiipozitive §1 hranindu-se cu imagini din trecut 41 mentin inmod meste§ugit rostul for de corp separat, desfacut de oricecontact cu valul de energii al imprejurarilor schimbate.Nimeni nu trage la indoiala ca se preteaza la pagini de a-mara poezie romantics aceasta industnanire cu prezentul,tot atit de adevarat este insa a politice§te marasmul ucide.Oricit de indoliata inima unui popor, el trebuie sa scoata lasuprafata in zile de rastri§te indrumatori care-I smulg dinletargie si-i indeplinesc necesitatile reale ale viejii.

Impins, deci, de aceste ginduri oneste, am facut intrebareinteun mutuar trecut din Tara Noastra, opiniei publiceunguresti din tail, cerindu-i un raspuns limpede asupradoleanjelor concrete, care ar putea fi solutionate spre bi-nele tuturora. Eram dispus sa cred ca o chemare sinceraar putea avei un rasunet si ca pe urma unei desfasuritride pltngeri lumea politica romineasca se va putea gasi;okay in fata unor formule salvatoare, Baca nu a ttnuiluminos program de reconciliere. f

Asteptarea insa a dat grey. Apelul, e drept, a lost inregts-trat de catre presa maghiara de aici, nici autorul nu se poateplinge de lipsa de atentiune. In cea mai mare parte insa

325

** *

organele concetttenilor unguri n'au increstat decit catitlu de curiozitate rindurile noastre, nefacind decit co-mentari, fugare si isprAvind in pripg cu midi reflectii deocazie. Nu ni s'a dat nici o codificare a trebuintelor spe-ciale, nici, mai ales, o conceptie pentru remedierea Maui.S'ar rirea ca insusi contactul cu realitatea conteazg ca anmare pacat in aceasta tabard de protestanti pasivi. Formu-larea unui program ar insemna o sfisiere a valului de umbrefermecate, un striggt inoportun in jalea unui cavou si de aceeacoborirea din leagAnut iluziilor nu e ingaduita...

E interesant subt acest raport articolul d-lui Paal Arpad,aptrut in ziarul Keleti Ujscia. Contributia eminentului publi-cist maghiar e un reflector care lumineaza psihologia condu-cAtorilor unguri din jars. D-sa, miscindu-se intr'un cadru purteoretic, dupt ce in mod gratuit ne acuzg de sentimente riz-boinice, pentru prevederile militare pe care spuneam ca ni leimpun fart st vrem provocgrile dela Budapesta, nu preconi-zeaza nici pretentiile pozitive ale maghiarilor dela noi, nicisolutiile practice ale statului romin pentru multumirea lor.0 tristeta de elegie si o negura nelamurita invaluie coloanelescriitorului din Cluj. El vinturg primejdii inchipuite, spunin-du-ne, ca .nu poate fi vorba ca maghiarul st-si uite si sailpartseasca viata lui de pint acum, st se mpa de pe tulpinaistoriei sale de dragul unui bun tratament in noul stat. Nu

0poate fi vorba ca st se vinda, pentru ca pe pretul lui de yin-zare st -si tirgueascgaici o viata nout'. Autorul este, evident,rapit de un val vijelios al metaforelor cmnd respinge aeestftrg de sclavi pe care nu i-1 propune nimeni... Ceeace estemai semnificativ lust e ideia ea nu vede problema prin prismaraporturilor minoritatii etnice maghiare cu statul romin, asicum ne preocupt pe noi, ci prin aceea a integratitatii maghia-rismului, WA distinctie de garante politice. In acest sens d-sase gaqeste in cautarea unui nou viitor imprecis si vaporos.

Toate aceste n'ar fi deosebit de interesante constatari, dadnu ni s'ar chl si un rgspuns asupra telului la care tind ma-

no

gidarii in cadrul actualei vieti de stat. D-nul Pad' nu seopre§te bucuros la aceastA lature realA a problemei. Dupa ceki arata nemultumirea a oamenii no§tri politic' se apropiede chestiunea maghiara numai pentru a impaca utilitatile zil-nice ale statului, d-sa -nu vede o radicals deslegare decitntr'o .orinduire organicae. Publicistul ungur pretinde un.nou organism de state in care cm' ar fi vorba de acordareaunor privilegii, ci de recunomterea in cadrul structurii de statca atit maghiarimea cit §i celelalte minoritati etnice au adusin Ora noun o specials existenta nationald. Limbajul nebulosse intuneca tot mai mutt cind autorul continua in chipul ur-mdtor: .Dupa ce aceastA recunoa§tere a ereditAtii nationalese va intimpla, atunci e firesc ca si limba, starea culturala §ieconomics a natiunu respective, precum §i indrumarea impre-jurdrilor locale din vieata publica nationals, le va determinadreptul autonom de liberA dispozitie a acestor minoritati.,

Cum se vede d-pul Paal, care in treacat fie zis a trait inUngaria lui Tisza fars sA aiba o silaba de protestare in fata'deli ca opt milioane de maghiari afi§au fictiunea de stat na-ponal unitar la o populatie de 20 de milioane, e de credintaca poate fi justificat cind la proportia numerics a Rominiei ac-tuale vine cu formula unui stat federativ. Reteta e simplista §iresursele de imaginatie ale acestui colocviu de drept constitu-tional sunt destul de reduse. Utopia insa se large§te §i bro-dind pe fondul romantic, visatorul dela Cluj confundA statulromin deadreptul cu republica lui Plato. lata cum precizeathd-sa postulatele ungure§ti din Ardeal : . armuirea autonomysociala, economics i politics pe seama fiecand membru alvietii noastre nationale $ i a fiecarui teritoriu etnice.

Cititorii nu §tiu dacd vor putea descifra realitatea dinaceasta sentinta pe cit de hotarita pe atit de laconica, sub-semnatul Irish' §i-a dat silinta s'o desfaca din sferele abstrac-liunii si neretOncl, ar fi cu multa recuno§tinta daca autoruls'ar ardta dispus sd prezinte insu§i §1 solutiile practice- alea cestei inalte trigonometrii politice...

327

,

In once caz teoriile d -lui Nal, ca §i alte manifestant ce-tebrale ale spiritului unguresc de astazi, nu pot avea declt ovaloare documental% pentru omul politic de aid. Conceptiasalvatoare intirzie inca. Sguduirea de pe urma marelui cata-clism fiind prea violenta, revenirea la normalitate se va facetreptat §1 compatriotii no§tri sent astAzi abia la inceputuluntil proces de elucidare a notiunilor. Constatarea e destul detrista, fiindca ne a§terne in fatA un cimp vast de rAtaciri care'trebuie spulberate, dar in acela§ timp ne cere noutl o cit maireal% cumpanire a valorilor.

Para lel cu aceste gesturi de nelamurire care caracterizeaziipe intelectualii unguri, sa§ii din Ardeal, urmind tcmpera-rnentul for special §i calcind pe urmele trecutului, s au Inca-drat dela inceput in noua ordine de stat, trAgind un maximumde foloase din chibzuita for adaptare. Opinia noastrA publcaa prima Cu multumire cuvIntul for pa§nic, pe urma caruiaprivilegiile seculare n'au suferit nici §tirbire, de§i pe alocureas'au gAsit in conflict de interese cu elementul rominesc orop-sit atita vreme.

S'ar pared insa a in ultimul timp aceasta atitudine de in-teleapt% prudenta a poporului sasesc e pusA la incercare dediverse pa§iri razlete care surprind prin sentimentele foragresive la adresa tArii. Pe id pe colo in organele sAse§ttscoate capul o rancuna neobt§nuita, un criticism inacrit, dis-pus s% -§i bats joc de lucruri pe care not ne-am obi§nuit säle respectlm. Adeseori ni s'au trimis coloane din aceste ziarecare ne-au pus pe gindurt cu tonul for intempestiv, Mein-du-ne si ne intrebam din ce rezerve necunoscute de indraz-;mall se nasc asemenea purtari bataioase.

la sfircit, acum, nationalul ziar Adevarul, apt-tratorul cal&

3ft

al intereselor romlnesti, publica un interview al d-lui Emil Nellk-geburen, in care intr'un limbaj suparator ni se aruncA afirma-tiuni grele de care pita astAzi ne-au crutat amicii nostri sasi.Autorul acestor imprecatiuni ne este pe deplin cunoscut si nemirk cA dupd activitatea din trecut se mai simte ispitit sA ri-dice cuvintul. D-sa, exponentul consacrat al imperialismuluigermano-maghiar prabusit, colaborator al contelui Tisza laPester Lloyd §i Neat Freue Presse, dupA -ce In cursul rAzboiuluia pi-Avail t cele mai ordinare injurii asupraRominiei,cerindnimi-cirea ei, nu este de sigur cel mai chemat sa-si reprezintenea-mul, astAzi cind toleranta romineasca ear putea sA aibA sfirsit.

Fostul propagandist al schingiurii noastre de ieri crede aIn noua Constitutie a Rominiei pe lingA drepturile acordatein mod egal tuturor cetatenilor poate cere si stipulatiuni spe-dale pe seama minoritatilor si uitind pe ce lume traiested-sa lanseazd urmatoarea insinuare : cDacA hotaririle trata-tului de pace nu vor fi trecute In noua Constitutie, not am ftsiliti sA apelam la acest tratat international si nu e vino noa-strti dacii ne uitdm afara de granifele tarii, cetutind ajutor).

Nu vi se par foarte limpezi in incalificabila for provocaregesturile acestui duonan at nostru, care dupa ce s'a strecuratneatins pe urma unor grosolane injurii la adresa tArii, astazine ameninta cu strAinAtatea ? MA cumpb.t la vorba, urmind%echiul dictionar de jigniri pe care fruntasii sasi ca d. RudolfBrandsch l-au detestat totdeauna, d-sa greseste foarte muttdacd nadajduieste, cA blindetele regimului rominesc admitfara un raspuns drastic asemeni elucubratiuni. lata cum stir-seste indraznetul pion al monarhiei de ieri declaratia sa :

Constitutia trebuie sA fie alcatuitri cit mai in gran, pentritca nesiguranfa in care trdim aid in provincille alipite, .ii pe careo simfim mai ales not minoriteifile,sti inceteze....

Domnul dela Brasov, cum vedeti, are aierul cA se gasestepe Ruhr-gebiet §i vorbeste de nesiguranfli atunci, cind, peconstiintd cu osilida noastrA la moark, contempla semn Bias: -rica neagrA si invoacd Liga Natiunilor-

329

Ar fi poate util sA fie redusd la valoarea adevdrata aceastaposturd de vitejie tocmai de catre frunta0 sa§i de aici. Si-pind atunci insd, noi o inregistram §i o pastrAm in amintire,tragind concluziile normale pe seama judecatii noastre...

** *

Cu o sincerd prietenie pentru toti, noi ne pastram intactprogramul de a instdpini largi libertati cetatene§ti In lard.Imprejurdrile insd ne conving tot mai mult ca minoritAtileetnice in covir§itoarea lor majoritate sunt calduzite de inertie§i nu ne dau mind de ajutor in aceasta opera de frAtietate,-care va trebui infaptuita §i fail din§ii, tocmai spre binelezor...

330

Propaganda dela l3udapesta.

Nu mi-a fost dat demult sa trec printr'un §ir de senzatiiantipatice, ca astazi, cind din bunavointa unui prietencare vine din Ungaria ma gasesc in fata cu un maldat

de carp §1 gazete din capitala de pe malul Dunarii...Dodd ceasuri, cit am trecut cu ochii peste tiparele imunde,

mi-au lasat In suflet un sentiment de scirba amestecat cumilk ceva din impresia penibild pe care o resimti de cite oniti trece pe dinainte un aspqct prea strident al degradariiumane. In adevar, activitatea de ap zisa propaganda cu careelemente diriguitoare de ale vecinilor no§tri cred ca trebuiesa intretie focul sacru in tabara lor, depa§esc orice limit& atrivialitatii §i pe urma ei patriotii dela Budapesta ni se pre-zinta intr'o postura de ridicol care ucide...

Am rasfoit cu acest prilej cel putin cincizeci de numere dingazetele cele mai citite ale Ungariei §i din lectura for m'amedificat complect asupra spiritului public de peste Tisa. Sun-.tem exact acolo cu mentalitatea curenta a vecinilor no§tri,uncle i-am lasat la 1914, In ajunul razboiului, cind presa forumflata §i bombastica ki afi§a pe toate coloanele stupida eivitejie de cerneall. Drama continentului a trecut peste cape-tele acestor oameni cu tot cortegiul de groaznice nenorociri§1 din§ii n'au invatat nimic. Sguduirea infricopta de care i-a

331

Impartasit istoria n'a putut scoate la iveald o constiinta schim-bath., un indemn serios de premenire. Dupe razboiul pierdut,dupd comunismul care i-a desonorat, dupa ocupatia noastrdvi puternica amputare de teritoriu, lumea s'ar fi asteptat cucrept cuvint la o tresdrire vijelioasa in sufletul poporuluipornit sd-si revizuiasca valorile de &dire. Revirimentulacesta insd nu s'a produs, nu-1 vede nimeni. Din primele mo-mente ale independentii atit de scump platite, s'au reluat ia-rdsi cliseele vechi de orientare pripita, s'au reintronat idoliide ieri si de pe marginea prapastiei s'au repus in circulatielozincele care au dus Ungaria la pragul falimentului. AstAzi,saraci vi neputinciosi, in loc de a se gasi in cautarea unor re-rnedii pentru salvarea Orli, incorigibilii retori dela Buda-pesta exercita aceeas veche si demodata gesticulare largd,amenintind pe toata lumea si acoperindu-se de ridicol...

Citesc ziarele de dinaintea mea si ma uimeste inconstientacu care presa unei capitale crede ca -si face datoria in clipeletragice ce-au urzit destinul unui popor. Nu vdd o paging. decercetare, un articol cumpanit care sa pipde resursele deviatd pentru ziva de miine si sd introduce in constiinta pu-blics fermentul unor binefacateare preocupari pozitive. Inschimb o asa zisd propaganda desantata la tot pasul pentru ainentine neadormita revolta in sufletul cetatenilor vi a-i infier-binta impotriva tuturor vecinilor. Supremul capital moral alUngariei actuale pare a fi, dupd conceptia indrumAtorilor deacum, o urd nepotolita sustinuta cu toate mestesugurile. De.aceea zi cu zi hirtia tiparita imprastie sageti pe toate frontu-rile si mascind cu un val de sinamagire mincinoasa cumplitelemizerii de acasd, urld de durerile inchipuite ale maghiarimeide peste frontiers. Nici °data n'am Intllnit o mai detestabiliformula de interpretare a indatoririlor patriotice ca aceastdtentative voita de iluzionism politic In perioada de cea maigrea incercare a vietii unui neam. In mijlocul ddrapAndrii ge-nerale a statului, In loc de a Inregistra mizeriile sdrobi-toare din fatd, ochii se indreapta dincolo de hotar si piing

332

lacrimi presbite, in vreme ce energiile dimprejur se pulveri,zeazd si se secatuesc.

Propaganda presei unguresti Si azi ca §i, odinioara nu edecit o retea zilnica de mirajuri §i fagaduinti care rasunksgomotos ca intr'un bazar oriental §i obosesc mintea cititori-lor. Zilnic se da o batalie crincena in aceste pagini impotrivatuturor statelor limitrofe, se ticluesc orori §i revolutii si se punin perspective cele mai grabnice reparatii. Tonul e vesnic ri-dicat, superlativele isi reped cascada lor, grandilocventa tura-nica isi face de cap, simtul proportiilor s'a pierdut demultSi o laudarosie frivola striga din toate colturile. Iata de pildaziarele de Pasti pe care le citesc acum cu bagajul for de uraincendiara, asvirlita la tipar cu prilejul sarbatorilor. Gra-mezile de vorbe pocnesc goale fara o picatura de bun simtratacit din lumea realitatii. Ascuitatl la intimplare cuvintesmulse din articolul prim al unei gazete guvernamentale, carear fi sa reprezinte in opinia publica orientarile actualei sta-piniri : .Decit democratia not pretuim mai malt ultima ra-(lune a existenfei noastre nationale : spada. Credem al Un-garia in aplausele de simpatie ale lumli civilizate se va rein-toarce pe teritoriile ei streibune, drumul spre ele, bad, nu-1 vapuled deschide deed cu sabia..

Iata cum se face propaganda de catre presa din vecini!rite° vreme end fostii nostri compatriot; strinsi din toatepartite intr'un inel de fier, subt autoritatea unui amiral insta-lat in palatul din Buda fac primele exercitii de stat indepen-dent...

Propaganda insa nu se resume numai in coloanele ziare-lor, ea angajeaza un cadru mult mai larg. Nenumarate cartici brown au umplut vitrinele librariilor, puse toate in ser-viciul aceleea§ uri ireductibile. Opera de suprafata, sage ti decarton, chiote fara adtncime si Ma sinceritate, sunt tot atiteacertificate de minori intelectuali pe care §i le libereaza osocietate cazuta pe miinile unei conduceri nepricepute. Nu,cred s.1 mai fie undeva o opinie publica care sa suporte a

333

asemenea avalame de' minciuni copilgresti, o mai idloatapornografie politica ca cea tipgritg astazi la Budapesta.

Am inaintea mea intre altele o carte voluminoasa, care inciteva sute de pagini, format Mare, subt titlul .Bukaresti-sEtak (Plimbari Bucurestene.), relateazg publicului ma-ghiar impresii dela noi in legaturg cu evenimentele politicedin ultimii doi ani. Mincinos si trivial, inteun spirit durerosde meschin, se infatiseaza oameni §i lucruri de aici zapacindbiata lume ungureascd si aruncind asupra ei un val de mur-darn neru§inate pe urma carora desorientarea creste !bindin urma desiluzii §i o depresiune crescinda. Strainul care ce-teste aceste exhibitii monstruoase se intreaba cu drept cuvint,oare pins la ce grad de perversitate a neputintii s'a coboritnivelul intelectual si moral intr'o tara unde lumea suportaastfel de strimbaturi caraghioase ? Tradusa in limbi strgine,cum and ca se planueste, o asemenea opera e cel mai potrivittermometru care legitimeazg deodata cu lipsa de maturitatea unui popor spargerea alcatuirii vechi unde se adaposteauorizonturile celei mai banale conceptii de vieata politica...

Hotarit lucru, pe noi nu ne aranjeazg aceastg eclipse cere-braid dela Budapesta. Nu ca ar fi primejdioasA, fiindca dis-proportiile de fortg sunt astazi, intre cele doug state, evidente,si cumpana incline In favoarea noastra. Dar cite vreme se vamentine pe planul intii aceastg fantezie maladivg, §anseleunei vecinatati normale intre cele doug popoare nu vorcreste si consecintele amare ale du§maniei se vor resimti deamindoug partite...

Urmarim de aici cu viu interes toate palpitgrile pustei un-guresti §1 constatam cu regret aceasta involburare farg re-paus. De multe on cei care cunoastem caracterul poporuluimaghiar si avem reale simpatii pentru el, rAminem descura-jati pe urma manifestarilor de copilarie primitive cu care nesurprind conducgtorii dela Budapesta.

Cine §tie, poate e justificatg teoria multora care spun ca. Un-garia e deplasata in framintarea actuala a Europei moderne,

334

fiindca Austria a indrumat de veacuri viata politica a vecinilor no§tri rama§i astfel inteo adolescents tardiva §1 ca._astazi, in lipsa de guvernanta, societatea diriguitoare de pemalul Dunarii se deda la fel de fel de ciudatenii care stirnescsau zimbete, sau compatimiri.

335

Patpiotii dela Budapesta.

Vor fi abia citeva saptamini, de cind cei mai de seam&frunta§i ai culturii maghiare de pe teritoriul nostru,scriitori §i arti§ti, s'au intrunit la o impresionanta sar-

batoare.Inteun sat din Sa laj, de linga Zalau, §i-a serbat nunta de

our batrinul razes Ady, tatal lui Andrei Ady, poetul ingropatla Budapesta in ajunul revolutiei bol§evice. Acest evenimentfamiliar a rascolit din nou amintirea proaspata a mortului, care,:u personalitatea lui ramine cea mai curata glorie contem-porana a literelor ungure§ti. Cintaretul sbuciumat, doboritto patruzeci de ani, cu versurile lui pline de foc, §i pasiune,cu strigAtul profetic care ti§ne§te din strofele arhaice §i cuviata agitata in fiecare clipa de un ideal artistic, a revoiu-tionat inainte cu doua decenil literatura vecinilor no§tri. Deatunci §i pina astazi cucerirea lui merge crescind, dincolode tiparele oficialitatii, furi§indu-se in toate inimile. Poezialui Ady s'a deslantuit dela inceputurile ei ca o furtuna purifi-catoare in atmosfera literara imbicsita din capitala Ungariei.Deasupra retoricei traditionale a unui patriotism fal§ §i gran-dilocvent, care devenise apanajul curent al productiei recetite,§i deasupra literaturii de import a oaspetilor ajun§i stApiniacolo pe malul Dunarii, s a ridicat acest glas indrasnet pornitdin instinctele de rasa ale unui popor, §i sustinut de un forml-

337

.Mustul care lierbee

dabil talent. Verbul tindrului scriitor din Sdlaj era nou pnntorta lui tumultoasd, prin resonanta adincd in sufletul ma-ghiarimei milenare, si mai ales prin acea sinceritate salbaticlde proroc, cu care sbiciuia micile pdcate si micile orizonturtale societatii din vremea lui. Dela primul volum si pine lamind, aceasta puezie luptatoare a sunat ca o trimbita dealarma. Cintarelul mers drumul ina'nte, cu loath impo-trivirea atitor cugete sterpe, si cu toatd maimutdria epigo-nilor care s'au strins degrabd in jurul lui. A tost detestat pen-tru dragostea evangelica ce-i inspirau toti oropsitii pdmin-tului, a fost hulit pentru mina frAteasca intinsa neammilorapdsate din vechea Ungarie. Cu deosebire potentatii de cer-neald dela Budapesta, stdpinii cotidianelor care exploatauc.pinia publica raspindind cultul minciunii, au urmArit cumare indirjire scrisul neastimparatului iconoclast. Ady, cu tem-peramentul lui de sensitiv, a fost silit s'o duce intr'o continua.3Atalie. Pagini numeroase din agile lui nu sunt decit o fill-pica inversunata care smulge buruienile ogorului unguresc'.La lumina rdzboiului pregatit de catre adversarii lui, miopieau interesati, au primit o tragicd consfintire apostrofele vi-brante ale lui Ady, si astdzi pe ruinile unei tdri prabusite setidied cu avintul for biblic profetiile sumbre ale poetului,scrise cu singe. Inmormintarea lui la Budapesta, in zilelecind conglomeratul austro-maghiar troznea in toate iricheie-turile lui putrede, lua proportille unui simbol, aparind ca opecetluire supreme a viziunii de artist. De atunci, recunoaq-terea postuma devine tot mai accentuate, adevdrurile aparmai luminoase prin prizma retrospectiunii si profilul intune-cat al scritorului stdruie din ce in ce mai des, ca o mare mus-'rare, deasupra societatii unguresti.

Probabil din aceasta stare de spirit s'a rid-cut aici ideea co-memordrii de deunazi a lui Ady, cu ocazia nuntii de our a pa-rintilor sAi. Initiatorii serbarii au crezut ce trebue sA scoatainrelief si respectul literar al altora in fata unui creator dAruitlumii de Sdlajui nostru. Cu astfel de sentimente onorabile mis'a

3381

cerut sä fiu intre patronii acestui act de pietate, cunoscindu-mi-se veneratia ce am avut totdeauna pentru opera raposa-tului, precum $1 prietenia personals ce-i pastram din vremuride demult. Am primit aceasta cinste, convins ca este o ele-mentary datorie sa inchinam in rtumele civilizatiei $i flamuranoastra in pragul casutei dela Cara, de unde a pornit in lumeautorul atitor versuri sculpturale. Am crezut chiar, ca unreprezentant din partea ministerului artelor ar trebul sa cx-prime In mod oficial omagiile culturii romine$ti. Aveam im-presia, ca o atentie delicata ya atinge coardele simtitoare aleunor oameni intelegatori, care -$i dau seama ca altarul stralu-citor al poeziei poate sa ne uneasca pe to:i. Spre multumireamea, d. ministru Lapedatu, vazind la fel luciarile, $i-a trimis de-iegatul sau la mi$catoarea ceremonie din Zalau. Serbarea s'adesfavrat cu deplina demnitate, scritorii unguri au cetit dinoperele lor, delegatii mai multor societati culturale, unii chiardela Budapesta, au venit sail spuie cuvintul for de recuncq-tinta. A fost o atmosfera civilizata, indrumata pared de su-fletul larg of vijeliosului poet, care din umanitarismul gene-ros isi Meuse o dogma a vietii lui sbuciumate. Toate autori-tatile noastre locale au Inlesnit serbarea, $i-Au dat mina deajutor, atraginduii cuvinte de lauds $i multumire din parteafratelui poetului, un ?Halt functionar ungur, venit anume dinDobritin. in mijlocul veneratiei tuturora a tresarit de bucuriemo$neagul raze§ $i au curs lacrAmi din ochii mamei induio-$ate. Toti pelerinii au plecat pe la case'e lor, ducind o sen-satie de onoare nationala $i de binefacatoare pace cetateneasca.

Ziarele ungure0 din tarn s'au ocupat toate, cloud saptA-mini, de acest praznic, facind comentare pe un ton senin $iirepro$abil.

Care e rezultatul din capitala Ungariei pe urma acestui actde reciproc respect intre supu$ii aceleea$ tari? Ce zice Bu-dapesta de sarbatoarea din Sala,. unde un mare poet ungura fost glorificat pe pamint rominesc cu participarea au-toritatilor noastre ? Ne-o spun gazetele for de peste gra-

339

r,.

nits, pe care re -ant cent, cu articole lungi de hula. §i ve-nin. Ca intro oglinda strimba de bilciu, pietatea noastradevine o odioasa caricature subt condeiul acestor minuitoride opinie publica. Suntem prezentati in postura ridicold aunui §iretlic rural, care ne-a facut sa, escamotam gloria luiAdy §i s'o transformam intr'un instrument josni.: pentru bu-cataria noastra politica. Nu lipsesc, fire§te, nici injuriile derigoare, de care subsemnatul se impartaseVe cu mare Etat.-nicie. 0 singurd note just-a tram surprins In aceste vorbaretepagini de tipar. Nici umbra celui mai mare poet, cu toataaureola ei romantica §i cu farina proaspata din tintirim, n'afoss in stare sa limpezeasca pe o clipd macar divagatide

lasind sa se intrevada omenescul din faptele noastre.Ce e mai ciudat, ea dupe o serie intreaga de aspFe rechi-zitorii in care se insulta tara, calificindu -se ca un gest bal-canic cuviinta care ne-a cdlauzit ascutivl cagetilor a ince-put sa se indrepte asuora mortului insugi, improvizindu-seastiel un monument curios de patologie patriotica. Se ras-foiesc cartile lui Ady, §i se smuig pagini raziete trunchiatede ocazie, se pune la contributie criticistnul poetului si inimalui de munoza bolnava in care a glIght cel mai pur singe tu-ran'c, o cantaresc scribii de redactie, cotind-o dupe bursa po-litica a cu insemnate scaderi. Cine credeti ca e in f run-tea acestui cor de sicofanti care vor sa salveze destineleUngariei cu dtt rambii lor? Sunt oare reprezentantli tarani-lor unguri, a cdror framintar.! surda a izbucnit in strofele luiAdy, on sunt macar nobilii din curiile darapanale, printrecari s'a plimbat atit de des melancolii poetului ? Nici uniinici altii. In capul campaniei de denigrare sunt doi scriitoriunguri de import, d-nii Rakosi lent!' si Herzeg I-erenc, §vabirenegati, care deodata cu schimbarea nurnelui an ajuns sa su-praliciteze in patriotism pe toti stranepoth lui Arpad.noa§tem a§a de bine aceasta clamoare ieftira, o §tim de pevremea cind ne stringeau pe not de git vitejti salvatori aipatriei. Ei au luat in intiepr'ndere cu toate hirtiile In reguld

3i0

obis-nude,

ztlei,

Cu-

zeci de ani dearindul opinia publics dela Budapesta, ei aupopularizat iegile de desnationalizare ale lui Apponyi §i utorpiile lui Tisza, ei au cerut rdstignirea Serbiei §i in calimarafor s'a clocit dezastrul. Ei sunt psihologia patriotilor de con-trabandA, intru§ii, pentru care nota stridentd e programatied,fiindcA trebuie sä inlocuiascA rhanifestArile organice ale rases.

Din nenorocire, acest gen de patriotism industrializat efoarte frecvent la vecinii no§tri. 11 practicd pe oscard intinsamil de parveniti, o intreaga societate parazitard, pripAsitA pespinarea unui popor ale cdrui slAbiciuni le exploateazA. Tollpar a se trage din cei sapte viziri, toll au adoptat numepompoase istorice de pe vremea lui Rakoczi, toll nu pot dorminoaptea de coroana sfintului Stefan. leri ii tullSuram not c'omined onesta de popor chinuit, azi ii agita spectrul lui Ady.Milne are sd-i nelini§teascd ideia pAcii intre vecinii cumintilide primejdii comune. Ei vor striga totdeauna, fiindca delirulfor e perfect cerebral, fie patriotic sau umanitarist, diapazo-nul for urcat e suprema justificare, e pasaportul cunoscut deaparentA cetateneascd a tuturor nepoftitilor.

La dreptul vorbind, pe not nu ne ating, peste masurd, aceteclisee uzate. Dintr'un sentiment real de sincerd compatimireinsd, ne intrebdm &A vreme va trece incA, pins vom puteainregistra un val de sAnatate in constiinta publicd a unuipopor hrAnit neincetat cu fictiuni §i imagini colorate deproasta calitate ? Numai inlaturindu-si misitii nationali §1internationali, facind sfortarea sa vorbeascA el singur lardadvocati de imprumut, va putea sd-si gaseascd locul in do-meniul realitatii...

Peste strigatele patriotice de acest fel, si peste sugestiunileacestei Budapeste, gindul nostru va pAstra totdeauna un in-demn de cuviintd §i o dorinla constants de echilibru normal.

noWi sirbi.

de traditionald prietenie intre noi si sirbi, pe-cetluite de rdzboiul comun si reconsacrate de o proas-pdtd alianta intre cele clour state, par a fi turburate

tot mai des de note disonante apdrute in presa dela Be !grad.Dupil cite vedem, o atmosfera destul de rece se rdspindestela adresa Rominiei in capitala sirba. In timpul din urma cudeosebire, o oarecare continuitate dirigueste aceste sarje, careau depasit de mutt mustrArile binevoitoare, obisnuite intre a-mid, si au inceput sd is tonul inacrit at unei adversitAti decla-rate. Deundzi, cu prilejul executarii recentei delimitari defrontiers intre sirbi si noi, limbajul din vecini a imprumutato violentA caracteristicd, care nu poate trece neinregistratalard a jigni demnitatea noastra.

In termeni clad, deci, si cuviinciosi, cum ne este urea, tre-buie sA ldmurim lucrurile si sä precizam situatia.

Relatiile dintre cele dottA popoare, dacs n'au evoluat insen-ul Intl-Midi cunentate cu singe pe cimpul de lupta, vinanu e a noastra. Lasind la o parte prima stirbire dela Parisde pe vremea congreqului de pace, cind diplomatia sirba,uzind de jocul prielnic at imprejurdrilor, a obtinut cistig decauza In chestiunea imbucdtatirii Banatului, care era integralasigurat pe seama noa-trd, printr'un tratat de aliinta cu pu-

3 0

C)eeinii

Legaturile

terile-beligerante, ccrcurile conducatoare din regatul Iugo-slay de atunci si pina astazi nu 77i-au dat mare silinta sa per-petueze o apropiere sufletedsca. Realitatea de fiecare zi ne-aconvins despre acest adevar, asupra caruia opinia publicadela not n'a exercitat nici o influenta, dimpotriva, toata des-fasurarea evenimentelor din ultimii cinci ani aratA !impedenazuinta permanents de aici spre o mai strinsa colaboiareintre cele doua taxi. Rominia, trunchiata in dreptul ei asupraBanatului, nu numai ca a ratificat pacea, dar a infaptuit inacest timp Mica Antanta si a acordat o plenitudine de bene-ficii de diferit ordin minoritatii sirbe ramase pe teritosiutnostru. Nici o echivalenta de masuri nu s'a remarcat la Bet-grad pentru menajarea bunelor raporturi. Mai intiiu, plfrrgenie necontenite ale populatiei rominesti din Torontalutdeslipit de not confirms aceasta constatare. 0 pripitA operade desnationalizare s'a pornit in miilocul acestor nenorocitifrati ai nostri, pentru car pina astazi am invocat zadarnicrespectarea fiintei for nationale pe baza unor dispozitii deonesta reciprocitate. Nici macar viata for bisericeasca sauscolara nu s'a putut normalize pina astazi, deli in repetaterinduri guvernele dela Bucuresti s'au ofcrit sA discute pro-blema, cerind pe seama for conditii sirnilare de desvoltare cuale slrbilor din Banat. Toate incercarile insa s'au impotmolit'ata cu rezistenta din vecini, ne mai vorbind de existentanationals a rominilor din valea Timocului sau din Macedoniasirba, a caror complecta anihilare pare a fi devenit o dogmaimutabila in conceptia de stat a bunilor nostri amici.

In astfel de circumstance, fireste, s'a diminuat si rostul to-varasiei noastre cu sirbii in cadrul ass zisei Mici-Antante, acarei amploare nu putea fi determinate decit de perfectabunA intelegere intre partile contractante. La Belgradluat toate mAsurile ca sä se accentueze caracterul de provizo-rat al acestui legamint. Opinia publica de acolo a lost ex-hortaa cu vreme sf fare vreme de catre fruntasi politici, caIn afar% de obiectivul special impotriva Ungariei, nici o obli-

344

siait

gatiune nu revine regatului,lugoslav pentru o. cooperageRominia. Para lel cu aceste lamuriri s'au servtt publiculuivagi lozince de romantism panslav, foarte putin chemate sd_menajeze susceptibilitatea neastrd. S'a vorbit adesea de absoluta pasivitate a aliatilor nostri in cazul unui conflict ca.:Rusia si in timpul mai nou aceasta stare de spirit s'a precizaide aproape.

Cu ocazia discutiilor pornite de actualul guvern cu repre-zentantii sovietelor la Viena, o particulard nevroza s'a mani-festat in presa dela Belgrad, care a ridicat treptat tonul pinda ajuns ss ne invectiveze Cara. lath in treacat d. e. un frag-ment dintr'un articol publicat in ziarul oficios guvernamen-tal Politica, plin de insulte la adresa noastra : .Dupa insuc--cesul tratativelor, Rusia pretinde acum nu numai Basarabia, ci§i Bucovina. Rusia de azi nu este cea din trecut qi daca ea va

Basarabia qi Bucovina, d. Bratianu poate fi sigur ca nicio rani aliatii nu va sacrifica macar un soldat spre a ajutnRominia .

Orice minte ]impede din ambele tart isi poate da seama cape aceasta cale, dacd se merge inainte, apucam pe povirnis.Lumea dela not dupa astfel de argumente isi va rectificagrabnic parerile ce formulat asupra raporturilor noastreviitoare si zi cu zi pe urma injuriilor crescinde ce ni se aruncd, ne vom pomeni cu o tensiune neplacutd din amindoudpartile.

lata de ce ni s'a pdrut potrivit ss semnaldm de pe acum ostare de lucruri care poate fi oprita Inca pentru a pdstra in-!acid mostenirea sufleteasca a marelui rdzboiu in legaturd cuecinii nostri sirbi. Delicateta reciproca e cel mai nimeritmijloc prin care se asigura vechea cordialitate. Cit privestedestinele de mime ale statului romin, ele se vor hotdri decauze mai adinci, urmind logica imprejurarilor momentului.Tocmai de aceea ni se pare o lipsa de abilitate desvelirea sincera care ne-o repeta gazetele dela Belgrad, ca nu putemconta pe nici un soldat sirb in cazul nnui atac rusesc la Nis-

345

cm

lad

si-a

pe

ecru. Acest exces de francheta este si neelegant inutil. Neele-gant fiindcA-I refuza o aliantA care exists Inca, si inutilIndca not nici o clipA nu ne-am indoit asupra lui.

De ce s'ar Intrerupe, deci, in mod intempestiv o prieteniezarem not ii cerem a.a de putine jertte ?

si

150

Pi lda dela Belgrad.

F4venimentele politice recente din lugosla via sunt nu numaide-o insemnatate covirsitoare pentru .consolidarea in-terioara a regatului vecin, dar ramin pline de invata-

minte si de sugestiuni pe seama tuturor Statelor succesoareale conglomeratului austro-ungar.

Batrinul om politic d. Nicolae Pasici apare din nou ca sal-vatorul situatiei si ca spiritul cel mai intelegator al trebuin-telor specifice din tara lui. Acordul realizat deunazi cu par-tidul croat nu e numai o actiune de partid, ci si un mijloc dea normalize vieata destul de sbuciumata a slavilor dela Sud,primejduita in timpul din urma prin tensiunea raporturilorsirbo-croate.

Surat cunoscute indeajuns peripetiile acestui antagonism, sie util sa ni le reamintim pentru indicatiile ce putem trage dinele. Intre Belgrad si Zagreb, se stie, o palpitanta legaturasufleteasca n'a fost niciodata. Ideia slava, care unea celedoui centre, era prea abstracts ca sa poata rascoli fibreleadinci ale celor doua popoare deosebite unul de altuf.Croatii, prin istoria lor, prin structura socials, prin vieatareligioasa si prin legaturile de veacuri cu occidentul au fossin tot timpul mai mult ademeniti de conceptia unei autonomiipolitice, decit de inglobarea pur si sitnplu in regatul sirb. De

347

aceea, din primele momente cind pravdlirea austro- maghiaiha facut sä triumfe principiul impulsurilor de rassa, tendin-tele de particularism croat an luat o forma concreta si au ne-linistit cercurile politice dela Belgrad. 0 agitatie vie s'a.pornit, cu tinte imprecise, dar cu constiinta diferentiarii su-fletesti categorice a celor cloud popoare. Stefan Radici, cu-noscutul leader croat, a aruncat lozinca regionalismului si adus o lupla indirjita de protestare impotriva tuturor stradu-intelor de unificare cari veneau din capita]a Karagheorghe-vicilor. Multhnea dintre Sava si Drava s'a atasat cu o ade-varata frenezie acestui curent, care a biruit pe toata linia. Inmai multe rinduri alegerile parlamentare au consacrat cre-dintele lui Radici prin sgomotoase unanimitati. Seful auto-nomistilor croati a pribegit in straindtate, a inaugurat pasi-vitatea fats de Scupcina sirbeascg, si a impins dusmaniaping la o ruptura de dinastie si ping la o alianta cu Sovie-tele. Se pares, acum citeva luni, cg insAsi unitatea Statuluivecin, rascumparatg cu atitea jertfe, e in pericol, si a su-prematia politica a poporului sirb va trebui sa se schimbecu un trialism sirbo-croato-sloven, care ar fi fost platformaunor frecari permanente intre cele trei provincii. La Belgrads a resimtit ecoul acestor tulburari, si s'au gasit bArbati po-litici de marcd care au aderat la ideea unei intelegeri cu Ra-dici, sacrificind veleitatile de conducere dela Belgrad. Inacest moment de grea cumpand a intervenit m na tare a ac-tualului presedinte de Consiliu, §eful partidului radical, inar-mat pe lingd experienta unei vieti si cu acea indraznealdare 1-a povatuit de atitea on la rgspintii hotdritoare, si-a

dat seama ca a menaja si mai departe aceste tendinte cen-trifugale inseamna a sdruncing unitatea iugoslava si a re-duce la o stare de mozaic regatul injghebat pe urma raz-boiului. Pasici a fost intratabil, deci in aceasta chestiune,nesocotind toate indrumarile din afara si orice impresionabi-,litate din jurul lui. Dupd alegeri a trimis la inchisoare pe agPtatorul lui Zagreb, si facind apel la forta armata a dovedit

34R

croatilor ca principiile uniticarii de state gata sa le realizeze,(lad trebuie §i cu mina pe sabie. Multi s'au indo.t de rezul-tatul acestei actiuni indraznete, moneagul conspirator insacuno§tea perfect psihologia adversarilor. Citeva luni de vo-inta nestramutata au fost deajuns §i partidul croat a pus la oparte protestarea initiala. Parlamentarii s'au intors la Camera,tratativt le de impaciuire au inceput cu constmtamintul celuiinchis, gi deunazi s'a semnat acordul, inlaturindu-se oncepretentie de autonomie, recunoscindu-se necesitatea fireascaa rezolvirii unor probleme de ordin local, raminind insd §i pemai departe, cum era normal, la Belgrad centrul de greutateat monarhiei vecine.

Pasici care a girat cu influenta personatitatii sale rolulSirbiei in rasboi, devine astfel a doua oat% autorul unitatiipolitice din tara lui.

E incontestabil interesanta pentru not aceasta lupta. Nuliindca gi aci s'ar gas' acelea5i criterii de deosebire intre pro-vinciile unite ca peste granita, ci fiindca acest cintec al regio-nalismului politic s'a cintat §i in Ardeat Si in Basarabia dedestui politiciani de duzina. Fara a fi de talia lui Radici, faraindrazneala §i tara pic de talent, ei au cautat totqi sa tulbureapa in cei din urma §ase ani. Rasttnetul for acasd a fost dince in ce mai slab, dar ajutati de o presa care e colaboratoareadistructiunii la not in Cara, au isbutit pe ici pe colo sa mitepe cei slabi §i pe cei nepriceputi. Se Ord, nu demult, caavem aface cu impresii care yin direct dela Zagreb i caRadici e pe cale creeze §coala in rindurile celebritatilorprovinciale ale partidului national. Totdeauna am afirmat culade caracterul inofensiv si efemer al unor asemeni manifes-tatii, cerind deodata cu remedierea trebuintelor regionale deordin diferit, distrugerea regionalismului ca Joctrina politica.Am preconiza t de ani de zile o atitudine clara fata de toti agi-tatorii inoportuni, §i am -spus, de mule od, ca once ezitaresau sldbiciune a centrului nu poate decit sa incurce lucrurile-nrelungind nici un rost svircolirile unor mici aventurien.

3i9

sa

fara

Pi lda dela Belgrad vine acum cu invAlaturile ei sA ne Intl-reasca in convingerea ce-am avut totdeauna, ca pentru ascApA de multe complicatii marunte, o vointa tare §i o min -strinsa pumn, vor pretui ve§nic mai mult decit un brat caretremura, §i decit orice dulcegarii seniimentale.

350

Flpropierea maghiape-

dela Ciucea...Ian. refrenul pe care-I striga de citeva sApt5mitL3

rotativele pentru care calomnia e singurul element de-yield. Dui:A alegerea dela Reghin, unde legenda partidului)national a dat faliment, si mai ales dupa sechntele recentedela Camera care au desvelit in toatA golicrunea for citevareputatii gAunoase, se tin Ian; insultele si insinuArile. Deatunci scribi de redactie, platiti cu ruptul ca sa tipe tare, sestrimba de doua.ori pe zi scuturati de friguri patriotice. In--divizi gata sa -si vindA si mAduva din oase, nu mai pot astazide nationalism. Honigmanul a devenit om de doctrinA, blu-menfeldul e intratabil in materie de principil, iar snapanutromin le tine isonul. Toti vor cu once pret sa stie: ce s'a Intimplat ? SA li se spuie imediat negru pe alb : ce-i cu pactuldela Ciucea ? Si fiindcA oameni in toata firea nu se opresc.la aceasta stupida chelalaiala, minciunile isi stropesc pe co--loane intregi mocirla lor. Patriotul Fagure stie cert ca gene-ralul Averescu s'a dat cu Habsburgii, subsemnatul s'a infeo-dat magnatilor, si partidul poporului nu e decit o locotenentaa lui Horthy...

Nici nu-mi tiece prin minte sa incerc macar o potolire aacestei fame flarninde de scandal, care e menita sa ne-asvirlenecontenit cu clabuci de cernealA, stiind bine ca pentru mo-

351

minwitatii

pactul

:rent o dispretuim, iar pentru vtitor se poate intimpla sa-i ru-pem gitul. Se vor gasi insa, poate, suflete cinstite prinse denedumerire pe urina tutnultuoasei revarsari de scornituri,§i-ar fi o gre§ala sa nu le lamurim in citeva cuvinte...

Particlut poporului, cum s'a mai spus in diferite rinduri §1,cum s'a afirmat la Camera de catre generalul Averescu im-preuna cu subsemnatul, a incheiat un acord cu partidul ma-ghiar din Ardeal. Ideia acestei intelegeri e 'impede. §i nu enevoie de speciale justificari ca sa fie admisa de toata lumea.Cea mai' elementara judecata iii da seama, ca rhinoritatileetnice din tara nu se pot imprieteni mai u§or cu ideea noastrade stat, decit printr'o apropiere de reprezentantii con§tientiai politicei rornire§ti. In masura in care minoriatile sacrificeprincipiul izolarii consoltdatea statutui ci§tiga, §i ort-ce ten-dinta centritugala dispare. Pornind din aceasta convingetesrmpla, not nu ne-am ingradit in fata unei intelegeri cu Ott-Line. Din primele zile ale unirii inarmati cu experienta trecu-tului, am vazut clar ce-avem de facut. Am ,strut ca supremanoastra dogma care trebuie pazita cu sfmtente e integritateanoului pa trimoniu si in schimbul recunoa§terii legate a acestutadevar imutabil re-am declarat gata sa sprijinim atributiunilelormale ale unei vieti libere pe seama tuturor nationalitatitordin cuprinsut tarii. Si la guvern §i in oporttie, partidul popo-rului a fost calauzit de aceasta dualitate in ideologia lui: deo-parte strivirea elementelor primejdioase pentru sigurantanoastra de stat, de alta imblinzirea raporturilor cu minorita-pre care se adapteaza imprejurarilor schimbate.

Potrivit acestui crez n'am fost ref ractari ideii de-a inlaturaorr-ce frictiune intre not §t elementul maghiar autohton dinArdeat, cu gindul de a insidpini in suflete o 'pace desavir§itaatit de trebuincioa:a pentru opera constructive din taranoua. De-aceea. cind conducatorit partidului maghiar ni s'auadresat, pipaindu- ne con§tiinta, ne-am crezut datori sa frit-gem rezonanta tuturor adversitatilor istorice, §i interneiatito sincere sentimente umanitare, unite in mod logic cu rezoa-

352

nele vietii noastre de stat, neaam silit sA cautam platformacomuna a unui acord. Baza unei asemenea apropieri nu puteafi decit programul cunoscut al partidului din care faceamparte, la care se adAugau dezideratele firesti ale minoritatiimaghiare in temeiul legilor existente.

Realitatea privita in fats era cel mai bun sfetnic in aceastaproblems care reclama tact si prudenta ca toate inceputurile.Nici o indrumare recent& din politica noastra nu putea fi in-vocata ca sa ne inlesneascA orientarea. Cunoscutul alineatdin rezolutia adunarii dela Alba-Iulia in care se vorbeste dedrepturile tuturor popoarelor din tarn, si care e plimbatprefutindeni de conducatorii partidului national, nu putea firecunoscut de not nici ca un izvor de drept, nici ca o sugesti-une macar pentru rezolvirea problemei. Isvor de drept nu era,fiindca la Alba-lulia, cum s'a mai aratat de-atitea ori, popo-rul ardelean nu s'a manifestat decit pentru ideia unirii cu Re-.gatul, rAminind celelalte hotAriri ca o codificare de ocaziea mentalitatii unor politiciani de provincie; sugestiune pentruprezent nu putea fi, pentruca cele citeva declaratii de doc-trine nebuloasA, pe linga ca jtcnesc principiile fundamentaleale unitatii de stat sunt detestate de opinia publics, dinpunctul de vedere practic sunt si ramin irealizabite. Partidulmaghiar de aitfel, putea prea usor sA renunte $i el la formuladela Albalulia, flindcA autorii ei, atunci cind aveau posibili-tatea sa-i des curs, au deslAntuit cele mai brutale lovituriasupra minoritatif unguresti.

Pe baza legilor existente, deci dorind numai intrarea in le-galitate de amindotia partite, avindu-se in vedere doleanteleminimale de caracter cultural; bisericesc sau administrativ,s'a incheiat acordul. Cind se va publics la timpul sau, se vavedea normalitatea acestor dorinti care pentru a fi executatenu cer nici o inter ventie a ordinei de drept actuate. Politiceste,partidul maghiar care-si alege reprezentantii sai, parlamen-tart In circumscriptiile fixate cu majoritate maghtarA covirsi-toare, va forma o imitate parlamentara cu partidul poporului,

353

.Mustul care Herat.. `23

§i

dela a cArui conducere va priori isdrurnArile politice, si nuvs intreprinde nici o actiutte politica in Mari de cadrele pro-gramului acestuia.

Chestiunea cea mai impottanta ce trebuie retinuta din acestact e apropierea minoritAtii rnagbiare de cercurile politiceiiomine§ti. Pentru intifa oarA fruntasii nationalitatii ungurestidin Ardeal ies din izolarea for si se alatura unui partid, careavindu-si rAdacinile pe intreagit suprafata tarii e simbolulpalpabil a! Rominiei intregite. Fireste, binefaceri meritatevor lasplati pe ace§ti cetateni care-au tras concluzia logic&a realitatii pentru politica lor. Dar cistigul este reciproc. Taralaregistreazil si ea un apreciabil beneficlu. Rominia, pe urmaacestui a cord, apare dintre toate statele nationale intemeiatepe ruinele conglomeratului austro-ungar ca eel dintii care peaisle pasnick inlaturind on -ce sguduire, a canalizat problemsminoritara, §1 inaugurind o pace interns a Wet posibilitateataturor agitatiilor subversive de peste hotare. Numai spiriteleilguste sau interesate care nu vAd sau nu pot vedea dincolode bariera propriului partid vor raminea nesimtitoare in fetaaoestel inovatil insemnate din vista noastr5 de stat.

WA de ce, a§a zisul pact dela Cluces., de care se poticnescaerberii inchiriati ai atitor gazete fara nici un crez, si-asupra°Arida vom reveni in paginile revistei =Tara Noastrci, a-mine ca un titlu de mindrie al oamenilor care 1-au infaptuit.Citt despre generalul Averescu, care primeste senin sagetilede carton ale adversarilor sAi, el poate in adevAr sA zim-leascii linistit, vazInd ciudata aglomerare de prostie si urALa care-I ataca neputinclosii. Mind o asemanare lithe trecuti prezent, fostul presedinte de Consiliu se poate intreba cu

drept cuvint: dad sown zece ani si mai bine, in Ungaria deodiniortri, contest Time cm strAdnintele-1 cunoscute ar fi reu-1t sA realiceze an acord cm rominii ardeleni de-atuncl, cine-ar

11 fost nebanul Intre bulgur' care 1-ar ff limit de rim?...

Ppoblema Pelisioaaa

In 'Vines ea Patimilor...

ATinerea Patimilor, pe inserate...Din biserica satului, unde s'a savir§it slujba ingro-

Orli lui Isus, tAranii ies pilcuri, amestecati barbati #femei, pastrind dupa vechiul obicei toatA rinduiala ierar-hid. Dinspre pAdurea de fagi unde s'a pravalit soarele, co-board umbre cernind culmile §i prin sita lor, razlet, licuricitremuratori se ivesc imprejur. Sunt luminarile care se aprindla morminte, cind deodata ca un vaiet subteran incepe pe lapoalele crucilor recitativul monoton al bocetelor muierelti.Barbatii tac dui pe ginduri, cu buzele strinse, cu frunteaplecata, purtati par'ca de valul tinguirii, copiii privesc spe-riati inlaturi, satul intreg s'a cufundat in convorbire cumortii...

La raspintia ulitei coborind spre casa ma mai oprescodata in drum §i cum privesc inapoi tintirimul imi rAsare inamurgul tirziu semAnat cu limbi de flacari gAlbui-albastre,cuprinzind din toate partile trupul bisericii intr'o cununa defoc ca o aureola...

Ajuns la casa mea din capul satului ma mai urmaresc incAde departe aduse pe vintul moale de sear/ frinturi din coloc-viul cu cei de subt pamint, in vreme ce m'a§ez pe scaunul depe prispa cu mintea rascolitA de problemele vielii dela tail.

357

v'

Gindul isi deapani firul domol, indrumat par'ca de ritmutundulat al until tropar bizantin in surdina...

Da, biserica traieste Inca in sufletul taranilor.Asa cum am pomenit-o de mult, casa batrina cu umerli

girbovi, cu acoperisul de §indrila pe care creste muschiul saude tigla inegrita de ani, darapanata si obosita, cu iconostasulprimitiv, cu glasul dogit al cantaretilor de strata si cu cazi-nide pilduitoare ale amvonului, ea adaposteste totusi o cos-ceptie morals, un laboratoriu sufletesc in actiune perma-nents. Taranul, subt ocrotirea ei it vad traind o viata cucrientari sigure in domeniul binelui §i raului s1 cu o tendintaCie abstractiune care-i pune lumina in ochi §i cum)* in ju-decafa. Satul cu oamenii lui e cercetat de mister, altarul des-chide Ref un larg condor spre infinit plin de intrebari din-culo de realitate, o lume agitata intretesuta cu simboluricolorata de imaginatie. Taranii se sbat in imperiul acesteilumi, se'opresc in drum, privesc spre cer si spre pamintsufletul for e plin de resonanta ca o fintina adinca.

lata-i acum in saptamina mare, cum ii zic ei, taina rastig-nitului din Nazaret umbre§te toate fetele in satul meu dinmunti. Un vat s'a Mat, departe, de undeva de sus si-a prinsin fosnetul de primal/at-A tot ce mi§ca imprejurul meu. E o in-cetineala in gesturi, o unda potolita in rostirea cuvintului, unaier de tristeta vaga §i nelamurita care staruie deasupraacestor analfabeti §i le linprumuta o nobleta particulars. Eiau fost la denii in fiecare sears, acupra for s'au a§ternut

cu plingerile patetice, sufletul for a resimtit ficpri pe urmaornamentatiei grele de poezie orientala, parabolele din celedouasprezece evanghelii i-au opgit in loc, chinurile Jul Hris-tos le-au sbiciuit nervii si le-au turisat accente din frigurile

Ei sunt acum spectatori halucinatit a unei drame, prinside surescitare in toate fibrele lor. Milne dupa miezul noptiicu mic cu mare, vor inconjuri biserica de .trei on urminclu-srpreotul, care in tacerea for mistica vat bate in poarta repetinddictonul scripturii Deschideti boleti, porAile, sa intre impa-

358

st

si

psal-

mortii.

catul lar dupa-ce maul irtvierii va rasuna din toatepiepturile, ei se vor in§irui pe rind in dreptul altarului, se vorcuminica cu phne si cu yin si cu-o navatii de lumina brusea"pe toata fata for aspra, prirnenijisi transfigarati cieo bucar'eimpersonala, se vor apropia anal de altal, oamerti pa.netri-tului :

Hristos a'nviatAdevarat c'a'nviat !

Noaptea s'a lasat tune& asupra area, pe emasta dealulteis'a ivit luna poleind cu strahocirea el lot:magi virtarile capa-citor si atingind in drum cu nn niaftunchin de raze tatrntd bi-sericii din deal...

Satul cloarrne si imprejetr respiffi eternitatea,..

Curn stau acuma la masa de seris inconjurat de earti, ga.-zete, scrisori, retras ca dupa o baricada intre insigniile Irk-mintaillor mete cotidiane, mintea, fara sa vreau, duce mai de-parte firul urzit in decorul misterios al noptii de primavara sireintegrat in atributiunile asa zisei civilizatii ma pornertescaruncindu-rni intrebarea :

Oare lumea noastra cea bung, ce gindeste acum in Vinerea Patitnilor ? Amintiri din alte parti ma iau in stapinireator. Pareca vad cum m'a uimit odinioara intr'un hotel dinCrstiania, cind pe masa de noapte am vazut o carte si cindam mat seamy cit era biblia, care se gasea In toate ociaile.Retraiesc clipele ciudate dintr'un caste! din Scotia, uncle am-fitrionul men isi Anna servitorii Simbata seara ca sa be ce-teasca Noul-Testament, aduc aminte, cum pe vremeacongresului de pace mi se sputle4 la Paris ca generalul Fochin fiecare dimineata trece pe la biserica sa se inchine...

AT9

!

§i-mi

maririi...

Reconstruiesc alvia profunda de viata religioasa pe caremi-a infatisat-o occidentul si ma intreb din nou :

Oare lumea noastra bund ce gindeste, acum in Vi-nerea Patimilor ?

La dreptul vorbind cu cit repeti mai des intrebarea astacu atit mai penibil e raspunsul.

Clasa conducatoare la noi, burghezia de care ne impiede-cam zilnic pe la Coate colturile, oamenii care striga in plataSi au luat in arinda trebile publice, nu practica o credintareligioasa. In sufletul for tragedia din Judea nu rascole§tenici intrebari ca in lumea taraneasca, nici contemplatii ab-stracte ca in societatile constituite din apes. Preocuparilemoralei curente ramin de obicei in fagasul codului civil.Punte spre infinit, fereastra deschisa spre vesnicie nu preaeste. Viata se rezuma la logica clipei, fara un sbucium crea-tor care sa puie probleine si sa se infiga in constiinth. Astfelfiind lucrurile analistul se intreaba : daca nu se cumineca cuOne Si cu yin, nu cumva se desprinde misterul vietii si almortii pe seama acestor oameni dintr'un modern paginism in-tetectual? Se cumineca ei cu o opera de arta, cu un tablou,o poezie, on cu indraznete silogisme de atei? Nu, nimic dinaceste exigente. Subt un orizont ingust, descurcind trecatoaremizerii materiale, se scug zilele una duoa alta intr'un ma-cinis mohorit...

Am citit undeva odata un roman, in care un autor ameri-can, mi se pare, descrie in patru sute de pagini o singura zidin viata unui om, din zori Si pita noaptea tirziu, cu tot vir-tejul, toata viltoarea de glnduri pe care le scoate la supra-tap creerul in neodihna lui fecunda... Si ma gindesc ce cer-tificat penibil de anemie cerebrala, ce absente si ce goluri artrebui sa inregistrezi, cind aceasla operatie ingrata ar trebuis'o faci exemplarului reprezentativ al societatii noastre ur-mindu-1 in fiecare clipa din mica lui lupta de-o zi.. Fara savreau aducerea aminte scormoneste §1 atitea ilustre figuri

360

ale prezentului pe care analiza in capriciul ei ar vrea sa leatraga intr'o spovedanie plina de invataminte.

Le fnlatur pe toate insa de astadata §1 ca dupa o calatorieurita ma cufund cu amintirea in lumea senina a unui sat dinArdeal...

Miine sunt Pa§tile §i-mi trebuie doi ochi de 'saran ca sapot citi in ei farmecul Invierii...

361

toate fibrele simtirii. Dace am sta sa le punem in cumpandnevoile materiale §1 cele sufletesti, warn ezita sa spunem caastAzi mai grele, mai tulburatoare, mai primejdioase dadvreti, sunt cele din urrna.

Fenomenul de altfel e explicabil. Poporul nostru a traitveacuri de-arindul in umbra. Izolat de curentele mari degindire universals a dus o viata patriarhala. Masele lui, fieca sufereau opresiunea de rasa a jugului strain, fie ca tinjau

4,subt ocrotirea unei conceptii de guvernamint care nu era ex-presiunea energiilor populare, nu participau la framintarealarge a omenirii civilizate. Eram in laboratorul muncei ge-nerale mai mutt o sanatoasa fortd primitive care primes rar,7ntirziate si diformate, preceptele de primenire ale evolutieiuniversale.

A venit rdzboiul mondial §i ne-a asezat in mod brusc intronoun perspective de simtire. Poporul nostru a devenit dintr'odata un punct de sprijin intetur mare angrenaj international.Pentru intfia oars in istoria moderns not am sfl§iat valul deumbra care ne inconjura §i-am pa§it alaturi de natiunile maricare duceau cu un pas mai departe destinele lumii. Aceastacolaborare ne-a largit orizontul, ne-a dat impulsuri noui deconstiinta, si a aruncat in suflete sugestiuni nedunoscute Inca.Ada ugati la toate aceste pedagogia transeelor, cutropirea dus-manului din fata, uriasa volbura ruseasca dela spate, epopeiabiruintei de mai *rziu, largirea hotarelor, patrimoniul sufle-tesc specific al alipitilor, contactul zilnic cu strainii... Totatilea zguduiri repezi si neobisnuit de violente. Subt presiu-nea for formidabila psihologia societatii noastre a primit unaspect nou, o fereastrA par'ca s'a deschis In suflelul rominescdupe inoptari seculare, fereastra pe Care a dat navala un valtumultos de aier prbaspat, ascutit si iritant, i-as zice valul In-trebeirilor...

Priviti imprejur si veti vedea ca nu mai suntem cei de ieri.Cu deosebire nu, dincolo de spuma usoara a oraselor, in 'A-ltura milioanelor dela Cara. Un spirit de independentA mi§cd

364_

rindurile tarane§ti, o con§tiintd a propriei valori cu nelipsi-tele nuance de exagerare pe alocurea. Multimea rurala ni searata ca dupd un botez nou de con§tiintd. Este o elasticitateneobi§nuitA in porniri, o stralucire mai vie in ochi, o unddde indrasneala §1 un criticism mai ales, care bate la toateportile. Pretutindeni, pind in cel mai departat catun, s'a re-varsat acest recent fluid nervos, au navalit intrebarile... Cinesuntem ? Citi suntem ? Ce ni se dd. ? Cine ne da ? Care-i drep-tul nostru ? Sunt nenumarate sagetile careau spart marasmulsecular Si care se infig acum in sufletul multimii in fiecareclips. Ca intr'un colt de occident sbuciumat, masele au fostsmulse `din pasivitatea for traditionald, ele primesc diverse lo-zince pe care le elaboreaza, uneori cu o large viltoare de pa-timi. Consecintele evidente ale acestei transformari pripite depsihologie populard se inregistreaza mai grabnic in domeniulpoliticei militante, §i produc surprize. Ele nu se limiteaza ad,dimpotriva bat mai adinc §i pun in mi§care resorturi mult maidelicate ale mentalitatii tarane§ti. Intrebarile au coborit pinsla credinta religiosk a satelor noastre cldtinind supremul fac-tor moral al multimei, cind prin tenebroase porniri mistice,cind prin tendinte de rationalism intempestiv. Fire§te, qa zisaclass conducatoare din ultima jumatate de veac la noi,aproape complet lipsita de educatie religioasa, suferd de oare-care daltonism in fata acestei probleme §i nu are nici intere-sul, nici pregdtirea pentru a puted seziza marea schimbarecare s'a produs. Realitatea este insd, el in jurul bisericutelornoastre dela lard se dau asalfuri puternice, peretii for in-trini par a slab', vechea ideologie cre§tineasca e supusd unorrevizuiri pripite. 0 extraordinary eflorescenta a sectelor cuzeci §i sute de mii de adepti s'a ivit in anii din urma pe toataintinderea lath, gratie acestui vifor moral, intensificat deslabiciunea organismului bisericesc §i aliment de tulburi agi-tatii strAine, greu de urmArit in originea for Tara se gdse§tein ajunul unei grele crize religioase, oricit de anahronic s'arpared cuvIntul§i in sufletul multimei noastre Incoltesc impul-

365

Problem religioasit.

0 ricine a urmarit cu oarecare atentiune opera de guver-nare §1 legiuire la not In anii din urma, §i-a dat demultseama CA Rominla de dupa rAzbolu, cu startle ei interne,

prezinta aspecte cu totul noui, care nu-§i pot gasi o asem.1-pare cu Imprejurarile de ieri §I pe care omul de Stat trebuiesi le priveasca in fata inarmat fiind cu elemente de judecaddeterminate in mod direct de-o cumpAnitA analiza a prezen-tului...

Suntem ca dui:4 o mare sguduire vulcanicA.Razboiul a lasat In urma pe intreg continentul gramezi de

ruini materiale. Atelierul vast al omenirii a lost pustiit.Energiile de munca s'au risipit, proJuctia s'a diminuat, valo-rile economice s'au deplasat, echilibrul Oa sociale s'a flint.Jur- imprejur e o atmosfera de deruta care in mod logic serepercuteaza §i pe solul nostru. Am fi insA prea pripiti incOnstatarile ce facem, daca nu ne-am da seama ca paralel cuaceastA radicals transformare materials neamul nostru in-fatiraza §1 stAri suflete0 cu totul schimbate. Diva viforulcare s'a deslantuit, societatea rontineasca In toate straturiieei se gAseste intro fierbere surds necontenita, intro stare depermanent vulcanism intelectual §i moral care-i angajeaza

364

surf cu care de obicei se anus* perioadek de reforma-

Pentru omul de stat, In not, biserica nu e numai un factordeterminant al disciplinei morale, supremul temei deci al or-dinei cetatenesti, ci §1 an hotaritor criteria de nationalltate.Fara a mai aminti rolal bisericii de-alungul veacurilor inprincipatele dunarene ca singurile manifestdri de cattail ro-mineascd, e de ajuns sA ne gindim la biserica din Ardealsubt zidurile careia s'a addpostit in cursul vremei insds exis-tenta noastrd nationald.

Din nenorocire, spiritul de reforms al oamenilor politicidin Vechiul Regat care au creat Romania moderns n'a avutun program 'impede in chestiunea bisericeascd. Poate, edu-calla for indrumatd de Franta veacului XIX, revolutionardsiantitraditionalistd, sau poate, paralizarea sufleteasca a cle-mini ortodox. irnpanat de strainism subt fanarioti putinsusceptibil pentru miscarea nationald, au ecl;psat problemabisericeascd in judecata conducAtorilor politici de atunci.Dupd secularizarea averilor mindstiresti, act justificat deideia reintegrArii nationale si de palpitantele nevoi econo-mice ale populatiei rurale, biserica deposedata a pierdut onceputints de a se reface prin sine insdsi, devenind o anexd aputerii de Stat, careia a fost subordonatd. Decenii de-arin-dal, Maria institutie, despoiatA de stralucirea de-odinioaraa tinjit subt noua ocrotire vitregd. S'au perindat is guvernparticle dupd partide, fara ca in mod serios sd se &easedvreun om de seams care sA se atinga de marile interese bi-sericesti. Asa zisni minister al cultelor era un simplu ghiseude contabilitate mai mull. Politica totdeauna profan,de multeori trivial chiar, stipinei cirja arhierehascit. (lend

fume...

manic

si

si

superior pierduse semnificarea istorica, cel inferior se MA--tea In grade §I nepricepere, in vreme ce minastirile ad de-venit pentru Infirmi adaposturi de intunerec. Desus pins jos s'a instapinit ignoranta brutalA, biserica vi -asacrificat cu totul caracterul spiritualist, amvonut a camasinexistent, rostul cultural s'a anihilat, pastrindu-se pe seamaasezamintului orfan doar atributiile reprezentative, prescrip-tiile rituale.

In astfel de imptejurari, desigur, n am putut avea decit op'erioaciA de declin cu toate urmarile ei. Cu deosebire invata-mintul religios a fost neglijat in §colile primare secundaredin acest limp, lasata fiind In parasite chestiunea educatieiclerului. In acest chip, Rominia moderna In masura ce series-facei de subt oblAduirea patriarhall din trecut, luind con-tact cu formele de viata occidentals, isi dimintia interestrt re-ligios. Doar pe ici pe colo, vlAstari intarziati de-ai vechitorboieri in pragul mortii mai practicau o credinta, in vreme ceproaspata burghezie cu preocuparile ei morale de suprafatda crescut intr'o desavirsitA izolare de once doctrinA religi-°ask iar tarAnimea a batut mai departe cararea veacurilor.brodind viziuni legende pe fondul unui minunat panteismpopular... Nu este in once caz o lntimplare numai ca viatapublicA din acest timp prezintA dureroase oscilAri sufletestii chi alvia constiintei obstesti ne apare adese lipsitA de pro-

Paralel cu stagnarea religioasa din Regat, Ardealul dinacest timp trece printr'o epocA de regenerare bisericeasca.Dupa un veac si mai bine de cumplita paraginire in care afost aruncata de politica Habsburgilor, biserica ortodoxA echematti la viata de superioara Intelegere a mitropotitutuiSagurta. Marele arhiereu om de Stat si-a dat seama ca in-treg patrimoniul nostru national trebuie adapostit aci inaceasti cetAtuie. Folosinclu-se deci de favoarea vremelnic&a imprejuririlor, aguna a dat Statutul organic, constitutia bi-sericii din Attica', crefod pantra wa popor rob politiceqte ua

lacasuri si

Si

si

fortziwne...

si

SIR

pi

organism autonom, scos din sfera de influents a organelorde guvernare. Cadrul vietii biserice0i s'a largit astfel in modvoit, cuprinzind pe lingd intreaga apzarea §colard §i punc-tele de reazim ale intaririi noastre economice in Ardeal, tre-cindu-se deci bisericii insa0 cheia rezistentei de rasa. Inaceste imprejurari speciale institutia a primit o justificare par-ticulars, §i viata publics a resimtit inriurinta ei.

Bucovina, subt dominatiunea austriaca, favorabila presti-giului clerical n'a stinjenit o reald intarire a bisericii orto-doxe, in vreme ce peste Prut, desfacuta de nationalitate §ianticulturala, a pastrat totu0 o situatie materials privilegiata.

Statul romin, deci, intrind in mo§tenirea drepturilor sale.intrune0e in sinul bisericii ortodoxe patru organizatii deo-sebite, avind fiecare un alt trecut, o altd semnificare sociald,alt rost material §i in temeiul legilor de ieri un alt raport cuConstitutia tariff. Ce e mai firesc decit ca in opera dificild §iindelungata de nivelare unificare a aparatului de stat, pa-sul ce] diritiiu sd fie facut pentru apropierea sufletelor ?...

** *

Partidul poporului, apreciind aceste probleme prin guver-oul.d-lui general Averescu, a creat ministerul special al cul-telor, avind in vedere unificarea bisericii ortodoxe, precum§i ramificarea tuturor relatiilor de drept ale celorlalte con-fesiuni cu statul romin.

In calitate de primul titular al departamentului Cultelor,dupa aranjarea situatiei materiale a clerului tuturor confesiu-nilor, avind ca baza o formula unitary de retributiunedupa reintegrarea tuturor bisericilor in legalitate prin pres-tarea juramintului de credinta de catre arhiereii de rit strain,am purees dela inceput la infaptuirea proiectului de lege pen-tru unificarea bisericii ortodoxe.

Mi-am dat seams a este necesara, cu o era mai curind,

34)8

si

si

a

organizatie bisericeasca unitara, raminind apoi ca la timpuloportun principiile fundamentale sa fie trecute in Constitutiatariff. Pentru a avea inaintea mea o oglinda vie a tuturor ne-cesitatilor din provinciile unite §i pentru a nu aduce nici ojignire intro materie care impune tact §i discretie omului po-litic, subt conducerea sfintului Sinod, recunoscut in temeiulcanoanelor ca suprem for al vietii biserice§ti, am intrunit cuconsultarea tuturor organelor in drept o adunare constitu-anta. Am elaborat astfel proiectal de lege, care a fost termi-nat §i adoptat in intregimea lui de sfintul Sinod dupa o in-delungata §i migaloasa cercetare de un an §i junatate.

Acest proiect, care are in vedere armonizarea tuturor inte-reselor biserice§ti, trebuia sa fie o opera de chibzuit eclectism,unind din cele patru sisteme de orinduire ecIesiastica elemen-tele utile. Cu toate acestea, in conceptia fundamentala amadoptat statutul §agunian, ca cel mai potrivit pentru organi-zarea moderns a vietii biserice§ti. Ideile calauzitoare deci alepartidului nostru au fost §i rAmin : autonomia bisericeascarezervind pe seama organelor de stat numai dreptul de supremcontrol ; sinodalitatea prin reprezentanti alefi pe baza votuluiuniversal ; introducerea elementului laic de cloud treimi In toate4orporagile legislative fi administrative ale bisericii ; alegereaarhiereilor de ceitre adundrile eparhiale sau congresul generalbisericesc gird nici un amestec at organelor de Stat fi creareaanei case a bisericii sub ocrotirea Ministerului de Culte pentruanificarea qt administrarea averilor 'biserice$ti. -

In acest spirit, intemeind un organism unitar pentru tre-buintele suflete§ti ale neamului, inlaturind cu desavir§irepresiunea flucivatiunilor politice, a§ezind la temelie o con-teptie democratica, sistemul electiv cu participarea maselor,§i In acela§ timp introducind pe mireni la admidistratia biseri-ceasca, o noun pulsatie de energie s'ar revarsa in toate inchie-turile unui a§ezamint milenar, actualizindu-i precepteleNe§nice, infratindu-le cu realitatea avind astfel cheza§iaunui factor al consolidarii noastre de Stat.

369

.Mustul care fierbe.. 2t.

4j

Partidul poporulut mentine acest proiect de lege si urma-reste cu regret inactiunea si nepriceperea care s'au reinsta-pinit la Ministentl de Culte, complet lipsit astazi de o indru-mare programaticd.

** *

Para lel cu opera de unificare a bisericii ortodoxe, trebuiescfixate si raporturile de drept ale celorlalle culte, cu Statul.

Dintre toate aceste in primul rind ne intereseaza bisericagreco-catolica cu credinciosii ei romini, care in afard de in-fluentele catolicismului international, pastrind traditiile celorcloud sute de ani prin care s'a atasat la lupta de desrobirea neamului, trebuie sa alba putinta unei desvoltan normale,avind ea a conduce si indruma destinele catolicismului Mte-gral in Cara noastra.

De asemenea biserica catolica, care prezinta implicit si-oproblems de nationalitate, cu foarte multe dispozitii de a serefugia sub ocrotirea altarului, nu mai poate dainui in stareaactuala de nelamurire si incertitudine. Trebuie redus numdruleparhiilor ramase pe teritoriul nostru lard credinciosi, trebuieprecizat rolul organelor de Stat la numirea ierarhilor si laadministrarea fondurilor si averilot bi,ericesti. Aceste si alteprobleme can privesc normalizarea raporturilor de dreptintre Stat si cele cloud contesiuni, nu pot fi fixate decitprintr'un concordat cu slintul Scaun. Acest contract bilateral,care lamureste deopotriva chepturile bisericii'si prerogativeleStatului, nu mai puate fi aminat Mil a creia situatiuni dificileastazi, cind un reprezentant diplr matic al Vaticanului segaseste la Bucuresti. a carui sfera de activitate e imprecisd inlipsa unor norme stabilite.

Partidul nostru, prig ministrul de Culte, a pregdtit proiectulde concordat, a negociat cu Sfintul Scaun, pazind intru toate

370

interesele noastre de Stat i ferind de orice atingere intereselelegitime ale bisericii ortodoxe. Cerem deci ca aceasta operasfirsita de not sa fie investita cu puterea legala.

De asemeni statutul special al fiecarei confesiuni care arela baza autonomia bisericeasca, (reformatii, protestantii,unitarii, etc.) trebuie trecut prin Corpurile legiuitoare, pentrua lua cunNtinta de el §i pentru a da un temei de legalitatedefinitive organelor de guvernare.

** *

Numai punind astfel ordine in cele suflete§ti, dind posibi-litatea tuturor confi. siunilor sa colaboreze la canalizarea ma-rilor sguduiri morale de astazi sub o ocrotire traditionala,reinviind stralucirea crucii, not vom putea stavili valul intre-barilor §i vom feri societatea noastra de o penibila des-tramare ..

Cu deosebire reintarirea bisericii ortodoxe se confunda cucele mai capitale probleme ale vielil noastre de Stat, astazi,cind Rominia, dupe dislocarea imperiului rusesc, devenindcel mai puternic Stat ordodox, trebuie O. aiba un rol de con-ducere §i protectiune a ortodoxiei ping in departatul orient,cu o puternica repercusiune a prestigiului nostru politic §i cuo largire simtitoare pentru raza de actiune a culturii ro-mine§ti.

In acest chip, politica tarii puss de acord cu adevarurileeterne, izbutqte a rezolvi in mod fericit o serie de necesitativremelnice, pregatind temeiuri solide pentru un echilibru per-manent.

371

qasoratirea dela Cuibul cu barza.

Acum doi ani, cind eram la Ministerul de Culte, mi-aducaminte, in treacat mi s'a atras atentia asupra unui fe-nomen interesant ce se ivise la o biserica din Bucuresti,

dintr'un cartier mai ferit. La biserica din mahalaua Cuibul cubarza, mi se spunea ca un preot cuvintator adund lume multacare se agita pe probleme religioase 5i-al carei numar crepenecontenit. Noutatea mi se pared neobisnuita in virtejul aces-tei capitale zgomotoase si impresiile ei m'au pus pe gindur,

Dumineca viitoare, fall nici un anunt prealabil, nu ca mi-nistru, ci ca simplu credincios, m'am dus la biserica aceastacu nume pitoresc, unde intram intlia-oars. Spre marea measurpriza, din primul moment, interiorui sfintului local eraticsit de oameni, un ciudat amestec din toate clasele. M'imstrecurat cu greutate printre multime pind la un colt de stranddin dreapta iconostasului, de unde desluseam limpede pioasaadunare. Nimerisem la sfirsit de leturghie si din usa altaruluipArintele cited binecuvintarea. Era o figura cuvioasa de preotcatre patruzeci de ani, slab, Malt, cu barba neagrd si cu ochiistrdlucitori, rostea slujba rar, apasind cuvintele si interpre-tind rostul for intr'un sens civilizat lard nici-o nota masinaldsi fard cunoscutele motive nazale ale tipicului oriental. 0 mu-tenie desavirsita stdruia imprejur si la lumina lumindrilor de

373

ceara prin fumul vinetiu al cadelnitei lamuream fete In extazulcredintei. CAzusem intr'un aspect de viata cu totul particulara§i plina de inteles. Nu §tiu sä mai fi vAzut undeva la Bucu-re§ti, un domn cu bland, atit de robit de misticismul religiosca cetateanul din fata mea, care avea aierul unui limit func-tionar, §i din bisericutele dela tars nu mai intilnisem obrajiImbujorati de verbul dumnezeiesc ca la femeile dela trei pa§ide mine. Ispravind slujba, preotul §1-a inceput predica. Dadtin bine minte, pornea dela parabola evangheliei pe care-o ce-tise §i In cadrul ei desfa§ura principii de morals cre§tineasca.Nu era o cuvintare de exeget marunt, nici nu reedits cliveuzate de doctrind teologicd. Din preajma altarului vorbea unorator indraznet, cu accente de eclesiast militant, cu frazarotunda §i sonora, rascolind in auditoriu tntrebari §i pasiuni.Prins de magia cuvintului, preotul tresdrea in toata fiintalui, crispinduli fruntea palida de ascet, fata-i invia ca Imbi-bath' de-un fluid nervos §1 In adincul ochilor i se ivisera celecloud picaturi de lumina stranie care-mi reaminteau pinzelelui Ribera. Multimea participa cu devotament la toate anali-zele lui, Ii urmarea ritmul logicei §i-i primes argumentul cuo vie agitatie, lasind sd se Intrevadd pe seama spectatoruluicritic o intima Inrudire de convingere §i-o necontestata ela-borare spirituald. Chid s'a Incheiat sbuciumata retorica cesbiciuise instinctele raului §i judecase cu asprime neajunsuride-ale societatii noastre, slujitorul Domnului s'a retras §i prin-Ire rindurile poporldui ramas in nemipare un final. a Inceputsä imparts mici cartulii in care se schita sublectul celor dinurma case predict. Credincio§ii le-au luat cu ei, s'au razletitdomol, vorbinduli Incet, Si din gramada eu m'am desfAcutpe indelete cu sensatia ca dincolo de sgura cotidiand mi-amrevazut o clips sufletul, rAnit de mustrAri Si sfios la onceatingere ca o mimozd bolnava...

De-atunci nu 1 -am mai zdrit pe parintele Tudor, dar i-ampastrat aducerea aminte cu respect §i recunovinta.

Astazi Imi apare Intro posturd noun, §i cazul sfintiei sale

371

e discutat in press. Ciazetele spun de cucernicul preot ca ospecials evolutie de gindire I -ar fi facut sa se departeze delaadevarurile dogmatice ale bisericii rdsaritene, ca prin cuvin-Wile mai recente si cu deosebi re prat unele neingaduite schim-ban rituale si-ar fi depasit atributille consacrate de pravilisi canoane. PArintele Tudor se infatisaza deci ca un rdsvratitimpotriva orinduelii bisericesti is noi, ca un reformator testidin indatoririle tagmei. Consistorul a examinat deunazi ches-tiunea si se pare, ca sfintul Sinoi va tre'nui sa se ptonuntein curind in cauza, cumpanind pretinsele stirbiri de dogma Sifacind sa triumfe in toata rigoarea ei bimilenard legiuirea ca-noanelor. La lumina acestei hotariri vom putea cerceta cutotii un interesant caz de constiintd, peregrinarea tinui sufletprin adincimile doctrinei religioase. Procesul va fi instructiv,on -care ar fi judecata lui, fiinolcd ne va apropia de psiho-logia unei figuri distinse, cu preocupdri morale care ne-atragdeopotrtva pe toti.

Ceea-ce jusfificd insd de pe-acum st cuvintul nostru laic inaceasta imprejurare, este a razvratirea parintelui Tudor nuse prezinta ca un simplu act individual, ca se complicd curevolta in masa a enoriasilor, care solidari cu pdstorul forsufletesc si-au sous §i ei parerea. Multimea pe care-am vd-zut-o eu acum doi ani intr'o Duminecd de lama, flagelatd deinflacaratul retor al amvonului. face astAzi zid in jurul lui,se ilenttfica cu el §1 isi insuie4te crezul pentru care e trasla raspundere de chiriarchi. E rasvratire la Cuibul cubarza, credincio§ii au refuzat .pe un nou preot, usile idea-sului s'au inchis si se vorbeste a in insufletirea for paro-chienii decisi sa-1 urmeze sunt gala sa -i zideascd o bisericanoun. 0 neobi§nuita revolutie sufleteascd se petrece aici subtochii nostri, in mijlocul Bucurestilor, la citi-va pasi de caleaVictoriei pe care se plimbd mai des pdcatul decit virtutea sipe care ndvala tuturor veneticilor a anihilat on -ce impuls detraditie romineasca. Exists, deci, in acest furnicar de patimiprofane, dincolo de chiotul ragusit al afacerilor de tot felul,

375

o constiinta care palpita in sterele anstracpunn, o Hadracare se aprinde la picioarele lui Crist. Fenomenul e in adevarplin de invdtdminte, si-ar trebui sa-1 inregistreze toti lauritoriide teorii pripite care au lansat legenda indiferentismului decredinta al popor u'ui nostru si s'au putut amagi cu banalaWere ca instinctele seculare pot fi strivite dupd formelegoale ale unei asa-zise culturi de import... RdsvrAtirea delaCuibul cu barza, manifestarea intir ziata de protestare spiri-tuald intr'un mediu coplesit mai mult ca on -care altut de ne-cesitati pozitive, probeazd in mod evident si-un pronuntat tondde misticism netdgaduitd inc,linare religioasa la noi.

Intrebarea este insd, intrucit biserica noastra vie, cu orga-nele ei, pune in valoare aceste laturi sufletesti spre consoli-darea morals a societdtir si spre vremelnica intarire a orin-duirii de stat ?

In aceasta ordure de ider o serve intreaga de consideratiunise tidied la suprafata si cer un rdspuns. Toate se grupeazaimprejurul unui punct cardinal pe care ni-I *pun enoriasiirasvratiti ai pdrintelui Tudor : ce face astazi biserica pentruingriiirea sufletelor noastre ? Circuld oare o energie in fibrelestravechiului asezamint, care sd ne robeascd, dindu-ne supre-mul razim in goana atitor frAm;ntari disparate. Intemelati peacest semn de intrebare, privind in fata noastrA suntem Ratasd ne rostim cu cugetul onest si sd spunem dela inceput catoate constatarile de pind astazi ne descurajazd, fiincicd oinertie paralizanta pare a stapini organismul bisericesc. Inafard de indatoririle reprezentative, in afara de oficialitate side partea pur rituals, venerata institutie tinjeste. Fara patimasi fard lupta pentru adevar, o stralucire imbdtrinitd se fringecind .nu este dish in gura eh, cum spune Scriptura. Sunternlasati in parasire si-un cler afon nu ne poate da decrt o tArd-nime superstitioasA o class conducatoare pagind. In mijlo-cul pdraginirii generale ne intrebarn : cine striga aici la noipentru invataturile lur Hristos ? Ce propaga astazi amvonul?Unde sunt teologii cu graiul inspirat ca sa vesteascA lumii

si-o

noastre cutptntul adevarului ? Cunoaste cineva pilde de devo-tiune la adapostul crucii, avem calugAri iluminati, sau inaltidemnitari bisericesti, a caror viata de cristal sä lumineze cao raza din cer in mintile noastre ?

latA IntrebAri elementare a] caror sir e nesfirsit de lung sipe urma cArora indoiala cu fiorii ei de ghiata se_apropie denot ca sa ne lase sceptici si amAriti.

Cazul parintelui Tudor are darul de-a vormoni problemesi de-a atrage luarea aminte asupra lor. Sfintia sa ramine peplanul al doilea, fiindcA va fi judecat ca indusmAnit cu pre-ceptele bisericii ortodoxe, fie ca se va gAsi o formulA de im-paciuire. Dela Cuibul cu barza insa plead intrebarile si sefurisaza in constiinta publica in toate colturile, cum s'au fu-risat si la mine acum, cind in preajma Craciunului reinviindvechi amintiri dela tara sf recente descoperiri, cu sufletul biruit de tristeta, ma gindesc la Hristos si la bisericd...

Ce facem cu intrebarile, prea sfintilor archierei, ce facemcu ele ?

377

Rem Patriarh.

In alcatuirile noastre de dupa razboiu, toate awatnintele nise resimt de augumentarea proportiilor §i in toate domeniile,paralel cu necesitatile marite, se creiaza organe corespun-

zAtoare. Biserica nu s'a putut sustrage acestui proces de crel-tere grAbita, care e nota cea mai caracteristica a vielii de statactuate in pile ce si -att, realizat de curind unitatea nationala.

Am avut deci infaptuirea Patriarhiei romine0i, cea maiinaltA expresie a autocefaliei

0 evolutie de veacuri se desavirseste prin acest act, venitca an corolar al infplinirii hotarelor. Cu o strAlucire vrednicade insemnatatea evenimentului s'a investit, in persoana pada-telui Miron Cristea, cel dintiiu Patriarh al Rominiei. Clenil §ipoporul deopotriva au !tildes semnificarea praznicului, pie-cindu-se cu cuviinta in fata convoiului a carui podoaba orien-tala reamintea vremile de glorie ale bisericii bizantine. DindepArtAri, din toate punctele de razim ale ortodoxiei istorice,s'au prezentat prelati carl si-au adus inchinarea -lor, trans-formind sarbAtoarea dela Bucuresti intr'un prilej de manifes-tare ecumenica. Prin prezenta for aid, se invedera inSa§isituatia actuala a bisericii rAsIritene. Deodat4 cu disparitiaRusiei ca factor hotAritor in lumea ortodoxA, Patriarhatul nos-tru s'a putut infiinta nu numai WA nisi tin impediment canq-

379

/tic, care odinioard s'ar fi ridicat, ci si cu concursul binevoitorat tuturor institutiilor surori. Motivul acestei orientart nouieste a se cdula de sigur in prestigiul proaspat al vietii noastrede slat, care in imprejurdriie de astazi, dupd prabusirile dinvecini, reprezinta cel mai de seams refugiu pentru ortodoxie.Deaceea, Patriarhatul ce s'a infiintat ca o atributiune nor-maid a rolului nostru de mare putere politica, implica oarecumpe viitor nu numai o reaid independenta bisericeascd, ci Si oatitudine de ocrotire protectoare pentru crestinismul inruditcu not...

In afard de chestiunea de prestigiu insd, din punctul de ve-dere at organizarii administrative eclesiastice inferioare, cirjade Patriarh este sceptrul de domnie intro asezare perfectorinduitd. S'ar pares, ca dupd ce toate lucrArile de unificares'a kt terttinat, dupa ce organismul integral a fost aezat peaceeas solidd temelie, a venit si acest suprem simbol ca orezultantd a unei opere bine inchegate. Din nenorocire aiciJucrurile sunt altfel, si noinu avem nici un motiv sd ne ama-gim in fata realitatii. Legaturile dintre Vechiul Regat si pro-vinciile alipite n'au progrcsat nici pe acest teren mai mult cain alte ramuri. Dimpotriva, s'ar putea spune ca pind asfdzimai mult principiul izoldrii a cAlduzit rnostenirile regimurilorstraine, si ca bisericeste unificatea stagfleaza. Cu exceptiasfintului Sinod, care intruneste in sinul sdu, la rare ocazii, peconducatorii diferitelor eparhii, nici o corporatiune n'a fostpind acum care sd devie ecoul autorizat al vietii religioasedin tail. Sapte ani s'au scurs, pind ce in puterea unei legicu dispozitii de ordin general s'au savirsit abia acum alege-rile pentru intiiul parlament bisericesc la noi. E foarte firesc,deci, ca in astfel de circonstante s'a pasttat stares de mozaiccu vechile particularitati locale, cu Constitutie deosebita sicu metode practice divergente. Ar fi fost, poate, nemerit cain linii marl sd se satisfacd nevoile unitatii, sd se netezeascaasperitatile, si numai ca o incoronare sd vie la urea mitraPatriarhului, punctul arhimedic al unui perfect angrenaj.

380

Daca s'a avansat acest acord final, a fost poate tocmai ca sase forteze o evolutie, §1 tote suntem in drept sa a§teptam celputin de-acum inainte o accelerare a lucrarilor.

Dar, cunt spuneam in atitea rinduri, pe tinga indeplinireatuturor rormelor, contmutul este esenta unei mi§cari de cre-dinta. Astazi biserica e atit de primejduita in existents ei,incit nu poate fi salvata numai prin straluciri de ordin ritual,oricit de monumentale. Traim o perioadd de sguduiri moralein care tendintele subversive §i-au facut curs, §i o serie in-treaga de formule inoportune, da navala din straini asupralegii stramoti. Deoparte sugestiunile bol§evismului dart-mator, de alta misticismul activ al atitor secte, se aruncaasupra sufletelor §1 vor sa le cucereasca. Scepticismul claseinoastre conducAtoare nu le poate stavili §i Statul e dezarmatin fata acestor imponderabile morale, cari nu se distrug nicicu baioneta, nici cu ordonante ministeriale... Trebuie sa vieamvonul luptator, eclesia militans, care sa limpezeasca at-mosfera.

In credinta ca Patriarhia nu e decit un inceput de viatanoun, ca subt ocrotirea ei sufletul dela tarn va putea fi smulsdin jocul capricios al panteismului popular §i societatea delaorate va putea fi convertita la un real cre§tinism, minteanoastra, pastrind pentru multa vreme aducerea aminte a aces-tui praznic sobornicesc, a§teapta ca o binefacere, o viitoaremare biruinta a crucii in sufletul multimii..,

381

Ofen 5i0a national&

Ineoronarea la clIbaulias

privirile marl de ansamblu nu le poate da decit perspec-tiva distantei. In adevar, orizontul larg care iti ingadue

_ sit vezi departe nu se deschide decit la inaltime. Dinbalconul tau poi vedea curtea vecinului §i acareturile mes-chine ale acelui interior, de sus insa, din virful de munte,detaliile se topesc si Inaintea ochilor se desfasura peisajuivast, in toata maretia Jul.

Ca §1 in lumea materials, ascensiunile sunt indicate §i indomeniul abstractiunilor, cind vrei sa imbrati§ezi o raza in-tinsa de gindire. ,Si aici se cere sacrificiul detaliilor, atingereaunui punct de inaltime, ca de-acolo, deous, probletna sa sedesveleasca mintii pornite spre cercetare.

Fire§te, pentru acest urcu§ se cere o anume forta pe care,de obicei, sufletele comune nu o au §i de aceea nu tutulor le edat sa patrunda in regiunile senine ale idealului, cei mai multiramin jos prinsi in framIntarile brutale ale vietii si &dui fornu se ridica mai sus ca aburul dela bucatarie...

** *

385

tlitustul care fierbe. 25

In feta incoronarii dela Alba-lulia, noi ne dam silinta sa neridicam cit mai sus, ca sa putem vedea cit mai departe.

Coroana regala a Rbminiei intregite ne face in acest mo-ment unic, sa inlaturam toate mizeriile clipei §i planind dea-supra veacurilor sd cautam pentru sufletul nostru un acordcu eternitatea. In acest chip, credem, vom feri de orice notavulgara stralucitul eveniment si ungerea intiiului Rege altutulor rominilor ni se va infatisa in perspectiva ei istoricA.

Indeplinim deci operatia de eliminare a detaliilor si ruglmpe cetitori sa ne urmeze. Sd se smulga cu tolii, cum am facut§i noi, din virtejul preocuparilor curente, sa inlature email-ciunile zilei, dela criza valutara pina la peregrinajele minis-trilor liberali in Ardeal si dela inaltimea ideii de unitatenationals, sa judece destinele neamului rominesc.

Astfel, si numai astfel, sarbatoarea primeste semnificareaei adevarata. Cortegiul u nbrelor cotidiane se retrage §1 inlocul lui apare cortegiul trecutului nostru. Veac de veac, d'nnegura inceputului si pina astazi, uriasul caleidoscop prezintaaspecte varii din sbuciumul milenar. Faramitati subt diverseconstelatii politice, neamul nostru se arata la atitea si atitearaspintii ale vietii sale istorice. Este, in definitiv, o lungspoveste trista, stropita cu mult singe §i cu multe lacrami. Sedesfac nenumarate invataminte din paginile acestei epopee,pe care cronica, in-Parte abia, le-a trecut posteritatii. Istorio-grafii si eoetii se vor adapa din nesecata fintina de plingeri,descif rind palpitdrile marelui suflet chinuit de vremuri. Unisbitor adevar resumativ insa, se tidied indaratnic de dupaapasarea tutulor veacurilor si lumineaza insusi misterul deexistents al acestui popor traco-romanic. Este neadormita,permanenta nazuinta de a 'Astra aici pe solul istoric un pa-trimoniu sufletesc distinct, o constiinta de unitate a unuiorganism national. Pentru cine priveste dela cuvenita inaltimetrecutul rominesc, cosntatarea sumara pe care o face, estetocmai instinctul todeauna treaz al inrudirii de singe, ce-adepa§it incontinuu granitele politice §i a plamadit, la adapos-

386

tut schimbarilor iecente, unitatea noastra do Stat. Conctiintaaceasta a societatii netulburate, Indies lumii misiunta intc t-nationa a a rominismului la portile Orientului european sieste in acela§ timp cea mai luminoasa consacrire pentru legi-timitatei existentei noastre ca Stat national,

Acesta este procesul nostru cu care de doua tnii de anine-am infatisat la toate instantele, ca sa fim respinsi neinLetatde soarta vitrega. Abia acum se inregistreaza si actul dedreptate istorica prin care crezul unui neam primeste o una-nima recunoastere postuma, aducind deodata cu triumfulprincipiului de nationalitate in intreaga Europa centrals siunitatea noastra de Stat.

Privita deci in lumina unei perspective istorice, incoronareadela Alba-Iulia insemneaza pecetluirea in fata noastra si alumii, a acestui proces incheiat acum definitiv, cea mai solemnaclips a istoriei noastre. Ea se indeplineste in locul unde inaintecu trel sute de ani visul a fulgerat in noapte, trezit de spaimaunui romantic voevod, care ca alitia precursor; avansati aiadevarunlor neconsumate Inca, cu moarte silnica s'a prabusitin nemurire.

In adevar ascensiunea pe culme e orbitoare de asta data.Un fior necunoscut ne strabate in toate fibrele.

Pulsul istoriei noastre ne svicneste la timple cu o puterenecunoscuta. Din subconstientul de veacuri at unui poporapare seva Jul de viata, intr'o admirabila plenitudine desanatate robusta, iar jurimprejur se iveste hecatomba de jertfecan au rascumparat biruinta, cohorts Para sfirsit, dela arca§iimedievali si pins to soldatii dela Marasesti...

Spectacolul este prea lung, nervii se intind subt imensaapasare, sf sufletul se pierde intr'un elan de pietate misticacalatorind departe

Odata in viata unui neam vesnicia its acorda paharul, tochiama la un astfel de simposion moral...

387

.

late de ce mergem la Alba-lulia, ca fiorul sa.-1 putem resin*de aproape, mai covirsitor, mai spontan. Multimea a sesizatsi ea intelesul praznicului, fiind calauzita de instinctul sigural masselor anonime. Ca sunt si potrivnici care ramin la casalor, poticniti fiecare de alts buturuga a prezentului, lucrul ede sine Inteles, la o anumita inaltime firele slabe au ametelisi cad. Vom fi indugenti si nu le vom sere opintiri peste pu-terile lor, nici mtcar zimbete de mild nu avem pentru nimeniazi, clips ne impietreste in atitudine de contemplatie muta infata vizi uni i...

Nu mai suntem nici buni, nici Ili, suntem spectatori umilila un sfarsit de drama maret cum n'a mai fost si cufundati intacere religioasa auzim cum in jurul nostru respira eternitatea.

388

Mobilizare moi ala.

intul de anarhie de peste Nistru a inceput sa bats din

V. nou imprejurul nostru. In laboratorul dela Moscova,unde pe spinarea unui biet popor rabduriu se prepara

metodic microbii destructiunii, pare a fi lett§ fierbere mare.Conducatorii sovietelor, dupa cinci ani de experimentare, in-troduc fermente noui in teoriile lor. Ideile comunismului, in-frint pe tom& linia, ca doctrina de Stat, tree printr'o radical&revizuire. Intelegind cA agitatIa proletarilor uvrieri nu maipoate fi o platform& de rasturnare, oamenii lui Trotzky, tre-cind peste conceptia for traditional& §i peste massele mujicu-lui rus, pe care-1 exploateaza inteo izolare ermetica, se gin-desc sa deslantuie revolutia lumii prin inflamarea paturil lArA-ne0 din vecini.

Reteta, dupa o migaloasa pregatireprogramatica, a intratin dorneniul practic. Emisarii tovaraplui Zinoviev-Apfel-baum s'au rasletit pretutindeni in Europa centrals, §i operafor se anunta ca de obicei prin semAnarea crimei. Cu deose-bire statele din apropierea noastra resimt actiunea de dad-mare. In Bulgaria agitatia pare a fi in ajunul unei incaerArigenerale. In regatul Jugoslav mi§carea lui Radici s'a incadratdefinitiv in indrumarile Moscovei. In Po Ionia *i Cehoslovaciaputernicile partide comuniste §i-au accentual rolul de lupta

389

in recentul congres din capitala Rusiei. Un plan de ansamblucare stringe toate firele intr'o singura mina, se intrevede lafiecare pas. Comunismul rus, inainte de a se pravall la elacasa, alearga la revolutiile de peste granite ca la ultimabared de salvare. Trotzky, gindindu-se la plecare, vrea satrinteasca usa dupa el, ca sa sguduie intreg continentul. Deaceea reteta a inceput sä lucreze cu o febrilitate satanica.Pretutindeni propaganda se inteteste si paralel cu distrugereainorald actele de teroare se inmultesc. Suntem imprejmuiti dintoate partite de un =gall surd, care poate sa fie infrinat debunul simt al popoarelur vecine, dar poate sa si isbucneascain masura in care vieata de Slat nu s'a consolidat Inca.

Rominia e o insula in mijlocul acestei volburi intunecate.Neamul nostru, care s'a regasit pe sine insusi intr'o singuralard dupa o nine de ani de apasare strains, are instinctul al-catuitor de Stat si rezista destramard printr'o !impede con-stiinta nationals. Prea au fost hranite de veacuri dogmele a-cestei religii, prea s'au infipt adinc in structura de gindire arasei, ca urma for sa" se stearga la cea dintiiu atmgere cu omaladie exotica. Noi traim Inca in prima perioada a uniriipolitice, ai carei fiori ne stapinesc toate fibiele. Dar mai e siun obstacol sufletesc pe care psihologia poporului nostru 11ridica imputriva invaziei din vecini. E bunul simt latin, ten-dinta de sanatos rationalism cafe e la ban mentalitatiinoastre. E poate cea mai puternica pavaza prin care am pas-rat aici o diferenthre etnica bme marcata, acest patrimoniu

specific de simtire. Cu ajutorul lui ne-am Incercuit in fata in-cercarilor de desnationatizare, §1 tot el ne apara astazi de re-varsai ea valului asiatic. Si acum opunem oricarei cotropiri.arsenalul consacrat al unei istorii milenare. Cea din urmadovada palpabild a completei ingradiri sufletesti am dat-o inrazboiul reci.nt, cind armatele noastre cari luptau in tran§eeimestecate cu trupele rusesti, nu numai ca au eliminat boalator, dar au privit cu un examen critic nebunia mistica si austirpit-o cu simtamintul unel constiente superioritati de rasa.

340

Lenin a avut prilejul sa inteleaga dela inceput, ca pentrucatehismul lui, Nistrul e un impenetrabil zid moral, si deaceea in afara de banditismele de rigoare, bolsevicii n'au des-fasurat pe teritoriul nostru o actiune de propaganda intensaca in alte parti. Anii au trecut intr'o relativa liniste, si, cu ex-ceptia bombei lui Gold tein dela Senat, n'am inregistrat aicion special program de lupta. Cu vremea insa planul delaMoscova s'a amplificat si a cautat sä se adapteze imprejura-rilor. Dupa dezastrul militar din Polonia, politica de expan-siune a lui Cicerin, pentru a avea o chestiune deschisa pefrontul occidental at Rusiei, a ridicat problerna Basarabiei,iar ca mijloc de agitatie pentru Europa centrals a adoptatformula noua a miscarilor taranesti. Ne gasun deci in fataunei faze evolutive a doctrines muscovite, in care se ivesc a-cord iii proaspete si care indica depe acum mijloace noui.Rezultatul se vede clar la tarile invecinate, dar se anunta sila noi. Teroarea, cunoscuta uvertura a tuturor dramelor bol-sevice, a inceput cu atentatul dela pirotechnie cu ultimiletilharii, pregatite intr'o in antuire organics cu tot ce se petrecedincolo de frontiera noastra. Probabil exists 5i o preparatieoculta care ne rezerva surprize. Suntem deci, dupa toateevidentele, atrasi in reteaua de actiune a angrenajulul comu-nist diriguit de sinedriul dela Moscova, gi pacea noastrainterim de pins acum e serios primejduita.

Rominia va trebui sa apere lovitura cu constiintatita, ca priveghind asupra ordtnei de Stat pazeste insasicxistenta nationals. Va trebui, de sigur, o opera de gu-vern condusa cu energie si intelepciune, care sa urma-reasc-t germenul destructiv, si sa-1 striveasca sub prescrip-iiile In ce fel se va indeplini aceasta indatorireBrea de catre guvernul actual, nu vedem. Nu stim pests totdaca va avea deplina autoritate s'o fats Irma. ca maimutt decit orice masura de guvernamint, trage in cumpanastarea sufleteasca a societatii, imponderabilul moral al auto-aNrarii. In aceasta inaterie trebuie desfAsurata cea mai con-

391

§1

linis-

legalitatii.

tim

§tienta actiune de prevedere. Dela inceput nu ne inclohn capoporul rominesc va primi cu vechea lui seninAtate noul asalt.Demagogia 'i -a trait traiul la noi, milioanele de tfirani anga-jate la o munca pozitiva pe glia lor, cu toate mizeriile ce in-durd, refuzA once curent obscurantist §i pdstreaza buna orin-duiala a vietii. Fenomene de intelegere §i disciplind admirabilane-au arAtat ca. F ate I e sunt tot atitea puncte de razim aledragostei de tarA la noi, §i ale ordinei cetatene§ti. Temeliaorganismului national e solids ne fere§te de once cutremurinoportun. Cu aceea sinceritate insa, trebuie sd marturisimca toate constatari le ce facem zilnic asupra clasei conducA-toare §i asupra burgheziei ord§ene§ti, in mod global, sunt des-tul de ingrijitoare. Pe cit de normald e legatura sufleteasch amasselor, pe atit de fragild incd ne apare contopirea stratuluisuperior. Diversitati de impulsuri culturale §i mo§teniri din-tr'o viata de Stat strains produc frictiuni apreciabile §i pro-cesul de inchegare se face lent, intovard§it de crize intermi-tente. Suntem rnca in perioada de elaborare a unitatii, pe carecinci ani n'au fost in stare s'o desAvir§easca. Pe cit de refrac-tare ne sunt deci satele la once indemn subversiv, pe cit destatornic fixate suprafata for de simtire ca un lac intins incare bat acelea§i unde, pe atit de tulbure §i haotica ni se pareuneori infati§area pistrita din virful piramidei, unde e unamestec ciudat de ginduri §i de glasuri.

Evident, ca aceasta apropiere §i echilibrare trebuie grdbita,dacd vrem sa oblinem un chiag unitar in fata celei mai dia-bolice prubdrii de destrdmare. Numai o pedagogie cetAte-neasca, in sensul strict al principiultti national, e in stare sacreeze aici o cohesiune pe care Statul poate cladi ca pe-o foldde rezistenta utilizabila. Cum se face astazi aceasta educatie,

cine-o face ? 0 face Statul prin organele Jui cople§ite demizerii materiale, fart o linie de conduits precisd, WA pro-gram Si fare vointa in executare ? Priviti la cei o jumAtatede milion de strdini imigrati din toate partile, ca o teribilapecingine pe trupul nostru, elemente duFnane §i inadaptabile,

Z92

i

i

cari in rezervoriul nostru de energii sunt o poftd activa ICine-i intreabd de rosturile ]or, §i cine lamureste dad contribuie cu-o picatura macar la strAduintele noastre? E marasmpe toata linia in California romineascd, unde exploatatorulstrain. prin bacsis §i cointeresare, amute§te problemele deconstiinta pins sus in sferele inalte.

Ar amine o singura actiune de lamurire si de propaganda,care pretutindeni e mijlocul clasic at tuturor operelor de in-chegare sociald : presa. Gazetaria noastra ar trebui sa fie in-plind rena§tere, acum la inceputul unei vieti de stat schimbate, cind o pulsatie mai vie, ca de alte ori, misca toate pa-turile. In ea ar trebui sa se concentreze tot planul nostru deaparare. Coloanele ei ar fi sa reoglindeasca spiritul nationalsi sa propage adevarurile rasei. Prin ea s'ar path orice gestostil in fiecare zi, raspindind sanatate §1 incredere in multime.Cine face insa aceasta presA, si cum o face ? Am rasptins de-mult acestor cloud intrebari §1 am patimit destul pe urma lor.._Astazi insa, cind preludiile Moscovei actualizeazd iaras cu.mai multa tarie chestiunea, cind deodatd cu bombele si incendiile se scurge zilnic otrava prin canalul calimarelor straine,nu vi se pare ca lucrul e mult mai serios si consecintele multmai grave ? Acum zece ani, pe urma neutralitAtii Rominiei,v'aduceti aminte ce galerie de gazete vindute s'a improvizatla Bucure§ti, si ce avalanse spurcata a ramas in urma I Credeti ca la acest moment sentimentul moral e altul in fata ten-tativelor bolsevice, credeti ca rubla de our are mai putinacautare decit marcile lui Guenther, si ca o lista noun de cumparati are A. fie mai mica decit cea de ieri ? Eu nu ma leaganin aceasta iluzie desarta, fiindca dinastia Honigmanilor dinpresa e mai tare azi de cum era in Romania mica, fiindca,redactiile for sunt mai populate si rotativele for mai unse caodinioara. Si mai este Inca ceva, o nuanta care nu-mi scapa,si care schimba situatia in defavoarea noastra. Sunt de parerea ca atunci era mai patina inrudire in tints, de cuget side nervi, intre d. Blumenfeld si d. Guenther, decit este astazi;

393

intre Apfelbaumii dela Moscova si intre Honigmanii depecalea Victoriei...

lea de ce bolsevismul mexisknt in psihologia masselor lanoi are totusi aliati naturali in interpusii dinire not §i multime,in predicatorii dezagregarii prin pres5. Opera for e cu deose-bire pernicioasa azi, fie-ca e platita fie-ea se propaga prininstincte de rasa straine de-ale noastre si afiliate actualeiconduceri moscovite printr'o fireasca inrudire de singe. As-tazi deci, cind steagul rosu ni se agita la granite, noi nu pu-tern raspunde decit prin punerea in valoare a vechilor tra-

printr'o coborire in noi insine, prin scutul secular alirfgradirii sufletesti. Aceasta operatie n'o poate face nicistarea de asediu, nici comisarul de stguranta, o poate inde-plini numai societatea romineasca, care trebuie sa-si disci-plineze ratiunea, urmind un crez national, dna vrea satratasca.

Cu acest obiectiv al intaririi frontului sufletesc impotrivaprimejdiei din afara, suportind cu zimbete once chelalaialasi lovind once ratacire, fiind in dreptul nostru de aparatorial tarii pentru care ne-am sbuciumat atita, facem apel la totiintelectualii romini si propot adutm necesitatea mobilizarii'or morale...

394

d.tii,

Primejdia strainilop.

mai zilele trecute, cind inregistrind tulburarea studen-jeasca, mi-am permis sd infrunt minia .presei inde-.pendente, dela Bucuresti si sa. vad in sbuciumata pro-

testare unanima a universitarilor o miscare romineasca cufond onest si sanatos, am spus in treacat ca navala impe-tuoasa a strainilor la not legitimeaza ingrijorarile pe care lemanifesteaza sufletele tinere dintr'un instinct precis de con-servare nalionala. Nu peste mult, intrebat fiind in aceastachestiune de catre redactorul unui ziar unguresc din Cluj,mi-am repetat convingerea ca puhoiul strain care cla asaltRominiei din toate partite trebuie stavilit si ca protestareaimpotriva lui este datoria noastra a tuturora.

Aceste inocente declarajii par a fi stirnit oare-care nedu-merire intre cetitori, judecind dupd multele semne de aten-tiune ce mi se trimit pe urma lor. Ca si cind as fi savirsit unact de mare curaj, ma pomenesc cu cuvinte de faun. si deincurajare din atitea parji. Lumea pare a se miry Ca cinevacare a avut o situalie de raspundere in politica jarif nu se infa-surd in obisnuita prudenta tacere atunci cind vine vorba de-ochestiune care ar puted atinge susceptibilitajile arendasilorde copinie publica, din capitala Orli.

Trebuie s'o spun, ca nu merit citusi de putin magulitoarefe

395

aprecieri de ocazie, fiindca intrucit ma priveVe mi-am insu$itcam de multi§or obiceiul de-a face politica cu usile si feres-trele deschise si de-a rosti adevarul intreg...

De-aceea, on -cit de mult m'a§ g pu ne rau cu presa, supa-rind citeva redactii dela Bucure§ti care-§i vor veded vizati verii§1 cumnatii In aceste rinduri, trebuie sa ma asociez din nou latoli care strigd impotriva valului cutropitor de straini repe-ziti asupra noastra. Si in acest punct, ca §i in multe allele,exasperarea tineretului nostru e perfect legitima. Tara, inprima ei perioada de consolidare, intr'o vreme cind alaturide-o grea criza economics pe urma razboiului, resimte §i agi-tatia permanents a unor frictiuni pricinuite de opera de nive-lare a provinciilor care s'au unit, suporta tot mai grew pro-cesul permanent de penetratie strains pe teritoriul ei. Delainceputul marelui razboiu §i pins astazi Rominia actuala suteraconsecintele fatale ale acestui proces. 0 imigratie continua oameninta cu schimbarea radicals a raporturilor demograf icede ieri de pe cuprinsul ei. Subt ochii no§tri ne napade§te zicu zi o populatie noun, pentru care Cara noastra nu e o patrie,ci tin loc de popas si-un prilej de exploatare. Mult mai raudecit mu§tele columbace care au invadat citeva judete, ca sase prapadeasca la sfir§itul lunii Mai, sunt ace§ti inoportunioaspeti cu sutele for de mii.

Ar fi un mare serviciu pentru lamurirea tuturora, daca s'arpublics o statistica precisa a recensamintului gi daca s'artrage comparatia cu cifrele de-acum cinci §i zece ani. Atuncis'ar vedea ce primejdios strat recent s'a suprapus cetatenilorde bastina ai acestui pamInt. Basarabia §i Bucovina ar dapoate procentul cel mai mare al intru§ilor indezirabili cares'au strecurat Si se strecoara in masa peste Nistru, marindconfuzia de-acolo si Intretinind in mod meVe§ugit o surdsagitatie si-o atmosfera de nesiguranta. Orasele din VechiulRegat sucar de-aserneni. La Bucure§ti dupa razboiu e un aspectnou de trecatori care-ti dau impresia unui centru cosmopolit.

Ardealul nu s'a putut sustrage nici el penibilului flagel. Cel

396

putin cloud sute de mii de guri strdine striga zilnic aid. Sepot fixa usor si repede etapele acestei revdrsdri. Prima nEt-vald a fost pe vremea ofensivelor rusesti din Ga litia, dmdsunt lovitura ciocanului lui Brusilov chinuita provinde ne-ascupiat din maruntaiele ei secretiuni impure. Ping. pe la liniaMuresului prin orasele dela nord si prin satele noastre ne-amgdsit in fata unor caldtori care s'au ivit on ca traista in Nitindemnind dela Sighet mai la vale, ceea ce poporul nostruchiama clavrd jidoveasca., on vo,ajori suspecti in cautareaunor resurse de trai. A venit guvernarea in' Horthy cu po-gromurile dela Budapesta, cind pe linia Arad si Oradea-Mares'a deschis din nou drumul Canaanului. A fost a doua navaliDe-atunci imigratia continua nepotolitk metodica, ca diri-jata de-un bine chibzuit plan strategic.

Majoritatea absolutd a acestor oameni-columbaci e evre-iasca.

Fireste, el venind aici nu se multumesc sä fie spectatori cubratele incrucisate. Purtati de instinctul for cunoscut dupaafaceri si-au pus in miscare de grabd aparatul complicat. 0mare parte au congestionat orasele supraincdrcate ca popu-latie. A inceput specula si coruptia, ca oavalanse, pretutindeni.A inceput o transformare pripita a relatiilor de proprietate.Mi se spune ca in orasele dela nord ale Ardealului fiecarepaled de pamint e cumparata de-acesti rAtacitori fii ai luiIsrael, care peste noapte si-au preschimbat prezenta provi-zorie in cetatenie romineasca. La tarn s'au prelins de-ase-meni, discret si sigur, in toate colturile. Taranii nostri suntdezarmati in fata for si sapte piei se trag zilnic de pe bietelesate coplesite de circiumi si tot felul de intreprinderi care lesecatuesc.

Aceasta este realitatea.Dacd a schita un gest de aparare impotriva ei inseamna a

ne lipi pe frunte pecetea de cantisemiti., noun care in flacarilemarelui rdzboiu ne-am topit on -ce resentiment de rasa si-amsmuls prejudecatile din mintea noastra ca pe niste buruiene

7:39-7-

netrebnice, atunci suportam porecla. Suportam §i oprob ul4-lui Honigman, care probabil se va grabi sd ne denunteEuropei ca .huligani.>, sd ne deie lectii duioase de umanita-rism ksi sd ne Inv* in numele lui Simeon Bdrnutiu catech's-mul dragostei de jars. Toate bune. Un singur lucru nu maisuportdm: prelungirea acestor start de incertitudine, ci delemente primejdioase, antipatice insule plutitoare de pe va-lurile tulburi din Europa orientald, se a§eazd clefinitiv pespinarea noastra.

Remediul impotriva rdului nu poate fi decit o actiune deguvern pentru constatarea apartenentei fiecArui locuitor deaici i o grabnica opera de purificare. Rind nu se va incepeo astfel de mdsura sd nu ne miram ca nemultumirile aici cresc§i ca suflete curate tinere§ti i§i striga ponosul lor.

Intrucit ne prive§te, not vom relud chestiunea ,i-o vomanaliza cu toata lini§tea §i de-aici inainte, chiar §1 cu risculneplacerilor sentimentale ale (presei independente , pentrucare consideratia noastra, precum se §tie, cre§te in fiecare zi..

398

Fierbe in tars...

Dacs ar fi sa-i creciem pe cuvint pe antreprenorii de-opinie publics dela Bucure§ti, situatia ar fi in adevaringrijitoare §i tara s'ar gasi la mai ginea prapastiei.

Fantazia colorata a honigmanilor §1 rosenthalilor, units cusetea de scandal, cea mai remarcabila insu§ire profesionaladin arsenalul lor, ticluesc zilnic pove§ti de roman foiletonde cea mai ordinara speta.

Nu §tiu la ce se reduce adevarul in Vechiul Regat, pentrucare se vor gasi destui mai bine informati decit subsemnatulsa puie lucrurile la punct §1 sa lamureasca lumea cit de departe au ajuns nzigarile fascisto-antisemite.. Deocamdataa§teptam sa treaca aceasta faza tulbure in care reporteri, cueducatia facuta la cinematograf, lanseaza comploturi, de ge-nerali, lovituri de Stat, organizatii oculte §i mai ales porniriprimejdioase pentru consingenii patrioti ai lui Goldstein de'aJilava. Ar fi in adevar foarte ridicol sa le cadem in cursa unmoment macar §i sa ne permitem a vedea situatia prin prizmachioara a acestor vinzalori de haine vechi rataciti in gazeta-ria romineasca. A§teptam deci lamuririle oamenilor cum secade §i vom vorbi atunci...

Sunt insa starile din Ardeal de subt ochii no§tri can in mo-nitoarele amintitilor negustori de cerneala apar falsificate §i_diformate ca inteo_idioata oglincla de bilciu.

a09

Asupra acestota as dori sA ma rostesc cu dorinta de-a in-latura toate contrafacerile si-a da putinta constiintei obstestisa vada realitatea. Voi spune cuvinte sincere aici mingiindu-ma cu atnintirea ca si in vremuri mult mai grele ca cele deazi mi-am Ingaduit luxul de-a vorbi limpede si voi cauta sdluminez cu un reflector crud in rostul lucrurilor, convins fiind-ca eufemismeie fade constitue atitudinea cea mai putin in-teligenia.

Presa de bulevard din Bucuresti a alarmat publicul cu pre-tinsele orori ale asa zisului fascism din Ardeal si cu antise-mitismul feroce de aici. Un singur nutriar din gazeta Lupta,pornita in lume subt girul moral al d-lui Fagure si fratii saltie alt nume, pe trei coloane Si mai bine, cu slove cit puinnul§i cu-o specials arhitectura de subtitluri vorbeste de (fascis-m/I militar din Cluj., de complotul dela Sighetul Marmatieiin care se planuid ca .sci le is evreilor averile qi sd le impartocelor care infra' in radar-11e fasci§tilor., de pirjolul care seva deslantul contra evreilor. §i-o IntreagA serie de mon-struoase combinatii pe cari numai timoarea isterica deghetto. le poate pune in circulatie. Toate aceste prapastiise dau cu o perfidd aparenta de verosimilitate, ca venind delaredactia noastrei din Cluj. cu insemnari de fapte Si numeproprii In stil telegrafic pentru complecta zapacire a dea-proapetui. La Sighet in Maramure§ de pilda totul e cert 1iprecis, catastrofa bate la poarta : in tot Ardealul au produssenzafie qtirile, pentruca acelo se plcinueqte tin progrompentru ziva de lom Kipur.. Fireste, se da Si nurnele teribi-lului urzitor, este un domn Manolache, fost diurnist la par-chetul local. Inainte de-a deveni fioros sef de bands, iar minalui dreaptA e fascistul Ferencz jqka, ambasadorul lui Horthy...Cum vedeti, e o complicate garniture de pericole cari ame-ninta linistea Statului. Nu e nici o mirare ca multi cetitori sealarmeazd §i ca intre altii domnul Jean Th. Florescu, ministrude justitie, fire impresionabila de fost artist Uric profundafectat de cele auzite, s'a crezut dator sA grabeasca la Cluj

400

unde, in tata magistratilor §1 procurorilor, intro dramatic&cuvintare, a salvat interesele patriei. In aceasta surescitarecrescindd se comit uneori veritabile batjocuri ate justitiei,stupiditati patente, cum a fost deunazi perchezitia de noapteIa domiciliul colaboratorului nostru Nemoianu, fost prefectde Cara§-Severin §i tin distins intelectual de care se vorbe§tein acest numar al revistei. Nevroza se propaga pe toata liniae.--catre apa§ii din presA, §i opinia publics e rascolitA necon-tenit prin acest aport cotidian al minciunii.

SO vedem ce este in realitate §1 pe ce se brodeaza desgus-tAtoarea chelalaiala...

Fascism in Ardeal ?E o glumA de rau gust, o inventie de redactie, un spirit

deplasat de creer obosit, fantoma care se lanseazd. Fascismintrupat din doctrina domnului Mussolini, cu ritualul delaRoma §i cu cAma§ile negre de pe Via Appia ? Fascism, cuhinecuvintdri adhoc dela amiralul Horthy, cum pretind honig-manii in tulburatele for infrigurAri de testamentul vechiu ?Fascism, cu-o retea de organizatii gata GA ded clovituni deStat §i sa deslantuie cpirjolul. ? Nu §tim, n'am auzit, n'amvazut. Ni se par caraghioase toate cercetArile de acest fel,on cit de laborioase ar fi din pShea faimoaselor noastre or-gane de siguranCO delatiunile in materie. Simplul fapt ca lafostul prefect de Cara§-Severin an tabdrit in puterea noptiisil-i rascoleasca hirtiile, ne-aratd pe ce pants lunecoasd a ri-dicolului an apucat bunii no§tri guvernanti de astazi...

Reactiune putertfca §i agitata a ideii nationate, da, exists §iapare in proportii tot mai largi in toate colturile Ardealului.Aceasta mi§care o recunoa§tem §i-o propagAm §i noi. Dupadiscordarea primei perioale de dupa rOzboiu In care ne-a co-ple§it neputinta §i aventurierii §i-au facut loc cu coateleinainte, dupd navala strainilor care-au acaparat resursele deviata §i-au transformat Cara intr'un tirg de§antat unde totulse vinde, dupa inhAmarea politicianilor no§tri lacomi §1 in-con§tienti Ia interese care nu stint ale noastre, organismul sa.-

401

.Mustal care herb:, Zti

natos al sufletului rominesc de-aci reactioneazd si incepesd-si afirme trebuintele lui. Din toate par-tile se anunta valulde primenire si purificare, o dorinid de mai bine vie si cu ac-cente de vijelie pe-alocurea. Ramurile intelectuale ale socie-tatii intretin curentul : studentii, profesorii, advocatii, preoti-mea, invdtatorii si alte tagme. Da, trebue spus adevdrul in-treg, aici la not fierbe in lard, fierbe constiinta nationald re-desteptatd, dind la o parte retetele uzate ale politicianismuluitrivial si pretinzind intronarea unei morale noui dupa experi-entele triste de-o jumdtate de deceniu. Ca tierbetea poateavea puncte de inrudire cu recenta evolutie sutleteascd a in-tregului continent si ca o sun comunicare subterand aducede depute acest fluid e probabil, fiindca exemplele din vecinitotdeauna si-au gdsit rdsunetul si mai ales flindca apa-ratul de inregistrare al multimii in timpul dirt urrnd a devenitmult mai simtitor. Se prea poate, ca si din rniscarea particu-lard a Italiei de astdzi sd se fi degajat o vagd repercursiunede suprafatd. Sbuciumul din Ardeal insa e specific local, suntranele noastre care dor, ori- cit ar reclaind unii si altii pentruvindecarea for o alifie de import. Dacd judecata pripitd aspiritelor ieftine nu e dispusd se vadd in aceasta alvie pro-funda de revendicari nationale decit o maimutareald de tfas-cism' care ambaleazd pe diurnistul Manolache dela SighetulMarmatiei si pe alti nenorociti de teapa lui, sau dacd agilataelaborare de energie a neamului nostru de-aici poate trece inochii unora ca o manevra subversive a dictatorului dela Bu-dapesta, cum au impertinenta s'o califice gazetele straine dinCapitald, lucrul e regretabil, esenta lui insd ramine neschim-bata. AceastA stare de suflet se desfasurd cu multd amploare sieste o mare gresald din partea celor care rdspund vremelnicde destinele terii se creadd c'o pot strivi in procesele-verbaleale politiei sau ale judecatorilor de instructie. Nici un foc nus'a stins Inca cu pAldria si tare mi e teams ca sicanele mes-chine pe care le intilnim in locul unor transformari organice 4

nu vor face decit ss inteleasca volbura Inceputd. Acesta e

402

§i-aici

stadiul actual al framintarii neorganizate inca, despre care sepoate sustine fara a ceded In profetii, a e in cre§tere §i cahind canalizata de elemente indrasnete §i con§tiente ar puteadeveni un factor util In viata de Stat a Rominiei.

SA trecem acum la mi§carea antisemita care Intretine inpermanent& bitiiala calimarele presei independente din stradaSarindar...

La dreptul vorbind o migare antisemita, propriu zisa, nuexists In Ardeal decit a studentilor din Cluj, qui pe linga unobiectiv national bine determinat au fixat §i-o seam& de po-stulate vizind supra-saturatia evreeasca dela Universitate.In afara de aceasta mi§care nimeni nu tie aici ca societatearomineasca sa-§i fi Injghebat anumite organizatii de apararesau de agiesiune impotriva evreilor. Toate nascocirile de ga-zeta cari vor sa acrediteze legende cu .pirjoluri. §i .progro-muri. sunt niultiplicate sau de agenti provocatori copti pentrupu§carie,sau de cunoscuta hipersensibilitate nervoasa, care lafiii lui Israil prezinta acute fenomene cronice de imaginatiecolorata.

Ce exista insa in societatea romineasca fata cu evreii dinArdeal ? SA vorbim raspicat, fara fal§urile §i subterfugiile ne-gustorilor de marfa stricata, cu respectul de adevar care eapanajul oamenilor civilizati. Poporul nostru de-aici, se §tie,nu e nici egoist, nici xenofob. 0 probeaza istoria lui. Din ve-chime traie§te alaturi de altii care 1-au explorat pins la singe,fara ca el sa fi schitat gesturi de intoleranta. Dovada tot tre-cutul §i dovada mai ales ultima revolutie din -Ardeal blindsca o zi de post §i plina de iertdre pentru toata Jumea ca o li-turgie romineasca. In mijlocul unei viltori care insemna in-ceputul desrobirei dupe o cumplita tensiune de sate de ani,nici dounzeci de palme n'au rasunat aici, nici cinci indivizin'au fost culcati la p&mint din cohorta ignobila a lipitorilorde tot soiul ce-au supt vlaga unei natii. N'a fost nlmic decitpraznic §i voie bunk o large revarsare de bunatate popular&pe cit de primitive pe eat de admirabila. Ardealul in loc A

403

pedepseasca s'a rugat lui Dumnezeu, in loc sä mature cu vi-forul lui sgura veacurilor a inceput sa joace hora unirii. Inaceasta topaiala indelunga au fost primiti toti de-avalma,buni §i Ili, curati Si necurati, de toate credintele §i de toateneamurile. Era o pornire unanima de infratire in care In Aireprezentantii dominatiunii seculare au scapat neatinqi, ne-cum sa-i fi trecut cuiva prin gind sa se lege de bietul Iticdin colt, spectatorul vesel al acestui strwic reviriment...

De-atunci, nici nu s'au implinit inca cinci ani §i poporulnostru de-aici se infati§aza cu-o psihologie schimbata. Se-ninatatea lui evanghelica s'a dus, impulsurile de fraternizarecu toata lumea i-au slabit §i mina generoasa intinsa strainu`Jui a inceput sa i se stringa pumn. Este incontestabil un as-pect nou de stare sufleteasca. Dupa multumirea de ieri unaier de amaraciune a inceput sa invaluie masele §i-o ina-creala poarta pretutindeni germenul deceptiet. Un sentimentneplacut de neincredere a pornit sa nelin4teasca pe oanaeniinoOri ca ,i cirri in propria for casa s'ar fi furi,at un atria-cator meschin. In aceasta particulars configuratie morals,rezultanta zbuciumului inlerior al anilor din urma, Ardealulintegral resimte astazi, trebuie s'o recunoa§tem, daca nu omi§care cum se suskine, ci o evidenta dispozitie antisemifA.

De ce? Care sunt motivele acestei pripite indrumari nouitot mai active §i tot mai generale?

Raspundem.Nu mai tin minte cine, un scriitor evreu, intr'una din chi-.

nuitoarele porniri de flagelare §i autoanaliza frecvente raseisemite, a scris pagini foarte sugestive pentru a constata 'i -adeplora caracterul antipotitic at semenilor sai. Am urmaritde-atunci aceasta teza in diverse ipustaze istorice §i-am gasitin tot locul verificarea ei. Fara a atinge macar cu acest pri-lej o specials demonstralie, indraznesc sa afirm ca §i la not aie§it la iveala penibilul defect cerebral. Nu voiu vorbi aici nicimacar de atiludinea evreiior din Vechiul Regat, din timpulrasboiului §i deatunci pina azi, ca sa-mi pot restringe con-

404

.

statarile numai la Ardeal. Ei bine, aceasta nota antipolitica aevreimii de aici, poarta vina principals si initials a inaSpririide relatiuni pe urma careia societatea noastra sia inldturatvechea bunavointa.

Dar sa luam lucrurile pe rind, cu masura lini§tei §i obiec-tivitatii. Din primele momente §1 pina cind scriem acesterinduri, evreimea din Ardeal cu toate beneficiile politice §iculturale de care a invrednicit-o congresul de pace, aceastanoua revarsare a Nilului,nu §1 -a putut gasi locul in nouaordine de stat. Fara putinta de mladiere in materie politica,plind de exagerari §1 de nevroza, indicreta inadaptabild,aceasta popula tie in loc de a -'i atria o formula de apropiere,robita de speculatiuni pur materiale, §1 -a mentinut rostul decorp separat in cadrele statului romin. Mai molt decit atit.Dintr'o ciudata inclinare spre paradox care a constituit tot-deauna unul din stigmatele rasei, evreii mo§teniti de noi inArdeal, inter) vreme cind coreligionarii for capitala Un-gariei erau aruncati in Dundre de catre detasamentele luiHorthy, aici s'au mentinutin rolul for de maghiarofili ire-mediabili. In toata viata for publics din Ardeal ei au afisatun maghiar. sm particular, un fel de protestare larmuitodrede fiecare clips, o miriitura cinica enervanta, dovadafor §i mai ales dovada aproape toata presa zisd ungureascad n Ardeal confectionata dupa tipicul for de scribi, tot atit dedeparte de neamul lui Arpad ca §i lerihonul de Kecikement...

Pe aceasta spartura s'a furi§at- zilnic neincrederea la noi,au intervenit insa in curind reioane pozitive mull mai pal-pabile.

Din primele zile ale razboiului general, Ardealul a devenitun loc de scurgere pe seama evreimii dela nord. Sub presiu-nea ofensivelor ruse§ti, valuri intregi apareau ace§ti oaspetinepoftiti cu figura stranie, cu o cautaturd neastimparata subtcaclula de pisica salbatica. Ei au napadit sate §1 ora§e pinala linia Mure§ultii, producind pretutindeni perturbatii econo-mice, lasind in urrna revolts §1 desgust. La aceasta zestre

405

din-

si §come

gi

fatale s'a mai adaugat invazia pe urma persecutiilor ungu-re§ti, plus metodica imigrare in cautarea unui Canaan. Punetila olalta aceste infiltratii continue ale unor straini cu caren'avem absolut nimic de impartit, cintariti numArul ingro-zitor al acestor intrusi pe care nici un tratat internationalnu ne obligA sa-i tinem in spinare §i veti vedea ca prezentalor schimba radical raporturile demografice din acest coltde pamint. Este o tragedie a cifrelor implacabila care ne pal-muieste la tot pasul §i pe care intuitia populara o simte.

Aceste cete de lacuste insa nu sunt martori impasibili aistarilor de-aici, nici macar consumatorii linistiti ai griuluirominesc. Prezenta lore un flagel economic, Reactiunea im-potriva lor e cea mai legitima tresarire de autoconservare.SA nu ni se vorheasca de placide idei umanitare si de teoriiegalitariste garnisite cu flora retorice, as vrea sa vad un coltdin Englitera sau din Normandia cum ar suporta o asemeneapenetratie parazitarA... Indivizii nou-veniti s'au razletit cu ograba febrile in toate unghiurile ca o pecingine, aparatul lor,cumplit de afaceri s'a pornit in mijlocul unui popor patriarhalcomplect dezarmat:Rezultatul dupe citiva ani se vede : aca-:pararea obsoluta a comertului si industriei si deposedareametodica a stapinilor de sera. Orasele din nordul Ardealului, cupopulatia supra =Arcata de ace§ti calatori, au trecut in pro-prietatea lor. La aceste putem adauga §1 sinistra farsa cumult pomenitele nationalizari ale intreprinderilor de-aici,unde politicianit nostri cu inima in stomac s'au aciuit ca saltimprumute firma lor unor scopuri de exploatare strains inschimbul jetoanelor de prezenta... Mina in mina cu aceastarasturnare a valorilor a mers §i merge coruptia cea mai infri-cosata. 0 administratie inceptoare recrutata dintr'o socie-tate contaminate de relele razboiului a fost trecuta prin toateispitele stricaciunii. Un imens putregai s'a infipt aici, un teri-bil cancer care va trebui ars din radacina. Hotii si contra-bandistii de toate spetele mi§una pela colturi de strada sirasuflarea lor oh-Avila pe enorma distanta dela casuta secre-

406

tarilor comunali pins la cabinetele ministrilor isi adcue epirjo-ltd. grozav in toate fibrele statului proaspat...

Mai puneti la aceste pricini insirate in mod sumaf presa.dela Bucuresti, cumatra for sufleteasca care-i ocroteste s1-istringe la sin, iubindu-i peste capetele noastre. Cumpaniti in-fusiunea zilnica ce ni se face de batjocura grosoland a tuturoraltarelor noastre, imbulzPala acestor neofiti la toate ocaziile,amestecul for inoportun in chestiunile intime ale Ardealirlui,intrigaria for politicA.' de proasta calitate, indelicateta sigrandilocventa jignitoare...

Toate acestea au tras in cumpana si azi si miine. Instinctulmultimii anonime fara nici o doctrina s'a ridicat impotrivalor. Dela un capAt al tarii la celalalt milioanele de oamenis'au exasperat si acesti batuti ai norocului, cu beatitudineafor antipatica din vagonul restaurant on din toate statiunilebalneare, au inceput sa le cads pe nervi. Astazi au devenit opsihoza a masselor si sunt pe cafe sa is proportiile unei graveprobleme de guverndmint. Opinia publics se infierbinta dince in ce, cu deosebire de ideia ca populatia de bastinA a tariie orfana, fiindca simte cu durere, a celebrii oameni politicidin sinul ei si-au pierdut glasul in registrele consiliilor deadministratie ale bancilor dusmane...

lata realitatea miscarilor fascisto-antisemite. din Ardeal,spusa cu raceala obiectiva a unei expertize medicate.

Vor crede-o cei in drept si vor trage concluzii din ea, ve-nind cu masurile pozitive ale unei guvernari de mina tare,singura care poate remedia situatia ? li priveste. Sau se vormultumi cu cuvintari bine simtite si cu perchezite la domi-ciliu ? SA vedem. In orice caz aici fierbe cazanul si vintulsea din toate partite

Eu am spus adevarul neted Vara inconjur si MA reticence.Suport in liniste toate consecintele si nu mA misca de loc pu-toiul de insulte, ce vor pravali asupra mea energumenli uneianumite prese din Caitala, careia deocamdatA nu-I trindtdecit dispretul meu.

407

Dad dupa toate aceste se prezmta §1 cazul unei perchezithla domiciliu, o primesc §i pe asta, cu o singura conditie: sa selac& intr'o zi de Duminica, cind la circiumele din Ciucea biatataranime §i-ar putea infati§a pitorescul ei tragic, stoarsa dealcoolul preschimbat in arginti de pungi straine §i avare...

Ar avea cel putin un argument trecalor, ca sa inteleaga dere fierbe in tart...

408

Ora§e1e.

IAteunul din articolele sale iecente, d. N. lorga, dupa o vizittla CernAuti, subliniaza caracterul strain al acestui oradeslipit de orice ttaditie romineasca, §1 ramas in toate

rosturile lui neatins de influentele vizibile ale vietii noasirede slat.

D. lorga are perfecta dieptate.Capita la Bucovinei e inca in plenittdinea stigmatului aus-

triac §i ca suflet §i ca InfAti§are. Nimic din existenta noastrOnu iese la iveala mire zidurile, care-ti reamintesc aspecte delaLemberg sau Cracovia. Sufletete povestea e la fel. Lumea deacolo cade foarte departe de impulsurile pAmintului lui Ste-tan-cel- Mare. °rapt Cernauti nu e subt nici un raport o ema-natie organics a solului. Fiinta lui reoglinde-ite conceptiastapinirii austriace, care tindea salt creieze puncte de spri-jin prin improvizarea unor centre straine in inima populatieibastina§e. De aci infiriparea pripita prin orice mijloace a unelcapitale detapte de ansdmblu, de ad me§te§ugita incadrarecu infiltratii germano-semite imigrate. In acest chip, statu?ostil 4i infaptuia reteaua lui de dominaliune §i exploatare,nerezervind pe seama multimii indigene decit rolul de hin-terland contribuabil.

Chestlunea n'ar fi tocmai ingriptoare daca ar fi vorba nu-

4419

-mai de o situatie locals, care ar trebui remediata intr'un coltdin tara noua. Din nenorocire Irma, aprecierile d-lui Iorga,inspirate de Cernauti, se potrivesc aproape la toate ora§elemai de seams de pe teritoriul provinciilor alipite. Pretutin-deni geneza for e identica. In lupta cu guvernarea dumand,suprafata romineasca a Ardealului, Bucovinei §1 Basarabieia fost semanata cu pete de strainism, adapocturi parazttareale elementului dominant. Ele au fost §i-au ramas insule et-nice distincte, care §1 astazi prin toata structura for repre-zintA balastul trecutului. Dupa naufragiul protectorilor deTeri, resonanta de odinioara persists Inca. Dela Sighetul Mar-matiei sau Oradea-Mare §i pima la Tighina sau Cetatea-Alba., patrimoniul de veacuri at neamului suporfa aceste ecres-cente anormale, care sunt intr'o permanents tensiune surdac marele tot. Ori untie vei pune urechea sa deslit§e§ti cre-

<little i aspiratii, to vor isbi acorduri postume de demult, i

<Ina vei vrea sa respiri o atmosferd familiars va trebui sAtreci dincolo de bariera lor, la cel dintai sat care-ti da pece-4ea rasei. 0 statistics a demogafiei ornelor din provinciileunite, ne arata un tablou cu desavir§ire intunecat. Adaugatila aceste constatari triste, tragedia tirgurilor din Moldova,napadite de evreimea sporita necontenit, i veti avea adeva-rul in toata amploarea lui.

Realitatea, deci, care nu ne poate amagi, e ca traim tot prinformula istorica consacrata : suntem un podor de sateni risi-piti pe Intinderea acestui pamint. Ora§ele, redute necuceriteInca, le stapanese altii. Invaluirea for Indelungata §i miga-loasa e opera viitorului. Pentru moment not ne plimbam Inele ca oaspeti numai, in cele mai multe cazuri indezirabili.Firmele instalate pe pereti sunt adese o iluzie optics. Subt

--ocrotirea for se fac afaceri §i se urzesc planuri, dincolo de-rata intereselor noastre. Functionarii care ne reprezinta itidau de multe on impresia unor exilati aruncati la discretia,walului strain. Actiunea for e paralizata de pasivitatea publi--.-cului, a carui radiatiune morals Si intelectuala urmare§te obiec-

410

tive de peste granite. Infuziunea de romInism se indepline§tedeocamdata fragmentar §i fat% un plan metodic. Energiilenoastre dela tarn, dupd desrobire, au inceput sa se scurglspre centre, dar canalizarea for e lenta, fall deslantniri fu-multoase. Comparad cu navala strdinilor de dupa razboiu,a§ezati subt ochii no§tri in toate partite, ea pare a deveni totmai neputincioasa. SlAbiciunea cre§te zilnic, alimentata depropaganda strains con§tientA, §i mai ales de influenta disoi-vanta a presei subversive din Bucure§ti, care plimba pretu-tindeni alaturi de discreditarea voita a ideli noastre de stat,o incurajare constants pe seama oricarei tendinte ostile.

In astfel de conditii, e firesc ca ormele sd ne apara tot inipostazul for traditional, Mind populatiei rurale rostul dedepozitar suprem al destinelor neamurui. In mod global vor-bind, deci, burghezia la noi, prin diferentiarea ei de suflet §ide singe, is aspectul unei pAturi parazitare §1 nu indepli-ne§te o functiune specialA pentru Intarirea organismului na-tional. Cu toate aceste, ideologia curentd §i cu deosebire men-talitatea actualei guvernari, poartd semnul evident al intere-selor clasei burgheze, Iegiuirea prin aproape toate ramifica-rile ei clade§te pe acest temei, lasind la o parte rosturilemultimii dela sate. 0 grabs febrild de aranjamente indus-triale §i comerciale se distinge in preocupArile oatnenilor po-Niel la eirma, in vreme ce productia noastrA agricola stag-neazA, lipsitd de proteguire Si slabita de masuri vitrege. Prin-tr'un fatal proces de desradacinare sufleteascA, tot centrul degreutate al problemelor de stat s'a mutat la ora§, pierzinddin vedere a cladim pe un temei §ubred, §i ca urmArindaceste tinte e un paradox, once invocare a intereselor ratio-nale.

Consecintele acestei izoldri fatale, ni le-a dat trecutul petoata linia, In cadrul ingust al Rominiei de ieri, care opera peo suprafata etnicd unitara, fdrA greutatile prezentului. Negli-jarea satelor §i preocuparile pur burgheze au creat o situatiede desechilibru Interior care a culminat in atitea clipe tragice

411

ale razboiului nostru. A continua 'nsa acest sistem de guyer-pare, inseamna astazi a intari un rezervoriu de forte strainera inlatura orice putinta de asimilare din partea for §i -a des -chide intre sate §i orate o prapastie de rasa.

lath, de ce amaraciunea d-lui lorga, legitima pentru Cer-inauti, trebuie transpusa pe o raza mai larga, facind din eaun prilej de revizuire programatica a unei conceptii gre§ite §ide orientare roua in apararea nationals.,

412

Ica o raspantie noaa....

Dad ati urmarit cu oarecare atentiune opera metodicA de-destramare a sufletelor, intreprinsa de presa tinde-pendentab a honigmanilor dela Bucure§ti, ati vAzut de

sigur 0 printre multele insinuari zilnice cu care se zaplice§temultimea, cea mai proaspAtA este batjocorirea consecventain diferite forme a unui asa zis fascism rominesc.

De vre-o citeva luni incoace si cu deosebire dela biruintaIui Mussolini in numele unei protestAri nationale, ca printr'ocomuna indrumare programatica, cele mai multe redactii dinCapitalA §i-au pus de gind sA ridiculizeze permanent doctrinaactualului guvern italian. De pe malurile Tibrului au trans-plantat-o la Dimbovita si spiritul lath' at cetatenilor neofitise impieded neincetat'de ea. S'au inventat fireste in toatecolturile tarii : organizatii fasciste, se vorbe§te necontenit deispravile tor, se lanseazA pretinsele barbarii ale cite unuiofiter inscris in primejdioasa tagma, se pune la gazeta sperie-tura obisnuita a coreligionarilor dela Hu§i, §i acum mai inurma se publics cu mutt haz caricatura generalului Moriu,care, chipurile, ar fi un fel de §ef jovial at acestei ilariantemi§cari....

Care poate fi oare motivul unei asemeni porniri °stile,scone la iveall cu vreme Si WA vreme de catre antrepre-

413

*

norii mobili ai publicisticei noastre ? Intrebarea §i-o pun cuaiguranta cetitorii rautacioaselor note cotidiane. SA existeoare in realitate o repercursiune a nationalismului italian lanoi, un Inceput de fascism care se organizeaza §i amenintasa is in stapinire marina Statului ? SA fie intemeiate svonu-rile ea un pericol reactionar pinde§te din umbra, ale caritendinte legitimeaza temerile serioase din partea luptatorilorno§tri umanitarkti, intr'o ass de mare masura melt infiinta-rea unei *Ligi a drepturitor omului' e un act de prevederesocials §i politica din cele mai indicate §i din cele mai opor-tune ?

Raspunsul e un nu simplu §i categoric.Ca de atitea on §1 de altadata presa de bulevard minte cm

neru§inare. Teoriile curentului actual de gindire din Italiacu toata exteriorizarea lor sunt §i ramin o expresie particu-lar-a a solului, o manifestare specials a mentalitatii §i a tra-clitiilor locale. A incerca transpunerea lor brusca in impreju-rarile dela noi inseamna a-ti inchipui ca la poalele NegoiuluiIn Porumbacul de jos se pot improviza padurife de porto-cali dela Palermo. Nimeni nu crede in astfel de bazaconii.Prin urmare nimanui nu i-a trecut prin gind sa propage aidin mod serios fascismul lui Mussolini cu ritualul lui, ince-pind dela cama§ile negre §i pina la disciplinatele legiunicare defileaza cu zecile de mii pe via Appia...

Li bine, atunci de ce rodomontadele celebrilor patroni Fa-gure §1 Rosenthal, impotriva unor tulburari imaginare.

Raspunsul acl e mdi dificil §1 mai complicat; eu insa m'asIncumeta sa-1 schitez in citeva rinduri. Atitudinea numitilorlatifundiari ai scrisului rominesc e inspirata de precautiuneacare cade perfect in temperamentul lor. La din§ii printr'un.proces Indelungat de impulsuri atavice s'a desvoltat §i ascu-Iit un aparat de sensibilitate nervoasa cu totul specials, unfel de seismograf foarte fin care be da posibilitatea sa inre-gistreze primejdiile viitoare inainte de deslantuirea lor. Inmaterie de fried amintitii umankti sunt cum se §tie, fiecare

414

la rindul lui, barometre excelente §i irepro§abile. Ei deci nuofac altceva in toata sbirndiala for actuald, cu care cautadiscrediteze fascismul la noi, decit se sbat din rdsputeri *a,comprcmitd, inainte de a se intrupa, in mod evident o staresufleteascd reald §i existents in societatea noastra, un yakcare e pe drum §i azi-miine va cere cuvint, aratindu-§i pute-rile lui. Cele doud porodite de proroci strigd in toate partile-ss faca rost de umbreald pentru ziva de miine, cind slit Lase va strica vremea deabinelea...

Valul acesta este rede§teptarea ideii nafionale in rindurilenoastre

Rominia oricit de tardivca de obicei, dar nu se poate sus-trage sugestiunilor care au cople§it continentul in toate par-tile §i-au inceput sa agite aproape toate popoarele din veci-natatea noastra. Dupd lincezeala din prima perioada dedupA rdzboiu, cind o discordare generala a nervilor creiase oattnosfera factice §i iniesnea propaganda atitor lozince dizol-vante, rind pe rind echilibrul sanatatii a inceput sa revie, mo-rala transeelor s'a restabilit §1 deodata cu ea obiectivulpolitic pentru care s'a dat lupta pretutindeni s'a pus din nouin picioare. Dind la o parte §i pe viziondrii intempestivi aiinfratirii universale §i pe precupetii indulcirilor cu tabarainamica de ieri, principiul national in toata plenitudinea luispa infipt lards in con§tiinta maselor. Rena§terea savir§itgrabnic §i-o mi§care vie s'a produs purtind in tot locul pece-tea particulars a revendicarilor lansate sub bataia tunurilor.Ca de atitea on gt in acest nou curent de smitire, Frantadeschide drumul, urmatA de Lomprehensiunea repede a po-porulu italian indrumat de-o personahtate exceptionald §isecondatd pe rind de opinia publicA din toate statele underazboiul a sbiciuit instinctele multimii. E o reinviere vije-lioasa de energh care se revarsd din toate ungherele pe undes'a plimbat moartea odinioara §i supravietuitorii uria§uluicataclism cer cu hotarire rdscumpdrarea cit mai largd a sa-crificiului de ieri.

415

s'a

sa..

Ca lea pe care ne-am strecurat noi in epoca mai recenta se2.unoa§te.

Dupe implinirea hotarelor, stropita cu mult singe, a inter-venit o oboseala de plumb care a luat in stapinire psihologiacelbr multi. Moralul colectiv i individual a slabit i un mo-ment se pared ca nu mai este o tinta care sä planeze dinain-'sea noastra. In aceasta depresiune tot felul de fenomenemorbide s'au ridicat la suprafatd. 0 indulgenta vinovata infata pacatului a inceput sa ridice capul §i un spirit meschinde aventura s'a a§ternut peste societatea conducatoare. Micinegustori au umplut arena trivializind vista publica cu sgo-motul for sterp. Politica §i negotul au inceput sa se confundein vreme ce legendele se destramau pe rind i diferite marimi§i-au redus proportiile la adevarata valoare. Aceasta amor-leala cu slabiciunile ei a fost utilizata, fire§te, de catre dq--manii interesati §i grandoarea retorica a Rominiei Mari, s'apomenit, nui peste mult, cople§ita de o puternicd retea anga-jata la scopuri straine.

Reactiunea a trebuit sa vine §i la noi. Fie ca s'a comunicatvalul de peste hotare, fie ca este un act de proprie desmeti-ceald, lumea a pornit sa se smulga din letargie. Mi§carea ti-nerilor universitari e-cea mai eclatanta dovada a situatiei

zschimbate. Suntem in fata unei rede§teptari nationale, carenu e un apanaj al cercurilor studente§ti numai i ale careiuncle merg mull mai departe. 0 agitatie se simte in ceteleanonime, o susceptibilitate mai accentuate in interpretareaproblemelor nationale se anunta pe ici pe colo, $i -un dor deceva nou rascoleVe sufletele. Nu e, desigur, fascisrnul decare-§i bat "joc apa§ii de cerneala dela BucureVi, nuse maimutare§te o teorie de import, e ceva mai mult,e un inceput de vulcanism la noi acasa, care fagaduie§tepulsatii tot mat puternice. S'ar pared ca pentru prima oarsdela razboiu incoace orizontul se Insenineaza din nou gi suflulde idealism depe vremea Mara§e§tilor ne invioreaza iara§i.

*Ce va rasari din invalmaFala surds cu care pare a se vesti

416

furtuna, ce surprize si ce schimbari ne mai asteaptd? Se vagasi oare omul care sa inchege Inteo for activa aceastastare sufleteasca, marele animator at milioanelor scuturatede toropeala ? Va organiza el sanatoasa recrudescenta deenergie virila si pe ruinele formelor invechite va triumfa tintginci luminos si indrdsnet, sau totul e numai focul de paleal unui popor incepdtor la care senzatiile se alterneazd re-pede fArd consistentd si fara urinari ? Stint intrebdri la carenumai viitorul va puted rdspunde.

In orice caz, se intrevede la not o raspintie noun, pe caredetractorit fascismului o simt, dindu-si seama ca baraca forse va prabwi cea dintii maturat de uragan.

Din fericire insa pornirile obstesti nu pot fi stinjenite detribulatiile fiintelor parasitare, ale cdror gingli otravite inzile de desIgntuiri patimav ki morfolesc ura neputinciaa4MIA spor §i fdra consecinte.

'Ma de ce, nesimtitor la toate sburlirile dim prejur, avindamintirea vie a sfortdrilor de ieri si crezind in puterea edprimenire a neamului, credinta mea intrevede un apropiatsbucium purificator, trar4unt §i nemilostiv, ca toate forte*creatoare.

417

Mustnt ear* fterbe. ei

Cam se insultfi tara,

un ciudat obicei a prins, de o vreme incoace, la o seamsdin oamenii dela noi. StApiniti de nemultumirile lor,care in cele mai multe cazuri sunt de ordin personal §i

nu privesc niciodata decit mizeriile noastre de acasa, ei leproiecteaza dincolo de granita si sunt gata sa le etaleze cumare lux de amanunte, de cite on un strain isi intrerupe cA-latoria la Bucuresti pe dotfazeci si patru de ore.

Paraponisitii, la astfel de ocazii, iau aiere de victime §i seprezinta in fata strainului ca niste Robinsoni cazuri intre sal-batici, care in calitatea for de paratoneri ai civilizatiei si aiumanitatii sufar de toate neajunsurile. Mici politiciani rubi-conzi, care dincolo de vama Curtici n'ar insemna nimic pringreutatea for specifics, apar ca niste mucenici ai drepturiloromului si ai desrobirii universale. Gazetari ratati, plini depistrui si de transactii, predestinati prin bagajul for intelec-tual sa fie peste frontiers cei mai neglijabili anonimi, se ridicAin asemenea momente si fac pe censorii moravurilor din tars.*i unii si altii stint moralisti intransigenti, si unii Si altii numai pot de durerile neamului, si, fireste, ale omenirii in gene-ral. Fiecare injury Cara, dind asigurari ca sunt gata sA o ducala mai bine, cind fortele reactionare se vor fringe si bineface-rile libertatii se vor rev arsa si pe plaiurile noastre. Pins

49

atunci, zic ei, suspinind in paharul de §ampanie, trebuie Ablestemdm tot ce ne vad ochii imprejur §i sA ne plingem strai-natatii aleanul.

Cazul de acest gen al d-lui Guernut e recent §i in amintireatuturor.

Venit in Capita IA la invitatia unei societati inexistente, se-cretarul Ligii drepturilor omului dela Paris s'a impartd§it de ocurioasd. experientd. Toti cari 1-au primit aici n'au facut alt-ceva decit sail batjocoreascA Cara in cuvintul lor. Vd rea-mintiti discursurile d-lor Mille, Dobrescu, Costaforu, cu careprimeau pe oaspe la banchetul dela gradina Suzana I Ei vor-beau cu totii de un pamint nenorocit, plin de .lacrimi §i desinge, pe care s'a intimplat ss descinda marele strain. Dintiradele ilu§trilor ref ormatori, Rominia apdrea ca un biet fur-nicar intunecat, mult mai trist decit patria lui Abd El Krim,bund oars condamnat unei anihildri lente §i sigure. Glasulfor desnadajduit rasa sd se inteleagd, ca numai din§ii sunt torteaprinse in aceasta besnd stupidd, §i ca un aju or cit mai grab-nic se impune din luminatul occident, care sd intervie pentrua salva un petec de umanitate primejduitd.

Aceasta tinguire meschind §i desonorants a devenit un cli-seu de Coate zilele in admirabila noastra presd, care cu drept;cuvint ki zice independentd, fiindcd nu depinde citu§i de pu-tin de nici o coardd a sufletului rominesc. Eminentii antrepre-nori dela gazeta abia a§teapta prilejul ca sA ne acopere deinsulte. S'a dovedit din nou obiceiul consacrat, cind cu ex-cursiunea d-lui Guernut, §i s'a manifestat mai proaspdt deu-n:Azi, cind cu congresul international de chimie tinut to Bucu-re§ti. In cele mai multe ziare savantii, de astAdatd, au fost pri-mill cu accente de jelanie pentru multele suferinti care ne-aucazut pe cap...

Nu §tiu ce vor gindi ilu§tri oaspeti, de citeori citesc acestep3gini stropite cu noroi. Daca sunt oameni de§tepti, de sigurisi dau seama ca au in fata for sau fiinte inferioare, sau hi-divizi interesati, cari fac cu ochiul dintr'un sentiment perfid

420

..

fl

si perfect explicabil. Daca sunt mai putin inteligenti, atuncicred in baliverne si intorsi la casa lor, multiplied si ei in-juritle.

Un lucru e cert : not aici nu ne mai speriem de aceste retetedemodate. Tot santajul care s'a faeut cu strdinatatea nu maiimpresioneaza. Oricum se insults Cara, ea isi merge inainteacelas drum croit de o predestinatie care e expresia framin-tarilor sale interioare. Daca strainii sunt trasi pe sfoard sicad in cursa acestor umanitaristi de profesie, cu atit mai railpentru ei ; intrucit ne priveste, not bastinasii ne vedem detreaba, cu ochii atintiti mai mult spre durerile dinauntru decitspre judecAtile din afard... .

Odata si ()data tot se va face lumina, si numai slujitoriionesti o vor puled astepta cu fruntea ridicata.

421

PPOCCIPOPII umanitatii.

Osects noua care ne-a napAdit in timpul din urea : pro-curorii umanitatii....

Dela razboiu incoace a aparut aici pe orizont acesspecial prototip at occidentalului, care vine sa controleze ase-zarea noastra de Stat. Recrutat de obicei din tArile aliate, a-vind in pasirea lui ceva din indrazneala legitimate prin inti-mitatea relatiilor de ieri, noul oaspe descinde la Bucuresti cuprerogative necunoscute in Rominia de odinioard. El vine sAse informeze, sA ne face intrebAri, sä fixeze raspunderi sausA imparts sfaturi. Eticheta sub care se prezinta difera dincaz in caz : sau invocA Liga Natiunilor, sau Liga DrepturilorOmului, sau Asociatia mondiala a adventistilor dela ChicagoIn Coate imprejurarile eminentul ambasador are aierele unuisever judecator de instructie, care ancheteaza si inseamna incarnet, raminind ca verdictul sA si-I socoteasc.A la urma,clupa ce va ft reintegrat la masa lui de scris. Totdeauna ilus-trul voiajor ne vorbeste in numele umanitatii si al princi-piilor de dreptate imanentd. CateodatO it intereseaza stareaminoritatilor, alteori manifests preferinte pentru regimul cut -telor sau pentru problema Basarabiei. E o intreaga falangade asemeni cercetatori gravi earl isi trimit cartea de vizitaministrilor in cei sapte ani din urma. Oficialitatea noastra i-a

423

.

prima pe toll cu aces exces de europeisni, pe care politeta on-entald it plaseaza in raporturile cu lumea civilizatd. Au lostacoperiti de onoruri, dela icre negre pand la discursuri gran-dilocvente, s'au impartasit de toate bunatatile. Rezultatul sestie: dupd doud luni dela plecarea din lard, ne-am pomenit cuu conferinta la Paris sau cu un raport intr'o gazeta din New-York, in care oaspele ne is foarte de sus si da solutii sumarestrainatatii asupra chestiunilor de existenta din Romania....

Cunoastem deci tipul si procedeele. Si unul si altul, spu-nind adevarul, ne-au cam plictisit. La urma urmei, prieteniein dreapta, alianta in stinga, toate bune, vechea noastraKlolatrie pentru Apus ramine nestirbita, dar acest sentimentde epitropie pulverizat in nenumarati controlori e cel putindezagreabil. Dincolo de toate clauzele tratatelor noastre in-ternationale; e constiinta normala pe care-o avem ca suntetustapini la not acasa si o elementary demnitate nu ne ingaduiesi flirt priviti ca o tara minors, asupra careia se pot repezitoll diletantii cu sugestiile for improvizate. In definitiv potsi fie la mijloc intentii bune, dar gramada de emisari carevine sa ni le propage nu e maniera cea mai delicata de-a cereascultare.

Acum de-o vreme incoace lucrurile s'au complicat si maimult.

Domnii cari ne cer ospitalitatea sunt pe fata reprezentantiiunor idei ostile noun. Ei nu mai yin in calitate de prieteni, cide adversari ireductibili. Credintele li se cunosc, si din mo-mentul in care coboara din Simplon pita la urma sunt ac-centuate la venirea for in lard. Ei apar ca emisarii unorcurente destructive si se grabesc sa le inteteasca pe-un solunde n'au avut inca un rasunet puternic. latd cazul celor treiprocurori comunisti, sositi pe rind la Bucuresti din ordinulMoscovei : d. d. Guernut, Torres §i Barbusse. Cite si trei auavut aceeas conduits. Adepti declarati ai lui Lenin, s'aucrezut indreptatiti sa faca investigatii aici. Atitudinea for n'alost a unor observatori obiectivi. Politeta cu care au lost

421

primiti au escamotat-o, ca sali permits agitatii subversive.§i sa ia contact cu elemente indrumate de aceea§ doctrina.Cei doi dintii, intor§i la Paris, s'au achitat de programul ini-tial §i ne-au Injurat deabinelea. Al treilea s'a prezentat §i ella Chi§indu cu o suits de bol§evici, sa influenteze judecata inprocesul rebelilor dela Tatar-Bunar.

Rezultatul s'a vazut. Guvernul §i-a aplicat vechea retetamo§tenita : receptie, bufet, discurs, etc. Opinia publics Insa areactionat. Sensatia de protestare a multimei s'a transformatIn revolts §1 distinsul romancier, d. Henry Barbusse, a avuro muzica neplacuta in fata hotelului ,Athenee Palace

Ce e de zis aici ?Vorbe simple, vorbe pe cit de potolite pe atit de catego,

rice. Ne-am saturat de ace§ti advocati ai umanitatii. Pe citde mult suntem dispu§i sd examinam in mod abstract toateformulele intelectuale pe care evolutia omenirii le rascole§tede pretutindeni, pe atit de intratabili suntem intra muros.Aici judecam noi, hotarim noi. Libertatea de actiune ne-arn-rascumparat-o, slava Domnului, destul de scamp. Nu vrerns'o parasim nici un moment. Ltd sentimentul ob§tesc de caretrebuie sa tie seama oricine trece la vama Curtici. Cit despre-voiajorii idealului moscovit, oricite romane ar avea la ac-tivul lor, ei se isbesc aici de con§tiinta militants a unui poporIntreg. Ideia nationals e la noi supremul rezon at vietii deStat §i in acela§ timp digul de fier care . opre§te barbaria a-siatica in revarsarea ei. Suntem perfect legitimati cu rostulnostru §i orice alts interpretare ne e inoportuna.

Cine vine sa violenteze aceasta stare sufleteasca, astazidnd Inch miroase a mort, dupa opt sate de mii de cadavrerasletite dealungul Orli, pentru triumful unei idei, ia atitu-dinea unui incon§tient, ratacit intr'o casa mortuary cu palariape cap §i cu tigara In gull. Acest oaspe nepoftit, iertati-ne,d-le Barbusse, nu are nici pietatea pentru durerea altora, niciindeajuns intuitia interesului, cum s'ar zice de pielea proprie

Una din cele dog lipsuri it va pedepsi negre§it

ins

Ra'spans anon PPO00Cari.

Cetitorii gazetelor de bulevard din Bucuresti, raspindite cao pecingine pe toata suprafata tarii, au Inregistrat, desigur, ofensiva metodica deslantuita asupra subsemna-

tului. Sunt luni de zile, de cind ma gasesc in fata acestui spec-tacol destul de obisnuit Ia nol, dar foarte instructiv in acelaLimp care nu poate scapa analizei, fiindcd se Vie, toate des-coperirile utile societatii, trebuiesc incercate mai Intiiu pe ris-cul propriu. Presa ce -Si zice independenta, ma face sa resimtla tot pasul disgratiile ei. Sgura cotidiand a calomniei pecare o varsa rotativele din strada Sarindar, m'a luat Ia tintacu o inversunare necunoscuta Inca. Zi cu zi, pe multe gamesi pe multe coloane, ma striga corul honigmanilor, stridentca un bazar oriental si cu acea sonoritate patetica pastrataca o resonanta tirzie, probabil, dela trimbitele biblice de subzidurile lerilionului. Nenumarati apasi de cerneala, care istfardeaza pistruile cu to miri ce pseudonim sterpelit din cro-nica lui Neculce, se impiedica cu vreme Si fail vreme defostul poet, dindu-si silinta sa-I treacd in constiinta dea-proapelui ca pe cel mai mare rau-facator al zilelor noastre...

La dreptul vorbind, acerba campanie de denigrare a exis-tentii mele, ma lasa absolut rece, ca ghiata si nu mi se pareinteresanta nici prin consecintele ei asupra opiniei publice.Personal, slava Dornnului, n'am simtit Inca nevoia nici a Lau-

-41-5-

delor interesate, nici a tacerii cumparate, asa cg intre mine $id. Blumenberg dela gazetg, sunt cam tot acelea$i raporturi cariexists intre steaua polard vanzatorul de haine vechi delaPodul-Iloaiei. Lumea dela noi deasemenea, amine tot maiindiferentd la sinistra chelglgiala a scribilor inchiriati, cartau uzat toate adjectivele $1-au ostracizat bunul simt din ga-zetarie. Subt aceste raporturi, deci, latnuririle sunt inutile $iorice discutie e de prisos.

ste insa un punct tenebros care merits sa fie elucidat,fiindca se degajazg din el o specials mentalitate vrednica delimpezit in fata tariff. E acuzatia de antisemlism huliganismcu care sunt gratificat in lunile din urma, de catre indraznetiiintreprinzatori ai tiparului. Actiunea publicisticg, desfa$uratila aceastg revistg, e prezentata ca un monument al urii de rasa

autorul ei ca un spirit ingust, refractar la ideile umanitare$i de progres. Cu-o ciudatA nevroza invinuirea se trece dingurg in gurg, cunoscuta ipersensibilitate semitg se agitgdin viziunea ei colorata se desfac fel de fel de prapastii.

fiind lucrurile, sg examinam realitatea Sff sa vorbimdeschis. Operatia e destul de u$oarg sff adevgrul se poate des-prinde repede, fiindcg cetitorii Tariff Noastre an putinta se con-troleze acest bilant rezumativ al unei activitati publicisticede-aproape doi ani.

Care ne-a fost, deci, in acest timp dogma calauzitoare, laadapostul cAreia s'au desfavrat in mod programatic credin-tele unui mAnunchiu de intelectuali ? Caietele noastre sgptg-minale o certified si-o pun la indemina oricui. Dincolo debariera unei politici de partid, dincolo de raza unor interesede clase sau de persoane, noi am afisat dela inceput proble-mele man ale vietii de Stat, grija permanents de-a [AstraneVirbit un patrimoniu rascumparat cu singe $1 de-a inchegaintro unitate indisolubilg o mo$tenire cercetatg incg de ma-nifestarile postume ale stapinirilor darimate $i-ale influen-telor culturale disparate. Unicul mijloc menit sg asigureisbincla definitive ne-a apgrut din primele momente un crez

428

si

1

gi

si

s

Asa

o

national bine tixat, ideia cohesiunii noastre de rasa, senti-mentul precis al diferentierii etnice care introdus in toateconstiintele s'a afirmat pretutindeni ca cel mai puternic ele-ment alcatuitor de Stat. In aceasta religie, de care se leagainsasi existenta sau prabusirea politica a rominismului inperioada actuala' de acute sguduiri continentale, not ne-amhotarit sa crestem prozeliti fanatici. Am pornit, deci, pe-undrum cu tel precis si-am subordonat scopului final once na-zuinta. Fireste, am inlaturat obstacolele ce se iveau si-am fostnecrutatori cu orice tentinta subversive venita de ori-undevoita sau inconstienta. Criticisrnul nostru, blind cite odata,crud uneori, dupe cum cerea trebuinta clipei, s'a ridicat ca-tegoric la toate ocaziile si in toate cimpurile, fie ca disecaneputintele pulitice ale d-lui Iu liu Maniu si plivea reminis-centele Budapestei din retorica conducerii partidului na-tional, fie cal punea la local ei o pornire inoportuna de bol-cevism din Basarabia

In aceasta opera de inchegare morale §1 intelectuala a so-cietatii noastre primejduite, am constatat mai multe impedi-mente din partea unor fenomene ingrijitoare sau atitudini sus-pecte cu care elemente ale evreimei a§ezate la not ne-au atrasluarea aminte. In fata lor, ce era mai natural, decit sd nespunem cuvintul cu francheta ,de toate zilele ? Era aceastalibertate de opinie un drept pe care ni-1 acordasem dela in-ceput Si pe care exercitindu-1 in contul d-lui Alexandru Vaidabunaoara, niciodata nu ne-a trecut prin minte sa-I sacrificarnde dragul cetateanului !tic Goldenberg si-al cumetrilor du-misale..

Am vorbit, deci, raspicat si in aceste chestiuni de interespublic, avind cugetul onest si liber de once reticent& mes-china. Cetitorii ne sunt cele mai bune marturii, acum clnd berezurnam aid si le categorisim dupli numar, dindu-ne peamaca acuzatorii nostri sunt perfect familiarizati cu cifrele.

lata-le1. Am cerui o presii romtneasca, indrumuta in sp,rit naiional,

429

chemata sa faca pedagogia maselor in epoca de adolescentafragila a Rominiei unite. Am aratat ca nu d. Honigmann fi allBlumenfeld oare-care, e cheinat sci diriguiasca opinia publics lanoi. Am dovedit ca aceaski sarcinci revive acelor Romini de bas-ting care sunt inzestrati cu echilibrul sufletesc qi cu pregatireaintelectuala, garantli faro de care gazetele degenereaza in in-treprinderi de specula lipsite de nationalitate qi ideal.

2. Am demonstrat primejdia cligelor internationale furiptein arta §i literatura prin intermediarea unor oaspeti grabitiqi-am preconizat cultul traditiei, ca un contrapunct necesar peseama !Indira unui popor, care vrea puie in valoare fru-mosul sau specific.

3. Am atras atentia asupra strainilor care ne-au navalit tamin num& exorbitant, schimbind raporturile noastre demogra-fice, tulburind viata economics Si propagind coruptiunea. Amcerut trecerea peste frontiers a evreilor care in sensul trata-,tului de pace nu sunt cetateni.

4. Am desvelil farsa ridicola a aqa zisei nationalizari econo-mice ain Ardeal, prin care diverse intreprinderi financiare sauindustriale, subt firma schimbata, adapostesc pe mat departe:interese straine §i servesc scopuri ostile noun.

5. Ne-am ridicat impotriva interpuqilor bancari, camera po-litici prizonieri at finantei, care le stinjenqte libertatea deactiune in problemele de Stat.

6. Am apcirat migarea nationalci a studentimei romine delaUniversitatile din taro qi-am cerut o ocrotire corcispunzatoarepentru generatia noastra intelectuala de mime.

Aceste sunt chestiunile in care-am atins ping astazi roluielementului evreiesc, combatind exagerarile frivole, cerind inschimb lealitate, bun simt §i moderatiune. Mile de oameni

430

sa-qi

care cetesc revista noastrl, pot rasfoi colectia si pot confirmsadevarul. Antisemitismul ca doctrine, cu conceptia lui binedeterminate, cu ideologia bine cunoscuta, prin care se preci-zeaza raporturile politice, sociale §1 economice ale evreilor inviata de Stat conform unor speciale indicatiuni, atitudineamilitants crestina in opozitie cu tendintele de universals ex-pansiune a judaismului, n'au vazut lumina nici macar in cloudrinduri ale acestei gublicatii. Totut s'a restrins aici, cel putinpina in momentele actuate, la apararea ideii nationale si lainlaturarea obstacolelor principale care-i cadeau in cale.

Ei bine, care ne-a fost rasplata pe urma acestor apostrofepe cit de legitime pe-atit de masurate ?

0 seams de reprezentanti ai presei semite s'au insarcinatsa-rni des raspunsul, neputindu-mi ierta crima de-a fi indraz-nit sa cer un amvon, acolo unde ei-au instalat o taraba. Ri-posta acestor milionari unsi cu Coate unsorile globului e ca-racteristica. Au tinut ei de forma macar sa vie cu-o justificarede principiu, ca sa-si explice rostul ce le contestam in con-tactul cu opinia publics ? Au pastrat tonul de cuviinta al ce-tateanului neofit, au avut discretie de musafiri, on gesturepotolite de aventurieri supra-satui ? Au respectat baremdistanta care-i desparte dun scriitor al tarii, sau si-au fm-pus rezerva pe care trebuia sa ]e -o inspire situatia unui omcu oare-care radacini in trecutul politic al neamului ? Cetiti,.vs rog, exhibitiile lor, ca sa vedeti unde au ajuns! Cameni;.acestia intr'un val de impertinenta idioata, pierzind cu totulsimtul proportiilor realitatii, ultInd si cum ii chiamape ce lume traiesc si-au dat drumul si-au introdus in ziaristicadesagreabilul chiot behaitor de lavra jidoveasca. Cu-o salba-tica intoleranta s'au ghemuit in vizuinele for ca un docu-ment teribil at intervertirii tuturor valorilor din biata noastratars, Albert Honigmann a ajuns sa declare 4arlatan, pe sub-semnatul. 0 solidaritate de sects i-a adunat intr'o singurdtabard pe toti industriasii calimarei, ei tips, insulta, se strimba,.calomniaza Si tiparesc zilnic incomensurabile porcarii. Apli-

431

§i-al si

si,

cindu-mi eticheta comodd de antisemit, ei se cred la largulfor §i ascunzinduli negustoriile dupa paravanul lozincelorlimanitariste, cu buzunarele pline, fac cu ochiul spre cele cinci-continente, popula-rizind la Kalkutta §i la Chicago persecu--tiile evreilor din Tara romineasca.

Platesc scump, o marturisesc, indrazneala de a nu fi ac-ceptat lard murmur succesiunea d-lor Fagure-Rosenblat la

tributiile raposatilor Eminescu §i C. A. Rosetti.Aceastd intoleranta insa nu se margin 'te numai la ofici-

nele vizate. Ea pare a fi cucerit cercuri mai largi in evreime.Ecoul celor citeva probleme atinse de Tara Noastra, mi-aasigurat o atentiune mult mai complexa. Iata d. e. o revistiHasmonaea, care apare la Bucure§ti in anul al qaselea, avindcasa ei proprie in strada Lipscani nr. 90 (Casa Hasmo-naea-ei.), al carei voluminos numar recent mi-I trimite-un'cetitor, supraliciteaza pe cincizeci qi ,Fase de pagini pe emi-nentii stili§ti dela Lupta §1 Adevcirul. In admirabila publicatieperiodica, la care scriu d-nii: Taubman, Rotenberg, Reisen,Menclahl Mochem Sfurim, Zitrom, Birnbaum, Mendel, Drim-mer etc.... cum se vede toti literati romini de pur singe, pe-ovasta suprafata se da lupta de emancipare a evreimii la noi.Coloanele batdioase ale pomenitilor domni lovesc in dreapta$i in stinga. Ele nu cruta de pilda nici pe mitropolitul primat,pe care-I infiereaza in articolul Antisemitism metropolitan.,subt cuvint ca intro pastorala greediteazei infama legend& a

-evreului circiumar. §i-1 acopere pe inaltul ierarh de bineme-Titatul for .desgust sufletesc.. Intrucit ma prive$te personal,inimoasa revista literara imi face portretul in termeni lapidari,din care reproduc urmatoarele: .Ne repugnii sa vorbim de

.acest compromis ignobil personajiu, dar vrem sa notompentru ilustrarea mentalitatii donzinante in secolul al XX, inCara romineascci, ca acest nou maniac ivit pe firmamentulhuliganismului rominesc se face forte sii deslcintuie in.scurt timp noutt urgie antisemita peste cuprinsul WitAm spus a este semnificativ, cad facem constatarea ca. mat

432

gi

este posibil asteizi, set se poata gcisi intr'o Cara un om, care dinura sa bestiala set -qi facet un postament politic pe care

a§eze conceptiile sale barbare. etc.Cetitorii pot judeca acum, dupA aceste probe, o mentalitate

particulars, curioasa, care pare a se intinde in anumite col-turi ale populatiei evreesti din tars. Recolta de injurii pe urmaproblemelor ridicate la Tara Noastrcl e un pretios invatA-mint. Pe mine, fireste, ma deranjaza foarte putin imunduljargon imbalat de trivialitati, nu e indiferenta Ina starea su-fleteasca in care se gasesc acesti oameni, pe seama cgroracinci ani au Post deajuns, ca dela obedienta genuflexiunilor deodinioara set treaca la cea mai sgomotoasa obraznicie. E oevolutie de-o remarcabila viteza, din care se pot trage inte-resante concluzii. Dupa-cum s'a vazut in atitea rinduri, fe-ricitii calatori cari au facut popas la noi in Cara, se cred in-vestiti cu-o particulars imunitate. E o psihologie ciudata,brodatA pe-un fond de cinism profund antipatic. Neastimpa-ratii Ahasveri, a doua zi dupA-ce si-au pus hirtiile in regula;se socot indreptatiti sa-si plimbe privirea indiscretA in Coate

El striga and noi stam mull, cufundati in pioasa tA-cere, ei scriu cu scuipat unde noi scriem cu singe, ei scot limbain fata altarelor noastre. Ei batjocoresc pe Dumnezeu, ei ridde asezamintele strAvechi ale autohtonilor, insults pe Rege siarunca cu noroi in fruntasii tarii. Cind insA cineva fi ia, fru-mu§el de guler, ca sä le potoleascA stupida clamoare de bilciu,atunci yin cu .Liga drepturilor omului §1 se constituie indescendenti directi ai enciclopedistilor francezi. lar dad in-timplarea vrea ca vre-un indigen plictisit sa ridice glasul sisa comprime in doua vorbe rostul parazitar al cutarui -ho-nigman, atunci indigenul o pateste ca subsemnatul ; e declaratantisemit si asvirlit oprobiului universal ca un dusman alcivilizatiei.

E incontestabil o stare de suflet ingrijitoare acest sbuciumpatima§, care in aceasta formA exagerata se iveste pentruintiia-oars la noi. SA fie oare un reflex at unei generale re-

433

ldustul care flarbe.. 2S

partile.

sd-si

surectiuni semite pe nrma marelui razboiu, pe care s'ar pares6 o anunta diversi observatori ai transformarilor post-be-lice ? SA fie o consecinta a acordarii drepturilor politice de-aici, salty] pripit dela situatia de err, care-a dezechilibrat inmod trecator anumite firi predestinate disarmoniei ? SA fietin fenomen de suprafalA, sau un preludiu numai al unui railorganic care ne rezerva Inca sbucniri vulcanice? In orice cazne gasim in fata unor manifestatii morbide, menite sd fie irtLirinte si sanatatea viguroasa a poporului nostru va gasi mij-locul, mai curind sau mai tirziu, sä remedieze raid. Intrebareaeste insd, data n'a sosit momentul, ca din sinul evreimei In-sa§i sa se ridice mintea ponderata a acelora care de maimulte generatii s'au adapostit pe primitorul pAmint rominescsi sä calmeze anurflite porniri pernicioase, propovAduindLumpat §1 cuviintA pentru pacificarea atmosferei si norma-lizarea raporturilor de viata?

Nu mai incape indoiala ca, in aceasta luptd de orinduire aVetii de stat, not vom uni straduintele noastre §i pe mai departcu toll aceia cari vor propaga preceptele unui crez national§i vom merge inainte urmarind un program, pe deplin con-§tienti ca stAm pe-o baza morals solida.Poate nici nu e nevoesä mai amintim pentru toti citi ne cunosc, ea dupa adversiti-tile aspre ce-am intirnpinat in cale o viata intreaga, nusuntem citusi de putin dispusi sd cedAtir terenul unor marunteaparitii gelatinoase, pe cari condeiul nostru 1e va reintegrau§or in obscuritate.

ldeia consolidarii de Stat va indruma ca §i pins acum exi-gentele noastre.

Cit despre presa honigmanilor care spurcA constiinta pu-blica si otrave§te lumea, not ne insdrcinam s'o amutim dea-binele. Ne dam perfect seama de revolta bunului simt romi-nesc §1 avein ac de cojocul ei, sau cum s'ar zice in limbajul decirconstanta al zilelor noastre, caruia ii adauglim §i nota pro-feta din Testamental 'realm : AdevAr, adevar zic voud,vine untul de ricind 1

*24

'

Itectia lui Hindenburg.

In mdcinisul cotidian al politicariei mdrunte, care preo-cupd de obiceiu spiritele la noi, nu e bine sd pierdem dinvedere cu desavirsire perspectivele largi, de uncle, tre-

buiesc judecate frdmintarile hotAritoare dimprejurul nosfru.Recenta alegere a lui Hindenburg in scaunul de presedinte

al statului german, e actul de cea mai covirsitoare impor-tanta politica din cite s'au produs pe continent in perioadade dupd semnarea Oa Europa de dupd rdzbotu, sbuciumatade atitea curente de idei, care erau zestrea fatald a transeelor,e sguduita in sfirsit de reaparitia pe teren a bdtrinului ma-resal prusac, ca de-o puternicA manifestare vulcanicd. 0bruscd limpezire de atmosferd va trebui sä intervie pe urmaacestui eveniment. Sunt cunoscute fenomenele de psihologiepostbelica, care s'au abdtut cu oboseala for in sufletul lupta-torilor de ieri. Un val de morbideta unanima s'a lasat peruinele incderdrii universale, plin de intrebari si plin de in-doiald. In aceastd stare de depresiune care 'Area a lua instdpinire deopotriva si pe biruiti si pe biruifori, tendinte sub-versive au inceput sA-si facd drum pretutindeni si sd scoatacapul in mdsura in care societatea era mai mult sau mai pu-tin bolnava. PrdvAlirea sinistrd dela Iioscova, cu toatd pe-cetea ei apocalipticd, nu era decit sbucnirea locald a unei

466

epidemii de caracter continental. In realitate boala era gene-rals, si primejdiile ei le fixa numai gradul de rezistenta atorganismelor diverse.

In aceasta volbura haotica, s'au eclipsat insa§i valorile ini-Vale care au determinat imensul cataclism. Principiul national,cu toale consecintele logice de care s'a inspirat ideologia mo-derns si care a prezidat grozava varsare de singe, iesea um-brit din proaspata configuratie morals. Cu deosebire in tarilevictorioase, care si-au atins obiectivul unor speciale reven-dicari, disciplina gindirii patriotice, in sensul conceptiei tra-ditionale; a suferit grabnice rectificari. Spiritul public dinFranta, care a fost totdeauna cel mai sensibil receptacol atfluctuatiunii de simtire, a facut sa se resimta mai evident nouastare de lucruri. Dela razboiu incoace, impulsurile umanita-riste au revenit consecvent pe primul plan, reabilitind vechiporniri generoase si indrumind constiinta obsteasca iarasdincolo de limitele egoismului national, consfintit prin apro-piatul botez de singe. Cu o repeziciune pe care n'o justifieddecit elasticitatea vinjoasa a acestui admirabil popor latin,s'au repus in circulatie idei §i oameni care pareau a fi dispa-rut pe multa vreme. In aceasta evolutie pripita, nu numai cas'au ridicat la suprafata uneori elemente improvizate §i in-tempestive, dar, ce e mai gray, s'a atribuit si statelor invinsedin vecini, aceea§ resonanta sufleteasca, §i s'au faurit in te-meiul acestei presupuneri diferite formule de reconcilierepentru ziva de miine.

Acum vine Germania sa des o formidabila desmintire con-vingerilor gre§ite ce s'au urzit pe socoteala ei. Fostul imperiuse Infatisaza cu un particular ritm de simtire, diametral opusevolutiei din Franta. Oricit de crud lovit prin catastrofa mili-tara, patrimoniul de ieri al imparatului exilat, agitat in pri-mele momente de grele perturbatii economice §i sociale, s'adesmeticit din toropeala §i in loc sa-si canalizeze energiilespre o alvie internationala, cum se credea de unii, §i-a reluatiara§i firul unei continuitati istorice. Germania s'a intors, sau

436

mai bine zis, n'a ie§it nici o clips din oga§a mentalitatii celordin urma patru decenii. Infanta pe cimpul de lupta, in besä cadA prada desagregArii, spre care ar fi putut impingadesnadejdea, Cara lui Wilhelm reapare tot in armura cea greaa viselor sale imperialiste, ne§tirbite de infringere.

In aceasta privinta, alegerea mare§alului Hindenburg, e ceamai eclatanta doyen. Spiritul german §i-a reconstruit arse-nalul lui moral de dinaintea mobilizArii fatale dela 1914. Elreinvie cu toata stralucirea lui greoaie §1 amenintatoare. Insilueta masivA a idolului dela Tannenberg s'a cAutat incarna-tie cea mai reprezentativa, pentru a semnifica lumii revenireala meta Suntem in piing rena§tere germand, cu toate atribu-tiile cunoscute, dela cutropitoarele imnuri ale muzicei wag-neriene §i ping la consecrate conceptie de expansiune colo-nials nemteascA. Milioanele de voturi care au ie§it acum laurns cu numele mo§neagului incremenit in enormele §i anti-paticele statui de lemn, sunt tot atitea certificate ale acestuiadevar.

Hindenburg da o lectie Europei, brutala §i binefacatoare.Vechiul catechism al principiului national ni-I reinvie cu

Coate rigorile lui, acest Wotan intunecat. Ca un puternic §inea§teptat pumn in obraz, el rede§teapta din adormire uma-nitatea, care in con§tiinta lini§lei depline i§i ingAduise luxulunor exercitii de laboratoriu. El inaugureazA o perioada nounde trezire, in care atitia apostoli inoportuni ai infrAtirii uni-versale vor reintra iara§i in obscuritate, pentru a face sA serenasca vechea tabla a valorilor. Din umbra mare§alului seinalta spectrii ce dau navala pretutindeni. Ei plimbA sugestiu-nile revan§ei §1 desgroapa sunetul de otel al monarhiei sus-pendate : un memento a drama nu s'a sfir§it, cg un act noue In elaborare, §i ca in examenul ce va sa vie se vor platiscump slabiciunile prezentului....

Vor InvAta toti din lectia lui Hindenburg, §i adversari §iprieteni. Cu remarcabila lui supleta, Parisul va §ti sA reac-tioneze la spovedania politicA a poporului german. Cine va

437

so

trebui, insA, sä priceapA in tolte consecintele lui acest act sisA se conformeze lui, suntem nM, tarile a caror reintegrarerecentA, s'a savirsit toc nai in puterea acestui principiu natio- ,nal, proiectat astazi deasupra lumii cu atita indirjire in-grijitoare.

Secretul nostru de existents e in acest crez, nu trebule s1-1uitam ! Traim sau cadem cu el, in traisura in care vont fi instare sa-1 instapinim in constiinta tariff.

WS

betea de autoritate.

Vorbeam deunAzi cu un prieten care se intorcea dinteo c1.,latorie Ia Chisinau, in Basarabia. Rascoleam impreunasante de peste Prut si nu stiu cum, mi se pArea ca ves-

tile pe care mi le aducea el, veneau de undeva de foarte de-parte, si imi inchipuiam, a acum dota mii de ani, Ia Roma,cam la fel trebuie sa fi fost convorbirile intre cutare cetaceanlocalnic si vre-un nepot de proconsul venit acasa din boga-tele cimpii ale Siriei. Amicul meu imi relata intimplari ciu-date, potrivite cu un colt de colonie din miraculosul orient.Imi povestea de bunatatea si zapaceala poputa(iei indigene,de navala aventurierilor ridicati pe spinarea ei, imi mat&exemple de imbogatire fantastica din partea intrusilor, si-misemnala paralel cu fierberea launtrica, primejdia permanentscare ne paste la frontiers. Tabloul zugravit de dinsul era Inadevar intunecat si nu se deosibea de cliseul uzat al tuturorexploatarilor coloniale de demult, decit prin amaraciunea pecare-o !Asa in urma, fiind in joc nu o semintie barbara, ciniste bieti oameni rupti din sufletul nostru. AsculOdu-1 piacila sfirsit pe indureratul observator i-am pus intrebarea, dacan'ar putea comprima in cloua cuvinte pricina raului, ca S'qintelegem cu totii si sa ne patrundem de ea. Pricina e evi-denta, mi-a raspuns el imediat, Basarabia n'are stapin.

439

Explicindu-mi situatia cu deamanuntul, prietenul meu mi-aaratat ce crede. Dupd parerea lui, acest pamint e orfan, lipsitde indrumare si ocrotire, pentru ca nici o personalitate deseams nu exists la not care sd se devoteze destinelor celortrei milioane de oameni dintre Nistru si Prut, si care, inteunspirit de dreptate superioard si de necontestata autoritate,sa-i inchege sufleteste cu Cara mums. Interlocutorul meu ana-list a miscat sceptic din cap si mi-a mai repetat la despar-tire : Gindeste-te, nu facem nimic cu figuri de duzind I Mol-dovenii s'au saturat de zeii minori, Basarabia vred un stapin.

Constatarile calatorului dela Chisindu nu sunt din nenoro-cire numai o meteahndlocald. Invpcarea for mi-a lamurit duide pretutindeni. Aici in Ardeal, lAsind la o parte constiintanationald mai avansata a mediului, imprejurdrile sunt cam lafel. *i-aici i§i fac de cap zeii minori, si-aici e o grozava crizade personalitAti pe toatd linia. Atit opera de guvernare actu-aid, cit si critica ei sgomotoasa, e exercitata zilnic de catreconducatorii de mina a doua, a cAror logica meschind triumfala tot pasul. In afara de multele mizerii materiale care stringlumea de git, viata a ajuns grea de suportat pe urma depre-cierii tuturor valorilor. Au cazut barierele on -cdrei ierarhiimorale, binele si rAul si-au imbucat granitele. Mediocritateacrass se lafAieste pela raspintii de uliti, prezumtioasa §i anti-patica. Vai, ce atmosferd banald si obositoare rdspindeste injurul ei aceasta societate de improvizati, care pind alaltdierise congestionau in fata celui dintli solgabirau ungur, pen-tru-ca astazi sd-i vedem cu aiere de barbati de stat si eu in-drasneli inoportune. Nu e nici o mirare, ca o nemarginitdsild a inceput sd cuprindd sufletul multimei, §i ca se resimtebini§or in toate unghiurile o dorintd de ceva nou, un impulsinstinctiv, spre o lArgire de orizonturi...

Dar fenomenul nu s'a plasat numai in provinciile alipite,uncle paragina de ieri explica pind la un punct secAtuirea ac-tuald. In Vechiul Regat viata publicA patimeste de acela§ ma-rasm. 0 Odd mohorita s'ar pared ca a stropit cu funingine

440

culmile de odinioard, si ca tot ce vedem astazi imprejurulnostru e o penibila coborire de nivel. Traim, adevArat, pe-osuprafatA mai vasta, in materie de geografie natioriala ne-amsaltat formidabil, in schimb insa ce diminutie de proportii pearena luptelor zilnice I Cum s'au inmultit fiintelefragmeniare,cum s a ingrosat corul for &Aida si cum s'a intro :Ius in senti-mentul obstesc justificarea mediocritatii ca o axioms normalaa vremii... In toate domeniile intelectuale, unde pins mai ieri,alaltAieri, stapinea ochiul ager al unui mare biruitor, au datbusna liliputanii. Ei fac si dreg, harnici si productivi, fara re-zon si fara consecinta, isi duc inainte tirgul for mititel gatatotdeauna serveasca musterii cu zimbet lesinat si cupromptitudine, ca in ori-ce pravAlie de lucruri ieftine. Vretiliteraturd, critics, featru, vreti versuri dadaiste? Se gasesc detoate, fireste nu ca pe vremurile de valuta forte, nu cu consis-tenta de-atunci, nici cu vechea onestitate de atelier, dar marfae mult mai strigatA etichetele mult mai colorate. Patrimo-niul de cApetenie insa, in care sferturile de oameni stint la or-dinea zilei, e tot politica. Duceli-vs in dealul Mitropoliei,unde troneaza alesii natiunii. Ascultati-le cuvintul, cintariti-lepreocuparile si sintaxa, sau, dad nu vA indispune operatiafaceti-le analiza individuala. Nu le mai cere nimeni, de sigur,nici redingotA, nici frazA impecabilA ca acum zece ani, inzilele de apasare ale regimului cenzitar. Dar, dace s'a facutun sacrificiu de inteligenta si o renunlare la eleganta, amreusit cel putin sd-i intrunim subt cupola parlamentarA pereprezentantii reali ai maselor, pe retorii multimii, pe-bolo-vanii grei ai pasiunilor populare ? Nici un procent nu existsdin asemenea exemplare. S'a abAtut ceva din umbra satelormaicar, o \raga adiere de bun simt taranesc §1 de cuviintarustics in ilustra adunare, ca o compensatie dupe jertfireaoratorilor de mare calibru ? Cetiti la gazeta injuraturile carese icnesc la Camera si intelegeti de grabA in ce lume traim...

Vor fi multe deceptii in constiinta obsteasca la noi, pe urmatransformArilor extraordinare de care ne-au impartasit sgu-

stt

sail

si

duirile rAzboiului.Cea mai strapica insa dintre toate, desiluziacea mai cruc15, de ale carei descoperiri amare sufar mai multtemperament.de de elita, e tocmai desamagirea incercata curezultatele recente ale votului universal. Cite profetii lumi-noase §i cite sperante de reconfortare morala nu ne a§ezaserain perspective teoriile de valorizare politica a maselor I Sea§tepta o str6lucita resurectiune national& pe urma lor, secrtclea in inaugurarea unei perioade de curatenie §i de drep-tate, in care buna multlme se va lase hipnotizata de precep-tele cinstei §i de cultul talentulur. Cit de departe suntem dedceste himere, acum la §ase ani dupe instapinirea noului re-gim, se vede in fiecare moment. Milioanele n'au apucat sarealizeze nadejdile ce se legau tie desrobirea lor. Foltii sciavis'au dovedit in primii ani ai liberArii, un piedestal bun saupentru gloria demagogilor, sau pentru sugestiunile tiranilor.Va trece Inca o buna bucata de timp, pins ce libertatea acetuipopor nou se va exercita in mod normal. Deocamdata,aproape tot ce iese din proaspata noastra ma§ina electoralaunsa pe-alocurea, hodorogita in alte partieste de proastacalitate, dovada pecetea intelectuala a Adunarii, precum §iindeletnicirile extraparlamentare ale atitor traficanti de pa-ppoarte.

In astlel de imprejurari nu e nici o mirare ca opinia publics,obosita de oracaitul celor marunti, incepe sa schiteze gesturide protestare. Contrar impulsurilor de acum zece ani, de pilda,cind tin generos egalitarism indruma firile alese, astazi e osete de autoritate care cere cuvint. Ca §i in Basarabia, ca §iin Ardeal, la Bucure§ti §i pretutindeni, oroarea de banalitatene exaspereaza pe toti. 0 impresie nelini§titoare s'a furi§atin mintea oamenilor cum se cade, ceva din senzatia nepliicutaca am ajuns cu carul tarii pe mina pro§blor. De-aci, un felde nevroza care se propaga necontenit. Scirbiti de politicia-nisinul tipicar, satui de motiuni §i de programe, nenumaraticetateni cu inima curate se prostern la altarul personalitatii§1 pretind sa fie stapiniti. Decit aceasta turma de mici des-

442

poti interesati, isi zic ei, decit ritualul fall at asazisei demo-cratii cu miros de bucatarie, mai bucuros ritmttl larg pe care-Itrezeste in suflete cuvintul de ordine at unui mare poruncitor.Nu stiu, e un reflex de peste hotare, sau o specials trebuintaa solului, dar aceasta convingere apare tot mai accentuate,on -clt ne-am supara noi aparatorii orinduielilor consacrate.Lumea vrea tin stapin. Nu se gindeste cu preciziuni, nu fixeazanici atributii, nici persoane. In orice caz, stapin, in mintea einu inseamna nici pumn, nici barbs, nici dispret suveran pen-tru cei multi, ci o inaltime morals necontestata de nimeni,care sä inspire liniste si siguranta.

Psihologia societatii noastre arunca astAzi la suprafata cuputere acest emn at vremilor, pe care cronicarul obiectivtrebuie sa-1 astearna pe hirtie. Ce se va alege din el, se vavedea. Hand insA acum la inceput de an un bilant rezumativat sufletului rominesc, nevoia de autoritate apare ca elementulcel mat hotaritor in credintele multimii la noi.

Am intrat intro zodie de mesianism, in care de obicei pre-ludeaza furtuna....

443

0 laza noted: ofensioa nationara.

s'a implinit al saptelea an, de cind Cara in noua ei infati-sare s'a inscris pe harta continentului.

Rominia intregita incepe sA ai,ba un trecut, care legi-timeaza si o privire retrospective §1 un tablou rezumativ. Inacest rastimp viata a clocotit la not intense si plina de mis-care. In cei §apte ani s'a darimat §1 s'a cladit mult aici inframintarea atitor energii descatusate. Pe toate terenele sepot inregistra urrnele mai mult sau mai putin spornice alealergarilor noastre. Obisnuitele bilanturi de anul nou vorfixa desigur situatia, prezentind la cele dotla rubrici conse-crate, la profit si pierderi, intreaga fluctuatiunea starii mate-riale din tail. Dincolo insA de exarnenul realitAtilor paipa-bile; usor de ingradit in cifre, se ridica imponderabilele sufle-testi care-si cer lamurirea lor. In definitiv, povestea noastrarecenta cu toate sguduirile ei formidabile e o problems deordin moral, dela a cArei desfasurare derivA tot jocul fortelorvizibile. A cerceta deci alvia sufleteasca a neamului, a tocobori in adincimea ei 'i -a scoate de-acolo adevarul neted, eo datorie de atelier peste care cronicarul onest of vremii ac-tuale nu va avei niciodata putinta sA treaca.

Judecind subt acest raport al consolidArii imateriale, inche-garea noului Stat, o intrebare capital& se pone, imprejurid

445

-

chreia se grupeazd toate celelalte constatari : ce progresanume a facut dela unire incoace, prin ce evolutie a trecut sice grad de desvoltare a atins in constiinta publics la notideia nalionala, principiul fundamental prin care am cerutimptinirea hotarelor ? Chestiunea este, in ce masura a crescutsi s'a intarit chiagul coheziunii noastre interioare vreme desapte ani, ping la ce punct s'au nivelat asperitatile fatale aletrecutului, si pins la ce inaltime tioeste astazi sentimntul deiiicredere in sine, al unui popor care numai printr'o lupta con-stienta isi va putea asigura existenta.

0 recapitulare succinta e usor de facut, hind lucrurile Incain amintirea recenta a tuturora.

** *

Pr;ma laza in care s'a gasit sufletul rominesc dupa ince-tarea varsarii de singe a fost, se she bucuria biruintil Amtrait vreme de-un an dupa infringerea nemtilor vibrind ,cutotii de emotii le revederii. A venit ma rsul la Budapesta, s'ajucat hora unirii pe toata intinderea Ardealului, am redobin-dit Bucovina si Basarabia, intrecind realitatea in maretia eion -ce prevedere initials. Un suflu de epopeie adia peste cres-tetul multimii, deslegate pent ru moment de prtocupari pozi-tive : era perioada sentimentala.

In acest timp dintre adunarea dela Alba-lulia si deschide-rea primului parlament al Rominiei unite, in lunile de miereale tarii refacute, in manifestarile sgomotoase pe care le tre-zea un praznic necontenit, s'a pus la o parte toata conceptiade austeritate a razboiului cu rigorile ei. !dela nationala setransformase intr'un panas, pe care-I plimbam in toate colitt-rite, incetind, in mijlocul cutropitoarei volburi, de-a mai fi oaorta activa. In aceasta stare de ipnoza, care ne angajasesimturile, n'am fost capabili, fire§te, sa tragem toate conclu-

VA

ziile normale ale biruintii. Deoparte opera de reintegrare sireparatie nationaia a fost stinjenita, de alta stagna insasi ma-sina vietii de stat. Contrar altor neamuri mai disciplinate insimtirea for, care din prima zi a cistigarii razboiului au inee-put sa-si inventarieze binefacerile pacii, la noi izbindirea vi-sului paraliza pared on -ce actiune. Nu e nici o mirare, CA inastfel cl imprejurari o morals elastics incepuse a se salasluiin creerul atitor insi desechitibrati de transee, ca un val deiertare vinovata a prins sa acopere degraba pacatele dintrecut si ca strainii de tot felul, desmeticiti din buimaceala incare-i bagase zinganitul armelor noastre, au reusit sa-si con-solideze situatia mostenita sau sa devie profitorii fericiti aisarbatorilor pe care le detestau din toata inima lor.

Aceasta prima faza nu e decit prologul vesel at perioadeide moleqalci ce s'a inaugurat nu peste mult si de-ale careiconsecinte triste suferim si azi. Int Hui parlament deschis laBucuresti dupa unire, e cea mai caracteristica reoglindire adesorivttarii care pusese stapinire pe noi. Cele citeva lunicit a existat nu s'a transformat nici intr'un instrument de le-giuire, nici Inteun sprijin de guvernare. In afara de sentimen-tul general at unitatii de Stat, care inspira toate gruparile, nunu se gaseau Inca notiuni precise menite sa dirigueasca spi-ritele si sa creeze platforma unei inchegari de forte. Fie-caaveam a-face cu bolile de copilarie ale votului universal, careau asvirlit la suprafata fructul necopt al demagogiei, fie-castaruiau Inca prea indaratnic umbrele regimurilor sfiirimate,adevarul e ca aceasta prima adunare reprezentativa a inte-gralitatii, purta in mod evident pecetea unei invalmaseli ha-etice. Corpurile legiuitoare nu erau de fapt decit cea mai sin-cera expresie a spiritului p blic. In realitate tot poporulnosh u intrase inteo penibila toropeala. Explicatii se gasescdestule pentru acest fenomen, cu deosebire astazi and II ye-dew dela oarecare distanta. Cauza de capetenie se poatecauta in acel val al discardarii post-befice care ca pre -tutindeni s'a revarsat *i aici, belnavind nervii *i slbind vo-

447

inta colectivd. Para lel cu aceasta decompozitie morals, a in-tervenit convoiul intunecat al mizeriilor materiale. Tara in-treagd aparea ca o case mare pe care-o calcase hotii si fu-rase mobilele. Adaogati la aceste neajunsuri de ordin diferit sigreutatile fatale ale mecanismului administrativ in toate do-meniile, intr'un stat care ingloba patru mosteniri disparate,indrumate de patru civilizatii fare puncte de Inrudire. In afarade milioanele de tarani care erau la bazd. infAtisind pe lingdo plamddire etnica uniforms si o tonalitate de simtire uni-tard, clasa conducatoare avea in fiecare provincie un aspectlocal cu note particulare distincte. A le stringe intr'un ma-nunchiu, a nivela si a armoniza aceste energii, era 'Inca unprogram al viitorului. Pentru moment, din incrucisarea ati-tor tendinte contradictorii, intro vreme cind nu se putusefixa cetateanul tip at Ruminiei noi, nu s'a nascut decit oapatie sufleteascd a marelui tot si-o dureroasa lipsa de busoldin constiinta obsteascd. Aceasta perioadd de molesald a tinutcitiva ani, producind cunoscutele slabiciuni pe care le resim-tim arum la tot pasul : pulverizarea vietii politice in preamulte partide, cornpromiterea parlamentarismului, degene-rarea presei, inmultirea poftelor de acaparare, etc.

Intempestiva epocd de desagregare in cadrele statuluiproaspdt infAptuita Post, pentru ideia nationals, un inceput dedeclin ingrijitor. Fara un catechism lAmurit in materie depedagogie cetateneascd, poporul ni s'a sbatut dibuind de pe-ozi pe alta. Neldmurirea noastra a dat ptilej tuturor planu-rilor ostile puie in practice svircolirea subversive. Calmsi metodic dusmanii tarii din earl si dinduntru, au inceputsa lucreze. Nu infra in rolul acestor rinduri grabite, se scoatala iveala cu deamAnuntul toata releaua de curse ce intinsin treacat, insa trebuie ardtate citeva capitole principale. Pri-mul este desigur cel mai important : otravirea presei. In ta-'Ara adverse s'a inteles ca pentru a slabi puterea de vitali-tate a Orli, trebuie distrus din psihologia neamului mobilulsuprem pentru care facusem rdzboiul si lard de care nu se

468

'

sa-si

ni -s'a

poate inchiput consolidarea pacii : principiul national. In sta-Tea de oboseald cazula peste noi, s'a inceput deci cu o grabdnecunoscutd, aproape pe neobservate, destructiunea. Zi cu zis'a urmat inainte planul urzit in umbra. Peripetiile se cunosc;scerneala rotativelor din Capita Id s'a asternut murdara pestetoate splendorile credintelor noastre. Negustorii de opiniepublics si-au lacut datorht. Ei au indcrit sufletul, au incurajatgreselile, au scuzat crimele, retrdgindu-se dupd paravanulmincinos at umanitarismului, pe care-1 ridicau in fata pros-tilor ca sd nu se vada eticheta dela Moscova. Concomitentcu aceastd tentative cotidiand de sugrumare a ideii natio-nate, si la addpostul ei, s'a desfasurat afacul material impo-triva noastrd : acapararea vietii economice din lard de catreaventurieri sau strdini si invazia elementelor de peste granitain Canaanul rominesc. Amincloud aceste nenorociri ne-auMat adinc in came si au improvizat nenumdrate fortdretepe seama unor interese inavuabile in Rominia. AcaparareaeconomicA ne- a aruncat, in propria noastra case, la discretiacapitalului dusman exploatator. Multele nationalizdri camu-flate, mergind mind in mind cu intarirea atitor Intreprindericomerciale si industriale, din care fruntasii poporului domi-nant erau exclusi cu desdvirsire sau aveau rolul ridicol desimpli figuranti, toate au contribuit sa des un aspect straniude neoiobagie materiald rominismului liberat politiceste.

In asemenea conditii, ideia nationald coplesitd de somno-lentd, in rindurile noastre a inceput sd se redestepte pe.urcria

oloviturilor primite din afard. Asaltul strdinilor a trezit reac-tiune, si o perioadd noun deschis, a treia in evolutia noas--tra de simtire dela unire incoace ; perioada de reculegere na-lionala.

*

4 9

*Mustul care fierbe.. 29

ma

Vor fi avind destule exagerari in conduita for din anii dinurmA cei douazeci de mii de studenti universitari, care s'au,mobilizat pentru reinvierea unui crez rominesc. Adevarul esteinsa, ca lasind la o parte nuantele iperbolice §i privind fondulchestiunii, acest tineret cu neastimparul lui a fost seismo-graful care a inregistrat mai de grabs primejdia§i a tresdritin postura de aparare ca sa salveze un patrimoniu de gindirepe care pierzindu-1 ne prabusim in neant.

Studentii prin impulsurile virstei §1 prin preocuparde forintelectuale, reprezentind cea mai delicata coarda a sensibilitatii unui popor, in lumea for de idealitate purl, au reactionatmai intii. Pe ei nu-i anihilau nici greutatile vietii curente, nu-ineutralizau in atitudini preceptele de intelepciune gravy apartidelor, nici nu-i scosese din lupt% nervii uzati de transee..Ei erau copiii furtunii, prima generatie venita pe lume ca sa,sconteze biruinta. In avintul pe care-I primise ca zestre dinflacdra razboiului desrobitor, ei au fost crud deceptionaticind au luat contactul cu realitatea. Din primele momente auinteles ca ideia nationala, evanghelia for pazia cu sfintenie,incepe a fi nesocotita §i trasa in noroi. Revolta le-a ascutitinstinctele §i-au sezizat cu intuitia for adevarurile organiceale existentii noastre. Au cetit gazetele scrise de condeie in-chiriate si-au lovit cu pumnul in obrazul prorocilor mincinosi,au deslusit galeria sugace a strainilor oplositi pe spinareanoastra, dela circiumarul ovrei imigrat din Galitia in Mara-mure§, piny la fabricantul rubicond, nationalizat, care cu trelconsiiii de administratie acordate mandarinilor zilei 1§i ras-cumpard §i milioanele §1 impertinenta. Au vazut in dreapta,au simtit in stinga cum se stringe lantul imprejurul unuiinceput de viata noun §1 raniti in susceptibilitatea lor, baietan-drii au devenit, dupd obiceiul tuturor miscarilor reforma-toare, precursorii unei resurectiuni la noi.

Protestarea insa impotriva moliciunii dinauntru si-a nä-valei din gat% n'a ramas izolata la bAncile universitare, pri-lejuind astfel pretextul ca e numai un foc de paie, alltat de

450

nematuritatea unei virste plapinde. Nu I Rind pe rind, in ma-sura in care progress actiunea de Invaluire dusmana, paturanoastra intelectuala, pe ici pe colo, a pornit sa se miste. Impe-tuozitatea §i neruOnarea cu care eram batjocoriti la tot pasulne-au sguduit din indiferenta. Cu deosebire presa strains delaBucure.,ti, cu Rosenthalii §1 Honigmanii ei, a colaborat derasputeri la aceasta reactiune. Ace§ti indivizi ne-au tras dinpar §1 ne-au scuipat necontenit. Subt ocrotirea lor, diver§iagenti ai Moscovei s'au pripa*it la noi. Ne-a insultat prozaanarhica a incon§tientului Panait Istrati, ne-au scuturat lec-Vile insolente ale provocatorului Guernut... A venit in urmaincursiunea lui Barbusse patronata de aceleasi fiinte catili-nare din gazetarie. Ei bine, protestarea a crescut ca o ava-lame, solidarizind multimea constienta a oamenilor cum secade. S'a produs gestul d-lui Bacalba§a schitat de cea maielementary demnitate de bun romin, s'a ostracizat d. Costa-Foru din Sindicatul Presei, am avut banchetul la care gene-rali in activitate si-au spus cuvintul lor...

Numal orbii nu vad ca sent mentul national e in plina re-suscitare, ca sunt zadarnice barierele me§te§ugite care vorsal stinjeneasca. Ne-am trezit din letargie si ideia galopeazaspre-o culme noua. Dupa cele patite si dupa perspectivele decomplecta paralizare pe care ne-o pune in vedere viitorul peurma inactiunii mai departe, lumea s'a frecat la ochi §i incepea vedea !impede. Din toate unghiurile tad' §i din toate cla-sele sociale instinctul de conservare smuls din adormire se ri-dica febril si se in§itue in linie de bataie. Fara argumentatiispeciale §i fail chitibu§erii de doctrina, dreapta ca e potundde dincolo de moarte, si fara apel ca o sentinta de ultima in-stants, prinde a se striga din rarunchii masselor convingerea:

Vrem sa stdpinim aceasta lard, sa ne valorizam drepturileasupra et... ne-am saturat de escrescentele parazitare care nestore vlaga # ne fat§tfica rostul... le vom rdspunde de-aci Ina-tate... on se pleacd, on pleacd...

Iata frinturi din cintecul care cucere§te azi sufletelel Cu du-

451

ioasa cucernicie it primim, cei care 1-am cintat o viata in-treaga. 0 viziune de stralucire larga desprindem din accen-tele lui rasunatoare ca un clinchet de otele.

La inceput de anul nou, subt zodie noun, porne§te la drumsufletul ronfanesc : e ofensiva nationala.

tfit

5upremut Pazim: firmata.

Cuvintele rostite deundzi de generalul Averescu la Cra-iova, pentru a subliniaimportanta armatel in viata noas-tra de Stat, au stdrnit o adevdrata revoltd la cunoscutii

arendasi de opinie publics din Bucuresti. Ca loviti de-o ba-gheta magicd, honigmanii si blumenbergii s'au sburlit dea-binele. S'ar pared a spectrul Curti lor martiale a filfait oclipd deasupra atitor constiinti vinovate preschimbind te-merile for adormite de amnestie intr'o sgomotoasd cheldliliala.Toti s'au pomenit ca -i doare la democratie pe urma acestordeclaralii, si, susceptibili cum au fost totdeauna in materiede constitutionalism, ilustrii ginditori ai scrisului rominesc,s'au infiorat, ca de obicei, de grozdviile gdictaturii militare..

Varte bine ! Intelegem perfect tresdrirea spontand, si nune mird citusi de pulin protestarea lor. In definitiv, intre pra-ful de pusca si spiritul ofensiv al acestor reformatori, n'a fostnic odatA vre-o cumetrie. Prea pronuntate impulsuri atavicei-au imunizat de asemeni sldbiciuni. Rdzboiul recent le-a con-firmat.cu virf si indesat aptitudinile, cum am zice absolutcivile, pe toata intinderea globului. La not in lard cu deose-bire Au fost antimilitaristi din principiu si au practicat paci-fismul multi dintre ei in tabdra nemteasca. Dad s'ar deschidecatastifele dela marele stat-major. cif rele ar vorbi mult mai

-4.53

raspicat decat timidele noastre constataii. In frenezia uniriis'au §ters aceste amintiri, §1 la dreptul vorbind, poate ca e po-trivit sa nu mai rascolim capitolul singelui, fiindca generozi-tatea lade bine biruitorului. De-atunci insa, depe vremeatran§eelor §i ping astazi, crizele for umanitariste se tin fang,si de citeori vine vorba de armata, amnestiati reintegrati ingazetarie, trateaza cu o legitima oroare subiectul.

Ne dam seama, deci, de enervarea in chestiune, si cumspuneam ii intelegem pe toata linia. Cuviinciosi si iertatoricum suntem, nu ne-am ingAduit niciodata sa le cerem ce nune putea acorda psihologia for complicate. Nu le-am pretinsastfel sa-§i puie rotativele in serviciul ideii de aparare natio-nals, care nu se Inchipuie astazi fare o forta militara bineorinduita. Le-am tolerat §i ironii si batjocuri consecvente laadresa acestei institutii, §i nu i-am poftit sa Inregistrezemacar numele granicerilor nostri impuscati la Nistru de darebol§evici, intr'o vreme cind Goldstein cu greva foamei ocupacoloane intregi la ziar §i rebelii dela Tatar-Bunar erau incu-nunati cu o aureola de simpiatie. Nu le-am cerut nimic, fiindcai-am priceput. Suntem astfel in drept, ca in temeiul unei nor-male reciprocitati sa, ne a§teptam la un dram de tolerantaatunci cind se intimpla ca la rare ocazii sa se face si dinpartea conducatorilor no§tri marturisiri de credinta.

Dela inceput tinem sa-i linistim pe ipersensibilii demoerati :fern a se gin.ii, in treacat macar, la o suprimare a libertatifcetatenesti prin baioneta, generalul Averescu la Craiova cinda infdtisat armata ca un factor important al guvernarli deastazi, n'a facut decit sa afirme in mod cinstit convingerilecetatenilor de ba§tina cu mintea in build rinduiald. Pentruaceasta !wile din tara, oricit s'ar trudi patriotii neofiti si to-.varasii for, armata inspire cu totul alte simtaminte. Ea nureprezinta numai suprema garantie de pastrare a granitelorfata cu dumanul din afara, ci depozitar al energiei nationale,armata trebuie sä fie si supremul isvor de autoritate fata cumiscarile subversive dinauntru. Pot sa se supere cif vor amicii

454

4-lui Honigmann, noi, in zile tulburi ca cele de azi, nu putenivedea in armatd un corp de mercenari, ci un organism viucare stringe intr'un manunchiu sentimentul colectiv al Orli.Astfel fiind lucrurile, far% a cauta o clipd macar s'o atragemin frdmintarile politice, fard a incerca sd inlocuim cu tunul'sufragiul multimei, cum o face Trotzki la Moscova, noi tre-buie sd ne gindim la ea ca la un razim serios pentru o viatAde ordine Si normalitate.

CA demagogii nu iubesc cazarma, se §tie 1 Ca la cLigadrepturilor omului) d. Costa-Foru nu tine conferinte in caresa ceara sporirea armamentului nostru, e perfect adevArat.Aceasta nu va sa zica insa, ca spiritul public la noi nu-§i daseama de realitate. Printr'o orientare aproape instinctive,lumea hArtuita de loziiice catilinare se ginde§te la aparatulIortei noastre militare ca la o cheza§ie a guverndrii pa§nice-si echilibrate. Mai mult I Se cerceteazd in mod firesc, cinedintre personalitatile de seams treze§te incredere in rindu-rile armatei, pentru a vedea cine poate asigura cu mai multisorti de izbindd functionarea netulburatd a mecanismuluinostru de Stat. Sunt doar atitea exemple §1 sugestiuni, nutocmai departate in memoria tuturora, pentru a legitima acestepreocupdri. Fiti pe pace, nu invocam nici pe Musolini, nicipe Primo de Rivera ca sd nu-i apuce frigurile pe democratiinresei din Capitala. Ne gindim numai la perioada de agi-tatie care se pornise aici depe urma raposatului guvernVaida, cind generalul Averescu prin popularitatea lui, du-blata de prestigiul sAu in rinclurile armatei, a inlAturatsteagul ro§u depe calea Victoriei, a potolit grevele, a stir-pit germenii revolutiei, §i-a pus ordine in tail. Lumea seintreabd cu drept cuvint prin ce sguduiri am fi trecittdace nitre capul guvernului de-atunci §i armata n'ar fi exis-tat aceasta admirabild legdturd organicA, dacd a§a-zisa minade tier a domnului Argetoyanu s'ar fi baldbanit in golinvestitura invingatorului dela MarA§ti, sau dace o soma reaar fi instalat in acele ore de primejdie barba d-lui Nicolae

455

fart

lorga sau jacheta d-lui luliu Maniu is prezidentia Consiliului ?

Laca atunci a fost aid, daca inainte cu case any intre ar-mata si guvern, imprejurariie cereau o inrudire de suflet atitide apropiata, oamenii cu judecata se intreaba de ce astazin'ar it !a lel? Nu cumva curentele subversive au amutit inacest rastimp, frontierele sunt sigure, expoziturile bolseviceau intrat in pamint si sleahta demagogilor nu mai este ?

Sa fim iertati, si daca se poate sa nu fim stropiti cu preamulte bale de cerneala, pentru sinceritatea noastra, daravem impresia, ca cu fiecare zi ce trece, in haosul inform cares'a abatut pe cimpul politic relatiunea logica clintre armata siviitorul conducator at destinelor Statului revine pe primulplan la toll bunii romini, dornici sa pastreze nestirbit patri-moniul actual.

De-aceea, mai domol cu vorbele marl aruncate la gazeta 1Generalul Averescu la Craiova n'a spus cleat cuvinte blinde

si masurate, s'ar putea intimpla intr'o zi sa spuie mai mutt..._

irabla de matepii

Tab la de matePil.Paella

Rostul scrlitoriler. (Din conferiata roan* la Teatrul Nuptialdin Cluj)

Cultul tinereth 19

(dela national (Conferin(A in fats stnclentilor universitari dinCluj) . . . ............ . . - 23

Monumentul lui Mihail Eminescu. (Cuvintare rostita La Sin Nico-laul-Mare) . . 41

Vint de primavara ..... . . . 45

Spre alte orizonturi 51

0 nedreptate. (Oprirea congresulni studentesc) 57

Un caz de constlintA 65

DupA achitarea studentilor 71

0 mare rusine . . . 77

Viol nti si retorsiune . . . . 83

Luati aminte . . - . . 87

Presa de negustor 93

Ca la Budapesta 99

Un nou tip pe orlzont: .5ab.i.s-rimul 103

Protectori' Jela Bucuresti 109

0 chestitme de famine . . . - ...... 113

0 lectie . . 117

awl simboluri 12a

459

. . . . .

-

- . . .

-

. .

. . . .

. .

. . . .

. . . .

0

.

........ . . . .

.

.

. .

.

.

Cazul d-lui Rosenthal . . ..Cu unul mai putinPinze de paianjeni . . . . . . . . ...........lncepe o batAlie mare... 1 . . .

PagIns

129

135

139

15tIncepe o bAtalle mare... II 157

Mustul care fierbe 165

Granitelt. . 171

Povestea 1ui Ille Muromets 177

Adunarea dela Alba-lulia 185

Vorbele marl . . . 195

Samsarii 201

Basarabia 207

Ce cari pltacA, cei cati v:n... (rragmente) 211

Tabla valorilor 219

Trei seri in gara de Nora 225

Dreptatea de vinzare . 231

Duna renuntarea principelui Carol . . . ...... . . 237

Gheorghe Cosbuc. (Discuss de receptle rostit de d. Octavian Gogain sedinla Academ;ei romane., la 30 Mai 1920). 245

Un precursor al unitAll' : losd Vulcan . . ..... 269

Avram lancu 285

La groapa lui Saguna 295

PArintele Lucaci . . . ........... 30ttin gazetar de legea veche 307

Badea Gheorghe 311

Problema maghiarA 317

Conceptii minoritare . . . . . . . ...... . . 323

Propaganda dela Budapesta ..... . . . ....... 331

Patriotli dela Budapesta . . 337

Vecinii nostri sirbi 343

Pilda dela Belgrad . . .......... 347

Apropierea minoritatli maghiare 351

In Vinerea Patimilor 357

460

.

.

..

.

.

.

. .

Paola

Problema religloasa 363

Rasvratirea dela Cuibul cu barza 373Avem Patriarh . . . . . ........ . . . 379Incoronarea la Alba-lu to . . . . . . . . . 385Mobilizare morala . 389Primejdia strainilor 395

Fierbe in tarn... 399Orasele 409

La o raspintie noua-. 413

Cum se insult& tam . . . 419

Procurorii umanitatit 423

Raspuns unar provocari 9. 427

Lectia lui Hindenburg 435

Setea de autoritate 439

0 faza noua : ofensiva nationala 445

Supremul razim: Armata . 453

INPRINCAlk STATOLUL BOCURIVIL

. .

....... . . . ...... . . . .

... .