Multilingvismul in UE  Europa anului 2012 se remarcă printr-o mare diversitate lingvistică. Europenii folosesc limbile oficiale ale statelor, limbile co-oficiale utilizate în diferite zone, o mare varietate de limbi regionale şi minoritare, precum şi limbile vorbite de comunităţile de imigranţi. Multilingvismul este definit ca folosirea alternativă a mai multor limbi, a mai multor sisteme lingvistice, indiferent de statutul acestora: limbi distincte, dialecte ale aceleiaşi limbi sau chiar varietăţi ale aceluiaşi idiom.

Învățarea și cunoașterea unei limbi străine îi poate ajuta pe oameni să se împrietenească, să se cunoască, să se bucure de vacanțe în străinătate și să călătorească mai ușor, să promoveze în carieră sau să profite de specificitatea altor culturi. Frontierele interne ale Uniunii Europene au dispărut, iar cetăţenii săi, indiferent de statul din care provin, au dreptul la viață, educație și muncă oriunde doresc în cele 27 de state membre. Totuşi, lipsa competenţelor lingvistice reprezintă în continuare o barieră invizibilă în calea liberei circulații.

27 de ţări şi 23 de limbiÎn Uniunea Europeană există 27 de ţări, iar multilingvismul joacă un rol important în activităţile zilnice ale cetăţenilor. Uniunea Europeană numără 23 de limbi oficiale şi de lucru: bulgară, cehă, daneză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, italiană, irlandeză, letonă, lituaniană, maghiară, malteză, olandeză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă și suedeză. Primul regulament al Comisiei Europene prin care au fost stabilite limbile oficiale, a fost adoptat în anul 1958. Germana este limba maternă cea mai larg răspândită, cu aproximativ 90 de milioane de vorbitori. Aceasta este urmată de engleză, franceză și italiană.

Limbile oficiale de lucru în UEPrimele limbi oficiale şi de lucru ale UE au fost olandeza, franceza, germana şi italiana, acestea fiind menţionate în regulament. Odată cu extinderea Uniunii, a crescut şi numărul limbilor oficiale folosite pe teritoriul Europei. În prezent, activitatea Comisiei se desfăşoară în una din cele trei limbi de lucru: engleză, franceză şi germană.

Carta europeană a limbilor regionale şi minoritarePolitica UE privind limbile regionale şi minoritare este consacrată în articolul 22 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene: „Uniunea respectă diversitatea culturală, religioasă şi lingvistică”. Conform „Cartei europene a limbilor regionale şi minoritare ", un tratat internaţional supervizat de Consiliul Europei, în UE sunt utilizate limbi regionale şi minoritare. Astfel, Uniunea are peste 60 de comunităţi indigene vorbitoare de limbi regionale sau minoritare, 40 de milioane de persoane vorbind în mod curent aceste limbi. Cea mai vorbită limbă minoritară este catalana, utilizată de 7 milioane de persoane de pe teritoriul Spaniei, Franţei şi din oraşul Alghero (Sardinia).

Indicatorul european al competenței lingvisticePentru a strânge mai multe date concludente despre competenţele lingvistice ale europenilor, CE a lansat "Indicatorul european al competenței lingvistice". La sfârşitul anului 2012, acesta va oferi date comparabile la nivel internațional privind rezultatele măsurilor de promovare a predării și învățării limbilor străine în UE. Datele vor fi furnizate prin intermediul unui studiu european privind competențele lingvistice în cadrul căruia, în fiecare stat membru al UE, va fi testată capacitatea elevilor de a înțelege, de a citi și de a scrie în cele mai predate două limbi străine (engleză, franceză, germană, italiană și spaniolă). Prima parte a studiului va viza 16 țări (Belgia - Comunitățile flamandă, franceză și germană), Bulgaria, Croația, Anglia, Estonia, Franța, Grecia, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovenia, Spania și Suedia. Rezultatelor testelor efectuate în rândul studenţilor din învățământul superior privind capacitatea acestora de a înțelege, de a citi și de a scrie în cele mai predate două limbi străine vor fi utilizate pentru elaborarea indicatorului lingvistic. De asemenea, vor fi colectate și analizate date contextuale, care vor servi la identificarea factorilor cu cel mai mare impact asupra învățării limbilor străine.

Sondaj EurobarometruCE a realizat două sondaje privind competenţele lingvistice ale europenilor şi atitudinea acestora faţă de limbile străine – 2001 şi 2006. Rezultatele au arătat că majoritatea europenilor vorbesc limbi străine. În 2001, 53% din respondenţi au afirmat că, pe lângă limba maternă, pot vorbi încă o limbă. În 2006, proporţia acestora crescuse la 56%. Procentajul cel mai mare de cetăţeni care vorbesc limbi străine se înregistrează în Luxemburg (99% din populaţie cunoaşte cel puţin o limbă străină), urmat de Slovacia (97%) şi Letonia (95%). Cele mai populare limbi străine sunt engleza, franceza şi germana, urmate de spaniolă şi rusă. În 2006, 28% din respondenţi vorbeau două limbi străine, faţă de 26%, în 2001. Rezultatele celor două sondaje au arătat că, în statele membre de dimensiuni mici în care se vorbesc mai multe limbi naţionale, se înregistrează un nivel mai ridicat de multilingvism. Aceeaşi concluzie era valabilă şi pentru ţările cu limbi de mică circulaţie sau pentru cele care efectuează „schimburi lingvistice” cu ţările învecinate. În 2006, doar în şase state membre majoritatea populaţiei vorbea numai o singură limbă: Irlanda (66% din populaţie cunoştea doar limba maternă), Regatul Unit (62%), Italia (59%), Ungaria (58%), Portugalia (58%) şi Spania (56%). Foarte puţini europeni consideră învăţarea limbilor străine ca fiind lipsită de importanţă.

Colaborare în numele multilingvismuluiPentru a oferi drepturi egale cetăţenilor Uniunii, Comisia Europeană colaborează cu guvernele statelor membre, Parlamentul European, regiunile UE şi alţi parteneri sociali. Instituţiile europene au stabilit obiective ce reprezintă axa centrală a politicii privind multilingvismul. Această colaborare are drept scop principal crearea condiţiilor necesare

pentru a oferi tuturor cetățenilor posibilitatea de a învăța două limbi străine, încă de la o vârstă fragedă, crearea unui cadru social care să favorizeze dialogul între comunităţi şi cetăţeni, precum şi întărirea rolului competenţelor lingvistice în sporirea şanselor de a găsi un loc de muncă şi de a favoriza competitivitatea.

Multilingvismul promovat de politici europeneUnul dintre principiile fundamentale ale Uniunii Europene este unitatea în diversitate, fundament care se aplică şi în ceea ce priveşte cunoaşterea limbilor străine. Astfel, competenţele lingvistice variate sunt absolut necesare pentru o bună colaborare în câmpul muncii . Importanţa cunoaşterii unui număr mare de limbi străine ca mijloc de apropiere re¬ci¬pro¬că devine din ce în ce mai evi¬dentă. Chiar dacă, în ţara de domiciliu, europenii vorbesc limba maternă, atunci când interacţionează cu alte persoane trebuie să comunice într-o limbă comună. Cunoscând mai multe limbi străine, întreprinderile devin mai competitive, iar cetăţenii câştigă în mobilitate. Promovarea multilingvismului este modalitatea perfectă de a încuraja inter-relaţionarea între cetăţenii Uniunii Europene, de a le asigura accesul la informaţii şi de a le oferi posibilitatea de exprimare a propriilor opinii. În UE, multilingvismul este promovat cu ajutorul mai multor politici precum cultura, educaţia, comunicarea ori politica socială.

Multilingvismul în Parlamentul EuropeanUnul dintre partenerii importanţi ai Comisiei Europene în promovarea ideii de multilingvism este Parlamentul European. Toate documentele parlamentare sunt publicate în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene şi fiecare deputat are dreptul de a se exprima în limba oficială pe care o preferă. PE a adoptat o normă prin care este recunoscut dreptul fiecărui deputat de a consulta documentele parlamentare, de a urmări dezbaterile şi de a se exprima în propria sa limbă.

Ziua Europeană a LimbilorÎncepând din 2001, cetăţenii Uniunii Europene sărbătoresc Ziua Limbilor pe 26 septembrie. Evenimentul este celebrat anual de milioane de persoane din 45 de țări participante. La fiecare aniversare, ţările membre UE organizează, în numele multilingvismului, activități de celebrare a diversității lingvistice și de încurajare a învățării limbilor străine. Obiectivele acestor evenimente sunt: sensibilizarea publicului față de plurilingvism în Europa, cultivarea diversității culturale și lingvistice și încurajarea învățării limbilor străine de către toți europenii, la școală sau în afara acesteia.

Un român, şef peste multilingvismÎn 2006, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, a anunţat public acceptarea lui Leonard Orban pentru postul de comisar european din partea României pentru multilingvism, atribuţiile acestuia constând în „promovarea diversităţii lingvistice şi a învăţării limbilor străine”. Portofoliul D-lui Orban a cuprins şi programele Lingua, Comenius şi Leonardo da Vinci, parte a programelor Erasmus, care sprijină dezvoltarea abilităţii de a utiliza limbi străine la diverse niveluri (şcoală, afaceri, instituţii).