ІМѴПШ ІІІІШ P R O P R I E T A R

SOC A N bdquoUNIVERSUL BUCUREŞTI BRBZOIANU s - aj DIRBCT04 s l AD-TOR DELEGAT STELIAN POPBSCt) loteria laquoab N o 163 Trib Ilfov

Gacircnduri naive despre legenda lui Făt-Frumos

de OVIDIU PAPADIMA

Ciudat d e grele sunt adesea lucrurile aparent facile Ţi s e pare foarte uşor să icircnşiri cacircteva gacircnduri noui despre Făt-Frumos bullTot ce ştim despre el este atacirct de adacircnc icirc n noi mdash din vremea prishymelor straturi de suflet a copilăriei mdash icircncacirct ni se pare că din a-ceastauml zonă fertilă pot germina oricacircnd răsaduri icircnfloritoare

Dar se iveşte icircndată o icircntrebare care complică mult Care sunt acei bdquonoi ştim bdquonoi am auzit despre Făt-Frumos şi icircntacircmshyplările lui Suntem noi Romacircnii Este legenda lui Făt-Frumos a noastră icircntradevăr Sau cel puţin am ajuns so s imţim ca a noastră cum simţim legenda Mioriţei a Luceafărului şi chiar a Macircnăsttiiriii A r g e ş u l raquo mdashbull cu toată legătura ei adacircncă cu folclorul sud-estului european legătură care acum se cunoaşte amănunţit

Ei bine mdash uneia din cele mai răspacircndite variante ale legenshydei la noi aceea pe care Ion Creangă a icircncercat so cristalizeze artistic icirc n basmul Făt-Firuimos F M Iepei Jean Boutiegravere comenshytatorul erudit al genialului Humuleştean icirci găseşte folosind cershycetările de folclor clasice icircn materie din străinătate poveşti aseshymenea nu numai icircn toată Europa dar şi icircn Asia icircn Orientul deshypărtat şi chiar icircn America Şi nu e vorba de asemănări ci de poshyveşti aproape identice la toate popoarele lumii

In substanţa ei simplă această poveste ar suna cam astfel pretutindeni

E vorba icircn ea de un flăcău excepţional de voinic şi de frushymos Un fel de simbol al tinereţii biruitoare Ca să-i icircnsemne va shyloarea icircnaltă ş i deosebită delagrave icircnceput mdash foarte multe dintre poshyveşti icirci atribue o naştere neobicinuită dacă nu chiar miraculoasa

Cacircnd accentul cade pe forţa lui atunci Făt-Frumos va fi născut de lumea animală v a fi la noi Făt-Frumos Fiul Iepei ca la Creangă Fiuţul Oii ca la Pop Reteganul Fiul Vacii fermeshycate ca icirc n altă variantă ardeleană La Francezi va fi fiul lui Moş Martin şi se va numi Jean de lOurs In Orient va fi ca şi la noi fiu de animale domestice

Sau cel puţin icircşi va trage forţa neicircnchipuită dintro anormal de lungă alăptare la sacircnul maică-si t imp de 3 7 sau chiar 21 de ani

Dacă accentul se pune pe virtuţile lui sufleteşti naşterea Iui va fi icircn icircmprejurări d e minune dintro boabă de piper ca la Chipăruş Patru din mirosirea uiaei flori minunate sau mdash c a icircn acea atacirct de spiritualizată imagine pe care i -o dă Eminescu mdash dintro lacrimă a Maicii Domnului pe care o soarbe de pe icoană icircmpărăteasa icircndurerată că nare copii

Ajuns mare Făt-Frumos trebue să cucerească viaţa nu so primească aşa ca pe-o pomană

El trebuie să-ş i scape tată mdash sau mal adesea pe fratele de cruce mdash din primejdii şi de duşmani de moarte Şi trebuie să-şi găsească prin grele icircncercări iubita Şi soţia lui de totdeauna Şl oricacirct de grele vor fi aceste icircncercări mdash putacircndu-i aduce chJar moartea vremelnică mdash el va răzbate prin toate şi va ajunge la ţintă rămacircnacircnd apoi icircntro fericire veşnică

Dacircndu-ne seamă de fiinţa adacircncă şi universală a lui Făt-Frumos şi a poveştii sale mdash multe lucruri icircncep să se lămurească Povestea biruinţelor şi a fericirii finale a Ini Făt-Frumos e icircntacirci de toate menită să aducă icircn sufletele simple şi chinuite de viaţă străvechea licoare icircntăritoare a credinţei icircn biruinţa eternă a Ы-neluuuml

De altfel acesta e şi rostul poveştii icircn general Povestea a-colo unde icircntradevăr trăieşte adică icircn ungherele patriarhale delagrave ţară nu e literatură Nu e adică ceva făcut de oameni care scriu pentru oameni care citesc Rostul ei vechi e mul t mai adacircnc Şi mult mai legat de viaţă mdash aşa cum sunt legate mai toate forshymele de artă populară spre deosebire de cele ale artei culte moderne

De rostul acesta mi -am dat icircntacirci seama cacircnd am auzit o poshyveste despre poveste

Era vorba anume icircn ea de un om care nu găzduia pe nimeni pacircnă nu-şi plătea masul printro poveste icircntro seară de iarnă au venit la el 3 drumeţi După cină gazda Ie-a cerut povestea făgă- iu i tă Cacircnd a venit racircndul celui de-al treilea na vrut să povesshytească sub cuvacircnt că nu ştie niciuna Macircnios gazda l -a dat afară in puterea nopţii aşa pe jumătate icircmbrăcat cum era Dacircrdacircind cel gonit a icircncercat să intre icircn alte case Multe erau păzite de pare de foc icircn felurite colori cari alergau icircn jurul casei şi nu lăshysau să se apropie nimenea Unde nu erau parele de foc casele erau pline de oameni răi ş i păcate grozave Imtorcacircndu-se mai-maicirc icircngheţat a povestit ceea ce i se icircntacircmplase

Gazda l -a lămurit parele d e foc erau poveştile ce sau spus in acea seară icircn feluritele case O poveste e o faptă bună ea a-pără de rău casa icircn care ea a fost spusă

Acesta nu e numai u n adevăr de poveste c i d e viaţă săteashyscă In unele locuri sa mai păstrat obiceiul ca ascultătorii să-i mulţumească povestaşului cu un Bogdaproste spus din inimă Iar un culegător cinstit de Poveşti şi legende Alexandru Vasiliu vorshybind despre unul din cei mai vestiţi povestaşi ai locului său de baştină Moş Toader al lui Vasile Ispate caregrave a trăit peste 108 ani menţionează că moşul avea credinţa că de casa unde se spun poveşti nu se apropie niciun rău De aceea seara mdash ori de-ar fi fost cineva icircn casa lui ori d e nar fi fost nimenea să-1 asculte mdash cl tot spunea o poveste Cu o seară icircnainte de a muri mdash bolnav greu fiind mdash i-a spus feciorului său moşneag şi el de aproape 60 de ani două poveşti Eu icircnsumi am total nit icircm drumurile mele prin sate de munte un asemenea moşneag care sfi indu-se să mi-o spună ş i neavacircnd altcuiva ş i-a spus lui singur pe şoptite crezacircnd că dorm şi nu-l aud o poveste icircnainte d e culcare

Consideracircnd şi noi povestea ca o faptă bună ne dăm seama muH mai uşor de ce e aşa cum e şi de c e nu poate fi altfel Poshyvestea e o faptă bună fiindcă aduce un bob die lumină icircn viaţa noastră E c a şi cum i-ai face cuiva un dar de folos E o faptă bună fiindcă afirmă frumos şi cu tărie că binele icircnvinge pacircnă la urmă E o faptă bun fiindcă icircn miezul ei stă convingerea că fe shyricirea se poate cuceri Ea coboară minunea Pe pămacircnt sub haina de vrajă a lui A fost odată E adevărat icircn cele mai multe poshyveşti e vorba de făpturi icircnalte pe scara socială

Făt Frumos e cel mai adesea fecior de icircmpărat Dar cereetacircAd viaţa icircmpăratului din poveste icircn amănunţimile ei mdash atacirctea cacircte sunt date de poveste căci ei nu-i plac amănuntele mdash v o m consshytata cu surpriză cacirct de s implă e această viaţă icircmpăratul icircşi ţ ine straiele icircn pod icircntro ladă mdash şi chiar Făt Frumos cacircnd e mai bogat are numai 3 racircnduri de haine Chiar lacircngă casa icircmpărashytului e grajdul său Şi icircn el are de obicei numai 3 cai Arareori are 12 Bucătarul laquo unul singur mdash ş i acela e ţ igan simplu Patul Icircmpărătesei e de lemn de tei mai ales Iar cacirct despre numărul oaspeţilor Ia cele mai mari praznice nu ştiu dacă icircn poveştile noastre se dă o cifră precisă dar un basm din Occident ştiu că spune odată că icircmpărăteasa na vrut să primească un al treispreshyzecelea mdash nu fiindcă era superstiţioasă ci pentrucă navea decacirct 12 tacacircmuri

Gospodăria icircmpăraţilor din poveste nu depăşeşte deci nicăieri ana de ţăran chiabur Aceasta au icircnţeles-o şi un Eminescu cacircnd in Călin icircl icircnfăţişează pe icircmpărat ca pe un patriarhal ţăran roshymacircn şi un Ion Creangă ce icircşi pune eroii din basme să vorbească şl să se poarte aşa ca pe la Humuleşti

Basmul e astfel o strămutare din tara lui aş vrea să fie icircn ţara Iui e ш putinţă Mai mult chiar icircn ţara lui trebue s ă tfiraquo

Rostul poveştii e să icircnfăţişeze lupta icircntre rău şl bine De aceea tehnica ei nu e a picturii icircn colori ci a desenului icircn alb ş i negru mdash adică a unei clare opoziţii de valori Toţi eroii ei sunt absolut buni mdash perfecţi Toţi duşmanii lor sunt aici plini d e cusururi mdash monştri Dacă există colori icircn poveste mdash ele sunt doar icircn apashyrenţă aurul argintul arama Spun icircn anarenţă mdash fiindcă acestea mu-s vopsele ci valori şi anume o ierarhiei de valori Pădurea de aramă e icircncercarea cea mai uşoară şi icircn ea stă fata icircmpărashytului cea mai mare Pădurea de argint e mai dificilă şi icircn ea stă zmeul care icircnchide fata mijlocie In pădurea de aur stă zmeul cel mal puternic cu fata cea mai mică ş i cea mai frumoasă

A B O N A M B N T B t autorităţi d instituţii 1600 H particular 12 luai) 800 bdquo

6 luni 450 bdquo

REDACŢIA Ş l ADMINISTRAŢIA

BUCUREŞTI I Str Brezolanu 23mdashU

T E L E F O N raquo30lt Apere deacute 3 ori pe tuni PREŢUL 24 LEI

V

N U L L I I I N r 20

JOI 20 IULIE 1944 Redactor reaponsabU TRAIAN CHELAKIU

RAMURA Aş vrea sacirc pot aşterne aici povestea

unui copac slujmdu-mă nu de alte mijshyloace decacirct se slujesc ca su-şi exprishyme copacii livezii şi ai pădurii gacircndushyrile de foşnet subtil şi de racirccoare ale seninei lor existenţe Aş vrea să pot izshybuti a spune ceeace n au spus niciodashytă peniţa şi creionul şl aş vrea ca icircntre slovele păscute şi rumegate pacircnă la anulare din care se compun pacircnă la urma frazele cele mai neobişnuite să se poată strecura ceva din tremurul limbului şi al nervurii t ransparent monta te icircn aur de soare pe un pedun-cul mai sensibil decacirct seismografele ori decacirct pulsul Mi-e teamă că n au să mă mai asculte icircmpiedecatele icircncacirclcitele vorbele şi cam să mă trezesc apăsacircnd cu desperare pentru o nuanţare иѵшку-rie a unei melodii ce nu se poate auzi pedalele unui clavecin cu claviatură mută Pacircnă aici n am cacircntat şi n am căutat să-mi apropii cu deamacircnuntul decacirct modulaţiile imperceptibile ale inefabilului şi a r ta mea dacă exista vreuna sa cheltuit toată icircn descifrashyrea sensurilor şi icircndoielilor pe care spiritul şi le creează perpetuu şi le ac ceptă drept normă glorie şi supliciu

Astăzi maplec icircn faţa elocvenţei unui copac şi-i par că icircn retrageshyrea asta reverenţioasă respectul cirashycului faţă de icircnvăţător bdquoMaicirctre cest agrave vous de parler

L-am descoperit icircntr un şir de copaci

pe care-i crezusem mul t t imp identici dealungul aleei ce iese dintre brazi ca să-şi taie prin pajişte şerpuit drum pacircnă la bdquocastelul de piatră chinuită icircn formele arhitecturale cele mai groshyteşti cu care un parvenit a icircncercat a-cum vreo şaptezeci de ani să strice arshymonia unei naturi icircncăpăţacircnată să ră shymacircnă superbă icircntr o aşteptare pilduishytoare pacircnă la dărăpănarea monstruoshyzităţii edificate de lipsa omenească de bun gust L-am descoperit după ce t reshycusem de nenumăra te ori pe alee preshyocupat de cine ştie ce sau pur şi simplu torturat de cer de verde şi de soare icircntinse toate n jurul meu ca să-mi icircnshylocuiască lipsa unei făpturi a cărei preshyzenţă mi-ar fi fost şi cer şi soare şi verdeaţă alături Vroise nu ştiu cine să ne despartă şi soarele amărui al privishyrilor ei nu-şi maacutei pacirclpacircia crepusculele decacirct din amintire

Eram ca u n copac şi eu uitat de alinshytul vacircntului şi ca un plop argintiu icircnshydurerat că nici o adiere nu-i f rămacircntă frunzişul ca să-şl licăre n soare albul lunar al bănuţilor verzi pe partea de deasupra ca orice banală frunză cu rosturi economico-digestive de laborashytor chlorofilian dar ireali fosfores-

de ION FRUNZETTI

cenţi metalici pe avers acolo unde lushymina directă a razelor solare pătrunde doar prin accident cacircnd e coroana ploshypului răvăşită de dragostea vacircntoaselor neostoite şi ramurile-i freamătă spas-motic

Ştiam vag că aleea număra lateral copaci Şi copaci i-am crezut pe toţi pacircnă la revelaţia acestuia unuia unishycului

Era după o ploaie repede de munte cacircnd cerul e mai limpede şi soarele mai icircndrăgostit şi aerul aerul Cacircmpulunshygului ţi se urcă n arterele avide inshycandescent ca neonul apuselor reclame

(Urmare icircn pag Z-a)

ANDREacute L A V R I L U E R Andromeda

Pentru [plastica romacircneasshycă uluit ş i gucu icircncercată

lOiceetsiui piccoce ai a t a shyu r eopd іАлчОли a b i a iviţi Pc poundiu laquoigui aim mari i ш punli-cuii bieuiuc-eu leneş na constashytăr i şt lent ia p r e ţ u i r e per-(ur^u picuuiUiUi Pavea i w i s e -seu ^ ш і а i a c u n sanatoriu Oiauiovean la 25 Iuiiue 1Ц44) c-viueiLCcediliiviA ceeace pentru n-t emiu ia noastră a insemmat ii^u^ui vieţii scriitorului arshydere- Pavei Dan icircnregistrat in оіішса din C i u j ia Z Au-gusi 1У37 inseuand racircmţau-icirc i i e ue ia tă i-am Icircntacirclnit pe c e i doi mari şl foarte t ineri artişti (prunul nu icircmplinishyse uouăzeci şi doi de a m iar cbaiut nu apucase a depăşi vacircrsta de treizeci) nu din pricina numelor semnificashyt iv шепШе eu acel al unuia dintre A p o s t o l i i pe care ш-і aminteşte l i la calendarului prwit ia 29 Iunie mdash ttar laquoun vrerea de a le paraleliza vashyloarea sortita covacircrşitoarei dăinuiri indiferent de sublishynierile neglijate ori nu icircn contemporanele t ra ta te ş i enciclopedii

pound uimitor cum măsuracircnd intre unui şi celalalt a t acirc t a dishys tanţă nu a t a t ae vreme mdash care neeiicheiata măcar pe secuie n e prezintă un interes anemic biazat sau de duzină mdash cacirct de preocupări unelte şi forme ide exprimare icirci a-flăm icircnsinguraţi şi icircngemăshynaţi die opera lor icircnţeleaptă sobră aproape solemnă şi neira tacircnd umile ucenicii şi contrastante dibuiri icircnsă inshydicacircnd cercetătorului genul şi consistenţa lecturilor şi Imaginilor preferat parcurse şi asimilate

Am aşteptat zadarnic sishygur laolaltă cu (majoritatea confraţilor noştri din partea competenţilor o bdquoamintire un bdquoregret o menţiune cacirct de cacirct la adresa neicircntrecushytului pavei Dan căruia deshyaltfel i sa t ipărit volumul postum (1938 Ed Fumiuaţii-lor Regale bdquoUrcam Bătracircnul) şi exclusiv icircn urma i n s i s t e n shyţ e l o r n i c i c acirc n d icircndeajuns eloshygiate ale d-lui p r o f e s o r Ion Chinezu mdash ş i nimeni afară de d-na Maria Romain (Unishyversul) nu sa icircndurat să coshym e n t e z e necrologul familiei lui Pavel Hoisescu deşi delagrave unica expoziţie a caracterishyzatului de d profesor Gh O-prescu bdquorara avis n laquo creshydem să fi t r e c u t un an deşi icircn Salonul Oficial d i n p r i m ă vara a c e a s t a figura ş i u n ulei semnat prea mărunt şi scolastic Vestea morţii preshymature şi dureroasă a pictoshyrului de miraculoasă ţ inută iată că răscoleşte după ş a p t e ani tăcerea m care nu prishycepem dece a fost părăsit cel mai ide seamă scriitor al ge-

M O R M I N T E J

neraţiei noastre poruncind sacirc ne cutremurăm ia gacircndul că destinul generos icircn ceashysuri de spornică muncă şi mută aşteptare a r fi posibil să ie raacutema na aceiaşi chiar m strident ingrata şi oiieiala ţinere de minte a icircndrumăshytorilor şi icircn dr uniaţilor

bdquoO neclintită s iguranţă a vocaţiei şi o setupuiozitate istovitoare icircn statornica urshymărire a unui Inalt ideal de artă se uneau in el cu o ciushydată nepăsare faţă de tot ce priveşte succesul şi consacrashyrea exterioară icircncrezător in steaua lui acest om de munshycă icircncercată nu sa grăbit să

bullse bdquolanseze mdash scria d Ion Chinezu icircn prezentarea scriishytorului Pavel Dan nebănuind că-1 prevesteşte pe pictorul Pavel Hoisescu Coincidenţele se succed dealungul paginilor ce prefaţează cartea cu tristă emoţie citi tă şi răscitită cu toate că Pavel Hoisescu nu a fost fiu de ţă ran ci de icircnalt magistrat nu sa născut icircn Ardeal ci icircn Drăgăneşti-Olt iar dacă ma es trete descrieri

PAVEL HOISESCU

contemplate icircn bdquoUrcan Băshyt racircnul ne-au apărut dintru Icircnceput datorite unei minushyţioase observări picturale fiecare dintre tablourile imshypresionant dăltuite de Pavel Hoisescu ne-a icircnvăţat să-1 socotim rezultatul unor scriishytoriceşti forţe de interpretashyre Arta lui Pavel Hoisescu este mdash ca şi aceea a bdquonecushynoscutului zugrav de trăire a satului ardelean mdash gravă şi neostentativă Foarte tacircnăshyrul necompătimitor cu bdquomoshydele mu a intenţionat glorii pur comerciale nu şi-a afishyşat numele pe străzi şi nu a premeditat efecte t r imiţă-

Peste grădinile şi parcul cu umshybre grele se aşternea acum o lushymină difuză venind poate din cer sau poate numai din aerul care la asfinţit se văzuse atacirct de roşu Pluteau parcă deasupra crengilor deşi erau icircn văzduhul icircnalt fascishycole de ceaţă iluminate de undeshyva ăe sub dunga viorie a munţishylor Nu sar fi vorbit de lună deshyoarece nimeni nu se aşteptă icircn seara aceasta la superbele radia-ţiuni selenare Şi totuşi nimic nu făcea să se presimtă focuri păshymacircnteşti ascunse icircn munţi iar acum descoperite icircn marginile zăshyrii deasupra crengilor de brad şi de mesteacăn

Fapt este ca dintr odată cupola cerului icircşi stinsese văpaia stelelor sub năvala de facircşii ţacircşnite prinshytre zimţii crestelor Lumina icircnfioshyra parcul şi grădinile creştea cumplit şi ameninţa să cuprindă icircnălţimea de deasupra capetelor noastre

Atunci a icircnceput vibraţia care a cutremurat cuprinsurile păshytrunzacircnd pe sub uşi printre feshyrestre din casele delagrave margine pacircnă la cele mai icircndepărtate a-

VAMA IcircNCERCĂRILOR şezări omeneşti Creştea mereu se amplifica muzica aceasta sinistră şi ne sguduia icircntradacircnc fiinţa o-bosită prea năpăstuită de toate icircncercările războiului Un cacircine se jeluia amar sub o poartă Păshysări deşteptate din cuibul cald fremătau aripile se roteau icircnashydins aproape de sălaşul lor neshyobişnuite cu lumina delagrave acel ceas aţinteau mărgelele ochilor către apariţia aceasta cerească săgetau pe urmă aerul tare unde pătrundeau mereu vibraţii şi pocshynituri icircnăbuşite

Am ieşit cu toţii pe prispă Din case se strecurau umbre icircnfricoshyşate ca şi noi Privirea tuturor scruta nemărginirea şi aştepta o cuvenită deslegare care nu venea totuşi de nicăeri Umanitatea bishyciuită de anii războiului se găsea

astfel icircn faţa unui spectacol şi

(Urmare icircn pag 3-a) MEftON CONSTANTINESCU Lacul Tei

de C N NEGOITAuml

mai icircngrozitor Cerul trimetea vestea năpraznică a răzbunării sau o nouă şi mai puternică a rmă era scoasă din laborator şi uzine ca să prăpădească laolaltă toată sushyflarea de pe glob

Nici una nici alta sau poate mai curacircnd aceea dintacirci Icircntradevăr fascicolele de lumină se stracircngeau acum se icircndesau icircmpletindu-şi razele ca să redea icircn unele locuri o singură făşie o singură masă inshycandescentă Ardea aerul şpdin el cobora pe icircnălţimi alte raze care se icircmpreunau icircn şiruri tot mai dese pacircnă deasupra crengilor

Uumln sgomot cu totul deosebit de cel dintacirci străbătea pacircnă jos Văzshyduhul limpede alcătuia o imensă harfă pe care degete nevăzute struneau cacircntecul sfacircrşitului sau poate al icircnceputului unei noui lumi

Cacircnta cerul Muzica sferelor din străvechea legendă a insulelor de miazăzi icircşi psalmodia liberă viersul icircnfricoşetor

Atunci a apărut o altă lumină mai puternică Şi dintro dată sau icircndesit razele şi au icircmpletit un covor din mii de fire un singur linţoliu peste aerul icircnvăpăiat pe deasupra Iwmii icircnebunite de spaishymă

A fost un astru care a pătruns icircn apropierea pămacircntului Aşa ne şoptea cuvacircntul cunoaşterii sau al prevestirilor ce se făceau odinioashyră pentru nimicirea umanităţii Şi eram icircndreptăţiţi să credem icircn icircmplinirea profeţiei căci prea se ivise totul din tainiţa adacircncă a spaţiilor de dincolo de icircmpărăţia terestră

Mugeau vietăţile care se aşter-neau icircn ţăracircnă sub iarbă icircngroshyzite Şoptea rugăciuni mulţimea icircngenunchiaiăin cele patru unshy

ghiuri ale cuprinsurilor Şi toţi aşteptau implacabila răsbunare icircncheierea socotelilor cu viaţa care este dulce icircn libertatea ei dar pe care noi am siluit-o şi am fdeut-o să cheme moartea să a-ducă sacircnge şi suferinţă pretutinshydeni

Cerul voia să ne arate că pushyterile ascunse puterile de sus icircnshytrec voinţa omenească care-şi icircndrumează destinul spre nimicishyre spre pulbere şi cenuşe Că tăshyria vămilor văzduhului cacircnd se desprinde poate să acopere şi să depăşească deslănţuirea forţelor pornite din maşina şi energia isshycate ăe macircinile noastre

Şi vibraţia care icircnsoţea lumina tot mai vie prindea icircn jocul ei munţii copacii casele şi făpturile dimprejurul nostru

(Urmare tn paa 4-a)

toare la cromatica Aşilor picshyturii franceze ori la piuMgteie de vedere aie maeşuuor aushytohtoni a tent smuiaţi Des-cifrateie afinităţi pe care suntem icircn măsura sacirc ştim că nu le contesta poarta aureshyola spontanei taţii Cei mai bun prieten a l sau Lue АШі-neanu şi ei picior (ne permishytem să relevam că ш anul a-cesta a tost distins cu preshymiul MunicipiuuiUi Bucureşti) ne confirma că foimuleie technicei intreouintaie dc fostu-i coleg aela liceul bdquoCa-rol I d in Craiova şi mai apoi delagrave Şcoala de Iielie Arte a m Bucureşti mdash ciasa d-lui prof Jean Al Steriaple mdash nu e acshycesibilă oricui Cele de pe urshymă lucrări pr intre care aushytoportretul reprodus aici şi o natură moarta cu nepiit j i ţă de fotografiat din cauza tershynelor distribuiri de avare şi elegiace nuanţe de lumina datează parcă de sute de ani şi a lă tur i iie portretul soţiei sale ar putea fi icircnserate tn albumele conservatoare de măreţele palate uitate intre zările Renaşterii Ne icircntoarshycem iarăşi la Pavel Dan care imobilizat pe patu-i de ult ishymă suferinţă a scris acea mishynuna tă frescă inti tulată Io-bagii r a r document artistic despre miezul şi icircnfiriparea furtunii cacircrmuite de Horia Cloşca şi Grişan demn de a face act de prezenţă oricacircnd icircntr o antologie a literaturii universale In biografia unei opere iie artă asemenea ciushydate răspacircntii aparţ in mdash fie prin conţinut (Pavel Dan) fie prin definitiva calitate a exshypresiei (Pavel Hoisescu) mdash mai curacircnd clarvederei de cacirct inspiraţiei Cunoaşterea unor astfel de răspacircntii ne călăushyzeşte privirea minţii pe cuinii explorabile pentru noi poate doar icircn rare momente de reshyculegere sau icircn vis cu aite cuvinte acolo de unde ne fashymiliarizăm treptat cu moarshytea sau cu tacirclcul ei provizoshyriu Dacă perfecţiunea pictushyrilor revăzute cu prilejul t rashygicului sfacircrşit al autorului lor şi-ar fi căpăta t elocinţa delagrave abilitate şi nu delagrave icircnshydelungul exerciţiu şi iar liacă Icircndărătul ei am putea stabili numărul anilor de viaţă neshycesari evoluţiei bdquofireşti nu ne-am icircngădui so consideshyrăm aport dintr o altă exisshytenţă şi să ne cimentăm cacircshyteva credinţe menite să ne tempereze ambiţiile şi (dispeshyrările

Mai palid şi mai arareori a t ras de peisagiu decacirct de portret şi natură moartă imshyprimacircnd penelului său acea turburătoare cadenţă la care a tacirc t de icircndreptăţi t se referea Rainer Maria Rilke) scriind că pentru a o realiza prozashytorul (opus poetului inspirat şi ajutat de ri tmul lucruiilor exterioare mdash deoarece cashydenţa liricului este aceea din na tură a jocurilor apei a vălurilor nopţii şi a sboruri-lor ide vacircnt) mdash trebuie să se adacircncească icircn el icircnsuşi penshytru a găsi ri tmul anonim şi nestăvilit al sacircngelui mdash Pashyvel Hoisescu va merita cacircndshyva o bdquoretrospectivă din atshymosfera căreia dinasticii geshyneraţiei respective vor desshycinde intimidaţi şi cam neshycăjiţi mdash adjective ce aacuteu deshyclanşat pe lacircnjă alte inexshyplicabile ^discreţii liniştea icircn care se icircnvălue neicircntreshyrupt uriaşul prozator neicircncăshyput pe insula piticei noastre icircmpărăţii

COCA FARAGO

) Lettre de Rilke agrave Rodin ris le 29 Deacutecembre 1908

P a

Nu cruntul prag Nu cruntul prag al morţii mănfioară nu mănspăimacircntă-alundele-і răstoace ci neclintirea ei stalactitară cumplita icebergurilor pace

Ш -е groază de zăpezile depline şi de tăcerea din eternitate Cacirct te-aş iubi o moarte dacăn tine o suferinţă cracircncenă sar sbate

4Cacirct te-aş iubi de-ai fi icircnsacircngerare nu rece icircmpietrire de banchiză Urăsc genuna somnului prin care durerea nu-şi adie nicio briză

Mie dragă lupta aspră şi fierbinte drag chinul dulce care dă icircn spice şi rănile din viaţă mi-au fost sfinte şi cacircntecele de sub cicatrice

Tu moarte nu-mi dai răni nici zale sparte de nepăsarea ta mă icircnspăimacircnt mdash şi te urăsc că nu mai sufăr moarte şi te blestem că mi mai pot să cacirc-

RADU GYR

UNIVERSUL LITERAR 20 Iulie 1944

NOTAŢII TEATRALE

Public de teatru formaţii teatrale si săli de spectacol

ALI G A Z I P A S A

Se spune cacircteodată că nu avem număshyrul de teatre necesar Capitalei noastre

Şi se dau ca exemple alte capitale Se fac din acest puimot de vedegtre mushy

tile şi greşite comparaţii cu alte metroshypole şi icircn special cu Parisul care ar fi avacircnd mdash zice-se mdash peste o sută patruzeci şi şapte -

Am văzut cifra aceasta mai demult icircnshytrun periodic sunt convins icircnsă că este exagerată cine ştie ce calculaţie sa făcut şi ce anume mai intră icircn această cifră

Dar chiar aşa dacă ar fi şi luacircnd aceashystă cifră de bază ca bună icircncă socoteala celor care consideră numărul teatrelor delagrave noi ca insuficient icircn condiţiile obishycinuite ale vieţii noastre artistice este greşită

Desigur că aceştia iau ca punct de pleshycare pur şi svrrvplu raportul numeric brut al populaţiei

Ori socotesc că acest calcul este eronat fiindcă nu icircn felul acesta trebuesc judeshycate lucrurile

Ar fi cu totul superficial Calculul trebue făcut luacircndu-se ca bază

nu numărul locuitorilor pur şi simplu pentrucă acesta nu ar icircnsemna nimic ci al spectatorilor

La fel şi cu cărţile o ţară poate să aibă milioane de locuitori dar dacă-mashyjoritatea sunt analfabeţi aceştia desigur că nu prezintă nici un fel de interes din punctul de vedere al răspacircndirii cărţii

Deci şi atunci cacircnd este vorba de teashytru nu icircn funcţie de numărul locuitorilor trebue făcut un astfel de calcul şi nici măcar icircn funcţie de numărul celor care de exemplu sunt mai bdquorăsăriţi mai ştiu eventual şi carte etc ci icircn funcţie de nushymărul celor care sunt si pot fi icircn acelaş timp şi spectatori

Numai acela va fi raportul real care poate să intereseze

Desigur că icircntrun astfel de caz mdash deşi disproporţia poate că icircncă ar rămacircne mdash ea nar mai fi totuşi aşa de mare cum sar părea la prima vedere

Aici trebue icircnsă să fac o menţiune

pentru ca nu cumva cuvintele mele să fie icircnţelese icircn mod greşit nu vreau ca a-tumci cacircnd fac distincţia icircntre categorii ca acestea neştiutori de carte ştiutori de carte spectatori de teatru mdash ceeace loshygic exprimat sar părea că reprezintă noshyţiuni cu sfere din ce icircn ce mai mici una vuprinzacircnd-o pe cealaltă mdash să se icircnţeshyleagă că teatrul icircn concepţia pe care vreau să i-o dau ar urma să se adreseze numai unor cercuri anumite şi restracircnse de spectatori

Din contră Pentru că socotesc tocmai că este de

dorit ca teatrul să se poată adresa unor masse cacirct mai largi ale populaţiei iar nu ѣшпаі umii număr mic de iubitori de spectacol care astfel aproape să aibă aeshyrul mmtt cerc de iniţiaţi

Spectatorii mdash şi fără ştiinţă de carte si cu şuinţă de carte mdash pot constitui şi una şi aipt un puOwc de teatru tot aşa ae bun spre a iu^eiege un spectacol şi a i mişcat de caiaura jocului actorilor nu icircreouvse studii

Merg ciliar mai leparte şi adaog că peirsoTWM cred că in multe ocazii şi pentru multe opere dramatice sufletul mai sponshytan mai рщѵп maceacuterait de cunoştinţe mutile şi sterilizante cotre adesea te icircnshydepărtează de aaevarata si reala atmosshyfera a vieţii abstractizăndu-te fac de multe ori ca poporul necărturar sa apreshycieze mult mm just si mult mai intens o bună operă teaitirailă decacirct mulţi dintre intelectuali і

Numai că icircntrebarea este care ar fi mijlocul ca puoticul din toate categoriile mdash şi marea massa a poporului şi ştiutorii de carte obicinuiţi ca şi aaevăraţii inteshylectuali şi mani iubitori de artă mdash să paula fi cu timpul transformaţi in public de teatru icircn spectatori

In ce mă priveşte aşi vedea unul singur care cu toate aparenţele de a fi exagerat de a ]i un mijioc extrem surprinzacircnd icircntrucacirctva mentalitatea noastră de azi cred că este cel mai bun cel mai just şi icircn acelaş timp şi cel mai logic aegravespre care Ae altfel am şi varibit uneori acela al unei gratuităţi complecte pentru absolut toată lumea

Dar cu un corectiv o gratuitate mdash şi aici este cheia mdash de care să se foloshysească numai cine vrea

Aceasta pentru că principiul nu trebue să fie acela al unei colectivizări a vieţii artistice ci a unei icircncurajări asta trebue să tindă nu către bdquonivelări ci către rishydicarea gustului artistic chiar către o aristicratizare a lui

(In alt sens decacirct acela demagogic ce se dădea pe ia icircntruniri politice curacircnitu-lui bdquoaristocrastizare )

Şi deaceea fiind vorba de o politică de icircncurajare şi de ridicare a nivelului arshytistic dl marelui public aceasta nu va trebui să constitue o icircmpiedicare fie penshytru icircntreprinderile teatrale de Stat fie pentru cele particulare De aceea va treimi să se folosească şi oarecari modalităţi de diferenţiere care pe cale de reglemenshytare să asigure şi venituri teatrelor plă-timdu-se intrarea icircn anumite casauri deoseshybite atacirct icircn funcţie de unele persoane care icircnţeleg să plătească fie şi icircn funcţie de confortul pe care teatrul icircl asigură

Juste o reformă care poate că ar fi mult mai necesară decacirct credem după cum ori cacirct de curioasă ar părea socot tot aşa de necemră şi măsura unei totale gratuishytăţi pe căi ferate icircn tramvaie publice pe bullmarile drumuri fluviale etc de care să se bucure toţi cetăţenii unei aceleaşi ţări

Pentru cei care sar speria de asemenea

proiecte şi cari poarte că le-air găsi pentru ziua de azi eventual icircndrăzneţe deşi nu prea văd dece le răspund că avantagiile mdash şi sociale şi economice şi chiar naţioshyna le mdash de circulaţie a energiilor Neamului dintro parte icircn alta de facilitare a schimshyburilor şi chiar al cunoaşterii reciproce şi de icircnţelegere care ar initerwem cacirct şi a unei mai mari adacircnciri chiar a culturii favorizată prin această circulaţie mai inshytensă pe care ar antrena-o gratuitatea transportului mdash desigur Că ar depăşi neshyicircnsemnatele cheltueli pe care le-ar antrena ataşarea la fiecare tren pe lacircngă vagoashynele obicinuite de clasă si a unui anumit număr de laquo090011laquo libere adică de va-

de ALEXANDRU DRAcircGHICI goane in care nimeni atacirct pentru persoana lui cacirct şi pentru bagajul pe care şi-l d u c e să n u aibă nimic de plată

Ori acelaşi lucru ar fi şi cu gratuitatea in teatru avantagiile ce ar decurge ar fi şi ele similare şi deasemenea ar depăşi neicircnsemnatele sacrificii pe care o asemeshynea gratuitate - le-ar impune

Intrarea la teatru va trebui să fie icircn principiu tot aşa de liberă cum este astăzi accesul străzilor şi al bulevardelor al podurilor de peste ape etc care nici ele nu au fost icircntotdeauna icircn adevăr libere bdquoDar atunci se va spune toată lumea va ţine să vie la teatru şi nu vor mai ajunge pentru toată această lume echipele de teatru sălile etc

Să deie Dumnezeu să fie aşa Echipele teatrale mdash numai să fie cazul

acesta mdash nu vor icircntacircrzia să se formeze in cea mai scurtă vreme icircntro generaţie sau două nu mai mult

De altfel chiar şi astăzi avem actori destui numai că nu sunt icircntrebuinţaţi sau ceeace eacute tot una sunt rău icircntrebuinţaţi

Chiar cu cei pe care icirci avem se pot face oricacircnd mult mai multe echipe teatrale decacirct cele care sunt icircn momentul de faţă şi sunt convins că sar putea face chiar mult mai bune cu ansambluri mult mai potrivite mult mat armonizate

Pentrucă icircn definitiv nu-i un secret pentru nimeni că intre ac tua l i i bdquoaşi ai scenei sunt şi multe falşe glorii teatrale

Aceştia fiind lipsiţi de talent de multe ori stau inutil icircn drumul altora care ar trebui să se ridice a nenumăraţi alţi actori destul de buni care rod inut i l pluşul cashynapelelor de prin cafenele sortiţi a răshymacircne Veşnic necunoscuţi şi ceeace este mai dureros atrăgăndu-şij tot ei pe neshydrept şi dispreţuitor epitetul de bdquorataţi cacircnd icircn realitate nu sunt decacirct o a m e n i care nau avut şi ei norocul altor colegi mai fericiţi bull

Căci icircn teatru o icircmprejurare venită la timp o macircnă icircntinsă la timp un rol bine căzut cine ştie de unde poate decide de o carieră

Cacirct priveşte problema sălilor de specshytacol mai uşor ca oricare alta icircn orice caz mni uşor decacirct problema elementului uman se va rezolva şi ea delagrave sine

Se va vedea atunci cum sălile de specshytacol vor fi suficiente numai public să fie

Pentrucă atunci cacircnd este suflet şi icircnshycurajare cacircnd există actori şi cacircnd există public sala de teatru nu mai este o proshyblemă

Aproape-aproarpe aşi spune că pentru adevăratul om de teatru hotăricirct şi fanashytic egravea devine un lux căci ea oricacircnd se poate improviza se poate construi oricacircnd din cacircteva scacircnduri se poate instala icircnshytrun garaj sau icircntro sală de mese a unei cantine se poate juca mdash cum sa şi jucat ^ - r - pe estrada Ateneului a Fundaţiei Carol etc şi la nevoie chiar şi sub cerul liber aşa cum se jucau marile opere lăsate de teatrul grec aşa cum se jucau misterele icircn Evul Med iu icircn faţa biserici lor a ca te shydrale lor sau icircn pieţele pub l i ce

Căci slavă Domnului nici Sofocle nici Shakespeare nici Moliegravere nau avut nushymaidecacirct reflectoare m a ş i n i şi scene turshynante

Cacircnd am poposit icircn Babadag cerul era de plumb şi odată cu mine sosise un vacircnt aspru ascuţit ca tăişul creme-nei

Picături mari de ploaie au prins a-mi plici pe obraji iar icircn teleguţa icircn care mam urcat au luat loc şi versurile lui Baccvia aduse de toamnă pe aripi de stropi printre scoruşe şi coarne

Cred că mai prietenoasă ar fi fost ploaia poetului de cacirct cea dobrogeană sau semenii mei mai de departe şi chiar decacirct căruţaşul care acum el singur răshymăsese aproapele meu

Se prea putea icircntacircmpla ca pe pantai

de la gară care coboară spre tacircrg mdash Doamne fereşte de ceasul rău mdash să-şi fi făcut vacircnt cei doi cai cu nărav ce scăshypărau scacircntei din copite şi atunci ce maşi fi făcut AU mdash aproapele meu Capul mi sar fi sfăracircmat de o piatră o ţepuşă de la un gard sar fi icircnfipt drept icircn inimă ca un iatagan altădată icircntrun trup de gheaur

Dar după cum mi-ai spus să nam frică dacă cei doi roibi sar speria eu am luat aminte la vorbele tale şi mam gacircndit tot drumul icircn altă parte Nare icircnsemnătate unde cu atacirct mai mult pentru tine

Apoi Aii te-ai simţit dator să-mi faci o lecţie de geografie şi apoi alta de istorie

In faţa noastră aveam dealul acoperit cu pădure Cuium Baba mdash Tatăl oilor mdash de care nume atacircrnă o legendă icircntreashygă făgăduită de tine să mi-o spui altăshydată Peste deal se află cătunul Vister-na şi mai departe mi-ai complectat cushynoştinţele pomenind de satul şi cetatea antică de la Enisala Tu nu ştiai că-i spune şi Heracleia

Mi-ai descris toute icircmprejurimile şi mai purtat cu toponimia prin Sarighiol Ceamurlia prin inima bălţilor cu stuh

şi flori de nufăr mai lăsat apoi să răshytăcesc cu mintea pe Razelm alături cu lipoveni şi lotci dacircndu-mă afund cu năshyvoadele şi carmacele lor care scot din adacircnc la venirea toamnei poveri de morun şi păstrugă

Mai plimbat prin pădurile de aici de stejar şi de tei tocmai de sus de la Poshyiana Slogarului trecacircnd prin Ciribaşa

ECOURI şi oprindu-se pe icircnălţimile de la Cara-gea Poate nai racircs de mine cacircnd ai e-vocat zacircnele cu ferigeleacute desprinse din umbre şi alunecacircnd ca nişte libelule printre bujori sălbateci şi lăcrămioare

Cacircnd a fost icircnsă să treci la lecţia de istorie mai icircntrebat dacă am mai fost prin Babadao iar eu ţi-am răspuns că mam abătut pe aici de plăcere cacircţiva ani la racircnd de 1 Mai la vacircnătoare de ţapi

Te-ai uitat icircncrezător la mine şi ai icircnceput cu satul Zibilu evocăndu-l cu vre-o trei sute de ani icircnapoi

Acolo se aflau odinioară hergheliile de cai şi inventarul agricol al lui AU Gazi Paşa Ai holbat ochii mari şi ţi-ai tăiat parcă avacircntul cacircnd ai constatat că eu nu ştiam nimic despre dacircnsul Mi-a părut rău dar ce era să fac Mam doshyvedit AU prea din cale afară de ignoshyrant căci aici icircn Dobrogea mdash drept să-ţi spun mdash e prea multă şi felurită istorie

Pe AU Gazi Paşa mi l-ai icircnfăţişat ca pe un general mare conducător de oasshyte straşnic de aspru şi de priceput icircn meseria războiului Am aflat de la tine că el a luat parte la asedierea Vienei şi după ocupare a fost comandant militar al oraşului

Ai adus apoi un elogiu măreţiei pu-terii rangurilor şi oamenilor şi ai tershyminat totuşi cu un logos despre zădărshynicia vieţii din care am putut icircnţelege că erai un adacircnc filozof

Bietul AU Gazi Paşa cacircnd a făcut cashylea icircntoarsă a unei cariere nimbată de atacircta glorie sa desbrăcat de armură căci anii se grămădiseră cu belşug peste dacircnsul şi nu-i mai icircngăduiseră să poarte pe umeri această povară icircndrăgind prea mult Dobrogea sa hotăricirct să facă la Babadag cel din urmă popas Aici a răsshypacircndit binefaceri icircncoace şi icircncolo ve-nindu-i la urmă şi un gacircnd bun icircntrun ceas de noroc de a se imortaliza icircn istoshyria urbei I-a plăcut apa ce isvora din dealul cu zacircne Cuium Baba Cu trudă şi bani a cules isvoraşul rătăcitor la vale pe tubuşoare de pămacircnt ars şi l-a făcut să curgă printrun şip fermecat crescut icircntrun portal de piatră care formează cu alţi trei pereţi o cămară construită la cacircţiva metri icircn pămacircnt

Acolo mai icircndrumat să mă duc cacircnd voiu fi icircnsetat să sccbor pe trepte de lespezi abia cioplite şi să sorb apă rece cu susur de munte

Şi AU după ce a mai dat unele amăshynunte cu aceeaşi naivă şi aproximativă istorie mi-a arătat cu o macircnă

mdash Vezi asta geami tot ala Gazi Paşa făcut Estem la el şi mormacircnt tot lacircngă geami icircngropat

Apoi sărind deodată cele trei veacuri mdash Tare foromos şi palacere multa esshy

tem la Babadag pe cacircnd cei doi caină-răvaşi icircntro doară ca icircn semn de proshytest sau svacircrlit icircn sus nechezacircnd

mdash Ce mă fac AU aproapele meu

VALEacuteRIAacuteN PETRESCU

CERCURI IcircN APA iUrmare din pag I-)

luminoase Treceam cu haina icircntre umeri şi-mi consideram mdash atent numai la ceeace se petrecea icircn mine mdash tăria de gratii de spital ori de icircnchisoare a parentezelor icircn care războiul mi nchi-sese viaţa Iată mi-am spus iată cum trec anotimpurile şi vacircrstele şi anoshytimpurile vacircrstei şi iată cum se risishypesc vieţile

Te trezeşti din icircngheţ ţi-e sufletul tot numai zumzet şi culoare eşti ca tulpina unui pom icircnflorit aştepţi a-miaza vieţii şi roadele aştepţi solstiţiul care să te fecundeze integrarea icircn cosshymos şi moartea firească aştepţi să se plinească Evangheliile firii şi iată vine un decret de undeva delagrave oficiul de reglementare al timpului un ucaz care cere să se suspende durata reală fluxul vital organic al creşterii şi rodnicirii Se face bdquoepoheacute de bucurii şi dureri de priinţă şi de cuviinţă de dragoste şi de viaţă şi toată firea stă sub legea marshyţială a abolirei timpului bdquopacircnă la noui dispoziţii Cine şi cum va p u t e a vreoshydată restaura firea in integrum cine-i va prilej ui răscumpărările necesitate de stagnarea aceasta nu se ştie Sunt vieshyţile zăbrelite icircntre paranteze şi nu prishyveşte pe nimeni şi na doare pe nimeni că la sfacircrşit cacircnd se va abroga prinshycipiul morţii temporale fluviul vieţilor nu va mai hăuli curgacircnd cu toance cu vacircrteje şi cascade ca mai icircnainte ci-şl va relua icircmbătracircnit agale albia veshyche ca orice racircu zăgăzuit prea mult şi revărsat icircn iazuri putrede paludice sal-mastre

Trăim laolaltă cu marea parte a 0 -menirii cursul dintre paranteze al vieshyţii noastre Am fost icircnfloriţi şi florile noastre ca orice flori nu se vor mai putea menţine mult pentrucă dacă leshygea suspendării fluxului vital interzice trecerea delagrave corolă la fruct şi delagrave sacircmbure la vlăstar nu poate opri icircnsă drumul icircndăcăt delagrave ramura ou soarele cristalizat icircn petale la ramura iernatishy

că uscată moartă bună doar cuiburishylor de cioară şi focului ca vreasc

Cine cine are să sărute fruntea de adormită bdquoAlbă ca zăpada a vieţii noashystre vrăjite să amuţească icircntre zăbreshylele parantezelor prin care se icircncearcă să i se impună un absurd bdquoepoheacute Cishyne cint are să caute acolo unde se bal munţii in capete izvorul fermecat delagrave care să uoată fura apa vie ca să nsu-fleţească spiritele noastre aţipite sub presiunea cenuşie a unui cer obsesiv de unde nu mai vine nici un serafim de teama gurilor de foc ale tunurilor ant i shyaeriene Cine are sauml ne redea soarele cerul dragostea Şi chiar dacă din lashybirintul acesta vacircscos se va putea salshyva vreun Theseu care-şi va fi putut păstra firul ariadnic al vieţii anterioare icircntreg cacirctă vreme-i va trebui ca să şi deprindă ochii stinşi de icircntuneric cu lumina zilei ce-1 va orbi Hotăricirct hotăshyricirct tmpul real are legile lui vacircrstele lui structura lui şi nu poate accepta ucazuri am să fiu bătracircn am să fiu bătracircn macircine şi-are să-mi ceară totuşi viaţa so reiau de unde am icircntrerupt-o cacircnd am fost pus icircntre gratiile paranshytezelor unei abstracţii delagrave stadiul de coroană icircnflorită la care mă găseam icircnainte de catastrofă

Şi nu e cu putinţă Doamne nu e cu putinţă un copac care să mai poată icircnshyflori după sfacircrşitul primăverii

Atunci l-am descoperit pe el Pe el

unicul denecrezutul miraculosul Era un măr judecacircnd după crenguţa unică pe care i-am zărit-o dincolo de coroashyna de verde stufos a frunzelor icircnflorishytă Era icircntr un şir de meri pe care-i creshyzusem pe toţi copaci neroditori şi căshyrora le definea astfel natura reabili-tacircndu-i Navea decacirct o crenguţă cea mai umbrită cea mai de jos icircnflorită şi restul coroanei sterp păstra totuşi printre frunze pedunculele mici ale floshyrilor ce nu izbutiseră să lege surprinse de brumă

Era a tacirc t de neverosimilă ramura a-ceea de măr icircnflorită tacircrziu a tacirc t de contrastantă firavă cum era şl străveshyzie ca o pictură japoneză pe mătase pe lacircngă masa grea de frunziş spălat de ploaie cu verdele cărnos Impertinent şi sterp a tacirc t de icircngereşte purtătoare de sensurile unei curate bunevestiri icircncacirct nu mam putut la icircnceput desmetici dacă nu cumva prezenţa ei e iluzorie chemată doar de gacircndurile mele Mam apropiat curios să ştiu ce tainic proces a determinat suracircsul acesta tardiv al bătracircnului pom sterilizat de b r u n e crenguţa avea eoaja strujita pe Jumăshy

tate din diametrul ei şi lemnul plesshynit delagrave confluenţa cu creanga mare Accidentul se petrecuse mai de mult probabil dinaintea brumelor şi circushylaţia sevei nu se putuse produce norshymal Viaţa pulsată n ţesuturile vascushylare ale lemnului icircnvinsese pacircnă la urmă cu icircntacircrziere şi mărul văduvit de roadele-i venite la timp sub şfi-chiurlle acide ale brumei se vedea reshycompensat surprinzător icircmpotriva tushyturor legilor vremii şi creşterii sale fishyreşti de biata ramură rănită icircnantea catastrofei

Mi-am spus atunci că traumele su-

ierite mai demult pot conserva uci-găndu-le temporal sectoare de suflet expuse altfel stazei generale icircn epocile eu aboliri ale fluxului vital ca acele prin care trece azi omenirea Şi mi-am mai spus că florile unei crenguţe rănite de măr scu tura t de icircngheţ sunt icircn miezul verii cu mult mai preţioase cacircshyteva firave pe o ramură decacirct miile de corole ce mbraeacirc primăveriie pomul icircntreg Că anormalul e t imbrat cu mai specifică valoare decacirct firescul şi că mărul sinistrat sufleteşte de brumă al vieţilor noastre se poate contamina icircntreg icircn toată vegetala lui tristeţe de la spirituala străvezime a cacirctorva flori icircntacircrziate a căror eclosiune nu sar^ficirc produs icircntr un t imp a tacirc t de fericit dashycă suportul nu le-ar fi fost primejduit de o fractură

Mi-am mai spus că poate creanga cicatrizată al imentată insuficient odashytă icircnzdrăvenită va lega poate şi roade Şi-am privit mărul ca pe un oracol neshyaşteptat cu dragoste şi icircncredere Toashytă noaptea -următoare mam răsfăţat cu imaginea florilor văratice

A doua zi cacircnd aşteptam avid să revăd creanga minunată care-mi prishylej uise a tacirc t de stenice reflecţii pe a-leea şerpuită dealungul pajiştei ca să-şi croiască drum pacircnă la castelul de piashytră chinuită icircn forme arhitectonice groshyteşti cu care lipsa de bun gust omeshynească a icircncercat să strice armonia nashyturii nici unul din merii icircnşiruiţi pe marginile ei naveau vreo creangă icircnfloshyrită Priveau toţi sumbri trişti cu frunshyzişurile sterpe care mă făcuseră să-i Iau drept copaci către cerul cenuşiu obsesiv apăsător Neclintiţi morţi

O macircnă de bdquoartist rupsese ramura rănită ca să-şi procure icircn Iulie un model de acuarelă primăvăratică de pus icircntr una din camerele cu stucaturi de prost gust ale vilei cu stilul căreia se acorda şi lipsa de talent a pictorului egocentric pacircnă la a crede că minunea unei primăveri post-catastroflce sa icircnshyfăptuit nu pentru fire ci pentru a-i sluji artei Domniei sale Eminenţei sale drept nutreţ

ION FBUNZETTI

bdquoSTIL

Nu hotăricirct nu stilul ales să icircndeplinească refugiul celor mai cutezătoare insulte capătă valoashyrea unui talent

Dimpotrivă Se coboară la nivelul unde singurul Iui preţ obţine abia un mijloc de medioshycră prezenţă icircn a le scrisului

Şi poate mdash mai rău mdash şi altshyceva nimic

Pentru asta e de-ajuns nu o activitate care să pretindă dreptul bdquorecunoştinţii generale ci de mai puţin

Uneori e mai bine chiar să nu existe deloc

Atunci sar icircnlătura regretul ce-1 simţim că pentru ceva care mdash icircn fond mdash nu icircnsemnează decacirct un nimic s e face atacircta risipă de hacircrtie şi cerneală de către ignoranţii măsurii

Şi pe de altă parte artiştii mdash aţi icircnţeles artiştii icircn general şi Vraca şl Calboreami şi Manoles-cu şi Storin şi şi toţi icircn ge shyneral fiindcă aşa a vrut autorul unui editorial dintro gazetă de specialitate să- i amestece pe toţi mdash ar scăpa de insulta gratuită oă nsw obraz

Cărui icircndemn de sinceră şi dreaptă stabilire să- i acordăm măcar icircnceputul că odată soiul acesta de stil bdquopretenţios dar eftin va fi sancţionat

Dar pacircnă atunci ce vor spune domnii artişti

Şi mai ales acel inegalabil inshyterpret al bdquoicircmpăratului şi al lui bdquoCyrano

bdquoCORESPONDENŢĂ

In ziua cacircnd directorii teatreshylor oficiale din provincie sar hotăricirc odată ca să acorde cacirct de cacirct bunăvoinţa unui răspuns datorat autoror dramatici căshyrora le-au luat anumite t ex te ca sa figureze in repertoriul teatrushylui atunci sar icircmplini mdash icircn adeshyvăr mdash geaiuu obigatoriu fă Icircmshypace orice pretenţie

Dar aşa Primim numeroase Informaţii

delagrave uia-i autori că azi mdash mai m uit ca oricacircnd mdash sistemui proshyfundei tăceri asupra soartei lushycrărilor icircncredinţate acolo unde icircşi au rostul devine o legitimă icircngrijorare lăcuită să astacircmpere elanul de-a mai scrie teatru

Aşa fiind nu facem decacirct să transmitem aceasta bdquocoresponshydenţă d-lor N Kiriţeseu D iov şi Boţoiu cari mdash pe cacirct icircl ştim mdash acordă totdeauna geneshyroasa lor icircnţelegere cererilor drepiie

PORTRET

In icircnceputul lui greu doar Ian-covescu i-a fost sprijin

Pacircnă la el mdash poate mdash că aţacircţi directori l a u schimbat din roluri şi din teatre ca bdquopricepuţi ce-au fost icircn talentele din preajma lor

bdquoicircmpăratul i-a dăruit icircnsă roluri şi nume

Aşa a ajuns din Vasiliu mai icircntacirci bdquoBreloc iar mai tacircrziu mdash şi poate pentru totdeauna mdash Birshylic

Calea fiindu-i deschisă munca şi talentul nau făcut decacirct să-i stabilească o popularitate

Dar tocmai asta i-a fost la un moment dat o lungă icircntacircrziere icircn a marca deplinul şi marele sucshyces al indiscutabilului său talent şi asta din vina greşitei lui icircn shyţelegeri care voia să satisfacă doar gustul unui public dispus numai să racircdă nu să şi aprecieze un talent

P e urma şi a acelui director de scenă de care mdash icircnsfacircrşit sa despărţit de curacircnd

Azi hotăricircrea lui Vasiliu-Birllc e de-a fi pe lacircngă directorul unui teatru nou şi un interpret de care să se lege reicircnceperea unei acshytivităţi artistice serioase rămasă din păcate atacircta timp acolo de unde icircnceputul icircmpreuna talentul cu munca de mai tacircrziu

Atacirct de mult sperăm ш deplishynul lui succes icircncacirct credem să nu ne mai icircngădue răgazul aşshyteptării şi altor multe succese pe măsura marelui său talent

D E B U T shyAI preţuim altă cale de proshy

movare in teatru decacirct pe aceea determinată de elementele icircnshyrudite cu scena doar prin talent nu prin lacircrgueliie publicităţii sau a altor metode neacceptate de legile adevărate ale scenei

Pentrucă altfel sar naşte conshyfuzia de-a nu mai şti de unde icircnshycepe talentul şi unde se sfacircrşeşte feclama

Din grija mdash şi numai din grija aceasta mdash acordăm atenţia cuvenită oricărui debut care cinshystit icircnsemnează victorie

Astfel că nu ne recomanda altceva menţiunea ce facem a-cum despre succesul domnişoashyrei Ioana Matache care icircnloshycuind o vedetă a obţinut ceeace doar talentul d-sale trebuia să obfie

Cu ocazia aceasta bdquovedeta sa oferit singură uitării generale cu un gaj de care atacircrnă doar bunăshyvoinţa d-sale de-a şi-l păstra

AFIŞ

După multe luni zidurile Cashypitalei capătă iarăşi prospeţimea unui afiş de premieră icircn cadrul genului de revistă

Nu ştim dacă ş gUbtul publishycului va simţi mdash icircnsă mdash prospeshyţimea unui text nou sau numai fracircnturi din alte vechi reviste icircntocmite icircn grabă

Sigur e că titlul bdquoAdăpostul Giocondei se leagă doar prinshytro tristă actualitate de ca ie a-aminirile de macircine se vor kpa-da mdash sigur mdash cu ruşine

I M LEHLIU

O ANIVERSARE A MUZICII GERMANE

Sub cerul ameninţător al războiului Germania nu piershyde totuşi nici un prilej de a-şi cinsti valorile spirituale cu pietatea şi seninătatea cu care icircşi poartă icircn toate doshymeniile ce-i reprezintă gacircndishyrea şi sufletul făclia culturii nestinsă icircn mijlocul fuititunii

Richard Strauss a icircmplinit optzeci de ani Patr iarh al muzicii contemporane acest Verdi al temperamentului german şi Berlioz auuml orchesshytrei moirleme icircnfăţişează icircn arta germană de astăzi o conshycepţie o genialitate de măe-strie şi o forţă de radiere unishyversală de amplă şi sclipi-toaire dominanţă

Situat intre romantismul wagnerian somptuozităţile opulente ale barocului şi un lirism siclmibertian străibătut aproape fără schimbare prinshytr un secol de evoluţie muzishycală desfăşuracircnd icircn spaţiul naturalismului programatic cel mai amplu aport post lisz-tian Richard Strauss a absorshybit din toate aceste realităţi de climat muzical german dashytele unui specific le rasă to-pindu-le icircn expresia propriei Şi cuceritoarei sale personalishytăţi

Poemul simfonic german opera liedul polif onismul descriptiv şi-au aflat icircn poeshyzia dinamică şi elocinţa vishybrante ale marelui neoromanshytic al aeestui reprezentant strălucit al unei decadenţe romantice pline de splenshydoare cutaiinări pe care anii niu le icircntunecă curentele inoshyvatoare nu le pălesc frontieshyrele nu le stau oprelişti

bdquoRosenka valietr bdquoS a 1 o-m e t a ^ElectrabdquoArabella

bdquoFemeia fără umbră bdquoAriad-na la Naxos cacircteva din opeshyrele care au ilustrat suflul uriaş şi spiritul scacircnteetoir al compozitorului bdquoDon Juan bdquoTill Eulenspiegel bdquoDon Quichotte ^Simfonia Alpi-lor 0 viaţă de e r o u bdquoMoarte şi transfiguraţie bdquoBurlesca cacircteva nume d -toţii curooisctuite cacircteva aspecte pretutindeni prezemte ale feshycundităţii vaste şi artei com-pozitoreşti covacircrşitoare ale marelui simfonist german sunt mărturii de care nici un med fu muzical nu se poate lipsi pentru a avea o viziune icircntreagă a artei germane şi a prezentului icircn muzică

Ignorăm ila noi cea mai mare parte din opera impushynătorului- şi rafinatului Max Reger şi totalmente pe Pfitz-ner şi Hindemith dar mulţushymită icircn mare par te dirijorilor George Geotgescu şi Ionel Ретіеа cacirct şi unei vizite a lui Richard Strauss icircnsuţi prin bdquoOpera Romacircnă şi mai ales prin ^Filarmonica opera dramatică şi cu precădere cea simfonică ne sunt destul de larg cunoscute şi fac parte inshytegrantă din miezul icircnsuş al repertoriului nostru muzical

Cu prilejul acestei anivershysări de importanţă mondială vom avea speram prilejul de a asista la o sărbătorire roshymacircnească a marelui compozishytor icircmprejurare icircn care mal ales ar fi de dorit să se exeshycute ceeace sa ascultat mai rar şi chiar prime audiţii printre care fragmente ta concert simfonic din operele ce nu cunoaştem ale lui Rishychard Strauss şi care nu sunt de aşteptat pentru pirea cushyracircnd icircn repertoriul Operei Romane

ROMEO ALEXANDRESCL

2 0 Iulie 1944 UNIVERSUL LIIcircpoundRAft

Crofiica l i t e r a r

C D PAPASTATE Trepte Al V COBAN Sfacircrşitul nord

C O S M A Geode M Deşi debutant d-1 C D Papastate

invocă icircn sprijinul său o lungă ucenishycie literară care i-a curăţit versul şi i-a bdquoaranjat macircna Totuşi poetica sa rezumată icircn următoarele două strofe ale poeziei de deschidere na profitat prea mult de lunga ucenicie presupusă rămacircnacircnd banală şi artisticeşte nesemshynificativă

bdquoTu cititor nedespărţit şi frate In care slova şi viaţa amacircndouă Ne sunt comune cartea-aceasta nouă De-o porţi icircn tinentreg sau jumătate

Ascultă cum din ea suacirccnind spre stele Cu licurici şi svonuri de lumină In noaptea calmă rece şi senină Se icircmplineşte taina vieţii mele

bdquoTaina vieţii rămacircne astfel a fi des-văluită icircn cacircntarea copilăriei cu bucushyriile ei cuminţi cu prima zi de şcoală icircn evocarea mamei a bunicilor a toamshynelor totul icircmpletindu-se icircn acel vers uşor sprinten care icircnsă nu poate icircnşela asupra fondului mult prea cuminte şi bdquocurat mult prea asemănător lungushylui şir de poezii de-acelaş gen scrise de mai bine de două decenii icircn literashytura noastră In această poezie trecushytul şi amintirea pomenite foarte des sunt scrise cu majusculă dar invocarea lor nu transmite versurilor o melancoshylie care să subjuge ci se dovedesc pashylide şi transparente grafia trădacircnd astshyfel o exagerare şi o importanţă fără conţinut Tot o exagerare este şi poeshyzia bdquoMetamorfoză de unde extragem spre ilustrare numai această sfrofă

bdquoDin adacircncuri iau cuvacircntul singuratic Şi icircl scutur de noroiu şi de uitare 11 icircnşir pe fir mdash mărgăritare mdash

Şi-l topesc din nou pe focul de jăratec

Focul şi jarul iată insă ce tocmai lipseşte poeziei d-lui C D Papaslate de unde şi impresia globală de cuminshyţenie placiditate banalitate Preferinshyţele noastre merg spre poeziile care inshyvocă suvenirurile livreşti aşa ca bdquoExoshytica bdquoRomantica şi mai ales bdquoStamshypă pe care o redăm icircn icircntregime

bdquoIţi-aminteşti citeam din Andersen Un basm frumos cu lumi de porţelan Şi ascultam icircn fiecare an Cnm suen gară obositul tren

Din care cobora icircn spre amurg bull Perrault şi Grimm şi Walter Scott

Si aduceau din ţări necunoscute tot Parfumul vieţii lor icircn tristul burg

Alături lacircngă soban vacirclvătaie Călătoream cu toţi pornind din radă Din cacircnd icircn cacircnd un călător pe stradă Trezea tăcerea-ascunsă icircn odaie

Şi obosiţi pe racircnd de-atacircta drum Doream nespus palatul de cleştar In care Grimm Perrault şi Scott toţi

icircn zadar Ne aşteptau cu porţile deschise-acum

De-atacirctea lumi trăite icircn poveşti De Andersen de Scott Perrault şi

Grimm Pe care azi niciunul nu-i citim Şi totuşi nt-eratt prieteni ţi-ammteşti

Pe ultima foaie din culegerea de vershysuri a d-lui Neculai V Coban ni se spune că autorul este la a patra carte de poezii publicată

Mărturisim totuşi numeroase nedu-miriri cu privire la stacircngăciile scriitoshyrului ne mai permise la Cea de-a patra tipăritură Moda plachetelor de versuri a răpit poetului tacircnăr romacircn liniştea interioară făcacircndu-l să dorească mai mult anuala publicaţie elegantă decacirct ritmul rotund şi elanul interior care creiază universul artisticeşte perceptishybil al poeziei adevărate

In vreme ce poezia d-lui C D Pashypastate se ilustrează printr o exemplara curăţenie a versurilor de o claritate ce nu ascunde nimic mdash şi asta i-am reshyproşat-o mdash poezia d-lui Neculai V Coshyban se remarcă dintrodată printr o mare confuzie din meandrele căreia nu se pot detaşa uneori nici cele mai sushymare icircnţelesuri mdash opacizarea poeziei este o chestie de adacircncime interioara unde nu pot coboricirc decacirct iniţiaţii şi nu un procedeu tehnic ca la Ion Barbu spre ex şi infinit mai puţin un delir verbal transformat icircn galimatias (A-cesta fiind cel mai simplu dar vai trăshydător de poezie procedeu )

Exemplificăm cu două strofe culese la icircntacircmplare

bdquoTentaculare beţii pentru suflet de stive Cu gureşe flăcări de frig icircn priviri Podoabele macircinii i le-au rupt fugitive Şi daruri senine le duce spre nordice firi

In toate vacircnturile pornite furioase Cu icircntinsuri icircn limpedea salbă Urcuşul de ghaţă zădar zbuciumase Căci nimeni na putut ucide flacăra

albă ccedil

Acest torent de cuvinte fără senz icircnshyghesuite talrneş balmeş pe picioarele

unor ritmuri oarecare dă iluzia poeshyziei dar el e departe foarte departe de ea D-1 Neculai V Coban este una din victimele verbiajului desfracircnat din poeshyzia noastră pe care nu-1 poate icircnlătura probabil nici o temeinică cultură liteshyrară care să alăture lacircngă Mallarmeacute pe Vigny lacircngă Eminescu pe Blaga lacircngă DAnnunzio pe Verlaine adică cele mai variate dar intensisime moduri poetice delagrave ermetismul cristalului dur la prăpăstiile sufletului cacircnd tacircracirct icircn noroiul perdiţiei cacircnd ridicat icircn sferele curate ale lui Dumnezeu trecacircnd prin pesimismul stoic al lui Vigny prin re shycea nefireasca nepăsare a lui Eminescu prin drama metafizic creştină a lui Blaga şi prin demoniaca deslănţuire de jerbe şi curbe a sensualităţii dannun-ziene icircnecată icircn torentele desgustului şi regretelor succesive

icircnainte de a da publicităţii cărţile lor una după alta tinerii poeţi ar trebui să mediteze asupra lecturilor ce au de făshycut şi-asupra icircnaintaşilor care ar pushytea uşor să le spulbere iluziile de etershynitate Ne-a plăcut totuşi icircn culegerea d-lui Neculai V Coban poezia bdquoEschi-mosa de o mai evidentă coerenţă

bdquoSau odihnit patinele pe prispa din lăuntru

Pe blăni de focă răsufletul sa prins cristale

Şi icircn huetul furtunei delagrave pol gheţarii Au cutropit coliba crescacircnd pe dacircnsa

zodii boreale

In stracircmta icircncăpere destinele plăngeuu Pe pod crescuse moartea stalactite

Şi lacircngă saumlul stins dc o macircnă nefirească Trudea o eschimosu cu macircinile icircmblăshy

nite

Alături eschimosid răcnind la luminiş In uşi supa mdash ca icircn muntemdasho ieşire Darblocul greu cc da sub tesla anevoie Şi ochiul aspru prăda icircncăperea de

tăcere

Tacircrziu tăcutul rupse lacătul de ghiată Prin poarta morţii iadul cedase un

purgator Şi luminaţi de icircntinsuri patinele prin

uiaţacirc Purtau povara o eschimosă şi un sinshy

gur patinor

Un debutant este şi d-1 M I Cosma Deşi cristalinele sale cadenţe trădează tinereţea şi visul o incoerenţă de volută inconsistentă nu se poate să nu recushynoşti unele irizări fastuoase ca r e icircntocshymai ca flăcăruile depe comorile pădurishylor ar putea să nască dintr un pămacircnt bogat deocamdată incomplect lucrat de icircntacircmplările mari ale vieţii

Iată acest fast unde covoraşul de cushyvinte se icircnflăcărează smucit de o arshydoare interioară

bdquoBlazot de foc pe-o ramură de crin Temparţi fragil printre cristale Stăpacircnă In onoarea ta icircnchin Din pumnii palizi arsele pocale

Şi pentru ochii mari havuze verzi Aşteaptăn frunte cerul nupţial Aripele sau desfăcut să mă desmierzi Şi-au adormit icircn palme vegetal

Stăpacircnă Echinoxul printre flori Coboară ploi şi umbre rar Tun pieptul meu ai icircmpietrit sub nori Ca icircntrun bulgăre de chilimbar

Nu e această poezie aleasă la icircntacircmshyplare din lotul celor mai izbutite ale d-lui M I Cosma dar a fost aleasă pentru-bogăţia limbajului său sub care sascund timid hlamizile viitoare

Greu ne este să descifrăm deocamshydată care este calea pe care se va stashytornici poezia de nădejde a acestui tacircshynăr Va fi oare liedul de iubire svacirccni-rea intimistă şi delicată a simţirii care nu se vinde pe lucruri trecătoare sau va cacircnta poetul chiar lucrurile acestea trecătoare aşa cum ar putea so pre-anunţe frumoasa poemă bdquoSecol cu tenta ei socialistă

bdquoВцпа dimineaţa In vacircnt şin biserici Oraşul icircn zări e un rai părăsit Doar icircngeri icircn zdrenţe Cu păsări şi frunze pe umeri Apar pe sub pomi somnoroşi De lumină şi moarte

Bună dimineaţa In vitrine de aur Saprind aurori şi minuni citadine Delagrave 5 chiar păpuşile albe cu ochii de

perle

Dăruie vieaţă şi soare pe străzi

Bună dimineaţa Furnale senalţă proetic spre zări Şi fumul icircnscrie icircn vacircnt arabescuri Ziare ziare ZIARE

bullSirenele urcă spre cer volutele roşii Şi oamenii fug din blocuri de foc mdash Piramidele veacului nou

Pacircnă la un răspuns ce ne este datoshyrat să ne mulţumim a semnala această poezie promiţătoare cu mai multe drushymuri deschise icircn faţa sa

MIHAIL CHLRNOAGA

Gacircnduri naive despre legenda lui Fat-Frumos

(Urmare din pag 4-a)

Această luptă icircntre bine şi rău al cărei sfacircrşit trebue să lie fericirea pe pămacircnt e situaţia cea mai general omenească cu putinţă De aceea şi povestea lui Făt Frumos e cea mai univershysală formă de artă din cacircte cunoaştem

Lupta dintre bine şi rău e icircnsăşi viaţa omenească De aceea povestea lui Făt Frumos e atacirct de simplă atacirct de la fel pretutinshydeni ca icircnsăţi viaţa

De aceea aşa cum spuneam la icircnceputul acestei schiţe folclorice c atacirct de uşor şi totuşi atacirct de greu să vorbeşti despre basmul Iui Făt Frumos E tare uşor să-1 povesteşti aşa cum te icircmpinge disshypoziţia şdsufietul mai ales dacă Dumnezeu ţ i - a dăruit harul de a povesti Dar o schiţă de studiu despre Făt Frumos nu e o poveste Ea trebue să vă aducă adevăruri icircmbinate unul icircntraltul temeishynic ca pietrele icircntro arhitectură

Dar să cercetezi ştiinţific povestea lui Făt Frumas Doamne dar numai descrierea diferitelor ci forme a diferitelor ei variante ar umple un volum sdravăn

Ele sunt atacirct de multe tocmai fiindcă povestea lui Făt Frushymos porneşte din miezul experienţei umane acea aprigă şi totuşi calmă mdash geometrizată prin artă mdash ciocnire icircntre bine şi rău E viaţă din icircnsuşi miezul vieţii

De aceea se vede i-a fost imposibil să cristalizeze icircntro formă unică de artă pe care să o poţi arăta cu degetul ca la celelalte legende

Creatorul care să poată icircncremeni povestea lui Făt Frumos icircntro formă singulară de artă aşa cum a icircncremenit artistul anoshynim Legenda Mănăstirii Argeşului icircn forma icircn care o avem noi Romacircnii şi Eminescu pe cea a Luceafărului mdash ar trebui să fie tot aşa de uriaş ca şi lumea şi viaţa

Balada Mănăstirii Argeşului duce la desăvacircrşire icircn s jd-cstul european o experienţă profund omenească jertfa teribilă ce i se cere creatorului pentru ca opera sa de artă să trăiască Mioriţa dă glas iarăşi unei realităţi umane şi specific romacircneşti totodată alipirea pacircnă dincolo de moarte a ciobanului de icircndeletnicirea sa Ciobanul rămacircne lacircngă turma sa chiar cu riscul morţii nu din fatalism ci fiindcă nu poate concepe viaţa fără de icircndeletnicirea lui păstorească pe cacircnd moartea o poate icircnţelege foarte bine ca o prelungire a ei Iar Luceafărul lui Eminescu a desăvacircrşit o altă bull situaţie larg umană opoziţia icircn dragoste icircntre o făptură murishytoare de racircnd şi o fiinţă superioară mdash temă străveche icircncă delagrave mitul lui Amar şi Psyche Dar toate aceste situaţii şi experienţe omeneşti apar totuşi limitate restracircnse faţă de universalitatea şi lărgimea celei din Făt Frumos De aceea povestea lui Făt Frumos nu şi-a găsit şi poate nu-şi va găsi niciodată mdash nici la noi mdash creatorul care so icircncremenească icircntro formă desăvacircrşită de artă tot atacirct de unică de singulară ca şi Luceafărul şi Mioriţa

Asta nu icircnseamnă icircnsă că nu sa apropiat nimeni dintre arshytiştii noştri de povestea lui Făt Frumos Dimpotrivă aproape toţi au fost ispitiţi de lumina ei Numai icircn jurul lui Făt Frumos se poate face o extrem de interesantă istorie a literaturii romacircneşti pe epoci Căci fiecare curent literar 1-a văzut pe Făt Frumos altshycum şi agrave icircncercat să-i creeze altfel

Iată epoca noastră modernă dintacirci a şcaalei latiniste căreia icirci corespunde literatura unui Budai Deleanu Gh Asachi Un ecou tacircrziu şi foarte interesant al ei poezia basarabeanului Constantin Stamati ne aduce un Făt Frumos arhaic icircntro poveste versificată extrem de savuroasă prin naivitatea şi sfatoşenia ei primitivă

Ciubăr-Vsdă Domn vestit Lui Papură strănepot Avea un sacircngur fecior Frumos ca luna Iui Mai ( icirc g icirc t ca un tacircnăr brad Virtos ca un vechi stejar Şi v t ebdquoK ол un Юілаи Moaşa ce l-au stracircns de nas Лі-est fiu cacircnd sau născut Şi l -au poreclit Bogdan Au tras boghii şi au spus Mancă ce l-au aplecat Ce soţie va lua Si cacircte va pătimi

Conform concepţiei şcolii latiniste istoria devine mit iar pavestea e şi ea istorie Astfel fabulosul fiu al lui Ciubăr Vodă din basmul Iui Siamati pe lacircngă isprăvile lui tradiţionale de vitejie şi dragoste mdash se va mai bate şi cu Tătarii care năvăliseră tocmai cacircnd bea vin de Cotnari la nunta sa cu Crăiasa pe care o cucerise prin icircncercările pe cari le ştim cu toţii

La Vasile Alecsandri mdash icircn Doine şi Lăcrămioare mdash Făt Frumos devine Făt Logofăt ca nume iar ca fire un şăgalnic şi graţios erou idilic romantic

Fata de icircmpărat icirci vorbeşte astfel mdash O Făt Logefete Cu netede plete Cu părul de aur Stai te odihneşte Căn deal te pacircndeşte Un negru balaur

Iar el răspunde teatral mdash Frumoasă fetiţă Cu lungă cosiţă Cu macircndru colan De dacircnsul nam teamă Căci a m pe-a lui seamă Al m e u buzdugan

La Bolintineanu fireşte idilismul anacreontic va deveni şi mai dulceag icircn t imp ce romantismul va deveni macabru

icircntro zi eu dulce soare Drăgălaşul Făt Frumos Prin troiene de ninsoare Trece macircndru şi voios Pentru miacircndre păsărele Poartă arc săgetător Pentru fete tinerele Poartă n faţă flori ce-omor

Văzacircnd sacircngele ce curge pe zăpadă dintro porumbiţă săgeshytată exc lamă extatic că ar fi gata să moară după ce l-ar dărui cineva o macircndră cu obrazul de culoarea sacircngelui pe zăpadă bdquoOmul icircn negru icircn manta mdash alegorie convenţională a morţii mdash apare şl-i icircmplineşte dorinţa La urmă nu uită să ceară icircmplinishyrea promisiunii

Palatul de vesel ie se schimbă icircntrunul de doliu In disciplina lucidă a bdquoJunimei delagrave Iaşi Eminescu a dat

neasemănată frumuseţe poetică motivului icircn basmul icircn versuri Călin Nebunul icircn forma lui prescurtată din Călin pe care o cunoaştem cu toţii precum şi icircn basmul icircn proză Făt Frumos din lacrimă Dar le -a depărtat mult d e firul mare şi universal al poveştii Călin Nebunul greşeşte prin părăsirea fără motiv a soţiei sale De asemenea prin reducerea poveştii icircn Călin Ia o formă de artă extrem de severă situaţia fundamentală a basmushylui devine cu totul alta şi limitat omenească o minunată poveste numai de dragoste de uitare şi de reamintire

Iar icircn Făt Frumos dan lacrimă mdash care e mult mai fidel poveştii populare mdash introducerea Ghenarului printre cei cu care se luptă Făt Frumos modifică cu totul icircnsuşi sensul existenţei lui Făt Frumos acela de triumfător cavaler al binelui şi numai al bineshylui Căci Ghenarul e creştin ş i nare niciun fe l de v i n ă mdash şi totuşi Făt Frumos icirci răpeşte fata şi viaţa de pe pămacircnt

La Ion Creangă basmul Făt Frumos Fiul lepei a rămas netershyminat Harap Alb e o minune de pitoresc icircn expresie şi de vioishyciune icircn povestire

A m putea spune că e cea mai remarcabilă formă pe care a dobacircndit-o la noi basmul Dar na ajuns la profunda semnificaţie originală şi la valoarea larg umană ca de pildă acea extraordishynară nuvelă a eternei legături icircntre mamă şl copii care e Capra cu trei iezi

Poeţii noştri contemporani au văzut rafinaţi icircn Făt Frumos mai mult partea de pitoresc de coloare d e naivă şi uşoară reshyprezentare a lumii Iată ca exemplu o aquarelă d e Adrian Maniu

Balaurul răcneşte sub pod mdash da Făt Frumos Retează trei grumazuri din cacircte-o rotitură Cacircnd paloşul avacircntă prin sacircnge lipicios P e urmă munţi prăpăstii şi apele tăcură Otrava curgen fire prin crăpături de stacircncă Voinicul ia inelul domniţei leşinate Apoi icircşi chiamă roibul ce foc şi jar mănacircncă Şi pleacă pe -a lui aripi spre-a norilor cetate Făt Frumos rămacircne astfel mai mare mai bun şi mai frumos

ca oriunde icircfi poveştile copilăriei noastre De acolo sare cacircteodată pe cal mdash dă o raită prin poezia roshy

macircnească precum am văzut ba şi prin teatrul nostru ca i n piesa cu acelaşi n u m e a d-lui Horia Furtună ba şl prin muzica şi eoreografia romacircnească icircn unele icircncercării recente despre cari auzim mdash dar se icircntoarce iarăşi să-şi trăiască cu adevărat exis shytenţa lui fără d e toc şi moarte icircn basmul popular

PUVIS DE CHAVANNES Paul Baudoin profesorul meu de

frescă delagrave Paris nu lăsa să treacă nici bull o lecţie fără să povestească măcar icircn

treacăt de Puvis de Chavannes fie o amintire din viaţa lui particulară fie din viaţa lui artistică El nu ne spunea bdquoAşa trebue să faceţi ci bdquoAşa făcea Puvis de Chavannes Cu toate acestea Puvis de Chavannes na pictat nici o-dată o frescă Nu sa suit nici odată pe o schelă A pictat numai pe pacircnză icircn culori de ulei dar pictacircnd după noshybilele principii ale artei murale dădea impresia de frescă Cacircnd el se pasioshynează de arta murală nimeni icircn Franţa nu se mai preocupa de arta pur decoshyrativă şi icircncă mai puţin de techniea frescei Era chiar uitată icircncă din vreshymea celui de al doilea imperiu Pictushyrile decorative ale lui Flandrin la Saint-Germain-des-Pregraves şi la Saint Vincent de Paul cari trec drept fresce nu sunt decacirct picturi icircn ceară execushytate direct pe perete la fel panourile lui Delacroix delagrave Saint Sulpice Delashycroix a pictat totuşi icircn frescă la V alshymon t (Sena infenioară) dar icircnainte de a ii terminat lucrarea culorile au pălit şi artistul şi-a exprimat descurajarea icircntro lungă scrisoare adresată unui prieten Se pierduse ştiinţa frescei Nici picturile lui Chassegraveriau de la Curtea de Conturi (incendiată icircn 1871) nu au fost fresce ci pictură icircn ulei executată pe gips aşa cum se mai pot vedea fragshymentele depuse la Luvru după incenshydiu Totuşi aceste false fresce au fost punctul de plecare icircn arta lui Puvis de Chavannes Pentru prima oară icircn o artă murală ochii lui icircntacirclneau lumină şi poezie icircn loc de dramă icircn loc de foshycul arzător al paletei atmosferă temshyperată icircn loc de instinct intelectuashylitate

Dacă Puvis de Chavannes a văzut icirci opera lui Chassegraveriau mai mult deshycacirct au văzut contimporanii lui cauza afost firea lui temperamentul lui preshygătit pr in dispoziţiile naturale artistice să recunoască logica şi seninătatea din decoraţiile lui Chassegraveriau atacirct de o-ouse cu decoraţiile ce se făceau pacircnă la el Şi era tacircnăr atunci Chassegraveriau nu avea decacirct 36 de ani Puvis avea 31 de ani -Se icircnţelegeau şi se stimau reciproc deşi pe atunci marele Puvis de Chavannes nu numai că era necushynoscut marelui public dar faimoşii crishytici ai vremei icircl batjocoreau Lipsa lor de fineţe icirci icircmpiedeca să distingă disshycreţia din paleta artistului decorator descreţio ce un sfert de veac-mai tacircrshyziu va fi punct de pelerinaj pentru vishyzitatorii Panthegraveonului

La Salonul Oficial Puvis de Chashyvannes a cunoscut refuz după refuz I sa primit prima oară o lucrare intitushylată bdquoPieacuteta pictură fără nici un cashyracter şi fără nici o tendinţă decorashytivă dar ce a mai trimis icircn anii urmăshytori a fost respins Cacircnd a trimis prima lucrare avea 27 de ani cacircnd a fost iar reprimită o lucrare avea 37 de ani Ajunsese la maturitate fără să fi cushynoscut măcar un cacirct de mic succes cu toate că avea de partea lui pe Theacuteophile Gauthier şi pe Corot Ei au prevestit posibilităţile lui decorative Cinstea revine azi acestor doi subtili critici al căror simţ artistic intră icircn istorie

Cel dintacirci care se gacircndeşte să icircncreshydinţeze lui Puvis de Chavannes o lushyc ra re^ primarul oraşului Amiens care impresionat de panourile bdquoConcordia et Bellum expuse icircn 1861 la Salonul O-ficial şi cumpărate de Stat le dorea pentru Muzeul oraşului lui Statul i le cedează Primarul icircnsă doreşte mai mult Mai era loc pe acelaşi perete penshytru alte două compoziţii Bani nu avea dar Puvis era om bogat Părinţi i lui erau mari proprietari de vii icircn Bourshygogne şi dădea cea mai mare libertate fiului lor şi pentru vocaţia artistică şi pentru cheltuiala zilnică de aceea Pushyvis se oferă să complecteze pereţii Mushyzeului cu alte două panouri intitulate bdquoMuncă şi Odihnă icircn mod cu totul gratuit

Chassegraveriau care prevestise că Puvis va ajunge un mare decorator nu mai era icircn viaţă să se bucure de succesul

Gacircntec pentru macircinile iubitei

I de OLGA GRECEANU

prietenului lui Dar era altcineva care se bucura Maria Cantacuzino pe care Puvis de Chavannes o cunoscuse icircn atelierul lui Chassegraveriau şi de care sa icircndrăgostit nebun Nici nu era de mishyrare căci Maria Cantacuzino fiica lui Nicolae Cantacuzino mare logofăt al Moldovei şi soţia lui Alexandru Canshytacuzino din ramura Cantacuzino-De-leni zis şi kneazul fost consilier la Curtea de Casaţie era o femee cu totul excepţională atacirct ca frumuseţe şi edushycaţie dar mai ales ca spirit şi intelishygenţă Un an după ce sa măritat sa stabilit la Paris pentru ca să trăiască despărţită de bărbatul ei icircşi făcuse cercul ei poetul Nicolae Bălcescu Ion Ghica Jules Michelet Edgard Quinet Ernest Renan Victor Hugo Ary Renan şi Chassegraveriau Timp de mai bine de 40 de ani Maria Cantacuzino va aduce lui Puvis de Chavannes lumină icircn sushyflet icircn casă icircn artă Parcă altfel e a-cum şi pictura lui aşa cum va fi pacircnă la sfacircrşit o ar tă de ordonare de echishylibru de stabilitate şi de mare tensiune sufletească ascunsă sub severa haină a principiilor raţionale ale picturii mushyrale artă austeră ce nu vrea să atragă prin mirajul unei expresii de zbucium tumultos ca să convingă de existenţa sentimentului Parcă şi destinul icirci su-

PUumlVIS DE CHAVANNES Studiu

ОѴШГО PAPADIMA

Hulubii albi buimaci de-arome vegetale Care-au sburat prin nesfacircrşitele arcade de

mălini Naveau icircn tăişul lor albul ireal de crini Ce-I icircntind delirant primăverii macircinile tale

Sacircngele vioriu cu subţieri icircn vis Ritmează sub paloare icircn jocuri somnolente Şi arcurile lungi cu lunecuşuri lente Svonesc poveşti suave dintr un trecut icircnchis

Macircini albe ca nişte efemere jocuri de vedenii Ca ntr un hamac icircnchideţi fruntea-mi

ostenită mdash Corabie albă de peste mări venită mdash Saducă pentru voi albastre rrurodeniL

GEORGE PAumlTRAumlUCEANU

racircde de cacircnd e fericit Vin comenzi pentru Marsilia Amiens Poitiers şi icircn curacircnd şi pentru Paris

In fine Elie Delaunoy şi Paul Baudry nu vor fi singurii decoratori- recunosshycuţi acum oficialităţile se icircntorc şi spre el E adevărat că nu mai e tacircnăr are acum 53 de ani dar e atacircta entushyziasm icircn sufletul lui atacircta tinereţe icircn cuget icircn viziune icircn felul de a-şi icircnshyţelege arta că nici un şcolar nici un icircncepător nar purcede la lucru cu mai mult foc şi pasiune Obosit nu e nici odată Dacă n a r trebui să se pună icircn fiecare seară la frac ca să meargă să supeze icircn lumea lui noaptea nar icircnshyceta lucrul Dar Puvis de Chavannes e om de lume şi nu icircnţelege să neglijeze nici una din obligaţiile ce icirci sunt imshypuse de rangul lui social

Comanda ce are pentru Paris e o Scenă din viaţa sfintei Genevieva cacircnd copilă e găsită de părinţi i ei icircn pădure unde se roagă icircn faţa unei cruci imshyprovizate Camille Mauclair povesteşte cum icircn liceu fiind elevii alergau icircn recreaţie pacircnă la Pantheon ca să adshymire şi să schiţeze opera lui Puvis de Chavannes cu intenţia de a o pătrunshyde contempla şi icircnţelege atacirct li se păshyrea concepţia de originală

Pat ru ani mai tacircrziu luereaeă penshytru Muzeul din Lyon d in nou pentru Paris acircntacirci pentru Primărie apoi penshytru marele amfiteatru al $orbonei penshytru Rouen şi pentru Amiens De acum nu mai era un necunoscut nici pentru oficialităţi nici pentru public Numai irhpresioniştii icircl dispreţuiau şi icircl batshyjocoreau dar cum şi Puvis de Chavanshynes nu avea nici o stimă pentru ei a-precieriie insultătoare nu-1 dureau şi nu i-au fost nici odată stavilă icircn drushymul ales

E epoca icircn care Paul Baudoin icircncepe să lucreze cu el introdus fiind pe lacircngă marele artist de fiica lui Jules Mishychelet cu care Baudoin se va icircnsura Fiica lui Michelet era nelipsită din casa Măriei Cantacuzino aşa cum fusese pe vremuri şi tatăl ei Am cunoscut-o şi eu i n anul 1931 un an icircnainte de a fi văshyduvă Mi-a vorbit cu afecţiune de su-ior i le copyr^ţianu la care a şi petrecut o vară laFlorica Avea ca şi bărbatul ei Baudoin un cult pentru Puvis de Chavannes II descria ca pe un elegant al secolului statură frumoasă icircnaltă un foarte elegant port al capului oval mai mult rotund trăsături regulate o expresie macircndră foarte roşu la faţă păr castaniu bogat mustăţi barbă roshytundă gen bdquoFavorite o privire dreaptă cam oţetită iar icircn ce priveşte icircmbrăshycămintea lui era tot ce poate fi mai opus tipului bdquoboem Nu numai că disshypreţuia un astfel de gen adoptat de toţi artiştii dar icircl evita cu exagerare Chiar dimineaţa la 7 cacircnd pleca delagrave apartamentul lui din Place Pigalle la atelierul din Neuilly mdash delagrave un capăt al altuia al oraşului mdash Puvis de Chashyvannes mergea icircn redingotă şi bdquojoben

(Vd urma)

UNIVERSUL LITERAR 20 Iulie 1944

eodatos Sir ianul sclav mdash c acirc n t ă r e ţ d in l ău tă mdash a l pu shyternicului n e a m al Claudi-ilor mergea pitiş u r m a t de

iumlf u n convoiu de umbre călăshytoare ce lunecau fără foşnet de-a- lungul grădinilor ceza-

riane p e colinele presăra te ou dalbele vile ale bogătaşilor romani

Era o noapte b inecuvacircnta tă o noap te de primăvară cu lună şi tăcere deplină

De p r in grădini se răspacircndea miros de migdali icircnfloriţi cacircnd şi cacircnd doar vreun ţipăt de păun sfacircşia strident liniştea sau vreun ur le t de fiară sălbatică icircnchisă icircn cuşcă hău i a surd groaznic prelung

mdash Tăcere mdash şuieră pr in t re dinţi Theo-datos aplecacircndu-Ue că t re mijlocul potecii stacircncoase icirc n aceeaşi clipă şirul de siluete d in urmă- i se pierdu icircn u m b r a zidului ce icircmprejmuia grădinile pe sub festoane de mlădi ţă de iederă şi de t randafir i a t acirc r -nacircnde şi pe după coloanele statuilor albe

Departe d inspre Tibru icircn fundul cenushyşiu al zării l icăriră niş te lumini ţe jocul lor fu scur t mdash peste p u ţ i n nişte svonuri abia perceptibile vestiră apropierea unor oameni

Theodatos icircşi lipi urechea de p ă m acirc n t mdash Vin sunt fraţii creştinii se sculă

repede şi vorbi ceva icircn şoaptă cu m a i - m a -rele cetei icircnarmate care stătea icircn umbră

mdash Lovi-i-vom pr in surpr indere mdash icircnshyt rebă celălalt

mdash Nu Veţi veni după mine icirc i vom prinde pe to ţ i icirc n catacombe Linişte Vă conjur păs t ra ţ i linişte Vor fi aci icircndată Orice veţi auzi tăceţi n u vă trădaţi mdash şoptea el icircnfierbacircntat

mdash Dar dacă n e vei icircn t inde vreo cursă atunci mdash icircşi desfăcu m a n t a u a şi făcu să străfulgere goliciunea unei spade scurte

Theodatos amuţ i se aşeză pe vine la u m shybra une i s ta tu i a lbe şi icircncepu să aştepte liniştit sosirea ramenilor pe care icirci auzise adineaori venind de jos din spre Tibru

Aceştia se zăr i ră icircn curacircnd la lumina lunei mergeau domol icircn sus mdash trei la nu shymăr trei moşnegi icircn nişte s u m a n e de păs shytori d in piele de capră desculţi şi p r ăpă shydiţi aducacircnd m u l t mdash d u p ă bărbile ne icircnshygrijite d u p ă chipurile sfrijite şi d u p ă cheshyliile lor mdash cu cinicii greci ce-şi propovădu-iau filosofia pr in ospatăriile gladiatorilor şi prin icircmprejurimile Tibrului

mdash Mielul lui Dumnezeu mdash şopti Theoshydatos icircngenunchind icircna in tea lor e ra sashylutul şi vorba de recunoaştere a credincioshyşilor

Unul din bă t racircn i cel care păşea icirc n mi j shyloc şi icircntrecea icirc n icircnă l ţ ime pe ceilalţi icirc n shytinse m acirc n a deasupra smeri tului şi gra i l in

Binecuvacircnta ţ i cei ce veghează căci a lor es te icircmpără ţ i a Mielului

mdash Trecut -au oare toţi mdash icircn t rebă pe cel icircngenunchia t u n alt bă t racircn

mdash Toţi Ku s acirc n t de veghe icirc m p r e u n ă ou alţi fraţi Mergeţi icirc n pace

Bătracircni i păş i ră mai depar te şi d i spărură in umbra unor chiparoşi ce-şi icirc nă l ţ au sishyluetele negre de-a-lungul drumului iar Theodatos se ridică icircn grabă şi privi in u r -mă-le lung neliniştit icircnfiorat de o t e a m ă adacircncă neicircnţeleasa

Lovi icircn cele d in u r m ă cu macircneru l de a-r amă al tesacului său icircn peretele u n u i boshylovan mdash n u t recu mult şi d in tufişurile din preajma răsăr i ră o mul ţ ime de bărbaţ i apropi indu-se a t acirc t de tăcut icircncacirc t n u se auzi n ic iun zăngăni t de spadă

mdash S u n t toţi acum Chiar adineaori a t re shycu t pe aici şi preotul lor cel m a i mare icirc n shyt r o oră t rebue să fim acolo mdash zise Theoshydatos a r ă t acirc n d măguri le cele icircndepăr ta te ale căror gheburi albăstrii dominau icircn arshygintiul lunei zidăriile conductelor de apă Porniră la drum icircn tăcere ş i n cea ma i mare ta ină veghind ca n u cumva vreo isshycoadă să observe expediţia şi să prevină prada icircmpotriva căreia se urzea l a ţ u l

Merseră o b u n ă buca tă pr in u m b r a u -nui apeduct care a idoma unei enorme scoshylopendre sus ţ inu tă de m uuml de picioare vacircr-toase icircşi e ta la lungimea de-ă-curmezişul cacircmpiei oable Era o linişte a t acirc t de desăshyvacircrşită icircncacirct se auzea gacirclgacircitul apei icircn-lăunt ru l conductei şi foşnetul cactuşilor ce alcătuiesc aci o vegetaţie bogată Trecură apoi cu m u l t ă băgare de seamă pe lacircngă u n templu sub a cărui colonadă pacirc lpacirc iau tainice lumini şi cotiră icircn sfacircrşit domol că t re platoul p r in mijlocul căruia se icircnshyt inde acea e t e rnă bdquoRegina Viarum mdash via Appia

Şi aici l iniştea şi tăcerea s t ăpacircneau p acirc n ă icirc n t r a t acirc t văzduhul icircncacirct putea i deosebi p acirc n ă şi gingaşele jocuri ale unor facircn tacircn i nevăzute Numai din cacircnd icircn cacircnd icircndulshy

cite de surdina depăr tăr i i mdash sune te de flashyu te şi de fluiere ciobăneşti vibrau pr in aer şi se iroseau icirc n marea tăcerii icirc n t r o ploaie de susure p e n t r u a se eoni unda mai apoi cu cel svon purces de prin l anur i de orz şi de p r in livezi de dal im icircmpovăraţ i cu n in shysoare de flori mdash cu zumzetul liDenueior şi cu chemările drăgăstoase a le prepeliţelor

Mergeau u r c acirc n d dealul p r in t re vu pe subt umbra re verzi de viţă icircnvoaltă pr in care luna risipea darnic pe pămacircnt minushyn a t e arabescuri de arg in t icirc n a i n t a u icirc n tă shycere ca niş te duhu r i mdash nicio şoaptă n i -c iun zăngăni t de a r m ă nicio rasui iare de opintire mdash ia r cacircnd se văzură pe creştetul pleşuv aj dealului pl in de boiovam de gropi şi de dăracircmături icircşi icircndoiră aienţia şi pr inseră a se furişa tiptil s emănacircnd mdash pr in glugile ce le acopereau capul şi pr in mantiile ce le ascundeau spadele mdash unui a la iu de fantome mdash lunecau pe marginea marilor grote vechi cariere de pia t ra lăshysate icircn pa rag ina mdash dispăreau icirc n scorburi de s tacircnci mdash se t acirc r a u pe macircin i p r in t re-cătoriie cu a t acirc t ma i periculoase c u cacirc t e rau m a i scăldate icirc n l u m i n a lunei mdash ba uneori cu corpul plecat se strecurau icircn vacircrshyful picioarelor de-a-luingul zidurilor de vile avacircnd n u depar te de ei acele t r a t t o r i a 1 ) suburbane p u n e de vulg şi de tumul t ba alteori anunţaţi pr in ţipătul prelung de păun imi ta t de Tneodatos se opreau icircn ioc sau se risipeau pierzandu-jşi urmele icircn umbrele nopţi i Tneodatos pe m ă s u r ă ce se apropia de in t ra rea icirc n vechile cariere unde oDişniuiau să se a d u n e creştinii re shypeta din ce icircn ce mai des centuriilor care-1 u rmau semnalele de oprire mdash deoarece icircnshytacirc lnea a c u m icircn cale-i p r in locurile ce-i e-raju cunoscute doar lui avanposturi le rishysipite ale credincioşilor care i a t ă de ne shyostoitele şi crunte le persecuţii şi torturi ce ie abă teau asupra lor nu aveau a l t ă a rmă de a p ă r a r e aecat vegherea icircn tainiţi Pe toţi aceşti paznici tă inui ţ i el s ingur reushyşea să-i icircndepărteze delagrave posturile lor preshytex tacircnd icircn t ru aceasta porunca a msuşi marelui pontifice şi folosind şi icircmprejurashyrea că era bine cunoscut icircn racircndur i le creshydincioşilor ca unu l din cei ma i fervenţi a-mici ai Mielului şi mdash mai ales mdash ca unul care trecuse deja p r in groaza carcerei ma-mert ine şi pr in mucenicie

Theodatos şi-le amintea prea bine icircn a-ceasta clipă mai avea icircncă r ă n i nevindeshycate icircn coaste r ăn i pr ic inui te de ja ru l torshyţei care-1 us tu rau a c u m a t acirc t de teribil icircnshycacirc t fa ţa ismeadă a Sir ianului deveni din-t roda tacirc cenuşie de durere dar mdash şi de emoţia care-1 cuprinsese

Călăuzea pacirclcuri le de ostaşi agale din ce icircn ce ma i agale mdash din cacircnd icircn c acirc n d se oprea şi-şi p l imba icirc n ju r privirile icircnvăpăshyiate cău tacircnd pa rcă vreo potecă de scăpare dar a t unc i mdash icircntrezărea icircn umbră empui icircncrunta t al centur ionului şi mohoracirctele o-chiade a le soldaţilor care-1 iscodeau

I n t r a r ă icircn cele d in u r m ă icircn via Appia şi acolo la u m b r a grădinii une i case ale căshyrei ferestre uumlmxiinate că tau spre Roma mdash vizibilă icirc n vale mdash Theodatos se aşeză mai-marele sutaşilor icircnsă dădu u n semnal din fluier şi purcese icircnainte p r in mijlocul căii fără a se ma i ascunde mdash icirc n t i m p ce icircn urmă-i de prin grădini de prin vii din

case scunde de subt porticele templelor mici mijeau mul ţ imi de ostaşi care se ali-n ia racirc icircnda tă icirc n pacirclcur i d e războiu Mershygeau cu toţi i icircncet dar cu toa te acestea t ropăi tu l celor cacircteva su te de bărba ţ i pe solidele lespezi de bazal t mdash ou care era pavată via Appia mdash r ă s u n a cu ecou pu te r shynic şi trezea to tu l icircn preajmă mdash din porshyticele caselor - icircncepură să răsară capete negre de sclavi mdash ici colo cacirc te u n zăvor lăsa icircntredeschisă fereastra icirc n care apărea chipul mirat al vreunui qu i r i t 2 ) mdash dar căshytune decurionii ce ţineau flancurile^ pacirclshycurilor dese ofereau vederii spade strălucishytoare şindată uşi şi ferestre se icircnchideau capete şi chipur i dispăreau păl ind de frică

icircnvălu i ţ i de u m b r a mari lor copaci icirc n loshycul unde străjuia o s t a tue şi şopotea o facircnshytacircnă se opriră o clipă mdash u n m u r m u r de porunci şi mdash icircn t r eaga a rma tă o r acircndu i t ă icircn lungi cordoane se risipi cacirc t ai clipi din ochi şi icircnconjură din toa te părţ i le vacircrful colinei pe care albea icircncadrată de nişte pini răsfiraţi o căsu ţă scundă pe jumăta t e ru ina t ă pe aici se afla in t ra rea icircn subshyterane cunoscută icircn de aproape n u m a i t r ă shydătorului

Theodatos porni icirc n grabă că t re căsuţă dar pe la mijlocul drumiuiui se opri din mers şi-şi a r u n c ă privirile asupra Romei care de pe această icircnăl ţ ime se vedea ca n palmă aidoma unei enorme planşe cu cadri-latere p lane de p ia t ră Luna s tăpacircnea tăr ia munţ i i se pierdeau icircntr o n e g u r ă albă pr in care licăreau dauri te acoperişurile pala teshylor la s tacircnga icircn depăr ta re h ă t peste Tishy

bru dincolo de grădinile cezariene se icircnshyt indea o m a r e de ceaţă iar ma i aproape mdash haosul caselor şi templelor icirc ngemăna te icircnshytro singură massă albicioasă estompată de fluidul albăstrui a l clarului de lună

El contempla eternul oraş cu ochii larg deschişi Vifor de bucuri i demonice icirci era icircnsă sufletul răscolit mdash căci icircşi amintea sclavul făgăduinţele lui Cezar care drept p la tă pen t ru destăinuirea in t răr i i icirc n catashycombe şi pen t ru predarea creştinilor icircn macirci shynile Romanilor avea să-1 hărăzească cu lishybertate cu avuţii şi cu cetă ţenia romană

Se repezi icircn sfacircrşit spre căsu ţa singushyra tecă şi b ă t u icircn uşă icircn felul ş t iut

mdash Mielul mdash rosti el c u glas puternic icircn deschizătura uşii

mdash Intră icircn pace mdash grăi cineva dinshylăuntru

mdash Inceputu-s a jertfa mdash Chiar acum Nu demul t a i n t r a t şi

Anicius el va cit i azi fraţilor epistola lui Pavel mdash icirci răspunse omulj paşnic icircnimacirc-nacircndu- i fachia aprinsă mdash o icircmplet i tură de şnururi icircmbibată icircn răş ină

Theodatos apucă cu o m acirc n ă fachia dar in acelaşi t imp icircnfipse cu cealaltă spada Lată icircn gacirctlejul bătracircnului care desfăcu doar braţele şi căzu lung pe spate horeai o clipă svacircrli din picioare sgacircrie cu unghii le lutul podelei şi mdash icircşi dete sufletul Totul n u dură decacirct cacircteva clipe Sirianul ieşi apoi din casă II icircntacircmpină centurionul

mdash Mă voiu duce icircn subterane să văd dacă sunt toţi şi-ţi voiu da de şt ire icircndată

mdash Voiu merge cu t ine mdash răspunse Roshymanu l

mdash Cum ţi-e placul s tăpacircne Purceseră spre o cur te mică ascunsă icircn

unei bucurii a t acirc t de copleşitoare a t acirc t de spon tană şi a t acirc t de orbitoare icircncacirc t t rebuia să se oprească din cacircnd icircn cacircnd barem pentru o clipă p e n t r u ca să-şi adune pushyterile mdash dar de fiecare d a t ă era constracircns a purcede mai departe căci icircl lovea uşor pe umeri cu spada Romanul si-i şoptea glashycial

mdash Călăuzeşte Mergea aşa dar iar cacircnd a junseră icircn t r o

rotondă de unde se icircmpacircnzea u n icircn t reg lashybir int de galerii tenebroase mdash că tă icirc n u r shymă-i Romanul era vacircnă t de spa imă şi-şi perinda privirile icircngrozite de-a-lungul peshyreţilor icirc n p ia t ra cărora ca icircn niş te ser tare icircmpodobite c u to t felul de inscripţii şi de steme icircşi dormeau somnul de veci su t e de creştini ucişi şi mart i r izaţ i Rămase ră o clipă icircmpietr i ţ i mdash căci dintr o depăr ta re ^ necunoscută d in cele ta ini ţ i ce căscau sute de gacirctlejuri negre mdash icircn mijlocul acestei lishynişt i de cavou mdash se auzi deodată slab de tot freamătul unor cacircntări ce părea atacirct de straniu şi atacirct de lugubru icircncacirct o paloare de moar te se aş ternu pe neaş tepta te peste chipul amacircndorura cacircntările urmau preshylung plut ind ca o lamenta ţ ie jalnică şi a-dormitoare icirc n t ru pomenirea celor răposaţi ca u n imn funebru

Cacircntăr i le amuţ iseră de mu l t mdash ei icircnsă mai ascultau icircncă ţintuiţi locului de spaishymă da r şi de acea negră i tă linişte care-şi icircntinsese peste tot s tăpacircnirea icircn t re rup tă doar de pacircracirc iu l şi de sacircsacirci tul arzacircndelor şnurur i de răşină precum şi de r i tmul neshybun a l inimilor şi sacircngelui svacirccnind icircn tacircmple a l celor două fiinţe omeneşti

mdash Călăuzeşte mdash m u r m u r ă pr int re dinţi

- Nuve lă -dosul căsuţei t recacircnd pe sub niş te bolţi de piatră mdash o cur te năpăd i t ă de tufişuri de laur sălbatic şi de iederă că ţără toare Sub u n a din aceste bolţi e ra intrarea icircn catashycombe a t acirc t de tă inui tă a t acirc t de acoperită cu iederă şi cu verdeaţă şi a t acirc t de bine bashyr icadată cu blocuri de p ia t ră icircncacirct dacă n ai fi ş t iu t de exis tenţa ei ţ i -a r fi fost cu totul imposibil ca so găseşti

Theodatos d ă d u icircn t r o pa r te bolovanii şi icircncepu să coboare cel dintacirci t reptele tocite săpate icircn tuf Romanul icircl u rmă c u spada goală hotăricirct

I i cuprinse o noap te adacircncă şi o linişte de m o r m acirc n t Un aer de puitregaiu da r uscat năvăli din adacircncuri d in nesfacircrşitele hău r i negre ale coridoarelor de p r in tainiţ i le ne shycunoscute icircn care se pierdeau acum groaza plutea spre dacircnşii cu aripi de tăcere Cu toate acestea Theodatos mergea curagios icircna in te p r in acele coridoare a t acirc t de bine cunoscute mdash căci le s t răbă tuse de a t acirc t ea ori ca să asculte graiurile blacircnde ce-i vorshybeau despre bunu l Dumnezeu despre Mieshylul Lui despre veşnicie

Pe fondul acestei icircnspă imacircntă toare bezne pacirclpacirciau pe alocuri p r in adacircnci firide lămpi de u n t d e l e m n 3 ) aducacircnd cu niş te fluturi ce-şi scu tură aripioarele de au r ca să ara te credincioşilor calea

mdash Mai e departe mdash icircn t rebă Romanul icircn şoaptă şi pl in de nelinişte căci inima-i neicircnfricată icircncepu a fi pă t runsă totuşi de o t eamă superstiţ ioasă

mdash Depar te mdash răspunse Theodatos as shycultacircnd cu luare aminte surdul ecou al propriei sale voci r ă sunacircnd prelung

I a r la fiecare răspacircnt ie de coridor icircşi reshypeta icircn sine ca pen t ru a-şi icircn tă r i sufletul

mdash Libertate Libertate Şi grelele-i spracircncene siriane icirci adumshy

breau a tunc i ochii care săge tau fulgerele

V A M A Icirc N C E R C Ă R I L O R (Urmare din pag I-a)

1

m

Cacircnta cerul prin urmare proshyhodul tuturor fiinţelor al existenshyţelor mari şi mici dar nemernice laolaltă icircn neputinţa şi zădărnicia lor Iar lumea fremăta şi aştepta deslănţuirea din urmă hotăracirctoashyre Stăteau pretutindeni toţi cu fruntea plecată icircn smerenia sfacircrshyşitului pe care ei icircnşişi şi-l pregăshytiseră

Crengile din parc şi din grădishynile de pe deal erau icircnvăluite icircn ceaţa luminoasă delagrave icircnceput Din loc icircn loc ele străluceau icircn sacircmshyburi scacircnteetori care se uneau se adunau şi alcătuiau o icircntinsă o superbă mare de lumină Şi boabe de scacircntei picurau pe trunchiuri lăsacircndu-se uşor pacircnă la rădăcină pacircnă icircn iarba umedă şi rece

Zumzetul plecat din icircnălţimi se lăsase şi el pacircnă aproape de rashymuri şi de flori icircnsoţind pogoricirc-rea nesfacircrşită a luminii din ceruri Se auzea mai bine icircn păenjinişul de scacircnteeri muzica icircnfiorătoare a icircmplinirii veacului

Şi inimile se apropiau odată cu feţele ce se căutau şi ele dogorite

de văpaia necontenită venită de sus odată cu braţele ce se icircntinshydeau spre o icircnlănţuire supremă icircn dragostea care sălăşluia icircn fiecare dintre noi dar pe care am icircnăbushyşit-o pacircnă icircn acea clipă Covorul de lumină al tăriilor cereşti se afla aproape tot mai aproape Lumea icircşi aştepta resemnată sfacircrshyşitul descoperind iubirea care nu mai avea să preţuiască nimic du-păce scrum se va aşterne peste globul nefericit

Dimineaţa cacircnd focurile adevăshyrate ale răsăritului mau surprins icircn scaunul unde trecusem ceasushyrile scurte ale nopţii a adus şi lishyniştea că vedenia se risipise icircmshypreună cu toate fiorurile icircntunerishycului Dar stăruitoare rămacircnea icoana acelui spectacol După cum nu icircnceta să fie simţită dorinţa de mai icircnainte a momentelor cacircnd ura icircncetase icircmplinind ceva mai devreme glasul mulţimilor icircnseshytate după icircmpăcarea care nu vrea să vină totuşi atacirct de curacircnd

C N NEGOIŢA

de WLADYSLAW REYMONT

Romanul repezindu-se de a l tminter i cel dintacirci icircna in te mdash căci prefera vezi-bine de o mie de ori moartea decacirct acest simţămacircnt de groază care-1 făcea cu totul nevolnic

Porni ră icircn grabă Thedatos icircl tot asigura pe centurion că

nu mai e depar te mdash şi de fapt depar te n u mai aveau de mers Cu toate acestea şi icircn-t r Insu l se petrecea acum pare-se ceva teshyribil mdash căci se oprea din ce icircn ce ma i des icircşi freca ochii se convingea dacă spada-i e to t la locul ei a t ingea ou macircini le pereţii coridoarelor repeta icircn fiece cupă libertate libertate mdash dar toate aceste sforţări nu-i p u t e a u icircnnăbuşi icircn suflet t eama d in ce icircn ce mai chinuitoare icirc n t r una din capele mdash una clm acelea icircn care prisoseau catacombeshyle creştinilor mdash el contemplase icircndelung o zugrăveală stingheră reprezentacircnd pe Crist cu miluşelul pe umeri şi de a tunc i mdash mer-su-i deveni goană nebună avacircnd drept ţ i n t ă niş te lumini ţe ce apăruse ră icirc n a-dacircncur i şi glasuri omeneşti ce se auzeau din ce icircn ce ma i lămurit

Romanul rămase icircn umbră Celălalt se furişă icircn spre deschizătura p r in care inunshyda lumina şi privi icircn interiorul capelei

Moşneagul care-1 binecuvacircntase pe d rumul d in spre Tibru şedea icirc n mijlocul lăcaşului icircn veşminte preoţeşti albe mdash e-giptene mdash şi citea cu viers monoton dar puternic

mdash bdquoBinecuvacircntaţ i pre cei ce vă u r m ă shyreşte pe n e d r e p t bineouvacircntaţi-i şi nu-i blestemaţi

bdquoNu vă răzbuna ţ i singuri c ă c i a Mea este răzbunarea E u plătescmdashzice Domnul

bdquoNu t e lăsa icircnvins de cel rău Dar Theodatos n u m a i auzea şi n u

mai vedea nimic ochii săi erau a c u m aţ inshytiţi către Crist care mdash statue policromă barbară grosolană mdash t rona pe altar şi icircnshyt indea ambele macircin i spre capelă pe deasushypra capetelor credincioşilor mdash torţele şi lăm-piţele ce a t acirc r n a u pe pereţi r ad i au o lumishyn ă gălbuie peste chipu- i slab da r negră i t de dulce şi peste macircinile sale lungi care blagosloveau şi chemau la dacircnsul c u a t acirc t a dragoste icircntreagă acea mulţime absorbită icircn ascultarea cuvintelor bă t racircnulu i

Torţele fumegau cu pale sacircngeracircnde icircn sus căt re borta p r in care p ă t r u n a e a aeshyrul mdash lumina şi crepusculul se prelingeau in dacircre pe pereţii goi pămacircntii prin u n d e peste capete ae lemei şi ae copii mdash cuvinshytele dumnezeieşti p iu teacuteau p i e tuunden i ca un susur aosoiuumli t ae toate sunetele mdash a-cum purceaeau suspine mdash acum piacircnsete cu nonot c u t r e m u r a u pieptur i mdash a c u m un singur s tr igat scur t biaoumlietor umpiea inshyti eaga oapeiă ori ae ca^e ori veneratul preot pomenea pe cei săvacircrşiţi intru ciedin-ţa mdash apoi s i a n t a linişte icircşi re lua iar s tă shypacircnirea mdash doar ochii i r a ţno r mai soroeau mea aulcele crup a i iviieiuiui doar i r u n ţ u e pline de s t igmatele viitoarelor mar t i r i i s e smereau d ina in tea Lui şi se plecau a iuoma spicelor icircn lata secerătorului divm

Theodatos se t rase icircn t r o par te căci s imţi pe u m ă r u l sau spaaa Koniaiiiuiui йе re t ra shyseră amanaoi tăcuţ i vreo cacircţiva paşi

mdash Mai repeae ma i repeae s tăpacircne Sacircn t toţi sant tofii te toţi n vo^u arunca ia

picioarele Cezarului pe toţi ţi-i predau s tăpacircne şi preoţi şi i r a ţi şi neuuţ i pe wţi laoia i ta i vazuc-ai s t apaue y era асиш p r in t re ei şi nounul b u i u s t r i bunm i mdash DOioorosea ei pe nerăsuiiate imie ruaa ta t inconşt ient apioape

Da r коіпадіиі tăcea mereu ridicase doar icircn sus iacma- i aizaiiua l uuuna cu ea ra ţa Sir ianшui şi mdash o scuipa cu toata scraua

Tneouatuumls se m a e p a r l a mdash cei uuicai mdash iu ţmau-ş i paşii aa r cand aj unsei acirc ia prishyma rotoiiaa ae imue şerpuiau in toate părshyţile g a t u m e coriaoampreior mdash se mi iu i a mdash şi sari icircnapoi

Hibuos s tă tea icircna in tea iui mdash HristOuuml cu rnainue intuire mdash şi ampe u i ta la aansui

S m a n u i se repezi in cei de al aouea cori dor mdash caci cunoştea toate ieşirile mdash şi icircnshycepu a se freca ia ochi

Hristos mdash s tă tea şi acum cu macircinile icircntinse şi-i privea mdash cu nişte ochi auioşi nespus de blacircnzi

birianul se opri mdash un potop de groază icirci inunaase inima şi-1 sguauia a t a t ae putershynic icircncacirc t neier ici tul se lipi de perete şi ră shymase astfel icircmpietrit tucisnic cupe neshysfacircrşite mdash cu ocnii icircnchişi i a r ă a cuteza să se mişte fără a se Icircncumeta să геаръе p acirc n ă cana veninau-şi ш lire icircn cert a i n urma mdash a u p a ce-şi pnniDacirc o cnpita privishyrile ră tăci te m juru-i mdash navali ca u n om urmăr i t de iurii icirc n t r u n a l t conuor da r şi acolo

Hristos mdash stătea pururi icircnaintea lui cu m a n n e icircnt inse mdash r in s tos uriaş icircn t r o lumina orbitoare mdash şi se u i ta la dansul

Theodatos scoase u n răcnet de nebun svacircni icircacnia se ghemui de frică şi orbit ieşit din muiţi făcu calea icircntoarsă spre ro-tonaă mdash icircn deliru-i vijelios el cutreiera ganguri le icircntortochiate se retrăgea se tara cădea la p ă m acirc n t se rănea de pereţi urla de neputinţă şi de groază fără margini căci mdash p u r u r e a şi pretut indeni Hristos icirci tăia calea mdash pururea şi pretutindeni icircnshytacirclnea acea figură radioasă strălucitoare icircnshyc u n u n a t ă de n imb mdash puru rea şi p re tu t in shydeni vedea acele macircini icircnt inzacircndu-se spre dansul mdash pururea şi pre tut indeni veuea faţa senină a Aceuua mdash şi pretutindeni se uitau la dacircnsul acei ochi limpezi pătiunză-tori iscoditori şi groaznici icircn acelaş t impmdash pretutindeni pretutindeni

Aiurit icircşi icircmbrobodise capul cu poala mantalei mdash u i t acircnd cu desăvacircrşire de Roshymanul care rămase singur uitat icircn acele groaznice ta ini ţ i şi implora cu s t r igă t neshyomenesc icircndura re mdash alerga icircn neştire pr in surdele pus t ie tă ţ i subterane pierzacircnd conşti inţa icircncotro aleargă ce se petrece cu dacircnsul m acirc n a t doar de propriu-i delir de desnădejde şi de ecourile strigătelor ce goneau d u p ă el ca niş te f reamăte ale morţii urmăr indu- i pas cu pas Voia să se icircntoarcă la capelă voia să cerşească milă şi ier tare să purceadă chiar la to r tură dar mdash c u toate că auzea bine cacircntăr i le fraţilor cu toate că vedea deja luminile şi s imţea că n u ma i a re mu l t de mers cu toate acestea icircnsă el n u mai pu tea nimeri el n u m a i pu tea ieşi da r n u mai putea nici mdash rămacircne

Atunci mdash icircn paroxismul celor mai cumpli te chinuri p r in t r o u l t imă icircncordare a groazei şi a desnădejdiei el scoase spada

şi ridicacircnd-o mdash se năpus t i a sup ra acelei vedenii luminoase care tot m a i ţ inea macirc i shynile icircntinse şi-i tăia pretutindeni calea mdash spada spintecă văzduhul da r to t icircn acelaşi t imp Sirianul mdash cu ultimele fibre ale simţirii şi ale conştiinţei sale mdash simţi că icircl cuprind două macircini icircntinse şi că o voce lină o voce de mormacircnt şi de veşnicie vishybrează icircntricircnsul

mdash I n schimbul l ibertăţi i tale vrei să vinzi libertatea tuturor Theodatos

I n zadar tot aş tep ta Cezar icirc n noaptea aceea şi n cele următoare icircnapoierea căpeshy

teniei prinşilor şi a lui Theodatos

Trad din polonă de MARIAN ZBASKI

1) birturi (pe italieneşte) 2) quiris mdash cetăţean roman 3) icircn chipul literei ornamentale

TIPOGRAFIA bdquoUNIVERSUL S A BUCUREŞTI STR BREZOIANU 23mdash26 Taxraquo poştală plătită In і ш и ж conform laquoprobării dk G-k P T T 24484939

2 0 Iulie 1944 UNIVERSUL LIIcircpoundRAft

Crofiica l i t e r a r

C D PAPASTATE Trepte Al V COBAN Sfacircrşitul nord

C O S M A Geode M Deşi debutant d-1 C D Papastate

invocă icircn sprijinul său o lungă ucenishycie literară care i-a curăţit versul şi i-a bdquoaranjat macircna Totuşi poetica sa rezumată icircn următoarele două strofe ale poeziei de deschidere na profitat prea mult de lunga ucenicie presupusă rămacircnacircnd banală şi artisticeşte nesemshynificativă

bdquoTu cititor nedespărţit şi frate In care slova şi viaţa amacircndouă Ne sunt comune cartea-aceasta nouă De-o porţi icircn tinentreg sau jumătate

Ascultă cum din ea suacirccnind spre stele Cu licurici şi svonuri de lumină In noaptea calmă rece şi senină Se icircmplineşte taina vieţii mele

bdquoTaina vieţii rămacircne astfel a fi des-văluită icircn cacircntarea copilăriei cu bucushyriile ei cuminţi cu prima zi de şcoală icircn evocarea mamei a bunicilor a toamshynelor totul icircmpletindu-se icircn acel vers uşor sprinten care icircnsă nu poate icircnşela asupra fondului mult prea cuminte şi bdquocurat mult prea asemănător lungushylui şir de poezii de-acelaş gen scrise de mai bine de două decenii icircn literashytura noastră In această poezie trecushytul şi amintirea pomenite foarte des sunt scrise cu majusculă dar invocarea lor nu transmite versurilor o melancoshylie care să subjuge ci se dovedesc pashylide şi transparente grafia trădacircnd astshyfel o exagerare şi o importanţă fără conţinut Tot o exagerare este şi poeshyzia bdquoMetamorfoză de unde extragem spre ilustrare numai această sfrofă

bdquoDin adacircncuri iau cuvacircntul singuratic Şi icircl scutur de noroiu şi de uitare 11 icircnşir pe fir mdash mărgăritare mdash

Şi-l topesc din nou pe focul de jăratec

Focul şi jarul iată insă ce tocmai lipseşte poeziei d-lui C D Papaslate de unde şi impresia globală de cuminshyţenie placiditate banalitate Preferinshyţele noastre merg spre poeziile care inshyvocă suvenirurile livreşti aşa ca bdquoExoshytica bdquoRomantica şi mai ales bdquoStamshypă pe care o redăm icircn icircntregime

bdquoIţi-aminteşti citeam din Andersen Un basm frumos cu lumi de porţelan Şi ascultam icircn fiecare an Cnm suen gară obositul tren

Din care cobora icircn spre amurg bull Perrault şi Grimm şi Walter Scott

Si aduceau din ţări necunoscute tot Parfumul vieţii lor icircn tristul burg

Alături lacircngă soban vacirclvătaie Călătoream cu toţi pornind din radă Din cacircnd icircn cacircnd un călător pe stradă Trezea tăcerea-ascunsă icircn odaie

Şi obosiţi pe racircnd de-atacircta drum Doream nespus palatul de cleştar In care Grimm Perrault şi Scott toţi

icircn zadar Ne aşteptau cu porţile deschise-acum

De-atacirctea lumi trăite icircn poveşti De Andersen de Scott Perrault şi

Grimm Pe care azi niciunul nu-i citim Şi totuşi nt-eratt prieteni ţi-ammteşti

Pe ultima foaie din culegerea de vershysuri a d-lui Neculai V Coban ni se spune că autorul este la a patra carte de poezii publicată

Mărturisim totuşi numeroase nedu-miriri cu privire la stacircngăciile scriitoshyrului ne mai permise la Cea de-a patra tipăritură Moda plachetelor de versuri a răpit poetului tacircnăr romacircn liniştea interioară făcacircndu-l să dorească mai mult anuala publicaţie elegantă decacirct ritmul rotund şi elanul interior care creiază universul artisticeşte perceptishybil al poeziei adevărate

In vreme ce poezia d-lui C D Pashypastate se ilustrează printr o exemplara curăţenie a versurilor de o claritate ce nu ascunde nimic mdash şi asta i-am reshyproşat-o mdash poezia d-lui Neculai V Coshyban se remarcă dintrodată printr o mare confuzie din meandrele căreia nu se pot detaşa uneori nici cele mai sushymare icircnţelesuri mdash opacizarea poeziei este o chestie de adacircncime interioara unde nu pot coboricirc decacirct iniţiaţii şi nu un procedeu tehnic ca la Ion Barbu spre ex şi infinit mai puţin un delir verbal transformat icircn galimatias (A-cesta fiind cel mai simplu dar vai trăshydător de poezie procedeu )

Exemplificăm cu două strofe culese la icircntacircmplare

bdquoTentaculare beţii pentru suflet de stive Cu gureşe flăcări de frig icircn priviri Podoabele macircinii i le-au rupt fugitive Şi daruri senine le duce spre nordice firi

In toate vacircnturile pornite furioase Cu icircntinsuri icircn limpedea salbă Urcuşul de ghaţă zădar zbuciumase Căci nimeni na putut ucide flacăra

albă ccedil

Acest torent de cuvinte fără senz icircnshyghesuite talrneş balmeş pe picioarele

unor ritmuri oarecare dă iluzia poeshyziei dar el e departe foarte departe de ea D-1 Neculai V Coban este una din victimele verbiajului desfracircnat din poeshyzia noastră pe care nu-1 poate icircnlătura probabil nici o temeinică cultură liteshyrară care să alăture lacircngă Mallarmeacute pe Vigny lacircngă Eminescu pe Blaga lacircngă DAnnunzio pe Verlaine adică cele mai variate dar intensisime moduri poetice delagrave ermetismul cristalului dur la prăpăstiile sufletului cacircnd tacircracirct icircn noroiul perdiţiei cacircnd ridicat icircn sferele curate ale lui Dumnezeu trecacircnd prin pesimismul stoic al lui Vigny prin re shycea nefireasca nepăsare a lui Eminescu prin drama metafizic creştină a lui Blaga şi prin demoniaca deslănţuire de jerbe şi curbe a sensualităţii dannun-ziene icircnecată icircn torentele desgustului şi regretelor succesive

icircnainte de a da publicităţii cărţile lor una după alta tinerii poeţi ar trebui să mediteze asupra lecturilor ce au de făshycut şi-asupra icircnaintaşilor care ar pushytea uşor să le spulbere iluziile de etershynitate Ne-a plăcut totuşi icircn culegerea d-lui Neculai V Coban poezia bdquoEschi-mosa de o mai evidentă coerenţă

bdquoSau odihnit patinele pe prispa din lăuntru

Pe blăni de focă răsufletul sa prins cristale

Şi icircn huetul furtunei delagrave pol gheţarii Au cutropit coliba crescacircnd pe dacircnsa

zodii boreale

In stracircmta icircncăpere destinele plăngeuu Pe pod crescuse moartea stalactite

Şi lacircngă saumlul stins dc o macircnă nefirească Trudea o eschimosu cu macircinile icircmblăshy

nite

Alături eschimosid răcnind la luminiş In uşi supa mdash ca icircn muntemdasho ieşire Darblocul greu cc da sub tesla anevoie Şi ochiul aspru prăda icircncăperea de

tăcere

Tacircrziu tăcutul rupse lacătul de ghiată Prin poarta morţii iadul cedase un

purgator Şi luminaţi de icircntinsuri patinele prin

uiaţacirc Purtau povara o eschimosă şi un sinshy

gur patinor

Un debutant este şi d-1 M I Cosma Deşi cristalinele sale cadenţe trădează tinereţea şi visul o incoerenţă de volută inconsistentă nu se poate să nu recushynoşti unele irizări fastuoase ca r e icircntocshymai ca flăcăruile depe comorile pădurishylor ar putea să nască dintr un pămacircnt bogat deocamdată incomplect lucrat de icircntacircmplările mari ale vieţii

Iată acest fast unde covoraşul de cushyvinte se icircnflăcărează smucit de o arshydoare interioară

bdquoBlazot de foc pe-o ramură de crin Temparţi fragil printre cristale Stăpacircnă In onoarea ta icircnchin Din pumnii palizi arsele pocale

Şi pentru ochii mari havuze verzi Aşteaptăn frunte cerul nupţial Aripele sau desfăcut să mă desmierzi Şi-au adormit icircn palme vegetal

Stăpacircnă Echinoxul printre flori Coboară ploi şi umbre rar Tun pieptul meu ai icircmpietrit sub nori Ca icircntrun bulgăre de chilimbar

Nu e această poezie aleasă la icircntacircmshyplare din lotul celor mai izbutite ale d-lui M I Cosma dar a fost aleasă pentru-bogăţia limbajului său sub care sascund timid hlamizile viitoare

Greu ne este să descifrăm deocamshydată care este calea pe care se va stashytornici poezia de nădejde a acestui tacircshynăr Va fi oare liedul de iubire svacirccni-rea intimistă şi delicată a simţirii care nu se vinde pe lucruri trecătoare sau va cacircnta poetul chiar lucrurile acestea trecătoare aşa cum ar putea so pre-anunţe frumoasa poemă bdquoSecol cu tenta ei socialistă

bdquoВцпа dimineaţa In vacircnt şin biserici Oraşul icircn zări e un rai părăsit Doar icircngeri icircn zdrenţe Cu păsări şi frunze pe umeri Apar pe sub pomi somnoroşi De lumină şi moarte

Bună dimineaţa In vitrine de aur Saprind aurori şi minuni citadine Delagrave 5 chiar păpuşile albe cu ochii de

perle

Dăruie vieaţă şi soare pe străzi

Bună dimineaţa Furnale senalţă proetic spre zări Şi fumul icircnscrie icircn vacircnt arabescuri Ziare ziare ZIARE

bullSirenele urcă spre cer volutele roşii Şi oamenii fug din blocuri de foc mdash Piramidele veacului nou

Pacircnă la un răspuns ce ne este datoshyrat să ne mulţumim a semnala această poezie promiţătoare cu mai multe drushymuri deschise icircn faţa sa

MIHAIL CHLRNOAGA

Gacircnduri naive despre legenda lui Fat-Frumos

(Urmare din pag 4-a)

Această luptă icircntre bine şi rău al cărei sfacircrşit trebue să lie fericirea pe pămacircnt e situaţia cea mai general omenească cu putinţă De aceea şi povestea lui Făt Frumos e cea mai univershysală formă de artă din cacircte cunoaştem

Lupta dintre bine şi rău e icircnsăşi viaţa omenească De aceea povestea lui Făt Frumos e atacirct de simplă atacirct de la fel pretutinshydeni ca icircnsăţi viaţa

De aceea aşa cum spuneam la icircnceputul acestei schiţe folclorice c atacirct de uşor şi totuşi atacirct de greu să vorbeşti despre basmul Iui Făt Frumos E tare uşor să-1 povesteşti aşa cum te icircmpinge disshypoziţia şdsufietul mai ales dacă Dumnezeu ţ i - a dăruit harul de a povesti Dar o schiţă de studiu despre Făt Frumos nu e o poveste Ea trebue să vă aducă adevăruri icircmbinate unul icircntraltul temeishynic ca pietrele icircntro arhitectură

Dar să cercetezi ştiinţific povestea lui Făt Frumas Doamne dar numai descrierea diferitelor ci forme a diferitelor ei variante ar umple un volum sdravăn

Ele sunt atacirct de multe tocmai fiindcă povestea lui Făt Frushymos porneşte din miezul experienţei umane acea aprigă şi totuşi calmă mdash geometrizată prin artă mdash ciocnire icircntre bine şi rău E viaţă din icircnsuşi miezul vieţii

De aceea se vede i-a fost imposibil să cristalizeze icircntro formă unică de artă pe care să o poţi arăta cu degetul ca la celelalte legende

Creatorul care să poată icircncremeni povestea lui Făt Frumos icircntro formă singulară de artă aşa cum a icircncremenit artistul anoshynim Legenda Mănăstirii Argeşului icircn forma icircn care o avem noi Romacircnii şi Eminescu pe cea a Luceafărului mdash ar trebui să fie tot aşa de uriaş ca şi lumea şi viaţa

Balada Mănăstirii Argeşului duce la desăvacircrşire icircn s jd-cstul european o experienţă profund omenească jertfa teribilă ce i se cere creatorului pentru ca opera sa de artă să trăiască Mioriţa dă glas iarăşi unei realităţi umane şi specific romacircneşti totodată alipirea pacircnă dincolo de moarte a ciobanului de icircndeletnicirea sa Ciobanul rămacircne lacircngă turma sa chiar cu riscul morţii nu din fatalism ci fiindcă nu poate concepe viaţa fără de icircndeletnicirea lui păstorească pe cacircnd moartea o poate icircnţelege foarte bine ca o prelungire a ei Iar Luceafărul lui Eminescu a desăvacircrşit o altă bull situaţie larg umană opoziţia icircn dragoste icircntre o făptură murishytoare de racircnd şi o fiinţă superioară mdash temă străveche icircncă delagrave mitul lui Amar şi Psyche Dar toate aceste situaţii şi experienţe omeneşti apar totuşi limitate restracircnse faţă de universalitatea şi lărgimea celei din Făt Frumos De aceea povestea lui Făt Frumos nu şi-a găsit şi poate nu-şi va găsi niciodată mdash nici la noi mdash creatorul care so icircncremenească icircntro formă desăvacircrşită de artă tot atacirct de unică de singulară ca şi Luceafărul şi Mioriţa

Asta nu icircnseamnă icircnsă că nu sa apropiat nimeni dintre arshytiştii noştri de povestea lui Făt Frumos Dimpotrivă aproape toţi au fost ispitiţi de lumina ei Numai icircn jurul lui Făt Frumos se poate face o extrem de interesantă istorie a literaturii romacircneşti pe epoci Căci fiecare curent literar 1-a văzut pe Făt Frumos altshycum şi agrave icircncercat să-i creeze altfel

Iată epoca noastră modernă dintacirci a şcaalei latiniste căreia icirci corespunde literatura unui Budai Deleanu Gh Asachi Un ecou tacircrziu şi foarte interesant al ei poezia basarabeanului Constantin Stamati ne aduce un Făt Frumos arhaic icircntro poveste versificată extrem de savuroasă prin naivitatea şi sfatoşenia ei primitivă

Ciubăr-Vsdă Domn vestit Lui Papură strănepot Avea un sacircngur fecior Frumos ca luna Iui Mai ( icirc g icirc t ca un tacircnăr brad Virtos ca un vechi stejar Şi v t ebdquoK ол un Юілаи Moaşa ce l-au stracircns de nas Лі-est fiu cacircnd sau născut Şi l -au poreclit Bogdan Au tras boghii şi au spus Mancă ce l-au aplecat Ce soţie va lua Si cacircte va pătimi

Conform concepţiei şcolii latiniste istoria devine mit iar pavestea e şi ea istorie Astfel fabulosul fiu al lui Ciubăr Vodă din basmul Iui Siamati pe lacircngă isprăvile lui tradiţionale de vitejie şi dragoste mdash se va mai bate şi cu Tătarii care năvăliseră tocmai cacircnd bea vin de Cotnari la nunta sa cu Crăiasa pe care o cucerise prin icircncercările pe cari le ştim cu toţii

La Vasile Alecsandri mdash icircn Doine şi Lăcrămioare mdash Făt Frumos devine Făt Logofăt ca nume iar ca fire un şăgalnic şi graţios erou idilic romantic

Fata de icircmpărat icirci vorbeşte astfel mdash O Făt Logefete Cu netede plete Cu părul de aur Stai te odihneşte Căn deal te pacircndeşte Un negru balaur

Iar el răspunde teatral mdash Frumoasă fetiţă Cu lungă cosiţă Cu macircndru colan De dacircnsul nam teamă Căci a m pe-a lui seamă Al m e u buzdugan

La Bolintineanu fireşte idilismul anacreontic va deveni şi mai dulceag icircn t imp ce romantismul va deveni macabru

icircntro zi eu dulce soare Drăgălaşul Făt Frumos Prin troiene de ninsoare Trece macircndru şi voios Pentru miacircndre păsărele Poartă arc săgetător Pentru fete tinerele Poartă n faţă flori ce-omor

Văzacircnd sacircngele ce curge pe zăpadă dintro porumbiţă săgeshytată exc lamă extatic că ar fi gata să moară după ce l-ar dărui cineva o macircndră cu obrazul de culoarea sacircngelui pe zăpadă bdquoOmul icircn negru icircn manta mdash alegorie convenţională a morţii mdash apare şl-i icircmplineşte dorinţa La urmă nu uită să ceară icircmplinishyrea promisiunii

Palatul de vesel ie se schimbă icircntrunul de doliu In disciplina lucidă a bdquoJunimei delagrave Iaşi Eminescu a dat

neasemănată frumuseţe poetică motivului icircn basmul icircn versuri Călin Nebunul icircn forma lui prescurtată din Călin pe care o cunoaştem cu toţii precum şi icircn basmul icircn proză Făt Frumos din lacrimă Dar le -a depărtat mult d e firul mare şi universal al poveştii Călin Nebunul greşeşte prin părăsirea fără motiv a soţiei sale De asemenea prin reducerea poveştii icircn Călin Ia o formă de artă extrem de severă situaţia fundamentală a basmushylui devine cu totul alta şi limitat omenească o minunată poveste numai de dragoste de uitare şi de reamintire

Iar icircn Făt Frumos dan lacrimă mdash care e mult mai fidel poveştii populare mdash introducerea Ghenarului printre cei cu care se luptă Făt Frumos modifică cu totul icircnsuşi sensul existenţei lui Făt Frumos acela de triumfător cavaler al binelui şi numai al bineshylui Căci Ghenarul e creştin ş i nare niciun fe l de v i n ă mdash şi totuşi Făt Frumos icirci răpeşte fata şi viaţa de pe pămacircnt

La Ion Creangă basmul Făt Frumos Fiul lepei a rămas netershyminat Harap Alb e o minune de pitoresc icircn expresie şi de vioishyciune icircn povestire

A m putea spune că e cea mai remarcabilă formă pe care a dobacircndit-o la noi basmul Dar na ajuns la profunda semnificaţie originală şi la valoarea larg umană ca de pildă acea extraordishynară nuvelă a eternei legături icircntre mamă şl copii care e Capra cu trei iezi

Poeţii noştri contemporani au văzut rafinaţi icircn Făt Frumos mai mult partea de pitoresc de coloare d e naivă şi uşoară reshyprezentare a lumii Iată ca exemplu o aquarelă d e Adrian Maniu

Balaurul răcneşte sub pod mdash da Făt Frumos Retează trei grumazuri din cacircte-o rotitură Cacircnd paloşul avacircntă prin sacircnge lipicios P e urmă munţi prăpăstii şi apele tăcură Otrava curgen fire prin crăpături de stacircncă Voinicul ia inelul domniţei leşinate Apoi icircşi chiamă roibul ce foc şi jar mănacircncă Şi pleacă pe -a lui aripi spre-a norilor cetate Făt Frumos rămacircne astfel mai mare mai bun şi mai frumos

ca oriunde icircfi poveştile copilăriei noastre De acolo sare cacircteodată pe cal mdash dă o raită prin poezia roshy

macircnească precum am văzut ba şi prin teatrul nostru ca i n piesa cu acelaşi n u m e a d-lui Horia Furtună ba şl prin muzica şi eoreografia romacircnească icircn unele icircncercării recente despre cari auzim mdash dar se icircntoarce iarăşi să-şi trăiască cu adevărat exis shytenţa lui fără d e toc şi moarte icircn basmul popular

PUVIS DE CHAVANNES Paul Baudoin profesorul meu de

frescă delagrave Paris nu lăsa să treacă nici bull o lecţie fără să povestească măcar icircn

treacăt de Puvis de Chavannes fie o amintire din viaţa lui particulară fie din viaţa lui artistică El nu ne spunea bdquoAşa trebue să faceţi ci bdquoAşa făcea Puvis de Chavannes Cu toate acestea Puvis de Chavannes na pictat nici o-dată o frescă Nu sa suit nici odată pe o schelă A pictat numai pe pacircnză icircn culori de ulei dar pictacircnd după noshybilele principii ale artei murale dădea impresia de frescă Cacircnd el se pasioshynează de arta murală nimeni icircn Franţa nu se mai preocupa de arta pur decoshyrativă şi icircncă mai puţin de techniea frescei Era chiar uitată icircncă din vreshymea celui de al doilea imperiu Pictushyrile decorative ale lui Flandrin la Saint-Germain-des-Pregraves şi la Saint Vincent de Paul cari trec drept fresce nu sunt decacirct picturi icircn ceară execushytate direct pe perete la fel panourile lui Delacroix delagrave Saint Sulpice Delashycroix a pictat totuşi icircn frescă la V alshymon t (Sena infenioară) dar icircnainte de a ii terminat lucrarea culorile au pălit şi artistul şi-a exprimat descurajarea icircntro lungă scrisoare adresată unui prieten Se pierduse ştiinţa frescei Nici picturile lui Chassegraveriau de la Curtea de Conturi (incendiată icircn 1871) nu au fost fresce ci pictură icircn ulei executată pe gips aşa cum se mai pot vedea fragshymentele depuse la Luvru după incenshydiu Totuşi aceste false fresce au fost punctul de plecare icircn arta lui Puvis de Chavannes Pentru prima oară icircn o artă murală ochii lui icircntacirclneau lumină şi poezie icircn loc de dramă icircn loc de foshycul arzător al paletei atmosferă temshyperată icircn loc de instinct intelectuashylitate

Dacă Puvis de Chavannes a văzut icirci opera lui Chassegraveriau mai mult deshycacirct au văzut contimporanii lui cauza afost firea lui temperamentul lui preshygătit pr in dispoziţiile naturale artistice să recunoască logica şi seninătatea din decoraţiile lui Chassegraveriau atacirct de o-ouse cu decoraţiile ce se făceau pacircnă la el Şi era tacircnăr atunci Chassegraveriau nu avea decacirct 36 de ani Puvis avea 31 de ani -Se icircnţelegeau şi se stimau reciproc deşi pe atunci marele Puvis de Chavannes nu numai că era necushynoscut marelui public dar faimoşii crishytici ai vremei icircl batjocoreau Lipsa lor de fineţe icirci icircmpiedeca să distingă disshycreţia din paleta artistului decorator descreţio ce un sfert de veac-mai tacircrshyziu va fi punct de pelerinaj pentru vishyzitatorii Panthegraveonului

La Salonul Oficial Puvis de Chashyvannes a cunoscut refuz după refuz I sa primit prima oară o lucrare intitushylată bdquoPieacuteta pictură fără nici un cashyracter şi fără nici o tendinţă decorashytivă dar ce a mai trimis icircn anii urmăshytori a fost respins Cacircnd a trimis prima lucrare avea 27 de ani cacircnd a fost iar reprimită o lucrare avea 37 de ani Ajunsese la maturitate fără să fi cushynoscut măcar un cacirct de mic succes cu toate că avea de partea lui pe Theacuteophile Gauthier şi pe Corot Ei au prevestit posibilităţile lui decorative Cinstea revine azi acestor doi subtili critici al căror simţ artistic intră icircn istorie

Cel dintacirci care se gacircndeşte să icircncreshydinţeze lui Puvis de Chavannes o lushyc ra re^ primarul oraşului Amiens care impresionat de panourile bdquoConcordia et Bellum expuse icircn 1861 la Salonul O-ficial şi cumpărate de Stat le dorea pentru Muzeul oraşului lui Statul i le cedează Primarul icircnsă doreşte mai mult Mai era loc pe acelaşi perete penshytru alte două compoziţii Bani nu avea dar Puvis era om bogat Părinţi i lui erau mari proprietari de vii icircn Bourshygogne şi dădea cea mai mare libertate fiului lor şi pentru vocaţia artistică şi pentru cheltuiala zilnică de aceea Pushyvis se oferă să complecteze pereţii Mushyzeului cu alte două panouri intitulate bdquoMuncă şi Odihnă icircn mod cu totul gratuit

Chassegraveriau care prevestise că Puvis va ajunge un mare decorator nu mai era icircn viaţă să se bucure de succesul

Gacircntec pentru macircinile iubitei

I de OLGA GRECEANU

prietenului lui Dar era altcineva care se bucura Maria Cantacuzino pe care Puvis de Chavannes o cunoscuse icircn atelierul lui Chassegraveriau şi de care sa icircndrăgostit nebun Nici nu era de mishyrare căci Maria Cantacuzino fiica lui Nicolae Cantacuzino mare logofăt al Moldovei şi soţia lui Alexandru Canshytacuzino din ramura Cantacuzino-De-leni zis şi kneazul fost consilier la Curtea de Casaţie era o femee cu totul excepţională atacirct ca frumuseţe şi edushycaţie dar mai ales ca spirit şi intelishygenţă Un an după ce sa măritat sa stabilit la Paris pentru ca să trăiască despărţită de bărbatul ei icircşi făcuse cercul ei poetul Nicolae Bălcescu Ion Ghica Jules Michelet Edgard Quinet Ernest Renan Victor Hugo Ary Renan şi Chassegraveriau Timp de mai bine de 40 de ani Maria Cantacuzino va aduce lui Puvis de Chavannes lumină icircn sushyflet icircn casă icircn artă Parcă altfel e a-cum şi pictura lui aşa cum va fi pacircnă la sfacircrşit o ar tă de ordonare de echishylibru de stabilitate şi de mare tensiune sufletească ascunsă sub severa haină a principiilor raţionale ale picturii mushyrale artă austeră ce nu vrea să atragă prin mirajul unei expresii de zbucium tumultos ca să convingă de existenţa sentimentului Parcă şi destinul icirci su-

PUumlVIS DE CHAVANNES Studiu

ОѴШГО PAPADIMA

Hulubii albi buimaci de-arome vegetale Care-au sburat prin nesfacircrşitele arcade de

mălini Naveau icircn tăişul lor albul ireal de crini Ce-I icircntind delirant primăverii macircinile tale

Sacircngele vioriu cu subţieri icircn vis Ritmează sub paloare icircn jocuri somnolente Şi arcurile lungi cu lunecuşuri lente Svonesc poveşti suave dintr un trecut icircnchis

Macircini albe ca nişte efemere jocuri de vedenii Ca ntr un hamac icircnchideţi fruntea-mi

ostenită mdash Corabie albă de peste mări venită mdash Saducă pentru voi albastre rrurodeniL

GEORGE PAumlTRAumlUCEANU

racircde de cacircnd e fericit Vin comenzi pentru Marsilia Amiens Poitiers şi icircn curacircnd şi pentru Paris

In fine Elie Delaunoy şi Paul Baudry nu vor fi singurii decoratori- recunosshycuţi acum oficialităţile se icircntorc şi spre el E adevărat că nu mai e tacircnăr are acum 53 de ani dar e atacircta entushyziasm icircn sufletul lui atacircta tinereţe icircn cuget icircn viziune icircn felul de a-şi icircnshyţelege arta că nici un şcolar nici un icircncepător nar purcede la lucru cu mai mult foc şi pasiune Obosit nu e nici odată Dacă n a r trebui să se pună icircn fiecare seară la frac ca să meargă să supeze icircn lumea lui noaptea nar icircnshyceta lucrul Dar Puvis de Chavannes e om de lume şi nu icircnţelege să neglijeze nici una din obligaţiile ce icirci sunt imshypuse de rangul lui social

Comanda ce are pentru Paris e o Scenă din viaţa sfintei Genevieva cacircnd copilă e găsită de părinţi i ei icircn pădure unde se roagă icircn faţa unei cruci imshyprovizate Camille Mauclair povesteşte cum icircn liceu fiind elevii alergau icircn recreaţie pacircnă la Pantheon ca să adshymire şi să schiţeze opera lui Puvis de Chavannes cu intenţia de a o pătrunshyde contempla şi icircnţelege atacirct li se păshyrea concepţia de originală

Pat ru ani mai tacircrziu luereaeă penshytru Muzeul din Lyon d in nou pentru Paris acircntacirci pentru Primărie apoi penshytru marele amfiteatru al $orbonei penshytru Rouen şi pentru Amiens De acum nu mai era un necunoscut nici pentru oficialităţi nici pentru public Numai irhpresioniştii icircl dispreţuiau şi icircl batshyjocoreau dar cum şi Puvis de Chavanshynes nu avea nici o stimă pentru ei a-precieriie insultătoare nu-1 dureau şi nu i-au fost nici odată stavilă icircn drushymul ales

E epoca icircn care Paul Baudoin icircncepe să lucreze cu el introdus fiind pe lacircngă marele artist de fiica lui Jules Mishychelet cu care Baudoin se va icircnsura Fiica lui Michelet era nelipsită din casa Măriei Cantacuzino aşa cum fusese pe vremuri şi tatăl ei Am cunoscut-o şi eu i n anul 1931 un an icircnainte de a fi văshyduvă Mi-a vorbit cu afecţiune de su-ior i le copyr^ţianu la care a şi petrecut o vară laFlorica Avea ca şi bărbatul ei Baudoin un cult pentru Puvis de Chavannes II descria ca pe un elegant al secolului statură frumoasă icircnaltă un foarte elegant port al capului oval mai mult rotund trăsături regulate o expresie macircndră foarte roşu la faţă păr castaniu bogat mustăţi barbă roshytundă gen bdquoFavorite o privire dreaptă cam oţetită iar icircn ce priveşte icircmbrăshycămintea lui era tot ce poate fi mai opus tipului bdquoboem Nu numai că disshypreţuia un astfel de gen adoptat de toţi artiştii dar icircl evita cu exagerare Chiar dimineaţa la 7 cacircnd pleca delagrave apartamentul lui din Place Pigalle la atelierul din Neuilly mdash delagrave un capăt al altuia al oraşului mdash Puvis de Chashyvannes mergea icircn redingotă şi bdquojoben

(Vd urma)

UNIVERSUL LITERAR 20 Iulie 1944

eodatos Sir ianul sclav mdash c acirc n t ă r e ţ d in l ău tă mdash a l pu shyternicului n e a m al Claudi-ilor mergea pitiş u r m a t de

iumlf u n convoiu de umbre călăshytoare ce lunecau fără foşnet de-a- lungul grădinilor ceza-

riane p e colinele presăra te ou dalbele vile ale bogătaşilor romani

Era o noapte b inecuvacircnta tă o noap te de primăvară cu lună şi tăcere deplină

De p r in grădini se răspacircndea miros de migdali icircnfloriţi cacircnd şi cacircnd doar vreun ţipăt de păun sfacircşia strident liniştea sau vreun ur le t de fiară sălbatică icircnchisă icircn cuşcă hău i a surd groaznic prelung

mdash Tăcere mdash şuieră pr in t re dinţi Theo-datos aplecacircndu-Ue că t re mijlocul potecii stacircncoase icirc n aceeaşi clipă şirul de siluete d in urmă- i se pierdu icircn u m b r a zidului ce icircmprejmuia grădinile pe sub festoane de mlădi ţă de iederă şi de t randafir i a t acirc r -nacircnde şi pe după coloanele statuilor albe

Departe d inspre Tibru icircn fundul cenushyşiu al zării l icăriră niş te lumini ţe jocul lor fu scur t mdash peste p u ţ i n nişte svonuri abia perceptibile vestiră apropierea unor oameni

Theodatos icircşi lipi urechea de p ă m acirc n t mdash Vin sunt fraţii creştinii se sculă

repede şi vorbi ceva icircn şoaptă cu m a i - m a -rele cetei icircnarmate care stătea icircn umbră

mdash Lovi-i-vom pr in surpr indere mdash icircnshyt rebă celălalt

mdash Nu Veţi veni după mine icirc i vom prinde pe to ţ i icirc n catacombe Linişte Vă conjur păs t ra ţ i linişte Vor fi aci icircndată Orice veţi auzi tăceţi n u vă trădaţi mdash şoptea el icircnfierbacircntat

mdash Dar dacă n e vei icircn t inde vreo cursă atunci mdash icircşi desfăcu m a n t a u a şi făcu să străfulgere goliciunea unei spade scurte

Theodatos amuţ i se aşeză pe vine la u m shybra une i s ta tu i a lbe şi icircncepu să aştepte liniştit sosirea ramenilor pe care icirci auzise adineaori venind de jos din spre Tibru

Aceştia se zăr i ră icircn curacircnd la lumina lunei mergeau domol icircn sus mdash trei la nu shymăr trei moşnegi icircn nişte s u m a n e de păs shytori d in piele de capră desculţi şi p r ăpă shydiţi aducacircnd m u l t mdash d u p ă bărbile ne icircnshygrijite d u p ă chipurile sfrijite şi d u p ă cheshyliile lor mdash cu cinicii greci ce-şi propovădu-iau filosofia pr in ospatăriile gladiatorilor şi prin icircmprejurimile Tibrului

mdash Mielul lui Dumnezeu mdash şopti Theoshydatos icircngenunchind icircna in tea lor e ra sashylutul şi vorba de recunoaştere a credincioshyşilor

Unul din bă t racircn i cel care păşea icirc n mi j shyloc şi icircntrecea icirc n icircnă l ţ ime pe ceilalţi icirc n shytinse m acirc n a deasupra smeri tului şi gra i l in

Binecuvacircnta ţ i cei ce veghează căci a lor es te icircmpără ţ i a Mielului

mdash Trecut -au oare toţi mdash icircn t rebă pe cel icircngenunchia t u n alt bă t racircn

mdash Toţi Ku s acirc n t de veghe icirc m p r e u n ă ou alţi fraţi Mergeţi icirc n pace

Bătracircni i păş i ră mai depar te şi d i spărură in umbra unor chiparoşi ce-şi icirc nă l ţ au sishyluetele negre de-a-lungul drumului iar Theodatos se ridică icircn grabă şi privi in u r -mă-le lung neliniştit icircnfiorat de o t e a m ă adacircncă neicircnţeleasa

Lovi icircn cele d in u r m ă cu macircneru l de a-r amă al tesacului său icircn peretele u n u i boshylovan mdash n u t recu mult şi d in tufişurile din preajma răsăr i ră o mul ţ ime de bărbaţ i apropi indu-se a t acirc t de tăcut icircncacirc t n u se auzi n ic iun zăngăni t de spadă

mdash S u n t toţi acum Chiar adineaori a t re shycu t pe aici şi preotul lor cel m a i mare icirc n shyt r o oră t rebue să fim acolo mdash zise Theoshydatos a r ă t acirc n d măguri le cele icircndepăr ta te ale căror gheburi albăstrii dominau icircn arshygintiul lunei zidăriile conductelor de apă Porniră la drum icircn tăcere ş i n cea ma i mare ta ină veghind ca n u cumva vreo isshycoadă să observe expediţia şi să prevină prada icircmpotriva căreia se urzea l a ţ u l

Merseră o b u n ă buca tă pr in u m b r a u -nui apeduct care a idoma unei enorme scoshylopendre sus ţ inu tă de m uuml de picioare vacircr-toase icircşi e ta la lungimea de-ă-curmezişul cacircmpiei oable Era o linişte a t acirc t de desăshyvacircrşită icircncacirct se auzea gacirclgacircitul apei icircn-lăunt ru l conductei şi foşnetul cactuşilor ce alcătuiesc aci o vegetaţie bogată Trecură apoi cu m u l t ă băgare de seamă pe lacircngă u n templu sub a cărui colonadă pacirc lpacirc iau tainice lumini şi cotiră icircn sfacircrşit domol că t re platoul p r in mijlocul căruia se icircnshyt inde acea e t e rnă bdquoRegina Viarum mdash via Appia

Şi aici l iniştea şi tăcerea s t ăpacircneau p acirc n ă icirc n t r a t acirc t văzduhul icircncacirct putea i deosebi p acirc n ă şi gingaşele jocuri ale unor facircn tacircn i nevăzute Numai din cacircnd icircn cacircnd icircndulshy

cite de surdina depăr tăr i i mdash sune te de flashyu te şi de fluiere ciobăneşti vibrau pr in aer şi se iroseau icirc n marea tăcerii icirc n t r o ploaie de susure p e n t r u a se eoni unda mai apoi cu cel svon purces de prin l anur i de orz şi de p r in livezi de dal im icircmpovăraţ i cu n in shysoare de flori mdash cu zumzetul liDenueior şi cu chemările drăgăstoase a le prepeliţelor

Mergeau u r c acirc n d dealul p r in t re vu pe subt umbra re verzi de viţă icircnvoaltă pr in care luna risipea darnic pe pămacircnt minushyn a t e arabescuri de arg in t icirc n a i n t a u icirc n tă shycere ca niş te duhu r i mdash nicio şoaptă n i -c iun zăngăni t de a r m ă nicio rasui iare de opintire mdash ia r cacircnd se văzură pe creştetul pleşuv aj dealului pl in de boiovam de gropi şi de dăracircmături icircşi icircndoiră aienţia şi pr inseră a se furişa tiptil s emănacircnd mdash pr in glugile ce le acopereau capul şi pr in mantiile ce le ascundeau spadele mdash unui a la iu de fantome mdash lunecau pe marginea marilor grote vechi cariere de pia t ra lăshysate icircn pa rag ina mdash dispăreau icirc n scorburi de s tacircnci mdash se t acirc r a u pe macircin i p r in t re-cătoriie cu a t acirc t ma i periculoase c u cacirc t e rau m a i scăldate icirc n l u m i n a lunei mdash ba uneori cu corpul plecat se strecurau icircn vacircrshyful picioarelor de-a-luingul zidurilor de vile avacircnd n u depar te de ei acele t r a t t o r i a 1 ) suburbane p u n e de vulg şi de tumul t ba alteori anunţaţi pr in ţipătul prelung de păun imi ta t de Tneodatos se opreau icircn ioc sau se risipeau pierzandu-jşi urmele icircn umbrele nopţi i Tneodatos pe m ă s u r ă ce se apropia de in t ra rea icirc n vechile cariere unde oDişniuiau să se a d u n e creştinii re shypeta din ce icircn ce mai des centuriilor care-1 u rmau semnalele de oprire mdash deoarece icircnshytacirc lnea a c u m icircn cale-i p r in locurile ce-i e-raju cunoscute doar lui avanposturi le rishysipite ale credincioşilor care i a t ă de ne shyostoitele şi crunte le persecuţii şi torturi ce ie abă teau asupra lor nu aveau a l t ă a rmă de a p ă r a r e aecat vegherea icircn tainiţi Pe toţi aceşti paznici tă inui ţ i el s ingur reushyşea să-i icircndepărteze delagrave posturile lor preshytex tacircnd icircn t ru aceasta porunca a msuşi marelui pontifice şi folosind şi icircmprejurashyrea că era bine cunoscut icircn racircndur i le creshydincioşilor ca unu l din cei ma i fervenţi a-mici ai Mielului şi mdash mai ales mdash ca unul care trecuse deja p r in groaza carcerei ma-mert ine şi pr in mucenicie

Theodatos şi-le amintea prea bine icircn a-ceasta clipă mai avea icircncă r ă n i nevindeshycate icircn coaste r ăn i pr ic inui te de ja ru l torshyţei care-1 us tu rau a c u m a t acirc t de teribil icircnshycacirc t fa ţa ismeadă a Sir ianului deveni din-t roda tacirc cenuşie de durere dar mdash şi de emoţia care-1 cuprinsese

Călăuzea pacirclcuri le de ostaşi agale din ce icircn ce ma i agale mdash din cacircnd icircn c acirc n d se oprea şi-şi p l imba icirc n ju r privirile icircnvăpăshyiate cău tacircnd pa rcă vreo potecă de scăpare dar a t unc i mdash icircntrezărea icircn umbră empui icircncrunta t al centur ionului şi mohoracirctele o-chiade a le soldaţilor care-1 iscodeau

I n t r a r ă icircn cele d in u r m ă icircn via Appia şi acolo la u m b r a grădinii une i case ale căshyrei ferestre uumlmxiinate că tau spre Roma mdash vizibilă icirc n vale mdash Theodatos se aşeză mai-marele sutaşilor icircnsă dădu u n semnal din fluier şi purcese icircnainte p r in mijlocul căii fără a se ma i ascunde mdash icirc n t i m p ce icircn urmă-i de prin grădini de prin vii din

case scunde de subt porticele templelor mici mijeau mul ţ imi de ostaşi care se ali-n ia racirc icircnda tă icirc n pacirclcur i d e războiu Mershygeau cu toţi i icircncet dar cu toa te acestea t ropăi tu l celor cacircteva su te de bărba ţ i pe solidele lespezi de bazal t mdash ou care era pavată via Appia mdash r ă s u n a cu ecou pu te r shynic şi trezea to tu l icircn preajmă mdash din porshyticele caselor - icircncepură să răsară capete negre de sclavi mdash ici colo cacirc te u n zăvor lăsa icircntredeschisă fereastra icirc n care apărea chipul mirat al vreunui qu i r i t 2 ) mdash dar căshytune decurionii ce ţineau flancurile^ pacirclshycurilor dese ofereau vederii spade strălucishytoare şindată uşi şi ferestre se icircnchideau capete şi chipur i dispăreau păl ind de frică

icircnvălu i ţ i de u m b r a mari lor copaci icirc n loshycul unde străjuia o s t a tue şi şopotea o facircnshytacircnă se opriră o clipă mdash u n m u r m u r de porunci şi mdash icircn t r eaga a rma tă o r acircndu i t ă icircn lungi cordoane se risipi cacirc t ai clipi din ochi şi icircnconjură din toa te părţ i le vacircrful colinei pe care albea icircncadrată de nişte pini răsfiraţi o căsu ţă scundă pe jumăta t e ru ina t ă pe aici se afla in t ra rea icircn subshyterane cunoscută icircn de aproape n u m a i t r ă shydătorului

Theodatos porni icirc n grabă că t re căsuţă dar pe la mijlocul drumiuiui se opri din mers şi-şi a r u n c ă privirile asupra Romei care de pe această icircnăl ţ ime se vedea ca n palmă aidoma unei enorme planşe cu cadri-latere p lane de p ia t ră Luna s tăpacircnea tăr ia munţ i i se pierdeau icircntr o n e g u r ă albă pr in care licăreau dauri te acoperişurile pala teshylor la s tacircnga icircn depăr ta re h ă t peste Tishy

bru dincolo de grădinile cezariene se icircnshyt indea o m a r e de ceaţă iar ma i aproape mdash haosul caselor şi templelor icirc ngemăna te icircnshytro singură massă albicioasă estompată de fluidul albăstrui a l clarului de lună

El contempla eternul oraş cu ochii larg deschişi Vifor de bucuri i demonice icirci era icircnsă sufletul răscolit mdash căci icircşi amintea sclavul făgăduinţele lui Cezar care drept p la tă pen t ru destăinuirea in t răr i i icirc n catashycombe şi pen t ru predarea creştinilor icircn macirci shynile Romanilor avea să-1 hărăzească cu lishybertate cu avuţii şi cu cetă ţenia romană

Se repezi icircn sfacircrşit spre căsu ţa singushyra tecă şi b ă t u icircn uşă icircn felul ş t iut

mdash Mielul mdash rosti el c u glas puternic icircn deschizătura uşii

mdash Intră icircn pace mdash grăi cineva dinshylăuntru

mdash Inceputu-s a jertfa mdash Chiar acum Nu demul t a i n t r a t şi

Anicius el va cit i azi fraţilor epistola lui Pavel mdash icirci răspunse omulj paşnic icircnimacirc-nacircndu- i fachia aprinsă mdash o icircmplet i tură de şnururi icircmbibată icircn răş ină

Theodatos apucă cu o m acirc n ă fachia dar in acelaşi t imp icircnfipse cu cealaltă spada Lată icircn gacirctlejul bătracircnului care desfăcu doar braţele şi căzu lung pe spate horeai o clipă svacircrli din picioare sgacircrie cu unghii le lutul podelei şi mdash icircşi dete sufletul Totul n u dură decacirct cacircteva clipe Sirianul ieşi apoi din casă II icircntacircmpină centurionul

mdash Mă voiu duce icircn subterane să văd dacă sunt toţi şi-ţi voiu da de şt ire icircndată

mdash Voiu merge cu t ine mdash răspunse Roshymanu l

mdash Cum ţi-e placul s tăpacircne Purceseră spre o cur te mică ascunsă icircn

unei bucurii a t acirc t de copleşitoare a t acirc t de spon tană şi a t acirc t de orbitoare icircncacirc t t rebuia să se oprească din cacircnd icircn cacircnd barem pentru o clipă p e n t r u ca să-şi adune pushyterile mdash dar de fiecare d a t ă era constracircns a purcede mai departe căci icircl lovea uşor pe umeri cu spada Romanul si-i şoptea glashycial

mdash Călăuzeşte Mergea aşa dar iar cacircnd a junseră icircn t r o

rotondă de unde se icircmpacircnzea u n icircn t reg lashybir int de galerii tenebroase mdash că tă icirc n u r shymă-i Romanul era vacircnă t de spa imă şi-şi perinda privirile icircngrozite de-a-lungul peshyreţilor icirc n p ia t ra cărora ca icircn niş te ser tare icircmpodobite c u to t felul de inscripţii şi de steme icircşi dormeau somnul de veci su t e de creştini ucişi şi mart i r izaţ i Rămase ră o clipă icircmpietr i ţ i mdash căci dintr o depăr ta re ^ necunoscută d in cele ta ini ţ i ce căscau sute de gacirctlejuri negre mdash icircn mijlocul acestei lishynişt i de cavou mdash se auzi deodată slab de tot freamătul unor cacircntări ce părea atacirct de straniu şi atacirct de lugubru icircncacirct o paloare de moar te se aş ternu pe neaş tepta te peste chipul amacircndorura cacircntările urmau preshylung plut ind ca o lamenta ţ ie jalnică şi a-dormitoare icirc n t ru pomenirea celor răposaţi ca u n imn funebru

Cacircntăr i le amuţ iseră de mu l t mdash ei icircnsă mai ascultau icircncă ţintuiţi locului de spaishymă da r şi de acea negră i tă linişte care-şi icircntinsese peste tot s tăpacircnirea icircn t re rup tă doar de pacircracirc iu l şi de sacircsacirci tul arzacircndelor şnurur i de răşină precum şi de r i tmul neshybun a l inimilor şi sacircngelui svacirccnind icircn tacircmple a l celor două fiinţe omeneşti

mdash Călăuzeşte mdash m u r m u r ă pr int re dinţi

- Nuve lă -dosul căsuţei t recacircnd pe sub niş te bolţi de piatră mdash o cur te năpăd i t ă de tufişuri de laur sălbatic şi de iederă că ţără toare Sub u n a din aceste bolţi e ra intrarea icircn catashycombe a t acirc t de tă inui tă a t acirc t de acoperită cu iederă şi cu verdeaţă şi a t acirc t de bine bashyr icadată cu blocuri de p ia t ră icircncacirct dacă n ai fi ş t iu t de exis tenţa ei ţ i -a r fi fost cu totul imposibil ca so găseşti

Theodatos d ă d u icircn t r o pa r te bolovanii şi icircncepu să coboare cel dintacirci t reptele tocite săpate icircn tuf Romanul icircl u rmă c u spada goală hotăricirct

I i cuprinse o noap te adacircncă şi o linişte de m o r m acirc n t Un aer de puitregaiu da r uscat năvăli din adacircncuri d in nesfacircrşitele hău r i negre ale coridoarelor de p r in tainiţ i le ne shycunoscute icircn care se pierdeau acum groaza plutea spre dacircnşii cu aripi de tăcere Cu toate acestea Theodatos mergea curagios icircna in te p r in acele coridoare a t acirc t de bine cunoscute mdash căci le s t răbă tuse de a t acirc t ea ori ca să asculte graiurile blacircnde ce-i vorshybeau despre bunu l Dumnezeu despre Mieshylul Lui despre veşnicie

Pe fondul acestei icircnspă imacircntă toare bezne pacirclpacirciau pe alocuri p r in adacircnci firide lămpi de u n t d e l e m n 3 ) aducacircnd cu niş te fluturi ce-şi scu tură aripioarele de au r ca să ara te credincioşilor calea

mdash Mai e departe mdash icircn t rebă Romanul icircn şoaptă şi pl in de nelinişte căci inima-i neicircnfricată icircncepu a fi pă t runsă totuşi de o t eamă superstiţ ioasă

mdash Depar te mdash răspunse Theodatos as shycultacircnd cu luare aminte surdul ecou al propriei sale voci r ă sunacircnd prelung

I a r la fiecare răspacircnt ie de coridor icircşi reshypeta icircn sine ca pen t ru a-şi icircn tă r i sufletul

mdash Libertate Libertate Şi grelele-i spracircncene siriane icirci adumshy

breau a tunc i ochii care săge tau fulgerele

V A M A Icirc N C E R C Ă R I L O R (Urmare din pag I-a)

1

m

Cacircnta cerul prin urmare proshyhodul tuturor fiinţelor al existenshyţelor mari şi mici dar nemernice laolaltă icircn neputinţa şi zădărnicia lor Iar lumea fremăta şi aştepta deslănţuirea din urmă hotăracirctoashyre Stăteau pretutindeni toţi cu fruntea plecată icircn smerenia sfacircrshyşitului pe care ei icircnşişi şi-l pregăshytiseră

Crengile din parc şi din grădishynile de pe deal erau icircnvăluite icircn ceaţa luminoasă delagrave icircnceput Din loc icircn loc ele străluceau icircn sacircmshyburi scacircnteetori care se uneau se adunau şi alcătuiau o icircntinsă o superbă mare de lumină Şi boabe de scacircntei picurau pe trunchiuri lăsacircndu-se uşor pacircnă la rădăcină pacircnă icircn iarba umedă şi rece

Zumzetul plecat din icircnălţimi se lăsase şi el pacircnă aproape de rashymuri şi de flori icircnsoţind pogoricirc-rea nesfacircrşită a luminii din ceruri Se auzea mai bine icircn păenjinişul de scacircnteeri muzica icircnfiorătoare a icircmplinirii veacului

Şi inimile se apropiau odată cu feţele ce se căutau şi ele dogorite

de văpaia necontenită venită de sus odată cu braţele ce se icircntinshydeau spre o icircnlănţuire supremă icircn dragostea care sălăşluia icircn fiecare dintre noi dar pe care am icircnăbushyşit-o pacircnă icircn acea clipă Covorul de lumină al tăriilor cereşti se afla aproape tot mai aproape Lumea icircşi aştepta resemnată sfacircrshyşitul descoperind iubirea care nu mai avea să preţuiască nimic du-păce scrum se va aşterne peste globul nefericit

Dimineaţa cacircnd focurile adevăshyrate ale răsăritului mau surprins icircn scaunul unde trecusem ceasushyrile scurte ale nopţii a adus şi lishyniştea că vedenia se risipise icircmshypreună cu toate fiorurile icircntunerishycului Dar stăruitoare rămacircnea icoana acelui spectacol După cum nu icircnceta să fie simţită dorinţa de mai icircnainte a momentelor cacircnd ura icircncetase icircmplinind ceva mai devreme glasul mulţimilor icircnseshytate după icircmpăcarea care nu vrea să vină totuşi atacirct de curacircnd

C N NEGOIŢA

de WLADYSLAW REYMONT

Romanul repezindu-se de a l tminter i cel dintacirci icircna in te mdash căci prefera vezi-bine de o mie de ori moartea decacirct acest simţămacircnt de groază care-1 făcea cu totul nevolnic

Porni ră icircn grabă Thedatos icircl tot asigura pe centurion că

nu mai e depar te mdash şi de fapt depar te n u mai aveau de mers Cu toate acestea şi icircn-t r Insu l se petrecea acum pare-se ceva teshyribil mdash căci se oprea din ce icircn ce ma i des icircşi freca ochii se convingea dacă spada-i e to t la locul ei a t ingea ou macircini le pereţii coridoarelor repeta icircn fiece cupă libertate libertate mdash dar toate aceste sforţări nu-i p u t e a u icircnnăbuşi icircn suflet t eama d in ce icircn ce mai chinuitoare icirc n t r una din capele mdash una clm acelea icircn care prisoseau catacombeshyle creştinilor mdash el contemplase icircndelung o zugrăveală stingheră reprezentacircnd pe Crist cu miluşelul pe umeri şi de a tunc i mdash mer-su-i deveni goană nebună avacircnd drept ţ i n t ă niş te lumini ţe ce apăruse ră icirc n a-dacircncur i şi glasuri omeneşti ce se auzeau din ce icircn ce ma i lămurit

Romanul rămase icircn umbră Celălalt se furişă icircn spre deschizătura p r in care inunshyda lumina şi privi icircn interiorul capelei

Moşneagul care-1 binecuvacircntase pe d rumul d in spre Tibru şedea icirc n mijlocul lăcaşului icircn veşminte preoţeşti albe mdash e-giptene mdash şi citea cu viers monoton dar puternic

mdash bdquoBinecuvacircntaţ i pre cei ce vă u r m ă shyreşte pe n e d r e p t bineouvacircntaţi-i şi nu-i blestemaţi

bdquoNu vă răzbuna ţ i singuri c ă c i a Mea este răzbunarea E u plătescmdashzice Domnul

bdquoNu t e lăsa icircnvins de cel rău Dar Theodatos n u m a i auzea şi n u

mai vedea nimic ochii săi erau a c u m aţ inshytiţi către Crist care mdash statue policromă barbară grosolană mdash t rona pe altar şi icircnshyt indea ambele macircin i spre capelă pe deasushypra capetelor credincioşilor mdash torţele şi lăm-piţele ce a t acirc r n a u pe pereţi r ad i au o lumishyn ă gălbuie peste chipu- i slab da r negră i t de dulce şi peste macircinile sale lungi care blagosloveau şi chemau la dacircnsul c u a t acirc t a dragoste icircntreagă acea mulţime absorbită icircn ascultarea cuvintelor bă t racircnulu i

Torţele fumegau cu pale sacircngeracircnde icircn sus căt re borta p r in care p ă t r u n a e a aeshyrul mdash lumina şi crepusculul se prelingeau in dacircre pe pereţii goi pămacircntii prin u n d e peste capete ae lemei şi ae copii mdash cuvinshytele dumnezeieşti p iu teacuteau p i e tuunden i ca un susur aosoiuumli t ae toate sunetele mdash a-cum purceaeau suspine mdash acum piacircnsete cu nonot c u t r e m u r a u pieptur i mdash a c u m un singur s tr igat scur t biaoumlietor umpiea inshyti eaga oapeiă ori ae ca^e ori veneratul preot pomenea pe cei săvacircrşiţi intru ciedin-ţa mdash apoi s i a n t a linişte icircşi re lua iar s tă shypacircnirea mdash doar ochii i r a ţno r mai soroeau mea aulcele crup a i iviieiuiui doar i r u n ţ u e pline de s t igmatele viitoarelor mar t i r i i s e smereau d ina in tea Lui şi se plecau a iuoma spicelor icircn lata secerătorului divm

Theodatos se t rase icircn t r o par te căci s imţi pe u m ă r u l sau spaaa Koniaiiiuiui йе re t ra shyseră amanaoi tăcuţ i vreo cacircţiva paşi

mdash Mai repeae ma i repeae s tăpacircne Sacircn t toţi sant tofii te toţi n vo^u arunca ia

picioarele Cezarului pe toţi ţi-i predau s tăpacircne şi preoţi şi i r a ţi şi neuuţ i pe wţi laoia i ta i vazuc-ai s t apaue y era асиш p r in t re ei şi nounul b u i u s t r i bunm i mdash DOioorosea ei pe nerăsuiiate imie ruaa ta t inconşt ient apioape

Da r коіпадіиі tăcea mereu ridicase doar icircn sus iacma- i aizaiiua l uuuna cu ea ra ţa Sir ianшui şi mdash o scuipa cu toata scraua

Tneouatuumls se m a e p a r l a mdash cei uuicai mdash iu ţmau-ş i paşii aa r cand aj unsei acirc ia prishyma rotoiiaa ae imue şerpuiau in toate părshyţile g a t u m e coriaoampreior mdash se mi iu i a mdash şi sari icircnapoi

Hibuos s tă tea icircna in tea iui mdash HristOuuml cu rnainue intuire mdash şi ampe u i ta la aansui

S m a n u i se repezi in cei de al aouea cori dor mdash caci cunoştea toate ieşirile mdash şi icircnshycepu a se freca ia ochi

Hristos mdash s tă tea şi acum cu macircinile icircntinse şi-i privea mdash cu nişte ochi auioşi nespus de blacircnzi

birianul se opri mdash un potop de groază icirci inunaase inima şi-1 sguauia a t a t ae putershynic icircncacirc t neier ici tul se lipi de perete şi ră shymase astfel icircmpietrit tucisnic cupe neshysfacircrşite mdash cu ocnii icircnchişi i a r ă a cuteza să se mişte fără a se Icircncumeta să геаръе p acirc n ă cana veninau-şi ш lire icircn cert a i n urma mdash a u p a ce-şi pnniDacirc o cnpita privishyrile ră tăci te m juru-i mdash navali ca u n om urmăr i t de iurii icirc n t r u n a l t conuor da r şi acolo

Hristos mdash stătea pururi icircnaintea lui cu m a n n e icircnt inse mdash r in s tos uriaş icircn t r o lumina orbitoare mdash şi se u i ta la dansul

Theodatos scoase u n răcnet de nebun svacircni icircacnia se ghemui de frică şi orbit ieşit din muiţi făcu calea icircntoarsă spre ro-tonaă mdash icircn deliru-i vijelios el cutreiera ganguri le icircntortochiate se retrăgea se tara cădea la p ă m acirc n t se rănea de pereţi urla de neputinţă şi de groază fără margini căci mdash p u r u r e a şi pretut indeni Hristos icirci tăia calea mdash pururea şi pretutindeni icircnshytacirclnea acea figură radioasă strălucitoare icircnshyc u n u n a t ă de n imb mdash puru rea şi p re tu t in shydeni vedea acele macircini icircnt inzacircndu-se spre dansul mdash pururea şi pre tut indeni veuea faţa senină a Aceuua mdash şi pretutindeni se uitau la dacircnsul acei ochi limpezi pătiunză-tori iscoditori şi groaznici icircn acelaş t impmdash pretutindeni pretutindeni

Aiurit icircşi icircmbrobodise capul cu poala mantalei mdash u i t acircnd cu desăvacircrşire de Roshymanul care rămase singur uitat icircn acele groaznice ta ini ţ i şi implora cu s t r igă t neshyomenesc icircndura re mdash alerga icircn neştire pr in surdele pus t ie tă ţ i subterane pierzacircnd conşti inţa icircncotro aleargă ce se petrece cu dacircnsul m acirc n a t doar de propriu-i delir de desnădejde şi de ecourile strigătelor ce goneau d u p ă el ca niş te f reamăte ale morţii urmăr indu- i pas cu pas Voia să se icircntoarcă la capelă voia să cerşească milă şi ier tare să purceadă chiar la to r tură dar mdash c u toate că auzea bine cacircntăr i le fraţilor cu toate că vedea deja luminile şi s imţea că n u ma i a re mu l t de mers cu toate acestea icircnsă el n u mai pu tea nimeri el n u m a i pu tea ieşi da r n u mai putea nici mdash rămacircne

Atunci mdash icircn paroxismul celor mai cumpli te chinuri p r in t r o u l t imă icircncordare a groazei şi a desnădejdiei el scoase spada

şi ridicacircnd-o mdash se năpus t i a sup ra acelei vedenii luminoase care tot m a i ţ inea macirc i shynile icircntinse şi-i tăia pretutindeni calea mdash spada spintecă văzduhul da r to t icircn acelaşi t imp Sirianul mdash cu ultimele fibre ale simţirii şi ale conştiinţei sale mdash simţi că icircl cuprind două macircini icircntinse şi că o voce lină o voce de mormacircnt şi de veşnicie vishybrează icircntricircnsul

mdash I n schimbul l ibertăţi i tale vrei să vinzi libertatea tuturor Theodatos

I n zadar tot aş tep ta Cezar icirc n noaptea aceea şi n cele următoare icircnapoierea căpeshy

teniei prinşilor şi a lui Theodatos

Trad din polonă de MARIAN ZBASKI

1) birturi (pe italieneşte) 2) quiris mdash cetăţean roman 3) icircn chipul literei ornamentale

TIPOGRAFIA bdquoUNIVERSUL S A BUCUREŞTI STR BREZOIANU 23mdash26 Taxraquo poştală plătită In і ш и ж conform laquoprobării dk G-k P T T 24484939

UNIVERSUL LITERAR 20 Iulie 1944

eodatos Sir ianul sclav mdash c acirc n t ă r e ţ d in l ău tă mdash a l pu shyternicului n e a m al Claudi-ilor mergea pitiş u r m a t de

iumlf u n convoiu de umbre călăshytoare ce lunecau fără foşnet de-a- lungul grădinilor ceza-

riane p e colinele presăra te ou dalbele vile ale bogătaşilor romani

Era o noapte b inecuvacircnta tă o noap te de primăvară cu lună şi tăcere deplină

De p r in grădini se răspacircndea miros de migdali icircnfloriţi cacircnd şi cacircnd doar vreun ţipăt de păun sfacircşia strident liniştea sau vreun ur le t de fiară sălbatică icircnchisă icircn cuşcă hău i a surd groaznic prelung

mdash Tăcere mdash şuieră pr in t re dinţi Theo-datos aplecacircndu-Ue că t re mijlocul potecii stacircncoase icirc n aceeaşi clipă şirul de siluete d in urmă- i se pierdu icircn u m b r a zidului ce icircmprejmuia grădinile pe sub festoane de mlădi ţă de iederă şi de t randafir i a t acirc r -nacircnde şi pe după coloanele statuilor albe

Departe d inspre Tibru icircn fundul cenushyşiu al zării l icăriră niş te lumini ţe jocul lor fu scur t mdash peste p u ţ i n nişte svonuri abia perceptibile vestiră apropierea unor oameni

Theodatos icircşi lipi urechea de p ă m acirc n t mdash Vin sunt fraţii creştinii se sculă

repede şi vorbi ceva icircn şoaptă cu m a i - m a -rele cetei icircnarmate care stătea icircn umbră

mdash Lovi-i-vom pr in surpr indere mdash icircnshyt rebă celălalt

mdash Nu Veţi veni după mine icirc i vom prinde pe to ţ i icirc n catacombe Linişte Vă conjur păs t ra ţ i linişte Vor fi aci icircndată Orice veţi auzi tăceţi n u vă trădaţi mdash şoptea el icircnfierbacircntat

mdash Dar dacă n e vei icircn t inde vreo cursă atunci mdash icircşi desfăcu m a n t a u a şi făcu să străfulgere goliciunea unei spade scurte

Theodatos amuţ i se aşeză pe vine la u m shybra une i s ta tu i a lbe şi icircncepu să aştepte liniştit sosirea ramenilor pe care icirci auzise adineaori venind de jos din spre Tibru

Aceştia se zăr i ră icircn curacircnd la lumina lunei mergeau domol icircn sus mdash trei la nu shymăr trei moşnegi icircn nişte s u m a n e de păs shytori d in piele de capră desculţi şi p r ăpă shydiţi aducacircnd m u l t mdash d u p ă bărbile ne icircnshygrijite d u p ă chipurile sfrijite şi d u p ă cheshyliile lor mdash cu cinicii greci ce-şi propovădu-iau filosofia pr in ospatăriile gladiatorilor şi prin icircmprejurimile Tibrului

mdash Mielul lui Dumnezeu mdash şopti Theoshydatos icircngenunchind icircna in tea lor e ra sashylutul şi vorba de recunoaştere a credincioshyşilor

Unul din bă t racircn i cel care păşea icirc n mi j shyloc şi icircntrecea icirc n icircnă l ţ ime pe ceilalţi icirc n shytinse m acirc n a deasupra smeri tului şi gra i l in

Binecuvacircnta ţ i cei ce veghează căci a lor es te icircmpără ţ i a Mielului

mdash Trecut -au oare toţi mdash icircn t rebă pe cel icircngenunchia t u n alt bă t racircn

mdash Toţi Ku s acirc n t de veghe icirc m p r e u n ă ou alţi fraţi Mergeţi icirc n pace

Bătracircni i păş i ră mai depar te şi d i spărură in umbra unor chiparoşi ce-şi icirc nă l ţ au sishyluetele negre de-a-lungul drumului iar Theodatos se ridică icircn grabă şi privi in u r -mă-le lung neliniştit icircnfiorat de o t e a m ă adacircncă neicircnţeleasa

Lovi icircn cele d in u r m ă cu macircneru l de a-r amă al tesacului său icircn peretele u n u i boshylovan mdash n u t recu mult şi d in tufişurile din preajma răsăr i ră o mul ţ ime de bărbaţ i apropi indu-se a t acirc t de tăcut icircncacirc t n u se auzi n ic iun zăngăni t de spadă

mdash S u n t toţi acum Chiar adineaori a t re shycu t pe aici şi preotul lor cel m a i mare icirc n shyt r o oră t rebue să fim acolo mdash zise Theoshydatos a r ă t acirc n d măguri le cele icircndepăr ta te ale căror gheburi albăstrii dominau icircn arshygintiul lunei zidăriile conductelor de apă Porniră la drum icircn tăcere ş i n cea ma i mare ta ină veghind ca n u cumva vreo isshycoadă să observe expediţia şi să prevină prada icircmpotriva căreia se urzea l a ţ u l

Merseră o b u n ă buca tă pr in u m b r a u -nui apeduct care a idoma unei enorme scoshylopendre sus ţ inu tă de m uuml de picioare vacircr-toase icircşi e ta la lungimea de-ă-curmezişul cacircmpiei oable Era o linişte a t acirc t de desăshyvacircrşită icircncacirct se auzea gacirclgacircitul apei icircn-lăunt ru l conductei şi foşnetul cactuşilor ce alcătuiesc aci o vegetaţie bogată Trecură apoi cu m u l t ă băgare de seamă pe lacircngă u n templu sub a cărui colonadă pacirc lpacirc iau tainice lumini şi cotiră icircn sfacircrşit domol că t re platoul p r in mijlocul căruia se icircnshyt inde acea e t e rnă bdquoRegina Viarum mdash via Appia

Şi aici l iniştea şi tăcerea s t ăpacircneau p acirc n ă icirc n t r a t acirc t văzduhul icircncacirct putea i deosebi p acirc n ă şi gingaşele jocuri ale unor facircn tacircn i nevăzute Numai din cacircnd icircn cacircnd icircndulshy

cite de surdina depăr tăr i i mdash sune te de flashyu te şi de fluiere ciobăneşti vibrau pr in aer şi se iroseau icirc n marea tăcerii icirc n t r o ploaie de susure p e n t r u a se eoni unda mai apoi cu cel svon purces de prin l anur i de orz şi de p r in livezi de dal im icircmpovăraţ i cu n in shysoare de flori mdash cu zumzetul liDenueior şi cu chemările drăgăstoase a le prepeliţelor

Mergeau u r c acirc n d dealul p r in t re vu pe subt umbra re verzi de viţă icircnvoaltă pr in care luna risipea darnic pe pămacircnt minushyn a t e arabescuri de arg in t icirc n a i n t a u icirc n tă shycere ca niş te duhu r i mdash nicio şoaptă n i -c iun zăngăni t de a r m ă nicio rasui iare de opintire mdash ia r cacircnd se văzură pe creştetul pleşuv aj dealului pl in de boiovam de gropi şi de dăracircmături icircşi icircndoiră aienţia şi pr inseră a se furişa tiptil s emănacircnd mdash pr in glugile ce le acopereau capul şi pr in mantiile ce le ascundeau spadele mdash unui a la iu de fantome mdash lunecau pe marginea marilor grote vechi cariere de pia t ra lăshysate icircn pa rag ina mdash dispăreau icirc n scorburi de s tacircnci mdash se t acirc r a u pe macircin i p r in t re-cătoriie cu a t acirc t ma i periculoase c u cacirc t e rau m a i scăldate icirc n l u m i n a lunei mdash ba uneori cu corpul plecat se strecurau icircn vacircrshyful picioarelor de-a-luingul zidurilor de vile avacircnd n u depar te de ei acele t r a t t o r i a 1 ) suburbane p u n e de vulg şi de tumul t ba alteori anunţaţi pr in ţipătul prelung de păun imi ta t de Tneodatos se opreau icircn ioc sau se risipeau pierzandu-jşi urmele icircn umbrele nopţi i Tneodatos pe m ă s u r ă ce se apropia de in t ra rea icirc n vechile cariere unde oDişniuiau să se a d u n e creştinii re shypeta din ce icircn ce mai des centuriilor care-1 u rmau semnalele de oprire mdash deoarece icircnshytacirc lnea a c u m icircn cale-i p r in locurile ce-i e-raju cunoscute doar lui avanposturi le rishysipite ale credincioşilor care i a t ă de ne shyostoitele şi crunte le persecuţii şi torturi ce ie abă teau asupra lor nu aveau a l t ă a rmă de a p ă r a r e aecat vegherea icircn tainiţi Pe toţi aceşti paznici tă inui ţ i el s ingur reushyşea să-i icircndepărteze delagrave posturile lor preshytex tacircnd icircn t ru aceasta porunca a msuşi marelui pontifice şi folosind şi icircmprejurashyrea că era bine cunoscut icircn racircndur i le creshydincioşilor ca unu l din cei ma i fervenţi a-mici ai Mielului şi mdash mai ales mdash ca unul care trecuse deja p r in groaza carcerei ma-mert ine şi pr in mucenicie

Theodatos şi-le amintea prea bine icircn a-ceasta clipă mai avea icircncă r ă n i nevindeshycate icircn coaste r ăn i pr ic inui te de ja ru l torshyţei care-1 us tu rau a c u m a t acirc t de teribil icircnshycacirc t fa ţa ismeadă a Sir ianului deveni din-t roda tacirc cenuşie de durere dar mdash şi de emoţia care-1 cuprinsese

Călăuzea pacirclcuri le de ostaşi agale din ce icircn ce ma i agale mdash din cacircnd icircn c acirc n d se oprea şi-şi p l imba icirc n ju r privirile icircnvăpăshyiate cău tacircnd pa rcă vreo potecă de scăpare dar a t unc i mdash icircntrezărea icircn umbră empui icircncrunta t al centur ionului şi mohoracirctele o-chiade a le soldaţilor care-1 iscodeau

I n t r a r ă icircn cele d in u r m ă icircn via Appia şi acolo la u m b r a grădinii une i case ale căshyrei ferestre uumlmxiinate că tau spre Roma mdash vizibilă icirc n vale mdash Theodatos se aşeză mai-marele sutaşilor icircnsă dădu u n semnal din fluier şi purcese icircnainte p r in mijlocul căii fără a se ma i ascunde mdash icirc n t i m p ce icircn urmă-i de prin grădini de prin vii din

case scunde de subt porticele templelor mici mijeau mul ţ imi de ostaşi care se ali-n ia racirc icircnda tă icirc n pacirclcur i d e războiu Mershygeau cu toţi i icircncet dar cu toa te acestea t ropăi tu l celor cacircteva su te de bărba ţ i pe solidele lespezi de bazal t mdash ou care era pavată via Appia mdash r ă s u n a cu ecou pu te r shynic şi trezea to tu l icircn preajmă mdash din porshyticele caselor - icircncepură să răsară capete negre de sclavi mdash ici colo cacirc te u n zăvor lăsa icircntredeschisă fereastra icirc n care apărea chipul mirat al vreunui qu i r i t 2 ) mdash dar căshytune decurionii ce ţineau flancurile^ pacirclshycurilor dese ofereau vederii spade strălucishytoare şindată uşi şi ferestre se icircnchideau capete şi chipur i dispăreau păl ind de frică

icircnvălu i ţ i de u m b r a mari lor copaci icirc n loshycul unde străjuia o s t a tue şi şopotea o facircnshytacircnă se opriră o clipă mdash u n m u r m u r de porunci şi mdash icircn t r eaga a rma tă o r acircndu i t ă icircn lungi cordoane se risipi cacirc t ai clipi din ochi şi icircnconjură din toa te părţ i le vacircrful colinei pe care albea icircncadrată de nişte pini răsfiraţi o căsu ţă scundă pe jumăta t e ru ina t ă pe aici se afla in t ra rea icircn subshyterane cunoscută icircn de aproape n u m a i t r ă shydătorului

Theodatos porni icirc n grabă că t re căsuţă dar pe la mijlocul drumiuiui se opri din mers şi-şi a r u n c ă privirile asupra Romei care de pe această icircnăl ţ ime se vedea ca n palmă aidoma unei enorme planşe cu cadri-latere p lane de p ia t ră Luna s tăpacircnea tăr ia munţ i i se pierdeau icircntr o n e g u r ă albă pr in care licăreau dauri te acoperişurile pala teshylor la s tacircnga icircn depăr ta re h ă t peste Tishy

bru dincolo de grădinile cezariene se icircnshyt indea o m a r e de ceaţă iar ma i aproape mdash haosul caselor şi templelor icirc ngemăna te icircnshytro singură massă albicioasă estompată de fluidul albăstrui a l clarului de lună

El contempla eternul oraş cu ochii larg deschişi Vifor de bucuri i demonice icirci era icircnsă sufletul răscolit mdash căci icircşi amintea sclavul făgăduinţele lui Cezar care drept p la tă pen t ru destăinuirea in t răr i i icirc n catashycombe şi pen t ru predarea creştinilor icircn macirci shynile Romanilor avea să-1 hărăzească cu lishybertate cu avuţii şi cu cetă ţenia romană

Se repezi icircn sfacircrşit spre căsu ţa singushyra tecă şi b ă t u icircn uşă icircn felul ş t iut

mdash Mielul mdash rosti el c u glas puternic icircn deschizătura uşii

mdash Intră icircn pace mdash grăi cineva dinshylăuntru

mdash Inceputu-s a jertfa mdash Chiar acum Nu demul t a i n t r a t şi

Anicius el va cit i azi fraţilor epistola lui Pavel mdash icirci răspunse omulj paşnic icircnimacirc-nacircndu- i fachia aprinsă mdash o icircmplet i tură de şnururi icircmbibată icircn răş ină

Theodatos apucă cu o m acirc n ă fachia dar in acelaşi t imp icircnfipse cu cealaltă spada Lată icircn gacirctlejul bătracircnului care desfăcu doar braţele şi căzu lung pe spate horeai o clipă svacircrli din picioare sgacircrie cu unghii le lutul podelei şi mdash icircşi dete sufletul Totul n u dură decacirct cacircteva clipe Sirianul ieşi apoi din casă II icircntacircmpină centurionul

mdash Mă voiu duce icircn subterane să văd dacă sunt toţi şi-ţi voiu da de şt ire icircndată

mdash Voiu merge cu t ine mdash răspunse Roshymanu l

mdash Cum ţi-e placul s tăpacircne Purceseră spre o cur te mică ascunsă icircn

unei bucurii a t acirc t de copleşitoare a t acirc t de spon tană şi a t acirc t de orbitoare icircncacirc t t rebuia să se oprească din cacircnd icircn cacircnd barem pentru o clipă p e n t r u ca să-şi adune pushyterile mdash dar de fiecare d a t ă era constracircns a purcede mai departe căci icircl lovea uşor pe umeri cu spada Romanul si-i şoptea glashycial

mdash Călăuzeşte Mergea aşa dar iar cacircnd a junseră icircn t r o

rotondă de unde se icircmpacircnzea u n icircn t reg lashybir int de galerii tenebroase mdash că tă icirc n u r shymă-i Romanul era vacircnă t de spa imă şi-şi perinda privirile icircngrozite de-a-lungul peshyreţilor icirc n p ia t ra cărora ca icircn niş te ser tare icircmpodobite c u to t felul de inscripţii şi de steme icircşi dormeau somnul de veci su t e de creştini ucişi şi mart i r izaţ i Rămase ră o clipă icircmpietr i ţ i mdash căci dintr o depăr ta re ^ necunoscută d in cele ta ini ţ i ce căscau sute de gacirctlejuri negre mdash icircn mijlocul acestei lishynişt i de cavou mdash se auzi deodată slab de tot freamătul unor cacircntări ce părea atacirct de straniu şi atacirct de lugubru icircncacirct o paloare de moar te se aş ternu pe neaş tepta te peste chipul amacircndorura cacircntările urmau preshylung plut ind ca o lamenta ţ ie jalnică şi a-dormitoare icirc n t ru pomenirea celor răposaţi ca u n imn funebru

Cacircntăr i le amuţ iseră de mu l t mdash ei icircnsă mai ascultau icircncă ţintuiţi locului de spaishymă da r şi de acea negră i tă linişte care-şi icircntinsese peste tot s tăpacircnirea icircn t re rup tă doar de pacircracirc iu l şi de sacircsacirci tul arzacircndelor şnurur i de răşină precum şi de r i tmul neshybun a l inimilor şi sacircngelui svacirccnind icircn tacircmple a l celor două fiinţe omeneşti

mdash Călăuzeşte mdash m u r m u r ă pr int re dinţi

- Nuve lă -dosul căsuţei t recacircnd pe sub niş te bolţi de piatră mdash o cur te năpăd i t ă de tufişuri de laur sălbatic şi de iederă că ţără toare Sub u n a din aceste bolţi e ra intrarea icircn catashycombe a t acirc t de tă inui tă a t acirc t de acoperită cu iederă şi cu verdeaţă şi a t acirc t de bine bashyr icadată cu blocuri de p ia t ră icircncacirct dacă n ai fi ş t iu t de exis tenţa ei ţ i -a r fi fost cu totul imposibil ca so găseşti

Theodatos d ă d u icircn t r o pa r te bolovanii şi icircncepu să coboare cel dintacirci t reptele tocite săpate icircn tuf Romanul icircl u rmă c u spada goală hotăricirct

I i cuprinse o noap te adacircncă şi o linişte de m o r m acirc n t Un aer de puitregaiu da r uscat năvăli din adacircncuri d in nesfacircrşitele hău r i negre ale coridoarelor de p r in tainiţ i le ne shycunoscute icircn care se pierdeau acum groaza plutea spre dacircnşii cu aripi de tăcere Cu toate acestea Theodatos mergea curagios icircna in te p r in acele coridoare a t acirc t de bine cunoscute mdash căci le s t răbă tuse de a t acirc t ea ori ca să asculte graiurile blacircnde ce-i vorshybeau despre bunu l Dumnezeu despre Mieshylul Lui despre veşnicie

Pe fondul acestei icircnspă imacircntă toare bezne pacirclpacirciau pe alocuri p r in adacircnci firide lămpi de u n t d e l e m n 3 ) aducacircnd cu niş te fluturi ce-şi scu tură aripioarele de au r ca să ara te credincioşilor calea

mdash Mai e departe mdash icircn t rebă Romanul icircn şoaptă şi pl in de nelinişte căci inima-i neicircnfricată icircncepu a fi pă t runsă totuşi de o t eamă superstiţ ioasă

mdash Depar te mdash răspunse Theodatos as shycultacircnd cu luare aminte surdul ecou al propriei sale voci r ă sunacircnd prelung

I a r la fiecare răspacircnt ie de coridor icircşi reshypeta icircn sine ca pen t ru a-şi icircn tă r i sufletul

mdash Libertate Libertate Şi grelele-i spracircncene siriane icirci adumshy

breau a tunc i ochii care săge tau fulgerele

V A M A Icirc N C E R C Ă R I L O R (Urmare din pag I-a)

1

m

Cacircnta cerul prin urmare proshyhodul tuturor fiinţelor al existenshyţelor mari şi mici dar nemernice laolaltă icircn neputinţa şi zădărnicia lor Iar lumea fremăta şi aştepta deslănţuirea din urmă hotăracirctoashyre Stăteau pretutindeni toţi cu fruntea plecată icircn smerenia sfacircrshyşitului pe care ei icircnşişi şi-l pregăshytiseră

Crengile din parc şi din grădishynile de pe deal erau icircnvăluite icircn ceaţa luminoasă delagrave icircnceput Din loc icircn loc ele străluceau icircn sacircmshyburi scacircnteetori care se uneau se adunau şi alcătuiau o icircntinsă o superbă mare de lumină Şi boabe de scacircntei picurau pe trunchiuri lăsacircndu-se uşor pacircnă la rădăcină pacircnă icircn iarba umedă şi rece

Zumzetul plecat din icircnălţimi se lăsase şi el pacircnă aproape de rashymuri şi de flori icircnsoţind pogoricirc-rea nesfacircrşită a luminii din ceruri Se auzea mai bine icircn păenjinişul de scacircnteeri muzica icircnfiorătoare a icircmplinirii veacului

Şi inimile se apropiau odată cu feţele ce se căutau şi ele dogorite

de văpaia necontenită venită de sus odată cu braţele ce se icircntinshydeau spre o icircnlănţuire supremă icircn dragostea care sălăşluia icircn fiecare dintre noi dar pe care am icircnăbushyşit-o pacircnă icircn acea clipă Covorul de lumină al tăriilor cereşti se afla aproape tot mai aproape Lumea icircşi aştepta resemnată sfacircrshyşitul descoperind iubirea care nu mai avea să preţuiască nimic du-păce scrum se va aşterne peste globul nefericit

Dimineaţa cacircnd focurile adevăshyrate ale răsăritului mau surprins icircn scaunul unde trecusem ceasushyrile scurte ale nopţii a adus şi lishyniştea că vedenia se risipise icircmshypreună cu toate fiorurile icircntunerishycului Dar stăruitoare rămacircnea icoana acelui spectacol După cum nu icircnceta să fie simţită dorinţa de mai icircnainte a momentelor cacircnd ura icircncetase icircmplinind ceva mai devreme glasul mulţimilor icircnseshytate după icircmpăcarea care nu vrea să vină totuşi atacirct de curacircnd

C N NEGOIŢA

de WLADYSLAW REYMONT

Romanul repezindu-se de a l tminter i cel dintacirci icircna in te mdash căci prefera vezi-bine de o mie de ori moartea decacirct acest simţămacircnt de groază care-1 făcea cu totul nevolnic

Porni ră icircn grabă Thedatos icircl tot asigura pe centurion că

nu mai e depar te mdash şi de fapt depar te n u mai aveau de mers Cu toate acestea şi icircn-t r Insu l se petrecea acum pare-se ceva teshyribil mdash căci se oprea din ce icircn ce ma i des icircşi freca ochii se convingea dacă spada-i e to t la locul ei a t ingea ou macircini le pereţii coridoarelor repeta icircn fiece cupă libertate libertate mdash dar toate aceste sforţări nu-i p u t e a u icircnnăbuşi icircn suflet t eama d in ce icircn ce mai chinuitoare icirc n t r una din capele mdash una clm acelea icircn care prisoseau catacombeshyle creştinilor mdash el contemplase icircndelung o zugrăveală stingheră reprezentacircnd pe Crist cu miluşelul pe umeri şi de a tunc i mdash mer-su-i deveni goană nebună avacircnd drept ţ i n t ă niş te lumini ţe ce apăruse ră icirc n a-dacircncur i şi glasuri omeneşti ce se auzeau din ce icircn ce ma i lămurit

Romanul rămase icircn umbră Celălalt se furişă icircn spre deschizătura p r in care inunshyda lumina şi privi icircn interiorul capelei

Moşneagul care-1 binecuvacircntase pe d rumul d in spre Tibru şedea icirc n mijlocul lăcaşului icircn veşminte preoţeşti albe mdash e-giptene mdash şi citea cu viers monoton dar puternic

mdash bdquoBinecuvacircntaţ i pre cei ce vă u r m ă shyreşte pe n e d r e p t bineouvacircntaţi-i şi nu-i blestemaţi

bdquoNu vă răzbuna ţ i singuri c ă c i a Mea este răzbunarea E u plătescmdashzice Domnul

bdquoNu t e lăsa icircnvins de cel rău Dar Theodatos n u m a i auzea şi n u

mai vedea nimic ochii săi erau a c u m aţ inshytiţi către Crist care mdash statue policromă barbară grosolană mdash t rona pe altar şi icircnshyt indea ambele macircin i spre capelă pe deasushypra capetelor credincioşilor mdash torţele şi lăm-piţele ce a t acirc r n a u pe pereţi r ad i au o lumishyn ă gălbuie peste chipu- i slab da r negră i t de dulce şi peste macircinile sale lungi care blagosloveau şi chemau la dacircnsul c u a t acirc t a dragoste icircntreagă acea mulţime absorbită icircn ascultarea cuvintelor bă t racircnulu i

Torţele fumegau cu pale sacircngeracircnde icircn sus căt re borta p r in care p ă t r u n a e a aeshyrul mdash lumina şi crepusculul se prelingeau in dacircre pe pereţii goi pămacircntii prin u n d e peste capete ae lemei şi ae copii mdash cuvinshytele dumnezeieşti p iu teacuteau p i e tuunden i ca un susur aosoiuumli t ae toate sunetele mdash a-cum purceaeau suspine mdash acum piacircnsete cu nonot c u t r e m u r a u pieptur i mdash a c u m un singur s tr igat scur t biaoumlietor umpiea inshyti eaga oapeiă ori ae ca^e ori veneratul preot pomenea pe cei săvacircrşiţi intru ciedin-ţa mdash apoi s i a n t a linişte icircşi re lua iar s tă shypacircnirea mdash doar ochii i r a ţno r mai soroeau mea aulcele crup a i iviieiuiui doar i r u n ţ u e pline de s t igmatele viitoarelor mar t i r i i s e smereau d ina in tea Lui şi se plecau a iuoma spicelor icircn lata secerătorului divm

Theodatos se t rase icircn t r o par te căci s imţi pe u m ă r u l sau spaaa Koniaiiiuiui йе re t ra shyseră amanaoi tăcuţ i vreo cacircţiva paşi

mdash Mai repeae ma i repeae s tăpacircne Sacircn t toţi sant tofii te toţi n vo^u arunca ia

picioarele Cezarului pe toţi ţi-i predau s tăpacircne şi preoţi şi i r a ţi şi neuuţ i pe wţi laoia i ta i vazuc-ai s t apaue y era асиш p r in t re ei şi nounul b u i u s t r i bunm i mdash DOioorosea ei pe nerăsuiiate imie ruaa ta t inconşt ient apioape

Da r коіпадіиі tăcea mereu ridicase doar icircn sus iacma- i aizaiiua l uuuna cu ea ra ţa Sir ianшui şi mdash o scuipa cu toata scraua

Tneouatuumls se m a e p a r l a mdash cei uuicai mdash iu ţmau-ş i paşii aa r cand aj unsei acirc ia prishyma rotoiiaa ae imue şerpuiau in toate părshyţile g a t u m e coriaoampreior mdash se mi iu i a mdash şi sari icircnapoi

Hibuos s tă tea icircna in tea iui mdash HristOuuml cu rnainue intuire mdash şi ampe u i ta la aansui

S m a n u i se repezi in cei de al aouea cori dor mdash caci cunoştea toate ieşirile mdash şi icircnshycepu a se freca ia ochi

Hristos mdash s tă tea şi acum cu macircinile icircntinse şi-i privea mdash cu nişte ochi auioşi nespus de blacircnzi

birianul se opri mdash un potop de groază icirci inunaase inima şi-1 sguauia a t a t ae putershynic icircncacirc t neier ici tul se lipi de perete şi ră shymase astfel icircmpietrit tucisnic cupe neshysfacircrşite mdash cu ocnii icircnchişi i a r ă a cuteza să se mişte fără a se Icircncumeta să геаръе p acirc n ă cana veninau-şi ш lire icircn cert a i n urma mdash a u p a ce-şi pnniDacirc o cnpita privishyrile ră tăci te m juru-i mdash navali ca u n om urmăr i t de iurii icirc n t r u n a l t conuor da r şi acolo

Hristos mdash stătea pururi icircnaintea lui cu m a n n e icircnt inse mdash r in s tos uriaş icircn t r o lumina orbitoare mdash şi se u i ta la dansul

Theodatos scoase u n răcnet de nebun svacircni icircacnia se ghemui de frică şi orbit ieşit din muiţi făcu calea icircntoarsă spre ro-tonaă mdash icircn deliru-i vijelios el cutreiera ganguri le icircntortochiate se retrăgea se tara cădea la p ă m acirc n t se rănea de pereţi urla de neputinţă şi de groază fără margini căci mdash p u r u r e a şi pretut indeni Hristos icirci tăia calea mdash pururea şi pretutindeni icircnshytacirclnea acea figură radioasă strălucitoare icircnshyc u n u n a t ă de n imb mdash puru rea şi p re tu t in shydeni vedea acele macircini icircnt inzacircndu-se spre dansul mdash pururea şi pre tut indeni veuea faţa senină a Aceuua mdash şi pretutindeni se uitau la dacircnsul acei ochi limpezi pătiunză-tori iscoditori şi groaznici icircn acelaş t impmdash pretutindeni pretutindeni

Aiurit icircşi icircmbrobodise capul cu poala mantalei mdash u i t acircnd cu desăvacircrşire de Roshymanul care rămase singur uitat icircn acele groaznice ta ini ţ i şi implora cu s t r igă t neshyomenesc icircndura re mdash alerga icircn neştire pr in surdele pus t ie tă ţ i subterane pierzacircnd conşti inţa icircncotro aleargă ce se petrece cu dacircnsul m acirc n a t doar de propriu-i delir de desnădejde şi de ecourile strigătelor ce goneau d u p ă el ca niş te f reamăte ale morţii urmăr indu- i pas cu pas Voia să se icircntoarcă la capelă voia să cerşească milă şi ier tare să purceadă chiar la to r tură dar mdash c u toate că auzea bine cacircntăr i le fraţilor cu toate că vedea deja luminile şi s imţea că n u ma i a re mu l t de mers cu toate acestea icircnsă el n u mai pu tea nimeri el n u m a i pu tea ieşi da r n u mai putea nici mdash rămacircne

Atunci mdash icircn paroxismul celor mai cumpli te chinuri p r in t r o u l t imă icircncordare a groazei şi a desnădejdiei el scoase spada

şi ridicacircnd-o mdash se năpus t i a sup ra acelei vedenii luminoase care tot m a i ţ inea macirc i shynile icircntinse şi-i tăia pretutindeni calea mdash spada spintecă văzduhul da r to t icircn acelaşi t imp Sirianul mdash cu ultimele fibre ale simţirii şi ale conştiinţei sale mdash simţi că icircl cuprind două macircini icircntinse şi că o voce lină o voce de mormacircnt şi de veşnicie vishybrează icircntricircnsul

mdash I n schimbul l ibertăţi i tale vrei să vinzi libertatea tuturor Theodatos

I n zadar tot aş tep ta Cezar icirc n noaptea aceea şi n cele următoare icircnapoierea căpeshy

teniei prinşilor şi a lui Theodatos

Trad din polonă de MARIAN ZBASKI

1) birturi (pe italieneşte) 2) quiris mdash cetăţean roman 3) icircn chipul literei ornamentale

TIPOGRAFIA bdquoUNIVERSUL S A BUCUREŞTI STR BREZOIANU 23mdash26 Taxraquo poştală plătită In і ш и ж conform laquoprobării dk G-k P T T 24484939