UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE A BANATULUI REGELE MIHAI I AL ROMNIEI DIN TIMIOARAFACULTATEA TEHNOLOGIA PRODUSELOR AGROALIMENTARESPECIALIZAREA Aliment-Nutriie umanDISCIPLINA: Nutriia pe categorii speciale de consumatori

Dezechilibre nutriionale: Particularizare pentru obezitate

Conductor tiinific:

Timisoara 2015Generalitati

Deficitul nutritional este situatia in care un organism nu dispune de suficiente substante nutritive pentru a functiona normal. Deficientele de nutritie pot afecta una sau mai multe functii corporale si variaza mult in severitate. Un nivel scazut al anumitor substante nutritive poate determina organismul sa reactioneze intr-un mod anormal. De exemplu, deficitul de calciu si fosfor poate fi problematic pentru structura oaselor, unghiilor si parului, iar existenta unor valori scazute a proteinelor va afecta muschii si nivelurile de energie.Pentru a putea funciona normal, organismul uman necesit un aport constant de energie, aport care se realizeaz prin intermediul principiilor alimentare. Fiind vorba de un organism homeoterm, adic lipsit de capacitatea de depozitare a cldurii i de posibilitatea de transformare a altei forme de energie exterioar, sursa unic i indispensabil a supravieuirii omului rmne energia obinut prin desfacerea legturilor chimice din structura alimentelor. Starea de sntate a fiecrui individ, evaluat adesea prin ceea ce se numeste un status nutriional optim deriv din echilibrul obinut ntre necesarul i aportul nutriional. Existena unui stri de nutriie optime promoveaz creterea i dezvoltarea organismului, menine starea de sntate, permite desfurarea activitii zilnice i particip la protecia organismului fa de diverse agresiuni sau boli. n determinarea statusului nutriional, un rol aparte l deine balana energetic a organismului ce st la baza stabilitii ponderale i a echilibrului mediului intern. Pe un talger al balanei sunt aporturile energetice (reprezentate aa cum am artat de alimente) iar pe cellalt consumurile energetice pentru meninerea funciilor organismului, termoreglare si activitate fizic n cazul organismului uman, aportul energetic este discontinuu i variabil, n timp ce consumul energetic este permanent. Este necesar existena unor depozite energetice care s asigure organismului uman combustibilul n perioadele dintre prnzuri. Se poate vorbi astfel de dou etape distincte, perioada alimentar i cea de post, n cadrul crora cile metabolice activate sunt diferite, ducnd fie la stocare de energie sub form de glicogen i trigliceride, fie la consumul din depozitele glucidice i lipidice, uneori chiar proteice.

Ce reprezinta Alimentul?

Alimentul reprezint un produs mai mult sau mai puin natural capabil s i asigure omului energia necesar desfurrii activitilor biologice, intelectuale i fizice, dar inutrieniinecesari construciilor i modificrilor celulare. Alimentul potolete senzaia de foame, iar multora le procur senzaia de plcere i de satisfacie.Se cunoate foarte bine faptul c nu orice aliment este benefic corpului uman. Astzi, aproape c a intrat n vorbirea cotidian, expresii ca; "hran nesntoas" sau "hran sntoas". Calitatea unui aliment rezid att din sursa din care provine, ct i din modul de prelucrare industrial sau casnic al acestuia.Alimentele care se gsesc astzi pe pia, sunt naturale, seminaturale sau chiar semisintetice. Dintre toate acestea, se tie bine, cele mai sntoase sunt cele de provenien natural, care nu conin adaosuri sintetice (aditivi), care nu au trecut prin procese de rafinare industrial i care nu au fost excesiv de prelucrate din punct de vedere culinar. O importan deosebit pentru sntatea omului, o au acele alimente naturale neprelucrate n vreun fel, de obicei de originevegetal, cunoscute sub denumirea decruditi.Alimentaia omului reprezint unul dintre stlpii fundamentali a construciei sale. Sntatea i echilibrul fiecruia, se afl n corelaie direct cu hrana. Deprinderea unei alimentaii adecvate, aduce, mpreun cu alte elemente corecte de comportament, ovia sntoas. n ceea ce privete actul hrnirii, nu este important doar ce mncm, ci i ct, cnd i cum ne alimentm. Dup cum se tie, nu numai hrana nesntoas duneaz corpului uman, ci i un mod de hrnire necorespunztor, derivat din deprinderea unuicomportament alimentargreit. Consecinele unui comportament alimentar inadecvat, se pot rsfrnge mai repede sau mai trziu asupra sntii, lund forma unor tulburri ca: obezitatea, slbirea pronunat a organismului, constipaie sau diaree,diabet zaharat, ulcer gastric sau duodenal, enterite sau colite, litiaz biliar sau urinar, etc..Omul, fie c i place sau nu, este, ca orice fiin de pe Terra, o verig alanurilor trofice, ceea ce nseamn c prin intermediul hranei sale, schimb informaie, materie i energie cu mediul nconjurtor. Deja, noua tiin numitnutrigenomica, a adus dovezi n legtur cu influena alimentelor asupra informaiei genetice nscris n lanurile noastre de ADN i ARN. Desprins de natur i nchistat ntr-o civilizaia sintetic, omul modern risc, prin produsele alimentare cu un grad mare de procesare, s i denatureze grav nu numai sntatea imediat ci i materialul de baz ai cromozomilor si, cu consecine nc necalculabile asupra lui i a urmailor si. Astfel, actul hrnirii devine unul de mare responsabilitate asupra viitorului ntregii specii umane, cci deja trim ntr-o lume n care copii sunt mai bolnavi dect prinii i chiar, n prea multe cazuri, mor naintea acestora.

1. Alimentaia echilibrat

Organismul omului se menine cu att mai sntos cu ct alimentaia este mai echilibrat. Oalimentaie diversificat, individualizat (dup modul de via, sex, efort, starea de sntate), corect compus din punct de vederecalorici care respect raportul optim dintre substanele principale (glucide,proteine,lipide, fibre vegetale), poate fi considerat a fi alimentaie echilibrat. Acest tip sntos de hrnire presupune moderaie n toate privinele. Alimentaia echilibrat trebuie s dea rspunsuri adecvate la cele trei ntrebri fundamentale ale actului hrnirii, i anume la: ce, ct i cum mncm?

2. Alimentaia dietetic

n faa unei boli, alimentaia pacientului trebuie schimbat, att pentru a se evita introducerea n organism a unor substane nefavorabile dereglajului instalat, ct i n scopul folosirii hranei ca "aliment-medicament". Pe acest considerent, n cazurile de boal, se alctuiescdietechibzuite, cu valoare terapeutic (dietoterapeutic).Alimentaia dietetic ns, nu se adreseaz doar oamenilor atini de vreo afeciune, ea prezentnd un rol activ n prevenirea bolilor, constituindu-se deci, ntr-un factor profilactic de importan major. De aceea, n lumea modern, n care alimentaia convenional i-a dovedit nocivitatea, apelarea lapreparate dietetice, poate dect s aduc beneficii organismului .

3. Dezechilibre alimentare

n urma unei alimentaii necorespunztoare, mai repede sau mai trziu, apar o serie de tulburri care perturb sntatea omului. Fenomenele care nsoesc dezechilibrele alimentare sunt cauzate de lipsa uneialimentaii diversificatei echilibrate sau de ctre un comportament alimentar duntor. La baza dezechilibrului alimentar st adesea malnutriia, att n cazul subalimentaiei (subnutriiei) ct i n acela a supraalimentaie (supranutriiei)

Malnutritia alimentara

Malnutriia alimentar este un dereglaj complex, cauzat de privarea organismului desubstane bioeseniale, n special deproteine. Tulburarea apare fie ca o consecin a unei alimentaii greite, fie n urma unor afeciuni care determin incapacitatea organismului de a utiliza elementele eseniale din hran.Privind din unghiul alimentaiei, malnutriia poate mbrca dou forme; una de insuficien i cealalt de exces.

Malnutriia alimentar de insuficien

Numit i malnutriie de aport, malnutriia alimentar de insuficien este o subnutriie propriu-zis. n subnutriie deoarece se mnnc prea puin, organismul resimte un declin cauzat n special de lipsa sau insuficiena unor elemente eseniale, mai ales aminoacizi eseniali,acizi graieseniali,glucide,mineraleivitamine.Malnutriia alimentar de insuficien se manifest fie pe un fond de caren energetic (coninutul ncaloriia hranei nu satisface cerinele energetice ale organismului), fie pe un fond energetic global corespunztor (caloriile din hran acoper trebuinele energetice ale corpului). Din acest motiv, n subnutriia alimentar de insuficien, trebuiesc urmrite ambele aspecte, i anume att bilanul energetic, ct inutrieniieseniali la care organismul nu are acces (metabolismulintermediar i metabolismul energetic).Excluznd situaiile sociale extreme (srcia, prizonieratul, naufragiul) precum i pe cele de ordin medical (malabsboria), principala "vinovat" a malnutriiei alimentare de insuficien esteanorexia.Simptomele malnutriiei de aport sunt variate i uneori grave, iar dac nu se intervine la timp, viaa poate fi pus n pericol. Semnele care nsoesc tulburarea sunt specific hipoglicemiei, hipoproteinismului, anemiei, hipocalcemiei, etc. Ele se manifest prin: slbirea organismului (slbirea este mascat de multe ori de un edem generalizat), migrene, depresie, scderea tensiunii arteriale, astenie, ameeli, tremurturi, etc. n malnutriia alimentar de insuficien ndelungat se poate instalametabolismul de inaniie, fenomen deosebit de periculos pentru organismul uman.

Malnutriia alimentar de exces

Malnutriia alimentar de exces este tot o malnutriie de insuficien, ns una mascat de un aport cantitativ alimentar peste normal. Caloriile din alimente depesc cerinele organismului, iar multe substane nevaloroase sau chiar duntoare din hran, ptrund n abunden n organism. Ca urmare a acestui fapt, corpul sufer de un deficit n compui valoroi i indispensabili care, fie lipsesc din hran, fie sunt neutralizai de ctre prezena masiv a substanelor neeseniale.

Dintre compuii fr valoare pentru organism, care pot induce deficite n substane eseniale, amintim: acizii grai neeseniali (predomin n uleiurile rafinate sau n cele ncinse precum i n grsimile de origine animal),glucidele cu absorbie rapid(apar n zahrul alb, n multebuturi rcoritoare, produse de cofetrie, etc.), aminoacizii neeseniali (sunt duntori atunci cnd se consum n exces carne, boabeleguminoase, mezeluri, ca, cacaval,ou).Organismul omului nu prelucreaz abuzul de compui, ci, mai ales pe un fond caloric exagerat, caut s i fac rezerve, sub forma unor depozite de grsime. Totodat, alimentaia excesiv i hipercaloric, suprasolicit diferite organe interne i ncarc corpul de toxine. n aceste condiii prolifereaz bolile civilizaiei moderne (obezitatea, diabetul, afeciunile cardio-vasculare, cancerul, etc.).

Componenta psihica a malnutritiei alimentare

Malnutriia alimentar, fie c este de insuficien, fie c este de exces, se leag de cele mai multe ori cu o component psihic ce nu poate fi ignorat. Stresul, depresia, anxietatea, starea de nefericire, manipularea media, determin la multe persoane modificri n conduita alimentar, influennd uneori chiar i mecanismele foamei, cu consecine negative asupra sntii.

OBEZITATEA

Tendinte istorice

Greciiau fost primii care au recunoscut obezitatea ca afeciune medical. Obezitatea nu este doar o boal n sine, ci i premergtoare altor boli.Chirurgul indianSushruta(secolul al VI-lea .Hr.) a remarcat legtura dintre obezitate i bolile cardiace. n tratarea maladiei, acesta a recomandat activitile fizice.n cea mai mare parte a istoriei sale, omenirea s-a confruntat cu lipsa hranei.Astfel, de-a lungul istoriei, obezitatea a fost privit ca un semn de bunstare i prosperitate. Era frecvent n rndul nalilor funcionari din Europa nEvul Mediui n perioadaRenaterii,precum i n civilizaiile antice din Asia de Est. Odat curevoluia industrials-a constatat c puterea militar i economic a naiunilor era dependent de statura i tria fizic a soldailor i a muncitorilor Creterea indicelui mediu de mas corporal de la valoarea considerat actualmente subponderal la valoarea considerat normal a jucat un rol semnificativ n dezvoltarea societilor industrializate.Aadar, nlimea i greutatea n rile dezvoltate au crescut de-a lungul secolului al XIX-lea. n timpul secolului al XX-lea, pe msur ce populaiile i-au atins potenialul genetic n privina nlimii, greutatea a crescut mult mai mult fa de nlime, ducnd la obezitate.n anii 1950, creterea bunstrii n rile dezvoltate a dus la scderea mortalitii infantile, ns datorit creterii greutii corporale, au devenit mai frecvente bolile cardiace i renale.

ntre timp, societile de asigurri i-au dat seama de legtura dintre greutate i sperana de via i au crescut primele de asigurare n cazul persoanelor obeze. De-a lungul istoriei, numeroase culturi au considerat obezitatea un rezultat al defectului de caracter. Personajulobesussau personajul gras dincomedia greacera un gurmand adesea ridiculizat. n era cretin, mncarea a fost deseori asociat culcomiaidesfrnarea.n cultura modern occidental, greutatea excesiv este adesea considerat neatrgtoare, obezitatea fiind n mod frecvent asociat cu diverse stereotipuri negative. Persoanele obeze de toate vrstele pot fi stigmatizate social i pot fi inta hruirii sau evitrii de ctre semenii lor. Obezitatea a redevenit un motiv de discriminare. n societatea occidental, percepia public fa de greutatea corporal sntoas este diferit de percepia privind greutatea ideal ambele s-au schimbat de la nceputul secolului al XX-lea. Greutatea considerat ideal a sczut de la nceputul anilor 1920. Aceast modificare a percepiei este ilustrat prin faptul c nlimea medie a concurentelor la concursul Miss America a crescut cu 2%, n timp ce greutatea medie a acestora a sczut cu 12%. Pe de alt parte, concepiile oamenilor privind greutatea sntoas s-au schimbat n direcia opus. n Marea Britanie, greutatea la care oamenii se considerau supraponderali era semnificativ mai ridicat n 2007 fa de 1999.[166]Se consider c aceste schimbri se datoreaz creterii adipozitii, ceea ce duce la creterea acceptrii grsimii corporale suplimentare ca fiind normal.[Obezitatea continu s fie privit ca un semn al bunstrii i bogiei n numeroase regiuni aleAfricii. Acest fapt a devenit frecvent ndeosebi de la apariia epidemiei cauzate de virusulHIV.

http://ro.wikipedia.org/wiki/ObezitateObezitateaeste oafeciune medicalde nutriie i metabolism (schimb de materii) n caregrsimea corporalse acumuleaz n exces, astfel nct poate avea un efect advers, negativ asupra sntii, ducnd la osperan de viaredus i/sau probleme de sntate.Oamenii sunt considerai obezi atunci cndindicele de mas corporal(IMC), o mrime obinut prin mprirea greutii unei persoane, exprimat nkilograme, la ptratul nlimii acelei persoane, exprimat nmetri, este mai mare de 30kg/m2. Obezitateaeste cea mai frecventa boala metabolica si se asociaza adesea cu boli cronice severe cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul zaharat, apneea de somn etc. Ea este caracterizata printr-un exces de tesut adipos. In mod normal organismul barbatilor contine un procent de 15 - 20 % de tesut adipos, iar organismul femeilor un procent de 25 - 30 % de tesut adipos. Obezitatea este una dintre principalelecauze de deces ce pot fi prevenitela nivel mondial, cu orspndiredin ce n ce mai mare la aduli icopii, iar autoritile o consider ca fiind una dintre cele mai grave probleme desntate publicdin secolul al XXI-lea.[10]n mare parte din lumea modern, obezitatea estestigmatizat(n special nOccident), cu toate c a fost perceput drept un simbol al bogiei i fertilitii de-a lungul istoriei, acest lucru fiind nc valabil n anumite zone din lume.[2][11]

http://ro.wikipedia.org/wiki/Obezitatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Obezitate

Organizatia mondiala a sanatatii a definit si clasificat grade de obezitate, pe bazaIMC - indicele de masa corporala, calculat prin raportul greutate/inaltime2, astfel :gradul 1 de obezitate cu indicele de masa corporala cuprins intre 30 - 34,9 kg/m2gradul 2 de obezitate cu indicele de masa corporala cuprins intre 35 - 39,9 kg/m2gradul 3 de obezitate cu indicele de masa corporala egal sau peste 40 kg/m2

Pacientii cu indicele de masa corporala (IMC) cuprins intre 25 - 29,9 kg/m2au fost definiti ca supraponderali. Valori normale ale indicelui masei corporale (IMC) sunt 24 - 26 kg/m2pentru femei si 24 - 27 kg/m2pentru barbati. Un indice de masa corporala (IMC) sub 18 kg/m2prezinta diagnosticul de denutritie.Alti indicatori folositi pentru definirea stadiului de obezitate sunt grosimea pliului cutanat (la nivel subscapular, tricepsului, bicepsului, suprailiac etc.), circumferinta taliei (normal sub 80 cm la femei si sub 94 cm la barbati), raportul circumferinta talie/circumferinta soldului. Toti acesti parametrii antropometrici permit stabilirea claselor de risc clinic prin ajustarea valorilor IMC (indicele de masa corporala).

Datele statistice arata un procent de peste 50 % de persoane obeze si supraponderale in Europa. In tarile europene rata obezitatii variaza invers proportional cu nivelul socio-economic, in special in randul femeilor. In tara noastra incidenta obezitatii este de aproximativ 17 % in mediul rural si cca. 20 % in mediul urban, fiind mai frecventa la femei; la copii variaza intre 5 - 10 %.Se cunosc doua modele de baza ale distributiei tesutului adipos la indivizii obezi:obezitate abdominala (androida, centrala) cu cele doua componente, viscerala si subcutanataobezitate gluteofemurala (ginoida)Stabilirea tipului de obezitate a pacientului are o importanta clinica majora.

Obezitatea centrala este un factor determinant puternic al insulinorezistentei si se asociaza cu un risc crescut dediabet zaharat,dislipidemie,ateroscleroza, hipertensiune si cancer. S-a identificat statistic o asociere intre cresterea adipozitatii centrale si unii factori de mediu ca sedentarismul, nivelul socio-economic scazut si stresul psihic asociat, nivelul scazut de educatie. Initierea fumatului este urmata de dezvoltarea obezitatii centrale, proces reversibil dupa renuntarea la fumat.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Obezitate

Prevalenta obezitatii este crescuta suplimentar in anumite grupuri etnice datorita obiceiurilor alimentare (preparate alimentare cu continut crescut caloric si scazut vitaminic) si particularitatilor climaterice (sezonul rece prelungit cu reducerea ofertei de fructe si legume). Urbanizarea, obligatoriu insotita de industrializare, este trasatura definitorie a unei societati predispuse la obezitate. In societatea moderna, excesul ponderal are o prevalenta ingrijoratoare. Cauzele obezitatii includ stresul cotidian, lipsa educatiei, alimentatia hipercalorica tip fast-food, consumul crescut de alcool. Mai importanta decat toate acestea pare insa scaderea gradului de activitate fizica.Unele tulburari psihologice primare ca :anxietatea,depresia, tulburarile de personalitate, pot constitui factori etiopatogenici ai obezitatii prin inducerea de tulburari de comportament alimentar. Cele mai frecvente astfel de tulburari sunt : gustari interprandiale cu un bogat continut caloric, ingestie crescuta si frecventa de dulciuri, aport alimentar crescut dupa ora 19, episoade de foame exagerata ce conduc la ingestie alimentara crescuta intr-o perioada scurta de timp, bulimia, hiperfagia, consum crescut de alcool, care prin aportul caloric si stimularea apetitului, actioneaza ca factor favorizant al obezitatii.

Sedentarismul, acest factor cauzator de obezitate, poate fi :

habitual (indus de lipsa unei culturi sportive si de progresul tehnologic)fortat (datorat unor accidente, handicapuri fizice, imobilizare postoperatorie etc.)In mod normal, apare o crestere in greutate la femeile aflate in perioda de sarcina, lactatie sau menopauza. Unele boli pot accelera castigul ponderal si conduc la dificultati in tratamentul obezitatii (hipotiroidismul, sindromul Cushing, sindromul ovarului polichistic etc.).O serie de medicamente pot modifica balanta energetica favorizand castigul ponderal, fara sa determine un surplus ponderal important (cu exceptia corticoizilor) : blocanti adrenergici, steroizi (estrogeni, glucocorticoizi etc.), unele contraceptive steroidiene, antidepresive triciclice, antiepileptice, antipsihotice, antagonisti serotonergici, insulina si sulfonilureicele administrate impropriu.Starea de obezitate este rezultatul unui dezechilibru intre energia de aport (valoarea calorica a alimentelor ingerate) si cheltuielile energetice (energia consumata in activitatea fizica si metabolismul bazal, termogeneza, prelucrarea alimentelor ingerate).Cheltuiala energetica de repaus este data de metabolismul bazal, efectul termic al alimentelor (actiunea dinamica specifica a acestora), procesul de crestere si termogeneza de adaptare la cald si frig.Metabolismul bazal reprezinta energia necesara mentinerii functiilor vitale si homeostaziei in conditii de repaus absolut : activitate nervoasa, cardiaca, respiratorie, musculara, osmotica, sinteza compusilor organici. El reprezinta 60 - 75 % din cheltuiala energetica zilnica. Valoarea metabolismului bazal la adultul normal este de circa 1 kcal/kg/ora, adica 1680 kcal pe zi pentru o greutate de 70 kg. O scadere minima in timp a metabolismului bazal poate determina pe termen lung un castig ponderal apreciabil. Odata cu inaintarea in varsta rata metabolismului bazal scade cu 2 - 3 % la fiecare decada, iar necesarul caloric pentru procesul de crestere este redus la 1 % din cheltuiala energetica zilnica; ambele dezechilibre favorizeaza excesul ponderal in conditiile pastrarii aceluiasi aport caloric.Actiunea dinamica specifica a alimentelor reprezinta cantitatea de energie necesara digestiei si absorbtiei alimentelor, precum si pentru activarea sistemului vegetativ in perioada actului alimentar. Reprezinta 10 % din consumul energetic zilnic. Termogeneza de adaptare este energia necesara mentinerii constante a temperaturii corpului si este dependenta de arderile desfasurate la nivelul tesutului adipos brun.Complicatiile starii de obezitate sunt multiple, fiind afectate in diferite grade aproape toate sistemele si aparatele organismului. Complicatiile cardiovasculare sunt : hipertensiunea arteriala,cardiopatia ischemica, insuficienta cardiaca, moartea subita, accidentele vasculare cerebrale, insuficienta venoasa cronica. Complicatiile osteo-articulare sunt : gonartroza, coxartroza si sindromul trofostatic din post-menopauza. Studiile clinice au furnizat dovezi cu privire la rolul direct al obezitatii in patogenia diabetului zaharat.O scadere ponderala de 0,5 - 10 kg la pacientul obez se insoteste de numeroase beneficii :scade cu 20 % mortalitatea totala, scade cu 37 % mortalitatea prin cancer, scade cu 44 % decesul prin diabet zaharat, scade cu 9 % decesul prin boli cardiovascularescade riscul de aparitie a diabetului zaharat cu peste 50 %, reduce glicemia bazala cu 30 - 50 %, scade cu 15 % hemoglobina glicozilatascade cu 10mmHg componenta sistolica a tensiunii arteriale si cu 20 mmHg componenta sa diastolicascade cu 10% colesterolul total, scade cu 10 - 15 % LDLcolesterolul, scade cu 20 - 40 % trigliceridele plasmatice, creste cu 10- 15 % HDLcolesterolulse amelioreaza simptomele din afectiuni respiratorii, osteoarticulare, boli cardiovascularese reduc complicatiile ginecologice, obstetricale si urologicecreste calitatea vietii pacientului, cu imbunatatirea statutului social

Situatiile care contraindica scaderea ponderala sunt :

sarcina si perioada de lactatietuberculoza activa, hepatita cronica activa, ulcerul gastroduodenal in puseu dureros, nefropatiile cronice, colestaza, sindromul de malabsorbtie, gutaanorexia nervoasa, depresiagreutatea ciclica, intalnita la indivizii cu oscilatii mari ale greutatii corporale la care tinta terapeutica este mentinerea unei greutati stabileObtinerea greutatii dorite presupune o dieta hipocalorica, corectia tulburarilor de comportament alimentar, exercitiu fizic, farmacoterapie, interventii chirurgicale etc.

Tipul de dieta trebuie sa fie ales in functie de aderenta pacientului, patologia asociata si obiectivele terapeutice. Principiile generale ale unei diete hipocalorice constau in : limitarea consumului alimentar in afara meselor, evitarea alimentelor cu densitate calorica mare, mese mici si fractionate, stoparea fumatului si un consum scazut de alcool. In general, se recomanda o dieta cu deficit de 500 kcal/zi fata de aportul alimentar anterior, estimandu-se o scadere ponderala cu 5 - 10 % din greutatea initiala intr-o perioada de 3 luni. Structura dietei va consta in 55 - 60 % glucide, 25 - 30 % lipide si 12 - 17 % proteine. Se va interzice consumul de alcool. Aportul de fibre alimentare va fi de cca 30 gr. si de sare sub 6 gr. (adaptat la valorile tensionale).Activitatea fizica este un element terapeutic de prima importanta care trebuie, totusi, individualizat si adaptat la patologia asociata. Efortul fizic potenteaza scaderea in greutate indusa de dieta hipocalorica, reduce insulinorezistenta si diminua masa adipoasa intraabdominala. S-a observat ca activitatea fizica limiteaza reducerea masei musculare indusa de unele diete hipocalorice. Numeroase studii au aratat ca activitatea fizica reduce simptomatologia si riscurile tuturor comorbiditatilor. In general, se recomanda efectuarea de exercitii fizice de minim 3 ori pe saptamana, cu o durata de 30 - 60 minute si o intensitate de 50 - 70 % din capacitatea individuala de efort.Farmacoterapia este necesara pacientilor la care in pofida terapiei nefarmacologice nu s-a reusit obtinerea greutatii corporale stabilite.Substantele antiobezitate pot fi prescrise numai de medicul specialist.

Metodele chirurgicale de tratament al obezitatii sunt luate in considerare in urmatoarele situatii extreme :

indicele de masa corporala (IMC) este peste 40 kg/m2indicele de masa corporala (IMC) este peste 35 kg/m2in prezenta complicatiilor medicale ale obezitatiiinsuccesul metodelor de scadere sau mentinere a greutatii aplicate timp de un anexistenta unor complicatii medicale (apnee obstructiva de somn, esofagita de reflux severa, artrita invalidanta) ce necesita o scadere rapida in greutate.

Obezitatea la copii

Cand vorbim despreobezitatea la copii, consider ca exista vinovati in cazul cand nu sunt cauze medicale. Acestia sunt parintii. Da, ei sunt exemplul cel mai apropiat de copil si ei sunt si autorii construirii regimului igieno - dietetic al acestuia. Inca din primul an de viata mama poate jongla cu alimentatia, in asa fel incat sa aiba un copilas care atunci cand implineste varsta de un an, sa nu depaseasca greutatea pe care ar trebui sa o aiba. Nu trebuie sa il hranim cu fainoase in exces, trebuie sa urmarim sfaturile medicului pediatru pentru a respecta cantitatile si calitatea alimentelor. Si chiar daca nu pare,gimnasticapasiva din primul an de viata , este foarte importanta. Ea se poate face atunci cand il schimbam, inainte de masa, oricand il pridem in perioada de veghe si bine dispus.Apoi, cand copilul va creste, va trebui sa fim un exemplu pentru el. Noi vom fi cei pe care copilul ii va copia. Daca noi vom aplica un regim de viata echilibrat, acesta va fi copiat de cel mic. Trebuie sa respectam mesele iar ele sa cuprinda alimente necesare organismului dar care nu ingrasa. Trebuie sa le ocolim, sa nu avem in frigider hrana bogata incalorii, sa nu avem dulciuri concentrate. In schimb, copilul ar trebui sa vadafructesilegumein casa, sa inteleaga importanta lor, si chiar daca sunt mici si nu pare, inteleg multe din sfaturile noastre. Si daca le compunem mici povesti legate de fructe si legume, daca inventam povesti cu grasuti care sunt certati cu acestea dar sunt buni prieteni cu hamburgerii, dar in schimb sunt tinta glumelor colegilor referitoare la greutatea lor, ei vor intelege avantajelealimentatiei sanatoase. Si ce este mai placut decat sa ne bucuram atunci cand copilul nostru face sport, cand are rezultate in competitii, cand nu este atras numai de jocurile pe calculator sau de hrana din frigider?Cateva sfaturi pentru adultii care se ocupa de ingrijirea copiilor lorDin alimentatia zilnica, nu trebuie sa lipseasca lactatele sau derivate de lapte. Acestea aduccalciulsivitamina Datat de necesare cresterii. Fructele si legumele sunt si ele folositoare si pot fi consummate in cantitati generoase la varsta copilariei, atat ca atare cat si sub forma de sucuri ele crescand rezistenta organismului impotriva infectiilor.Proteinele dincarnear trebui cosumate zilnic iaroulde doua , trei ori pe saptamana. Acestea au rol in cresterea armonioasa a micutului organism. Grasimile in cantitati moderate, au rol antiviral, deci esential in lupta impotriva bolilor.Orarul meselor trebuie respectat, nu se mananca in fata calculatorului sau televizorului dar nici in timp ce citim. Atmosfera va fi linistita, un mediu de familie adecvat contribuie la o buna digestie. Alimentele vor fi mestecate de cca 20 de ori, iar masa se va intinde pe minimum 20 de minute. Nu invatati copiii sa manance in picioare, in graba, acest lucru nu ne permite sa stim exact cat am mancat. Cand se ia masa, trebuie sa se constientizeze acest lucru, mintea va fi indreptata catre aceasta indeletnicire pentru a nu manca in nestire, fara noima.Parintii vor pune la dispozitia copilului o varietate de alimente sanatoase, sa aiba senzatia ca el alege, sa nu ii cream restrictii dar in acelasi timp sa aiba la dispozitie numai ce este sanatos.

Daca explicam copilului caexercitiile fiziceau numai beneficii, daca il sfatuim sa mearga la scoala pe jos si ii si explicam de ce, daca il indemnam sa faca sporturi din cele mai diverse, va creste in acest spirit si va avea numai de castigat. Nu trebuie sa omitem importanta expunerii la soare in orele premise, acest lucru ducand la depunerea calciului in oase.De o importanta covarsitoare pentru viitorul copilului nostru, este alimentatia pe care el o va consuma la scoala. Parintele va hotara daca va avea un viitor adultsupraponderalsau nu. Daca pentru gustarea de la scoala ii va da bani caci sigur este mult mai simplu pentru el, atunci copilul va decide pentru fast fooduri sau snackuri care sunt gustoase dar nocive. Daca parintele va pierde cateva minute pregatind un sandvis in care va adauga si salata sau alte legume de sezon dar si carne pregatita in casa( piept de curcan, de pui) sauton, sunca slaba care se gasesc in comert, sigur ca acest lucru va duce la un adult sanatos.Trebuie sa ii gasiti copilului dumneavoastra alte tentatii decat cele alimentare, sa ii explicati ca trebuie sa manance ca sa traiasca si nu sa traiasca ca sa manance. De cele mai multe ori, parintii poarta intreaga responsabilitate a sanatatii copiilor lor. Ei depind de noi si nu invers.

http://www.ghidcabinet.ro/2011/03/circa-10-dintre-copii-romani-sufera-de-obezitate/http://www.ghidcabinet.ro/2011/03/circa-10-dintre-copii-romani-sufera-de-obezitate/

Problemele de sanatate asociate cu obezitatea

Printre problemele de sanatate cu care se pot confrunta copiii obezi se numara: diabet cardiopatie pancreatita probleme ale ficatului probleme ortopedice (legate de structura labei piciorului) probleme respiratorii cum ar fi obturarea cailor respiratorii superioare si restringerea peretelui dinspre exterior al toracelui, ceea ce conduce la apnee in timpul somnului reflux esofagian, calculi biliari si alte disfunctii ale stomacului disfunctii in alimentatie, cum ar fi bulimia.

Excesul de greutate acumulat in jurul taliei la copiii si adolescentii obezi poate de asemenea mari riscul aparitiei unor probleme cardiovasculare si a hipertensiunii, toleranta anormala a glucozei (ce conduce la diabet) si colesterolul.

Copiii si adolescentii obezi au o incredere in sine scazuta

Consecintele imediate ale supraponderabilitatii in timpul copilariei si adolescentei sint de natura psiho-sociala. Copiii obezi nu au incredere in sine si sint nemultumiti in ceea ce priveste aspectul lor fizic.

De asemenea sint mai predispusi: sa aiba rezultate slabe la invatatura; sa aiba perspective mai reduse in gasirea unui loc de munca; sa fie izolati social.

Cercetarile au aratat ca acei copii ce sufera de obezitate considera ca aceasta boala este un handicap fizic mai mare decit pierderea unui picior.Excesul de calorii si activitatea fizica redusa conduc la obezitate.

Obezitatea este de obicei cauzata de:

Consumul de alimente in exces majoritatea persoanelor care sufera de aceasta boala recunosc ca maninca exagerat de mult. De asemenea, alimentele consumate tind sa aiba un continut mare de grasimi. Cea mai mare parte dintre aceste grasimi este mai degraba stocata in organism decit transformata in energie. Totusi, cresterea in greutate are loc atunci cind energia in exces provine din consumul de grasimi, proteine sau carbohidrati. Conform statisticilor, in majoritatea tarilor vestice s-a constatat ca majoritatea copiilor consuma in exces alimente cu un continut energetic ridicat, bogate in grasimi saturate si zaharuri. Consumul exagerat de astfel de alimente in mod regulat poate duce la cresterea in greutate daca nivelul de activitate fizica nu reuseste sa compenseze acest lucru.-Mesele copioase unele persoane supraponderale maninca normal si sanatos in majoritatea timpului, dar din cind in cind iau si mese copioase. Aceasta inseamna ca ei consuma foarte multa mincare intr-un timp foarte scurt.-Activitatea fizica redusa in ultima vreme, copiii sint din ce in ce mai putin activi. Lipsa lor de activitate fizica poate fi datorata orelor intregi petrecute in fata televizorului, a calculatorului, precum si altor activitati sedentare datorate tehnologiei moderne. Copiii care isi petrec mai mult de zece ore pe saptamina in fata televizorului sint mai predispusi sa devina supraponderali. De asemenea, copiii care dispun de propriul televizor in camera risca sa devina supraponderali mai mult decit cei care nu dispun de aceasta facilitate. Statisticile au aratat ca majoritatea copiilor in virsta de 7 ani sau mai mari sint sedentari si ca fetele sint chiar mai putin active decit baietii.Unii factori sociali, precum un venit prea scazut al familiei sau un nivel de educatie scazut, au fost de asemenea asociati cu obezitatea. Oamenii care sufera de stres sint mai predispusi consumului exagerat de alimente.

http://www.utilecopii.ro/articole/bolile-copilului/obezitatea-infantila/10193/

Echilibrul energetic i starea de nutriie

Pentru a putea funciona normal, organismul uman necesit un aport constant de energie, aport care se realizeaz prin intermediul principiilor alimentare. Fiind vorba de un organism homeoterm, adic lipsit de capacitatea de depozitare a cldurii i de posibilitatea de transformare a altei forme de energie exterioar, sursa unic i indispensabil a supravieuirii omului rmne energia obinut prin desfacerea legturilor chimice din structura alimentelor. Starea de sntate a fiecrui individ, evaluat adesea prin ceea ce se numeste un status nutriional optim deriv din echilibrul obinut ntre necesarul i aportul nutriional. Existena unui stri de nutriie optime promoveaz creterea i dezvoltarea organismului, menine starea de sntate, permite desfurarea activitii zilnice i particip la protecia organismului fa de diverse agresiuni sau boli. n determinarea statusului nutriional, un rol aparte l deine balana energetic a organismului ce st la baza stabilitii ponderale i a echilibrului mediului intern. Pe un talger al balanei sunt aporturile energetice (reprezentate aa cum am artat de alimente) iar pe cellalt consumurile energetice pentru meninerea funciilor organismului, termoreglare si activitate fizic n cazul organismului uman, aportul energetic este discontinuu i variabil, n timp ce consumul energetic este permanent. Este necesar existena unor depozite energetice care s asigure organismului uman combustibilul n perioadele dintre prnzuri. Se poate vorbi astfel de dou etape distincte, perioada alimentar i cea de post, n cadrul crora cile metabolice activate sunt diferite, ducnd fie la stocare de energie sub form de glicogen i trigliceride, fie la consumul din depozitele glucidice i lipidice, uneori chiar proteice.

Depozitele energetice ale unui brbat adult de 70 kg

esut

Sursa energeticGrameKcal

esut adipos

trigliceride13000120000

Ficat

glicogen

trigliceride100

50400

450

Muchi

glicogen

trigliceride500

3002000

2700

Sngeglucoz

trigliceride

acizi grai liberi15

4

0,5

60

35

5

Mrimea depozitelor energetice este impresionant la oameni; astfel, n cazul unei persoane slabe esutul adipos depoziteaz energia necesar pentru aproximativ 2-3 luni, pe cnd n cazul unei persoane obeze depozitele energetice pot ajunge i pentru 1 an. Atunci cnd un organism este n echilibru energetic, aceste depozite rmn nemodificate, deci persoana i mentine greutatea corporal. Energia necesar pe termen scurt (ex. ntre mese) este asigurat prin utilizarea rezervelor de glicogen i unele lipide. Rezerva de glicogen de la nivel hepatic i muscular este rapid epuizat dac nu exist aport alimentar zilnic. n cursul posturilor prelungite sau al perioadelor de restricie, are loc i degradarea proteinelor i utilizarea acestora ca substrat energetic alturi de lipide, fenomen neeconomic pentru organism deoarece proteinele au un important rol structural i, de aceea, nu pot fi utilizate n exces fr a afecta supravieuirea.Balana energetic la indivizii umani este reglat n primul rnd prin modularea aportului energetic. Aportul alimentar insuficient determin scdere ponderal, n timp ce aportul excesiv duce la cretere n greutate. Depozitele energetice ale organismului sunt ns determinate de balana existent ntre aportul de alimente i consumul de energie. O persoan activ care depune activitate fizic important va consuma o cantitate mai mare de energie dect o persoana sedentar.Importana modificrilor ce au loc la nivelul depozitelor energetice ale organismului, modificri survenite n urma dezechilibrului dintre aportul i consumul energetic, depinde de durata acestui dezechilibru. Necesarul energetic zilnic la majoritatea indivizilor se afl n intervalul 15003000 kcal; datorit existenei depozitelor energetice ale organismului. Dezechilibrul acestei balane energetice pe timp scurt (aa cum apare ntre mese sau de la o zi la alta) nu determin modificri semnificative n ceea ce privete energia total a organismului, deci nu modific greutatea corporal. Dezechilibrele ce apar i se menin pe o perioad de cteva zile, sptmni sau luni pot duce la modificri substaniale ale energiei totale i, deci, la modificri corespunztoare ale greutii corporale dar i la tulburri metabolice.n cadrul evalurii balanei energetice a organismului uman se iau n considerare att aportul ct i consumul de energie. n perioada de stabilitate ponderal, aporturile energetice sunt echivalente cu cheltuielile i atunci se poate evalua numai una din componente.

Indici antropometrici

Msurtorile antropometrice se numr printre cele mai vechi metode de apreciere a strii nutriionale. S-a folosit greutatea corporal, nlimea, diverse pliuri cutanate i circumferine, precum i alte dimensiuni lineare pentru a caracteriza masa gras i statusul nutriional ale unei persoane i a stabili relaia ntre greutate i cea mai mic mortalitate. n consecin, s-au elaborat tabele, care corespund mediei greutii populaiei cu cea mai mare speran de via i care sunt folosite ca reper de normalitate (greutatea ideal).

nlimea

Msurarea nlimii este necesar n estimarea greutii corporale ideale, n calcularea indicelui de mas corporal (IMC) sau a compoziiei corporale i necesarului energetic. nlimea ar trebui s fie msurat cel mai corect cu ajutorul unui stadiometru.

Greutatea

Msurarea greutii corporale este cea mai simpl i la ndemn metod de evaluare a statusului nutriional. O greutate anormal de redus poate fi considerat ca un semn de denutriie. n caz contrar, o greutate excesiv poate reprezenta un semn caracteristic al obezitii. Scderea n greutate n cazul unei boli sau post prelungit, ca marker al malnutriiei protein-calorice, se asociaz cu risc crescut de morbi-mortalitate Ctigul temporar n greutate adesea dezvluie existena unei afeciuni, al unei modificri psihosociale sau a stilului de via, sau poate fi asociat cu iniierea unei terapii sau abandonarea alteia. Interpretarea valorii greutii corporale trebuie s in cont de nlimea i vrsta persoanei respective, mai ales la copil. Prima informaie care se culege este greutatea actual prin cntrire. Cunoaterea greutii permite a se calcula procentajul de variaie a greutii n plus sau n minus fa de greutatea lui anterioar sau fa de un reper de normalitate (tabele).

http://www.utilecopii.ro/articole/bolile-copilului/obezitatea-infantila/10193/

Cauzele obezitatii in general:

Exista mai multe cauze care pot face ca o persoana sa fie obeza:

factori metabolici - unmetabolism incetinit, datorita fie uneihipotiroidii, fie unuistil de viata sedentar; factori genetici -influenta genelor este mediata de efectul lor asupra celulelor adipoase si a ratei metabolice;astfel, corpurile unor persoane tind sa transforme o proportie mai mare de calorii in depozite de grasime, in timp ce in cazul altora, corpul arde acesta cantitate de calorii suplimentare in diferite procese metabolice, indiferent de cat de mult mananca; stilul de viata -pierderea somnului de noapte; sexul -femeile sunt mai predispuse la obezitatedatorita hormonilor specifici: estrogeni, progesteron; varsta -metabolismul incetineste pe masura ce trec anii; factori etnici si culturali; statusul socioeconomic -dieta de slaba calitate, fara fructe si legume; obiceiuri alimentare -preferinta mancarurilor de tip fast-food; renuntarea la fumat -ATENTIE! Se recomanda gestionarea inteleapta a perioadei desevrajdatorata lipsei nicotinei; sarcina si menopauza -poftele aparute consecutiv fluxului hormonal si nevoilor organsimului; factori psihologici -depresiadetermina consumul de ciocolata sau dulciuri in cantitati ridicateintrucat stimuleaza serotonina, hormonul fericirii; hipotiroidia -scade capacitatea organismului de a folosi energia din alimentatie, aceasta fiind transformata in depozite de grasime; lipsa exercitiilor fizice; sindromul Cushing - prezenta in organism aexcesului de cortizol,hormon care determina acumularea tesutului adipos; cancer pancreatic- determina osenzatie permanenta de foame, asociata cu semnele tipice hipoglicemiei; sindromul ovarelor polichistice -excesul de testosteron determina acumularea tesutului adipos in jumatatea superioara a corpului; consumul de medicamente:contraceptive orale, fenotiazine, valproat de sodiu, carbamazepina, antidepresivele triciclice, litiul, glucocorticosteroizi, acetat megestrol, thiazolidine diones, sulfoniluree, insulina, antagonistii adrenergici, antagonistii serotoninici; tulburarile de alimentatie:bulimia nervoasa, tulburarile de alimentatie prin excesul alimentar nocturn.

Tratamentul obezitatii

Metodele de scadere ponderala sunt:

dieta;exercitiul fizic; terapia comportamentala: modificarea regimului de viata, inclusiv a comportamentului alimentar; terapia medicamentoasa; tratamentul chirurgical.

Un studiu a aratat ca95% dintre pacientii care tin cura de slabire prin dieta, isi recastiga kilogramele pierdute daca nu includ in programul lor si exercitii fizice.Oschimbare permanenta a obiceiurilordecat o dieta pe termen scurt este solutia ideala, pentru ca problema pe care o ai este una permanenta.Cere sfatul unui medic pentru determinarea corecta a nivelului tinta pentru aportul de calorii si incearca sa nu-l depasesti.Odieta saraca in grasimi, dulciuri si bogata in fibre,te va ajuta sa iti atingi telul. Adauga unprogram saptamanal regulat de gimnastica, cum ar fi 30 de minute de mers pe jos dupa masa de pranz.

Medicul poate adauga dietei unmedicament care taie pofta de mancare:

Efedrinaafecteaza metabolismul prin stimularea sistemului nervos; fenifluraminainhiba absorbtia de calorii si stimuleaza aparitia unei senzatii de satietate; fluoxetina,un antidepresiv care inhiba apetitul.In cazuri rare, doctorul poate sugera ointerventie chirurgicala de micsorare a stomacului. Alte metode chirurgicale sunt:lipoaspiratia- aspirarea grasimii cu ajutorul unui aspirator special, realizata de catre doctorul chirurg plastician.Atunci cand banuiesti ca ai o atitudine anormala fata de mancare, este bine sa consulti un nutritionist profesionist, un fizioterapeut si un psiholog.Terapiile alternativesunt eficiente cand sunt folosite impreuna cu un program de exercitii fizice si dieta deja initiat: presopunctura; planta chinezeascaefedracreste rata metabolismului in tesutul adipos; papadiaintensifica metabolismul.

Bibliografie

1 . http://www.bioterapi.ro/alimentatie/index_alimentatie.html2. http://www.bioterapi.ro/alimentatie/index_alimentatie_compozitia_alimentelor.html3. http://www.cdt-babes.ro/articole/obezitatea.php 4.http://www.ms.ro/documente/1%20echilibru%20energetic%20si%20stare%20nutritie_83196026pdf 5. http://ro.wikipedia.org/wiki/Obezitate 6.http://www.divahair.ro/sanatate/nutritie_si_boli_metabolice/obezitatea_-_simptome,_diagnostic_si_tratament 7.http://www.csid.ro/diet-sport/dieta-si-nutritie/obezitate-incotro-despre-slabire-cu-si-fara-chirurgie-12930174/ 8.http://www.sfatulmedicului.ro/Obezitatea-la-copii/obezitatea-la-copii-si-sportul_8008 9.http://www.mamica.ro/obezitatea-la-copii/ 10. http://www.utilecopii.ro/articole/bolile-copilului/obezitatea-infantila/10193/ 11. Adams JP, Murphy PG (1 iulie 2000). Obesity in anaesthesia and intensive care.Br J Anaesth85(1): 91108.12. Barness LA, Opitz JM, Gilbert-Barness E (1 decembrie 2007). Obesity: genetic, molecular, and environmental aspects.Am. J. Med. Genet. A143A(24): 301634.13.Haslam DW, James WP (2005). Obesity.Lancet366(9492): 1197209.