Serie nouå, nr. 177-178 / octombrie 2010

La 7 septembrie 2010, a fost depus în Rada Su -premã a Ucrainei proiectul de lege privind limbileîn Ucraina, al cãrui autori sunt deputaþii OleksandrEfremov din partea Partidului Regiunilor, PetroSymonenko din partea Partidului Comunist ºi SerhiHryneveþkyi din partea Blocului Lytvyn.

Lingviºtii, alþi specialiºti atrag atenþia asupraconsecinþelor pe care adoptarea acestei legi le-arputea avea pentru statul ucrainean, pentru societate.

Potrivit proiectului de lege „politica de stat aUcrai nei în domeniul limbilor se bazeazã pe recu -noaº terea ºi dezvoltarea multilateralã a limbiiucrainene ca limbã de stat, pe garantarea dezvoltãriilibere a limbii ruse ºi a altor limbi regionale sau aleminoritãþilor naþionale, precum ºi pe dreptulfiecãrei persoane la auto determinare în sfera lim-bilor“. Aceastã preve dere este, în fond, conformã cuprincipiul multicultura litãþii, adoptat de lumeademocraticã ºi se coreleazã cu principiile Cartei Eu -ropene a Limbilor Regionale sau Minoritare, ratifi-cate de Ucraina.

Totuºi, dacã parcurgi textul proiectului legii con-

staþi cã adevãratul scop al autorilor lui este de a faceca folosirea limbii de stat ucrainene sã nu mai fieobligatorie aproape peste tot ºi de a crea, în schimb,o bazã legalã ca limba rusã sã-ºi asigure supremaþiaîn toate sferele vieþii sociale.

Dacã ne referim la art. 6 al proiectului legii,acesta stipuleazã cã „Obligativitatea folosirii limbiide stat sau sprijinirea folosirii ei într-o sferã sau altaa vieþii sociale nu trebuie interpretate ca însemnândnegarea ori reducerea dreptului de folosire a limbiiruse ºi a altor limbi regionale sau minoritare în sferarespectivã“.

Dar Carta Europeanã a Limbilor Regionale sauMino ritare, ratificatã de Ucraina, prevede un cutotul alt principiu: protecþia limbilor regionale ºi alimbilor mi no ritãþilor naþionale nu trebuie sã se facãprin res trân gerea folosirii limbii oficiale. Prinurmare, ideologia proiectului de lege în ansamblucontravine normelor de drept internaþional.

Proiectul de lege prevede, de asemenea, cã „Po -trivit Constituþiei, în Ucraina este garantatã liberadezvoltare, folosirea ºi protecþia limbii ruse, þinândcont de faptul cã rusa este limba maternã de care sefoloseºte zi de zi majoritatea cetãþenilor Ucrainei“.

Aceastã prevedere este în totalã discordanþã cure zul tatele ultimului recensãmânt al populaþieiUcrai nei din 2001 care aratã cã aproape douã treimidin populaþie considerã ucraineana ca fiind limbamaternã. În ceea ce priveºte necesitatea ridicãrii sta -tutului limbii ruse pe care „ar folosi-o zi de zi“majoritatea cetãþenilor (cine ºi când a stabilit acestlucru?), trebuie spus cã prin aceastã prevedere sta -

tul ucrainean independent legitimeazã, practic, po -li tica de rusificare dusã, de se cole, iniþial de regimulþarist, iar apoi de cel comunist.

Cãci, „folosirea zi de zi“ a limbii ruse este, pen-tru majoritatea populaþiei, rezultatul faptului cã înanii '80 aceastã limbã unionalã trebuia folositã înmod obligatoriu în toate sferele vieþii sociale.

În afarã de aceasta, modul de stabilire a limbiiregionale (minimum 10% din vorbitori pe teritoriulrespectiv) este legat, potrivit art. 8 al proiectului delege, nu de noþiunea de limbã maternã, ci de limbade care se foloseºte preponderent o persoanã, ceeace duce la discriminarea limbii ucrainene ºi la crea -rea de facilitãþi pentru limba rusã. Conform datelorrecensãmântului din 2001, douã treimi din popu-laþie considerã ucraineana drept limbã maternã, darsondajele realizate aratã cã, din cauza rusificãriipracticate de-a lungul secolelor, ea este folositãdoar de puþin peste jumãtate dintre cetãþeni. Dacã seaplicã aceastã normã, limba rusã va deveni limbãregionalã peste tot, exceptând poate doar Galiþia ºiVolânea.

Autorii proiectului de lege susþin cã „cunoaº -terea limbii ruse asigurã cetãþenilor Ucrainei acce-sul la realizãrile ºtiinþei ºi culturii mondiale“.

Oamenii de ºtiinþã cunosc faptul cã 98% dininformaþiile tehnico-ºtiinþifice apar în limbaenglezã, aproape 2% în chinezã ºi japonezã ºi maipuþin de 0,1% în rusã. Este, deci, evident faptul cãrusa nu poate rezolva problema accesului ucraine-nilor la cuceririle ºtiinþei mondiale. Adevãrata pro -ble mã a omului de ºtiinþã modern sub aspectul cri-teriilor de capacitate profesionalã este cunoaºterealimbii engleze. În afarã de aceasta, traducãtoriiucrai neni pot asigura celor interesaþi o privire co -res punzãtoare asupra lumii fãrã intermediari.

Aceiaºi autori ai proiectului de lege au nãscocitnoþiunea de „bilingvism ucraineano-rus“, conside -rân du-l un bun al Ucrainei contemporane. „Bi ling -vismul ucraineano-rus, format de-a lungul istoriei,este o importantã dobândire a poporului ucrai nean,un puternic factor de consolidare a societã þiiucrainene multinaþionale“.

Este adevãrat cã acest bi lingvism este propriuunei pãrþi importante a societãþii ucrainene, darsociologii spun cã el este, în acelaºi timp, extrem deasimetric. În vestul ºi centrul Ucrainei cu populaþiepreponderent ucrainofonã, un rusofon nu se va sim -þi niciodatã incomod, dar sã vorbeºti în mod publicucraineºte la Sevastopol, îþi trebuie destul de marecuraj.

Pentru ca bilingvisnul ucraineano-rus sã poatãde veni o trãsãturã a întregii Ucraine, nu numai apãrþii ei ucrainofone, ar trebui depuse mari eforturi

pentru a educa populaþia din estul ºi sudul ei în spiri-tul respectului faþã de limba de stat, pentru ca copiiisã-ºi însuºeascã temeinic la ºcoalã limba ucrai -neanã.

În prezent, limba rusã îºi consolideazã tot maimult poziþiile. Unii funcþionari, practic, se tem sãvorbeascã ucraineºte, chiar dacã deocamdatã încãmai redacteazã actele oficiale în aceastã limbã. Înasemenea condiþii, limba ucraineanã are nevoie desprijin din partea sta tu lui.

Din pãcate, proiectul de lege depus în Rada Su -pre mã nu prevede acest lucru. Potrivit acestuia „sta -tul garanteazã persoanelor care se adreseazã or ga -nelor puterii de stat ºi ale autoadministrãrii loca leoferirea de servicii în limba de stat, iar în zona încare este folositã limba regionalã, în aceastã limbã“.

Autorii proiectului de lege propun garantarea„dreptului la educaþie în limba de stat ºi în limbarusã, iar în zonele în care este folositã limba regio -nalã, în aceastã limbã“.

În ceea ce priveºte învãþãmântul preuniversitarnumãrul elevilor din ºcolile ºi clasele cu predare în

limba ucraineanã abia dacã a atins, în anii indepen-denþei, procentul ucrainenilor din totalul populaþiei,declarat la recensãmântul din 2001.

Oamenii de ºtiinþã de la Academia de ªtiinþe aªcolii Superioare a Ucrainei sunt de pãrere cã apli -ca rea prevederilor privind statutul egal al limbilorîn învãþãmânt va duce inevitabil la rusificarea învã -þã mântului preºcolar ºi ºcolar pe o jumãtate dinterito riul ucrainean, unde limba rusã dominã ºi as -tãzi, precum ºi la distrugerea puþinelor instituþii deînvã þã mânt superior care existã la Harkiv, Odesa,Doneþk ºi în alte centre universitare din estul ºi su -dul Ucrainei, create în ultimele douã decenii.

Învãþãmântul din Ucraina va reveni la situaþiacare a existat în anii '80 când, în urma politicii derusificare duse de URSS, limba ucraineanã a fost,practic, exclusã din procesul de învãþãmânt de pe ojumãtate din teritoriul Ucrainei.

Aplicarea celorlalte prevederi ale proiectului delege va duce, de asemenea, la rusificarea mijloa ce -lor electro ni ce de informare în masã, a cinema to -grafiei, reclamei ºi a altor sfere ale vieþii sociale încare limba ucraineanã se foloseºte astãzi destul delarg ca urmare a mãsurilor de susþinere folosite înulti mul deceniu.

Aºadar, noua lege privind limbile în Ucraina, nuva contribui, aºa cum susþin autorii ei, la consoli-darea Ucrainei. Din contrã, ea va însemna frag-mentarea în continuare a societãþii ºi intensificareatensiunilor interne între regiuni ºi între oameni.

Ion ROBCIUC

Noul p ro iec t de lege Nou l p ro iec t de lege p r i v ind l imb i le î n Ucra ina pr i v ind l imb i le în Ucra ina

Curierul UCRAINEAN 52

În cursul acestei luni am fost invitat sã participla mai multe eve ni mente care au avut loc în ju deþulMa ramureº, ºi anume la Topul fir me lor din judeþulMara mu reº - 2009, ediþia a XVII-a, cu care ocaziemi-a fost acordatã Diploma de Ex celenþã pentrusprijin, colaborare ºi parteneriat în dezvoltareaactivitãþii ºi consolidarea primei Camere de Co -merþ de sine stãtãtoare din judeþul Mara mu reº, alcãrei preºe din te este Gheor ghe Mar caº.

Alte douã evenimente la care am participat seleagã de învã þã mân tul ro mâ nesc, ºi anu me: des chi -

derea anuluiuniversitar lafiliala Ba iaMare a Uni -versitãþii deVest „Va sileGol diº“ dinArad al cãreiprorector esteprof. dr. PopCãlin, iar di -rec tor, con - feren þiar uni-versitar dr.Vasile Ber lin -gher. La aceas -tã uni versitateºi eu am ter-minat Fa cul -tatea de Drept.

O altã par-ticipare a meaa fost la întâl-nirea de lucru

a inspectorilor de limba ucraineanã, convocaþi dintoatã þara de profesoara Elvira Codrea, fost inspec-tor de specialitate la IªJ Mara mu reº ºi în prezentconsilier la Direc þia Generalã Învãþãmânt înLimbile Mino ritãþilor, Relaþia cu Parla men tul ºiPartenerii Sociali din Minis terul Educaþiei,Cercetãrii, Tine re tului ºi Sportului. În tâlnirea aavut loc la Clu bul ªcolar Spor tiv nr. 2 din BaiaMare, di rector Cor nel Negruþ.

Întâlnirea s-a desfãºurat în sesiuni ple nare pemai multe teme cum ar fi: stu diul limbii ucrai neneîn condiþiile de bilingvism; ana liza programelorºco la re pentru lim ba ucrai nea nã, studiul ela bo rã riimanualelor de limba ucraineanã ºi informarea pri -vind activitatea ministerului ºi a inspecto ra telorºcolare judeþene în domeniul limbii materne înanul ºcolar 2009-2010, precum ºi perspectiveleprivind acti vi tatea în anul ºcolar 2010-2011. Deasemenea, s-a prezentat portofoliul inspectoruluide specialitate.

La întâlnire au fost prezenþi inspectorii delimba ucraineanã ºi metodiºtii din judeþele Boto -ºani, Caraº-Severin, Maramureº, Sucea va, Timiº ºiTulcea, judeþe cu ponderea mai mare a etnicilorucrai neni ºi cu ºcoli mai multe în care se predãlimba maternã.

Am mai participat ºi la adu nãrile generale dedare de seamã ºi alegeri la organizaþii locale aleUniunii Ucrainenilor din România cum ar fi:Bistra în 25. 09. 2010 unde a fost ales biroul orga-nizaþiei în urmãtoarea componenþã: DumitruCoreniuc - preºedinte, ºi membrii: Ivan Ardelean,Vasile Maghiar, Iulia Glodean, Vasile Glodean,Petru Marchiº, Irina Onujec; Poienile de subMunte în data de 10.10.2010 cu care ocazie a fostales biroul format din: ªtefan Chifa - preºedinte, ºimembrii: Ivan Oncea, Dumitru Holdiº, Mi haiMacioca, Vasile Semeniuc, Maria Iurcea, MihaiBoico.

Tot în aceeaºi zi s-a desfãºurat adunarea gene -ra lã în comuna Remeþi unde a fost ales biroul înurmãtoarea componenþã: Vasile Pasenciuc -

preºedinte, ºi membrii: Ostap Brânzaniuc, VasileNenes cian, Nicoleta Tcaci ºi Natalca Macioca.

În perioada 14-17 octombrie a.c., am realizatdeplasarea în partea de est a României la organi-zaþiile UUR Iaºi, Tulcea ºi Galaþi pentru a partici-pa la con ferinþele de la Tulcea ºi Galaþi, iar la Iaºipentru reorganizarea activitãþii UUR de acolo.

La Iaºi, m-am întâlnit cu unii membri aibiroului de conducere al organizaþiei, ºi anume cu:Victor Hrehorciuc - preºedinte, Daniel Se re -denciuc - vicepreºedinte, Sorin Scalschi -vicepreºedinte, Ti mofte Macovei - secretar, IrinaSeredenciuc - membru ºi Ilie Liviu Sorgot - mem-bru, cu care ocazie mi-a fost înmânat procesul ver-bal de la ultimele alegeri, lista cu cei 120 de mem-bri înscriºi în organizaþie ºi un memoriu privindnecesitatea asi gurãrii organizaþiei UUR Iaºi cu unspaþiu adecvat desfã ºu rãrii activitãþii lor. Eu le-ampredat o adresã cãtrePrimãria Mu ni ci piu -lui Iaºi din parteapre ºe din telui UURpentru a ne asiguraun spaþiu corespun-zãtor necesar sediu-lui organizaþiei însupra faþa de circa100 mp. Tot odatã,am transmis birouluiorganizaþiei Iaºi cãla ultima ºe dinþã aCon si liului de Con -ducere al UUR s-apropus trans for ma -rea or ganizaþiei Iaºiîn fi lialã având înve de re creºterea nu -mã rului de mem briºi perspectivele dedez vol tare a organi-zaþiei.

Cu ocazia acesteideplasãri le-au fostrepartizate ºi înmânate un numãr de cãrþi din ul -timele ediþii ale UUR, de fapt, am transpor tat cãrþiºi la celelalte filiale.

Vineri, 15. 10. 2010 împreunã cu preºedintelefilialei Tulcea ne-am deplasat la Inspectoratul ªco-lar Ju deþean Tulcea unde ne-am întâlnit cu inspec-torul general adjunct, dna Valentina Radu, cu caream abordat problemele învãþãmântului în lim baucraineanã în judeþul Tulcea.

Apoi ne-am întâlnit cu arhi tec tul-ºef al judeþu-lui Tulcea din ca drul Consiliului Judeþean, dna Mi -re la Dida, cãreia i-am prezentat „Me moriulprivind realizarea Comple xu lui istorico-etnografic«Sicea Transdunãreanã» în satul Dunavãþul deSus“, locul unde acum 200 de ani a existat ofortãreaþã a ca zacilor za po rojeni, care s-au stabilitîn Delta Dunãrii. Tot în aceeaºi zi, ne-am deplasatîn comuna Ceatalchioi, localitatea natalã a domnu-

lui Du mitru Cer nencu, care a suferit cel mai multdupã ultimele inundaþii din Deltã. Am discutat curepre zentanþii organelor admi nistraþiei locale ºiam vizitat-o ºi pe mama preºedintelui filialei Tul -cea a cãrei gos podãrie a avut de suferit .

Seara ne-am întors la Tulcea traversând braþulDunãrii cu bacul pentru a evita un drumul desfun-dat ºi rupt de ape, cu regretul cã noi, UniuneaUcrai nenilor din Ro mâ nia, nu avem fonduri dis po -ni bi le pentru a putea sprijini asemenea locali tãþi încazul unor catastrofe naturale.

Sâmbãtã s-a desfãºurat con fe rinþa filialei UURTulcea cu care ocazie a fost ales Comitetul deCon ducere în urmãtoarea com po nen þã: Du mi truCernencu - pre ºe dinte, ºi membrii: FlorentinaTudor - preºedinta organizaþiei Tulcea, DumitruDanilencu - pre ºedintele organizaþiei Pardina,Vasile Tertiº - preºedintele organizaþiei Teliþa,

Lioa ra Teodorov - preºedintele Or ga nizaþiei deTine ret. Toþi membrii Comitetului împreunã cudnele Maria Ca rabin ºi Florica Sidorencu au fostdesemnaþi ca delegaþi la Con gresul UUR.

Duminicã ne-am deplasat la Galaþi împreunã cupatru membri ai organizaþiei UUR Tulcea pentru adepune împreunã cu membrii fi lia lei Galaþi flori lamonumentul hatmanului Mazepa ºi pentru a par-ticipa la conferinþa filialei. La Galaþi, au fost aleºiîn comitet: Vichentie Ni co laiciuc - pre ºe dinte,Simion Pon crat - vicepreºedinte, Petricã Con þo -nencu - secretar ºi doi membri, Na dia Osman ºiAle xandru Gher bãnescu. Delegaþi la Con gres:Vichentie Nicolaiciuc ºi Petricã Con þonencu.

ªtefan BUCIUTA

Din activitatea preçedintelui

UUR

Lideri ai UUR la monumentul hatmanului I. Mazepa din Galaþi

La mulþi ani, dle Buciuta!La 23 octombrie 2010, Ştefan Buciuta a împlinit 66 de ani. I-a

împlinit frumos, cu o bogată activitate în folosul ucrainenilor dinRomânia.

În cei 20 de ani, de când activează în Uniunea Ucrainenilor dinRomânia, Ştefan Buciuta a reuşit să se facă apreciat pentru dedi-carea faţă de muncă, urcând treptele ierarhice ale UUR de lavicepreşedinte al organizaţiei Baia Mare la preşedintele pe ţară.

Apreciem la colegul nostru, Ştefan Buciuta, dăruirea şi capaci-tatea de muncă pentru realizarea proiectelor propuse, pentru stră-dania de a-şi pune energia şi competenţa în slujba obştii, dovedind încă o dată că atuncicând se pune suflet, roadele se văd. Faptul că în afară de preşedinte al UUR este şi depu-tat în Parlamentul României ne dă posibilitatea să ne reprezinte în orice ocazii.

Sărbătorindu-ne preşedintele şi deputatul Ştefan Buciuta, cu prilejul zilei sale de naş -te re, ne exprimăm gratitudinea pentru constanta lui participare la viaţa noastră comuni-ta ră. Este privilegiul nostru de a avea un lider implicat total în problemele obştii. Co lec -tivul redacţional al revistei „Curierul ucrainean“ se alătură tuturor celor care îi urea ză„La mulţi ani“, sănătate, împliniri, împreună cu toţi cei dragi. Na mnohaia lita!

Curierul ucrainean

Strada Radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureçti

Telefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

E-mail:curierul.ucrainean@gmail.com

Redactor-çef:Ion Robciuc

Redactori:Çtefan Buciuta

Kolea KureliukTeodor Sopco

Tehnoredactare:Çtefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.C. SMART ORGANIZATION SRl“

CURIERUl UCRAINEAN

3Curierul UCRAINEAN

Este deja o tradiþie ca de fiecare datã când semarcheazã ziua oraºelor înfrãþite Negreºti Oaº -România ºi Teaciv - Ucraina, din delegaþie sãfacã parte ºi un reprezentant al Uniu nii Ucrai -nenilor din România - filiala Satu Mare.

Astfel, în data de 03.10.2010 o delegaþie aoraºului Negreºti Oaº a participat la serbareazilelor oraºului Teaciv - Ucraina, oraº care aîm plinit 683 de ani de la prima atestare docu -men tarã, iar cel care menþioneazã pentru primadatã acest lucru, în documentele sale, este IoanMihaly de Apºa.

Delegaþia ora ºului Ne greºti Oaº, a fost con-dusã de viceprimarul, dl Cicio Ioan, iar dinpartea Uniu nii Ucrai nenilor din Ro mâ nia - fi -lia la Satu Mare, a participat prim-vi ce pre ºe din -tele Prodaniuc Pavel.

La aceastã serbare au mai participat delegaþiiale oraºelor înfrãþite Bar diaev (Slo va cia) ºi ode le gaþie din Ungaria.

Delegaþia oraºului Negreºti Oaº a fost primi -tã de cãtre prim-vicepreºedintele oraºului Tea -civ, Kleban Ivan Iaroslavovyci.

De asemenea, la aceastã sãrbãtoare au parti -ci pat autoritãþile regionale din Transcarpatia,atât din partea guvernatorului, cât ºi din parteaadministraþiei regionale.

Cu aceastã ocazie, reprezentantul UniuniiUcrainenilor din România - filiala Satu Mare,Pro da niuc Pavel, a înmânat auto ri tã þi lor localedin Teaciv, care au participat la festivitatea dedez ve lire a bustului poetului ucrainean Tarasªevcenko din municipiul Satu Mare, DVD - uriºi cãrþi de di cate acestui eveniment.

Festivitãþile prilejuite de zilele oraºului

Teaciv au avutloc în piaþa dinfaþa primãriei,iar programul afost deschis deun ansamblucoral al ºcolilordin localitate,care a in ter - pretat cântecul„Oda Ora ºu -lui“.

Programuldedicat acestuieveniment acu prins nu me -roase acti vi tãþicultural-spor -tive, la care auparticipat lo -cui torii ora -ºului, cei maibuni dintre eifiind distinºicu diplome ºi premii în obiec te.

Tot în cadrul acestui program au fost pre -miaþi „cel mai tânãr“ si „cel mai vârstnic“ lo -cui tor al oraºului, precum ºi mai multe perechide cãsãtoriþi care au împlinit vârsta de 50 saumai mulþi ani de cãsãtorie.

În încheierea programului au fost rostiterugãciuni de cãtre preoþii cultelor existente înoraº: ortodox, greco-catolic ºi reformat.

Cu aceastã ocazie a avut loc ºi un meci defotbal între veteranii clubului Dinamo - Kiev ºi

veteranii clubului de fotbal al oraºului Teaciv.Programul zilelor oraºului s-au încheiat cu

un concert de galã la care au participat artiºtiemeri þi ºi artiºti ai poporului din Ucraina ºiRusia.

Delegaþiile celor douã oraºe înfrãþite au avutmai multe întâlniri punctuale la care s-au discu-tat proiectele comune aflate în desfãºurare încadrul Euroregiunii Nord-Vest, precum ºi pla-nuri de viitor.

Mihai MACIOCA

Conducerea oraçului Negreçti Oaç împreunå cu unreprezentant al UUR - filiala Satu Mare au participat

la zilele oraçului înfråÆit Teaciv - Ucraina

Ansamblul coral al ºcolilor din Teaciv

Cu prilejul sãrbãtoririi Zilei Europene aPatrimoniului, re pre zen tanþii comunitãþilornaþionale din Galaþi au expus în sala „Emi nes -cu“ a Bibliotecii „V. A. Urechia“ obiecte de cult,cãrþi vechi de câteva sute de ani, foto grafii, cos-tume populare, biblii în diferite limbi. Acesteobiecte tradiþionale au prezentat caracteristicafiecãrei comunitãþi. Sãrbãtorirea Zilei Europenea Patri moniului a fost organizatã de Biblioteca„V. A. Ure chia“ al cãrei director este Ilie Zam firºi dna Lau ra Teodor, consilier la ConsiliulJudeþean ºi a avut ca temã „Obiecte vechi de pa -tri moniu ºi valoarea lor în cadrul mino ri tã þi lornaþionale din judeþul Galaþi“.

Prezentãrile de obiecte expuse au început cucomunitatea ucrainenilor care a adus o co lec þiede fotografii xerografiate dupã imagini edifica-toare din istoria naþionalã de la începutulprimelor decenii ale secolului trecut, o cãmaºãdin portul naþional, o colecþie de reviste, foartemulte ºer vete cusute de mama Nadiei Osman(originarã din Ucraina), o faþã de masã veche deaproape 100 de ani etc. Dl Prager Hugo, pre -ºedintele Fo ru mului Democrat German, nu aprezentat obiecte din patrimoniu, dar a arãtat cãgermanii au avut o influenþã importantã pe planlocal. Arhi tectul statuii lui Eminescu din parculgãlãþean a fost german, precum ºi douã fabricidin Galaþi au aparþinut unor germani, iar con-struirea Com binatului Siderurgic a utilizat teh -nica germanã.

Reprezentantul armenilor, dl Aharamian Be -dros, a fãcut o incursiune în istoria poporului sãu.

Reprezentatul ruºilor-lipoveni, dl M. Da ni -lov, a comentat pe larg despre lucrurile expuse însalã: samovar, Biblie în limba rusã, crucea în optcolþuri ºi mãtãniile care se prind la brâu în tim-pul rugãciunii etc.

Dl M. Danilov a mai adãugat cã ruºii-lipo -veni au dat românilor oameni mari care le faccinste, precum poetul Nichita Danilov.

Reprezentantul comunitãþii elene a fãcut apella frumoasele legende ale Olimpului ºi ºi-aexprimat mândria cã este descendentul unuiadintre greci care au contribuit la ridicarea bise -ricii elene din Galaþi. Italienii din Galaþi ºi-aulãsat amprenta pe zidurile monumentelor pe carele-au ridicat. La aceasta au contribuit arhitecþii,comercianþii, intelectuali de seamã, a relatatreprezentantul comunitãþii italiene. Dna AbdulaGülten de la comunitatea turcã a pre zentat câte-va documente de importanþã istoricã, o serie decãrþi ºi obiecte valoroase: un coran cu marginiaurite, prins în cureaua sultanului Arabiei Sau -dite, un covoraº de rugãciuni „do tat“ cu busolãcare indicã întotdeuna direcþia Meccãi.

Scopul acestei acþiuni a constat în cu noaº -terea ºi promovarea informaþiilor privind pa -trimo niul cultural multinaþional. Relatãrilereprezentanþilor comunitãþilor etnice din Galaþidin Sala „Mihai Eminescu“ a Bibliotecii „V. A.Urechia“ i-au impresionat pe cei prezenþi.Acþiu nea mino ri tãþilor etnice din Galaþi a fost oreuºitã.

Vichentie NICOLAICIUC-KONTUª

Ziua Patrimoniului la GalaÆiZiua Patrimoniului la GalaÆi

Ion Covaci

Curierul UCRAINEAN 7

Sâmbãtã, 11 septembrie 2010, a avut loc laColegiul Tehnic „Laþcu Vodã“ din oraºul Siret oemoþionantã întâlnire, dupã 30 de ani de laabsolvire, a promoþiei anului 1980. Pe atunci,acest colegiu se numea Liceul Auto. Promoþia1980 era compusã din clasa a XII-a A, prof.diriginte Seredenciuc Maria, clasa a XII-aB, prof. diriginte Vasi leniuc Dumitru ºiclasa a XII-a C, regreta tul prof. de matema -ticã Sacaliuc Eusebie. Am spus cã era oîntâlnire emoþionantã din cauzã cã absol-venþii acestei promoþii nu s-au întâlnit de laabsolvirea liceului. Întâlnirea cu colegii ºicu profesorii a început la ora 10 în holulcolegiului cu îmbrãþiºãri ºi sãrutãri ºi culacrimi de bucurie dupã care organizatoriiacestei întâlniri, Tripon Elena (Pintrinjel) ºiCostin Georgeta (Zoarã), i-au invitat pe ceiprezenþi într-o clasã special amenajatã, darcare s-a dovedit neîncãpãtoare, fiindcã pre -zenþa la întâlnire a fost foarte bunã. Laintrare în clasã absolvenþii promoþiei au fostîntâmpinaþi de organizatori. Emoþionant eraºi faptul cã pe tot parcursul întâlnirii în clasãrãsuna frumosul cântec interpretat de regre-tatul cântãreþ de mu zi cã uºoarã Dan Spãtaru„În rândul patru“ care suna aºa: „Ori de câte orivãd cete de ºcolari/ Spre liceu mergând, surâzã-tor, /Stau ºi îi pri vesc, ºi-n gând mã regãsesc/ Pevremea când eram ºi eu de vârsta lor. Refren: Înrândul patru, banca de la geam/ E un crâmpeidin viaþa mea, / În rândul patru, locul meu era, /ªi-oriunde aº fi, cât voi trãi, nu-l voi uita./

Luând cuvântul decanul profesorilor, Vasi -le niuc Du mi tru, a propus pãstrarea unui mo -ment de recu legere pentru cei care nu mai suntprintre cei vii, dupã care s-a adresat celor pre -zenþi cu urmãtoarele cuvinte: „Dragi absol-venþi, stimaþi invitaþi, s-au scurs 30 de ani de ladespãrþirea noastrã, ºi iatã-ne din nou împreu -nã. Aceastã emoþionantã întâlnire într-o zi fru-moasã de toamnã, o datorãm, în primul rând, luiDum nezeu care ne-a þinut sãnãtoºi pentru aputea veni fiecare de pe meleagurile pe unde

ne-a trimis destinul. Privindu-vã chipurile, rea -li zez cã timpul ºi-a pus amprenta ºi asupravoas trã nu numai asupra profesorilor pe carei-aþi avut ºi care v-au dat sfaturi competente încei patru ani de liceu. Este legea vieþii, estefiresc sã ne schim bãm fizic, însã sufletul trebuiesã-l pãs trãm pur, pentru cã el nu îmbãtrâneºte,este de naturã divinã. Mi-aº dori din toatã inimaca ºi sufletul vostru sã fi rãmas la fel de pur, bunca acum 30 de ani când eraþi copii. Nu ºtiu sprece domenii v-aþi îndreptat paºii fie care, deaceea vã rog ca, pe mãsurã ce se va citi ca talo -gul, sã ne împãrtãºiþi despre realizãrile voastreîn acest interval de timp. Vã mul þumesc“!

În continuarea întâlnirii s-au citit cataloageleclaselor A, B ºi C de cãtre foºtii diriginþi, iar ceicare au spus „prezent“, au relatat despre primiilor paºi în viaþa indepependentã. Am reþinut cã

foarte mulþi absolvenþi ai acestei promoþii au labazã studii superioare ºi lucreazã în diferitedomenii de activitate cu funcþii de rãspundere,precum armatã ºi administraþia internelor, darfoarte puþini în sistemul de învã þãmânt. N-auuitat sã aminteascã ºi momentele plãcute de la

unele ore de fizi cã sau matematicã. Laaceastã întâlnire au participat ºi profesoriicare au avut ore la aceste clase ca: Sere -denciuc Maria, Vasileniuc Dumitru, PrainerErnst, Boico Gheorghe, Maidaniuc Nicolai,Boico Eugenia, Chideºciuc Teo do ra, Nimi -gean Anton ºi directorul colegiului prof.Chi de ºa Ioan. Profesorii au vorbit despreactivitatea lor, despre perfecþionarea lordidacticã ºi despre rezulta tele mun cii lor,iar directorul ºcolii a scos în evi den þãrezulta tele foarte bune ale ele vilor acestuicolegiu obþinute la olim piadele ºco lare lanivel ju de þean ºi naþional, în special laobiectele predate de inginerii colegiului.

În încheierea primei pãrþi a întâlnirii, aluat cuvântul organizatoarea întâlnirii Tri -pon Elena (Pintrinjel) care s-a adresat celorprezenþi cu urmãtoarele cuvinte: „Iatã cãam ajuns ºi în acest moment, adunaþi pentru

a celebra ceea ce am fost odatã. Vã mulþumescpentru cã aþi avut plãcerea sã onoraþi invitaþianoastrã. ªtim cã timpul ne-a schimbat pe toþi,dar cu si gu ranþã cã anii de liceu ºi-au lãsaturmele adânc înfiripate în inimile noastre. Sã nerevedem peste 35 de ani sãnãtoºi ºi bucuroºi ºisã nu uitãm niciodatã cã am avut bucuria de a fifost împreunã elevi ºi profesori ai acestuicolegiu“.

Partea a doua a întâlnirii s-a desfãºurat laelegantul local din lunca Siretului „DownTown“ unde absolvenþii s-au distrat 6 ore, iar ladespãrþire au promis cã vor reveni cu plãcerepeste 5 ani ºi îi vor aduce ºi pe cei care au lip-sit la aceastã întâlnire.

Nicolai MAIDANIUC

Întâlnire dupå30 de ani

O parte dintre absolvenþi în faþa localului

Biserica misionarã ucrai neanã„Sf. Petru ºi Pavel“, construitã învecinãta tea Pro to popiatului ºi Mã -nãs tirii Zam ca, bisericã ortodoxã ceaparþine de Arhiepiscopia Su ceveiºi Rãdãuþilor, a inaugurat, sâmbãtã,pri ma ºcoalã duminicalã din Su -ceava.

Preotul Mihai Maghiar, parohulbisericii, ne-a spus cã 45 de familiide ortodocºi ucraineni din Suceavaaparþin de aceastã bisericã, în careSfânta Liturghie se oficiazã bi lingv,în limbile românã ºi ucrai neanã.Cele mai multe dintre aceste familiisunt mixte, ne-a mai spus preotulMihai Maghiar, motiv pentru careºi slujba or to doxã se face în limbaromânã ºi ucrai neanã.

„Încercãm sã promovãm valorilemorale“

ªcoala duminicalã, inauguratãcu binecuvântarea ÎPS Pimen, ar -hie piscopul Sucevei ºi Rãdãu þilor,du pã cum ne-a spus preotul Ma -ghiar, „se adreseazã copiilor din pa -ro hie. Cur surile la ºcoala duminica -lã vor avea loc sâmbãta, între orele9:30 - 11:00, pe douã categorii devârstã: preºcolari (10 - 12 copii) ºiºcolari (pentru clasele I- VI). În

cadrul acestei ºcoli, copiii vor aveaun curs de religie, in ten þionãm sãformãm un cor de copii, iar cursan -þii vor studia ºi limba ucrai nea nã.Eu mã voi ocupa de pre darea reli -giei, cateheze pentru copii, care vinca o completare la ceea ce învaþãcopiii la ora de re li gie în ºcoli. Treiprofesori, ab solvenþi de filologie, îivor învãþa pe copii lim ba ucrai nea -nã“, ne-a explicat preotul Ma ghiar.Cursurile sunt benevo le ºi nu seper cepe nici o taxã.

„Încercãm sã promovãm valorilemorale, sã facem educaþie creº tinãpentru copii. De asemenea, vrem sãreînnoim obiceiul ca duminica, labisericã, sã vinã copiii, dar ºi pã rin -þii lor, îmbrãcaþi în costume po pu -lare specifice zonei. Vrem sã pãs -trãm limba ma ternã ºi tradiþii le“, acompletat preo tul Mihai Ma ghiar.

„Vrem sã pãstrãm obiceiurile,cultura, costumul popular“

ªcoala duminicalã a Bisericiimi sionare ucrai ne ne „Sf. Petru ºiPavel“ a fost des chi sã ºi cu ajuto rulCon su la tu lui General al Ucrai nei laSu cea va, care a donat cãrþi pentrubi blio teca ºcolii.

La inaugurarea ºcolii au fost

prezenþi consulul general alUcrainei la Suceava, Vasyl Nerov -nyi, expertul guvernamental peprobleme de minoritãþi, VladimirHapenciuc, directorul SeminaruluiTeologic Liceal Ortodox „Sf. Mi -tropolit Dosoftei“, pr. prof. Sil ves -tru Þurcã, pr. Mihai Marici, Parohiaucraineanã Bãlcãuþi, pr. arhidiaconBogdan Hriºcã, profesor la Se -minarul Teologic Sucea va.

La inaugurare, s-a oficiat ºi oslujbã de mulþumire, Te Deum, în

Biserica „Sf. Petru ºi Pavel“. Preo -tul Mihai Ma ghiar ne-a mai spus cãºcoala duminicalã a fost înfiinþatãca o necesitate, „având în vedere cãla bisericã vin mai mult persoanevârstnice, iar noua gene raþie lip -

seºte. Lipseºte ºi generaþia dintrebã trâni ºi copii, gene raþia de mijloc.Am des chis aceastã ºcoalã dumini -ca lã dupã modelul ºcoli lor dumini -ca le ce funcþioneazã în Statele Uni teale Americii, Canada, în co mu ni tã -þi le de ucrai neni, greci, ro mâni.Tre buie ºi vrem sã pãstrãm obice iu -ri le, cultura, costumul popular, tra -di þiile ucrainene“.

Daniela MICUÞARIU

Prima çcoalå duminicalå, inauguratå la Suceava

Prima ºcoalã duminicalã, inauguratã în Biserica misionarãucraineanã „Sf. Petru ºi Pavel“ din Suceava

9Curierul UCRAINEAN

Într-un feeric decor autumnal alBucovinei, în bãtrânul ºi veºnictãnãrul oraº Su cea va ºi împrejurimi-le sale, s-au des fãºurat timp de douãzile, festivitãþile prilejuite de aniver-sarea a 45 de ani de la absolvireaªcolii Medii nr. 1 (actua lul ColegiulNaþional „ªtefan cel Mare“) dinSuceava, 1965.

În jur de 200 de absolvenþi s-auîmprãºtiat cândva vrând-nevrând înlumea largã pentru a se aduna sã sevadã ºi sã se audã mãcar pentru oclipã.

În faþa „Bastiliei“ (aºa denumeaucei care am „mâncat“ pâinea exi-genþei corpului profesoral din liceulamintit), apãreau pe 4 septembrie2010, tiptil, pâº-pâº, pe nesimþite,pentru a nu tulbura li niºtea liceuluiaflat încã-n vacanþã, începând câteunul, sau cel mult doi, întrebându-seunii pe alþii:

- Tu eºti Bucºã Leoraº, poetulpromoþiei din 1965 cu versurile gus-tate pe nerãsuflate într-o altã orãdecât cea de românã? Eu-s cu voi încarne ºi oase, rãspunde o voce debas.

- N-oi fi tu cumva o stea din poe -zia „La Steaua“ scrisã de MihaiEminescu, aflându-te la o „cale atâtde lungã?“. Nu, nu, rãspunde un glassuav. Eu-s din Europa, Skakun Stela,cetãþeancã cehã, formatã în aceastã„Bastilie“, ºi-am venit la o ºue tã cuvoi auzind cã vreþi sã vã descãrcaþisufletul vostru unii altora, adicã vreþisã vã confesaþi unii altora.

- Tu nu eºti cel care, intrând laora de educaþie fizicã a profesoruluiLiviu Þopa, cereai imediat mingilede baschet pentru a intra în „joacã“,iar dl profesor îþi rãspundea:„Cristof, ai uitat cã la ora de edu-caþie fizicã e nevoie de o pre ala bilãîncãlzire a corpului uman?“. Da, eusunt acela, acum cetãþean americandin Michi gan (SUA) ºi am venit sãne revedem dupã 45 de ani de la ter-minarea liceului. Aº dori din sufletca sã-nchinãm mai târziu un pãhãrelde viºinatã pentru acei colegi ºi pro-fesori ce au trecut în lumeaumbrelor.

- Uite-l ºi pe Beno David, care avenit din Israel, cel care îl ºicana peacelaºi profesor de sport, LiviuÞopa, intrând complet neechipatpentru ora de sport ºi cãruia i se pu -nea absent nemotivat pe loc.

Recunoaºterile reciproce întrefoºtii absolvenþi ºi actualii profesion-iºti în meseriile alese în viaþã s-au ter-minat brusc fiindcã organizatoriiîntâlnirii au hotãrât ca sã intrãm,mãcar acum pe uºa principalã aliceului (acum ni s-a dat voie, pentrucã-n vremuri trecute intrarea liberãpentru elevi era doar prin uºa dinspatele liceului).

Dupã deschiderea cu forþã, mi -galã ºi dibãcie a uºii principale aliceului, pe treptele de urcare spreetajele superioare a fost fãcutã pozaaniversarã.

Am urcat treptele Liceului (Co -legiului Naþional) „ªtefan cel Mare“din Suceava pânã la etajul II unde, în

aulã, ne aºtepta figura lui ªtefan celMare din tabloul semnat de profeso -rul de desen ºi pictorul sucevean Di -mi trie Loghin, trecut în lumeaumbrelor.

Organizatorii în numãr de ºase,au fost: Oltea Chidoveþ, AdrianGraur, Dumitru Grãmadã, Orest Mi -hai Ianovici, Aurel Pânzaru, Emi liaªulea.

Înainte de a se trece la obiºnuitastrigare a catalogului pe fiecareclasã de absolvire a liceului, unuldintre organizatori, anume dna prof.Oltea Chidoveþ, a adresat un cuvântde bun sosit pe meleagurile buco -vinene tuturor „rãspândiþilor“ dinlumea largã. Câteva crâmpeie dinvor bele de duh ce ne-au fost adre -sate de dna profesoarã Oltica:

- Ne-am adunat cu emoþie in -genuã sã subliniem a 45-a ani versare

a absolvirii liceului centenar ºi maibine (în octombrie 2010 se vorîmplini 150 de ani de la fondareaColegiului Naþional „ªtefan celMare“ din Suceava).

- Porneam entuziaºti sã împlinimcâte un destin. O! Dar câte încrân-cenãri, câte poticniri ºi câte biruinþe,câte împliniri ºi câte satisfacþii. ªiiatã urma efortului: profesori, in -gineri, cuiburi clãdite cu migalã,fiinþe cãrora le-am dat viaþã ºi mer-sul înainte!“

- „Sã omagiem memoria atâtorfãrã de seamã profesori, / ªi-ntot-deauna le vom fi datori. / Cãci tot cele plãtim pânã la moarte, / Din ce ne-au dat e doar o... infimã parte“. /

- „Prieteni ºi colegi, / Bine aþi ve -nit / În lupta crâncenã cu timpul, /Hai sã ne vedem încã la zenit. / Res -tau raþi pen tru o zi Olimpul, / Daþi în -tâlnirii noastre respectul cuvenit“. /

Fãcând parte din „grupul de ºoc“,grupa de organizare, organizatorii vãroagã ca pentru viitoarele întâlniri sãne ajutaþi sã aflãm unde se mai aflãcolegii care n-au prea dat pe laevenimentele aniversare. Mulþumescdin suflet celor care au sosit sã nerevedem! S-a þinut un moment dereculegere pentru cei care au trecutîn lumea um brelor. Dumnezeu sã-iodihneascã!

Apoi s-a trecut la strigarea cata -

loa gelor de cãtre doamnele profe-soare de chimie Burlacu I. ºi ªe ºur -schi E. ºi prof. de biologie ScutaruO., care cu iscu sin þa stãpâ nirii arteicunoaºterii umane, ne-au „pieptã-nat“, „descu sut“ (pânã la a patra ge -neraþie) din cap pânã în picioare ºiinvers (adicã „viceversa“ sau „pedos“ cum ar fi intervenit cu prompti-tudine, rãposatul profesor de fizicãIoan Nemeº, un om deosebit pentruvolumul ºi calitatea cunoºtinþelor cene-a transmis din domenii variate,pe lângã cele de fizicã; a fost unuldintre colecþionarii de seamã a lepi-dopterelor din Ro mânia ºi dinlume).

Câteva din rãspunsurile scurtedate de cãtre sãrbãtoriþi la întrebãrilecaustice, directe ale doamnelor pro-fesoare ºi ale colegilor din salã, sere dau în continuare:

Grãmadã Dumitru, secretarul co -mu nei Moara: m-am pomenit „expe-diat“ zilele acestea la pensie ºi oaccept; sunt un participant activ alaces tor sentimentale aniversãri, în -tâl niri;

Iacob Viorica: am repetat cl. I-IVde 3 ori (ºi programa o ºtiu pe de rostchiar dacã nu lucrez în învã þã mânt),fiindcã am crescut 3 nepoþi cu difer-enþa de vârstã între ei de 4 ani;

Polocoºer Elena: sunt bucu reº -tean cã prin adopþie ºi lucrez ca me -dic stomatolog, am doi copii. Te le -fonul Olticãi m-a zgândãrit s-ajungpe meleagurile Bucovinei, aici undem-am ºi nãscut. Mul þumesc dneiprof. de chimie Burlacu I. care m-aînvãþat chimie la timp ºi-n felulaces ta am reuºit la medicinã;

Skakun Stela, Cehia: am emoþiifantastice la întâlnirea de azi. Din1968, trãiesc în Cehia ºi-n fiecare anîn septembrie îmi venea doruls-ajung la Suceava. Visul mi s-a rea -lizat azi ºi mulþumesc organizatori -lor c-au organizat aniversarea-n sep -tem brie. Doamnelor profesoare, vãmul þumesc cã existaþi ºi cã vã vãd laaniversarea noastrã;

Beno David, Israel: am plecat dinRomânia în Israel în trimestrul IIºcolar din anul 1965. Idolul meu dintinereþe a fost Skakun Stela, împreu -nã am lucrat la Centrul de radiofica -

re al oraºului Suceava din Buco vinaºi îmi amintesc or dinea de intrare înemisie: 1. Iordache Broas cã, 2. Ska -kun Stela, 3. eu, Beno David. Amsimþit emoþii puternice la cãlcareadin nou a solului Buco vinei. Dorescdnei prof. Iulia Miza multã sãnãtate.Sunt jurnalist la cotidianul „Maariv“din Israel, „Ga zeta sporturilor“ dinRomânia, „Antena 3“ din România.Calde salutãri de la Cimpoi David,fostul nostru coleg;

Cristof Ioan, SUA: þin legãtura înSUA cu Maria Ciubotaru, cea carem-a ºi înºtiinþat cã se þine ani ver -sarea de faþã. Din suflet mul þu mescorganizatorilor. Din 1972, lo cuiescîn statul Michigan din SUA, lucrezca medic în obstreticã ºi ginecolo-gie, am 4 copii ºi 4 nepoþi;

Graur Adrian, Suceava: ocup încãpostul de rector al Universitãþii „ªte-fan cel Mare“; am adaptat principiilestipulate în Declaraþia de la Bolognaîn 1999 ºi Magna Charta universi-tarã în 2005. Mulþumesc tuturorcelor care s-au strãduit s-ajun -gã la ºcoala formãrii de bazã umanã,adicã liceul;

Stan Gheorghe, Suceava: suntmedic veterinar, am 4 bãieþi, 3 cãsã-toriþi, 1 necãsãtorit;

Cazminiuc Dumitru: lucrez în lo -calitatea suceveanã Iaslovãþ. În ac -tua la democraþie, în localitate pelângã cãsuþa mea, în împrejurimi ºi-au construit case 3 preoþi, un clo po -tar ºi un gropar, deci pachetul întregde oameni necesari pentru trecereasi gu rã ºi linã la o nouã formã deexistenþã (posibil sã fie ºi viaþã!?).Niºte vorbe lumeºti le-am auzit de lavecinii mei dragi, ºi anume: „pe pre-oþi e bine sã-i auzi fiindcã atunci îþicântã „Mulþi ani trãiascã!“, sã nu-iauzi fiindcã îþi cântã prohodul“;

Schaier Zelma: vin aproape înfie care an la Suceava fiindcã-iaproape de Iaºi. Deoarece mulþi su -ce veni, cunoºtinþe, aflându-se laanan ghie din punct de vedere al sã -nã tãþii, poposeau ºi-n Iaºi, eufãceam tot posibilul ca sã-i pot ajuta,sã-i gãzduiesc. Odatã soþul meu mi-areplicat: „La noi ai adus aproapetoatã Prelipca, jumãtate din Suceavaºi toatã Bosancea“. A doua zi dupã„muºtruluiala“ soþului au venit altecunoºtinþe ce au fost tratate cuaceeaºi afecþiune umanã ca în zileleprecedente scurse de-a lungulvremii;

Popescu Mihai, actualul directoral Colegiului Naþional „ªtefan celMare“ din Suceava (fost liceu, res -pec tiv, ºcoala medie cu acelaºi nu -me): pe 15 octombrie 2010, se vorîmplini 150 de ani de la apariþia pepãmântul Sucevei ºi al Bucovinei, aacestui locaº de culturã ce a promo-vat valorile sociale, de-a lungulaces tui interval de timp. ColegiulNa þional „ªtefan cel Mare“ din Su -ceava e un fel de „alma mater“ a þi -nu tului Bucovina. Apoi au urmatdnele profesoare sã-ºi susþinã cuvân-tul de încheiere, dupã strigarea cata -loagelor celor cinci clase de absol-venþi ai anului 1965 de la ColegiulNaþional „ªtefan cel Mare“ dinSuceava.

(Continuare în pagina 14)

O aniversare de ... 45 de carate

Curierul UCRAINEAN 13

12 Curierul UCRAINEAN

Valea Roniºoarei fiind o zonã retrasã ºi cos-mopolitã totodatã, ºi-a croit de-a lungul vea cu -rilor o entitate interetnicã proprie, dar cu rã dã cinisolide, înfipte adânc în cultura din care fãceaparte fiecare neam, dându-i autenticitate ºi origi-nalitate.

Localitatea maramureºeanã Rona de Sus, cu opopulaþie preponderent ucraineanã, izolatã decelelalte comunitãþi ucrainene din þinut, se afla ºise aflã la confluenþa celorlalte culturi: a ro mâ -nilor, maghiarilor ºi evreilor, ultima fiind dis-pãrutã de mai bine de trei decenii.

De aceea, ucrainenii de aici ºi-au cultivat unstil aparte, original, prin particularitãþi etno-grafice, etnologice ºi lingvistice, prin obiceiuri,credinþe ºi mentalitãþi locale nemaiîntâlnite în altãparte, care conferã zonei o personalitate distinctã.

Spiritualitatea popularã a Ronei este concre -tizatã într-o paletã variatã de creaþii artistice carereflectã fidel realitãþile istorice, social-economiceºi geografice prin stilul sãu etnic ºi artistic, pro-priu ºi unitar.

Cultura comunitãþii ucrainene din Ronavizeazã foarte multe domenii, în care un loc apar -te ocupã arta popularã ºi folclorul literar.

Arta popularã roneanã se reflectã în arhitec-tura popularã, organizarea interioarelor, þesãturi,broderii, ceramicã tradiþionalã, obiecte de uz cas-nic, ocupaþii tradiþionale, în portul popular.

Folclorul ronean are în vedere locuinþa, vatrade viaþã a familiei ºi locul desfãºurãrii obice -iurilor ºi ritualurilor tradiþionale: credinþe, super-stiþii, dansuri, obiceiuri laice ºi religioase de pestean, creaþii literar-artistice ºi folclorul copiilor.

ORGANIZAREA GOSPODÃRIILOR

Din timpuri strãvechi se ºtie cã slavii sunt unpopor hotãrât ºi curajos, iar ucrainenii sunt oparte din el. Fiind harnici ºi veseli, ºi cu o per-sonalitate puternicã, au învins toate vitregiilevremii, pãstrându-ºi cu demnitate, mândrie ºidârzenie graiul, obiceiurile, cântecele, ocupaþiileºi mai ales credinþa în Dumnezeu, având mereu înfaþã deviza: „Cum va da Dumnezeu!“ ªi Dum ne -zeu i-a înzestrat cu de toate: cu frumuseþe fizicã ºimoralã, cu hãrnicie, pricepere, voinþã, dârzenie,perseverenþã, inteligenþã si, nu în ultimul rând, cuînþelepciune.

Când migrau, cãutau pãduri ºi poiene pe lângãape unde-ºi construiau coliba sau îºi instalaustâna cu oile, fiind ferm convinºi cã acolo nu vormuri nici de foame, nici de sete ºi nici de frig.

LocuinþaLocuinþã înseamnã casa, adicã locul stabil

unde individul îºi petrece cel mai mult timp dinviaþa sa alãturi de familie ºi care, în graiul ucrai -nean local, are mai mulþi termeni în func þie de

mãrime, vechime ºi materialul dincare era con struitã: cort, kolâba,châka, châjca, buchnea, zem leanka,hlâ neanka, gozeanka, derev leanka,mu r ovanka, tâgleanka, dum, zadvurea(gospo dã rie).

Arhitectura caselor ºi organizareagospo dãriilor erau simple ºi binestructurate: casã ºi anexele.

Se ºtie, din legendele care circulãprin sat ºi care s-au transmis din moºi-strãmoºi pânã-n zilele noastre pe caleoralã, cã primele zone populate alelocalitãþii erau cele însorite, precum:Osui - însemnând loc însorit (osov -nea), Suºman - loc uscat (suºnea),Rîpã - loc înclinat.

Primele locuinþe ale ronenilor erausãpate în pãmânt (zemleanka, kolâba).Locul ales pentru o asemenea con-

strucþie era înclinat ºi dâmburos, pe dealuriînsorite ºi uscate pentru a beneficia de cât maimult soare dãtãtor de cãldurã ºi pentru a evitainfiltrarea apei. Astfel de colibe se construiaurepede, având numai peretele din faþã zidit, careera din piatrã, chirpici (valioc) sau lemn, prevãzutcu douã gemuleþe mici ºi o uºã, iar acoperiºul lorera format din nuiele împletite (lisa), din crengide copaci peste care se aºezau paie, frunze de

ferigã sau fân. Ultima locuinþã de acest gen s-apãstrat în cãtunul Osui pânã-n anii cincizeci aisecolului trecut.

Colibele din lut (zemleanka, hlâneanka) audispãrut demult, însã dupã modelul lor s-au con-struit mai târziu beciurile (povnâþea) drept mãr-turie a primelor adãposturi omeneºti.

Casele vechi ale oamenilor simpli erau for-mate dintr-o singurã odaie, tindã ºi prispã, fiindconstruite din lemn de stejar, fag ºi rar de brad,din chirpici de lut amestecat cu paie ºi din piatrã.Casele din lemn erau legate în cheie, fãrã a sefolosi cuie. La început, se folosea lemn oblu,necioplit, apoi cioplit ºi mai târziu despicat cudroºca (dracika).

Acoperiºurile caselor erau din paie de grâu ºisecarã, dar ºi din stuf (gozeanka), înalte ºi þu -guiate, sub formã de piramidã pentru o mai bu nãdrenare a apei. Acoperiºurile acestea n-aveau coº,iar pentru evacuarea fumului ºi pentru luminãerau prevãzute niºte orificii am pla sate în vârfullor, unde berzele îºi fãceau deseori cuiburi de care

gospodarul se bucura, pentru cã aceste pãsãri, înmentalitatea sãtenilor, erau purtãtoare de noroc ºiînsemnau bunã s tare ºi prosperitate.

Când acoperiºurile se învecheau, se cãptuºeaucu muºchi verde, care de la distanþã nu se deose-beau de vegetaþia din jur ºi se contopeau cu ea,þinând totodatã ºi rãcoare casei.

Câteva locuinþe de acest tip au rezistat pânã-nanii ºaizeci ai secolului precedent, una lângãºcoalã, în centrul satului, iar alte câteva în zonaSoloneþului.

Mai târziu, paiele de pe acoperiº erau înlocuitecu ºindrilã (dranâþea) confecþionatã din lemn destejar ºi mai rar de brad, deoarece în zonã nu seaflau pãduri de rãºinoase, iar prispa era înlocuitãcu cerdacul (ºatra) sau cu gangul (ganok) la ceicare aveau un potenþial economic sporit. Obiceipreluat de la români.

Nici aceste acoperiºuri nu aveau coº, iar fumulse evacua printre ºindrilã.

Casele boierilor ºi ale oamenilor foarte în stã -riþi, precum ºi instituþiile locale: ºcoala, bise rica,parohia sau primãria aveau acoperiºul de þiglãroºie sau mai târziu de tablã.

Cerdacul sau gangul aveau stâlpi de sus þi ne resub formã pãtratã, ciopliþi ºi rareori sculptaþi lamijloc sub formã romboidalã, spre deosebire deale românilor care foloseau mult sculptura înlemn, sub forma funiei împletite.

Pe vremuri, ca de altfel ºi acum, toate intrã rilecaselor erau îndreptate spre rãsãrit sau miazãzi,spre soare, spre luminã dãtãtoare de viaþã ºi cãl-durã, indiferent unde se aflau.

Exteriorul casei ºi mai ales faþada erau unse cuhumã albastrã (mal), iar mai târziu, dupã des -coperirea varului din zonã, erau vãruite ºi zu -grãvite în albastru fãrã niciun fel de ornamente.

Prispa casei era unsã cu lut argilos amestecatcu bãlegar de cal, iar temelia, vãruitã sau hu muitãtot cu aceeaºi culoare ca ºi pereþii casei. Ase -menea locuinþe pot fi întâlnite acum doar la peri -feria localitãþii, fiind ºi ele pe cale de dispariþie.

În perioada anilor ºaizeci ai secolului trecut,datoritã progresului tehnic ºi al dezvoltãrii indus-triei în oraºul învecinat Sighet, þãranii roneni s-autransformat în muncitori navetiºti, ridicându-ºivertiginos nivelul de trai ºi modul de viaþã, aspectcare a afectat puternic ºi irever si bil cultura,tradiþiile ºi obiceiurile, datinile strã moºeºti, fol-clorul. Casele au început sã se modernize ºi ele.De la lemn, ca material de con strucþie, s-a trecutla cãrãmidã ºi mai nou la BCA.

La ora actualã, casele s-au transformat în vileînalte cu douã-trei nivele, cu demisoluri, man -sarde, tencuite pe exterior ºi zugrãvite în cele maivariate culori. Cerdacul tradiþional a fost înlocuittreptat cu antreul, iar mai recent cu terasã ºi scarãinterioarã, adoptând modelele strãine cât se poatede sofisticate ºi fastuoase care, de multe ori nu searmonizeazã cu anexele ºi cu locul unde sunt am -plasate.

AnexeleIn afarã de casã, gospodãria þãranului din Rona

avea în componenþa sa ºi anexele aferente,asemãnãtoare cu ale vecinilor români: grajdul cuºurã, ºopronul pentru fân, coteþe, uscãtorie pentrufructe, lemnãrie, beci, fântânã, garduri.

Grajdul (chliv) ºi ºura (ºuri), pentru adãpostulvitelor ºi a fânului proaspãt cosit, erau ºi sunt dedimensiuni mici ºi neînsemnate, unde se dormeavara, pentru a evita canicula, dar ºi pentru pro -prie tatea curativã a fânului, precum ºi pentru aeri -sirea casei.

(Continuare în numãrul urmãtor)

Anna T. RUªTI

Mårturii etnografice çi folcloriceale spiritualitåÆii populareucrainene din Rona de Sus

Curierul UCRAINEAN 15

(Urmare din numãrul 171/172)

Unde aajuns Nas -tea noastrã?Iat-o in mij -locul zgo - mo to su lui,gã lã gio su -lui târg dinCaffa. Aceltârg în spãi -mân tã tor deo a m e n ides pre careîi povesteade multeori tatãl. Unfel de speri-etoare pen-tru copiiidin Ucrai -na.

Încã dis-de-di mi nea -

þã, soarele ardea. Din spre mare adia un vântsãrat, fierbinte. Mul þimea fremãta.

Nastei i se pare ciudat cã, pe ici, pe colo,prin pãlãvrãgeala tãtãreascã rãzbãteau, când ºicând, vorbe în ucraineanã. Zãri chiar un bãtrâncobzar orb, care ºedea la umbra zidului fortã -reþei îngânând o „duma“ - baladã cãzã ceas cãucraineanã.

Biata Nastea este expusã ca o marfã la vân -za re. O vindea chiar insul roºcat, care o adu se se.Servitoarele lui o îmbãiaserã ºi o îmbrãcaserãîntr-un veºmânt de mãtase, care-i scotea nespusde bine în relief silueta zveltã.

Nastea a fost pusã sã stea în picioare, sub undud. În faþa ei - aglomeraþie de tãtari. Bãrbaþinegricioºi în veºminte colorate, care plescãiedin limbã a mirare ºi admiraþie, o cerceteazãatent cu privirea, îl întreabã pe roºcovan depreþ... apoi clatinã mâhniþi din cap. Se vedetrea ba cã e mare preþul ce-1 cere pentru ea afu-risitul de tãtar.

Nu departe se aflã consãteni de-ai ei dinRohatyn. Cu ei, cumpãrãtorii se poartã multmai neruºinat; le pipãie muºchii, le examineazãdinþii, îi rãsucesc pe toare pãrþile.

Nenea Maksym, înconjurat de niºte inºi înhla mide lungi, albe, vazând-o pe Nastea ostrigã:

- Adio, Nastea... Þine minte cuvintele mele:nu îþi uita credinþa, nu uita Ucraina ºi limbamaternã - aici ea este ca un glas din cer!

- Oameni buni, le zise Maksym consãtenilor,înclinându-se în faþa lor, dacã o fi ºi s-o întoarcecareva dintre voi în Ucraina, spuneþi-le fiilormei din Sicea ºi din Kiev cã tatãl lor - MaksymNekora a fost vândut în Siria la galere. Poatepentru totdeauna. Rãmâneþi cu bine, dragii meiºi iertaþi-mã dacã v-am greºit cu ceva.

- Dumnezeu sã te ierte! rãspunserã într-unsuspin.

ªi se mai auzi doar cobzarul, care, oftând cufoc, intonã tânguitor un cântec vechi:

O, tu, cel strãin meleag,Ce departe-i tot ce-i drag, Deºi nu-i nici vânt ºi nici gerEu de frig aicea pierCãci în lacrimi eu mã scald -Dor mi-e de cuvântul cald...Iar în jurul Nastei se duc cu aprindere toc -

meli. Cumpãrãtorii se ceartã, îºi cerceteazãpungile cu galbeni.

Deodatã tãcurã toþi. Se înclinarã cu respectîn faþa unui domn impunãtor, care apãrusecãlare, însoþit de un mãreþ alai. Era îmbrãcat înhaine scumpe, purta un turban alb ºi încãlþãrifine de marochin. Sabia arcuitã era împodobitãcu pietre scumpe, care strãluceau în bãtaia soa -relui. Cãlãrea voiniceºte pe cal, fãcând oameniisã se fereascã din calea lui..

„O fi vreun turc bogat, gândi Nastea, nudegeaba tãtarii se ploconesc în faþa lui“.

Într-adevãr, în jurul ei, începurã toþi sã zicãîn ºoaptã: „Paºa, paºa“. Iar el se uita mândru, cuochii mijiþi, în jurul lui. Privirea îi alunecã peste

silueta femininã de sub dud. Apoi se mai uitãîncã o datã ºi... nu-ºi mai dezlipi privirea, fã -când ochi mari - a minunare. Pe mutra înroºitãa roºcovanului se ivi un zâmbet mulþumit: îºidãduse seama cã, în sfârºit, apãruse un muºteriuca lumea“.

Tinereþea nu se lasã doborâtã cu una cudouã. Nici nenorocirea prin care trecuse, nicisentimentul de a fi rãmas orfanã, nici apãsareaºi teama de a se afla în loc strãin nu ºterseserãgingãºia bujorilor din obrãjorii Nastei. Tot fru-moase îi rãmãseserã sprâncenele ºi buzelerumene. Ochii ei mari, cãprui, erau plini de tris-teþe dar ºi asta le sporea farmecul. Mai slãbisepuþin, dar asta o fãcea mai zveltã, mai mlãdie.

- O, iatã o „roksolanã“ zise în sfârºit paºa.Nastea strâmbã din buze a dispreþ. ªtia de la

tatãl ei cã turcii le numesc pe fetele ucrainence„roksolane“.

Paºa întinse mâna ºi, cu vârful degetelor,atinse obrazul Nastei. Ea îi dãdu imediat pestemânã. Toþi cei din jur se uitarã speriaþi unii laalþii, iar roºcovanul se înnegrise la faþã despaimã. Bogatul turc dãdu însã aprobator dincap.

„Dobre, dobre“ - adicã bine, bine, pronunþael cu greu în ucraineanã. Îl întrebã ceva pe roº-covan, apoi fãcu cuiva un semn cu capul. Seapropie un slujitor, care ducea un sipet mareplin cu bani. Aurul se rostogoli în poala halatu-lui larg al tãtarului. Sipetul se goli de tot.Roºcovanul fãcu o plecãciune atât de adâncã,de parcã greutatea aurului îl trãgea la pãmânt.

Nastea fu aºezatã imediat pe un palanchin ºisclavii negri, goi pânã la brâu, pornirã cu ea înurma paºei.

Caffa rãmase în urmã. Deasupra ei domneamai departe, din sute de glasuri, vuietul mul þi -mii.

(Continuare în numãrul urmãtor)

Traducere de Olga ANDRICI

R O K S O l A N AR O K S O l A N AIV - Târgul de oameni

Serhi Placenda,Iuri Kolisnycenko:

Incredibil, Ion Covaci nu mai este printrenoi. La 5 octombrie 2010, bunul nostru coleg atrecut în veºnicie. Cititorii ucraineni ºi româninu îl mai au în viaþã pe publicistul, traducã-torul, poetul ºi prozatorul care a fost IonCovaci.

Dupã absolvirea Liceului „Emanuil Goj du“din localitatea natalã, devine student al In sti -tutului „Maxim Gorki“ din Bucureºti, de undeeste exmatriculat în anul al doilea (1958), caurmare a arestãrii fratelui sãu ºi a condam nã riiacestuia pentru „crimã de uneltire îm potrivaordinii sociale“. Este nevoit sã lucreze ca fac-tor poºtal (1958), frezor (1859), asistent de far-macie (1963).

Datoritã relaxãrii politice din 1964, se poateînscrie din nou la facultate, de aceastã datã laFacultatea de Filologie a Universitãþii „Al. I.Cuza“ din Iaºi, pe care o va absolvi în 1969. Afost redactor la Agerpres (1970-1989), redac-tor, ºef la Rompres, director al Editurii F. F.Press (1993-1999). Din 2003 ºi pânã în ulti -mele zile ale vieþii a lucrat ca redactor al revis-tei „Curierul ucrainean“, editate de UniuneaUcrainenilor din România.

De-a lungul carierei a primit Premiul pentrureportaj al Agenþiei Poloneze de Presã (1987),Premiul pentru comentarii al ConsiliuluiZiariºtilor (1988), Premiul unic pentru prozãscurtã al revistei „Familia“ (1994), Premiulpentru traduceri al Asociaþiei Scriitorilor dinBucureºti (1997).

Din cei 71 de ani, pe care i-ar fi împlinit la30 ianuarie viitor, o mare perioadã din viaþã adedicat-o traducerii. Datoritã înzestrãrilor na ti -ve, perseverenþei ºi înaltului nivel culturalatins, a selectat ºi a fãcut traduceri strãlucitedin cei mai reprezentativi lirici ruºi ai secolu-lui al XX-lea (Marina Þvetaeva, KonstantinBalmont, Andrei Voznesenski, Evgheni Ev -tuºenko), din poeþi clasici chinezi sau con tem -porani letoni. De asemenea, a adus cititoruluiromân unele dintre cele mai frumoase bijuteriidin literatura ucraineanã: Ivan Kotlearevskyi,Eneida, Bucureºti, 2001 (în colaborare cuAurel Covaci), T. ªevcenko („Testamentul“);Ivan Franko, Poezii alese, Bucureºti, 2002;Ivan Franko, Poe me alese, Bucu reºti, 2003.Tra du ce ri le sale se ca racteri zeazã prin tr-oacura te þe poeti cã remarca bilã, surprinzând ºi

re dând individuali-tatea to nu lui fiecãruiautor în parte, oricâtde diferiþi ar fi fostaceºtia.

Ion Covaci a fostmult apreciat de co -legi ºi colaboratoripen tru corectitu di -nea sa, pentru com -por tamentul sãu înviaþa profesionalã,pentru dragosteapro fundã pentru fa -milie, pentru aleselesale sen ti mente deprietenie ºi colegialitate. Com pe tent ºi conºti-incios, crea o atmosferã caldã, destinsã în jurulsãu.

Trecerea sa în lu mea umbrelor este o marepier dere pentru fami lia sa, pentru prie teni ºipentru pre sa de limbã ro mâ nã a UUR, al cã reipreþios co la bo rator era. Ca re dactor al revistei„Curierul ucrainean“, a susþinut o interesantãrubricã, intitulatã „Ucraina - mai aproape“.Acum nu ne rãmâne decât sã-i cinstim memo-ria, cu duioasã aducere aminte ºi respect.

Ion ROBCIUC

Ion Covaci [1940-2010]

10 Curierul UCRAINEAN

Câþi ani se studiazã româna la Universitateadin Kiev? Care sunt scriitorii români ale cãroropere sunt tratate mai aprofundat?

În general, o datã la 4-5 ani, se formeazã câteo grupã de studenþi (de obicei, de origine ucrai -neanã ori rusã). Ei studiazã filologia românã caspecialitate secundarã (specialitatea B) vreme de4 ani, pornind de la „zero” pânã la nivelul „ava -nsaþi” (prima specialitate a lor e filologia ucrai -neanã, rusã sau (mai rar) clasicã ori francezã). Înafarã de asta, limba românã mai e învãþatã, une-ori, facultativ, o datã pe sãptãmânã, de cãtre alþistudenþi (8-10 persoane). În decurs de un semes-tru, studenþii fac 3-4 lecþii de curs practic pe sãp-tãmânã, ca sã stãpâneascã în cât mai mare mãsurãlimba românã vorbitã. Aºa cum am mai spus, nusunt prevãzute lecþii speciale de literaturã ro -mânã; vreme de 3 ani, aceºti studenþi învaþã,împreunã cu studenþii altor specialitãþi filologice,în limba ucraineanã, istoria literaturii universale(care seamãnã cu disciplina „Literatura compara-tã” din România), dar, de obicei, acest studiu selimiteazã la lectura autorilor din „marile litera-turi” (englezã, francezã, germanã, rusã, mai puþinitalianã ºi spaniolã). Bineînþeles, la lecþiile delimba românã studenþii citesc unele poezii deAlecsandri, Eminescu, Arghezi, Topârceanu, Bla -ga etc., fragmente din proza românã, ºi cam atât.

Cu ce ocazii aþi mai fost în România?

În „dulcea Românie”, începând din 1993, amfost de 10 ori, aproape o datã pe an! Am partici-pat la cursurile de varã de limbã, culturã ºi civi-lizaþie româneascã organizate la Sinaia de cãtreUniversitatea Bucureºti ºi la Baia Mare de cãtreFundaþia Culturalã Românã, acum InstitutulCultural Român. În iunie 1998 (împreunã cu Sta -nislav Semcinskyi) ºi în iunie 2000 (împreunã cuNatalia Stratanovska) am participat la Reuniuneainternaþionalã „Cultura românã în lumea contem-poranã”, organizatã de Fundaþia Culturalã Româ -nã, prezentând comunicãrile „Aspecte contempo-rane ale universalitãþii ºi specificului naþional îngramaticile româneºti vechi” ºi „Gra maticile lim-bii române ºi ale limbii ucrai nene în limba latinã:ideea specificului naþional prin universalitate”. Înprimãvara anului 2003, am fost în România pen-tru un stagiu de aprofundare a limbii ºi literaturiiromâne la Facultatea de Litere a Universitãþii„Ba beº-Bolyai” din Cluj-Napoca; în cadrul aces-tui stagiu am frecventat cursurile de istoria limbiiromâne, istoria literaturii române, lexicologialim bii române, sintaxa limbii române, am partici-pat la ceremonia de decernare a titlului de senatorad honorem ºi doctor honoris cau sa MaiestãþiiSale regelui Mihai al României (în care vãd omare personalitate istoricã). Tot aco lo am susþi nutexamenul de competenþã lingvisticã la limba ro -mânã, obþinând un punctaj foarte bun. De câtevaori am fost în România în vacanþe – bine cãRomânia nu e atât de departe ºi drumul cu trenulnu costã prea mult.

Cum vedeþi procesul de învãþãmânt universitardin România, în comparaþie cu cel din Ucraina?

Dacã vorbim despre universitãþile de stat,atunci în România, cum am vãzut, bunãoarã, laCluj-Napoca, se predau cu precãdere discipline„pragmatice”, adicã studenþii la filologie învaþãmai aprofundat lim bile. Toþi studenþii dinUcraina, din toa te facul tã þile (uma niste ºi de ºtiin -

þe exac te) studiazãobli gatoriu, în de -curs de 1-2 se mes -tre, istoria Ucrai nei,limba ucrai neanãcon tem pora nã, cul-tura ucrai neanã ºiuniversalã, filozofia,politologia, sociolo-gia, ecologia, istoriareligiilor, bazeledrep tului ucrainean.Sigur, mi se pare cã

studenþii români ºtiu mai bine multe limbi strãine(nu în ultimul rând graþie circulaþiei libere înEuropa, ucrainenii având, pânã una-alta, nevoiede vize), dar la noi se predau mai multe disciplineteoreti ce, materii de învãþãmânt general. Acestsis tem are atât avantaje, cât ºi dezavantaje. Seacu mu leazã, pare-se, o culturã generalã mai am -plã, dar se pierde pe terenul specialitãþii principa -le. Nu sunt contra materiilor de învãþãmânt gene -ral, mai ales acum, când se formeazã „civilizaþiade consum”, când foarte mulþi tineri nu vor sã ºtiemai mult decât „strictul necesar”. În România,procesul de învãþãmânt universitar e mai liber,mai „mobil”, iar la noi, se pare, mai sistematic ºimai teoretic. Cred cã în România e mai greu sã fiistudent, având în vedere ºi exigenþa mai mare aprofesorilor

Ce alte domenii filologice vã pasioneazã, înafarã de limba românã?

În adolescenþã, am vrut foarte mult sã fiuistoric, mã pasiona profund optima magistravitae. Fiind elev, þineam sub pernã operele deHerodot ºi Plutarh ºi nu vã spun ce surprins amfost când, intrând la Filologie (în loc deFacultatea de Istorie), am aflat cã aceºti mariistorici antici se studiazã tocmai la Filologie, nula Istorie! În filologie mã pasioneazã tot ce are îndenumirea sa cuvântul „istorie” – istoria lingvis-ticii, istoria limbii, istoria literaturii. Îmi placfoarte mult romanele istorice, cronicile, dar lecitesc nu cu ochi de filolog, ci de istoric. Pasiuneapentru istorie m-a îmboldit sã învãþ, în afarã deromânã, ºi limba latinã, pe care acum o predau laFacultatea de Istorie a universitãþii mele, unde mi-am dorit atât de mult sã învãþ dupã ºcoala medie!Mã strãduiesc sã predau latina, o limbã moartã,care nu se bucurã de prea mare succes, cât maiviu. Gramatica latinã e foarte grea ºi neatractivãpentru studenþi, dar când ascultã „CarminaBurana” a compozitorului german Carl Orff saucitesc nuvela „Limbile moarte” a scriitorului sârbBranislav Nuºici, încep sã manifeste interes faþãde „mama limbilor romanice”. Sã nu uitãm omaximã veche – nulla est doctrina sine lingualatina!

Din literatura românã, ce perioadã preferaþi?Cum se concretizeazã aceastã preferinþã?

Se înþelege de la sine cã nu-mi place deloc lite -ratura contemporanã, n-o înþeleg. Pentru mine,dacã opera „nu te frige ºi nu te încãlzeºte”, dacã ecreatã în maniera l’art pour l’art, e inutilã ºi nein-teresantã. Poate cã exprim niºte gânduri eretice,dar asta e opinia mea. Sã nu credeþi cã voi fi fiindvreun partizan al literaturii comuniste din „obse -dan tul deceniu”, dar multe lucruri de acolo îmiplac într-adevãr (unele poezii de Mihai Beniuc,de exemplu). Nu mã intereseazã deloc moder nis -mul, avangarda, – scuzaþi-mã, dar nu prea înþelegpoeziile lui Lucian Blaga... Mã pasioneazã pânãîn adâncul sufletului Luceafãrul poeziei româ -neºti (mai ales „Ce-þi doresc eu þie, dulce Româ -nie”, „Împãrat ºi proletar”, „Atât de fragedã...”,„Scrisoarea III”, „La steaua”, „De ce nu-mi vii”),ma rii clasici în general – Mihail Sadoveanu,Mihail Sebastian (mã tulburã profund „Steauafãrã nume”). Datoritã acestor scriitori „mã ating”de istorie, învãþ sã înþeleg viaþa, frumuseþeacuvântului românesc ºi nu am nevoie „sã dezlegrebusuri”, cum se întâmplã când citesc „literatura

pentru literaturã”! Fiind îndrãgostit de literaturaromânã vie, am scris ºi am publicat broºuri (înlimba ucraineanã, cu rezumate în rusã) despreMihail Sadoveanu (2000) ºi Ion Luca Caragiale(2002); am alcãtuit o „Crestomaþie de poezieromâneascã din secolele XIX-XX” (ediþie bi -lingvã româno-ucraineanã, 160 de pagini), la caream scris prefaþa ºi notele (Kiev, 2002); în 2003,aºa cum am spus deja, am îngrijit ediþia „MihaiEminescu «La steaua» în limbile lumii” (38 detraduceri în 15 limbi), la care am scris prefaþa,intitulatã „Lumina nemuritoare a Stelei lui MihaiEminescu”. Adevãrata literaturã mã învaþã mult,mi se pare cã scãderea simþitoare a interesuluioamenilor faþã de literaturã provine tocmai dinliteratura modernistã „artificialã”, ce naºte ºicealaltã aripã a inculturii – literatura de consum.

Vorbiþi-ne despre situaþia cãrþii româneºti laKiev. În librãrii se gãsesc cãrþi de beletristicã orimanuale de limbã românã? Bibliotecile deþin îndepozitele lor astfel de cãrþi?

Dupã al Doilea Rãzboi Mondial, cândRomânia a devenit „þarã a democraþiei populare”ºi aliatã a URSS, deºi, ulterior, ºi-a creat reputaþiade „rebel aliat al Moscovei”, la noi a început sã setraducã mult din limba românã, limba unui popor„frãþesc”; sigur, toate traducerile aveau dreptobiect opere scrise în deplinã conformitate cu„directivele partinice comuniste”, excepþiile fiindrarisime. Se traducea mult din marii clasici:poeziile lui Mihai Eminescu au apãrut în limbaucraineanã, în volume separate, în 1952 ºi 1974,proza în 1989, proza lui Slavici – în 1972, Oscrisoare pierdutã de Ion Luca Caragiale – în1952, Nuvele ºi schiþe– în 1978, Amintiri dincopilãrie de Creangã – în 1957 ºi 1983 etc. Înucraineanã se publicau frecvent operele luiMihail Sadoveanu (sigur, în primul rând romanul„socialist” Mitrea Cocor – în 1952, 1974, 1980,1982, dar ºi Nicoarã Potcoavã, în 1957 ºi 1980,multe povestiri, publicisticã), ale lui LiviuRebreanu (Ion, Pãdurea spânzuraþilor), ale luiTudor Arghezi (un frumos volum de poezii avãzut lumina tiparului în limba ucraineanã în1980) etc. ªi lista poate continua. Toate acestetraduceri se pãstreazã acum în marile biblioteciale Kievului, oamenii pot avea acces la ele foarteuºor. Dar, dupã nãruirea „lagãrului socialist” ºidatoritã „economiei de piaþã”, numãrul de tradu -ceri a scãzut drastic (statul, acum, aproape cã numai susþine tipãrirea cãrþilor, apariþia lor a devenitproblema autorilor); totuºi, în decursul ultimilorani au apãrut ºi câteva traduceri noi din literaturaromânã, din Mihai Eminescu, Gheorghe Asachi(aceste douã cãrþi au fost sponsorizate de statulucrainean), Mircea Eliade (numai în limba rusã).Aº vrea sã vã spun cã, aflându-mã în România,sunt mirat de numãrul mare de librãrii de aici; lanoi sunt mult mai puþine, deºi cãrþile sunt mai ief-tine decât în þara Dvs. La Kiev, acum, în librãriinu se vând deloc cãrþile în limba româ nã (deºipânã în 1990 a existat frumoasa librãrie„Prietenia”, unde se vindeau cãrþi din România,Ungaria, Polonia, fosta Cehoslovacie, fosta Iu go -sla vie, Bulgaria, RDG, Mongolia, China, Cu -ba...). Se poate cumpãra câte ceva numai înenglezã, francezã, germanã ºi, desigur, în rusã (nuuitaþi cã, dupã 1991, ºi aceastã limbã a devenit,într-o anumitã mãsurã, „o limbã strã inã” pentrunoi). Dacã traducerile din limba ro mâ nã suntrarisime, se înþelege de la sine cã nu se vând preamulte cãrþi româneºti în librãrii. Ma ma mea escriitoare ºi bibliotecarã ºi observã cã lumea,acum, citeºte foarte rar beletristicã, mai degrabãmanuale, enciclopedii, „lucruri practice”. Pãcatcã nici pânã azi nu existã nici un manual de limbaromânã pentru ucrainofoni, folosim ma nua lelescrise în rusã. Stanislav Semcinskyi a reuºit sãalcãtuiascã un asemenea manual, care, însã, încãn-a vãzut lumina tiparului.

(Continuare în numãrul urmãtor)

Interviu consemnat de prof. dr. Ofelia ICHIM

Limba românã la KievInterviu cu Serhi Lucikanyn,

conferenþiar la Catedra de lingvisticã generalã ºifilologie clasicã a Institutului de Filologie

al Universitãþii Naþionale „Taras ªevcenko“ din Kiev

Curierul UCRAINEAN6

Am participat la întâlnirea de lucru ainspectorilor ºcolari de limba ucraineanã or -ga nizatã de noul consilier de specialitate laMinisterul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºiSportului, dna Elvira Codrea, care a activatpânã nu demult ca inspector de specialitatepentru limba ucraineanã la Inspectoratul ªco -lar Judeþean Maramureº.

Întâlnirea a avut loc în perioada 6-8 oc -tombrie 2010 în Municipiul Baia Mare, laClubul Sportiv ªcolar nr. 2, care le-a oferitparticipanþilor condiþii bune de cazare, masãºi de desfãºurare a lucrãrilor, directorul insti-tuþiei fiind Cornel Negruþ. La lucrãri aupartici pat: prof. Lu cia Mi -hoc, inspector pentru lim baucrai neanã, IªJ Suceava,dna Anamaria Herþanu,lec tor dr., Uni ver sitatea„ªte fan cel Mare“, din Su -cea va, prof. Paul Bilo co pe -tiuc, ins pector pentru limbaucrai neanã, IªJ Botoºani,prof. Ion Câmpeanu, in -spec tor pentru limba ucrai -neanã, IªJ Timiº, prof.Mihai Bobic, me to dist pen-tru limba ucrai neanã, IªJCaraº-Severin, prof. ªtefanLupºac, me todist penrulim ba ucrai nea nã, IªJ Tul -cea, dna Simona Carla,prof. de limba ucrai neanã,Liceul „Taras ªev enko“, ju -deþul Mara mureº, dna Ca -melia Oros, prof. de fizicã,Liceul „Taras ªevenko“, jude þul Maramureº.

Joi, 7 octombrie 2010, în cadrul sesiuniiple nare au participat ºi au rostit cuvinte desalut: dna prof. Mariana Pop, inspector ºcolargeneral la In spectoratul ªcolar Mara mu reº;prof. dr. Gheorghe Andraº ciuc, consilier alprimului ministru pe probleme de învãþã mântpentru minoritãþile naþio nale; consulul VasylNerovnyi, Consulatul Ucrainei la Su ceava, ºideputatul ªtefan Bu ciuta, preºedintele UniuniiUcraine ni lor din România.

Fiecare invitat a selectat participanþi laaceastã întâlnire ºi cu toþii au considerat cãtrebuie sã fie respectatã legislaþia în vigoarecu privire la studiul limbii materne în ºcoli.

Deputatul ªtefan Buciuta a informat despre

discuþiile avute la MinisterulEducaþiei, Cer cetãrii, Tinere -tului ºi Sportului cu dl ministruDaniel Funeriu ºi cu secretarade stat cu proble me de învã þã - mânt preuniversitar, dna OanaBa dea. De asemenea el a spuscã în ca drul întâlnirii cu uniideputaþi ai Grupului Mi no ri - tãþilor Na þio nale din Par amen -tul Ro mâ niei s-a insistat asuprarespectã rii pre dãrii limbii ma -terne con form legii de 3-4 orepe sãptã mâ nã ºi asupra fi nan -þãrii profesorilor de specialitatefãrã a se reduce ore le, a se co -ma sa grupele de învãþare a lim-bii materne ºi a se limita finan -þarea pe fiecare elev în ºcoli leunde învaþã copiii mino ri tã þi lornaþionale din Ro mâ nia.

În cadrul sesiunilor ple nares-a discutat despre studiul lim-

bii ucrainene în condiþii de bi lin gvism, s-afãcut o analizã a programelor ºcolare pentrulimba ucraineanã ºi a stadiului elaborãrii ma -nua lelor ºcolare.

Dna prof. Elvira Codrea a prezentat „In - for marea privind activitatea MECTS - Di rec -þia Generalã Învãþãmânt în Limbile Mi no -ritãþilor, relaþia cu Parlamentul, parte ne riisociali ºi Inspectoratele ºcolare jude þe ne îndo meniul limbii ucrainene în anul ºcolar2009-2010“, perspectivele privind acti vitateami nisterului ºi a inspectoratelor ºcolare jude -þe ne în anul ºcolar 2010-2011 precum ºiportofoliul inspectorului de spe cia litate.

Consider cã asemenea întâlniri sunt utilenu numai pentru cã inspectorii de specialitateîºi reîmprospãteazã cunoºtinþele privind legis-laþia în materie, ci ºi de aceea cã discuþiile ºischimbul de experienþã dintre inspectorii ºco-lari ºi profesorii care activeazã în judeþeleArad, Botoºani, Caraº-Severin, Maramureº,Satu Mare, Su ceava, Timiº ºi Tulcea contri -buie la unifor mizarea metodelor de re zol va rea problemelor privind predarea limbii ma terneîn ºcoli unde vieþuiesc minoritãþile naþionaleºi unde nu toþi directorii au experienþã ºibunãvoinþã de a pune lucrurile pe fãgaºul loraºa cum prevede legislaþia româneascã.

ªtefan BUCIUTA

Întâlnire de lucru a inspectorilor çcolaride limba ucraineanå

Aspect din salã

Întâmpinarea dlui ªtefan Buciuta, preºedintele UUR

În România, minoritãþile naþionale au accesul laînvãþarea limbii materne. Factorii care contribuiela o mai bunã însuºire ºi aprofundare a limbiimaterne, pe lângã instituþia ºcolarã, sunt familia,comunitatea localã ºi cea etnicã.

În ceea ce priveºte istoricul comunitãþii ucrai -ne ne din România, trebuie specificat cã ucrai ne nii,în cea mai mare parte, trãiesc în zone com pac te, înurmãtoarele regiuni ale þãrii: Suceava, Maramureº,Banat ºi Tulcea. Dupã Revoluþia din decembrie1989, cu sprijinul financiar al statului român,membrii minoritãþii ucrai nene au înfiinþat UniuneaUcrainenilor din România, care în decursul timpu-lui s-a implicat activ în buna desfãºurare aînvãþãmântului cu predare în limba ucraineanã.Treptat a fost introdusã studierea limbii ucrainenematerne în învãþãmânt, se înfiinþeazã grãdiniþe,clase/grupe într-un numãr însemnat de localitãþi ºicel mai important, în anul ºcolar 1997/1998 estereînfiinþat Liceul Ucrainean „Taras ªevcenko“ dinSighetu Mar maþiei, iar mai târziu, conform preve -de rilor Protocolului de colaborare în domeniulînvã þã mân tului între Ministerul Educaþiei ºiCercetãrii din România ºi Ministerul Învãþãmântu-lui ºi ªtiinþei din Ucraina, au fost în fiin þate în anulºcolar 2007/2008 clasele liceale a IX-a, profil filo-logic, cu predare parþialã a limbii ucrainene laLiceul „Laþcu Vodã“ din Siret ºi la Colegiul Na -þional „Iulia Hasdeu“ din Lugoj. Menþionãm cãstudiul limbii materne pentru elevi de naþionalitateucraineanã din România se efectueazã în unitãþiºcolare din urmãtoarele judeþe ale þãrii: Arad,Botoºani, Caraº-Severin, Mara mu reº, Satu Mare,Suceava, Timiº ºi Tulcea.

În România, organizarea învãþãmântului pentruminoritatea ucraineanã (grupe, clase) se des fã ºoa -rã pe baza solicitãrilor scrise de cãtre pãrinþii co -pii lor. În cadrul grupelor de grãdiniþã predarea seface atât în limba maternã, cât ºi cu abordãri bi -lingve ucraineanã-românã, continuând dacã estecazul ºi în ciclul primar (clasa I). Predarea limbiiucrainene în ºcoli se face în baza programelor deînvãþãmânt, în regim de 3-4 ore sãptãmânal, pre-vãzute în trunchiul comun de discipline ºcolare.Studiul limbii ucrainene materne se efectueazã înaproximativ 150 de ºcoli, numãrul elevilor ajun -gând la cifra de 9000, iar cel al cadrelor didacticeîn jur de 450.

Statul român, prin instituþiile sale de resort,Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºiSpor tului, Departamentul pentru Relaþii Inter -etnice, sprijinã în mod efectiv desfãºurarea în bunecondiþii a învaþãmântului în limba ucraineanã.Astfel, în anul 2010, statul român a alocat mi no -ritãþilor suma de aproximativ 20 de milioane deeuro, pentru minoritatea noastrã revenind apro -ximativ 1,3 milioane de euro. Conducerea UURprin colaborarea cu organele mai sus-menþio na te,cautã sã îmbunãtãþeascã studiul limbii ma t er ne.Este util de amintit cã sub egida UUR apar lunarcinci publicaþii (Vilne slovo, Naº holos, Ukrainskyivisnyk, Dzvonyk - în limba ucraineanã ºi Curierulucrainean în limba românã) subven þionate de cãtreGuvernul României. În aceste pu blicaþii estereflectat, printre altele, ºi învã þã mân tul minoritãþiiucrainene, publicaþia Vilne slovo fiind axatã înmod special pe abordarea di feritelor probleme dincadrul învãþãmântului. Re vista Naº holos este de -di catã domeniului lite rar, prezentând informaþiiutile din activitatea lite rar-culturalã des fãºuratã încadrul comunitãþii ºi având drept public þintã inte -lectualitatea ºi mediul ºcolar. Recent a apãrut ºirevista Dzvonyk dedicatã special copiilor.

Roman PETRAªUC

SituaÆiaînvåÆåmântului

minoritåÆiiucrainene

14 Curierul UCRAINEAN

(Urmare din pagina 9)

Dna prof. Burlacu I.: înanul 1952, când am absol vitFacultatea de Chimie ºi m-am prezentat la liceul nostru(al meu ºi al vostru) am avutdouã picioare ºi un cap. M-amstrãduit sã vã transmitcunoºtinþele de chimie ºi sãvã cer totodatã ca sã vã potajuta cu adevãrat la urmã -toa rele examene de ad mi -tere în învãþãmântul superi-or sau nu, unde se cerea caobiect de examen chimia.Vã felicit c-aþi venit! Sim -pla voastrã prezenþã e unsemn de omenie!

Dna prof. Scutaru O: de -oarece ne întâlnim mai des,locuind pe aceeaºi stra dã,eu ºi dl Pînzaru Aurel, neadresãm unul cãtre ce lãlalt astfel:la salutul dumnealui „sãrut mâ na,doamnã dirigintã“, eu îi rãs pund:„Bunã ziua, Pînzãrel“. Ne alintãmºi noi, crezându-ne mai ti neri cucâþiva aniºori. Liceul acesta e unloc sfânt, iar prezenþa voastrã e odatã-n plus o consolidare a sfin -þeniei dobândite în timp. Mi-am

luat cu mine ºi o umbrelã de cu -loare galbenã (ni s-a arãtat mos tra),chiar dacã nu prea sunt ºanse deploaie, fiindcã mi-e de ajutor înajungerea mea aici ºi plecarea sprecasã).

Prof. ªeºurschi E. : îmi amin -tesc de primul an de învãþã mânt lasacrosanctul Liceu „ªtefan cel

Mare“ din Suceava, când mi-era ºifricã sã predau alãturi de statui viide profesori, precum Ioan Ni miþan,Ioan Nemeº, Stela Rãdã ºanu, ClaraSurkis, Nicolae Cere darec, iaracum sunt o „tânãrã ºi neliniºtitãpen sionarã“. Sã vã creº teþi speran -þe le de bine îmbãtrâ nind frumos.Vã respect ºi vã iubesc!

Ivanovici Orest Mihai (Miki),fãcând parte dintre organizatorii deseamã, stând la catedrã cu dneleprofesoare a zis: nu o datã am lu -crat în tandem cu Þibulcã, scoºi latablã de dna prof. Burlacu I. ºi nune era prea comod, dar am ajuns sãstãm ºi la aceeaºi catedrã. Am visatsã pot absolvi o facultate de teatru,dar am picat cu brio, iar acumdintr-un salariat bãtrân am ajunsun tânãr pensionar. Mulþumesc dinsuflet pentru cã v-aþi strãduit sã vãdeplasaþi ºi sã ne dãruiþi o parte dinsufletul vostru nobil de povãþuitorbucovinean, adresîndu-ne prin cu -vin te sincere preþuire, respect, afec -þiune, dragoste, stimatelor doam neprofesoare!

Montaigne spunea cã nu suntemoameni decât prin cuvânt. Cu vin -tele sunt flori pe care le dãruim uniialtora pentru a ne exprima omenia.

Încã o datã mulþumesc pentruomenia dumneavoastrã, doamnelorprofesoare.

(Continuare în numãrulurmãtor)

Gheorghe HOMIUC

Participanþi la cuvântul rostit de rector în aula Universitãþii din Suceava

„Trãim vremuri în care nevoia de moralitate,de comunicare ºi de iubire între oameni poartãpecetea unor reþete de convieþuire socialã, carene îndepãrteazã tot mai mult de adevãratele va -lori ale sinelui nostru... Transferul de idei, deconcepte ºi experienþã de viaþã s-a fãcut ºi seface prin intermediul cuvântului. Cuvântulscris, mai ales, a fost, este ºi va fi întotdeauna opunte inestimabilã de legãturã între oameni, ºimai mult, între generaþii“. Astfel argumentaprofesorul Þinu Coroian, oportunitatea apariþieirevistei „Vestitorul Ortodox“.

Aflatã la al treilea numãr, revista, cu apariþielunarã ºi tematicã religioasã, are drept scop re -flec tarea în paginile ei a activitãþii Bisericii Or -to doxe nr. 1 din Poienile de sub Munte. A apã -rut la iniþiativa pãrintelui Ilie Chaºcec, parohulbisericii, ºi gãzduieºte în paginile sale numecare se aflã la început în ale scrisului, dar ºiunele consacrate. Gândurile duhovniceºti suntînveºmântate fie în limba românã, fie în ucrai -neanã.

Primul numãr al revistei a apãrut în lunamartie a acestui an ºi tocmai de aceea majori-tatea materialelor publicate au avut ca tematicãînvierea. Pr.dr. Nicolae Lauruc l-a cãlãuzit pefiecare cititor pe drumul anevoios al cãutãriifiinþei, tãlmãcind semnificaþia învierii lui Hris -tos. Învãþãtorul Alexa Beuca a fãcut o incursiu -ne în trecut, prezentând câteva aspecte dinmodul de preparare a unei bunãtãþi care nulipseºte de pe masa niciunui creºtin, ºi vorbimaici de pascã. Un rol important în viaþa creºti -nu lui îl ocupã ºi ºtergarul de Paºti, cu el aco pe -rindu-se coºul cu care merg oamenii la sfinþit;existã ºi o tulburãtoare creaþie popularã desprefirea omului ºi rãbdarea lui Isus, cu titlul „ªter-garul“. Mai notãm poezioara lui Ilie OctavianChaºcec „La Paºti“, sfatul asistentului medicalªtefan Cucicea despre beneficiile urzicii, inter-viul realizat de preotul Ilie Chaºcec cu domnulcomisar ºef Dorel Rãþanu pentru Radio Trinitas

în anul 2008 ºi materialul despre Cantinasocialã „Sfântul Proroc Ilie“ din Poienile de subMunte, semnat de preoteasa Irina Chaºcec.

În luna aprilie a vãzut lumina tiparului celde-al doilea numãr al revistei. Editorialul, sem-nat de pãrintele Ilie Chaºcec, ne îndeamnã sãfim asemenea copiilor, puri ºi fãrã pãcate cãcicredinþa fãrã fapte nu are nici un sens. Unexemplu demn de urmat ne este prezentat ºi deProtos. Grigorie Cuth de la Mãnãstirea Cozia:Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. ªi pentru cãmiracolul credinþei nu se întâmplã doar înBiblie sau în cãrþile religioase, citim mãrturi -sirea tulburãtoare a Parascãi Iurcea, masterandîn ªtiinþe Penale ºi Criminalisticã, pe care„niºte încercãri grele“ au adus-o „aproape deDumnezeu“. În pagina de istorie, profesorulÞinu Coroian, într-o expunere succintã, ne vor-beºte despre apariþia creºtinismului ºi deasemenea încearcã sã afle de la domnul profe-sor Petre C. Vulpe, directorul coordonator alªcolii de Arte ºi Meserii nr. l din Poienile desub Munte, care este legãtura dintre bisericã ºiºcoalã, ce rol ºi ce impact au orele de religieasupra formãrii personalitãþii elevului. PreotulIoan Ardelean-Bistra ne face cunoºtinþã cucorul bisericii iar comisarul-ºef de poliþie DorelRãþanu ne propune spre reflecþie trei termeni,de care se pare cã am cam uitat dar care stau labaza unei societãþi sãnãtoase: þinutã, moralã,respect. Asistentul medical ªtefan Cucicea nefamiliarizeazã cu o nouã plantã medicinalã -pãpãdia, iar preoteasa Irina Chaºcec continuãprezentarea cantinei sociale, o realizare deo se -bitã pentru oamenii locului. De asemenea, citimºi o poezie aparþinând învãþãtorului Iuri Pavliº,precum ºi o poveste popularã culeasã din sat decãtre Larisa Iacobciuc-Beuca.

Urmãtoarea apariþie a revistei a inclus în eanumerele 3 ºi 4, pe lunile mai ºi iunie. Edi -torialul semnat de preotul Ilie Chaºcec ne în -deamnã „sã fim oameni!“ în aceste vremuri de

crizã. Din rândurile semnate depreotul Gheorghe Albiciuc de laparohia Rona de Sus aflãm cã„2010 este anul Crezului or -todox ºi al Autocefaliei B.O.R.“,„preoþii ºi enoriaºii Vica riatuluiOrtodox Ucrainean SighetuMarmaþiei“ fiind „trãitori ºimãrturisitori ai credinþei orto-

doxe“. Preotul Ioan Iurcea de la parohia Bistrane dezvãluie tripla semnificaþie a ÎnãlþãriiDomnului: împlinirea misiunii primite de laTatãl, intrarea iarãºi în slava Sa ºi arãtarea dru-mului cãtre cer tuturor oamenilor. „Desprerugãciune“ ne vorbeºte preotul pensionar MihaiCosma din Viºeu, ajutându-ne sã gãsim rãspun-sul la întrebarea „Cum ºi unde se poate mântuiomul?“. Parasca Iurcea revine cu un materialnãscut din propriile trãiri duhovniceºti - „Spo -ve dania - balsam pentru suflet“. ProfesorulÞinu Coroian ne reîntoarce în trecut pentru aafla date interesante despre Imperiul Roman ºiCreºtinism. Învãþãtoarea Lucreþia Maºniþaîmpãrtãºeºte cititorilor o experienþã de viaþãcare a fãcut-o sã se întoarcã la credinþã într-unmoment în care, din cauza multor probleme, sesupãrase „pe lume, pe viaþã ºi pe Dumnezeu“.Clipe de viaþã de la comemorarea eroilor nea-mului au fost surprinse de cãtre comisarul-ºefDorel Rãþanu. O incursiune în lumea tradiþiilorºi obiceiurilor din Poienile de sub Munte o facAlexa Beuca ºi Larisa Iacobciuc, iar asistentulmedical ªtefan Cucicea ne dã sfaturi practice defolosire a traistei ciobanului. Absolventul declasa a VlII-a, Chimºa Adrian, enumerã datinileºi tradiþiile de peste an legate de Catedrala„Pogorârea Sfântului Duh“ din Poienile de subMunte.

În final, profesoara Irina Chaºcec ne esteghid în Muzeul Parohial, unde sunt expuseobiecte din lumea satului maramureºean ºi celbuco vinean, un set de fotografii ilustrând sug-estiv frumuseþea locului ºi chemând cititorii laa trece pragul acestui colþ de veºnicie.

Activitate intensã în comunitatea celor dinPoienile de sub Munte. Le dorim sã aibã pute -rea de a susþine proiectele începute.

Lãcrãmioara GRIGORCIUC

maimult decât o revistå...Vestitorul ortodox,

Curierul UCRAINEAN8

E un nume cunoscut celor caremãnâncã presã pe pâine, atât scri -sã, cât ºi radiofonicã. Locu ieº te, arspune mulþi, într-un loc rupt de lu -me, dar e la curent cu tot ce se în -tâm plã în jur. Nu se plictiseºteniciodatã, cãci are o mulþime depreocu pãri din cele mai diverse. L-amconvins, cu greu, sã ne po vesteascãcâ te va amãnunte din viaþa domnieisale.

Deci - cine este Kolea Ku re -liuk? .„Face parte din acea nume -roasã categorie de oameni care aºtiut sã-ºi cumpãneascã relaþia atâtcu mediul etnic din care provine,cât ºi cu cel majoritar. Suflet de omare sensibilitate, în ciuda aple -cãrii spre lucrurile exac te, a adunatîn jurul sãu, rând pe rând, generaþiide copii pe care, cu migalã ºi rãb-dare, i-a ajutat sã înþeleagã ros-turile lumii. Mã simt onorat sã-i fiuprieten ºi în acelaºi timp sã fiu unuldin realizatorii de la Radio Iaºicare se bucurã de apre cierea dom-niei sale“, (Valeriu ªtefan, realiza-tor Radio Iaºi).

Profesor de matematicã, actual-mente director al Cãminului Cul -tural din Mãriþei, comuna Dãr mã -neºti, judeþul Suceava, cu o bogatãviaþã culturalã... De ce aþi renunþatla me se ria de dascãl?

K.K.: Pur ºi simplu nu mã simtchemat sã predau într-o democraþieprost înþeleasã ºi într-un capitalismde cumetrie.

O întâmplare mai deosebitã dinperioada când aþi profesat înînvãþãmânt...

K.K.: Am funcþionat un deceniuîn învãþãmânt ºi se înþelege cã potrelata zeci de întâmplãri deosebite.Mi-a rãmas întipãritã în memorieziua dinainte de a pleca în armatã(de altfel numai pentru o jumãtatede an), când fetele ºi bãieþii plân -geau cu lacrimi amare. Iar la reve -nire, în toamnã, în prima zi deºcoalã, din rândul elevilor, ordonaþipe clase, s-a auzit: „Tovarãºul pro-fesor!“.

Pe când predam la ªcoala cuclasele I-VIII din Pãrhãuþi, eram

abonat la foarte multe publicaþii.Revista „Magazin“ apãrea sâmbã-ta; cam în jurul orei 9:30 treceamaºina poºtei, oficiul aflându-secam la 1 km de ºcoalã. Într-o zi,aleg doi bãieþi, dintre care unulrisca sã rãmânã corigent la mate -ma ticã, ºi le zic sã se ducã dupãziare la factor, ºi dacã cel care riscãsã rãmânã corigent ajunge primul,îl trec. Existau douã cãi de a ajungeacolo: pe podul peste râul Soloneþ(care taie în douã localitatea) saupe o punte ce-1 traversa. Elevul cupricina a ajuns primul, dar ºtiþicum? Trecând prin apã, pe drumulcel mai scurt. Am rãmas interzis.Dar dacã se îneca? L-am trecut. Seînþelege cã aº putea povesti desprezeci astfel de cazuri, dar...

Cum vi se pare învãþãmântulactual ºi cum îl vedeþi în viitor?

K.K.: Învãþãmântul actual? Mo -dern, haotic... De ce? Din momentce creºte numãrul celor care ter-minã o facultate cu serioase lacune- unii nici sã scrie corect nuºtiu!?... Bani sã ai ºi faci facultãþipeste facultãþi, cumperi lucrãri dediplomã - ºi gata. Generaþia mea afost educatã cu totul altfel. Ceea cese petrece acum mã sperie. Înviitor? Sincer vorbind, nu prevãdun viitor luminos.

Sunteþi „obsedat“ de prob-lemele de logicã-enigmisticã,rebus... Participaþi de foarte mulþiani la concursurile de specialitatepropuse de diverse reviste ºi încer-caþi sã le insuflaþi acest microb ºicopiilor. Mai sunt interesaþi aceº-tia, în ziua de azi, sã gândeascã,au rãbdarea sã caute soluþii ºi sãse bucure de reuºitã?

K.K.: Tot timpul mã gândesc cudrag la membrii celor douã cercuriºtiinþifice ºcolare conduse de mine:„Enigma“ din Pãrhãuþi ºi „Albina“din Todireºti - judeþul Suceava,care, pe vremuri, erau abonaþi la„Al bi na“, „Magazin“, „Rebus“ etc.ºi care „devorau“ problemele deperspicacitate. Pentru a fi membrual unui astfel de cerc dãdeai niºteteste, respectai niºte reguli. Mem -

brii cercurilor, dar ºi elevii în gene -ral erau interesaþi de astfel de pro -bleme. Acum? Delãsare aproa petotalã.

Matematicã, logicã... se camleagã aceste douã domenii. Dar deunde dragostea pentru film? Fac oparantezã, ca sã le spun cititorilorcã aþi jucat într-un documentar„Dac-aº fi cowboy“, realizat de unregizor de marcã al vremii, IancuMoscu, în 1972, în care acestaaborda fenomenul cinematografieide la þarã. Povestiþi-ne cum l-aþicunoscut pe regizor ºi cum de s-ahotãrât acesta sã vã încredinþezeun rol în pelicula sa…

K.K.: Filmul mi-a plãcut dincopilãrie. În liceu fiind, împreunãcu alþi 13 colegi, într-o sâmbãtãcând se organizau serate literare,ne-am dus la filmul „Babettepleacã la rãzboi“, cu BrigitteBardot. Urmarea?.. Toþi cei 14,care vãzusem filmul la singurulcinematograf din Siret, am fostduºi la... singura frizerie, unde amfost tunºi „la zero“…

În anul 1967, student fiind, amvãzut 100 de filme. Al 100-leafilm, „Zile de fior ºi de râs cu Stanºi Bran“, l-am vãzut pe 3 decem-brie 1967, la cinematograful (fost)„Ti ne retului“.

În revista „Cinema“ (defunctã)nr.1/1971, la rubrica „Spectatori,nu fiþi numai spectatori“, mi-aapãrut articolul „Sunt atât de sin-gur“. Regizorul Iancu Moscu,citind materialul, a realizat docu-mentarul „Printre tineri“. Cum euîntre timp am plecat în armatã ºi nudepusesem jurãmântul, n-am pututparticipa la filmãri. Pe atunci,armata era armatã. Aºa se face cãapar în acel documentar numai în -tr-o fotografie. S-au filmat sec ven -þe în Mãriþei, care au fost di fuzateîn timp ce mi se citea materialul.

În 1972, Iancu Moscu revine ºiface „Dac-aº fi cowboy“ cu partici -parea mea directã. Filmul a fostbine primit, participând ºi la unfestival internaþional, iar regizorula fost premiat de cãtre NicolaeCeauºescu. Când l-am întrebat:mie ce-mi revine?, mi-a rãspuns:

„Cinstea de a apãrea într-un filmromânesc“ ºi cicã o sã-mi dea orolã cu filmul respectiv. N-a fost sãfie… Filmul a fost dat la TVR1, laPRO TV ºi poate cã ºi pe alte pos-turi.

V-aþi fãcut ucenicia la scrisredactând câ teva zeci de scri soripe sãptã mâ nã care luau drumulredacþiilor de ziare, radio ºi tv.Scrieþi doar la maºina de scris ºiputeþi da gata ºase scrisori pe orã.Sunteþi colaborator al mai multorpublicaþii. Cum s-a nãscut pasiu -nea pentru scris?

K.K.: Pasiunea pentru scris s-anãscut încã din clasele mici, cândnotam tot felul de lucruri intere-sante din cãrþile citite de mine.Apoi, în studenþie, am publicat unpic în „Novyi vik“, dupã aceea la„Ma gazin“, „Cinema“, „Albina“ ºiîn alte zeci de ziare, reviste, alma -nahuri etc. Cum pofta vine scriind,actualmente am volume cu celescrise.

Mai aveþi o pasiune...arta foto -graficã... Poate ne invitaþi într-o zila o expoziþie, având în vedere cãdeþineþi o bogatã colecþie de ima -gini surprinse de-a lungul timpuluiîn diverse locaþii cu ocazia desfã -ºurãrii unor importante mani-festãri organizate de comunitateaucrai neanã ºi nu numai...

K.K.: În privinþa artei foto -grafice... Pasiunea mi-a insuflat-odl profesor Mihai Bocancea dinPãrhãuþi. Am cheltuit o avere pefotografii. Arta cere sacrificii. Oexpoziþie? Nu m-am gândit la aºaceva. Cine ºtie, poate cã...

Anul 2010 stã sub semnulcrizei... Subscrieþi acestei afir-maþii?

K.K.: Se înþelege cã 2010 estesub semnul crizei. N-am crezut cãînainte de a atinge anii pensionãriiam sã apuc ºi aºa ceva. Dar, laurma urmei, criza nu-i pentru toþi.

Un gând pentru cititori...

K.K.: În mãsura în care maiexistã cititori adevãraþi, le-aºspune: „Citiþi! Citiþi! Citiþi!“

Lãcrãmioara GRIGORCIUC

De vorbå cu Kolea Kureliuk

Atenþie! Vine profesorul... ºi însala de clasã se aºternea o liniºtemormântalã. Abia dupã strigareacata logului ºi scoaterea la tablã aprimilor trei elevi, se puteau auzi rã -su flãri uºurate cã nu ne aflãm prin tre„nefericiþi“.

Aþi ghicit! Este vorba despre pro-fesorul de fizicã de la Liceul Ucrai -nean din Sighetu Marmaþiei, dl PanasNovosivschi care nu era deloc„myrnyi“ ci, dimpotrivã, era conside -rat de unii liceeni „spaima ºcolii“. ªitotuºi, au fost mulþi elevi cãrora leplãcea fizi ca ºi îl simpatizau pe pro-fesor. Printre aceºtia mã numãram ºieu. Mulþi dintre noi au urmatFacultatea de Fizicã, cum au fost dlIoan Ardelean, care a ajuns profesor

universitar la Politehnicã, dnii ªtefanTcaciuc, Iarema Oneºciuc etc., medi -cina - subsemnatul ºi alte fa cul tãþi lacare se cereau cunoºtinþe profundede fizicã. Or, noi am avut de la cineînvãþa. Dl profesor No vosivschi nepreda fizica logic, clar, explicit într-olimbã ucraineanã purã, literarã,domol, de puteai lua liniºtit notiþe,deºi existau manuale suficiente.

Era un om inteligent, autor demanuale ºcolare, un spirit activ, cre-ativ, optimist uneori, pornit pe„glume constructive“, ironice ºi, cutoate cã niciodatã nu ridica tonul, sebucura de o autoritate desãvârºitã,care pentru unii devenise „spaimã“,pentru cã nu ierta uºor nepriceperea,neºtiinþa sau nepãsarea.

Am avut plãcerea sã-l cunosc pefiul sãu, dl inginer Novosivschi dinBaia Mare ºi am constatat cu bucurieacelaºi mod vesel ºi optimist de aprivi lumea. Oamenii pu ternici nu-ºipierd speranþa niciodatã ºi luptã pen-tru existenþã cu fruntea seninã ºimintea limpede, bucurându-se deviaþa pe care suntem datori s-opreþuim ºi s-o apãrãm ca pe un darsuprem. Aduc acest omagiu dlui pro-fesor Panas Novo siv schi pentru a-icinsti memoria, deoarece a fost, pen-tru multe gene raþii, un dascãl compe-

tent care ne-a ajutat sã ne formãm caintelectuali ºi sã ne asigu rãm o exis-tenþã demnã.

Cred cã Maxim Gorki a avutdreptate când a propus sã se scriecuvântul „om“ cu litere mari, spre a-ldeosebi de alte fiinþe de pe Terra.

În orice caz, dascãlii noºtri meri tãdin plin acest lucru. Au fost oamenide omenie, iar ºcoala a devenit pen-tru noi o a doua familie.

dr. Vasile SOPCO

Panas Novosivschi

7Curierul UCRAINEAN

Curierul UCRAINEAN 13

În preajmaaniversãrii a 150de ani de la înfi-inþarea prestigi -oa sei institu þiide învã þã mântpre univer si tardin Su ceava, evorba de Cole -giul „ªte fan cel

Mare“, meritã sã fie omagiat unul din-tre profesorii de excepþie de la acestliceu - Nicolae (Mykola) Ce redarec -profesor de istorie ºi un cercetãtor deseamã al istoriei relaþiilor moldavo-ucrainene din Bucovina.

Nicolae Ceredarec se naºte pe 17aprilie 1913, la Orãºeni, în nordulBucovinei (astãzi Ucraina). Prea multedate din biografia sa, din pãcate, nu secunosc. Studiile liceale le face laKiþman, iar cele superioare (juridice) laUniversitatea din Cernãuþi, pe care leabsolvã în 1935. Dupã rãzboi, faceFacultatea de Istorie din cadrul Univer -sitãþii „Alexandru I. Cuza“ din Iaºi. În1940, asemenea multor altor refugiaþi,fuge de comunism din nordul Buco -vinei, stabilindu-se în România, laSuceava, unde, din pãcate, dã tot decomunism, dupã 1945. Funcþioneazãca profesor în învãþãmântul general ºiliceal. Mai întâi, ca profesor de istoriela ªcoala Elementarã din Dãnila, apoila Liceul „ªtefan cel Mare“ din Su -ceava, iniþial la Secþia ucraineanã, apoila cea românã. Între anii 1958 - 1960,Nicolae Cere darec mi-a fost profesorde istorie ºi diriginte în cea mai greaperioadã a vieþii subsemnatului, res -pectiv la clasele a VIII-a ºi a IX-a deliceu, când se punea în termeni cate-gorici cooperativizarea agriculturii.

Lecþiile sale de istorie au fost ade-vãrate trãiri ale evenimentelor evocate.Prin modul lor de prezentare a eveni-mentelor trecute, prin limbajul colorat,când cald, când rece, prin tonul ºi logi-ca expunerilor, informaþiile ºi cifreleseci la aceastã disciplinã ne deveneauplãcute, agreabile ºi uºor accesibile.Ele au rãmas în memoria noastrã pen-tru tot deauna. Ca atare, noi învãþam cuplã cere istoria. Lecþiile sale se transfor-mau din lecþii monotone în lecþiiîndrãgite. Spre deosebire de alþi magiº -tri, profesorul nostru era aºteptat cunerãbdare la clasã, iar notele din cata-log mãsurau efortul individual al fie -cãrui elev. Rar când se enerva, deºieram la vârsta pu ter nicelor influenþenegative. La lecþii ºi în afara lor avea oprestanþã academicã. Numai simpla saprezenþã în clasã sau pe coridoarele li -ceu lui, când era de serviciu, ne impre-siona. Într-o liniºte ºi ordine desã vâr -ºitã se desfãºurau lecþiile sale ºi multealte activitãþi culturale organizate de el.Ori ce observaþie verbalã de-a lui erapentru fiecare dintre noi o „palmã“ peobrazul nostru adolescentin. Nu agrealenea, ºmecheria ºi indolenþa unorelevi.

Ca diriginte, se interesa de mediulfamilial al fiecãruia, de traiul nostru deacasã ºi de la internat, de problemelenoastre sufleteºti personale. Când în -tâm pinam greutãþi de comunicare cualþi profesori, cu pãrinþii noºti sau du -ceam lipsuri materiale acasã, întot-deauna intervenea foarte discret ºi neajuta concret, material ºi moral, deºi ºiDum nealui o ducea greu. S-a zbãtut cudirec þiunea liceului ºi cu reprezentanþiiînvãþãmântului de atunci ca subsemna -tul, provenit dintr-o familie de þãranimodeºti, sã capete bursã. Aºa a proce-dat ºi cu alþi colegi de-ai mei aflaþi înaceeaºi situaþie. ªtia cã menirea lui eraaceea de a forma tineri nu numai bineinstruiþi, ci ºi bine educaþi. A avut unbogat spirit de omenie pe lângã cel de

profesor de istorie. Atunci, prin strãda-nia ºi pasiunea unor învãþãtori ºi profe-sori ca Nicolae Ceredarec, au ieºit dinmediul rural profesioniºti de excepþieîn toate domeniile.

Pe vremea aceea nu ºtiam cã pro -feso rul Nicolae Ceredarec se ocupa ºide cercetarea unor aspecte din istoriaBu co vinei ºi a Moldovei, de relaþiileromâno-ucrainene, precum ºi de folclo -rul ucrainean din Bucovina. Ulte rior,mult mai târziu, am aflat cã avea ºidoctoratul în ºtiinþe juridice, domeniupe care nu l-a practicat niciodatã. S-ade di cat numai învãþãmântului.

În deceniile 6-9 ale secolului trecut,a publicat diverse studii ºi articole înrevistele ºi periodicele ucrainene, ro -mâ neºti ºi germane: NOVYI VIK(VEAC NOU), OBRII (ORIZON-TURI), NAª HOLOS (GLASULNOSTRU), ANUARUL MUZEULUIBUCOVINEI, KARPATENRUNDS -CHAU, BUKOVYNSKYI JURNALetc. Din pãcate, multe dintre scrierilesale au rãmas în manuscris, care nicipânã astãzi nu au fost valorificate.Moare pe 10 martie 1994. A fost în -mor mântat, la dorinþa lui, în satul sãunatal, Orãºeni, din nordul Bucovinei. Afost o mare pierdere pentru toþi aceiacare l-au cunoscut îndeaproape, maiales, pentru foºtii lui elevi ºi pentru cer -ce tarea bucovineanã.

Nicolae Ceredarec era un om careprin comportamentul în relaþiile cusemenii sãi, prin gândirea ºi cercetãrilesale de istorie, s-a dovedit demn de mi -leniul III, deºi a trãit în secolul al XX-lea. Când afirmãm aceasta, ne bazãmpe urmãtoarele argumente: ºi-a iubitpânã la dumnezeire Bucovina ºi oa me -nii ei, indiferent de origine etnicã;aprecia ºi stima înþelepciunea spiritualãa oricãrei comunitãþi etnice din Bu -covina; cunoºtea aproape toate limbilevorbite de etniile din Bucovina ºi purtarespect ºi toleranþã fiecãreia.

A avut un respect deosebit faþã deistoricul ºi magistrul sãu, Ion Nistor, pecare îl adula ºi nu o datã afirma întreprietenii sãi intimi cã îi era student laCernãuþi ºi cã de la el a învãþat seriozi-tatea ºi responsabilitatea oricãrui de -mers ºtiinþific. Alt idol pe care îl pre þu -ia în mod deosebit a fost marele slavistcontemporan, Petru Caraman, savantulieºean, foarte bun cunoscãtor al epociilui ªtefan cel Mare ºi al folcloruluiucrai nean.

Pomenim aici doar câteva dintretemele sale de cercetare. În ceea ce pri -veºte problema hu þulilor, a reliefat as -pecte noi din viaþa, istoria ºi etnografiaacestora. În acest domeniu enumerãmcercetãrile sale temeinic documentatecu privire la „Lukian Koby lyþea înmemorialistica româneascã“ (1965)care era liderul protestatarilor huþulidin pãrþile Putilei împotriva iobãgieiimpuse de austro-ungari din perioadaRevoluþiei de la 1848. A doua cercetareîn acest domeniu este „Hu þulka, dans,melodie ºi cântec în scrierile contem-poranilor“ (1982), ocazionatã de ani -versarea a 200 de ani de la atestareaacestui dans în Bucovina. Altã cerce -tare este „Un document mai puþincunoscut despre pãstorii rusini-huþulidin secolul al XVIII-lea“ (1992).

Altã temã cercetatã minuþios ºi lacare þinea foarte mult este problematicavalorificãrii moºtenirii literare a scri-itoarei Olha Kobyleanska în studiul

„Infor ma þii biografice mai puþin cunos-cute despre Olha Kobyleanska ºi rudelesale“ (1983).

Cu aceeaºi pasiune, N. Ceredarec s-aaplecat sã scoatã la luminã, pe bazadocumentelor existente în diferite ar hi veºi pe baza parcurgerii unei bibliografiivaste despre viaþa lui Mihai Emi nescu.Prima cercetare se referã la perioda stu -diilor acestuia la Obergym nasium dinCernãuþi în studiul sãu „Despre învã -þãmântul din Bucovina, cu privire spe-cialã la anii de ºcoalã ai lui MihaiEminescu (la Cernãuþi) ºi la dascãlii sãi(Documentar)“ (1992). N. Ceredarecevocã documentat în acest studiu isto-ria primelor ºcoli înfiinþate în Bucovinala începutul ocupãrii acesteia de au -strieci ºi pânã în 1918. În acelaºi timp,pe baza unei bibliografii germane,polone, româneºti ºi ucrainene demon-streazã cã Mihai Eminovici (Eminescu)în clasele a III-a ºi a IV-a de gimnaziudin Cer nãuþi învãþa limba ucraineanã(ruteanã) ca obiect obligatoriu (afirmãIoan Gh. Sbera fost elev în clasa a IV-aa aceleiaºi ºcoli).

Altã cercetare - este „Mykola Ustia -novici“ (1985) în care, printre altele,Ceredarec afirmã: „Cã Mihai Eminescucunoºtea limbile ucraineanã ºi polonãmulþumitor, o atestã participarea sa laspectacolele polono-ucrai nene, în ora -ºul Cernãuþi precum ºi cuvintele „31Maja 1883, Mihai“, însãilate pe o far-furioarã de argint, un cadou de nuntãdin partea lui Mihai Eminescu, fãcutmiresei Maria, fiica preotului greco-catolic ºi poetului ucrainean Neculai /Mykola Ustianovici din Su ceava, cares-a pãstrat cândva la Mu zeul de Istoriea oraºului Bucureºti. La aceastã nuntãcare a avut loc pe 31 mai 1883, MihaiEminescu face cunoºtinþã cu OlhaKobyleanska. Familia Ustia no vici dinSuceava s-a împrietenit atunci ºi cufamilia Aglaiei Drogli, sora lui Emi -nescu. ªi un al treilea studiu despreEminescu este „Mihai Eminescu des -pre arestul lui Ivan Franko la Lvov ºiCernãuþi“ (1989).

Nici epoca medie a României nu afost ocolitã de istoricul N. Ceredarec.Astfel, apelând la Letopiseþul de laPutna ºi la Cronica lui Grigore Ureche,ca ºi la comentariile ulterioare ale ur -ma ºilor Simion Dascãlu, DimitrieCantemir, Mihail Kogãlniceanu ºi laP.P. Panaitescu, N. Ceredarec scrie stu -diile: „Despre vechimea ucrainenilordin România“ (scris în colaborare cufostul sãu elev de la Liceul „ªtefan celMare“, Ion Lobiuc, devenit prof. univ.dr. la Universitatea „Alexandru I.Cuza“ din Iaºi), apoi „Kieveanka Ev -do kia - prima soþie a lui ªtefan celMare“ (1992), „Elegia lui IohannZommer despre Dimitrie Vyºneveþkyi-Baida“ (1982), „Cîntecul ucraineandespre Mihai Viteazul“ (1984), precumºi „Obser vaþii privitoare la Cânteceledespre ªtefan-Voievod“ (1964), princare se dovedeºte a fi un istoric de ex -cepþie pentru care nu situaþiile de con-juncturã îl interesau, ci doar ºi numairedescoperirea ºi punera în valoa re adocumentelor care, prin informaþiilecon þinute, pot reda o imagine autenticãdespre unele timpuri sau pete albe dintrecutul popoarelor român ºi cel ucrai -nean, reflectate doar prin oglindavecinilor.

Mai trebuie adãugate încã câtevalucrãri ale lui din domeniul filologiei ºi

literaturii, al relaþiilor româno-ucrai -nene. Amintim aici „O traducere maipuþin cunoscutã a Gramaticii slavone“a lui M. Smotryþkyi“ (1989). A publicatîn limba germanã poeziile „Ceremuºulnostru“ ºi „Suceava“ ale lui Iuri Fed -kovyci, precum ºi comentariile literareale acestora în revista de limbã ger-manã „Neue literatur“, Nr. 9 din 1989,ce apãrea la Bucureºti. Apoi „Cuvintede origine germanã în limba ucrai -neanã“, „Oraºul Cernãuþi în perioadadestrãmãrii sistemului feudal ºi aapariþiei relaþiilor capitaliste (seco lele18-19)“, „Nicoarã Potcoavã, eroulRãsãritului“ în care nareazã drumuleroic al legendarului zaporojean, deve -nit domnul Moldovei. A început sã tra-ducã în ucraineanã „Letopiseþul ÞãriiMoldovei de la Aron-Vodã încoace“ allui Miron Costin, în care, în afara unuicapitol important despre Ucraina ºicãzãcime, apar multe informaþii ºidespre evenimente istorice privitoare laUcraina. Ca de exemplu „Jurnalul lup -tei de la Hotin din 1621“. Din pãcate,aceastã ultimã lucrare a rãmas în ma -nuscris.

Ca om, ca profesor ºi ca ercecetãtoral istoriei Bucovinei era de o modestierarã, în acelaºi timp era un om-enciclo-pedie. ªtia foarte multe, deoarece eraun pasionat al cercetãrii arhivelor ºibibliotecilor din Bucovina ºi, scormo -nind în cenuºa documentelor, dãdea laivealã studii foate interesante ºi inedite.

κi iubea neamul ucrainean din careprovenea, fiind un mentor spiritual au -tentic al ucrainenilor din deceniile 5-8ale veacului trecut, educând tânãra ge -ne raþie a acestora sã-ºi iubeascã nea-mul ºi sã pãstreze, în orice condiþii,iden titatea. Era un model de profesor ºiom de culturã ucrainean. Iubea nespusBuco vina, frumuseþile ºi cântecele ei,etnografia, arhitectura, istoria ºi fru-museþea moralã a omului simplu. Trãiamodest în garsoniera sa de pe strada 6Noiembrie din Suceava, având o bi -blio tecã vastã.

Emil Satco, care i-a fost elev, l-apreþuit ºi stimat pe profesorul NicolaeCeredarec ºi l-a prezentat în paginilecãrþilor „Personalitãþile Bucovinei“ ºiîn „Enciclopedia Bucovinei“, vol.I,Suceava, 2004, p. 212. Au scris paginiemoþionante despre N. Ceredarec,omul, profesorul, ºi cercetãtorul spiri-tualitãþii etniilor din Bucovina istoricãdouã mari personalitãþi din Cernãuþi,contemporane cu el, Oleksa Romaneþîn revista „Bukovynskyi jurnal“, nr. 2,1993, p. 153-159, apoi Mykola Bohai -ciuk în Dicþionarul „Literatura ºi artaBucovinei în nume“, Editura Bukrek,Cernãuþi, 2005, p. 290-291, precum ºisubsemnatul în cartea „Repere cultu -rale ºi umane“, Editura Flondor, Rã -dãuþi, 2005, p. 106-108, ca ºi în cotidi-enele sucevene- Monitorul de Suceavaºi Crai nou.

În sufletul subsemnaþilor, care i-aufost elevi, figura luminoasã a profeso -ru lui, a fostului diriginte, a cercetãtoru-lui ºi a omului Nicolae Ceredarec varã mâne veºnic vie. Fãrã contribuþiapersonalã, moralã ºi materialã a acestu-ia, în anii de liceu, n-am fi ajuns ceeace suntem astãzi.

prof. Vichentie NICOLAICIUC,prof. Ostap ªANDRO-BORODAI

Un istoric de excepÆie çi un omcare a Æinut la neamul såu

8 Curierul UCRAINEAN

Curierul UCRAINEAN16

Dupã cum informeazã Serviciul depresã al preºedintelui Ucrainei, ViktorIanukovyci, în ziua de 23 septembrie2010, ºeful statului ucrainean a fostinvitat la Consiliul Atlantic al SUA, pri -lej cu care a rostit urmãtorul discurs.

Stimate doamne ºi stimaþi domni,

Mai întâi, aº dori sã mulþumesc organi-zatorilor - Consiliul Atlantic al SUA -pentru invitaþia de a lua cuvântul, iartuturor celor de faþã pentru interesul arã-tat Ucrainei. Cãci Ucraina parcurge fãrãnici o exagerare, o etapã nemaiîntâlnitã îndezvoltarea sa. Construim, practic, unnou stat, un stat al secolului al XXI-lea.Mo delul anterior era cel al unui capita -lism postsovietic primitiv care ºi-a epui -zat toate resursele.

Imensa divizare socialã în sãraci ºi bo -gaþi, nivelul de trai scãzut, ºomajul ºiscurgerea resurselor umane spre alte þãri,degradarea producþiei au subminat încre -derea ucrainenilor în propriul lor stat ºiau dus la noi dezamãgiri. În acelaºi timp,se formulau întrebãri legate de politicapopulistã când se împãrþeau din abunden -þã promisiuni frumoase pe care ni meni nuavea de gând sã le respecte.

Din nefericire, în ultimii ani, întreagapoliticã ucraineanã a fost primitivã ºiscandaloasã. Lupta pentru putere era unmijloc de luptã pentru resurse financiare,proprietate etc.

De fapt, eu nu am venit aici pentru a-icritica pe predecesorii mei, ci pentru a vãspune ce vom face noi în vederea îmbu -nãtãþirii situaþiei, care, dupã cum ºtiþi, adevenit ºi mai complexã din cauza crizeieconomico-financiare globale.

Noi nu am avut altã alternativã: fieincapacitatea de platã, colapsul, fie intro-ducerea ordinii, demararea reformelorcare s-au tot amânat în toþi anii ce s-auscurs de la proclamarea independenþei.Noua echipã politicã care a venit la pu -tere în Ucraina este conºtientã de rãspun-derea pe care o are. Noi ºtim ce trebuie sãfacem, când ºi cum. Avem ºi voinþã poli -ticã. ªi ce e mai important - avem posi-bilitãþi pentru a realiza transformãrilenecesare, deoarece, pentru prima oarã înistoria contemporanã a Ucrainei, preºe -dintele ºi Rada Supremã sau, mai precis,coaliþia majoritarã acþioneazã în aceeaºidirecþie strategicã ºi nu în trei direcþiicum era înainte.

Avem proiecte extrem de ambiþioase,dar noi pornim la realizarea lor cu unstart moderat. Mai întâi trebuia sã de pã -

ºim fenomenele de crizã din economie, sãstopãm scãderea nivelului de trai alcetãþenilor. Nu trebuie uitat faptul cã înUcraina acest nivel este cu mult maiscãzut decât în SUA sau în Europa.

Prin cipiile de bazã ale programuluinostru economic sunt liberalizarea eco no -miei, conservatismul fiscal sãnãtos ºi pro-tejarea celor mai vulnerabile pãturi alepo pu laþiei. Am venit cu pretenþii dure, darrealiste, ºi anume reducerea cu 90% aaprobãrilor ºi licenþelor, limitarea la ma -xi mum a numãrului organelor de control,scãderea substanþialã a presiunii fiscale.Aceasta ar urma sã descãtuºeze energiacreatoare, mai ales în întreprinderile miciºi mijlocii, sã creeze noi locuri de muncã.

Deficitul bugetului de stat va fi redusanul acesta de la 12% la 5%. Noi am pre -zentat un program de reforme pânã înanul 2014, am demarat proiecte naþionaleprioritare de dezvoltare. Aceste mãsuri caºi altele au dat deja rezultate palpabile.

Noi nu numai cã am stopat declinuleconomic fãrã precedent în timp de pace(reamintesc faptul cã Ucraina a pierdutaproape 15% din produsul intern brut ºiaproape 25% din producþia industrialã),dar am trecut la o creºtere economicã sta-bilã. Conform rezultatelor înregistrate înprimul semestru, creºterea PIB este de6%, iar a producþiei de 12%. Am începutsã recâºtigãm încrederea investitorilor.Anul acesta, piaþa ucraineanã de valori,conform rezultatelor creºterii, a intratîntre primele cinci pieþe mondiale care sedezvoltã cel mai dinamic.

În acest context, evidenþiez rolul im -por tant pe care l-a avut reluarea cola bo -rãrii Ucrainei cu FMI. Evident, ea nu seproduce atât de facil ºi de repede cum amdori. Înþeleg foarte bine cã avem în faþãgreutãþi ºi încercãri, dar noi nu ne vomabate de la calea reformelor econo mi ce.Nimeni nu ar trebui sã aibã vreo în doialãîn aceastã privinþã.

Ca parte integrantã a politicii de mo -der ni zare a Ucrainei este ºi consolidareade mo craþiei. Ucraina a fost, este ºi va fi ocomponentã a spaþiului democratic unic alEuropei. Poziþia mea în aceastã pro ble mãeste clarã ºi evidentã: nicio parti cu laritateetnicã ºi culturalã, nicio con vingere po -liticã nu pot îndreptãþi încãlcarea drep-turilor ºi a libertãþilor omu lui.

Cred cã sunteþi interesaþi sã aflaþi ceînþeleg eu prin democraþie. Dintre toatedefiniþiile, mie îmi este cea mai apropiatãurmãtoarea: democraþia înseamnã insti-tuþii de stat care funcþioneazã stabil, am -ple libertãþi cetãþeneºti ºi dreptate. Statulîn care aceste principii sunt încãlcate este

condamnat la corupþie, haos, abuzuri dinpartea jus tiþiei ºi au torita rism. Pe de altãparte, sunt convins cã drepturile de bazãale omului trebuie sã fie legate insepara-bil de obli gaþii, iar liber tãþile de res pon sa -bi litate. Gu ver na rea trebuie sã fie trans-parentã, subordonatã cetãþenilor care auales-o. Acest lucru trebuie sã fie spijinitde mass-media independentã ºi de socie -tatea civilã. Eu am spus de nenumãrateori, dar repet ºi acum cã progresul socie -tãþii nu este posibil fãrã un schimb liberde opinii, fãrã o competiþie onestã întreidei, dar între idei nu între compromisuri,fãrã un acces liber la mijloacele de infor-mare în masã.

Voi fi sincer. Ucraina are multe defãcut pentru a asigura o libertate realã acuvântului. De fapt, noi am fãcut recentîncã un pas cãtre acest deziderat: s-a în -che iat dezbaterea publicã a concepþieipri vind televiziunea publicã, crearea cã -reia a fost iniþiatã de mine.

În curând va fi înaintat parlamentuluiproiectul legii în acest sens. El va des chi -de calea cãtre o mass-media bazatã pealte principii. Politica ei va fi stabilitã desocietatea civilã. De aceea, sunt categoricîmpotriva afirmaþiilor cã în Ucraina liber-tatea cu vântului se restrânge. În ceea cepriveºte unele conflicte apãrute în mass-media care au cãpãtat o amplã pu bli citateîn ultimul timp, pot sã afirm cu cea maimare rãspundere cã puterea nu are nici unamestec în ele. Aici este vorba de con-flicte de interese sau conflicte între ma -na gerii mijloacelor de informare în masãºi colectivele de redacþie.

În calitate de garant al Constituþiei, caom care a venit la putere prin alegerioneste ºi transparente, vã asigur cã liber-tatea cuvântului în Ucraina se va dezvol-ta ºi cã nu existã o altã alternativã la acestproces.

(Continuare în numãrul urmãtor)

UUCCRRAAIINNAA -- mmaaii aapprrooaappee

Discursul preçedintelui Ucrainei, ViktorIanukovyci, rostit în faÆa reprezentanÆilor

Consiliului Atlantic al SUA

Paginã realizatã de Ion ROBCIUC

Curierul UCRAINEAN 11

Pe dna Zenovia Apostol-Þicalo o cunosc dinanii studenþiei. Era o fatã cuminte, modestã,drãgãlaºã ºi finã pânã la nevinovãþia unui copilvisãtor, preocupatã mereu de gânduri frumoase,înalte, ºi de aceea pudicã în lumea ei de vise,care fãurea în ceasuri tainice versuri adolescen-tine, cum se întâmplã de obicei, ferindu-ºi dis-cret acea tainã a iubirii altruiste între voie ºinehotãrâre, cãci unii, mai de aproape, ºtiau, iaralþii nici nu visau cã o fatã bãlaie, tãcutã ºiinsignifiantã avea preocupãri poetice ce ar fiîncântat de atunci pe cei din jur ºi nu numai,dacã le-ar fi publicat la vreme. Mã întrebam ºieu pânã nu demult ce s-o fi întâmplat cu aceltalent de domniºoarã nevinovatã, cãci nuvãzusem, nici nu auzisem de vreo ieºire la ram -pã, pânã de curând, când noro -cul a fãcut sã-mi pice în mânãcartea ce-o aºteptam. Apã rusetocmai în 2006, la biblioteca„Mioriþa“ din Câm pulung - Mol -dovenesc cu titlul „Coloane deiubire“ - titlu atât de frumos ºiincitant, o carte a vieþii, desprecare doresc nea pãrat sã consem-nez câteva consideraþii.

E o carte a experienþei de o viaþã, deci amaturitãþii, o carte a bunului creºtin, pentru careiubirea este esenþialã, cãci iubirea este temeliaîntregii existenþe umane, cum a postulat-o Mân -tuitorul nostru Isus Hristos în „Noul Testament“ºi cum o considerã apostolul Pavel tot acolo.Predicând omenirii sã se iubeascã frãþeºte, cãcicea mai mare lege pe pãmânt este iubirea. Caatare, sã nu ratãm ºansa vieþii de a iubi ºi de a fiiubiþi!

Azi, când lumea e stãpânitã de atâþia idoli,precum banul, aurul, televiziunea, internetul,dis co ºi muzica obscenã etc., o carte despre iu -bire trebuie preþuitã, cititã, trãitã, cãci iubirea echeia vieþii noastre, cheia împãrãþiei cereºti: sãiubeºti pe Domnul Dumnezeul Nostru, sãiubeºti pe aproapele tãu - înseamnã cât cele 10porunci - ca sã fii iubit ºi sã trãieºti cu speranþamântuirii.

Cartea de poezie a Zenoviei Apostol-Þicalose deschide prin programul divin al omenirii,postat intenþionat ca stâlp-coloanã al existenþeiumane pe pãmânt, o cruce cu braþele întinsecãtre toate punctele cardinale, izvorând dinfluiere de dor/... de luminã“/... Din þãrâna bine -cuvântatã a strãmoºilor ne înãlþãm, înflo rim

„strã lucind/ o clipã/ diamantin. / Când ne îm pli -nim cu florile menirii, întoarcem stropul demãreþie ca ofrandã/ Sã ne-aºezãm/ Coloane deiubire/ În templul lui Dumnezeu (Menire, pag.23). Construcþia aceasta n-are nici un cuvânt înplus: e simplã, clarã ºi concisã, defineºte exis-tenþa umanã pe fundalul unei cruci, cãci numaiastfel ne întoarcem umili la Dumnezeu - princoloane de iubire. Cea de-a doua poezie intro-ductivã pentru cele douã cicluri ale cãrþii„Semn de carte“ ºi „Boabe de rouã“ este o sin-tezã a vieþii noastre, cu adevãrat memorabilã;viaþa e „un covor fermecat“ cu care zburãmdând iluzia de timp infinit, dar care se frângeapoi brusc, se destramã, lãsând loc altor lumi-generaþii (vezi „Lumea noastrã“, pag. 1).

Aºadar, prima parte a planetei, de minte, ini -mã ºi literaturã - vorba lui G. Bariþiu - con þi nepoezie patrioticã, de dragoste de neam ºi þarã,de tricolor ºi limba românã, de locurile sfinteale Bucovinei ºi Moldovei, de sat ºi sã te nii sãigospodari, de casa pãrinteascã, de toate cele ceumplu sufletul autoarei.

„Sub semnul pãcii“ se aflã poezia despre na -turã ºi mai ales cea religioasã, care ne îndeam-nã la reflecþii adânci privind existenþa, ce nutrebuie trãitã la întâmplare, cãci „Ordinea nor-malã e-n credinþã“, iar armonia lumii depindede noi înºine: „Binele ºi rãul e un trans fer/Convertit în aura de sine“ („Credo“ pag. 31).

Aceste poezii de iz creºtin aduc aerul lui V.Voiculescu, N. Crainic sau Radu Gyr, deºi suntuneori prozaice, fãrã ritmul interior necesarstilului modern, însã foarte reuºite în stil clasic,prin frumuseþea ºi acurateþea gândurilor:„Doam ne al celor singuri ºi rãtãciþi/... / Ajutã-ne sã Te descoperim ºi sã creºtem/ Ca sã nu maiimplorãm copilãreºte/ Bunãtatea ºi mila/ Pecare mereu le refuzãm altora“ („Doamne ...“,pag. 261 sau „Toate învie, Doamne, cu Tine/ ªimuguri ºi ierburi ºi flori/ ªi zãrile calde, senine/Când înspre noi Te cobori/.../ Iar rãnile-Þisânger amar ºi ... În mâinile noastre trãieºte,/ ªi

inima noas trã e mielul jertfit, / Dar dragosteanoastrã, Tu eºti, Isuse, iubite!“ („Veºnica primã-varã“, pag. 29).

Sunt prezente ºi teme la ordinea zilei - alevieþii de naturã politicã, socialã, moralã etc. încare ironia finã predominã. E vorba de limbajulfrivol al multora - folosit acasã, la TV, pe stra -dã, în tramvai ºi aiurea, ajuns „un tabu“ în spãi -mân tãtor („Tabu“, „În drum spre Europa",„Ma nechinele“, „Moartea negustorului de vor -be“, „Motiv ovin“ etc.) ºi e vorba, bineînþeles,de un comportament deplasat, care nu ono reazãfiinþa umanã ce, de altfel, se degradeazã sin-gurã. De aceea, semnul pãcii, al bunei-cuviinþetrebuie sã fie omenia („În cartea vieþii“), puri-tatea („Þie, fatã dragã“) iubirea vieþii, a da ru lui

divin („Roata norocului“).Frumoase sunt versurile de -

di cate copilãriei („Vara copi -lãriei“), oamenilor apropiaþi ºicu noscuþi („Dedicaþii“), tine -reþii („Tinereþe, nãvalnicãapã“) etc., care îndeamnã lajoc, voie bunã, iubire faþã deaproa pele, la visare cãtre „de -

pãr tãri albastre“.Din cele opt cicluri ale primei pãrþi deosebit

mi se pare cel dedicat poeþilor - „ªlefuitorii deperle“, pentru cã el exprimã nu numai rostulacestui volum, ci rostul poeziei înseºi, pe careEminescu o numea „Înger palid cu priviri cu -rate“. „Când toþi oamenii se vor preface-npoeþi/ Veþi zidi veºnicia!“ („Poeþii“), iar „Boa -be le de rouã“ din a doua parte, care con þinedoar cinci cicluri gen poezie scurtã, de tipul ca -tre nelor, multe dintre ele adolescentine, tine reº -ti, dar ºi mature expresii ale unei gândiri poe - tice alese, adevãrate ca „Boabele de rouã“, poe -tica încununeazã existenþa noastrã nepoeti cã.

Dacã un semen al nostru, nefiind poet con-sacrat, gândeºte atât de plastic ºi adânc: „Iu bi -rea e atât de aproape de urã /Ca fla cã ra, fumu-lui,/ Ca praful drumului /Ca sãmânþa-ncolþitã înneagra arãturã“ sau „Chipul lui Dumnezeu rãs-frânt în ochii oamenilor /ªi în mâinile lor îm -preu nate“ (vezi „Rugãciunea inimii“ din ci clul„Privind în noi, acolo“). Atunci meritã sã fimpoeþi ca sã zidim acea lume nouã, bazatã pe„Coloane de iubire“, cum o zideºte bucovinean-ca Zenovia Apostol-Þicalo.

Ioan CHIDEªCIUC

Zenovia Apostol-æicalo„Coloane de iubire“

Astãzi, luni, la data de 20 septembrie 2010,dupã Hristos, conform calendarului iulian, s-a puspiatra de temelie la sediul filialei Botoºani aUniunii Ucrainenilor din România „Casa Ucrai -nenilor“, în satul Rogojeºti, judeþul Boto ºani.

Casa se construieºte pe terenul gospodãrieiþãrãneºti, cumpãrat de la familia Moiseciuc decãtre Uniunea Ucrainenilor din România, al cãreipreºedinte în exerciþiu este ªtefan Buciuta, depu-tat în Parlamentul României, domiciliat în BaiaMare, prezent la acest eveniment.

De cumpãrarea acestei gospodãrii þãrãneºti ºide efectuarea tuturor demersurilor privind exe-cutarea proiectului, selectarea consultanþilor ºi aconstructorului, s-a ocupat, alãturi de preºedinteleUUR, ºi vicepreºedintele UUR, Semciuc Victor,preºedintele filialei Botoºani, fiul satului. DinComisia de selecþie a ofertanþilor ºi urmãrirealucrãrilor, alãturi de proiectanþii Oxana NicoletaCrãciun ºi Oxana Florescu, mai fac parte dirigin-tele de ºantier - ing. Doina Zaharia; consultant -ing. Dumitru Macovei ºi membrii ComitetuluiUUR: Bilocopetiuc Paul, Giuraniuc Gheorghe,Ivanciuc Constantin ºi Vatamaniuc Iulia.

Firma selectatã pentru construirea acestui edi-ficiu este S.C. LIVACIP SRL BRODINA, repre -

zentatã de Mehno Vasile, având funcþia de admi -nistrator unic în calitate de EXECUTANT.

Obiectul contractului este executarea ºifinalizarea lucrãrii „Demolare anexã ºi construiresediu UUR - filiala Botoºani, în regim P+M ºiîmprejmuire, sat Rogojeºti, Nr. 176, comunaMihãi leni, judeþul Botoºani“.

Casa Ucrainenilor va deþine clãdirea ve che -casã transformatã în muzeu, unde vor fi prezen-tate obiectele ºi costumele populare ucrai nene dinBucovina, iar construcþia nouã va servi pentruma nifestãri culturale, simpozioane, activitãþiºtiin þifice ºi de cercetare.

Piatra de temelie a clãdirii este pusã la fundaþieîmpreunã cu capsula care conþine acest hrisov, înprezenþa tuturor celor care contribuie la realizareaacestui edificiu.

Fie ca bunul Dumnezeu sã ocroteascã strãda -niile noastre, sã binecuvânteze poporul nostru! Sãfie într-un ceas bun ºi cu noroc!

Aceastã scrisoare a fost redactatã în limbileromânã ºi ucraineanã.

deputat ªtefan BUCIUTApreºedintele UUR

Construirea „Casei Ucrainenilor“ pentru sediulUniunii Ucrainenilor din România (UUR) - filialaBotoçani, în satul Rogojeçti, comuna Mihåileni

În anul 2001, Consiliul Europei a declaratziua de 26 septembrie drept Ziua Europeanã aLimbilor, dorind sã atragã astfel atenþia publi -cului larg asupra importanþei însuºirii limbilor,sã creascã aprecierea faþã de toate limbile vor-bite în Europa ºi sã încurajeze învãþarea de noilimbi de-a lungul întregii vieþi.

Þara noastrã s-a alãturat de la început aces-tei iniþiative, marcând în fiecare an evenimentulºi promovând diversitatea lingvisticã ºi multi-culturalismul. Mulþi oameni, tineri ºi bãtrâni,sunt încurajaþi sã înveþe o altã limbã, fãcându-isã devinã conºtienþi de avantajele ce decurg dinacest lucru.

Niciodatã n-au existat mai multe oportuni -tãþi ca acum de a lucra sau studia într-o altã þarãeuropeanã, dar lipsa competenþelor lingvisticeîmpiedicã mulþi oameni sã beneficieze de aces-tea. Globalizarea ºi noile forme de proprie tateîn afaceri implicã faptul cã cetãþenii au din ce înce mai multã nevoie de cunoaºterea altor limbi.

Învãþarea limbilor altora este, de asemenea,o cale sã ne înþelegem mai bine ºi sã depãºimdi fe renþele culturale.

Ion ROBCIUC

Ziua Europeanåa limbilor

Curierul UCRAINEAN 7

Curierul UCRAINEAN12

Curierul UCRAINEAN10

Curierul UCRAINEAN 13

Curierul UCRAINEAN4

În perioada 1 - 3 octombrie 2010, în oraºulTimiºoara ºi în comuna Criciova, s-a desfãºuratmanifestarea sub genericul „Festivalul Inter -naþional al Folclorului Ucrainean“, organizatãde Uniunea Ucrainenilor din România, cu spri-jinul Ministerului Culturii ºi PatrimoniuluiNaþional ºi în parteneriat cu Consiliul JudeþeanTimiº.

Vineri dupã-amiazã, la 1 octombrie, precumºi în dimineaþa zilei de 2 octombrie, la Casa deCulturã a Ucrainenilor din Timiºoara au fostaºteptaþi oaspeþii din Ucraina, Serbia, Bucureºtiºi Maramureº, dupã vechiul obicei ucrainean cupâine ºi sare, puse pe un ºtergar brodat.

Sâmbãtã, tot aici a fost organizatã o expoziþiede carte, publicaþii ale UUR ºi costume populareucrainene. Au fost expuse cãrþi ale autorilorucraineni din România, precum ºi ale scriitorilordin Ucraina. De asemenea, au fost expuseportrete ale personalitãþilor de seamã aleUcrainei - scriitori, pictori, lideri politici, hat-mani etc. Delegaþia sositã din partea ConsiliuluiRaional Chust (Ucraina), reprezentatã de dom-nul preºedinte Ivan Miºko, a dãruit biblioteciinou-înfiinþate de la Casa de Culturã o serie decãrþi ucrainene.

În a doua parte a zilei, oaspeþii ºi formaþiileparticipante s-au deplasat în localitatea Cri ciova,unde au fost întâmpinaþi de cãtre domnul primaral comunei, Petre Rosoca. Au sosit sã marchezecei 100 de ani împliniþi de la ates ta rea docu-mentarã a primilor ucrai neni pe aceste melea -guri repre zen tanþii Direcþiei de Culturã dincadrul Administraþiei de Stat a regiunii Trans -

carpatia, domnii Vasyl Mariuhneciºi Ivan Miºko, re prezentanþi aiConsiliului Naþio nal al Ucrai -nenilor din Serbia, dl MyroslavHochak (preºedinte al Asociaþiei„Prosvita“) ºi Myroslav Kalyniuk(reprezentant al Aso ciaþiei „Kob -zar“), reprezentanta MinisteruluiCulturii ºi Patrimo niului Naþionalal Româ niei, dna consilier Iaros la -va Oresea Colo telo, oameni de cul-turã din judeþul Timiº ºi Caraº-Severin ºi, bine înþeles, domnulpreºedinte al UUR - filiala Timiº,Gheorghe Hleba, iniþiatorul acþiu-nii de aici, cãruia i-a revenit plãcu-ta sarcinã de a des chi de serbarea.Domnul deputat ºi preºe dinte alUUR, ªtefan Buciuta a transmisscuze de a nu putea fi, din motiveîntemeiate, prezent la aceastã im -portantã acþiune. Nu a reuºit sã rãs -

pundã invitaþiei, din pã cate, nici AmbasadaUcrainei în Ro mânia.

La Cãminul Cultural din localitate a fost pro-gramatã o masã rotundã cu tema „100 de ani dela stabilirea ucrainenilor în judeþul Timiº“ ºi unspectacol artistic. S-au rostit discursuri, saluturiºi cuvântãri, iar domnul primar a schiþat o scurtãistorie a ucrainenilor care ºi-au gãsit aici, înurmã cu un secol, loc prielnic de vieþuire, goniþide sãrãcia la care erau supuºi în acea vreme înTranscarpatia. S-a evidenþiat faptul cã aceastãcomunã a dat multe personalitãþi importante

care s-au remarcat în di -verse domenii, iar dom -nului profesor MihaiDecun ºi sportivului înascensiune profesionalã,Cristian Dan cea, li s-audecernat de Primãrie di -plo me de „Cetãþean deOnoare“.

La spectacolul care s-adesfãºurat în faþa cãmi -nu lui, în aer liber, au luatparte formaþii artisticedin Chust - Ucraina,Novi Sad - Serbia, Ronade Sus - judeþul Mara mu -reº, Cornuþel - judeþulCaraº-Severin, ªtiuca ºiCri ciova - judeþul Timiº.

Publicului spectatordin comuna Criciova li

s-a oferit pentru prima datã prilejul de a asista laun spectacol artistic apar te de folclor autentic(Criciova), frumos prelucrat ºi interpretat (Ronade Sus, Chust sau Novi Sad) ºi cu mult danspopular ucrainean reuºit. Domnul primar, pãrin-tele Petru Rosoha, a ajuns în final sã exclame cubucurie: „dupã un asemenea spectacol mã declarmândru cã sunt ucrai nean“, iar în ochii multoras-au vãzut lacrimi de satisfacþie ºi emoþie. Lareuºita spectacolului au contribuit, în parte, ºitalentaþii prezentatori în limbile ucraineanã ºiromânã, fraþii gemeni Greceniuc din Lunca laTisa - Maramureº, studenþi în oraºul Cluj-Napoca.

Duminicã dimineaþa, manifestarea a conti -nuat prin participarea oaspeþilor la SfântaLiturghie, oficiatã de pãrintele Cristian Popo vicila bisericuþa ortodoxã ucraineanã din Timiºoara,aflatã în apropierea Casei de Culturã. Vestearidicãrii unei biserici noi, la care s-a pus dejatemelia, ne-a bucurat. ªi vãzând la sluj bã atâtaelitã ucraineanã bãnãþeanã, printre care se dis-

tingeau doamna profesoarã Iulia Hrin-Ardelean,domnul avocat ªtefan Buciuta, domnul inginerAndrei Rusnac, mi s-a întãrit încre de rea cã zidi-tori spirituali ai Bisericii existã ºi dezideratulcomunitãþii va fi curând împlinit.

A urmat apoi o scurtã excursie de vizitare afrumosului oraº Timiºoara de cãtre cei veniþi dinalte þãri ºi alte regiuni.

La orele 14, la Muzeul Satului Bãnãþean de laPãdurea Verde din Timiºoara, s-a desfãºurat„Parada costumelor populare ucrainene“. Par ti -ci panþii, însoþiþi de pancarte, au pornit din curteacasei ucrainene tradiþionale, transferate aicicândva din satul Repedea - Maramureº, ºi audefilat, în admiraþia celor prezenþi, pe aleileprin cipale ale muzeului pânã la scena în aer li -ber, special amenajatã pentru festivitate. Bo gãþiaºi diversitatea coloritului costumelor po pu lareerau impresionante ºi bucurau ochii privitorilor.Multora le venea atunci ideea cã ar fi fost binedacã se putea face acest lucru undeva mai încentrul oraºului, în vãzul mai multor spectatori!Poate, altãdatã.

Spectacolul artistic de la muzeu a fostdeschis de Hleba Gheorghe ºi Iaroslava Colo -telo, organizatorii principali ºi de dl ing. RãzvanHrenovschi, reprezentantul Con siliului JudeþeanTimiº, care au rostit saluturi ºi calde cuvântãri(traduse, aºa cum se cuvine, în ambele limbi).

(Continuare în pagina 5)

Festivalul InternaÆional al FolcloruluiUcrainean a revenit în Banat

Deschiderea festivalului în localitatea Criciova

Defilarea formaþiei din Gottlob

Defilarea formaþiei din Rona de Sus

Curierul UCRAINEAN 5

(Urmare din pagina 4)

Pe scenã s-au perindat, rând pe rând, urmã-toarele formaþii artistice ucrainene: „Kobzar“,ansamblu de cântec ºi de dans din Serbia(susþinut de dl M. Hochak), „Vocile Ronei“ ºi„Sokoly“, for ma þie coralã ºi de dans din Ronade Sus - Ma ramureº (conduse de doamna GetaPetreþ chi), formaþie vocal-instrumentalã „Re -me teanca“ din Remetea Micã (instruitã dedoamna Anna Hrin), formaþie de dans „Molodanadiia“ din Soca (condusã de pãrintele VasileArdelean), „Doina Gottlobului“, formaþie decântec ºi dans din Gottlob (îndrumãtor doamnaOdotea Corneºtean), fiind rãsplãtiþi de publiculspectator cu vii ºi îndelungi aplauze. Organi -zatorii le-au înmânat diplome de participare, iarprezentatoarea spectacolului a fost, de aceastãdatã, sufletista ºi talentata doamnã AnnaBereghi din Lugoj.

Participanþii la eveniment s-au putut bucura,în ciuda previziunilor meteorologice sumbre,de o vreme caldã ºi însoritã. Era un plãcut înce -put de toamnã, cum o supranumesc în Ucrai na:

„zolota os$n"“ / babine l$to („o toamnã deaur“ / „vara Sfinþilor arhangheli“). Încã o do va -dã cã Dumnezeu þine la ucraineni ºi le binecu-vânteazã acþiunile.

Festivalul s-a încheiat cu o frumoasã cinãfestivã, oferitã de organizatori, la care au fostinvitaþi toþi participanþii din acea zi a festivalu-lui ºi unde muzica ucraineanã tradiþionalãrãsuna pânã seara târziu, într-o atmosferã deprietenie ºi perfectã armonie.

Dacã la festival ar fi fost asi -guratã ceva mai bine me diati -zarea, prin prezenþa Tele viziuniiRomâne centrale sau mãcar aTVR3 (ºi nu doar prin câtevasecvenþe oferite de EuropaNova prezentã la începutul ac -þiu nii de la Timiºoara) ºi am fiavut filmat tot festivalul, spre a-lavea în arhivã pentru posteri-tate, organizatorii s-ar fi pututdeclara chiar mulþumiþi. Ra -dioul local, Radio România In -ter naþional ºi redactorul emi -siunii ucrainene din Banat aumediatizat, în schimb, eveni-mentul cât se poate de larg, iarreprezentantul Agerpres-ului deTimiºoara, domnul CostelDuma, era prezent permanentcu aparatul lui de fotografiatprofesionist, surprinzând cele mai importantemomente ale festivalului, lucru pentru care leaducem tuturor mulþumiri ºi pe aceastã cale.

Sperãm cã acest festival, care se doreºte sãfie continuarea Festivalului naþional itinerant alucrainenilor din România, cu participare inter-naþionalã, iniþiat ºi organizat în anii '90 ai seco -lului trecut ºi abandonat fãrã motiv în anul1993, dupã doar 4 ediþii reuºite, poate, îºi vaurma, în sfârºit, cursul lui firesc: Banat, Dobro -gea, Bucovina, Maramureº. Numai un astfel defestival poate aduce împreunã ucrai neni dintoate þinuturile României unde ei locuiesc com-

pact, le poate etala ºi valorifica folclorul auten-tic, comparându-l cu al altora care provin dinalte zone ale Europei, din diaspora sau dinUcraina, ca oaspeþi ai festivalului. Perpetuarealui va depinde, însã, de felul în care îºi vorasuma rãspunderea organizãrii unui astfel deeveniment, deloc uºor, reprezentanþii celorlatefiliale ale UUR, aºa cum a avut curajul s-o facãinimosul ucrainean Iuri Hleba, rãspunzând „laapel“ în ciuda faptului cã se afla în plinã cam-panie electoralã a alegerilor UUR. Cinste lui!Iar bãnãþenii ucraineni au demonstrat cu priso -sinþã, ºi de aceastã datã, cã au ºtiut sã fie„fruncea“.

Aºadar, acest festival poate fi considerat, defapt, cel de-al V-lea Festival Naþional al Fol -clorului Ucrainean (festivalul similar în Banatfusese organizat la Copãcele, în vara lui 1991)ºi nu ca Primul festival al ucrainenilor din Ba -nat, cum s-a afirmat la un moment dat.Bãnãþenii vor trebui sã mai aºtepte, rãbdãtori,încã alþi 4 ani, pânã la revenirea lui, nãdãjduim,mai întãrit ºi îmbogãþit, ca un eveniment deimportanþã majorã în viaþa lor culturalã. Dacã,între timp, se va depãºi ºi criza economicãmon dialã care ne afecteazã tuturor activitatea,festivalul nostru va deveni cel care se pretinde afi: cu formaþii folclorice reprezentative dinabsolut toate regiunile þãrii, cu concursuri aleformaþiilor de tineret, cu evocãri interesante,urmând exemplul activitãþii culturale a dias-porei ucrainene din alte þãri (Polonia, Serbia,Slovacia, Ungaria etc.) ºi ale altor minoritãþinaþionale din România care au reuºit sã ne-o ia,în unele privinþe, mult înainte.

Liliana ÞIMBOTA,Iaroslava COLOTELO

Defilarea formaþiei din Serbia

Formaþia artisticã din Serbia

În trei zile (1-3 octom brie) Satu Mare trebuiasã demonstreze cã este capitala supremã a pã -lincii.

Obiectivul proiectului „Festivalul Inter na þio nalal Pãlincii din Satu Mare“ l-a constituit pro mo -varea po ten þialului turistic ºi crea rea infrastruc-turii ne ce sare în scopul creºterii atractivi tã þiiRomâ niei ca destina þie turisticã prin creº tereavizibili tãþii jude þului Satu Mare pe harta turis-ticã a Ro mâniei ºi promovarea pro duselor tra -diþionale ºi specifi ce judeþului.

Festivalul a urmãrit creºterea numã ruluituriºtilor care viziteazã judeþul Satu Mare, prininteracþionarea directã cu populaþia locului încadrul unui eveniment multietnic ºi multicultu -ral, oferirea unor atracþii suplimentare faþã decele exis tente ºi cunoaºterea tradiþiilor ºi cul -turii din judeþ.

Acest festival este cofinanþat de UE prinFon dul european de dezvoltare re gio nalã. Pelângã celelalte activitãþi specifice desfãºuratede organizatori, au fost pre zente formaþii artis-tice locale ºi invitaþi din þarã care au prezentatprogra me artistice pe scena amenajatã în aerliber în Grã dina Romei.

Formaþii folclorice din Satu Mare ºi alte lo - ca litãþi au adus în atenþie cânte ce ºi jocuri popu -lare tra di þio nale din cultura ro mâ neascã, ma -ghiarã, germa nã, ucrai neanã ºi rromã. În acestsens, presa localã înºirã o seamã de for ma þiiartistice care au captat atenþia sãtmãrenilor, for-maþia artisticã „Miculeanca“ fiind men þio natãprin tre pri mele care a debutat pe scenã cu maresucces.

Formaþia „Miculeanca“ este alcãtuitã dinºcolari ucraineni ºi acompaniatã de douã cadre

didactice la chitarã. Este vorba de dna IgazGeorgeta ºi Morar Loredana. De menþionat fap-tul cã aceastã formaþie este în continuãpregãtire ºi per fecþionare cu mare competenþãde cãtre inimoasa pro fesoarã de limba ucrai -neanã, Nadia Cor suc, sprijinitã de con du cereaºcolii ºi de Uniunea Ucrai nenilor din România- filiala Satu Mare.

Mihai MACIOCA

FFeessttiivvaalluull IInntteerrnnaaÆÆiioonnaall aallPPåålliinnccii ii ddiinn SSaattuu MMaarree

Formaþia „Miculeanca“

Curierul UCRAINEAN 9