Municipiul Buzau

  • View
    115

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Municipiul Buzau

Transcript

Municipiul Buzau

Cuprins Capitolul I Caracteristici generale Provenienta numelui, denumiri in alte limbi, relatii externe Localizare, asezare, amplasare geografica Istoria numicipiului Buzau Capitolul II Resurse atractive apartinand cadrului natural Caracteristicile atractive reliefului, morfologice Caracacteristici climatice si topoclimatice care influenteaza activitatile turistice Caracteristicile retelei hidrografice Fondul turistic biogeografic Fond cinegetic si piscicol Capitolul III Resurse atractive antropice Fondul turistic cultural-istoric Activitati umane atractive si fondul turistic etnografic si folcloric Atractii turistice ale municipiului Buzau Capitolul IV Infrastructura turistica Baza de cazare Baza de alimentatie publica Baza terapeutica Cai si mijloace de transport Bibliografie

Introducere

Scurt istoric al judetului BuzauStraveche vatra de istorie si civilizatie, Buzaul, ca nume dacic de legenda, mentionat pentru prima oara intr-un document scris in secolul al IV-lea e.n., era caracterizat de Nicolae Iorga in cartea Drumuri si orase din Romania, aparuta cu mai bine de nouazeci de ani in urma, ca un tinut de mosneni, unii dintre ei urmasi ai razboinicilor din vremile de necurmate luptecare au pe linga aristocratia vechimii pamintului si pe aceea a indelungatei minuiri a sabiei.Prima mentiune documentara a judetului Buzau ca unitate administrativa, dateaza din anul 1481, cand, prin proclamatia catre locuitorii tinuturilor Buzaului, Ramnicului si Brailei, Stefan cel Mare ii indemna sa-l recunoasca domn al Tarii Romanesti pe fiul sau adoptiv Mircea.Targul Buzau este mentionat documentar pentru prima data in anul 1431, iar Ramnicu-Sarat in 1439.Localitatile din Bania Munteniei, cum numea tot Nicolae Iorga batrina vatra a Buzaului, pe care le infatisam cititorului dornic de drumetie si de a le cunoaste in paginile urmatorului referat, sint racordate astazi cu toata fiinta lor la suflul politic, economic si spiritual al tarii.Situat la interfata celor trei mari provincii romanesti, a caror punte de legatura a fost, tinutul Buzaului, cu mindrele lui plaiuri, a luat parte la evenimentele de seama din istoria poporului roman, populatia locala participind efectiv si activ la implinirea aspiratiilor de unitate si independeta nationala, de eliberare sociala. Aruncind un arc peste timp, constatam cu satisfactie ca aici s-au adunat de-a lungul secolelor numeroase fapte de istorie, o bogata zestre de date si evenimente care poarta pecetea muncii si luptei oamenilor de la poalele Subcarpatilor, ai caror urmasi pastreaza inca numeroase datini si obiceiuri, traditii si comori folclorice, legende tesute cu har si sensibilitate de decanii de virsta ai satelor.Calatorind pe plaiurile Buzaului, drumetul intilneste locuri, unele prea putin cunoscute, de-o rara frumusete: munti de-o salbaticiune aparte, defilee si cascade, vai cheiuri si lacuri pline de farmec si poezie,dealuri cu pomi fructiferi si intinse podgorii, peisajul selenar al Piclelor si nesfirsita cimpie a Baraganului, cu holde aurii unduitoare, dar si cu paduri de frasin, salcim si stejari seculari.In acest relief variat, privitorului contemporan i se infatiseaza monumente istorice (o vasta campanie arheologica si de restaurare indeparteaza tot mai mult enigmele din jurul unor importante obiective) si ale naturii, asezari umane in care s-au nascut, au trait sau prin care au trecut o seama de personalitati de frunte ale poporului nostru. Pe firul baladelor, al legendelor sau al unor fapte de istorie, pe firul bogatelor traditii de lupta ale inaintasilor sint brodate spectacole, serbari folclorice si cimpenesti care maresc interesul tuturor categoriilor de oameni pentru cunoasterea acestei zone stravechi de pamint romanesc.

Capitolul I Caracteristici generale Provenienta numelui, denumiri in alte limbi, relatii externe

Etimologia municipiului Buzau vine din forma traica Bouzeos insa in termenii greco-latini unde se deriva din radicalul Buzes si adaugandu-se sufixul eu si aios . Orae nfrite cu municipiul Buzu sunt Oudenaarde din Belgia printr-un protocol de infratire , Agios Dimitrios din Grecia tot printr-un protocol de infratire si Baoji, provincia Shanaanxi din Republica Popular Chinez printr-un Memorandum pentru dezvoltarea relaiilor de prietenie i nfrire .

Localizare, asezare, amplasare geografica

Judetul Buzau este situat in partea de sud-est a tarii, invecinindu-se cu judetele Brasov si Covasna, catre nord-vest; cu judetele Vrancea si Braila catre est ; cu judetele Ialomita si Ilfov catre sud si judetul Prahova catre vest.Ocupind o suprafata de 6072 km2, judetul Buzau se situeaza intre longitudinile de 44?50-45?45si latitudinile de 26?10-27?20. Buzaul ocupa cea mai mare parte a bazinului hidrografic al riului cu acelasi nume, cuprinzind in mod armonios toate formele de relief. Municipiul Buzu este reedina de judet si totodata cel mai mare ora al judeului Buzu, din regiunea istoric Muntenia, Romnia. Buzaul este al optsprezecelea ora ca populaie din Romnia avnd 115.494 locuitori la recensmntul din 2011. Oraul este amplasat pe malul drept al rului Buzu, n dreptul ieirii acestuia dintre dealurile subcarpatice de curbur, ntr-o regiune cu clim temperat.

Istoria numicipiului Buzau

In continuare voi prezenta cateva detalii cu privire la stema numicipiului Buzau .

Simbolurile reflect istoria oraului: pasrea Phoenix simbolizeaz renaterea oraului dup distrugerile succesive; armele ncruciate i coroana arat luptele duse n zona oraului; palatul reprezint Palatul Comunal, cldiresimbol reprezentativ pentru perioada de nflorire din secolele al XIX-leaal XX-lea. Istoria scris a oraului Buzu ncepe odat cu cea a rii Romneti, statutul su de trg i punct de vam fiind certificat de un document din timpul voievodului Dan al II-lea. Descoperirile arheologice din culturile Gumelnia i Monteoru arat prezena omului n regiune naintea erei cretine. Un document din anul 376 menioneaz un ru cu numele Mousaios, aceasta fiind cea mai veche atestare a numelui oraului, nume pe care l-a primit de la acest ru, pe al crui mal se afl. n perioada medieval a existat i o cetate a Buzului, despre care s-au pstrat doar cteva meniuni n documente strine, iar trgul, menionat ca fiind deja existent la 1431, a devenit i sediu episcopal ortodox n secolul al XVI-lea. ncepnd cu secolul al XVII-lea, a nceput o perioad n care numeroase lupte i invazii, precum i dezastre naturale (epidemii, cutremure), au condus la distrugerea i depopularea Buzului. Oraul ns a fost mereu reconstruit, localnicii punnd simbolul psrii Phoenix p