ANUL XL. - Ko. 5. 2 lei exemplarul Duminică 3 F E B R U A R I E , 1924

n i V e r t— c ^ â PREŢUL ABONAMENTULUI bl tară: pe ud ao 1 0 0 l e i . In străinătate p e n a a 2 0 0 l e i . mj*

— — — ! — ; -•• \

O n o u ă d r a m a

Dirijabilul francez „Dixmude" zdrobit de furtuna se scufunda în marea 4editeraná cu 50 oameni echipaj. wß)

2. — Nr. 5. UNIVERSUL LITERAR Duminică 3 Fcbr-aiie i\>2 •..

n u m mm i d Nu sunt lipsite de însemnătate cer­

cetările învăţaţilor cu privire la rân­duirile sociale, din străvechile vre­muri, ale popoarelor asiatice. După Indii, China şi Japonia au fost ma i adânc răscolite de aceşti învăţaţi , cari, din foile de bambus şi de pal­mier, desvăluiau adevăruri foarte in­teresante pentru europeni. Misio­narii creştini la început, erudiţi din lumea laică mai târziu, s'au îndelet­nicit cu astfel de cercetări. Lumea veche ae-a pus în faţa unor

descoperiri neaşteptate. Astfel, filo-sofia тогаШ şi politică a Chinei e cu-prnsă în întregime în ceîe patru cărţi, ce întocmesc laolaltă doctrina lui Confucius.

Acest mare profet al ' eirmezüor şi fost comisar de piaţă la Şfeantang a dedus, din vechile tradiţii ale impe -

riulu ceresc, ira întreg sistem -de gân­dire filosofică şi po t tká , în care de­mocraţia e înţeleasă snb o formă neasesmănătoare eo®c«şsţ«a®T euro­pene despre -ea.

Constatările 1ш Ctaffifrieias, icoa­nele ce ni fe á l aeeafc ишге ф&ааа<ж despre v ia ţa socială şi politica a ta­réi sale, ne arată că, şasse v e a c e i înaintea luiCkist, metodele авgpxer naman t еггщ aproape согевравваіе!»-re celor de aaa, ducând la гежаНаее a-proape asemănăioare. E deci cu atât mai folositor să ştim cecugetă Con­fucius despre experienţele é ia vre­mea sa. peJBÉru ca să înţelegem ast­fel, din perspectiv ele trec utukt ' . lini­ile ciudate ale zilelor noastre şi pe cele nesigure ale viitorului.

"Ï). M. i i . Pauthier ne dă. din Km-ba, chineză, o admirabilă traducere a în­văţăturilor tei Confucras, aşaş cam reies ele din Sse Şu, cele patru cărţi ale marelui gânditor.

E greu să rezumăm, ш ршве^рееіг ve de revisffcâ, mpriaasal aces&ar fsa"

t ru cărţi : 7k Шіо, €mntr¥v»§.. L>tm-Y.a şi Mençt-Tseu. Ы Іявй îargt шва. ne vom strădsri să facem cat mai în­ţeleasă — »e f®fereaga éfwferbna a profetului еЬааек. mrregittí eu ad­

notările disorpokrlui «ătt M w « h s — ci numai aenreşFţm m Щт<ф<*М- j» morală asupra еемюегЩіеі.

I a t ă ce se sşmae і в Кяо-Т-тагШ» : ,,Ce vede şimmde emu. e&be -trrw.ea.-c-e popond veée ţi eaiée. ne jnétset ,vreér

,nie de гаярШЛ s an de ftede&fmă po-* porul, es le er-ee* oe vrea vend să răs­plătească sa» să pedepsea^tt : Este o legătură, strângă mire ••cer ф jţepOK Sû fie deci k&gători de eamă fi cum­pătaţi cei ce cârmuiesc jioifinirele".

Şi iată ce ae învaţă Ta IIio (mare le studiu): „Dobândeşte dragostea poporului si vei avea stăpânirea lui. Pierde, dragostea popondui şi vei pierde stăpânirea fwi**.

Traducător»! cărţilor lui Coaficius

sau Khung-Fu-Tseu, cum îl nu­mesc chinejii — spune că acest mare

reformator al Chinei avea a tâ ta în­credere în doctrina sa, în cât zicea :

„Dacă aş avea eu mandatul guver-nărei, nu mi-ar trebui decât o gene­raţ ie ca să facă să domnească virtu­tea umamtă ţe i pretuMadeai**.

Confucianismul nu este o religiune propriu zisă. ci o doctrină moral po­litică şi socală, care învaţă pe chi­nezi toate formulele de viaţă practi­că şi superioară, î n d r a m â n d u i până fi pe calea gospodăriei agricole şi do­mestice.

In acest înţeles, confucianismul se grefează perfect peste orice relig4une existentă în China. Chinezul poate să fie brahnianist, buddbiet, taoiet. ca reuzăm per resligkw i a viaţă dar poate

să fia şi coafucianist in acelaş t imp. In lumina doctrinei tai Conficias.

şi a discipolului său Maacias (Meng-Ts-em), guvernarea deiiioeratieă prcr supatte existenţa tmei Batnarităţi m-teMgeate şi •швеаАв, cu dama . eeoăs-cute sau dobândite p rmtr 'o cul tură safterioatca, ce îaeeşe c a periecţio»»-геа de siae însuş m s ă ajungă la per íeetáí*aarea сеашіЩі şi aste coasa-crsiă îa шкпфегт, cu preţ-wl oricăror jertfa, fericirii Ьгіигог, эрве deose­bire de «©oeeşea !-еетшжШсм din Bi­lele B®astre, еапѵ prestrpamo guverna­rea prin mwiţime, fari віеі © preg»" tire a acesteia în a r ta de guveraă-

Argmaentarea de ршійвсфіе a iei Ссщ&сіда esta sarifcsä sau ironia «o-craucă, me taâă pr in eare ajunge si" §ві ' la demoa^aaarea . adevărului se

Ьй«геа şi в ш і с а sunt virtuţile de căpeteme ale 1ш Kktmg-Tsen -̂ CeHafir

cius),^ şi iată cum înţelege şi iubirea : •„A iubi şi a recunoaşte defectele ce­lor pe cari îi iubeşti ; a urî şi a recu­noaşte calităţile celor pe cari îi urăşti sunt lucruri foarte rare sub. soare".

Dar iată un fragment de o actuali­ta te surprinzătoare :

„Să priveşti cu uşurinţă temelia sau principiul ra ţ ional şi moral, să pui mai mul t preţ pe accesorii sau pa bogăţii, aceasta însemnează să strici, sentimentele poporului. — să-l în' 'demni, prin pilde, la furt şi la jaf.

,.Pentru acest curant, dacă un mi­nistru nu cugetă decât să strângă bo­găţii, atunci poprul. ca să-l tmiteze, se lasă tutror pornirilor rele : dacă. dimpotrivă, ministrul dispune conve­nabil de veniturile publice, atunci şi poporul stă liniştit şi supus.

„Tot astfel, dacă miniştri publică decrete sau ordonanţe protiimice dreptăţei, ei întâmpină o rezistenţă meăpeţ.ânată în executarea acestora şi tot prin mxftmicc protivnice drep-t&ţ/ei. laacă ei simny bogăţii prin mij­loace viol ernte şi protivnice drepta­

te*", ei le pierd tefc prin mijloace vier leate şi protrvnice dreptăţei.

iaetă а с ш şi ші fragment de o rară înţeaBşraume роШіел şi care se potri­veşte cte таіздше .situaţiunei noastre de взя :

гтТЗшѣ-сі {un împărat chinez, care & trăit p& la S5Ö a. Chr.) a zis : — De ce n'am un ministru de perfectă des toi&icie. chiar dmcă a '«r avea altă •vrednicie dec'Si o rtiimă. simplă şi goa lă de patimi ? Jtr fi ca şi cum ar avea cele moi mari talente. Când ar vedea oamem de ЪмЛШ capacitate, var lua lân§ă el $4 n'cr fi gelos că nu are şi el •Uiïen.tele lor

,,Ci**d ar vedea un om cu virtuţi şi inteligenţă vaste, nu s'ar mulţumi sal laude cu jumătate gură, ci tar întrebuinţa m trebxirile ţ&rei. Cu un

1

Мшевгі -ca visul : ïwétie şi poartă pe imhari щт J** «Ree саЙвіог. •fţimA vmdui adoarme, Шел rnupei, miei spume, «iei stâm-n зй*'<оШ-й A r s pMm^e destinsul : P<e m-nu-i dtm&eazu ¥<щюаге şi frunze şi 'hushd nu stele. Se leagămtfn ижЬ«Ш Cênâ vêwtul ѵітяай. Marea-i cm тжш&е* Wu .«wrfe, nm ştie, w'-ee^M. *і.-н

'жзщре "L.. Című отаШ m Ыипае Furtíma. pe valuri, bngkiie vapoare, în mahări loveţte ou ш й - ; Sub muget de spumă - -Morminte eterne, * Marea-i ca moartea, nu ştie, nu iartă Ea'nvincte tot ; Gând vântul pe valuri £'.«ţieme.

GMqie Netzesca

UNIVERSUL LITERAR Nr. 5. - 3 , _ • <

Sonetele iubirii1' $ g de LEONTIN ILIESCU Щ§

X X I I I Ntci frometeu mai chinuit pe munte ,Y"a fost de cât sunt cu în aste clipe Câual ahnt pe-uprompe ale m orfii-trripe Cum cad — pleompe de sicriu — # « 6 frunte

Mă simt învinsNici gândul să ynfiripe Nu poate — atâtea plăsmuiri, — mai crunte De cât aspectul stanicilor cărunte, lovite de-a talarelor risipe...

Şi eu mă lupt cu *nverştmate valuri 'Şi dau din mâini e « biblicul sfânt Petre Va teafăr să mai pot s'a jung la maluri ;

Că 'n vremea noastră visul de-i minciună E că pe lume sufletele-s pietre... Iar dragostea — un Făt Frumos elin lună...

X X I V ...Şi simt că peste sufleu-mi s'abate Din neştiute sări un dor nebun... Ai crede că năprasnicul Taifun Cufreeră o lume de păcate.

Şi dorul meu eu nimănui nu-l spun Ca să-i feresc de-a lumii răutate... Im visul meu mă 'nchid că 'ntr'o cetate

. Şi-uşfept zâmbimd cu el să mă cunun.

Dur... poate se vet risipi furtuna Ce-asupru-mi o abate şi"0 destrame Puternicul pământului — Varuna...

S'o potoli alunei şi chinul meu, Se va sfârşi a v4efU mele dramă... Vă dacă t a trrei, Doamne, vreau şi eu A

T) Vezi n u m ă r u l p receden t .

Dunvnică 3 Februaririe 1924.

astfel de ministru, aş putea să fiu li niştit de grija copiilor mei, copiilor lor ş a poporului. Câte foloase nar fi pentru ţară atunci ?

„Dar dacă un miniştrii e, gelos pe oamenii de talent, şi dacă, din invi­die, îi îndepărtează sem îi ţine depar­te pe cei ce au virtute şi vrednicie, neîntrebuinţânrhri în sarcini impor­tante şi punândule cu răutate tot fe­lul de piedici, un astfel de ministru, cu toate talentele lui, e incapabil să ocrotească pe copiii mei, pe copiii lor

'şi poorul. Nu s'ar putea spune atunci că aceasta c o primejdie ameninţă­toare, gata să aducă ruina ţărei

Şi mai departe : „Să vezi un (>m de bine şi de talent,

şi să nu-l ridiri : să-l ridici ş i să, nici tratezi, cu toată preferinţa de care e vrednic, este s i i i jigneşti. Să vezi un om pervers şi să nul respingi ; să-l respingi şi su nuri trimiţi departe de tot, e o faptă condamnabilă pentru un bărbat de slut. Un bărbat de stat, care iubeşte pe eei. ce sunt obiceiul u-rei generale, şi care urăşte pe cei ce sunt iubiţi de Iuţi. face aceea, ce se chiamă insulta firei omeneşti. Neno­rociri redutabile, vor lovi de sigur, pe un astfel de bărbat dc stat1". •

Şi acestea sunt prea puţine cita-;ţkmi, din ceea ce cuprinde doctrina ;pelitica a lui Confucius. / Iată ce se gândea cu aproape şase ^veacuri înainte de Crist. faţă de ace­ea ce se gândeşte astăzi, cu aproape 25 de veacuri de atunci.

Vremelnicii potentaţi din zilele noastre au multe de. învăţat din căr ţite, în puterea cărora stă longevita­te* şi structura, etică a neamului chi" nesese.

L E O N T I N ILIESCU

URSUL ШІШТ Mn, t â n ă r p r e o t polonez, pu r in t e t e Lie, se in-

sàidbee î n sa tu l ' S...., p ropr ie ta tea! con te lu i M... 'Deferea poz i ţ i a sa contesei Amin , i n c a s a c â n t e pe t r ecuse câ ţ i va a n i a v â n d d u b l a pfizfţiune d e profesor a l Gopiilor ş i de c u r t e z a n pe l â n g ă t â n ă r a d o a m n ă , care n u e r a nic i uitată, n i c i lipsită, do- coche tă r ie .

P e c ă n d contesa , c a r e pe t recea i a r n a în o-raş , p r i m na omagiile- u n u i ofi ţer de d ragon t , ga l an tu l n o s t r u preo t se silea aă-si Î ndu l cea scă évűül- йі c o m p a n i a d o a m n e l o r frumoase- d i n vecină ta Ic s a t t a ţ ă r a n c e l o r dan parohia- sa. I n că rând îi meiise v e s t e a eă abuzează de- polu­ţ ia s a sfanţi i

M r ' o 7І, o ţ ă r a n c ă b ă g a t a , ve s t i t ă t a ftju-mnasă, a t i u m e Anas t a s i a Karinlc. ven i să- i verbească. E r a îti v â r s t ă de 2ÍI de a n i şi nu en» m ă r i t a t ă decâ t de 4 : a-ni.

(SftiHi sosi , p reotu l e r a s i n g u r în cabine t Ы aăv de luc ru , in t re o p i p ă u m p l u t â cu t abac t i t ires şi n n r o m a n francez din cele m a i ati-ă-găfeare Când i n t t ă Anas t a s i a , d â n s u l se ri d i ­eu fepedV*. «ăpftcit l a vederea î n c â n t ă t o a r e i feawi. al cărei cos tum dc rusoa ică o fiir-ea şi ma; f rumoasă

Fu la ru i a l b a s t r u r a re - i î n c a d r a t ipu l c lasic , g i»e ei î m b ă t ă t o a r e , ochi i negr i îi d ă d e a u u n aer ă>. m a d o n ă , pe când s t a t u r a s a r o b u s t ă şi {daltă, pantof i i de m a r o c h i n ga lben i , cor­

se tu l roşu , c ă m a ş a b r o d a t ă .şi în s fârş i t t oa t a g ă t e a l a îi d ă d e a u o or ig ina l i la te s ă lba t ecă .

A n a s t a s i a se opr ise la uşă, zăpăc i t ă , cobo­r â n d cu modes t i e c r i n i aceia f rumoş i pe par ­c h e t

P r e o t u l , r e c ă p ă l ă r d u - ş i sânge le rece, î n a i n t a c a s'o î n t â m p i n e şi se i n t e r e s ă de s ă n ă t a t e a ei cu o bună-voir. ' vi ; . e x t r e m ă .

A n a s t a s i a , conform obice iur i lo r ţ ă r a n i l o r ga i i ţ ion i , зп ş t e r se la ochi, cu toa te că n u p l â n g e a şi i s tor is i b u n u l u i p ă r i n t e d u r e r e a i n i m i i ei.

B ă r b a t u l său , pe care-1 a d o r a si c ă r u i a î i d a s e o zes t re des tu l de m a r e , o orops ise de la n a ş t e r e a p r i m u l u i copil şi se dedaso la beţie. P i e r d e a tot p u ţ i n u l ce-i p roducea p ă m â n t u l pe care a p r o a p e nu- l cu l t iva . Dacă. femeea în ­d r ă z n e a să-i facă observa ţ i i , o a m e n i n ţ a cu b a s t o n u l . Ar fi u m p l u t - o de sânge , dacă nu l 'a r fi i n t i m i d a t cu vorbele ei cu rag ioase .

G a l a n t u l n o s t r u p reo t povăţînV pe remee să n u p u e la i n i m ă toa te necazur i l e .

„O să-i vorbesc, zise d â n s u l . Voi face apel b u n ă t a t e a , ia conş t i i n ţ a lui , d a r n u cred

sn-1 po* î n t o a r c e ia ca lea b ine lu i . Ceea ce t re ­bu i e s ă faci e s ă r â z i de b e ţ i a l u i şi s ă n u - ţ i s t r i c i ochi i acei f rumoşi , p l â n g â n d , cuci m n i ş t e ochr (tiHwneOTieşti-, Anas t a s i a " .

T â n ă r a r u ş i n o a s ă p lecă ochi*. „S t in t şi a l t* b ă r b a ţ i pe lume ; oamen i c a

mul? m a i b u « : , c o n t i n u ă a m a b i l u l preot , oa-mair i capabil i , , s ă аргесіеяс а femee î n c â n t ă ­t o a r e c a d-ta, car i s ă le desnwerdfe cu o ir«*t-ţ irne de b u n ă i ă ţ i . în loc sA-ţi a d u e ä su p ă r u i t . F» lecui d- ta le , Anas t a s io , a ş lai» de a m a s t u a flăcăw f r u m o s d in sat , sau , d a r ă osii ambiltoui-să, un c m m a i cu vază . Sun t boer i cari s"*r m â n d r i să ta a ibă .

— Dai- n u ne opreş te l egea ? obiec tă ţ ă r a n ­ca sf ioasă .

— L a s ă că n u te opreşte.. . . zise p r e o t u l . — Aş vrea.. . a ş v r e a s ă vă rog... b â l b â i A n a s ­

tas ia , î n c u r c a t ă , s ă fraceţi s o ţ u l u i m e u c â t e v a obser \ a i i uni .

— Ii voi !; ce, aise p r e o t u l S ă r m a n a r e c u n o s c ă t o a r e î i s ă r u t ă poale tq

d u p ă obicei , i» e c â n d d â n s u l î ş i l i pea b u z e » pe frr .nlea c a n d i d ă a ţ ă r a n c e i . D â n s a t r e s ă r i obraj i i i se roş i r ă şi p ă r ă s i t.asa m a i u i te ca o căpr ioară . .

T r e c u r ă c.He\a zile. I n t r ' o d i m i n e a ţ ă , preo­tul i n t r ă în c a m e r a A n a s t a s i e i pe ca re o găsi l â n g ă l e a g ă n u l cop i lu lu i . F r u m o a s a femee îl p r iv i s u r p r i n s ă .

„ Ei bine, u n d e ţ i-e b ă r b a t u l ? începu păr in ­tele Lis.

— Vai, u n d e s ă fie, P r e a Sf inţ i te , d a c ă n u la c â r c i u m ă .'

— tocă ! t ică losul ! s e c ă t u r a ! s t r i g ă preotul , I -a ra făcut cu t o a t e a s t e a d e s t u l ă m o r a l ă t Mi a p r o m i s să fie c u m i n t e ! O m u l ă s t a c corigibil !

T â n ă r a ţ ă r a n c ă s u s p i n ă . „Dar d-la, d-ta te-ai m a i consola t ? cont inuu

ei. aşezânclu-se l ângă d â n s a ş i l u â n d - o dră-< gos tos de mij loc.

— Cum a ş p u t e a ?... b â l b â i d â n s a . — C u m .' cu a l t b ă r b a t ca re te iubeş t e , m u r -

miKă. p ă r i n t e l e Lis . D a c ă D u m n e z e u m i - a r a-c u d a g r a ţ i a să- ţ i ţ in loc de soţ, a e pe t rece v i a ţ a î n t r e a g ă la p ic ioare le d- ta le , ca u n mie ­luşei .

— S u n t prea nenoroc i t ă , r ă s p u n s e t â n ă r a fen.ee.

— Pczi ţ ia d- ta îe se v a s c h i m b a c â n d vei dori . Dacă ' ţ i p lace s ă viu pe aici , n ' a i decâ t s ă r a i

spui. . . c a să te consolez... r e l u ă p r e o t u l cu voW cea a r z ă t o a r e . A n a s t a s i e , eşt i f r umoasă , oh Ij a t â t de f rumoasă. . . L â n g ă t i ne ui t că, suni preot .

— N'sir t rebui să u i t a ţ i , zise d â n s a r e sp in ­g â n d u-l .

— A n a s t a s i e !.. Do ce eş t i a ş a m a n d r ă ? , - - N u sunt; m â n d r ă , d a r ceeace ce re ţ i de l«

m i n e e o c r i m ă . — Nu s u n t e u ac i s ă t e i e r t ? m u r m u r ă !

p r e o t u l . Şi cu o m i ş c a r e ob razn i că o s t r â n ş i î n b ra ţo şi începu s'o s ă r u t e a r z ă t o r . *

4. — Nr. 5. UNIVERSUL LlTKKAR Duminică 3 Feb-un.;e 1924

XX" Ş ZD X "Cr fitu ştiu ce-mi şopteşte- i'ântul, Prin închisele fereşti... Cusa asta e mormântul,. [Prea frumoaselor* poveşti*

ţCâte tt'o fi vrând să-mi spue, ijSătăcitul vai de? dânsul i. i'i'o fi frig pe cărărue, Că"-i aud d'aseară. plânsul.

. $» când strigă şi se plânge, Furios bătând in, geam,

:.C*?íe-p creangă ser tot frânge, toţ cade çâterun. ram...

.ÍOJ de când aştept o vorbă, 9*e pustiul de pământ i... Voctkl liniştit îtt sobă, Mi-a spus ultimul cuvânt...

Iar pe vatra de cenuşă, S'a suit biata pisică. Şi priveşte când pe uşă, Când la mine — Fo fi frică.

A n a s t a s i a se r i d i c ă g a l b e n a de m â n i e ş i in­d i g n a r e si-1 a r u n c a depa r t e .

„Es i , îi s t r i gă d â n s a . V ă z â n d r ă n u înce tează cu obrăzn ic i a , che ­

m ă in a j u t o r s lugi le . A m o r e z a t u l p reo t c* I n ă l a fugă. N ' a r fi c rezu t nici o d a t ă s ă fie refuzat . F i e e ă h o t ă r i t să-ş i r ă z b u n e . I n t i m p u l aces ta , b ă r b a t u l b e a p r i n câ r ­

c i u m i cu t o v a r ă ş i vagabonz i ş i Juca z iua ş i n o a p t e a cărţ i- Adeseori n e v a s t ă - s a v e n e a să- l g ă s e a s c ă . Amic i i lui a t u n c i o î n j u r a u şi-şi ba ­t e a u joc de d â n s a . Cu t o a t e aces tea , v o i n ţ a de fer a A n a s t a s i e i a v e a a s u p r a b ă r b a t u l u i u n efect a l â t de m a r e , î n c â t se s cu l a l a v e n i r e a ei şi o u r m a .

I n s e a r a aceea l u c r u r i l e se p e t r e c u r ă ca d e obicei. C â r c i u m a g e m e a de l u m e . A tmos fe r a î n c ă r c a t ă , p a h a r e l e s e c iocneau sgomotos ; voci ne rvoase f r edonau cân tece de iub i re , în­j u r ă t u r i g roso lane se a u z e a u pe ici p e colo.

C â n d A n a s t a s i a i n t r ă In c â r c i u m ă , be ţ i a eva la cu lme . T â n ă r a f e m e e se î m b r ă c a s e d i n cau ­za f r igulu i cu o sundăH) , d e p ie le d e că­p r i o a r ă .

I n m â n ă a v e a u n bici . T r a v e r s a camera* c u p a s u l g răb i t , m e r s e drept- la ЬагЬаішв&до ei-l-puse m â n a pe u m ă r .

—" E t i m p u l s ä te- î n t o r c i acasă , , zise d â n s a . — A h a , s t r i g a r ă b e ţ i v i i , uite, ş i p a t r o a n a . H a i d e , a scu l t -o ! Nu- vezi b i c iu l oare t e

a ş t e a p t ă ? — S ă m a i t r a g o duşeă> d r a g ă Anae tas io , se

r u g ă K a r u s k . — Nu ! s t r i gă d â n s a s m n l g â n d u - i c ă r ţ i l e

d i n m â n ă şi d â n d u - i u n p u m n . Be ţ iv i i î n c e p u r ă s ă r â d ă , d a r n u se găs i u n u l

eare s ă rezis te curagioateei femei s a u sft-i a -tirusoze vreo v o r b ă u r â t ă . A n a s t a s i a l u ă p e M r h a t u - s ă o de b r a ţ şî-1 d u s e a f a ră .

C a m a r a z i i îl u r m a u c â n t â n d : Păc i i n u mă 'n torc асаягй, li r ă vinul n u m ă lasă .

/ j u n ş i d i n a i n t e a casei lu i K a r u s k a m i c i i se î n d r e p t a r ă i a r că t r e c â r c i u m ă , d u p ă ce-i m a i a d r a s a r ă câ t eva cuv in te ba t jocor i toa re . Nu a-p a c a r ă să co teaseă col ţul e t r ade i , c â n d a u z i r ă v» v a sonori i a Anas tas i e i . .

—-•'Un u r s ! un u r s ! s t r i g ă K a r u s k d e s p e r a t . I n t r a d e v ă r , u h u r s m a r e , b r u n u r l a îngroa i -

t-.it. . Că ţe lu l , pc ca re A n a s t a s i a îl ţ i n e a î n c u r t e ,

ven i şi se î n g h e m u i la p i c ioa r e l e s t ă p â n i l o r . Ţă i ' ân l i ; m a i sper ia ţ i - ca oile, la a p r o p i e r e a hx-'palmi, ee s t r â n s e r ă u n i i l â n g ă a l ţ i i . U r s u l in-fceiîndu se, ţ ă r a n i i o» l u a r ă la fugă.

л Ь а в і а к к і r ă m a s e s i n g u r ă . C u r a j o a s a lerne* fca ş i p i e rdu c u m p ă t a i .

I n t r ă in odac, l u ă o b â t ă şi se a ş e z ă «Няо-i i i tea l e a g ă n u l u i cop i lu lu i , h o t ă r i t ă să - l apeve eu p r e ţu l vieţei ei. Se a u z i r ă câ ţ i va p a ş i ! • ЛІІЙ şi u r s u l se a p r o p i a .

Un fel de p a l t o n î m b l ă n i t .

Cad s'aude eâteodatji, . Cineva;, bătând- încet..* Cine;o fi intrat pe poart/ •Şt înoată prin năntet t

Vântul bate cu mânie, In a lumii visuri toate, ^oopéèt eântuvi — din pustie, Să Ш audă cine poate ?

E târ#iu •— şi-i frig în casă, Cà şi cum ar fi afară. — Pacea diu văneduh se lasă, Pe «r negurilor scară. —

Mă cutremur — nu ştiu cine, Şi mai tare'n uşă bate... Ea e — soră 'n veci cu mine, Tainiea singurătate1. —

Air .

— C u m , A n a s t a e i o ! n u m ă r e c u n o ş t i 7 T â n ă r a femee î n s p ă i m â n t a t ă p r i v e a f ă r ă

aă poaUi scoate un cuvân t . — S u n t eu u r su l ; s u n t eu m u r m u r ă o voce

bene cunoscu tă . E r a pruoful a m o r e z a t , c a m l u a s e c o s t u m u l

a c e s t a c u d a t s p r e a-şî î m p l i n i scopul . — D-ta eşt i , zise î n s fâ r ş i t A n a s t a s i a . De ce

в Л і s p e i i a t î — Ce i a s t a , o b s e r v ă u n u l de-a fa ră . N a u z i '? U r s u l e î n o d a e şi vorbeş te cu

A n a s t a s i a . Deoda tă ţ ă r a n c a zâmbi . Ii ven i o idee ca­

r a g h i o a s a . U r s u l , ca re se a p r o p i a de d â n s a , l i făcea

p r o p u n e r i . — O iub i re aşa de a r z ă t o a r e n u m e r i t ă r ă s ­

p l a t ă ? s u s p i n ă d â n s u l p a l p i t â n d . — F ă r ă î n d o i a l ă . Aş t eap t ă , î ţ i voi d a r ecom­

p e n s a . p ă r ă s i oda ia , p u s e zăvoru l şi c h e m ă p e

ţ ă r a n i . ..Hei, fricoşilor, ven i ţ i î n c o a I" C â n d b i r b a t u l şi ţ ă r a n i i cobor î ra d i n p o d

u n d e se a s c u n s e s e r ă d e frică, d â n s a lc i s ­t o r i s i p r o p u n e r i l e : p r eo tu lu i - ş i le s p u s e ei B u n m c z e u , ee> 6ă4" pedepsească , l*a p r e f ă c u t iu u r s .

— D o a m n e p ă i e ş t e - n e , m u r m u r ă b ă r b a t u l , tB rându - ş l - c ru ce.

•— N u s 'a i s p r ă v i t . A c u m t r e b u i e să - l pe ­d e p s i m ş i no i .

— Dar;., d a c ă m u ş c ă , obiec tă K a r u s k . . F e m e e a î t tcepu s ă r â d ă . — Dobi tocule , zise d â n s a . N u e u r s c u m n u

e ş t i tu . E p r e o t u l î n p e r s o a n ă , ca re v e n e a cu g â n d u l să' m ă seducă .

— A t u n c i va i de el, neno roc i t u l , i poc r i tu l ! s t r i g ă bărbatul' .-

— l a c e t i ce vă spun , o r d o n ă A n a s t a s i a . T u fugi l a b iser ică , s u n ă toaca ş i a d u n ă popo ru l . ѴЛ o să- l judece . Voi a j u t a ţ i - m ă . O s ă n e scă­p ă m de f !.

A n a s t a s i a , u r m a t ă de t o v a r ă ş i i b ă r b a t u l u i , i a t r ă î n odae .

„ P i î v i ţ i c e . a p ă ţ i t b ie tu l n o s t r u preot , s t r i g ă d â n s a : Ca să - ş i i s p ă ş e a s c ă c r imele , s ' a s c h i m -* a t î n fiaTă. AmiGi, a j u t a ţ i - m ă să- l s cap . P a ţ i - m i m a i î n t â i o f r ângh ie să-l leg.

L r s n î Biârâ i . V ă z â n d că n u spe r i e pe n i -ж е п і , se rugă d e ţ ă r a n i să-J e r t e , d a r n u r e u ş i H l e g a i * de m â i n i ş i d e p i c ioa re , p e c â n d Anes lee ia- i i b ă g ă d u p ă g â t o funie , cave, l a tm n a i Ţuică m i ş c a r e , a m e n i n ţ a să- l s u g r u m e .

B i e t s t o m î n c e p u s e s ă sb ie re . S a t u l î n t r e g M « d e n a s e Î m p r e j u r u l casei t u l K a r u s k , fe»-• a â d d eere. I n mi j locu l m u l ţ i m e i , A n a s t a s i a ta p ic ioa re , ţ i n â n d pe p reo t d e gâ t , z ise :

„ P r i v i ţ i pe b ie tu l n o s t r u preo t . Mi -a p r o p u s l u c r u r i n ş inoase . D u m n e z e u , ca să ' l p e d e p -e ţ « e c a , l 'a f ăcu t u r s !

M u l t i n e a î n c e p u să r â d ă . î n ţ e l e g â n d d e ee > vorba .

Voesc ca m u l ţ i m e a să-î d e a p e d e a p s a <d • a voi . N u m a i a ş a î i y& e r t a D u m n e z e u .

— A n a s t a s i a a r e d r e p t a t e , l u ă ' c u v â n t u l *à * ă t r â n m b a r b a a l b ă . S p u n e c h i a r t u p e d e a p l ea ca re s e c u v i n e a c e s t u i m i z e r a b i l .

— E i bine , a m s ă m ă p i i n i b c ă l a r e p e umä- i rol lu i p r i n sa t , zise d â n s a ^i femei le î l v o i *a*№ e a s ă fugă.

P e u r m ă ' să-I b ă g ă t n in m l a ş t i n a de lftngXJ sa t şi să- l ţ i n e m p â n ă d i m i n e a ţ a ; Cred c&f

d u p ă a c e e a D^zeu se v a î n d u r a să- i r e d e a fi» g u r a lu i de om.

— B r a v o ! B r a v o ! s t r igară- ^ţoate vocile. dSnt r 'oda tă .

M o idee* m i n u n a t ă . S'o î n f ă p t u i m i m e d i a t , I n t r ' u n t i m p m a i s c u r t de câ t a c e l a ca r e e

t r e b u i n c i o s a sc r ie aces te r â n d u r i , p r e o t u l fu Jos.

f e m e e a - se u r c ă p e spa t e l e p r e o t u l u i ş i ţ iw • a n i i 11 l o a r a l a g o a n ă cu bice. <

De câ te or i nenoroc i tu l ' se oprea., os teni t , ge­m â n d , f r u m o a s a c ă l ă r c a ţ ă îl a r d e a cu biciul , A ş a a j u n s e r ă l a b i se r ică . Acolo, 11 d u s e r ă lnă» r t r u 11« râ se t e l e m u l ţ i m i i N u a s c u l t a r ă a i c i de s t r i gă t e l e , n ic i de p l anşe t e l e lu i .

De acolo î l p o r n i r ă l a m l a ş t i n ă . A d o u a zi fu b o l n a v de f r igur i . Când , după l

câ t eva aile, p u t u s ă i a s ă d i n casă , în t âmpla - j r e a făcu s ă so lovească n a s î n n a s cu Anas-I t a s i a сліѵ î n c e p u s ă r â d ă de d e p a r t e . — Dumnezeu- m ă v a r ă s p l ă t i , zise d â n s a iro-j

• i c , de se rv ic iu l ce l ' am a d u s P r e a Sfinţieij Voas t r e . V a m s c ă p a t de m e t a m o r f o z ă . Acumi p u t e ţ i fi s igur , că n ic i u n p o p ă n 'o s ă s e b i m b e In dobi toc .

P r eo tu l ' r u ş i n a t p l e c ă ochi i , f ă r ă s ă răs« p u n d ă . I s t o r i c u l p ă ţ a n i e i l u i fu a u z i t d e sa« te le î nvec ina t e . P u ţ i n d u p ă aceea fu muta* în a l t ă epa rh i e .

T r a d . d e B . M a r i a n

MopiBl ! viilifii A fost odată un moşneag pe cârd

Dumnezeu îl dămise cu o umflăturăl mare de tot în partea dreaptă a gât fcului, şi din această cauză el eriJ foarte mâhnit. *)

Intr'o zi pe când moşul tăia lemneŞ fo pădure, se ridică deodată o iurta* Hă-.grozavă însoţită yáe o ploaie marti şi repede de credeai eă -'s'a-'aeschie Щ iroariáe ceraluîT nu aűtceva.:

Moşneagul de abia атп тгеше să-şi găseaseă un adăpost Sntr'o scorburi de copac unde curând, fiind obosit aţipi,

•) ln Japonia aceas tă b o a l ă este foa r te МЫ p â n d i ă p r in t r e ţ ă r a n i

Duminică. 3 Februarie 1924. UNIVERSUL LITERAR A r 5 . — S

Abia închise ochii şf fu trezii de • is te glasuri..

.—r- „Ciudat îmi pare, îşr zise moşul sine, credeam că sunt singur în

„în pădure, dar văd că îu'a.m înşelat. „De unde ar putea să vie aceste gla-

. „suri ? / Poate Că vor fi nişte hoţi ! ? „gândi moşul cuprins de frică.

N'a trecut mult şi moşneagul în-'ârăsni. mai mult de curiozitate, să 'ţcoată. capul din scorbură.'

Ce credeţi că i se înfăţişă ochilor!? Ce fiinţe nemai poriîdriite'! Moşnea­gului i se păî^, că vişeazaV Se ciupi el de câteva ori, îşi trase vreo două palme şi văzu că; e treaz, că tot ceea ee i s'arată ochilor este aevea, nu ' e jvis.

In apropiere de scorbură o mulţi­me de fiinţe ciudate cari semănau £mai mult a dihănii de cât a oameni, 'unele roşii şi îmbrăcate în verde, al­tele cu pielea neagră şi învestmân­taţi în roşu, unii cu câte un singur o* ichiu în frunte ca zmeii din poveşti iar alţii aveau copite de capră, pár •pe corp şi coadă ca de veveriţă.

DIN „LACRIMI"

Toţi aceşti vrăjitori, — căci vritji-tori erau,. — se adunaseră la olaltä, făcură un foc mare şi cum aveau dia belşug de-ale mâncărei şi băuturei, totiasera un chef î b toată l egea; mai dihai c a oameni muritori. Unii eânta dn fel de fel de muzici şi tim­bale iar alţii jucau de mama focului, făcând mare haz unii de alţii.

Unul dintre dânşii, cel mai bătrân după înfăţişare, I e z i s e :

— „Fraţilor, petrecerile noastre „sunt foarte plăcute şi frumoase, „dar, eu par'că aş dori să văd ceva „mai nou, ceva mai puţin comun....

Moşneagul care auzi din scorbură aceste vorbe se încuraja, îşi calcă pe inimă, lăsă frica la o parte, ieşi :ute •lin scorbură, şi sări şi dânsul la joc «im toate puterile.

Puteţi sa vă închipuiţi, copii, mi­r a r e a vrăjitorilor cari la început ră­maseră încremeniţi iar apoi se între­bau unul pe altul :

— ,.Cine o fi omul acesta ? Cine Ü oţtnoaşte ? '.

Moşneagul însă îşi continuă dair M t l său nebun, sărind în sus din răs­puteri şi ţopăind ca un flăcău de •Vouă zeci de ani, luând la joc chiar p e unii din vrăjitori cari s e puteau $îae de eL

Ca o-colivie'-goală-Părc'u-i trist fi •pmtiii..,

14 sburat. dbn et... gândirea Ce atâÈ Ira inveselU...

Peste drum uri le albe Cu pietriş de, diamant,

Şi sub bolţile de uiriţtră Dintr'un colţ în celălalt.

Im zadar mrahat privirea Şi te-aştept mereu să vii !...

...Peste toate doarme pacea Cimitirelor pustii !...

Frunzele se scutur jalnic Peste-a tale urme şterse...

— Şi rrrivind duîos la toate Ochi-mi lacrimi prind să verse L..

M . A l e x a n d r e s c u Cxîs t ineşH

tot ешшьш meu > Q, -cât n'agida să poi.pjs jQ tipsie ,

£&îţi tăsiom întregul conţinut r . Şi să р&іерші.атп Ce à fost făcut Jsvond meit de plâns şi, bucurie*

\ Cnu bisturiu, din massa $е ţesutt\ Aşi curăţa pajgţiiţa cenuşie, Ce-a-stăpânit cu-atâiia litanie Imensitatea restului de lut.

Aşi nivela apoi in-treg ţesutul Be-acete cute strâmbe şi bizare ]

Ce tot 'sondând'mereu Necimoscutii

M'-'au aruncat Ы sbuciumèfta mari Ce nu ştie de soare sau de lună, Ci veşnic e în beznă şi furtună f

N. T . C i î s t e s c a

Jocul moşneagului plăcu mult vră­jitorului celui bătrân care îl admiră şi îî zise :

— „Ce bine ştii să joci, d-ta prie­tene 1 Ar trebui să ieî parte în tot­deauna* la pefrecile noastre ! Noi toţi dorim aceasta ! Nu e aşa, fraţilor ?

— „De bună? seamă, răspunseră ceilalţi vrăjitori".

Vrăjitorul cel mare continuă : — „Noi însă dorim să fim siguri că

(Ha vei veni regulat la petrecerile noastre şi de aceea trebue să ne dai ceva drept zălog. Dar ee să-ţi luăm?

Vrăjitorii se sfătuiră şi găsiră că umflătura moşneagului trebue sări fie foarte dragă şi că ar fi bună. de luat ca zălog.

Atunci vrăjitorul' cel mare- se apro­pie de el Й apucă de umflătură şi îi z i s e : •

—- „O să-ţi luăm această podoabă a d-tale şi atunci o să fim siguri c& .nu vei lipsi delà petrecerile noastre./ N'avea nici o grijă! O să ţi-o d ă m :

înapoi mai pe urmă i

Apoi vrăjitorul trase cu mâna şî «eoase gâlca moşneagului, fără ea *• •esta să simtă măcar.

Deodată se auzi cântatul- cocoşilor «are vestea sosirea dimineţei şi în­tr'o clipă toţi vrăjitorii dispărură în jaegura nopţei.

Moşneagul îşi ridică mâna, îşi pi­păi obrazul şi scoase un strigăt de bucurie. Nu mai avea umflătura l Era în fine şi el om ca toţi oamenii ! Plin de veselie nici nu ştiu cum a» junse acasă şi povesti totul babei sale. Toată lumea află repede dc păr ţania moşneagului.

Un vecin al său care suferea de a eeiaşi boală, însă o avea din partea stângă, auzise de păţania moşneagu­lui şi dorea să se vindece şi el, se ho­tărî să se ducă şi el în pădure să aş tes te sosirea vrăjitorilor şi apoi să facă ia fel ca moşneagul cel norocos.

Zis şi făcut. Plecă vecinul moşnea­gului,, se. duse în pădure, se aşeză în scorbură şi când veniră vrăjitorii ieşi şi el plin de spaimă ca să joace, dai din cauza fricei c e l cuprinse, căci nu avea bărbăţia moşneagului şi nici firea veselă a şceşifcia,' dirlţii început ră. să-i elănţăe şi .picioarele să-i trei mure aşa că nu put« să joace aproa* pe de loc.

Aceasta nemulţumi pe vrăjitori iar vrăjitorul cel mare zise :

— „Lasă; moşule, te-ai stricat <te , vtot în timpul acestei zile, nu mai „avem nevoe de tine, ţine înapoi star ologul ce nea i dat şi pleacă să nu nö I,mai plictiseşti cu mişcările tale „grosolane de bătrân hodorogit. -Zicând aceste vorbe, vrăjitorul cel

bătrân scoase din 'buzunar ceva ee semăna cu un pepene şi care era ca nnultă grije învelită într'o batistă şi o lipi pe obrazul moşneagului cel s&j nătos. Astfel că în loc să scape de ea; cam ar fi dorit, С А Р А Ц , încă una, —• şi pe a moşneagului, — ca să aibă de) acum două, să i fie eu soţ.

Toţii I B O R A T T T revistelor „HSIBERSDI L I T E R A R - „ШШѴ Ţ I JBm Ş T I M !

ŢELOR 4 participi ta MARILE P R E M I I ,

P E CARE Z I A N U L „ u i w v E R S U b l L E O F E R I CITITORILOR S A I .

6. — Nr. 5.

Doi O A M E N I

— Melancolie —

In trăsură, par'că-i Joe, Unul trece răsturnat ; Pe jos altul, anevoe In cârji umblă rezemat. Un minut a lor privire 'Se întâlneşte. — Ca din nor, 'Cel avut, ptin de mărire, Cată jos spre cerşetor. Cel sărac la dânsul cată Umilit. Insă, văzâsnd Mutra lui înfumurată. Aşa-şi zice el în gând : — Ca şi mine, ca şi mine „In mortnânt vei fi băgat „Şi di aceeaşi viermi, cresime,

' „Corpul tău va fi mâncat /.... N. Т Ш С

Scrisoare albă Zilele trecute ani primit o scrisoa­

re de la un prieten foarte bogat ce s'a dus să petreacă iarna în vara din su­dul taliei.

I a t ă ce'mî scrie amicul meu : „ In casa noas t ră de pe marginea

mărei s'a născut odată, cu Christes, i n noaptea Cracitmuhui, primul meu "eofií.

Ki scriu de pe teraea ce dă spre o gradină de portocali. Departe, marea ca o lespede imensă de smarald, se uiîeşte cu ceruL Vântul largului îmi afoee aroma portocalelor coapte, a* mestecată cu parfumul rozelor din toate grădinile prin care trece.

€fe fericită şi dumnezeiască zi ! Co­pilul meu are două săptămâni de via­t ă : el o priveşte ca ochi ca ai mamei ïûi. Sunt a t â t de fericit în cât mi se IPEARE adesea că toată această fericire nu este a mea şi eă voi deschide ochii in groaznica viaţă de alta, dată, din visait de dragoste AL Primăverei şi al [italiei, din care îţi scriu pe când ado­r a t a mea soţie, cu fruntea rezemată pe umărul meu îşi adoarme copilul. .Sşa ima nonorocirei mele trecute m ă urmăreşte încă şi, astă noapte chiar, a ra avut un vis îngrozitor. Visam că sunt to t în ţ a r a noastră cu iarnă cumplită pentru săraci şi. bine 'nţe-les eă- în visul meu., eram; fcofc cei de аШъ dată. cei sărac.

©, eu ce d r a m îngrozitor am înce­pi*! visul meu de^o noapte !

Шаі- întâi m 'a cuprins un fior gro­zav <âad am ieşit în stradă. închise­se!» «* poert», kt u rma mea ca pentru töfcteauna şi im vârtej dc zăpadă măi gêwents® bacului, d a r îh curând vâr te -

yeS m eteslănţui şi ta mintea mea, se faere mai mare şi nu ' i mai simţii pe cel efe afară.

— Desig«r îmi şuerau gândurile mele, ea nu numai că nu te iubeşte, dar îşi bate joc de tine.

— Nu te-a iubit cu nici un gând, au шсі o 'privire, cu nici un surâs.

UNIVERSUL LITERAR

Cu toate a voit numai să te înlăn-ţuiască pentru a'şi satisface orgoliul şi a'şi bate joc de iubire, de iubi­rea ta .

Nu te-a iubit şi nu te va iubi nici­odată.

Trebuia, s'o adori mai înainte, chiar când ai văzut că iubeşte pe altul, fără ca tu să doreşti altceva de cât ferici­rea ei.

De ce i-ai spus că o adori şi că nu vrei să fie fericită cu altul.

Nu trebue s'o adori ! Eşti u n copal şi trebue să nu mai fi. Să nu mai fi ! Să nu mai fi ! Striga, plângea, urla ! crivăţul în jurul meu. Dar, de odată în vocile crivăţului se amestecară glasuri de clopote. Multe, multe.. .

Ele spuneau : Acum se naşte copi­lul, copilul Isus, Dumnezeu !...

Unde ?! Unde ?!... unde se naşte oare copilul, pe acest ger cumplit. I n casele mar i şi călduroase nu va pri­mi nimeni pe Maria. Şi în staulul să­rac, cade zăpada şi suflă furtuna de ghiaţă.

Hüm

U n d e ? ! Unde se naşte copilul.., Paşi i mei nu făceau nici uu sgomcf în zăpada din ce în ce mai marc . U n d e ? ! . . . U n d e ? ! . . . vreau să văd ! şi mă duceam mereu Inna iute. Lunrţ nile pieriseră... Casele nu se mai vei deau şi ningea, ningea cu fülűi tof mai mari, tot ruai deşi...

Aerul era alb. alb ca o ro/ii albă. ai un crin, alb ca zăpada, Par ' că înger'j albi s'ar fi coborât mereu şi iată ca| s'a născut copilul Isus. căci clopote!ci au încetat şi îngerii au albit întreg pământul cu aripele lor.

Unde s'a născut ? ! Unde s'a năsi eut ? Mă întrebam în visul meu şi \A zăpada albă văzui pe Maria cu сорй Iul său în braţe . Li-.se vedeau bii:4 zâmbetul, bunătătei şi iubiroi, aşa că; des.ig.ur. n u l e era frig căci trandafirii minunaţ i s t răbătuseră prin nămeţi iar îngerii cântau gloria Iui Is; J Dumnezeul nostru care a voit ca tot ce ţ i a m scris să fie numai un vis d'/ o noapte.

N i k i t a M a c e d o n s k l ЯЯННЙННЯН- 1

Şfîri f î l a L t e l i c r e Pr in urcarea taxelor ;dc asistenţă

socială, pentru scrisori, deîa 10 ia 25 de bani, o nouă marcă îşi găseşte loc în rândurile celor cu valoare filate -

E vorba de timbrul de asistenţă de: 25 bani negru, care până acum і ш avea pentru filatelie nici o între­buinţare .

Odată cu aqesfc spor, fostul t imbru de ."«.istenţă de 10 bani, verde, va fi ret:; ; din circulaţie.

Este vorba să se emită o marcă „ taxa de plată" dc 50 bani pentru cazul când timbrul do asistenţă de 25 bani n 'a fost aplicat.

Zilele acestea s'au vândut la Pa­ris, dintre mărcile vechi româneşti , următoarele mărci, cari a u obţinut preţurile pe care le no tăm aci :

Cap- de bou (emisia I I a , de 40 pa­rale, uzat, verde, cu 100 franci fran­cezi ;

Cap de bou. emisia Il-a, 80 paraio, uzat, 240 frânei francezi.

Car ol', emisia cu barbă,. 15 hani carmin, cu 125 franci francezi

50 bami, albastru şi roşu, cu 1Я0 fr. francezi.

Mărcile diu Danzig, cari până a-cum înregistrau, pe ele valori de mi­lioane şi zeci do milioane, din pricina valutei extrem de depreciate a aces­tui oraş liber, poartă de câtva t imp surşarje cu cifră mică. In curând ele vor dispare cu totul, u rmând să se scoată o nouă emisie.

Această schimbare se datoreşte faptului că oraşul Danzig a adoptat c» nouă monedă „guldenul" de aur.

C O R E S J M W I T E N I A F I T E T E T T C Ă

Cititorilor noştri, cari ne adreseazf întrebări cu privire la diferite serii d i mărci, îi încunoşt i inţăm că în nu? mărul t recu t a apăru t unele din m riiîc ee avem, iar în numărul viito* vor apare alto 10 serii.

Din toate acestea a u sunt efoponit bile decât mici cant i tăţ i .

Informaţiuni filatelice Se observă în Franţa,_ Anglia şi I

talia o urcare a preţurilor în filatelie, Cu deosebire mărcile mai vechi în

registrează preţuri din zi în zi to< mai sporite.

In ultimul an au apărut în Germa­nia nenumăra te serii de mărci, p w tând sttrşarjafce cele mai variate.

Uncie din aceste serii erau emis* în cant i tă ţ i mici şi azi au început fie obiectul une speculaţiuni întinse pretinzându-se preţur i foarte mart.

Mulţi din negustri i filatelicii ..ger-mani, a căror uncă ocupaţie în u ü i m a vreme, era să aştepte la ghişee!* postale nouîle serii şi să le cumper* în cant i tă ţ i mari, au realizat benef-ч cii imense.

D. Pau l Laffont, subseerta-r de stal la P . T. T. din F ran ţa , a depus pe br rourile par lamentului un proect d* mări rea taxei telegrafice, te le lonid şi postale. Astfel, scrisorile interrHf franceze vor fi francate cu 30 oenti me în loc de 25. Sporurile ce ee vot face vor produce un venit de 70 mf lîoane franci.

Duminică 3 Februarie 192*. UNIVERSUL LITERAR Nr. 5 - 7 .

itiii a tó iar?! [— O lămurire asupra numehi acest» ваге cărturar si domn moldwfffli —

Cu prilejul serbărilor bicentenaru­lui lui Dimitrie Cantemir, s'a amintit §i da leşeoda cnm că M a i e t e său s'ar trage delà Шш-Тгшшг. vestitul как tătăresc;, zis şi Timuriang şi Tamerr lan, care a trăit pela 13501400, deşi este ştiut că tatăl şi moşul Iui Cante­mir erau moldoveni neaoşi.

Echivocul acesta se datoreşte de si­gur faptului că T)ii ni trie- Cautemir, în tinereţe, trăind şi studiind la Cons -

tantinopoie, între Turci, ştiind că v a domni odată în Moldova ca vasal al sultanului turcesc, lăsa să se creadă că ar avea o obrîşie celebră din hanul Timur, prin o forţată apropiere a nu­melui său Can*timir, apărând astfel *de o rasă cu turcii, ca să le fie mai pe plac. >• Lucrul nu na miră; în timpurile de urgie, гошатааі se da uneori drept aus, ture, ungur, spire a'şi înlesni via -

fa şi adesaori ilustra eu geniul său aceste mearnuri, ca un Petru Movilă, pare a fost marele mitropolit şi-orga­nizator al Ызегібеі ruseşti, sau ca Matei Corvinul, vestitul rege al U n -

jgarioi, care fiiad din Undioara — p e latineşte Unitara — ţinut ftjfceu, câm­pie plană, între două şiruri de Carpaţi '— îşi zicea Uniad ; dar şi el şi ţinutul puimnd un h înainta, făcea să iasă Honiad, cu aparenţă bunică, tot ca

tşi Cantemir. rudă cu ban Timur... Adevărul însă asupra numelui de

Cantemir, ca şi a tutulor numelor cu terminaţia mir. stă aşa: în epoca pri­ma creştină, până a nu pătrunde în іБшгора numirile biblice şi greceşti, Îîmd numirile vechi latina înlăturate

ca păgâne, sc formau nume de per­soane dala uncie vrbo sau adjective latine: Carol, din carus. candus= scumpuşorul ; Francise. Franţ, d in franca?, liber; Victor=învingător; iar la daco-latini: Dan. din dono=dăruit; Stan. stare, statornic; Dragu, din traho. atrăgător, simpatic: Neacşu din nexus, nochrom raic: Vtadu din vatidus, tare, puternic; Neaga, din nego, tăgăduit; Casu, din casus. în­tâmplat y Cantea, dan canto, cântător, Pântea. Mandea, etc., din cari se for" roan şi nume femeieşti : Manda. Sta­na, Draga, c aşi în apns Carolina, Francisca, Victoria. Vădit este că u-nele din aceste numiri daco-latine au trscut şi la Slavii, ce se aşezase în dreapta Dunării.

Дроі tot în acel tknp, latinii din ori­ent şi dwo-latinii aveau unităţi mili­tare de apărare contra barbarilor nă­vălitori, îrrtocinite pe centurii, cari iau numirea de cete. scurtare din cen-tutn~o sută: şi alte unităţi da o mie, ttHHiite тШіа. transformat în mine şi mir, care păstră şi înţelesul latin de ..Tuulţirae" da unde organizaia admi­nistrativă mm, şi vorba mirean, sau om din mulţime, laic. spre deosebire de-cleric: ceea ce arata că era şi un amestec biseriesc în acele orsranizaţii. cari simt cunoscute şi îa SJaîii âe sud. Daci, când un Stan. Neasru. Brar gu. Vladu, Casu, Cantea, conducea o millie sau-un mir, îşi zicea Statomir, Dragomir, Vladimir. Negomir. Stano* mireşti în Mehedinţi. Gorj, Vâlcaa; Dragomru şi Dragomireşti în Dâmbo-viţa. Ilfov, Bacău, Neamţu, Roman; Cantemiru în Basarabia de 4 ori ; dar organizaţia mirului sau miliilor mer­gea, până în Polonia — creştinismul nu făcea deosebire de neam, ci de ere* dinţa, care se confunda cu legea —•

însă obârşia lor se vedea că este Î M Dacia. '

Cunoscând, deci formarea acestoiţ numa şi fiind ştiut că avem numelűj de Cantea. din care s'a format Can­temir — cunoaştem un distins colo­nel şi fii săi ofiţeri, români neaoşi, cu-numele Cantea — avem dovada de­plină că Dnrritrie Cantemir n'a fost nie tătar, nici rubedene cu banul Ti-mnr §i deci amintirea şi persoana luij rămân îniJestul de, sfcălueitoare prinj арѳтеіе lui, să mai fie astăzi nevoie doij acea închipuită auraolă mongolică.

Аішя. Seameriţă

DIN LKSSbKG

Galatheei Zicând că'şi îxmagreşie >păni't Rău lumea s'a ЬщеШ ; Căci eu ştiu bine, era пвдгщ De când Va cumpărat.

Itamoasef Мвгаюпе» Mumma. nu stiurcmn>seffaK!e,

De stafie se sperie 'nîr'wm Tocmai ea cere'w o@lmd&

V-ede.zihâe una. L a z ШШ[ h taesti

Unde * , ~Când ̂

Trupa de amatori d e l à Lune Rousse

s o s e ş t e Reprezentaţiuni Artistice

w w ^ л л л л л л л л / w w w w w w v v v w w

Mamă şi amantă ROMAN Î E L O U I S U L B A C H

Apoi o ref lecţ ie fa ta lă a r fi u r m a t g â n d u l u i aces tuia :

— Ce e d e făcut ca să-l pă s t r ez ? Dacă p r i ­mesc i n j u r i a lu i îl s u p u n la o r e m a ş e a r r s t n ş n i c a .

F i reş te , e g o i s m u l m ă g u l i t de aces te r a ţ i o n a ­ment n u p u t e a d e c â t s ă răs f iundă : , — Cu ori-ce pre ţ , t r e b u e s ă ţi 'l pă s t r ez i .

O femeie e a d -na de G r e m i l l y n u poa t e fi fe t ineă de f in i t iv d e c â t d e c ă t r e ea însăş i . D a r пкгі ' n a i n t e d e a s e l u p t a c u e a ş i de a se ftnringe, t r e b u e s ă se a s i g u r e că nu e a l t ă v te-terfc m a i r o d n i c ă şi trebwe s * î n c e a p ă p r i e a feràge pe a l ţ i i , ca s ă se a s i g u r e .

Bl ceia r e - î r ă m â n e a ca t i n e r e ţ e , c a f n n n u -Mfes si ca iub i r e , femeia a c e a s t a e r a «? t r»g ia -13 ai, a r z â n d s u b a f r o n t u l a c e s t a , d -na d e € г ? » Ш у c i e d e a c ă n u su fe ră decâ t d i n p r i -«i»a i n g r a t i t u d i n e i .

Se п м і a m e s t e c a în g â n d u r i l e aces tea , sc ru ­pulul aaăi t tş i i ca re se s i m ţ e a «Miga l ă să -ş i rărfmnc nepoa t a , d a r s c n i p u l u l aces t a in t e r ­mitent, n u e r a decâ t o luc i re î n p r i z m a a c e a s ­ta de fulgere, în care iub i rea pe rs i s t a , s t ru -Jueia ţ i ш а і a l e i a r d e a .

I e r e i u î n s e a r a ace ia , d-na de Gremi l ly , o-bestt» de f r igur i le e i , ven i s ă se in te reseze d e aeeba a le n e p o a t e i ei .

Loaise n u d o r m e a . M u l ţ u m i m ă t u ş i i sale cu

o voce nedes luş i t ă , f ă r ă r e c u n o ş t i n ţ ă , f ă r ă u -m i l i n ţ a , fă ră i m p u t a r e , cu o voce ca re făcea, и п a r m i s t i ţ i u d a r n u o pace .

D-na de Gremi l ly , î n t r e b â n d , se î n t r e b a s in­g u r a , î ş i s i m ţ i i n i m a b ă t â n d u - i î n c ă de o i r i -ta ţ io care p o a t e eă n u e r a gelozie, n i c i r e s e n ­t i m e n t şi ^orb i l in i ş t i t a ş a c u m îi vorb ise .şi Louise •

— Ai să d o r m i ş i m â i n e d i m i n e a ţ ă n ' a i s ă m a i a i n i m i c . Mi-ai t r a s o s p a i m ă b u n ă !

Se ap lecă , a ş a c u m făcea de obicei, ca s o s ă r u t e pe f run te , d a r c o m p r e s a o î m p i e d i c ă . Se u i t ă s ă v a d ă d a c ă to tu l ѳ i n r e g u l ă ş i c u o l i r i ş t e i m p u n ă t o a r e zise femei i pe c a r e o lăsas-d î n g r i j i t o a r e :

— Să nit te m i ş t i de a e i RosaJio. Ai s ă u r ­m e z i r e g u l a t p r e sc r ip ţ i i l e d o c t o r u l u i î n co p r i v i ş i * p a n s a m e n t u l şi doctor i i le . S ă vii s ă m ă di-şlepti n u m a i decâ t d a c ă v a fi n e ­voia, b a r , c red că a m s ă d o r m l in i ş t i t ă .

— Г»с s igu r d o a m n ă — r ă s p u n s e s l u g a —• şi d o m n i ş o a r a de a s e m e n e a .

— Cred şi eu . B u n ă s ea ra . Tiwpoindu-se în oda ia ei, d -na de Gremi l ly ,

î'.ş«-ză m a ş i n a l i c e ş t e î n a i n t e a b i r o u l u i ei, l u ă u n condei şi h â r t i e , d a r se opr i b rusc .

— Cui sa sc r iu ? l u i ? Ca să-i fac m u s t r ă r i ? Ca sil-mi ba t joc do el ? Să-i r ă s p u n d n u m a i ea să ' l înn -miez p r in aces t r ă s p u n s ?

Detc h â r t i a Ia o p a r t e , a p o i i a r o l u ă d i n a ­in te

D a r de ce n ' a r c h e m a î n a j u t o r pe d. Bra- j z ie r î K u n b ă r b a t ca re - i p o a t e d a n a s ta t ) b u n , c a r e a r e i n t e r e s s'o ca lmeze , s 'o ucoată d i n a c e a s t ă m ize r i e a su f l e tu lu i . Da, d a r toc­m a i f i ind c ă Îşi r e c u n o ş t e a u n intere* , e r a ] u n conf ident suspect . . A v e n t u r a a c e a s t a era i f a p t a lu i , căc i el s t ă r u i s e l a m i n i s t e r p e n t r u n u m i r e a Iui F i l i p ; e l r ă t ă c i s e p e F i l i p ş i p e Louise a s u p r a p r o p r i i l o r l o r s e n t i m e n t e .

D i p l o m a t u l a c e s t a ca r e p u s e s e î a cafe n -eeas tă m i c ă i n t r i g ă , n u făcuse p r i n s o a r e SÄ p r o v o a c e s i n g u r ă t a t e a î n j u r u l d-nei d e G r e ­m i l l y ? A ş t e p t a dec i o s c r i s o a r e c a r e s ă f ie m ă r t u r i a s l ăb i c iun i i , ca s ă v i n ă î n afu toru l j femei i p ă r ă s i t e . I n s ă n u , n u v a a v e a p a r t e de ; b u n u l a c e s t a . C u m să- i scr ie , f ă r ă să- l fac^ s ă gh i cea scă ce iace n u ş t i a , s a u ce ia ce й г & îndf i a l ă B U b ă n u i a , d a c ă c u m v a n u ş t i a toW. Ar fi u r m e i s ă se r ă z b u n e p e el, n e p r i n t i n -d u - i se rv ic i i le , s a u s ă nu- i înce rce d i s c r e -ţ i u n e a .

D-na d e G r e m i l l y mo to to l i b â r t i a n e a t k i s a j ca ş i " u m a r fi c u l e s a l t c e v a de câ t ref lexul ' i dea l a l g â n d u l u i ei şi-a a r u n c i .

A scr ie es te r e c u r s u l celor s l a b i Nu, n u v a scr ie u n c u v â n t n i m ă n u i ; os*ii

b ine v a făp tu i . î n c h i s e b i rou l ş i p u s e cheia! In b u z u n a r .

Când se s i m ţ i s i n g u r ă , î i ven i s ă pl&Bga^ d a r se g â n d i că l a c r i m i l e a r fi fost o ЛЩ d o v a d ă de l a ş i t a t e ş i i n i m a ei p l i n ă Ii чрмод p a t e r e a . De d o u ă or i pes te n o a p t e se d u s e e l a s c u l t e l a u ş a c a w e r e i I .ouise i .

i— Ce caută revolverul la tine ? т" domnule sub-şef, m'a trimis domnul şef să vS „ — Mie frică de hoţ i domnule comisar ! spun să nu mai sforăiţi aşa tare. că nu poate să tac

<— De hoţi ? Ce-o să-ţi fure ţie pungaşii, mă ? chidă un pîc ochii. —- Revolverul, domnule comisar.

Mttala oa ra , o m a r e tăcere , a b i a î n t r e r u p -Ш de s fo ră i tu l camer i s te i , o ; a s i g u r a d e s p r e «Aàfttatea Louieei , J n d e m n â n d - o ea fie ş i e a

tottima oara au* i 'vorba. Loúiee d e ş t e a p t ă , евеетпиеа înce t l a în t rebăr i l e ' R o s â l ï e C D-na do Greni i l ly găs i , că a m i z e r a b i l ă , că - t à smura , eeVi e frică d e conf idenţe le ce p u t e a face n e -p * e t ă - s a şi d e u r m ă r i l e p e ca re o fa ţă ş i r ea -tft ca Itos&Ha le-ar fi p u t u t t r a g e d i n a luz i i ­l e Louise ; . F e m e i a a c e a s t a a ş a de m â n d r u , aţa d e s t ă p â n ă pe ea şi pe "alţii, s e . în josea a*riR la s p i o n a r e a bo ţească . î ş i l ipi u r e c h i a de b roască , ş t r&ngându^şi m â i n i l e d i n t o a t ă ţ t r t e r e a r a s ă lo împied ice s ă b a t ă In u ş ă şl «*> desch idă , .

C a m e r i s t a se vede c ă î n t r e b a s e i n s i s t en t p e tata, c u n se î n t â m p l a s e de căzuse .

— Iţ i r epe t — r ă s p u n s e Louise — n u ş t i a adenk ; ţ»i-a ven i t a m e ţ e a l ă .

— Şi p e n t r u î n t â i a oară s i m t e d o m n i ş o a r a eeaeţeala a s t a ? . . '

— Fără . î n d o i a l ă ; d a r ce v re i Rosal jo ?.„ e wm î ncepu t în ţoa ţe ţ o a l e l e . .. • ; '

— Oh ! d o m n i ş o a r a n ú e b o l n a v ă 1 . L t n i s e eu$pină ş i cu o ' y o c e s u g r u m a t ă

— Nu încă, n u des tu i , e d rep t . • - n a de Gremi l ly se în f io ra t n to t t r u p u l

d t s j n d fraza a c e a s t a de spe ra t ă . Se î n d r e p t ă , jpÉmi m â n a pe c l a n ţ a ueî i . To tuş i î n a i n t e d e щ I n t e rven i ca e ă împ ied ice o s p o v e d a n i e jjritanejdloasa, a ş t e p t ă s ' a o d ă rep l i ca R o s a l i e !

'—; N a , n u — r ă s p u n s e « a v io ic iune c a m e -— dacă d o a m n a v ' a r a u z i , v ' a r e e r t e

i n i coa ră . D-ta, aşa de fer ic i tă ac i , n ' a i mmwie să fit b o l n a v ă «a să fii a l i n t a t ă .

— • ¥. a d e v ă r a t , « a d e v ă r a t , — î n g â n ă Lou i ­se — niim d r ep t a t e , n u ş t iu ce vorbesc ; frl» t * r i l e n tă i ac s ă déb i t e s ne roz i i l e as tea .» «e>i n ' a m s i m t e , Mftluşu-mee a r * dreptate, ea* eă fra bine mâine, bise de tot..

î ş i d o m o l i Vocea z i când aces t ea , e a ş i c u m a r fi g-1-iïit că m ă t u ş ă - s a o a s c u l t a . • r - : V a n a ,dat d e l a c r a p e n t r u o s i n g u r ă i i . Cr m eă . m ă t u ş ă - m e a a .fost Î ng r i j o r a t ă d e eeia ce u i i e'a î n t â m p l a t f

- — Vezi b ine d o m n i ş o a r ă ; n ' a n r v**ut-o n ic i e d a t ä a ş a d e m â h n i t ă . .

— M ă t u ş i c a m e a s c u m p a ! D u m n e z e u ş t i e eu toa te a c e s t e a că n ' a ş v r e a eă-i p r i e i n e e s c cea m a i m i c ă m â n u i r e . Б a ş a d e b u n ă e a t a i n e \

— F ă r ă î ndo ia l ă . — Ah ' n u poţ i s ă ş t i i Rosa l ia , p a n ă l a ee

p u n c t o venerez ! Dacă a r v r e a eă m o r » — Co idee, d o m n i ş o a r ă 1 — K o s i m p l ă p r e s u p u n e r e , ea e ă p o ţ i p r i ­

c e p ; i n a ' b ine d e v o t a m e n t u l m e a . E i b ine , a ş m u r i ca e'o scu tesc de cea m a i m i c ă n e ­p lăce re .

— Ba m a i b ine e s ă t r ă e ş t i 1 — Ai d w p t a t e ; n ' a ş v r e a s'o l ac s ă p o a r t e

dol iu . , . . • Ртг babi l că Lou ise e u r u d e a a i când a ş a ş i

Ы du lcea ţa voci i se s i m ţ e a l a m i n a sufle­tului» ei.

D-na de Gremi l ly se t u r b u r ă î n a r m a eeler r e auz i se . N u m a i v r u eă i n t r e , ee r e t r a s e ş i a s i g u r a t ă dc d i sc re ţ i a Louieei , d u s e c u e a s ă g e a t a u n e i n o u l s f i d ă r i

У Ѵ Ѵ Л / Ѵ Ѵ Ѵ Ѵ Ѵ Л Л Л Л А Л / Ѵ Ѵ Ѵ Л Л Л ^ ^

Copi la e r a m a i cu ra joasă d e câ t f emeia d i Ішпѳ, s a u mai] d e g r a b ă se s u p u n e a . Oare n e t o a t a r e cunoş t ea u n d r e p t s u p e r i o r i u b i r i i e i l I ţ i făcea s i n g u r ă d r e p t a t e ? ' P ă s t r a e a c u m « - fa rmeru l i u b i r i i m â t u ş i i bale ? : I ' a r d-na d e G r è m i l l y . , d a c ă e r a m ă g u l i ţ i d e v ic to r ia a c e a s t a , s i m ţ e a î n s c h i m b p r i n t r e cont rad ic ţ ie , t o a t ă umi l i r ea - de a d a t o r a cevj» a n u i copil. Ca s ă obţ ie ceia ce a r fi voit , n ' o sa t i s făcea ' , u n gol , u n ce necunoscu t , U D z b u c i u m î i r ă m â n e a In suflet .

A d o u a zi, p e d a t ă ce p u t u s ă fie p r i m i t ă de m i n i s t r u , ' ca re o p r i m e a în a f a r ă de ore le de a u d i e n ţ ă , m o n d e n a , r e d e v e n i t ă f r u m o a s a ş i i m p u n ă t o a r e a p ro tec toare , p r i e t e n a b u n ă al că re i s u r â s o a p ă r a con t r a celei m a i în­ven ina t a g u r i re le , se ş i în fă ţ i şă l a min i s te ­ru l d e ex te rne . (Va u r m a )

I Z I T JBL Ţ X

Cinema „ѴЕАХСІГ* R U L E A Z Ă :

Filmele cele mai frumoase $i instructive