O istorie la genul feminin

Apariţia şi evoluţia mişcărilor feministe

• “Femeia este fiinţa care proiectează umbra cea mai mare sau lumina cea mai puternică în visele noastre; ea trăieşte spiritual în imaginaţiile pe care le obsedează şi pe care le nutreşte.”

(Ch. Baudelaire, Paradisurile artificiale, 1861)

Genul

“Nucleul tare al definiţiei stă în relaţia dintre 2 elemente: genul este elementul constitutiv al raporturilor sociale fundamentate pe diferenţele observate între sexe; genul este o primă modalitate de a marca relaţiile de putere.”

(Joan Scott)

Istoria femeilor / Histoire des femmes / Women’s studies

• Începe să ia avânt în anii 70 ai sec. XX;

• În Franţa, universităţile au iniţiat grupuri de cercetare având ca teme de abordare femeia şi istoria ei;

• În 1984, înfiinţarea unui centru Recherches sur les femmes, recherches féministes în cadrul Centrului Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNRS)

Istoria femeilor

• 1984 – vol. coord. de Michelle Perrot, Une histoire des femmes est-elle possible?;

• Histoire des femmes en Occident, (coord.) G. Duby şi M. Perrot;

• În aceeaşi perioadă au apărut în Franţa o suită de reviste specializate: Pénélope; Clio. Histoire, femme et société ş. a.

Istoriografia românească

• N. Iorga, Femeile în viaţa neamului nostru (1911);

• Constantin Gane, Trecute vieţi de doamne şi domniţe, 3 vol. (1933, 1935, 1939);

• O istorie scrisă preponderent de bărbaţi;

• Cum se construieşte imaginea femeii, cine i-o construieşte, care e locul rezervat şi cum îşi asumă femeile acest rol?

Teme ale istoriei femeilor

• Ipostaze ale corpului feminin;• Maternitatea şi naşterea;• Profesiunile feminine axate pe ideea de îngrijire

şi educaţie (infirmiere, moaşe, guvernante, institutoare etc);

• Prostituţia, formele de devianţă şi de boală;• Construcţia socială a sexualităţii; pornografia;• Reconstituirea intervenţiilor feminine în cadrul

mişcărilor sociale şi a curentelor revoluţionare etc.

• Istoria femeii întreţine cu trecutul un raport ambivalent:

• Pe de o parte, unele lucrări avansează ideea unui progres constant al femeii în timp; altele subliniază permanenţa unui statut defavorizat.

FEMINISM / MIŞCĂRI FEMINISTE

• Termenul FEMINISM – invenţie lingvistică şi inovaţie politică, ce a apărut în jurul anului 1880, la New York;

• Mişcările feministe au luptat, printre altele, pentru obţinerea dreptului la vot pentru femei:

• Noua Zeelandă, Australia, Finlanda, Norvegia – 1914-1918;

• Germania – 1918;• SUA – 1920;• România – 1938;• Franţa – drepturi depline la vot abia după 1944.

• Textele primelor feministe sunt influenţate de principiile iluministe ale dreptului natural şi ale egalităţii în drepturi şi libertăţi

• Ex: Olympe de Gouges, inspirându-se din Declaraţia drepturilor omului, proclamă La Déclaration des droits de la femme et de la citoyenne (1791)

Mişcarea sufragetelor

• Organizarea concretă şi afirmarea socială încep cu adevărat odată cu mişcarea numită "a sufragetelor", structură militantă activă în SUA şi Anglia, care-şi propune denunţarea formelor de sclavie socială şi obţinerea unor schimbări juridice concrete.

3 etape ale demersurilor feministe• 1. UN FEMINISM AL EGALITĂŢII (misiunea lui

se încheie atunci când egalităţile în drepturi sunt stipulate în constituţie);

• 2. UN FEMINISM AL DIFERENŢIERII şi al ELIBERĂRII (femeia este invitată să părăsească statutul de obiect pt a deveni subiect al cunoaşterii);

• 3. UN FEMINISM LARG (lansat în anii ‘90), vizând subiecte precum rasa, orientarea sexuală

(nu se mai insistă pe femeia-victimă, ci pe ideea puterii femeii)

La nivelul primului “val” de feminism au existat mai multe orientări

• MODERATELE (subliniau faptul că femeia are o altă misiune în societate decât bărbatul);

• RADICALELE (o grupare restrânsă care cerea transformarea totală a societăţii, egalitatea între sexe şi introducerea dreptului la vot);

• SOCIALISTELE (desfiinţarea diferenţelor între clasele sociale; independenţa economică a femeii).

• “Tota mulier in uterus.” (Orice femeie este în uterul ei.) – scolasticii;

• “Nu te naşti femeie, ci devii.” (Simone de Beauvoir);

• “Les hommes sont des femmes comme les autres.” (Groucho Marx)

Bibliografie selectivă

• Margaret MEAD, L’un et l’autre sexe (Male and Female), Paris, Ed. Denoël, 2005 (ed. princeps, 1948);

• Françoise HÉRITIER, Masculin / Féminin, vol. I (La pensée de la différence), vol. II (Dissoudre la hiérarchie), Paris, Ed. Odile Jacob, 1996, 2002.

Bibliografie selectivă

• Michelle PERROT, Les femmes ou les silences de l’histoire, Paris, Ed. Flammarion, 1998;

• Georges DUBY; Michelle PERROT, Histoire des femmes en Occident, vol. IV, Paris, Ed. Perrin, 2002.

• Gisela BOCK, Femeia în istoria Europei. Din Evul Mediu până în zilele noastre, trad. de Mariana Cristina Bărbulescu, Iaşi, Ed. Polirom, 2002;

• Alin CIUPALĂ, Femeia în societatea românească a secolului al XIX-lea, Bucureşti, Ed. Meridiane, 2003;

• Ştefania MIHĂILESCU, Din istoria feminismului românesc. Studiu şi antologie de texte (1929-1948), Iaşi, Ed. Polirom, 2006;