Monofrafia Buzau

  • View
    50

  • Download
    5

Embed Size (px)

Transcript

Monografia Orasului Buzau

Cuna FlorinaGrupa 102-Geografie

Judetul Buzau este situate in partea de sud-est a tarii,intre,paralele 4450 si 4540 si meridianele 26si 15 si 2715.Se invecineaza cu judetele Brasov si Covasna la nord-vest,Vrancea la nord-est,Braila la est,Ialomita si Ilfov la sud,Prahova la vest. RELIEF

Este format dn muntii Buzaului si Vrancei ,component ai Carpatilor de Curbura. Muntii Buzaului aflati in cea mai mare parte pe teritoriul judetului cu acelas nume sint constituiti din cinci masive :Podu Calului,Siriu,Monteoru si Ivanesti Masivul Penteleu ,delimitate de Bisca Mica si Bisca Mare,este cel mai important atit ca dimensiuni ,cit si ca altitudine( 1 772 m).Sub aspect petrografic ,este format in mare parte din flis grezos,marne. Masivul Podu Calului este cuprins intre raurile Bisaca Mare si Buzau.Inaltimea maxima este de 1 440 m.Rocile predominante sint gresiile,marnele,sisturile argiloase.Ca aspect geographic masivul ,se infatiseaza ,raport la Penteleu ,mai fragmentat ,indiividualizand culmile Podu Calului,Teharau si Bota. Masivul Siriu este intre Buzau ,Crasna si Siriu, este alcatuit din gresii dure si marne.Cota maxima este de 1 663 m,in creasta Maiaila.Varful Siriu,cunoscut si sub numele de Bocirnea are 1 659 m. Masivul Monteoru este situate in partea de sud a muntilor Siriului.Inaltimile sub forma de semicerc ,se mentin la peste 1 000 m,cu altitudinea maxima in varful Monteoru (1 345 m). Masivul Ivanesti este situate la sud de Bisca Roziliei,cu orientarea est-vest;face legatura cu zon subcarpatica.Cu aspect geographic si structura petrografica,se de deosebeste prea putin de celelalte masive.Inaltimile maxime se mentin in jur de 1 000 m(Ivanesti 1 191 m) Masivul Vranceiocupa o suprafata mica in partea de nord-est a judetului ,la hotarul cu judetul Vrancea .Aici patrund versantii de vest ai varfurilor Lacatus(1 776 m),Goru(1 984 m),Giurgiu(1 720 m),Musa(1 420 m),Pietrele insirate(1 476 m),Furu(1 414 m). Principala bogatie mon tana o constituile lemnul ,exploata pradalnic in trecut.

ZONA DE DEAL

Este cunoscuta sub numele de Subcarpatii Buzaului,fiind formata dintr-o succesiune de culmi deluroase si depresiuni;altitudinea culmilor variaza intre 400 si 800 m. Acestea sunt constituinte din formatiuni mai tinere ,cum ar fi marnele ,argila ,nisipurile,gresiile,conglomerate si calcare.Curatile largi,care le urmeaza ca orientare pe cele male muntilor (de la sud-vest la nord-est)prezinta in unele locuri fracuturari ,ridicarui sau coborari asa cum este cazul dealurilor din sud si est(Istrita,Ciolanu,Blajeni,Buda) Daca fiind complexitatea de ordin geologic,dar mai ales geografic ,Subcarpatii Buzaului se impart in patru grupe. GRUPA CENTRALA(Dealurile Botanului)este cuprinsa intre vaile Buzaului si Slanicului.Altitudinea maxima in Dealul Blidisel este de 821 m.Eroziunea apelor Saratel,Balaneasa,Sibiciu,Rusavatu a fragmentat aceasta intro serie de subdiviziuni. Dealurile Muscelului sint delimitatea de apele Balaneasa,Sibiciu si Buzau.In component acestor dealului intra culmile Blidisel(821 m),Muchea(746 m)si Ursoaia (669 m) Dealurile Dilma sint cuprinse intre apele Saratel si Balaneasa.Alcatuirea gelogica este asemanatoare cu a dealurilor precedente.Principalele culmi sint:Botanul (799 m),Posobesti(707 m),Muchea Stinii(449 m) Dealurile Bocului cuprind partea nord-est a grupei central.Altitudinile de peste 800 m sint frecvente:Bocul(825 m),Glodul (807 m),Pitigoiul(806 m) DEALURUILE PICLELOR sint delimitate de piriuri Slanic,Saratel si Baligoasa,afluenti ai raului Buzau.Culmile,paralele,au directia aproape nord-sud si oscileaza intre 300-500 m. GRUPA SUDICA este formata din dealurile Istrita si Ciolanu ,zona bine individualizata prin masivitate,altitudini mari,structura petrografica. Dealurile Istritei este constituit din formatiuni grezoase si calcaroase,mai dure.Acestea au influentat atit masivitatea cit si altitudinea(751 m,varful Istrita).Istrita se imparte in mai multe subdiviziuni:dealurile Niscovului si dealurile Naienilor. Dealul Ciolanu se dezvolta parallel cu Istrita si este unul dintre cele maimari masive din cadrul Subcarpatilor buzoieni,fiind delimitat la sud de depresiunea Niscovului,iar la nord de vaile Cricovului si Buzaului.Gresiile sarmatiene si calacarele mentin si aici altitudini intre 600 si 700 m.Poiana Hotilor(737 m),Poiana Brosa(641 m),Varful Bradului(661 m),Vraful Cetatuia(632 m) GRUPA ESTICA este dominate de Dealurile Calnaului,limitate intre vaile Slanic si Ramnic si drenate de piriul Cilrau.Are doua mari subdiviziuni:una Nordica,formata din depozite vechi(varsta mio-pliocena),si alta sud-estica,formata din depozite de noi ,de varsta levantina si cuaternara. Din prima subdiviziune fac parte Dealurile Bisocei,delimitate de Slanic si Rimnic.Altitudini maxime sint cuprinse intre 800 si 970 m.Cele mai inalte varfuri:Bisoca(970 m),Ulmusorul(943 m),Sindrila(900 m),Badicul(814 m). A doua subiviziune,cea de sud-est,se caracterizeaza prin directia culmilor nord-sud,prin roci moi,de virsta levantina si cuaternara,prin suprafetele mari expuse degradarii.Dupa fragmentarile cauzate de vaile pricipale,aceste dealuri subdivide in trei culmi: Dealurile Blajani sint situate intre Cilnau si Slanic,cu directia de cutare nord-sud,avind ca principale culmi Caratnaul(633 m),Blajani(482 m),Varful Mare(486 m). Dealurile Budei,situate intre Cilnau si Rimnic,sint constituite din pietrisuri de Cindesti.Inaltimea lor se mentine in jurul a 500 m la nord,iar in sud ajunge pina la 637 m(Piatra Alba). Dealul Cornetel(Cornetelul)situate intre Buzau si Bisca Chiojdului,este constituit din formatiuni poliocene si cuaternare vechi,formind o regiune intens degradata.Inaltimile cele mai mari sint de 827 m(varful Cornetel)si 713 m(varful Cetatuia). Dealurile Salcia ,masiv cuprins intre Zeletin si dealul Ciolanu,limitat intre doua cursuri de ape-Cricov si Buzau,se impart in trei subdiviziuni:dealul Salcia si dealul Cioanu,cu altitudini intre 400 si 500 m,intre varful Salcia si Zeletin.Urmeaza cea de-a subunitate Podurile Frasinetului,altitudini de 400-500 m,fac trecerea intre Valea Buzaului si Bazinul Cricovului. Depresiunea culoar Ratesti Scortoasa-Vintila Voda incepe ,dupa cum arata numele ,din Valea Buzaului(Ratesti)si tine pana in Valea Slanicului(Vintila Voda). Depresiunea Niscovului are forma unui uluc lung ,cuprins intre dealurile Istritei si Ciolanu prin mijlocul caruia trece Niscovul,care si-a construe cinci terase. Depresiunea Patarlagele Cislau,drenata de raul Buzau,este tipul classic al unei depresiuni cu vatra fala denivelari ,inconjurata de inaltimi(dealurile Muscelui,Cornetel,Salciei,Ciolanu). Deporesiunea Parscov-Berca se intinde intre cele mai doua localitati,nefiind bine individualizata.Ea poate fi confundata cu lunca Buzaului ,care o dreneaza.

ZONA DE CAMPIE

Cuprinde terenul dintre 40 si 100 m altitudine.Trecerea de la zona deluroasa seface lent la est de Buzau si brusc la vest de acest rau. Campia Gherghitei,care ocupa partea de vest ,spre judetul Prahova,ajunge ,pina la linia ce uneste localitatile Stalpu,Movila Banului,Glodeanu Sarat. Campia Baraganului de mijloc ocupa interfluviul dintre Calmatui si Ialomita.Este inclinat pe directia sud-est.Partea din dreapta Calmatuiului este ocupata de o fasie lata de nisipuri ,de la Smeeni si Florica pina la Pogonele,Caldarasani,Padina. Campia Buzau-Calmatui cuprinde suprafata dintre cele doua rauri,avand aspectul a doua lunci comune.La contactul cu zona deluroasa,cimpia este formata de un con de depunere.Dincolo de Cilibia ,ea devine neteda,cu saraturi,cu grinduri,cu martori de eroziune,peste care Buzaul isi trimite ,uneori ,viiturile spre Calmatui. Campia Ramnicului cuprinde partea de est a judetului.Are o altitudine mai ridicata ,nefiind afectata in prea mare masura de subsidenta.Formatiunile cuaternare sint prezente si aici prin depozite loessoide si pietrisuri de Candesti. SUBSOLUL este bogat in depozite de orogine organic (petrol,carbine,chihlimbat,calcar)si mineral(sare,gresie,argila,nisipuri,pietrisuri).

CLIMA

Judetul Buzau se incadreaza in zona de climat temperat continental ,caracteristica pentru intreaga tara.Datorita reliefului divers,in judet se disting trei tipuri principale de climat:munte ,deal si de campie. CLIMATUL DE MUNTE se caracterizaeaza printr-o temperatutra medie anuala de 4-6.Vanurile bat deseori violent,predominant fiin d cel de nord-est.De remarcat prezenta feonului,format de masele de aer ce coboara de la munte in zonele de unde se produc inversiuni de temperature.Precipitatiile sintcuprinse intre 800 si 1 200 mm anual. In zona subcarpatica ,unde predomina CLIMATUL DE DEAL,temperatua medie anuala este de 8-10.In luna iulie aceasta ajunge la 19-20,culminand in anul 1968,la 37,0 grade.Vanturile de nord-vest bat mai putin violent,din cauza culmilor ce tin adapost. LA CAMPIE temperature medie anuala este cuprinsa intre 12-14.In timpul verii maxima atinge valori de 37,4,in luna iulie,iar in timpul iernii-21,0.Vant