NEVOIA DE A SE MICA I DE A AVEA O BUN POSTURNevoia de a se misca si de a avea o buna postura

I. Asigurarea unei miscari si posturi corespunzatoare.

II. Tehnici de evaluare si satisfacere a nevoii de a se misca si de a avea o buna postura.

III. Culegerea datelor in vederea evaluarii si satisfacerii unei miscari si posturi corespunzatoare.

IV. Transportul bolnavilor si accidentatilor (tehnica).I. Asigurarea unei miscari si posturi corespunzatoare.DefinitieA se misca si a avea o buna postura sunt o necesitate a fiintei vii de a fi in miscare, de a-si mobiliza toate partile corpului prin miscari coordonate, de a pastra diferitele parti ale corpului intr-o pozitie care sa permita eficacitatea functiilor organismului.

I. 1. INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII

Mentinerea independentei miscarii corpului si a bunei posturi sunt determinate de integritatea aparatului locomotor, a sistemului nervos si aparatului vestibular.

I. 1. 1.FACTORII CARE INFLUENTEAZA SATISFACEREA NEVOII

I. 1. 1. 1. Factori biologicia)Varsta si dezvoltarea: copilul mic are miscarile mai putin coordonate; este foarte activ, se mobilizeaza si ia tot felul de pozitii;oadultul este activ, da suplete miscarilor, le coordoneaza;ovarstnicul, are forta fizica redusab)Constitutia si capacitatile fizice influenteaza intensitatea efortului fizic pe care il depun individul

I. 1. 1. 2. Factori psihologicia)Emotiile pot fi exprimate prin miscari ale corpului; pulsul si tensiunea arteriala se modifica in raport cu emotiile, stresul, teamab)Personalitatea: temperamentul, determina ca individul sa fie mai activ, inflacarat, sau calm, grav

I. 1. 1. 3. Factori sociologicia)Rolurile socialeb)Organizarea socialac)Culturad)Traditiile, religia

I. 1. 2. MANIFESTARI DE INDEPENDENTA

I. 1. 2. 1. Postura adecvata (sau atitudinea) =functia corpului omenesc, cu ajutorul careia se mentine stabilitatea, echilibrul si raporturi constante intre corp si mediu si intre diferite segmente ale corpuluia)in picioare -ortostatism capul drept inainte; - spatele drept;- bratele pe langa corp- soldurile, gambele drepte- piciorul in unghi de 90 de grade cu gambab)sezand capul drept- spatele drept, rezemat- bratele sprijinite- coapsele orizontale- gambele verticale- piciorul in unghi de 90 de grade cu gamba, sprijinit pe podea

c)culcat clinostatism-- decubit dorsal (pe spate)- decubit lateral, stang sau drept (intr-o parte)- decubit ventral (pe abdomen)

I. 1. 2. 2. Miscari adecvatea)Tipuri de miscari:abductie miscari de indepartare fata de axul median al corpuluiadductie miscari de apropriere fata de axul median al corpuluiflexie / extensie miscari de apropiere sau indepartare a doua segmente apropiate (brat, antebrat, gamba-coapsa)rotatie miscare realizata in jurul axului care trece prin lungul segmentului care se deplaseazapronatie este miscarea de rotatie a mainii, prin care palma priveste in jos - la picior, planta priveste lateral, cu marginea externa ridicatasupinatia- este miscarea de rotatie a mainii, prin care palma priveste in sus- la picior, planta priveste lateral, cu marginea externa in joscircumductie miscare complexa, care totalizeaza flexia, extensia, abductia si le asociaza cu rotatia

b)Exercitii fizice: -sunt activitati fizice efectuate cu scopul de a imbunatati randamentul muschiular si circulatiaactive executate de catre individpasive miscari ale articulatiilor, executate de catre o alta persoanaizomerice contractii musculare in care lungimea muschiului ramane neschimbata, crescand numai tensiunea sade rezistenta exercitii fizice in care creste tonusul muscularA.caracteristicile exercitiilor: coordonate, armonioase, completeB.executie a se scula, a merge, a alerga, a se apleca, a se aseza pe vine, a ingenunchia, a ridica, a apuca obiecte

I. 1. 2. 3. Tensiune arteriala -se modifica in raport cu intensitatea efortului depus

I. 1. 2. 4. Puls -creste frecventa si amplitudinea lui, in functie de intensitatea efortului

I. 1. 3. INTERVENTIILE ASISTENTEI PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI MISCARII

stabileste impreuna cu pacientul nevoile de exercitiu fizicplanifica un program de exercitii moderate, adaptat capacitatii fizice ale pacientuluiinvata pacientul sa foloseasca tehnici de destindere si relaxareeduca pacientul sa evite tabagismul, mesele copioase, surplusul de greutate

II. Tehnici de evaluare si satisfacere a nevoii de a se misca si de a avea o buna postura.Cand aceasta nevoie nu este satisfacuta, survin urmatoarele probleme de dependenta:ImobilitateHiperactivitateNecoordonarea miscarilorPostura inadecvataCirculatie inadecvataRefuzul de a face activitatiEdeme ale membrelor

II. 1. SURSE DE DIFICULTATEII. 1.1. SURSE DE ORDIN FIZICAlterarea centrilor nervosi(AVC)Alterarea integritatii aparatului locomotor(fracturi, entorse, luxatii)Piedici ale miscarii(pansamente, aparat gipsat, extensie continua)Dezechilibre(durerea)Dezechilibre endocrineReactii medicamentoase , alcoolismDeficit senzorialLeziuni ale S.N.C.Boala ParkinsonDezechilibru hidroelectroliticEfect secundar al unor medicamente, droguriLezari ale oaselor si muschilorDefecte de structuraosoasaDispneeOrice impiedica mobilizarea

II. 1. 2.SURSE DE ORDIN PSIHOLOGICTulburari de gandireAnxietateStresSenilitateSeparatiePierdereSituatii de crizeII. 1. 3. SURSE DE ORDIN SOCIOLOGICEsecIzolareMediu necunoscutConditii de munca inadecvateII. 1. 4. LIPSA CUNOASTERIILipsa cunoasterii de sineLipsa cunoasterii despre mediul inconjuratorLipsa cunoasterii despre altii

II. 2. IMOBILITATEAAceasta reprezinta o diminuare sau o restrictie a miscarii, fiind recomandata, adesea ca metoda terapeutica sau poate fi cauzata de traumatisme si boli organice sau functionale.

II. 2. 1. MANIFESTARI DE DEPENDENTA

II. 2. 1. 1. Dificultate de deplasare a se ridica- a se aseza- a mergeII. 2. 1. 2. Diminuarea sau absenta miscarii- prezenta parezelor = scaderea F musculare (mono, para, tetra pareze sau paralizii)- prezenza paraliziilor = absenta F musculareII. 2. 1. 3. Atonie musculara- scaderea tonusului muscularII. 2. 1. 4. Atrofie musculara- diminuarea volumului muschiului, a contractibilitatii saleII. 2. 1. 5. Hipertrofie musculara- marirea volumului unui muschiII. 2. 1. 6.Hipotonie musculara (flasciditate) scaderea F musculare exprimata prin lipsa de rezistenta la miscarile pasiveII. 2. 1. 7.Contractura musculara- contractie involuntara si permanenta a unuia sau mai multor muschi care determina o pozitie inadecvataII. 2. 1. 8.Ras sardonic (tetanos)- contractia muschilor masticatori determina trismus si rasul sardonicII. 2. 1. 9. Anchiloza- diminuarea sau imposabilitatea miscarii unei articulatiiII. 2. 1. 10.Crampa -contractie spasmodica involuntara si dureroasa a unuia sau a mai multor muschi cauzata de o pozitie incomoda, de compresiunea unui nerv sau de deficitul de calciu

II. 2. 1. 11. Escara de decubit- ulceratii ale pieliiII. 2. 1. 12.Diminuarea interesului -tulburarile psihice pot determina lipsa interesului pentru miscare, mentinerea timp indelungat a unei stari de imobilitate

II. 2. 2. INTERVENTIILE ASISTENTEI

II. 2. 2. 1. Pacientul sa aiba tonusul muscular si forta musculara pastrataplanifica un program de exercitii, in functie de cauza imobilizarii si de capacitatea pacientuluiII. 2. 2. 2. Pacientul sa-si mentina integritatea tegumentelor si activitatii articulareschimba pozitia pacientului la fiecare 2 oremaseaza regiunile predispuse la escare, pudreaza cu talcefectueaza exercitii pasive, la fiecare 2 oreinvata pacientul care este postura adecvata si cum sa efectueze exercitii musculare activeII. 2. 2. 3. Pacientul sa-si mentine functia respiratorieinvata pacientul:a.sa faca exercitii de respiratie profundeb.sa tuseasca si sa indeparteze secretiileadministreaza medicatia prescrisa de medicII. 2. 2. 4. Pacientul sa fie echilibrat psihicpregateste psihic pacientul, in vederea oricarei tehnici de ingrijirereda increderea pacientului ca imobilitatea sa este o stare trecatoare si ca isi va putea relua mersulII. 2. 2. 5. Pacientul sa-si mentina satisfacute celelalte nevoi fundamentalesuplineste pacientul in satisfacerea nevoilor sale, il serveste la pat cu cele necesare

II. 3. HIPERACTIVITATEAAceasta problema de dependenta consta in cresterea ritmului miscarilor si a activitatilor individului, determinata de instabilitatea emotionala si de pierderea ideilor.

II. 3. 1. MANIFESTARI DE DEPENDENTA

II. 3. 1. 1. Vorbire caracteristica -vorbeste mult, precipitatII. 3. 1. 2. Pacientul reactioneaza la toti stimulii -stimuli luminosi, auditivi, din mediul extern, cat si stimuli interni; ei determina reactii din partea bolnavuluiII. 3. 1. 3. Miscari caracteristice -miscari rapide, frecventeII. 3. 1. 4.Spasme -contractie involuntara a unuia sau mai multor muschiII. 3. 1. 5. Ticuri -miscari convulsive, involuntare ale ochilor, gurii, ale unui brat sau unui piciorII 3. 1. 6. Manie -psihoza caracteristica printr-o stare de excitatie, in special, in sfera afectivitatii cunoasterii si activitatii; bolnavul este nelinistit, tulburent; datorita ritmului rapid de desfasurare a activitatii sale, nu duce nimic la indeplinire din ceea ce planuiesteII. 3. 1. 7. Euforie -buna dispozitie, de obicei, nemotivataII. 3. 1. 8. Mioclonie contractii bruste, secventiale, repetitive, ale unui muschi sau a unui grup muscularII. 3. 1. 9. Carfologie intalnitain stari patologice , grave cu alterarea starii de constienta, bolnavul face impresia ca indeparteaza niste scame de pe lenjeria de pat si corp.II.3. 1. 10. ConvulsiiII. 3. 2. 11. Tremuraturi

II. 3. 2. INTERVENTIILE ASISTENTEI

II. 3. 2. 1. Pacientul sa prezinte mobilitate normalainlatura stimuli din mediul inconjuratorasigura conditii ca bolnavul sa faca bai caldute, sa consume lichide la temperatura moderata

II. 3. 2. 2. Pacientul sa-si mentina integritatea fizicasupravegheaza permanent pacientul, pentru a nu se raniinlatura obiectele contondenteaplica constrangeri fizice, daca este cazuladministreaza tratamentul tranchilizant prescris de medic

II. 4. NECOORDONAREA MISCARILOR

Aceasta problema de dependenta reprezinta dificultatea sau incapacitatea individului de a-si coordona miscarile diferitelor grupe musculare.

II. 4. 1. MANIFESTARI DE DEPENDENTA

II. 4. 1. 1. Akinezie -lipsa sau diminuarea miscarilor normaleII. 4. 1. 2. Ataxie -tulburari de coordonare a miscarilor active voluntareocerebeloasa (mers ebrios) =baza de sustinere larga, bv. Se clatina, se impleticesteotabetica(mers talonat) =poligonul de sustinere largit, cu ridicarea exagerata a gambelor si atingerea solului cu calcaiele; se accentueazacand bv. Inchide ochii si la intunericII. 4. 1. 3. Convulsii -contractii repetate, involuntare, ale unui muschi sau grupe de muschi, urmate de relaxare; contractia este instantaneeII. 4. 1. 4. Tremuraturi -secuse repetate, involuntare, ale unei parti a corpului (maini, cap sau ale intregului corp)II. 4. 1. 5. Tulburari ale mersului -mers tarsit, propulsivII. 4. 1. 6. Dificultatea de a trece din ortostatism, in pozitie sezandII. 4. 1. 7. Expresie faciala caracteristica -fata rigidaII. 4. 1. 8. Miscari coreice= miscari bruste, involuntare, asincrone ale unei extremitatiose accentueaza la miscarea intentionata si dispare in somnII. 4. 1. 9. Miscari atetoide= misc. involuntare, serpuitoare ale degetelorodispar in somnII. 4. 1. 10. Hemibalism= miscari ample, bruste, involuntare ale membrelor superior si inferior de aceeasi parte a corpuluiII. 4. 1. 11. Mers spastic cosind =in hemiplegie, cu antebratul in flexie spastica si membrul inferior in extensie cu rotatia interna a picioruluiII. 4. 1. 12. Mers propulsiv boala Parkinson-trunchiul flectat, mainile atarnand inerte, privire si mimica fixxe, pasi mici cu tendinta de accelerare si in acelasi timp la devierea corpului inainte (bv. fuge dupa propriul centru de greutate)II. 4. 1. 13. Mersul clown ului coreea Huntington- mers coreic, cu interpunerea de miscari grotesti, involuntareII. 4. 1. 14. Mers bizar= in histerie

II. 4. 2. INTERVENTIILE ASISTENTEI

II. 4. 2. 1. Pacientul sa fie echilibrat psihic -pregateste psihic pacientul, in vederea oricarei tehnici de ingrijireII. 4. 2. 2.Pacientul sa aiba tonusul muscular adecvat activitatii depuseplanifica un program de exercitii si de mers, in functie de capacitatea pacientuluiinvata pacientul sa utilizeze deiferite aparate de sustinere pentru activitatile cotidieneajuta pacientul sa faca bai calde, exercitii fizice, ii face masaje la nivelul extremitatiloradministreaza medicatie antiparkinsonianaII. 4. 2. 3.Pacientul sa-si satisfaca toate nevoile organismului

II. 5. POSTURA INADECVATAOrice pozitie care nu respecta principiile pozitiei anatomice a corpului si care predispune individul la diferite deformari

Pozitiile inadecvata se pot intalni ca urmare a:oboselii, slabiciunii musculare, anxietatii stresului sau durerii in cursul unor boli; pacientul imobilizat la pat nu-si poate schimba pozitia si este predispus la alterari ale integritatii pielii, la nivelul punctelor de presiune, la deformari, la complicatii pulmonare;modificarile produse de boala in organism, cum ar fi contractura musculara;reactiei, constiente sau inconstiente, ale individului;masuri profilactice in prevenirea unor complicatii;terapiei necesare vindecarii;masurilor de prim ajutor;examinarii endoscopice sau clinice a unor organe.

II. 5. 1. MANIFESTARI DE DEPENDENTA

II. 5. 1. 1. Oboseala musculara -reducerea temporara a capacitatii functionale a muschiului, consecinta a activitatii excesive, prelungiteII. 5. 1. 2. Deformari ale coloanei vertebralecifoza= deviatia coloanei vertebrale, cu o convexitate posterioaralordoza= accentuarea curburii lombare a coloanei vertebralescolioza= deviatia laterala a coloanei vertebraletorticolis =deviatia coloanei cervicale caracterizata prin inclinarea capului pe o parte , cu usoara rotatia si barbia intoarsa de partea opusa leziunii sau retractiei musculare de sterno-cleido-mastoidian si trapezII. 5. 1. 3. Deformari ale membrelor inferioaregenu valgum deformari in care genunchii sunt apropiati, iar picioarele departategenu varum deformari in care genunchii sunt departati in schimb picioarele apropiatepicior stramb: - sprijinit pe antepicior =ecvin- sprijinit pe calcai =talus- sprijinit pe partea interna =valgus-picior plat bolta plantara prabusitaII. 5. 1. 4. Deformari ale soldurilor -luxatie iesirea capului femural din articulatia coxofemuralaII. 5. 1. 5. Pozitii inadecvatepentru examinare: - ginecologica pacienta sta pe spate, cu genunchii flectati, departati, iar coapsele flectate pe abdomen;- genu-pectorala pieptul pe plan orizontal, pacientul sprijinindu-se pe genunchi, pozitie utilizata pentru examenul rectoscopic;trendelenburg trunchiul, membrele inferioare mai sus decat capul (pozitia asigura circulatia sangelui la creier)II. 5. 1. 6. Pozitii patognomonice -sunt specifice unei boli;tetanos-opistotonuspleurostotonusin meningita pozitia cocos de pusca- capul in hiperextensie, membrele inferioare flectate atat din articulatia coxofemurala cat si din cea a genunchiuluiII. 5. 1. 7. Dificultate de schimbare a pozitieisemisezand in pat (pacienti cu dispnee)decubit ventral

II. 5. 1. 8. Torticolis -inclinarea capului intr-o parte, datorita contracturii musculaturii gatului

II. 5. 1. 9. Batatura (clavus) -hiperkeratoza usor reliefata, neteda

II. 5. 2. INTERVENTIILE ASISTENTEI

II. 5. 2. 1. Pacientul sa aiba postura adecvatainstaleaza pacientul in pat, respectand pozitiile anatomice ale diferitelor segmente ale corpuluifoloseste utilajele auxiliare si de confort, pentru mentinerea pozitiei anatomiceII. 5. 2. 2. Pacientul sa aiba o pozitie care sa favorizeze respiratia, circulatia sangelui, drenajul secretiilor bronsiceinstaleaza de urgenta, pacientul cu tulburari respiratorii in pozitie semisezandinstaleaza, de urgenta, pacientul cu anemie acuta posthemoragica, in pozitie Trendelenburginstaleaza pacientul cu secretie bronsica, in pozitie de drenaj posturalfoloseste utilaje pentru confortul pacientului, in aceste pozitiiII. 5. 2. 3. Pacientul sa nu prezinte complicatii ca: escare de decubit, anchiloze, contracturischimba pozitia pacientului la interval de 2 oreverifica pielea in regiunile cu proeminente osoase, odata cu schimbarea pozitieimaseaza punctele de presiune la fiecare schimbara a pozitieiasigura igiena tegumentelor si a lenjeriei de pat si de corpefectueaza exercitii pasive si activeinvata pacientul care este pozitia adecvata

II. 6. CIRCULATIA INADECVATA

Circulatia inadecvata a fost tratata in cadrul problemelor de dependenta ale nevoii de a respira si de a avea o buna respiratie.

III. Culegerea datelor in vederea evaluarii si satisfacerii unei miscari si posturi corespunzatoare.

III. 1. CULEGEREA DATELOR(prezentarea de caz)

III. 1. 1. INTERVIUL::III. 1. 1. 1. Pregatirea interviului -se anunta pacientul

III. 1. 1. 2. Inceperea interviului- asistenta se prezinta: nume, functia- se explica scopul interviului- se cere acordul pacientului- pacientul va fi asigurat de confidentialitatea interviului

III. 1. 1. 3. Desfasurarea propriu-zisa a interviului:A .Informatii( date) generale: nume, prenume sex stare civila ocupatie religie surse de sustinereB.Antecedente medicale personale bolile copilariei, vaccinari traumatisme afectiuniale sistemului osteoarticular si muscularin antecedente:oprocese inflamatoriioinfectii bacilare b. Kochotulburari hormonale : menopauza, STH etc.oafectiuni metabolice : diabetoaccidente rutiere, casnice, la locul de munca spitalizari (experienta pacintului cu ocazia spitalizarilor anterioare) interventii chirurgicale alergii medicamentoase, alimentare utilizarea tratamentelor empirice factori de risc: - alimentatia: -obiceiuri alimentare- varsta- sex- conditii de mediu- ocupatia- imobilizarea unui segment- malformatii congenitale- conditii de munca - sedentarism: - efectuati o munca sedentara? - mergeti pe jos la servici? - practicati vreun sport? - stati timp indelungat in picioare C.Antecedente familiale: boli cronice afectiuni psihice ale membrilor familiei

D. Probleme de sanatate actuala(motivul internarii: aparitia simptomelor, istoricul bolii): sistemul osteoarticular si muscular-integritate-amplitudinea miscarii-mobilitate articulara-forta musculara mersul: - mod de deplasare singur- cu mijloace auxiliare (baston, carja, cadru) echilibrul :gradul de stabilitate in timpul deplasarii sau al miscarilor pozitia corpului si membrelor:atitudini in functie de viciile de conformatie si de miscarile efectuate mobilizare: - capacitatea de a se transfera de pe o suprafata pe alta - dificultati in adoptarea unor pozitii (durere, rigiditate, oboseala, slabiciune)

efectele mobilizarii : -fizice musculo-scheletice-gastrointestinale-respiratorii-urinare -psiho-sociale depresia - modificari de comportament Cunostinte despre sanatateIII. 1. 1. 4. Pregatirea incheierii interviului Am sa va mai pun doua intrebari Vom termina in doua minute

III. 1. 1. 5. Concluzia interviului:asistenta va trage concluziile asupra interviului va multumesc ca mi-ati raspuns la aceste intrebari am inteles carevasunt problemele dvs. raspunsurile date de dvs ma vor ajuta sa va planific ingrijirile

III. 1. 2.STABILIREA PROBLEMELOR DE SANATATE ( DEPENDENTA - P - )

III.1. 2. 1. ImobilitateIII.1. 2. 2. HiperactivitateIII.1. 2. 3. Necoordonarea miscarilorIII.1. 2. 4. Postura inadecvataIII.1. 2. 5. Circulatie inadecvataIII.1. 2. 6. Refuzul de a face activitatiIII.1. 2. 7. Edeme ale membrelor

III. 1. 3. SURSELE DE DIFICULTATE (ETIOLOGIE - E - )Vezi surse de dificultate

III. 1.4. MANIFESTARILE DE DEPENDENTA (SEMNE SI SIMPTOME - S - )Vezi manifestari de dependenta

III. 1. 5.ALTE DATE INVESTIGATII PARACLINICE:- investigatii radiologice-investigatii endoscopice-explorari functionale-examene de laborator

III. 2. EVALUAREA UNEIMISCARI SI POSTURI CORESPUNZATOARE

III. 2. 1.ENUNTAREA DIAGNOSTICULUI DE INGRIJIREEnuntul problemei +legat de ... / cauzat de...+ cauza / etiologia / sursa de dificultate semne

Imobilitatecauzata de / legata de...(se enunta sursa de dificultate)Hiperactivitatecauzata de / legata de...(se enunta sursa de dificultate)Necoordonarea miscarilorcauzata de / legata de...(se enunta sursa de dificultate)Postura inadecvatacauzata de / legata de...(se enunta sursa de dificultate)Circulatie inadecvatacauzata de / legata de...(se enunta sursa de dificultate)Refuzul de a face activitaticauzata de / legata de...(se enunta sursa de dificultate)Edeme ale membrelorcauzata de / legata de...(se enunta sursa de dificultate)

III. 3. SATISFACEREA UNEI MISCARI SI POSTURI CORESPUNZATOARE

III. 3.1.OBIECTIVE:Obiectivul trebuie sa aiba urmatoarele componente / caracteristici:

Specificitate ( S ) = cine face actiunea? =sa apartina unui singur subiect( ex. : d-na / d-l X...)

Performanta ( P ) = ce?(actiuni, comportamente asteptate de la pers.)-activ:ce face pacientul? - pasiv: ce se poate face pentru pacient? -ex. : - d-na / d-l X - d-na / d-l X va fi supravegheata la fiecare ora privind....(atunci cand pac. nu se poate implica in efectuarea obiectivului).Implicare ( I ) = verb activ- cum se face actiunea? - nivelul de angajare al persoanei, actioneaza singur sau cu ajutor

Realism ( R ) = cum? - in ce masura se poate face actiunea?-dpdv al capacitatii persoanei ,-dpdv al disponibilitatii si abilitatii asistenteiObservabil ( O ) = cand?-in ce moment se face actiunea?-actiunile, atitudinile trebuie sa fie observabile, masurabile, evaluateFormula mnemotehnica :S.P.I.R.O.

III. 3.2. INTERVENTIILE ASISTENTEI AUTONOME SI INDEPENDENTE:Asistenta medicala trebuie :sa indice intervalul de orein ce moment al zileide cate ori pe zipe ce durata trebuie sa se desfasoare actiunea asistenteisa urmareasca imbunatatirea pozitionarii corpului in timpul activitatiiminimalizarea efectelor imobilizariimentinerea tonusului muscularcresterea tolerantei la efortobtinerea independentei in satisfacerea nevoilor si indeplinirea rolului socialprevenirea diminuarii conceptului de sine

III. 3. 2. 1. ImobilitateObiective :-ptr pacientii imobilizati in aparate gipsate :obs. schimbarii culorii aparatului gipsat la nivelul plagiisesizarea medicului daca pacientul acuza amorteli, furnicaturi, presiune la nivelul membrului afectatobservarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsaturmarirea miscarilor si segmentelor distaleasezarea obiectelor de stricta necesitate langa patul pacientului si inlaturarea obstacolelorajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentaleaplicarea masurilor de combatere a efectelor imobilizarii la pateducarea pacientului privind modul de folosire a mijloacelor auxiliare ptr schimbarea pozitiei si deplasareverificarea intelegerii recomandarilor facute-sa se ridice singur....-sa stea in sezut fara ajutor ....min /zi......ore/zi-sa-si schimbe pozitia de.....ori/ zi , timp de .....min/ zi.....ore/zi-sa mearga cu ajutorul unui baston / carja / cadru/ ...min / zi.....ore / zi

III. 3. 2. 2. Hiperactivitate Obiective :-asigurarea functionalitatii cailor respiratorii- protejarea de traumatisme si leziuni- efectuarea unui program zilnic de exercitii care sa-i creasca forta musculara- intreruperea consumului de alcool sau droguri

III. 3. 2. 3. Necoordonarea miscarilor

III. 3. 2. 4. Postura inadecvata

III. 3. 2. 5. Circulatie inadecvata Obiective:-sa prezinte puls periferic in termen de .....zile-sa prezinte extremitati calde in termen de .....zile-absenta durerii in termen de .....zile-diminuarea edemelor de la membrele inferioare in termen de ......zile-III. 3. 2. 6. Refuzul de a face activitatiObiective :osa-si dea acordul in indeplinirea anumitor activitati in termen de ....zileosa indeplineasca singur / cu ajutor ......anumite activitati in termen de ......zileo3. 2. 7. Edeme ale membrelorObiective:osa diminueze edemele cu ....cm in termen de .....zileosa nu mai prezinte edeme in termen de .....zile

IV.Transportul bolnavilor si accidentatilor(tehnica).

In functie de locul unde se afla bolnavul vorbim de :a) Transport primar, atunci cand este necesar:- evacuarea traumatizatilor de la locul accidentului- transportul de la un spital la altul,- transportulde la domiciliu la spital sau invers- se realizeaza cu : - brancarda (targa) - vehicule speciale: ambulante, elicoptere,avioane sau vase sanitare - mijloace improvizateb) Transport secundar- transportul de la o sectie la alta sau de la un serviciu la altul- se realizeaza cu : - brancarda (targa) - carucioare- fotolii rulante - paturi rulante - ascensoare

IV. 1.TRANSPORTUL CU BRANCARDA (TARGA)-se face pe distante mici- brancarda este formata din 2 bare de lemn prevazute la extremitati cu cate un maner- legatura intre bare poate fi : - rigida, tapisata(cele din spital) ; - pliante- intre cele doua bare de lemn este intinsa o panzape care se va culca bv.- la un capat al targii se gaseste un suport metalic reglabil ptr pozitionarea capului bv.- targa este prevazuta cu 4 picioare metalice- trga plianta se tine stransa si se desface doar in momentul utilizarii- targile utilizate in autosalvari, elicoptere sau nave sanitare culiseaza pe roti in senile din vehicul

IV. 1. 1.PREGATIREA TARGII targa se acopera cu o patura , cearceaf, al nevoie musama si aleza, perna subtire, si 2 paturi cu care va fi invelit bv.IV. 1. 2.PREGATIREA PACIENTULUI se informeaza pacientul si apartinatorii asupra scopului si locul transp. se explica procedeul asezarii pe targa , daca este cazul pacientul este instruit ptr. a putea colabora daca pacientul are instalata o perfuzie sau sonda sau drenuri etc. se iau masuri de siguranta :- perfuzia se sprijina de un suport alaparatului de perfuzie- in cazul sondelor fixarea sau pensarea acestora-NU SE PENSEAZA DRENUL TORACICLA PACIENTII VENTILATI pregatirea unei tavite renale in caz de varsaturi pregatirea documentatiei pacientuluiIV. 1. 3.ASEZAREA PACIENTULUI PE TARGA asezarea pacientului pe targa necesita 2-3 persoane in cazul unui transport primar- brancardierii se aseaza de aceeasi parte a bv. / accidentatului pe podea in genunchi- primul brancardier sustine extremitatea cefalica si toracele, sprijinand capul pe antebrat , si in acelasi timp este persoana care va coordona miscarile si celorlalti brancardieri- al doilea brancardier va sustine bv. in regiunea lombara si sub sezut- al treilea brancardier va sustine membrele inferioare- intre timp se aduce targa in fata brancardierilor , care vor aseza cu mare grija bv. pe targa- daca bolnavul prezinta leziuni ale coloanei vertebrale sau este politraumatizat se face asa numitapunte olandeza:cei trei brancardieri se vor pozitiona astfel incat bv. sa fie intre picioarele lor si aplecandu-se deasupra lui il vor aseza pe targa care este asezata fie lateral, fie este impinsa sub bv.- pozitia pe targa a bv. este in decubit dorsal, cu capul usor ridicat- in functie de afectiune, pozitia bv. este adaptata : - insuficienta circulatorie periferica pozitia Trendelenburg = pozitia capului mai jos, iar membrele inferioare mai sus (10-15 ) - stari de inconstienta / coma pozitia drenajului postural = decubit lateral / semiventral - traumatisme craniene pozitie sezanda - leziuni ale gatului pozitie sezanda , capul flectat pe torace - traumatisme toracice pozitie sezanda - insuficienta cardio-respiratorie pozitie semisezand - traumatisme abdominale decubit dorsal cu genunchii flectati (pozitia Fowler), membrele inferioare fiind sprijinite cu suluri sau perne in reg. poplitee - traumatisme ale membrelor decubit dorsal membrul superior fixat de torace cu o esarfa - membrul inferior sub el se aseaza o perna, si daca e cazul musama - leziuni ale fetei decubit ventral, fata ridicata si sprijinita de frunte - leziuni ale spatelui sau regiunea fesiera decubit ventral - leziuni ale coloanei vertebrale decubit ventral si targa sa fie rigida - bv. agitati psihomotori initial vor fi calmati prin administrare de medicamente, si se transporta imobilizati pe targa

- in timpul transportului trebuiesc evitate oscilatiile , targa sa fie tinuta orizontal , iar bv. sa fie pozitionat cu fata in sensul de deplasare- daca situatia o impune si bv. trebuie urmarit pe toata perioada transportului acesta sa aiba pozitia capului a.i. sa poata fi supravegheat de brancardierul din spate- la urcatul scarii / sau a pantelor pozitia capului sa fie mai ridicata, deci se accepta abatere de la regula in cazul unui transport secundar- in principiu se face la fel ca cel primar- ptr transferul bv. din pat pe targa brancardierii vor aduce targa de-a lungul patului- 2-3 asistente vor ridica pacientul din pat - asistentele se vor afla de aceiasi parte a patului - introducand mainile sub bv., asistenta care sprijina capul bv. va comanda ridicarea bv - vor face un pas inapoi - targa va fi adusa in pozitie orizontala de catre brancardieri sub bv.- asistentele vor aseza cu grija bv. pe targa- transbordarea bv. de pe targa pe pat / masa de examninare / masa de operatie se face in mod similar, prin miscari in sens invers

IV. 2.TRANSPORTUL CU CARUCIORUL- carucioarele utilizate in transportul persoanelor au inaltimea meselor de operatie , ptr a de putea realiza mai usor transbordarea- unele carucioare au numai un suport pe care se aseaza targa adaptabila la carucior- caruciorul se aseaza cu perpendicular pe patul bv.- se blocheaza rotile caruciorului- bv. este mutat din pat pe carucior urmandu-se aceiasi timpi ca la transportul pe targa- bv. va fi asezat a.i. sa poata fi supravegheata fata bv. in permanenta de catre brancardier si in sensul deplasarii

IV. 3.TRANSPORTUL CU FOTOLIUL RULANTofotoliile rulante sunt carucioare in care bv. pot fi deplasati in pozitie sezandoptr sustinerea picioarelor fotoliul are suporturi corepunzatoareose utilizeaza ptr deplasarea in interiorul spitaluluiobv. va fi asezat in fotoliu de catre 2 asistente care se afla de o parte si alta a patuluioinitial bv. ,imbracat cu halatul gros, este adus in pozitie sezand in pat si rotit apoi a.i. sa ajunga transversal pe pat , fiind sprijinit de catre asistente in tot timpul mobilizarii lui in patoasistenta de la spatele bv. il va sustine de sub axile si il va trage spre ea pana ajunge cu spatele la marginea patuluiocealalta asistenta ii va aranja pozitia picioarelor , si apoi va aduce fotoliul pana la marginea patului chiar in spatele bvoasistentele se vor pozitiona de-o parte si de alta a fotoliului , vor sustine bv. de sub axile cealalta mana o vor introduce sub genunchi , il ridica si il vor aseza in fotoliu- asistentele vor aranja picioarele pe sustinatorul de picioare- bv. va fi acoperit cu o patura pe membrele inferioare- fotoliul va fi impins din spate de catre asistenta / brancardier a.i. bv. sa stea pozitionat in directia de mers

IV. 4.TRANSPORTUL CU PATUL RULANT-este modul idealptr deplasarea bv. in incinta spitalului, acesta fiind astfel menajat ne mai fiind necesara transbordarea pacientului din pat in carucior apoi pe masa de operatie / masa de examinare-paturile pot fi prevazute cu un sistem de roti sau pot fi racordate la un dispozitiv cu roti , a.i. orice pat putand deveni rulant- este necesar o dimensionare corespunzatoare a holurilor, a usilor spitalului, sa nu existe praguri iar deplasarea intre etaje sa se faca cu ascensorul

IV. 5.TRANSPORTUL CU ASCENSORUL- ascensoarele trebuie sa fie suficient de incapatoare ptr a permite deplasarea bv. cu mijlocul sau de transporta) - brancardierul va impinge patul in ascensor si va intra dupa bvola iesire va trage patul , parasind liftul inaintea bvb) - la transportul cu fotoliul rulant / caruciorul asistenta / brancardierul va intra primul in ascensor si va trage dupa sine fotoliul / caruciorul- va orienta fotoliul a.i. bv. sa poata privi usa ascensorului - la iesire fotoliul / caruciorul va fi impins afara , asistenta ramanand in spatele bv.

IV. 6.TRANSPORTUL IN AFARA SPITALULUI- pacientul va fi pregatit din timp ptr transport- se comunica mijlocul de transport- va fi imbracat corespunzator anotimpului, duratei transportului, si mijloacelor de transport- se va asigura o pozitie cat mai confortabila deplasarii- asistenta va fi tot timpul langa bv. si il va urmarii pe toata durata deplasarii- asistenta va fi cea care va preda pacientul medicului de garda la institutia unde a fost transportat- ptr linistea bv. ea ar trebui sa ramana pana cand bv. va ajunge in patul sau- MIJLOCUL DE TRANSPORT VA FI DEZINFECTAT DUPA TRANSPORTUL BOLNAVULU