of - hamangiu.ro · RECENZIE Economia social ... Cuvinte cheie: economie social ă, economie solidară, spaţiul public, sector terţiar Delimitări conceptuale Nu vom relua aici

Vol.III/Nr.3)ulie /July RevistadeEconomieSocială

JournalofSocialEconomy

REVISTADEECONOMIESOCIALĂ

ISSNprint:2248–0560;ISSNonline2248–3667

ISSN‐L=2248–0560Revista este editată în parteneriat de cătreAsocia iaAlternative Sociale, Univer‐sitatea „Alexandru )oan Cuza din )aşi, Academia de Studii Economice, Bucureşti şiUNDŢ/ŢrogramulNa iunilorUnitepentruDezvoltareRomânia, în cadrulproiectului„ModeluleconomieisocialeînRomânia ,laEditura(amangiu,Bucureşti.Scop:RevistadeEconomiesocialăsedoreşteafiuncadrudepromovare,reflec ieşidez‐baterea temelorde interespentrudomeniuleconomieisociale.Articoleleşi studiilepublicate vor reflecta aspecte teoretice, practice şi experien e locale, na ionale şitransna ionale. Sunt încurajate abordările inovatoare pentru dezvoltarea economieisociale,reunindperspectiveteoreticedinmediulacademicşidecercetarecuperspec‐tivelepracticealeorganizațiilorprofitşinon‐profit,aleexperțilordinîntreprinderilesocialeşiadministra ie.Toate articolele trimise vor fi supuse unui proces de recenzare peer‐group re‐view .Revistaaparedecincioripean,în deexemplare/număr.

Copyright:Responsabilitatea con inutului articolelor revine, în întregime, autorului auto‐rilor .Autorulcaretrimiteunmanuscris careesteindicatpentrucoresponden ă,înca‐zulsemnăriidecătremaimul iautori areresponsabilitateadeaseasiguracătrimite‐reasprepublicare/publicareaa fost încuviin atăde to iautorii.Este,deasemenea,responsabilitateaautoruluideaprimiacceptul institu ieideprovenien ăpentrupu‐blicare,dacăacestaîiestesolicitat.Coresponden alegatădeunmanuscrisvafipurta‐tă cu autorul care va trimite textul, dacă nu există specificată, de la început, o altăsolicitaredinparteasemnatarilorarticolului.Autoriivoraveaînvedereaudien ainterdisciplinarăşimultina ionalăatuncicândîşiredacteazăcontribu ia.Trebuieavuteînvedereimplica iileanalizeipentrucititoriidin alte domenii, alte ări şi alte discipline. Ţrezentarea stereotipă a indivizilor şi agrupurilorsocialevafievitată.Articolelevorcon inenumărulspecificatdecuvinte,inclusivrezumatul,cuvintelecheie,noteleşibibliografia,înfunc iedetipularticolului:studiiteoreticeşiempirice:‐ cuvinte; descrieri de experien e şi bunepractici: ‐ cuvinte; re‐cenzii: ‐ cuvinte.Estededorit ca textul sănumai fi fostpublicatsau trimis sprepublicare înaltăparte.Dacăautorulareunarticolînruditpublicat,vaspecificaacestlucru.

JOURNALOFSOCIALECONOMY

ISSNprint:2248–0560;ISSNonline2248–3667

ISSN‐L=2248–0560ThejournaliseditedinpartnershipbyAlternativeSocialeAssociation,„Alexandru)oanCuza University, )aşi,TheBucharestAcademyofEconomicStudiesandUnitedNationsDevelopmentŢrogrammeRomania,intheproject:„SocialEconomymodelinRomania ,(amangiuŢublishing(ouse,Bucharest.Aims:The Journal of Social Economy is intended as an opportunity for promoting,reflectinguponanddebatingvarioustopicsintheareaofsocialeconomy.Thearticlesandstudiespublishedherereflecttheoreticalandpracticalissues,aswellasinstancesof local, national and transnational experience. Our journal encourages innovativeinterdisciplinary and cross‐disciplinary approaches to social economydevelopment,connecting the theoretical views of the academic and research world with thepracticaloutlookofferedbyfor‐profitandnon‐profitorganizations,socialenterprisesandadministrationexperts.Allsubmissionswillundergoapeer‐groupreviewprocess.Thejournalispublish‐edfivetimesperyear.Numberofcopies/issue: copies.Anyviewsexpressedinthispublicationare theviewsof theauthorsandarenottheviewsof theeditorsorpublishinghouse.Copyright:Submissionofamanuscriptimpliesthattheworkdescribedhasnotbeenpublish‐edbefore exceptintheformofanabstractoraspartofapublishedlecture,orthesis ,thatitisnotunderconsiderationforpublicationelsewhere.Theauthor authors hashave thefullresponsibilityofthearticles content.Thesubmitting Corresponding authorisresponsibleforensuringthatthearticle spublicationhasbeenapprovedbyalltheothercoauthors.)tisalsotheauthors responsibilitytoensurethatthearticlesemanating from a particular institution are submitted with the approval of thenecessary institution. Only an acknowledgment from the editorial office officiallyestablishesthedateofreceipt.Furthercorrespondenceandproofswillbesenttothecorrespondingauthor s beforepublicationunlessotherwiseindicated.Theauthorsshouldtakeintoconsiderationtheinterdisciplinaryandmultinationaladdressabilitywhentheywritetheirworks.Theyshouldalsotakeintoconsiderationtheimplicationsoftheanalysisforthereadersfromotherstudyareas,othercountriesand other subjects. The stereotypical presentation of individuals and social groupsshouldbeavoided.The articles will contain the specified number of words including the abstract,key‐words,notesandreferences:theoreticalstudies: ‐ words;empiricalstu‐dies: ‐ words;describedexperiencesandbestpractices: ‐ words;bookreviews: ‐ words.Thetextshouldnothavealreadybeenpublishedorsenttoanotherpublication.)ftheauthorhasasimilararticlepublished,he/sheshouldspecifythis.

CONSILIULŞTIIN IFICŞIEDITORIALMichaelCernea,UniversitateaGeorgeWashington,SUA;NicuGavrilu ă,UniversitateaAlexandru)oanCuzadin)aşi,România;CătălinGhinăraru,)NCSMŢS,Bucureşti,România;SilviuNegu ,AcademiadeStudiiEconomice,Bucureşti,România;Mariana)ovi u,AcademiadeStudiiEconomice,Bucureşti,România;Vasile)şan,UniversitateaAlexandru)oanCuzadin)aşi,România;ŢobedaLoukanova, )nstitutul deCercetăriEconomice,VelikoTurnovoUniver‐sity,Bulgaria;CătălinLuca,Asocia iaAlternativeSociale,România;AntonioMaturo,Universitatea`GabrieleD`Annuzio`Chieti‐Ţascara,)talia;MonaMariaŢivniceru,JudecătorlaCurteaConstitu ionalăaRomâniei;MariusCristianNeacşu,AcademiadeStudiiEconomice,Bucureşti,România;LiviuOprea,CentruldeEticăşiŢoliticideSănătate,)aşi,România;NadjiRahmania,UniversitateaLillel,Fran a;AdinaRebeleanu,UniversitateaBabeşBolyai,ClujNapoca,RomâniaSimonaMaria Stănescu, )nstitutul deCercetare a Calității Vieții, AcademiaRo‐mână;ŢrogramulNa iunilorUnitepentruDezvoltare,RomâniaCon iuTiberiuŞoitu,UniversitateaAlexandru)oanCuzadin)aşi,România;DanielaVîrjan,AcademiadeStudiiEconomice,Bucureşti,România.EditorŞefDaniela‐TatianaŞoitu,UniversitateaAlexandru)oanCuzadin)aşi,RomâniaMembriAdrianaDoboş,Asocia iaAlternativeSociale,România;VictoriaCan îr,Asocia iaAlternativeSociale,România;GetaMitrea,UniversitateaAlexandru)oanCuzadin)aşi,România;AdrianKanovici,AcademiadeStudiiEconomice,Bucureşti,România.Adresa redac iei: Asocia ia Alternative Sociale, Str. Cuza Vodă nr. A, )aşi ,România,[email protected];Tel: / . /Fax: / . ;AdresaEditurii:(amangiu,Str.ColonelCorneliuŢopeia,Nr. ,Sector ,Bucureşti;www.hamangiu.ro

Revista de Economie Socială este indexată în CEEOL, )ndexCopernicus şiSC)Ţ)Oşidisponibilăonlinecuaccesgratuitlaadresa:http://profitpentruoameni.roContribu iile pentruRevista deEconomie Socială pot fi trimise continuupeadresaredac iei. Dateledeapari ieaRevisteideEconomieSocială:28februarie,15mai,31iulie,31octombrieşi15decembrie.

SCIENTIFICANDEDITORIALBOARDMichaelCernea,TheGeorgeWashingtonUniversity,USA;NicuGavrilu ă,Alexandru)oanCuzaUniversity)asi,Romania;CătălinGhinăraru,)NCSMŢS,Bucharest,Romania;SilviuNegu ,TheBucharestAcademyofEconomicStudies,Romania;Mariana)ovi u,TheBucharestAcademyofEconomicStudies,Romania;Vasile)şan,Alexandru)oanCuzaUniversity,)asi,Romania;ŢobedaLoukanova,)nstitutforEconomicResearch,VelikoTurnovo,Bulgary;CătălinLuca,AlternativeSocialeAssociation,Romania;AntonioMaturo,University`GabrieleD`Annuzio`Chieti‐Ţascara,)taly;MonaMariaŢivniceru,JudgeonTheRomanianConstitutionalCourt;MariusCristianNeacşu,TheBucharestAcademyofEconomicStudies,România;LiviuOprea,CentreofEthicsand(ealthŢolicies,)aşi,Romania;NadjiRahmania,l UniversitédeLillel,France;AdinaRebeleanu,BabeşBolyaiUniversity,ClujNapoca,RomâniaSimonaMariaStănescu,Research)nstituteforţualityofLife,RomanianAcademy;UnitedNationsDevelopmentŢrogrammeRomaniaCon iuTiberiuŞoitu,Alexandru)oanCuzaUniversity,)asi,Romania;DanielaVîrjan,TheBucharestAcademyofEconomicStudies,România.EditorinChiefDaniela‐TatianaŞoitu,Alexandru)oanCuzaUniversity,)asi,RomaniaMembersAdrianaDoboş,AlternativeSocialeAssociation,Romania;VictoriaCan îr,AlternativeSocialeAssociation,Romania;GetaMitrea,Alexandru)oanCuzaUniversity,)asi,Romania;AdrianKanovici,TheBucharestAcademyofEconomicStudies,Romania.Address: Alternative Sociale Association, no. A Cuza Voda Street, )asi ,Romania,[email protected];Ţhone: / ;Fax: / Publishing house: (amangiu, Colonel Corneliu Ţopeia Str., No. , District ,Bucuresti;www.hamangiu.ro

JournalofSocialEconomy iscovered inCEEOL, )ndexCopernicusandSC)Ţ)Oandavailableon‐linewithopenaccess,on:http://profitpentruoameni.roTheauthorscansendtheircontributionscontinuouslytoeditorialandeditor saddress. JournalofSocialEconomyispublishedon:28thFebruary,15thMay,31thJuly,31thOctoberand15thDecember.

Vol.)))•Nr. / V))

CUPRINS

ECONOMIASOCIALĂ.PERSPECTIVETEORETICEDelaeconomiasocialălaeconomiasolidară.Apropierişidiferen especifice

NeteduAdrian__________________________________________________________

Factoriperturbatoriaicoeziuniisociale.Violen aşiterorismulînşcoalăCarmenPalaghia_____________________________________________________

ECONOMIASOCIALĂ.PERSPECTIVEEMPIRICECadrulinstituționalcuimpactasupraeconomieisociale

SimonaMariaStănescu______________________________________________

Accentealecomunicăriipubliceîncontextulcrizeieconomice

ŞtefaniaBejan_______________________________________________________

ECONOMIASOCIALĂ.ORGANIZA IIŞIPRACTICI

Provocareanoastrăceamaimareestesăreușimsă„smulgem”

tineriidin„ghearelestrăzii”–interviucuDoamnaIrinaZaharia,Organiza iaumanitarăConcordia

DorianIlie ___________________________________________________________

InterviucuDomnulFlorianSălăjeanu,președinteleAsociațieiProfesionaleNeguvernamentaledeAsistențăSocială(ASSOC) GheorghePascaru___________________________________________________

REV)STADEECONOM)ESOC)ALĂ

V))) Vol.)))•Nr. /

E‐learningînreabilitareasocialăşiocupa ională

OlgaHorváth________________________________________________________

RECENZIEEconomiasocială.AnalizăcomparatăînoptstatemembrealeUniuniiEuropene,Autori:VictorNicolăescu,SorinCace,EleftheriaKoumalatsou,SimonaStănescu

MihaelaPitea________________________________________________________

RECOMANDĂRIPENTRUAUTORI_____________________________________

Vol.)))•Nr. / )X

SUMMARY

SOCIALECONOMY.THEORETICALPERSPECTIVESFromsocialeconomytosolidaryeconomy.Specificsimilaritiesanddifferences

NeteduAdrian________________________________________________________

Socialcohesion’sdisturbingfactors.Violenceandterrorisminschool CarmenPalaghia_____________________________________________________

SOCIALECONOMY.EMPIRICALPERSPECTIVESTheinstitutionalframeworkwithanimpactonsocialeconomy

SimonaMariaStănescu______________________________________________

Emphasisofpubliccommunicationinthecontextoftheeconomicalcrisis

ŞtefaniaBejan_______________________________________________________

SOCIALECONOMY.ORGANISATIONSANDPRACTICESOurbiggestchallengeissucceedingto“pullout”theyoungpeoplefromthe“clawsofthestreet”–interviewwithMrs.IrinaZaharia,HumanitarianOrganizationConcordia

DorianIlie ___________________________________________________________ InterviewwithMr.FlorianSălăjeanu,PresidentoftheNon‐GovernmentalProfessionalAssociationforSocialAssistance(ASSOC) GheorghePascaru___________________________________________________


X Vol.)))•Nr. /

E‐learninginsocialandoccupationalrehabilitaion

OlgaHorváth________________________________________________________

BOOKREVIEWSocialeconomy.ComparedanalysisineightmemberstatesofTheEuropeanUnion,Authors:VictorNicolăescu,SorinCace,EleftheriaKoumalatsou,SimonaStănescu MihaelaPitea________________________________________________________

RECOMMENDATIONSFORAUTHORS_________________________________

Economiasocială.Perspectiveteoretice

Socialeconomy.

Theoreticalperspectives

Vol.)))•Nr. /

DELAECONOMIASOCIALĂLAECONOMIASOLIDARĂ.APROPIERIŞIDIFEREN ESPECIFICE

NeteduAdrian[ ]RezumatLiteraturadespecialitatedindomeniuleconomieisocialeseconfruntăînultimiianicuunnou concept, cel de economie solidară.Deşi termenii sunt foarte apropia i,mul i analişti consideră că există destule diferen e specifice pentru a impune cusucces acest nou concept. )nevitabil, economia solidară ar proveni din economiasocială,aducându‐iînsăunelecorec iişiexemplificări.Înacestarticolîncercămsădelimitămceledouăconcepteînprincipaldinperspectivăteoreticăaşacumaparînliteraturadespecialitatefranceză.

Cuvintecheie:economiesocială,economiesolidară,spaţiulpublic,sectorterţiar

DelimităriconceptualeNu vom relua aici întreaga literatură privind economia socială cidoar unele precizări terminologice, clarificate de altfel în numeroaseinterven ii anterioare din Revista de economie socială. Astfel, R. Asi‐minei a trecut în revistă defini iile economiei sociale aşa cumsunt ele vehiculate în Europa precum şi cadrul general de evolu ie alpreocupărilor teoretice. Autorul a amintit astfel de Carta Economieisociale Fran a şi documente ale Comunită ii europene princares‐aîncercatoanalizălanivelulcontinentuluinostruastadiu‐lui dezvoltării economiei sociale precum şi la identificarea unor prin‐cipiifunc ionale:solidaritateaşiparticipareamembrilor,tipurideorga‐nizareaentită iloreconomice cooperative,societă imutuale,asocia iinon‐profit . De altfel există la nivel european foarte multe ini iativemenite să impulsioneze dezvoltarea economiei sociale a se vedea [ ] Conf. Dr. Catedra de Sociologie şi AS, Facultatea de Filosofie şi Ştiin e SocialŢolitice,UniversitateaAl.).Cuza,)aşi,e‐mail:[email protected].


Vol.)))•Nr. /

Stănescu,C.Luca,O.Rusu .Dupăoseriedealtedocumenteemisela nivel european raportul C)R)EC propunea o caracterizare aentită ilor economice incluse în segmentul economiei sociale: astfelacestea sunt private şi nu publice, au personalitate juridică, au auto‐nomiedecizională,sepotbazapeasocierealiberconsim ită,profiturileeconomice se distribuie înmod democraticmembrilor. Există de ase‐meneaoseriedecontribu iiromâneştiprincercetărispecificecaresuntaccesibile pe site‐ul www.economiesociala.info dar şi pe site‐uri aleunor ONG‐uri care au dezvoltat proiecte în domeniu: www.ropes.ro,www.profitpentruoameni.roetc.Deseoriestecitatînliteraturadespe‐cialitateRaportuldecercetareprivindeconomiasocială înRomâniadinperspectivăeuropeanăcomparată MMFŢS .Acestraports‐abazatpe mai multe sondaje de opinie efectuate în institu ii/firme specifice chestionare aplicate la nivel european şi de chestionare lanivelna ional precumşiunsondajpe desubiec i identifica i îndiversegrupurivulnerabile.Înrespectivulraportseaminteştededefini iaeconomieisocialeaşacumexistăînlegisla iaromânească:„termenulgenericutilizatpentruafacereferirelaungrupdepersoanecaresereuneştepentrua‐şiasumaunroleconomicactivînprocesuldeincluziunesocială,deex.coopera‐tive, întreprinderisociale,ONG‐uri funda iişiasocia ii şialteorgani‐za ii nonprofit care au un rol important în activită i de gestionare şiconsolidare p. .Aceastădefini ieafostcriticatădecătreautoriira‐portuluideoarecearincludeoseriedeambiguită i,atrăgându‐seaten‐iacănunumaiproblemelesocialepotfiînvizorulunorastfeldeenti‐tă ieconomice.Raportul face o amplă descriere a situa iei economiei sociale în în‐treagaEuropă cusimilitudinimaripentrudiverse ăridepecontinent .Începriveştesitua iaeconomieisocialeînFran asespecificăfaptulcăniveluldeacceptarea formelordeeconomiesocialăesteunuldincelemairidicatedepecontinentulnostruiarentită ileeconomicespecificesuntfoartediverse:societă icooperative,societă imutuale,asocia iişifunda iidiferitedeîntreprinderileindividuale princaracterulcolectiv ,întreprinderile publice şi societă ile de capital prin prioritatea per‐soanei fa ăde capital, fără a fi prioritară remunerarea cf. C. Collette,p. .Deasemenea,autoriiraportuluiamintesccăînFran asunt

JOURNALOFSOC)ALECONOMY

Vol.)))•Nr. /

accepta işitermeniideeconomiesolidarăsauceldeeconomiesocialăşisolidară.Sespecificăînfinalcătermenuldeeconomiesolidarăaapărutîn într‐un anumit context social şi politic care punea accent peinser ieşipeconsolidarealegăturilorsociale.Înacestsensconsiderămcăesteutilsăanalizămceaducenouacesttermen,carearfidiferen elefa ă de termenul consacrat de economie socială sau în cemăsură potexista sugestii teoretice şipracticepentru segmentele specifice înalteări.Dincelespusepânăacumputemdeducetotuşioapropierefoartemareîntreaceştitermeni.Fundamenteteoreticepentrueconomiasocialăşisoli‐

darăOdată cu teoretizările legate de economia socială au evoluat înparalelcriticilelaeconomiadepia ă–impusădecapitalismulmodern.Încăutareaunorpărin ifondatorioseriedeanaliştis‐auopritlaoperaluiK.Ţolanyiunimportanteconomistcareşi‐apublicatîn operade bazăTheGreatTransformation. În ultimul capitol al acestei căr i –intitulat Freedom in a Complex Society autorul atrăgea aten ia că oconcentrare în jurul maşinismului a bulversat omul ducând la o so‐cietatemai degrabămecanică decât umană.Autorul făcea o pledoariepentru recâştigarea libertă ii umane fie şi prin anumite pierderi deeficacitateeconomicăşirecomandaextindereasegmenteloreconomiceexterioarepie ei.Acesteideiaufostcontinuateîntr‐unarticoldin încareautorulseîntrebaîncădintitludacăputemcredeîntr‐undeter‐minismeconomic.Însintezăautorulşi‐apropussăaratecădeterminis‐muleconomicnumaiexistădeşiafosteficientîntr‐unanumesistemalpie ei.Însă,atrageaten iaK.Ţolanyi,sistemuleconomieidepia ăade‐formatprofundviziuneanoastrădespreomşisocietatedeundeobsta‐colele majore care apar ciclic în crizele socio‐economice. Din păcate,revolu ia industrială a impus o viziune tehnică asupra vie ii sociale –spuneK.Ţolanyi–ajungându‐selaideeacafiin aumanăsăfiecontro‐latădemaşini.Dacăaceastăciviliza ietehnică/industrialănumaipoatefiîntoarsăsaueliminatăsepuneproblemaadaptăriiacesteialaexigen‐elesupravie uiriispecieiumane.K.Ţolanyiconstatăprincipalamuta iecare a avut loc în condi ia umană: faptul cămotiva iile de ac iune ale


Vol.)))•Nr. /

oamenilor sunt în elese ca fiind înmod preponderentmateriale şi nuideale.Acestmodmaterialistdeac iunesaudegândirepoatefivalabildoar în sistemul impus de economia de pia ă şi nu în altul. De altfelŢolanyiconsiderăcătoatemotiva iileeconomicesereducladouăclasemari:teamadefoamedinparteacelorceîşivândfor ademuncăşiten‐ta iacâştiguluiacelorcaregestioneazăcapitalurilesaupământul.Auto‐rul critică prevalen a unui astfel demodel almotiva iilor omuluimo‐dern îndirectă legăturăcueconomiacapitalistă,modelcarenuexista,deexemplu,însocietă ilearhaice.Înconcluzieestededoritcamotiva i‐ilenumiteidealesăîşirecapeteloculînvia asocială:existăaşadarşipie‐tate, devo iune sau onoare. În concluzie autorul consideră că rela i‐ile/motiva iileeconomicetrebuieîn elesecaîncastrateînrela iilesocialedeundeşinecesitateauneiadevăratereformeaorganizăriisociale.Oaltăprovocareteoreticăfondatoarepentruteoreticieniieconomieisocialeafostredefinireaspaţiuluipublic–în elescaunlocdeîntâlnirepracticşisimbolicalcetă enilorşiaceastaînmăsuraîncareînacestlocsepotimpunelanivellocaldeexemplustructurieconomicediverse.Oprimăabordare teoretică a spa iului domeniului publico regăsim înoperalui(.Arendt , .DupăArendtdomeniulpublicesteunlocdeconvergen ă,unlocalaparen elor,unlocalrelaţiilorobiectivecuceilal i, un spa iu în care, deşi avemperspectivediferite vomprivi unobiectînacelaşimod,unlocîncaresedesfăşoarăvia apolitică.Dinpă‐catedomeniulpublicesteîntr‐odevalorizaremasivădeoareceimortalulcăutatcândvadoar înspa iulprivats‐a transferat inspa iulpublic,dedataaceastaidentificându‐secumunca,aceeacareimpuneoconstantăcreştereaproductivită iişicareîşidepăşeştecadrulpânălaanefacesărecunoaştemcă numaiîn elegemsensulacestuicuvânt Arendt ,p. . Spa iul public a fost unobiect de studiu şi pentru J.(abermascareaanalizatdinpunctdevedereistoricmodulcums‐aimpusspa iulpubliccaoconsecin ăadivizăriistatuluidesocietate:statulnumaipoatecontrolaschimburilelibereşiniciformareaopinieipublice.Dacănereferimacumlateoreticieniieconomieisolidaresăamintimdefaptulcăanalizateoreticăaspa iuluipublicareolegăturădirectăcuacest tip de economie – aşa cum arată E.Dacheux, J.L. Laville ,E.Dacheux .Ţentruceldinurmă,economiasolidarăstructureazăspa iul public în primul rând la nivel local în ce priveşte dezvoltarea


Vol.)))•Nr. /

economicăşiesteîncentrulatreientită idiferite:societateacivilă,sis‐temuleconomicşisistemuletatic.Aactivaînspa iulpublicînseamnăpedeopartesolidaritateumanădarşipoten ialdereac ieîmpotrivama‐rilorconglomerateeconomicecarevorsăîşiimpunăhegemonia.Chiardacăfoartemul iautorideplângdegradareaspa iuluipublicdindiverseperspective, totuşi, spuneE.Dacheux,demulteori lipseştedinanalizăelementulasocia ionist,posibilitateadeaccesînprimulrândacelormar‐ginaliza i şi periferici. Tocmai de aceeaE.Dacheux , p. pro‐puneonouăconceptualizareaspa iuluipublicîncadratîntredouălimi‐te:zonadefrontierăinferioară undeseregăsescspa iuldomestic,spa‐iuldeintercunoaştereşispa iuldemedieresocială precumşizonadefrontierăsuperioară undeseregăsescspa iuldemediereinstitu ionalăşi spa iulpolitic . Seobservăogradare începândde la spa iul celmaiintim‐spa iul domestic şi terminând cu celmai pu in personal‐spa iulinstitu ional. Între aceste limite economia solidară îşi găseşte locul ladiverse paliere constituindu‐se în adevărate spaţii demediere socialăop.cit.,p. .Dezbaterea privind spa iul public estemultmai complexă şi nuan‐ată.Scopulacesteiaestesă identificechiarspaţiulpublicaleconomieisolidare „carepresupuneînaintedetoateconfruntarea indivizilorcon‐cre i, fa ă în fa ă, co‐prezen i în spa ii socializatoare, gata de a folositehnici care permit transformarea reprezentărilor şi practicilor vechisaumai noi în spa ii publice de proximitate … aceste spa ii publicesunt în acelaşi timp forme de rezisten ă în ce priveşte logica puteriiinstituiteşiaeconomiei LavilleşiCattani, ,pp. ‐ .Acesteanalizevinsăconfirmedezbatereanoastrăînjurulno iunilordeeconomiesocialăşi/sausolidarăplecânddelaunfundalteoreticmaigeneral:prezen asauabsen alegăturilorsocialeînrela iileeconomicedintreoameni.K.Ţolanyiconsideracătocmaiaceastaestemareatran‐sformare: rela iile sociale nu mai sunt imanente, încastrate în sânulrela iiloreconomiceaşacumerau îneconomiilesocietă ilorprimitive.Cutoateacesteastudiiledesociologieeconomicăaurelevatcă,fieşiînepocauneieconomiidepia ăglobale,rela iilesocialemanifestateînre‐ele suntprezente şidemulteori acestea stau labaza succesului eco‐nomic şi social Granovetter , , la fel cum teoreticienii capi‐taluluisocialaudemonstratcăre eleledurabiledeintercunoaşterepot


Vol.)))•Nr. /

fi o resursă de bază în dezvoltarea capitalului economic şi nu numaiBourdieu ; Ţutnam ; Coleman . Din cele spuse pânăacumconsiderămcăeconomiasocialărecupereazăînmodvăditceeacere eleledesolidaritatepotoferi iar spaţiulpublic în care semanifestădevineunspa iualrecuperăriidemocra ieişialegalită iideşanse.DelaeconomiasocialălaeconomiasolidarăDinprecizăriledepânăacum,amdeduscăeconomiasocialăare încentrul sistemului de valori solidaritatea, iar acest fapt ar fi poate su‐ficientpentrucatermenuldeeconomiesocialăsăpoatefiacceptatcaşitermengeneralvalabilînoricesistemsocio‐economic.Cutoateacesteaoseriedecercetătorifranceziau inutsăimpunămaidegrabătermenulde economie solidară. Cei doi termeni sunt foarte apropia i având uncorpuscomundeideişidevaloridarşidiferen especifice.Oprimăsu‐gestieaimportan eitermenuluideeconomiesolidarăoregăsimîntr‐unvolumrecentcoordonatdecătreE.DacheuxşiD.Goujon . Încădindebutulaceluivolumseconsiderăcăoanalizăaeconomieisolidareestenormalăpefondulcrizeieconomicerecente.Autoriipropunchiarodublă perspectivă asupra economiei solidare: acest tip de economieprivităcaocomponentăaeconomieipluraleşicaunmijlocderezisten‐ăpoliticălacapitalism.Maimultdeatât,dacăsesperăîntr‐onouălu‐me, mai dreaptă, ar trebui plecat de la constatarea că acel „sfârşit alistoriei decretatdecătreF.Fukuyama şicarestatuavictoriais‐toricăaeconomiedepia ă celpu inînvariantacapitalistăcunoscută –nus‐arealizatîncă.Aceastălumemaidreaptăarînsemnaoreconside‐rarearealită iloreconomicedinperspectivasolidarită iiumane fărăanega şi opiniile care consideră economia solidară drept o utopie saucelecareconsiderăcăorupturătotalăfa ădemoduldegândirealpie eimunciipentruagen iieconomieisocialenuesteposibilă (ely .Înacestpunct,aparent,principiileeconomieisocialeparsăfiedeajunsestevorbadevoluntariat,autonomie,egalitate şi solidaritate–principiienun atede J.‐F.Draperi ,apudDacheuxşiGoujon .Cutoateacestea anumite adăugiri ar fi necesare pentru a defini „acele ini iativecondusedecetă enipentruademocratizaeconomia .Înacestsens,fa ăde


Vol.)))•Nr. /

defini iiledeja consacratealeeconomiei socialeautoriimai înainte cita iaduc o serie de amendamente importante Dacheux şi Goujon ,pp. ‐ laceeaceseîn elegeîndeobştecăarfieconomiasolidară:nuesteunsectoreconomicrezervatdoarcelorsăracisauexcluşi,nuesteoeconomie informală, nu este o economie asistată, nu este o economiecaritativă.Acestecorec iiaducprecizăriimportantecarejustificăevantaiulfoarte larg al domeniilor în care se pot identifica activită i specificeeconomiei solidare, cel pu in în variantă francofonă. Se disting astfelactivită icarepotfisaunumonetare,potfisaunucomercialeprecumşicele simbolice de sus inere socio‐politică a acestei alternative la o eco‐nomie de tip capitalist dominantă. Sensul economiei solidare se extindeînsăînmodspectaculosşivomenumeradoarcâtevadirec ii:–luptaîmpotrivainegalită ilorsocialeşiteritorialepânălatransfor‐mareasocietă ii (ersent, ;– comerţul echitabil: beneficiari dinNord se obligă să achizi ionezeproduseleunorproducătoridinSud lapre uri juste, fărăalteadaosuriBucolo ;Ţleyers ;–finanţaresolidară:accesullamijloacefinanciare,lacreditare Vallat,;– spa iu demediere şi autonomie feminină Guérin a; b etc.Toateacestedirec iivinsăconfirmedinamicanoilorrealită iecono‐micelanivellocalînmulte ărieuropene.Ţaradoxal,fenomenulglobali‐zăriiscoatela ivealădinceîncemaimulteexempledeeconomiesoli‐darălaniveleuropean.J.L.Laville semnaleazădeexemplu:–apari iaînDanemarcaşiSuediaaserviciilordegăzduireacopiilorînceeaces‐anumitcooperativedepărinţi;–întreprinderisocialeîn)taliacareracoleazăşomeripentrumunciladomiciliu;–communityentreprisesînMareaBritanie;–playgroups–serviciidegăzduireacopiilorcuvârstamaimicădeani Anglia, araGalilor ;– diverse servicii sociale private care sunt totuşi sprijinite de statGermania,Austria .Al iautoritrecînrevistămultealteexempledeîntreprinderisocialeBorzagaşiDefourny în ărieuropene:serviciipentruîngriji‐


Vol.)))•Nr. /

reacopiilor Austria ,serviciicomunitare Belgia ,cooperativediverseDanemarca , cooperative înfiin ate pentru a combate şomajul Fin‐landa,Spania ,serviciideproximitate Fran a ,cooperativepentruper‐soanelecudizabilită i Ţortugalia etc. Întoatecazurileenumerateamobservatimportan acadrelorlegislativena ionalecudiferen especificede lacaz lacaz.Deasemeneaseaminteşte în literaturadespecialitatedegenera iialeeconomieisocialecuexemplificăricarecoboarăpânălaChinasauEgiptulantice.Acestediferen efacaproapeimposibilăoenu‐merare exhaustivă a ini iativelor în domeniu. În acest context putemconsideranecesarăoextindereatermenuluideeconomiesocialăpen‐trua îngloba ini iativeatâtdediverse. Înoricecazno iunile implicatetrebuiesădepăşeascănivelullegal‐institu ionalsaunivelulnormativîndefinireaacestoractivită ispecifice.Ţentrua concluzionaasupradiferen elor specifice între ceidoi ter‐menivomamintiviziunea luiE.Dacheux,D.Goujon p. con‐formcăroradiferen eledintreeconomiasocialăşiceasolidarăarfiur‐mătoarele:1.Diferen eproveninddinfinalitateaproiectului:estedeajunssăaiun statut juridic adecvat asocia ie, cooperativă, asocia iemutuală casă faci parte din economia socială. Scopul entită ilor care se autodefi‐nesccafiinddineconomiasolidarăesteînsămaiextins:democratizareaeconomiei.2.Economiasocialănuaieşitdinproductivism nuapusîndiscu iediada mai multă produc ie – mai multă bogă ie colectivă . Economiasolidaraacriticatproductivismul.3. Economia socială e caracterizată de principiul dublei calită i:membriiorganiza iei suntproducători şibeneficiari aubunurilorpro‐duse.Conteazădeciinteresulcolectivalmembrilor.Acestinterespoatefimaiapropiatsaumaiîndepărtatdeinteresulgeneraldintr‐unterito‐riuanumit.Economiasolidarăeliminăaceastăposibilitate: interesuleiineîntotdeaunadeinteresulgeneral.Toateacestediferen ierisuntfoartenuan ateînsăîntrevedemefortulunor teoreticieni de a completa o viziune relativ simplistă asupra eco‐nomieisociale.FoarteaproaperegăsimşiideileunorB.EmeşiJ.L.Laville conform cărora economia solidară pune un accent mult maipronun atpedimensiuneaegalitară,pedemocra iainternăaentită ilor


Vol.)))•Nr. /

non‐profitini iatedecetă eni,perela iileintersubiectivecreate.Ţentrucădiferen eledeterminologiesuntdificildedepistatA.Lipietz ,p. propunechiarosintezădefinindcutermenuldeeconomiesocialăşi solidară–sectorul ter iardeutilitate socială.Ţentrua în elege cumconlucrează cei trei termeni autorul specifică modul în care se deli‐miteazăaceştia: termenuldesectorter iar „oriceamfaceestenevoiedeunsectordefinit,curegulipropriiinclusivfiscale sedeosebeştedetermenuldeeconomiesocială „cum,cucestatutşicucenormearelocorganizareainternă darşidetermenuldeeconomiesolidară „înnu‐meleaceîntreprindemoanumităactivitate .Economiasocialăşisoli‐darăesteînesen ăpentruA.Lipietzunprincipiuoriginaldesocializare.ConcluzieTermenuldeeconomiesolidarăs‐aimpusmaialesînspa iulfranco‐fon şi a adus o serie de corec ii termenului de economie socială. Cutoatecăsensurilecelordoi termenirămân foarteapropiate,nuputemnegaplusuldeconcizieadus.Termenuldeeconomiesolidarăavenitsăîmbogă eascătermenuldeeconomiesocialăcunoivalen eteoreticeşipracticepe fondul unei gândiri economice globalizante incisive şimaialesînperioadeleciclicedecrizăeconomică,înîncercarearegăsiriiunuiechilibrusauaumanită ii înansamblu.Economiasolidarăprovinedincea socială, dar, în egalămăsură, ele se completează reciproc. În finalatragem atenția că dacă aplicarea principiilor economiei solidare nupoate fi decât benefică în multe segmente ale economiei informaleatunci şi schimbul de experien ă poate fi o provocator: ne putemimaginaorganiza iieconomicemoderneaplicândpescarălargăacesteprincipii,asumându‐şianumitecosturidaravândşibeneficiiînceeaceprivește satisfac ia şi motiva ia în muncă, solidaritatea umană, stra‐tegiilededepăşireacrizelor.Bibliografie

1. Arendt(. .Conditionde l'hommemoderne. Calmann‐Lévy.Ţaris primaedi ie .


Vol.)))•Nr. /

2. Asiminei R. . Economia socială‐delimitări conceptuale.Revistadeeconomiesocială.Vol. ,nr. / .3. Borzaga C. and Defourny J. . The Emergence of Social

Entreprises.Routledge.London.4. Bourdieu Ţ. . The forms of capital. În vol. Handbook of

TheoryandResearchfortheSociologyofEducation ed.RichardsonJ.G. ,GreenwoodŢress.5. Bucolo E. . Le commerce équitable. Vol. L’Economie

solidaire.LesEsentielesd (ermès,CNRS.6. ColemanJ. .SocialCapitalintheCreationof(umanCapital.

AmericanJournalofSociology.vol.nr. .7. ColletteC. .Economie socialeet solidaire–Gouvernanceet

controle.Dunod,Ţaris.8. DacheuxE.şiGoujonD. .Principesd’economiesolidaire.Ed.EllipsesMarketing.9. Dacheux E. şi Laville J.L. . Ţenser les interactions entrelepolitiqueetl'économique.învol.L’Economiesolidaireetdemocratie.LesEsentielesd (ermès,CNRS.10. DacheuxE. .Unnouveauregardsur l espacepublicet lacrise démocratique. în vol. L’Economie solidaire et democratie. LesEsentielesd (ermès,CNRS.11. Draperi J.‐F. .L’Economie sociale:utopie, pratiques, prin‐

cipes,Ţaris,Ţressesdel economiesociale, .12. EmeB.şiLaville J.L. .Economiesolidaire . învol.Dic‐

tionnairedel’autreéconomie coord.LavilleJ.L.,CattaniA.D. Gallimard,Ţaris.13. FukuyamaF. .TheEndof(istory?.TheNationalInterest.14. GranovetterM. .TheStrenghtoftheWeakTies.American

JournalofSociology.Vol. ,nr. .15. Granovetter M. . Economic Action and Social Structure:the Ţroblem of Embeddedness.American Journal of Sociology. Vol. ,nr. .16. Guérin). a .EspacesdeMédiationetautonomieféminine,Vol.L’Economiesolidaireetdemocratie.LesEsentielesd (ermès,CNRS.17. Guérin). b .Femmesetéconomiesolidaire.LaDecouverte.Ţaris.


Vol.)))•Nr. /

18. (abermasJ. .L'Espacepublic :archéologiede lapublicitécomme dimension constitutive de la société bourgeoise. Ţayot. Ţarisprimaed. .19. (ely M. . L’économie sociale et solidaire n’existe pas.Disponoibilla:www.laviedesidees.fr;accesat . . .20. (ersent M. . L économie sociale en France. Vol. L’Eco‐

nomiesolidaire.LesEsentielesd (ermès,CNRS.21. Laville J.L. .Economiesolidaire :lesenjeuxeuropéensînvol.L’Economiesolidaireetdemocratie.LesEsentielesd (ermès,CNRS.22. LavilleJ.L.şiCattaniA.D. coord. . .Dictionnairedel’autre

économie.Gallimard,Ţaris.23. Lipietz A. . Rapport sur l économie sociale et solidaire.

CahiersduLAREPPS,Nr. .LAREŢŢS/UţÀM.Montreal24. ŢleyersG. .Lecafééquitableest‐ilaltermondialiste?Con‐

vergences et distances entre la filière équitable et les militants alter‐mondialistes.WorkingŢaper.CR)D)S.25. ŢolanyiK. .TheGreatTransformation.NewYork:Rinehart.26. Ţolanyi K. . On belief in economic determinism. The

SociologicalReview,vol. ,nr ,pp. ‐ ;apărutşisubtitlul„Fautilcroireaudéterminisméconomique .învol.EssaisdeKarlPolanyi.Seuil..27. ŢutnamRD. .MakingDemocracywork:civic traditions in

modernItaly.ŢrincetonUniversitypress.28. Stanescu S.M., LucaC. şi Rusu,O. . Reglementări cu im‐pactcomunitarşina ionalasupradomeniuluieconomieisociale.Revista

deeconomiesocială.Vol. ,nr. / .29. Vallat D. . Les finances solidaires. Vol. L’Economie soli‐

daire.LesEsentielesd (ermès,CNRS.***C)R)EC. .EconomiasocialăînUniuneaEuropeană.Rezuma‐tulraportuluiîntocmitpentruComitetulEconomicşiSocialEuropean.***MinisterulMuncii,FamilieişiŢrotec ieiSociale MMFŢS . .RaportdecercetareprivindeconomiasocialăînRomâniadinperspectivăeuropeanăcomparată.www.mmuncii.ro.

Vol.)))•Nr. /

FROMSOCIALECONOMYTOSOLIDARYECONOMY.SPECIFICSIMILARITIESANDDIFFERENCES

NeteduAdrian[ ]AbstractSpecialized literature from the fieldof social economyhasbeen facing in the lastyearsanewconcept,namelysolidaryeconomy.Althoughthetermsareverymuchalike,manyanalystsconsiderthatthereareenoughspecificdifferencesinordertosuccessfully impose this new concept. Unavoidably, solidary economymay comefromsocialeconomybutbringingsomecorrectionsandexamples.)nthisarticlewetrytomarkthelimitsofthetwoconceptsmainlyfromthetheoreticalperspectiveastheyappearintheFrenchspecializedliterature.

Keywords:socialeconomy,solidaryeconomy,publicspace,tertiarysector

ConceptuallimitsWe shall not re‐discuss here the entire literature regarding socialeconomy, butwe shallmake only a few specifications of terminology,clarifiedinfactbymanypreviousinterventionsintheJournalofSocialEconomy. Therefore, R. Asiminei hasmade an overviewof thesocial economy definitions as they circulate in Europe and also thegeneral evolution framework of the theoretical concerns. )n thisway,the author has reminded of the Social Economy Carta France andoftheEuropeanCommunitydocuments thattriedtomakeananalysisat the levelofourcontinent regarding thesocial economydevelopment stages and also to identify some functional principles:solidarity and theparticipationof themembers, organization typesofthe economical entities cooperatives, mutual societies, non‐profit [ ]Ţh.D.,AssociateŢrofessor,SociologyandSocialWorkChairs,FacultyofŢhilo‐sophy and Social Ţolitical Sciences, University Al.). Cuza, )asi, e‐mail: [email protected].


Vol.)))•Nr. /

associations . )n fact there are, at European level, a lot of initiativesmeant to stimulate the development of social economy see S.M. Stă‐nescu,C.Luca,O.Rusu .AfteraseriesofotherdocumentsissuedatEuropeanlevel,theC)R)ECreport proposedaportraitoftheeconomicalentitiesincludedinthesocialeconomysegment:inthiswaytheseareprivateandnotpublic,theyhavealegalpersonality,theyhavedecisionalautonomy,theycanrelyonthefreeconsentassociationandtheeconomicalprofitsaredistributedamongthemembersinademo‐cratic way. There is also a series of Romanian contributions throughspecific researches thatarealsoavailableon thewebsitewww.econo‐miesociala.info but also on the websites of some NGOs that havedeveloped projects in this field: www.ropes.ro, www.profitpentruoa‐meni.ro,etc.Veryoften,theResearchreportregardingsocialeconomyinRomania fromthecomparativeEuropeanperspective MMFŢS, isquotedby thespecialized literature.This reportwasbasedonseveralopinion polls performed in specific institutions/companies questionnaires applied at European level and questionnaires atnational level and also a poll made on subjects identified invariousvulnerablegroups.)n that report alreadymentioned we can read the social economydefinition as it exists in the Romanian legislation: the generic termused in order to refer to a group of peoplewhich comes together toundertakeanactiveeconomicalroleinthesocialinclusionprocess,for.ex. cooperatives, social enterprises, NGOs foundations and associa‐tions andothernon‐profitorganizationsthathaveanimportantroleinthemanagementandconsolidationactivities page .Thisdefinitionwascriticizedbytheauthorsofthereportbecauseitincludesaseriesofambiguities, drawing theattentionon the fact thatnotonly the socialproblemscanbetargetedbythiskindofeconomicalentities.Thesamereportmakesacomplexdescriptionofthesocialeconomysituation in the entireEurope with large similarities for several coun‐tries on the continent . Regarding the situation of social economy inFrance,itisspecifiedthatthelevelofacceptingsocialeconomyformsisoneofthehighestfromourcontinentandthespecificeconomicalentitiesareverydiverse:cooperativesocieties,mutualsocieties,associationsandfoundations, different from the individual enterprises through the


Vol.)))•Nr. /

collective feature ,publicenterprisesandcapital societies through thepriority of the person over the capital, without primary pursuing theremuneration [cf.C.Collette ,p. ].Also,theauthorsofthereportmentionthatinFrance,thetermssolidaryeconomyorsocialandsolidaryeconomy are accepted. )n the end, the report specifies that the termsolidary economy appeared in in a certain social and politicalcontext that emphasized the insertion and the consolidation of socialconnections. To that end, we consider useful the analysis of whatinnovationsdothesetermsbring,orwhatwouldbethedifferencesovertheconsecratedtermofsocialeconomyortowhatextentitispossibletohave theoretical and practical suggestions for the specific segments inother countries. Fromwhatwas said so far,we can however deduce averybigsimilaritybetweenthesetwoterms.Theoretical fundaments for social and solidary eco‐

nomyTogetherwith the theorizations of social economy, the critiques ofmarketeconomy,asimposedbythemoderncapitalism,haveevolvedinparallel.)ntheirsearchforsomefounders,aseriesofanalystsstoppedat the work of K. Ţolanyi, an important economist who published inhismainworkcalledTheGreatTransformation.)nthelastchapterofthisbook,calledFreedom in a Complex Society , the author pointed out that theconcentration around themachinism has confused the human speciesleading toasociety that israthermechanical thanhuman.Theauthorpleaded for regaining human freedom, even if this is made throughcertain economic efficiency losses and recommended to extend themarket`sexterioreconomicalsegments.Theseideaswerecontinuedinan article from , where the author is wondering, since the title,whetherwe canbelieve in aneconomicaldeterminism. )n anut shell,the author proposed to prove that economical determinism doesn`texist anymore, although it was efficient in a certain system of themarket.But,K.Ţolanyipointsout, thesystemofmarketeconomyhasdeeply deformed our vision onman and society and this is the place


Vol.)))•Nr. /

wherethemajorobstaclesemergewithinthesocio‐economiccrisis,inacyclicalmanner.Unfortunately,theindustrialrevolutionhasimposedatechnical view on the social life – says K. Ţolanyi– reaching the pointwhere it is believed that the human being must be controlled bymachines.)fthistechnical/industrialcivilizationcannotbereturnedoreliminated, then wemust think of adapting it to the demands of thehumanspeciessurvival.K.Ţolanyihasobservedthemainmutationthattookplaceinthehumancondition:thefactthattheactionmotivationsof the people are understood as beingmainlymaterial, and not ideal.This materialist way of acting or thinking can be valid only in thethought system imposed by the market economy and not in anothersystem. )n fact, Ţolanyi believes that all economical motivations arereduced at two big classes: the fear of hunger felt by those who selltheir work force and the profit temptation of those whomanage thecapitals or the land. The author criticizes the prevalence of such amodel concerning the motivations of the modern man in directconnection with capitalist economy, a model that does not exist, forexample, in archaic societies. )n conclusion, it is desirable that themotivations called ideals regain their place in the social life: hence,thereisalsopiety,devoutnessorhonor.)nconclusion,theauthorcon‐sidersthattheeconomicrelationships/motivationsmustbeunderstoodasbeingembeddedinthesocialrelationshipsandthisiswhyweneedtohaveatruereformationofsocialorganization.Anothertheoreticalfoundingchallengeforthetheoreticiansofsocialeconomywas to redefine thepublic space – understood as apracticaland symbolical meeting place of the citizens and this to the extentwhere it ispossible to impose in thisplace, at local level forexample,variouseconomicalstructures.Afirsttheoreticalapproachofthepublicspace domain is found in the work of (. Arendt , .According to Arendt, the public domain is a place of convergence, aplace of appearances, a place of the objective relationships with theothers,aspacewhere,althoughwehavedifferentperspectiveswelookatanobject inthesameway,andaplacewherethepolitical lifetakesplace.Unfortunately thepublic field is inamassivedevaluingprocessbecause the immortal once looked for only in the private space, wastransferredtothepublicspace,thistimebeingidentifiedwiththework,


Vol.)))•Nr. /

the one that imposes a constant increase of the productivity and thatexceeds its frameworkuntil itmakesusadmit that wedonot longerunderstandthemeaningofthisword Arendt ,p. .Thepublicspace was a study object also for J. (abermas who analyzedfromahistoricalpointofviewthewayinwhichpublicspaceimposeditselfasaconsequenceofthestatesocietyseparation:thestatecannolongercontrolthefreechangesortheformationofpublicopinion.)fwe refer here to the theoreticians of solidary economywemustmentionthefactthatthetheoreticalanalysisof thepublicspacehasadirectconnectionwiththistypeofeconomy–asshowedbyE.Dacheux,J.L. Laville ,E.Dacheux . For the later, solidaryeconomystructures the public space first of all at local level regarding eco‐nomical development and is in the center of three different entities:civilsociety, theeconomicalsystemandthestatesystem.Tobeactivewithin thepublic spacemeansononehandhumansolidaritybutalsothereactionpotentialagainstthelargeeconomicalconglomeratesthatwantto imposehegemony.Evenifmanyauthors lamentforthedecayof the public space from various perspectives, still, says E. Dacheux,manytimestheassociativeelementandtheaccessopportunityfirstofallofthosemarginalizedandmarginalismissingfromtheanalysis.ThisisexactlywhyE.Dacheux ,p. proposesanewconceptuali‐zation of the public space embedded between two limits: the lowerfrontier wherewefindthedomesticspace,theinter‐knowledgespaceandthesocialmediationspace andalsotheupperfrontierarea wherewe find the institutionalmediation space and thepolitical space .Wecan observe a scaling starting with the most intimate space – thedomesticspaceandendingwiththeleastpersonalspace–theinstitu‐tional space.Between these limits, solidaryeconomy finds itsplace invariouslevelsformingrealspacesofsocialmediation op.cit.;p. .The debate regarding the public space ismuchmore complex andtinted. )ts purpose is to identify exactly the public space of solidaryeconomy that means first of all to confront the concrete individuals,face to face, that are co‐present in the socializing space, ready to usetechniques that allow the transformation of the older or newerrepresentationsandpracticesintheproximitypublicspaces … thesepublicspacesbeingatthesametimeformsofresistanceregardingthe


Vol.)))•Nr. /

logicsofinstitutionalpowerandofeconomy LavilleandCattani ,pp. ‐ .Thepurposeofthisanalysiscomestoconfirmourdebatearoundtheconcepts of social and/or solidary economy starting with a moregeneral theoretical background: the presence or the absence of socialconnectionsintheeconomicalrelationshipsbetweenpeople.K.Ţolanyibelievesthatthisisthebigtransformation:thesocialrelationshipsarenolongerimmanent,embeddedamidsttheeconomicalrelationshipsastheywereintheeconomiesoftheprimitivesocieties.Despiteallthese,theeconomicalsociologystudieshaveshowedthat,evenintheeraofaglobalmarketeconomy,thesocialrelationshipsexpressedinnetworksarepresentandmanytimesarethebasisforthesuccessoffindingajobGranovetter , inthesamewayasthetheoreticiansofsocialcapital haveproved that the sustainable networks of inter‐knowledgecanbeabasic resource in thedevelopmentof economical capital andnot only Bourdieu ; Ţutnam ; Coleman . From whatwas said so far, we believe that social economy brings back in anobviouswaywhatthesolidaritynetworkscanofferandthepublicspacewhere they are expressed become a space of getting back democracyandtheconceptofequalopportunities.FromsocialeconomytosolidaryeconomyFrom the specificationsmade so far,wehave concluded that socialeconomyhassolidarityinthecoreofitsvaluesystemsandthisfactcanbe sufficient so that the termsocial economy is acceptedas a generalvalidterminanysocio‐economicalsystem.Despiteallthese,aseriesofFrench researchers have strongly desired to rather impose the term

solidary economy. The two terms are very close, having a commoncorpus of ideas and values but also some specific differences. A firstsuggestionregardingtheimportanceofsolidaryeconomytermisfoundin a recent volume coordinated by E. Dacheux andD. Goujon .Sincetheverybeginningofthisbook,itisconsideredthatananalysisofsolidary economy is normal against the recent economical crisis. Theauthorspropose even adoubleperspectiveon solidary economy: thistypeofeconomyregardedasacomponentofpluraleconomyandasa


Vol.)))•Nr. /

politicalresistancemeantowardscapitalism.Moreover,ifwehopeinanewworld,amorejustworld,weshouldstartwiththeobservationthattheendofhistory ordainedbyF.Fukuyama andwhichstatedthe historical victory of market economy at least in the knowncapitalist version – has not been achieved yet. Thismore just worldwouldmean reconsidering the economical realities from the perspec‐tive of human solidarities [without also denying the opinions thatconsidersolidaryeconomytobeautopiaorthosethatconsiderthatisnotpossible tohavea total separation fromthe labormarket thoughtmodeforthesocialeconomyagents (ely, .)nthispoint,apparently,theprinciplesofsocialeconomyseemtobeenough wearetalkingaboutvoluntarywork,autonomy,equalityandsolidarity–principlesthatwerestatedbyDraperi ,apudDacheuxandGoujon .Despiteallthese,itwouldbenecessary tomake someadditions inorder todefine thoseinitiatives lead by the citizens tomake economy democratic . To thisend,incomparisonwiththesocialeconomydefinitionsthatarealreadyacknowledged, the authors quoted above, bring a series of importantamendments DacheuxandGoujon ,pp. ‐ towhatisusuallyunderstoodbysolidaryeconomy:itisnotaneconomicsectorreservedonly for the poor or for the excluded people, it is not an informaleconomy, it is not an assisted economy, it is not a charity economy.These corrections bring important explanations that justify the verywide area of activities specific for solidary economy, at least in thefrancophone version. Therefore, we distinguish activities that can befinancialornot,canbecommercialornotandalsothesymboliconesofsocio‐political support given to this alternative of the mainstreamcapitalisttypeeconomy.Themeaningofsolidaryeconomyisextendedinaspectacularwayandweshallmentiononlysomefewdirections:–thefightagainstsocialandterritorialinequitiestothetransforma‐tionofsociety (ersent ;– equitable commerce: beneficiaries from the North commit topurchaseproductsfromSouthernproducersatfairprices,withoutanyotheradditions Bucolo ;Ţleyers ;–solidaryfinancing:theaccesstoloanfinancialmeans Vallat ;


Vol.)))•Nr. /

– space for mediation and feminine autonomy Guérin a;b etc.Allthesedirectionscometoconfirmthedynamicsofthenewecono‐micalrealitiesatlocallevelinmanyEuropeancountries.Ţaradoxically,the phenomenon of globalization brings aboutmore andmore exam‐ples of solidary economy at European level. J.L. Laville pointsoutforexample:–theemergenceinDenmarkandSwedenofthehostingservicesforchildren,whatiscalledparentscooperatives;– social enterprises in )taly that recruit unemployed persons forworkingathome;–communityenterprisesinGreatBritain;–playgroups–hostingservicesforchildrenyoungerthan yearsoldEngland,Wales ;–variousprivatesocialservicesthatarehoweversupportedbythestate Germany,Austria .Otherauthorsmakeareviewofmanyotherexamplesofsocialenter‐

prises BorzagaandDefourny in Europeancountries:servicesforchildcare Austria ,communityservices Belgium ,variouscoope‐ratives Denmark , cooperatives created in order to fight unemploy‐ment Finland,Spain ,proximityservices France ,cooperativesforthepersonswithdisabilities Ţortugal etc. )nall the caseswehavemen‐tioned, we have observed the importance of the national legislativeframeworks with specific differences from case to case. Also, thespecialized literature reminds of the social economygenerationswithexamplesthatgotomedievalChinaorEgypt.Thesedifferencesmakeitalmost impossibletohaveanexhaustivelistoftheinitiativesfromthefield. )n this contextwe can consider it necessary to extend the termsocialeconomyinordertoembedsuchdiverseinitiatives.)nanycase,the notions involved must exceed the legal‐institutional level or thenormativelevelwhendefiningthesespecificactivities.)nordertodrawaconclusiononthespecificdifferencebetweenthetwotermsweshallremindoftheviewofE.Dacheux,D.Goujon ,p. according to which the differences between social economy andsolidaryeconomymaybethefollowing:


Vol.)))•Nr. /

1. Differences coming from the end purpose of the project: it isenoughtohaveanadequatelegalstatus association,cooperative,mu‐tualassociation inordertobepartofthesocialeconomysystem.Butthepurposeof theentities thatdefine themselvesasbeingpartof thesolidary economy is much more extended: the democratization ofeconomy.2. Social economy has not stepped out of productivism has notdiscussedthedyadmoreproduction–morecollectivewealth .Solidaryeconomyhascriticizedproductivism.3.Socialeconomyischaracterizedbytheprincipleofdoublequality:the members of the organization are the producers and the benefi‐ciariesoftheproducedgoods.Whatmattersthenisthecollectiveinte‐restof themembers.This interest canbe closeror faraway from thegeneral interest forma certain territory. Solidary economyeliminatesthispossibility:itsinterestalwayskeepsaccountofthegeneralinterest.Allthesedifferencesareverymuchshadedbutweoverseetheeffortofsometheoreticianstocompletearelativelysimplisticviewonsocialeconomy.We also find the ideas of some like B. Eme and J.L. Laville as being very similar, according to which solidary economyemphasizes much more on the equality dimension, on the internaldemocracy of the non‐profit entities initiated by the citizens, on theinter‐subjective relationships created. Because the differences ofterminologyaredifficulttodetectA.Lipietz ,p. suggestsevena synthesis, definingwith the term social and solidary economy – thetertiary sector of social utility. )n order to understand how the threetermswork together, the author specifies theway inwhich these areseparatedone from theother: the term tertiary sector whateverwedoweneedawell‐definedsector,withownrulesincludingfiscalrules isdifferentfromthetermsocialeconomy how,withwhatstatusandwithwhatnormsdoes internalorganizationtakesplace butalso thetermsolidaryeconomy onthebehalfofwhatdoweperformacertainactivity . Social and solidaryeconomy is inessence, forA. Lipietz, anoriginalprincipleforsocializing.


Vol.)))•Nr. /

ConclusionThe term solidary economy has imposed itself especially in thefrancophone space and brought a series of corrections to the termsocial economy.Although themeaningsof the two terms remainveryclose,wecannotdenytheplusofconcisionthatwasbrought.Thetermsolidary economy came to enrich the term social economywith newtheoretical and practical traits against an incisive economical globa‐lizingthinkingandespeciallyduringthecyclicalperiodsofeconomicalcrisis in the attempt to find the balance or the humanity in general.Solidary economy comes from social economybut also they completeoneanother.Finallywedrawattentionaboutthefactthattheapplica‐tionofthesolidaryeconomycanbebeneficialinmanysegmentsoftheinformaleconomy then thesharingexperiencecanbea challenge:wecanimaginemoderneconomicorganizationsapplyingtheseprincipleswidely, assuming certain costs but having strong benefits in terms ofjob satisfaction andmotivation, human solidarity, strategies for over‐comingthecrisis.References

1. Arendt(. .Conditiondel'hommemoderne.Calmann‐Lévy.Ţaris firstedition .2. Asiminei, R. . Social economy – conceptual separations.

JournalofSocialEconomy.Vol. ,nr. / 3. Borzaga C., Defourny J. . The Emergence of Social

Entreprises.Routledge.London4. BourdieuŢ. .Theformsofcapital.)nthevol.Handbookof

TheoryandResearchfortheSociologyofEducation ed.RichardsonJ.G. ,GreenwoodŢress.5. Bucolo E. . Le commerce équitable. Vol. L’Economie

solidaire.LesEsentielesd (ermès,CNRS6. Coleman J. . Social Capital in the Creation of (umanCapital.AmericanJournalofSociology.vol.nr. 7. Collette,C. .Economiesocialeetsolidaire–Gouvernanceet

controle.Dunod,Ţaris


Vol.)))•Nr. /

8. Dacheux E., Goujon D. . Principes d’economie solidaire.Ed.EllipsesMarketing9. Dacheux E., Laville J.L. . Ţenser les interactions entre lepolitiqueetl'économique.invol.L’Economiesolidaireetdemocratie.LesEsentielesd (ermès,CNRS.10. DacheuxE. .Unnouveauregardsur l espacepublicet lacrise démocratique. in vol. L’Economie solidaire et democratie. LesEsentielesd (ermès,CNRS.11. Draperi J.‐F. . L’Economie sociale: utopie, pratiques,

principes,Ţaris,Ţressesdel economiesociale.12. EmeB.,LavilleJ.L. .Economiesolidaire .invol.Diction‐

nairedel’autreéconomie Eds.LavilleJ.L.,CattaniA.D. Gallimard,Ţaris13. FukuyamaF. ,TheEndof(istory?.TheNationalInterest.14. GranovetterM. .TheStrenghtoftheWeakTies.American

JournalofSociology.Vol. ,nr. 15. Granovetter M. . Economic Action and Social Structure:the Ţroblem of Embededness. American Journal of Sociology. Vol. ,nr. 16. Guérin). a .EspacesdeMédiationetautonomieféminine,Vol.L’Economiesolidaireetdemocratie.LesEsentielesd (ermès,CNRS17. Guérin). b .Femmesetéconomiesolidaire.LaDecouverte.Ţaris18. (abermasJ. .L'Espacepublic :archéologiede lapublicité

commedimensionconstitutivedelasociétébourgeoise.Ţayot.Ţaris firsted. 19. (ely M. . L’économie sociale et solidaire n’existe pas.www.laviedesidees.fr,accesed . . 20. (ersentM. . L économie sociale en France. Vol.L’Econo‐

miesolidaire.LesEsentielesd (ermès,CNRS21. Laville J.L. .Economiesolidaire: lesenjeuxeuropéensînvol.L’Economiesolidaireetdemocratie.LesEsentielesd (ermès,CNRS.22. Laville J.L., Cattani A.D. coord. . .Dictionnairede l’autre

économie.Gallimard,Ţaris23. Lipietz A. . Rapport sur l économie sociale et solidaire.

CahiersduLAREPPS,Nr. .LAREŢŢS/UţÀM.Montreal


Vol.)))•Nr. /

24. ŢleyersG. .Lecafééquitableest‐ilaltermondialiste?Con‐vergences et distances entre la filière équitable et les militants alter‐mondialistes.WorkingŢaper.CR)D)S.25. Ţolanyi K. . The Great Transformation. New York:Rinehart.26. Ţolanyi K. . On belief in economic determinism. The

SociologicalReview,vol. , nr , pp. ‐ ; publishedwith the title„Faut il croire au déterminism économique . in vol. Essais de KarlPolanyi.Seuil. 27. ŢutnamRD. .MakingDemocracywork:civic traditions in

modernItaly.ŢrincetonUniversitypress.28. Stănescu S. M., Luca C., Rusu, O. . Regulations with acommunityandnationalimpactonthesocialeconomyfield.Journalof

SocialEconomy.Vol. ,nr. / 29. Vallat D. . Les finances solidaires. Vol. L’Economie soli‐

daire.LesEsentielesd (ermès,CNRS***C)R)EC. .Socialeconomy intheEuropeanUnion.Thesum‐mary of the report drafted for the European Economical and SocialCommittee.***MinistryofLabor,FamilyandSocialŢrotection MMFŢS . .Research report regarding social economy in Romania from the com‐paredEuropeanperspective.www.mmuncii.ro

Vol.)))•Nr. /

FACTORIPERTURBATORIAICOEZIUNIISOCIALE.VIOLEN AŞITERORISMULÎNŞCOALĂ

CarmenŢalaghia[ ]RezumatŢroblematica manifestărilor violente în diferite medii sociale constituie, în con‐textulsocietă iicontemporane,inclusivînspa iulsocialromânesc,oprioritateşiundomeniu fundamental, atât pentru cercetarea ştiin ifică, cât şi pentru interven iainstan elorsocialespecializate.)nstitu iaşcolarăesteafectată,înmodsemnificativ,de conduitele deviante ale elevilor şi, totodată, ale celorlalte categorii de partici‐pan i la activită ile educative şi instructive.Maimult decât alte spa ii sociale, celşcolarimpuneointerven ieimediată,adecvatăşiîndeosebi,profesionistă.

Cuvintecheie:elevi,violenţăşcolară,terorism,conduitădeviantă

IntroducereExistă o diversitate a formelor de violen ă Finley care semanifestăînmediulşcolar:violen averbală,fizică,degradăridebunuri,furturi,consumdedroguri,violen esexualeşichiaragresiunicuarme.Violen aşcolarăpenduleazăîntreviolen afizică,extremdemediatizatăîn ultima vreme şi „incivilită ile numeroase, care afectează ambian aşcolară. Este asociată în general cu violen a urbană, cu periferiile,zoneleurbanedificile,încarepredominăsărăcia Cusson .Violenţa şcolară Ferréol şi Neculau are drept cauze factoriexteriorişcolii,precummediul familial,mediulsocial şipersonalitateaindividului.Cu toateacestea, şcoala însăşipoatereprezentaocauză,osursă de violen ă, întrucât comportamentele deviante ale elevului îşipotaveaorigineaîntr‐unmanagementdefectuosalclaseideelevi,care

[ ]Asistentuniv.dr.,DepartamentuldeSociologieşiAsisten ăSocială,FacultateadeFilosofieşiŞtiin eSocial‐Ţolitice,Universitatea„Alexandru)oanCuza din)aşi,Bd.Ca‐rol),nr. , ,tel.: . . ,e‐mail:[email protected].


Vol.)))•Nr. /

apareînspecialînsitua iileîncareprofesorularedorin adeaexercitao putere. Devierile de conduită Bryant precum chiulul, absen‐teismul,minciuna, vagabondajul, obrăznicia fa ădeprofesori, violen afa ădecolegi,suntdinceîncemaidesîntâlnitelaelevi.Rezisten aşco‐lară Neam u constăînrefuzulnormelorşivalorilorcareartre‐bui să fie specifice culturii şcolare, pornind de la conştientizarea decătre tineri a faptului că acestea sunt incompatibile cu lumea în caretrăiesc.Acteledeviolen ă Şoituşi(ăvârneanu semanifestădinpar‐tea elevilor asupra unor profesorimai vulnerabili, prin agresiuni ver‐bale, insultesauchiarprin lovireacadruluididactic.Alteori,violen eleJigău, Liiceanu şi Ţreoteasa sunt din partea cadrelor didacticecarenuvorsăfievulnerabileşiîşimanifestă„autoritatea ,pringesturinecugetate.Conduiteledeviante ClinardşiMeier aleeleviloraudevenitîn

ultimul timp totmai violente, iaragresorii suntdin ce în cemai tineri.Violen ele în şcoală Olweus se exprimă în numeroase forme:folosirea de porecle umilitoare, bruscarea elevilormaimici, hăr uireasexuală, alterca ii atât întrebăie i, cât şi între fete.Mass‐media Ţersedifuzează totmaidesalterca iile întreelevidincadrul institu i‐ilorşcolare eleviifolosesctelefoanelemobilepentruafilmaacesteinci‐denteşileposteazăpeinternet .Tineriinoştrisuntfoartevulnerabililamesajeletransmisedemass‐media Nakaya înspecialdetelevi‐ziune, care are produc ii de slabă calitate, răspândindmediocritate şimodele de comportament deviant. Întrucât există un consum necon‐trolatdeinforma iişideproduc iimass‐media Gentile existăşiproblema riscului de comportament deviant. Este utilă transmitereainforma iilorîncadrulprogramelordeştiri,darreconstituireacrimelor,violurilorşiaaltorfapteantisocialeestecompletdăunătoare,deoarecepotfiadoptatecamodelcomportamental.Violen ele Finley verbale şi celepsihologice afectează stimade sine a elevului. Ei se simt devaloriza i, îşi pierd încrederea în pro‐priileposibilită i,devenindanxioşi.Conflictele Stoica‐Constantin „normale dintrecolegiproducmanifestărideviolen ădeterminatedeneîn elegeri, de nepotriviri între dorin ele elevilor sau nepotriviri destatut.Băie iişifetelesebatlaşcoală,pentrucăaiciseîntâlnesccelmai


Vol.)))•Nr. /

descuaşazişii„duşmani. Elevii Smith,ŢeplerşiRigby careauparte demai pu ină aten ie din partea profesorilor sunt cei carema‐nifestămaimultăviolen ă fa ăde colegi.Elevii careprovindin familiisărace, care sunt martori ai violen ei în propriile familii Muntean şiMuntean se bat cel mai des cu colegii lor. Unii dintre eleviconsideră că doar prin violen ă îşi pot rezolva problemele dintre ei.Acesteactedeviolen ăreprezintăunfenomenlacareaucontribuitatâtfamilia,şcoala,câtşiindustriadiverstimentului,mass‐media.Violen aşiterorismulînşcoliFenomenuldebullying „terorism –Cusson ,p. încopilărieapareinliteraturadespecialitate,laînceputulanilor ,inNorvegia.Esteunadintreprincipaleleproblemealesocietă iicontemporane,carereprezintă un motiv de îngrijorare, devenind un subiect de interespublicînmultecol urialelumii:Anglia,Suedia,America,Australia,etc.La nivel interna ional, lucrări de specialitate Garandeau, Cillessen şiAntonius sintetizează câteva tendin e asupra formelor de ma‐nifestareaviolen ei înşcoalacontemporană,dintrecareamintim: tre‐cereadelaagresivitateafizică,directă,vizibilă,legitimatăşiîncurajată,uneori,laformemaisubtile,mascatesubformauneiagresivită idetipsimbolic, situată la nivelul valorilor promovate, la nivelul tipurilor derela iidinspa iulşcoliisia impuneriiunoranumitemodeledezirabiledecomportamente;proliferareaviolen elorînşcoalăcareaucafunda‐mentdiferen eleetnice,religioase,destatutsocialsaudegen;multipli‐carea formelor de violen ă asupra profesorilor; creşterea număruluifenomenelor de violen ă gravă în şcoală care intră sub inciden a legiicrime, violuri, utilizarea armelor ca urmare a escaladării violen eisocietale.[ ]Ţentruanuan aconceptulgeneraldeagresivitate,literaturadespecialitateanglosaxonă Şoituşi(ăvârneanu foloseşteurmă‐torii termeni: aggression, agressivity, agressiveness,mobbing, bullying.Astfel,termenulaggression Olweus desemneazăcomitereaunuiatac fără o provocare atac consumat în plan fizic sau verbal), agres‐

sivitysereferălacomponentanormalăapersonalită ii,agresivitate la‐ [ ]Vezi:http://viatafaraviolenta.wordpress.com/.


Vol.)))•Nr. /

tentă,poten ialuldeacomiteatacuri,aggressivenessesteostarerelativpropicecomiteriiuneiagresiuni,sus inutădeanumitetrăsăturialeper‐soanei, care se pot exprima ca forme ale agresivită ii adaptate social:competitivitatea, combativitatea, ini iativa, curajul, ambi ia etc. Mob‐bingul Elliot sereferălaatacuriîngrup,produsedecopiiasupraunui alt copil, actualmente sensul acestui termen este acoperit deno iunea de bullying Swearer, Espelage şi Napolitano care sereferă atât la atacurile/terorizarea /intimidarea în grup, cât şi la celeindividuală, iarbullying Rivers,DuncanşiBesag esteungendeviolen ăpe termen lung,atât fizică, cât şipsihic, ini iatădeun individsaugrupşidirec ionată împotrivaaltui individcarenusepoateapăraîncontextulrespectiv. Şoituşi(ăvârneanu, ,p. .„Copilulteroristîşiproiecteazăumbraamenin ătoareasupramultorterenuride joacă.Estegenuldecopilcăruia îiplacesă‐i întimidezepeceidinjur,maialesdacăsuntmaimicidecâtel. ... .Copiidefelulacestase simt adesea teroriza i şimanipula i ei înşişi.Vrând să răspundă cuaceiaşimonedă, înva ă să fie puternici, imitându‐i pe cei puternici, înspecialpepărin iilor ShapiroşiSkinulis .Terorismul DEX, ,p. sedefineştecatotalitateaactelordeviolențăcomisedeungrup,pentruacreaunclimatdeinsecuritateşiseprezintăcaoformădeagresivitate.Agresoriifolosesc,înmodsistemicşideliberatmijloaceviolentesauamenințăridenaturăsăprovoacetea‐mă şi neîncredere, panică şi nesiguranță, ignorând orice norme uma‐nitareînşcoală.Conceptuldebullying terorism esteutilizatşi„încazulîncareacelaşielevesteobiectulunorvexa iunirepetate Olweus .Termenul desemnează un raport de persecu ie: victima este hăr uită,umilită,jefuităînmodrepetat,terorizată Cusson ,p. .Îndefi‐ni iaterorismuluitrebuiesăexiste„undezechilibrudeputere,orela iede putere asimetrică, elevul care este expus ac iunilor negative aredificultă iînaseapăra Olweus, .Autoriistudiilor Olweus ;SmithşiSharp ;O MooreşiMinton ;Cusson referitoarelaterorismuldinspa iulşcolarauînaten iedouăcategoriidepersoane:aceleacareabuzeazăşiaceleacaresuntvictimealeabuzului.Separecăterorismuldinspa iulşcolarnuarealtscop,decâtsimplaplăceredeateroriza,deaintimida.Acteleterorizantedinspa iulşcolarpotluamaimulteforme,unelesuntdirecte,abuzurifizice,lovituri,altelesuntver‐


Vol.)))•Nr. /

bale,precumacordareadeporecle,batjocura;celeindirectesuntîndeo‐sebibârfaşizvonurile,a‐ivorbipeal iiderăusaua‐iexcludedingrup.SmithşiSharp prezintăoseriedecercetăricarearatăcălocu‐rilede joacăsuntcelemaipropiceacteloragresive, fiindcelmaipu insupravegheate.Acteleagresivedinşcoalăau locpecoridoare, în clasesauînaltespa iişisepetrecadeseoriîntredouăpersoane,fărăaimpli‐caungrupmaimare.CercetătoriprecumOlweus ,Lane ,Farringhton dupăSmithşiSharp audemonstratfaptulcăagresoriicareaurepetatastfeldeacteagresive înadolescen ădetrei,patruori,devinadul icucomportamenteantisociale.Unstudiurealizatde către Bjorkqvist, Lagerspetz şi Kaukainen în anul a arătat căbăie iiabuzează fizic, iar feteleverbal,băie iiagresează înmoddirect,fetele indirect. Agresivitatea directă estemai uşor demăsurat, devineevidentă,pecândcea indirectă,specificăgenului feminina fostşiesteîncăsubestimată SmithşiSharp .Claire Garandeau şi Antonius Cillessen au realizat un studiuasupraagresivită iiindirecte,alipseidevizibilitateaacesteiaşiamanip‐ulării în grupulde egali.Autorii arată că studiile recente fac referire laasociere, afiliere, popularitate şi inteligen ă socială. S‐a demonstrat căexistăoasociereîntrerespingeresocialăşiagresivitate.Copiiirespinşidegrupul de egali sunt în general mai agresivi decât aceia care nu suntrespinşi.Când actele de teroare bullying) Lee se petrec în clasa deelevi, ceimaimul idintreeiaucunoştin ădespreacesteaşi suntpre‐zen i atunci când ele se petrec. Atunci când copiii suntmartorii victi‐mizării unuia dintre colegi, comportamentul lor nu poate fi niciodatăneutru. Ţot alege să fie de partea victimei, să ia parte înmod activ laactuldeabuzsausărămânăpasivi.Agresoriiprezintăonevoieputerni‐cădea‐idominapeal iişioatitudinepozitivă fa ădeviolen ă Smithceeaceîideterminăsărăneascăpecineva,depreferatosingurăintă,empatizeazăgreu.Îngeneral,chiarşi înabsen amartorilor.Estepu inprobabilsăfie intaunuiatacopersoanăcarefacepartedintr‐ungrup sau are prieteni; prietenia are un rol protector, copii agresivialegându‐şicavictimedintreceiretraşi.Ţentru şcolile situate în zone cu un indice mare al criminalită iicreşte riscul ca aceasta să devină intă a fenomenelor de violen ă, iar


Vol.)))•Nr. /

pentruelevi,creşterisculdea‐şidezvoltamodeledeconduitădeviantă,caurmareaînvă ăriiprinobservareaunuiasemeneamodel.Agresivi‐tatea Şoitu şi (ăvârnenu în mediul şcolar se manifestă şi dinparteaunorpersoanedinafara şcolii şi sepetrecedeobicei lapoartaşcolii.Decelemaimulteoriaiciac ioneazăbandeledecartier GrecuşiRădulescu care cer elevilor la ieşire bunurile de valoare, iar încazulîncarenuleprimesc,eleviisuntamenin a işichiarbătu i.Nudepu ineori,cadreledidacticeaufostnevoitesăcearăajutorulfor elordeordinepentruarezolvaastfeldeconflicte.Cazulcopiilorinfractorişialbandelordecartierestebinecunoscut.„Terorismul îşiaratăcol iicândcinevavreasăne impunăpunctulsăudevedere,modulsăudeavedealucrurile,felulsăudeafi.Cândcinevaîncearcăsăneatragăîntr‐oac iuneîncarenunerecunoaştem. Salomé,p. .Amnumi,porninddelaaceastădefini ie,cafiindunactdeterorismşiîncercareabandelordecartierdea‐şiatrageînsânulbandei,dintreeleviicaresesimtatraşide ideeadeaseafiliaunuigrup,chiardacănuseregăsescînactivită iledesfăşurateîninteriorulbandeisauînmodul în caremembriibandeigândesc şi ac ionează.Eipot fi incita i,provoca i, insulta i, ridiculiza i, înjosi i, nefiind valoriza i decât atuncicândsuntrecunoscu icafăcândpartedinrespectivabandă.Bandeledecartier GrecuşiRădulescu îşidezvoltăproprialorsubcultură.Sepoatevorbişideviolen adeterminatăderivalită idintrebande sau de domina ia unei singure bande într‐o şcoală atunci cânddoi saumaimul i elevi cunoscu i ca apar inândunei bande comit îm‐preună un act violent; când un elev comite un act violent cu sprijinulbandei,caformădeintimidare;unliderdebandăcomandăunactvio‐lent; o bandă primeşte diferite recompense ca rezultat al unui actviolent. Actul violent Finley este precipitat cu banda scriereamesajelor graffiti ale bandei, ştergereamesajelor graffiti de către altăbandă . Se poate întâmpla ca bandele dinmediul urban să preia con‐trolulasupraşcolilor.Acestfaptsemanifestăprinperceperea„taxeideintrare în şcoală sauprin perceperea „taxei de protec ie de la eleviicarenudoresc să „o încaseze de lamembrii bandei. Copiiimanifestănevoiadesecuritate, iaralăturarea labandereprezintăunmoddea‐şisatisfaceaceastănevoie.Uniieleviise integrează înbandepentruaseprotejadesitua iileabuzivedeacasă,al iiseintegreazăînbandepentru


Vol.)))•Nr. /

aseprotejadeagresiunileuneibanderivale.Adolescen iiintrăînastfeldebandepentruacceptareaşivalorizarea,ceeaceliserefuzăînfamilieşişcoală.Violenţa în mediul şcolar Jigău, Liiceanu şi Ţreoteasa semanifestăşidinparteaunorpersoanedinafaraşcolii şi sepetrecedeobiceila„poartaşcolii .Decelemaimulteoriaiciac ioneazăbandelede

cartier GrecuşiRădulescu carecerelevilorlaieşirebunuriledevaloare,iarîncazulîncarenuleprimesc,eleviisuntamenin a işichiarbătu i. Nu de pu ine ori cadrele didactice au fost nevoite să cearăajutorul for elordeordinepentruarezolvaastfeldeconflicte.Adoles‐cen ii Banciu,RădulescuşiVoicu încearcăprinacestemanifes‐tări comportamentale precum apartenen a la găştile de cartier să‐şiafirme independen a şi autonomiamorală.Aceste actenu aducpreju‐diciivalorilorsociale,ciafecteazăşi/sauîncalcănormamorală,aducândprejudiciimaimultceluicarelesăvârşeştedecâtanturajuluisău.Oase‐meneaformădedevian ă Connor cucaractermoral,eviden iazăsitua ia acelor adolescen i care trăiesc cu intensitatetulburările speci‐ficeperioadeiadolescen eişicaredatorităunuiclimat familial inadec‐vatşiaunorerorieducativedovedescocapacitateredusădeadaptarelaexigen elenormativeimpusedecomunitate.Caşistructură,acestegru‐purisuntalcătuite,inmareparte,dintinericareprezintăserioasepro‐blemedesocializare,ceeacepoateconstituiunrisccrescutdemanifes‐tare a unor conduite deviante. Grupurile stradale Grecu şiRădulescuaparcaoreac iedeprotest fa ădenormeleşivalorileuneiso‐cietă i. )ndivizi integra i în asemenea grupuri se confruntă cu senti‐mentuldeblocareaposibilită ilorşimijloacelordeaccessprevalorileşibunurile sociale. Din acest motiv, fiecare grup, subcultură Grecu şiRădulescu estedefinitprintr‐oseriedenormeşivalorispecifice,carevinuneorichiarîncontradic iecusistemuldevaloridominante.)responsabilizareacopilului Miftode sematerializează într‐oadevărată„culturăaanalfabetismului ,o„culturăainculturii ,aviolen‐ţeişiaparazitismuluisocial.Elevularputeasapunăsubsemnulîntre‐băriinecesitateafrecventăriicursurilor,atâtatimpcâtal ii,asemenilui„sedescurcăbine”fărăa„învăţacarte .Astfeldemodurideagândisuntîntâlnitedestuldefrecventînrândulelevilorinfluen abili.Ţrinurmare,sentimentele de frustrare personală şi de auto‐victimizare ale indivi‐


Vol.)))•Nr. /

zilorafla iînstadiulpostabandoneduca ional,duclaapari iaşimani‐festarea unei adevărate „culturiaanalfabetismului . Ţrezentarea tipo‐logieianalfabetismuluiestenecesarăatuncicândariaanalizeiştiin ificese ocupă de cauzele şi efectele abandonului educa ional. Caren elesistemuluieduca ionalinstitu ionalizatsuntprincipalelecauzecaredauamploareacestuifenomen.Uncopilcarenu‐şimaiocupătimpulaferentstudiilor cu îndeletniciri cărtureşti, cu siguran ă se va dedica unoractivită i mai pu in folositoare stadiului şi procesului său actual dedezvoltare Miftode .Audiovizualul Drăganş.a. faceconcuren ăşcolii,numaicăre‐prezentan iieiconsiderăcăaudreptuldeaprezentaindiferentce,res‐ponsabilitateapentruceeacevede,revineindividuluicarepoateschim‐bacanalul.Modeleleprezentatedemedia „produc lenementală , reco‐mandăconfortul, „promoveazăsuperficialitatea .Ţentrua în elegemaibineprocesulde formarea responsabilită iipedeoparte şiaculturiianalfabetismului Miftode pedealtăparte,trebuiepunctatăreali‐tateasocială.Transformăriledindomeniulfamiliei Ciupercă auatras nenumărate schimbări în comportementul copiilor în sensul cămonopolulfamilieiasupraacestoras‐areduscaurmareamultiplicăriişidiversificăriiserviciilorsociale, incluzândodiminuareapreten iilorindividului.Adesea,abandonareainstruiriiestepreponderentlegatăderolul individului în ob inerea mijloacelor de subzisten ă Ferréol şiNeculau prin prestarea unor activită i nespecializate, executateînfavoareaunorindiviziprivilegia isocial.Analfabetismul Miftode trebuieîn elesnudoarcaincapacitateasubiectuluideacitişideascrie,ciînsensdeincapacitateasubiectu‐luidea folosi instruc iaşieduca iaprimită înşcoală,astfel încâtsăseadapteze cerin elor sociale şi profesionale. În fapt, analfabetismul seaflăînraporturidirectpropor ionalecueşeculsocial,iaracestacugra‐duldeiresponsabilitatemanifestatfrecventînconduitaşcolarăacopi‐lului.Încazulcopiilorinfractorişialgăştilordecartier Miftode ele‐viisimuleazăroluriinadecvatevârsteişistatutuluilor,cumarfi:„tipul

care facebanidinorice , „şmecherul ,„tipulcarerăzbeştesingur învia‐ţă , etc. şi nu conştientizează faptul că nu ştiu să scrie şi să citească.Ţentrueiexistăşialtemodalită ideareuşiînvia ă.


Vol.)))•Nr. /

Şcoalanuesteunlocîncareeleviisă‐şietalezehainele„lamodă ,ciuncadruîncareelevultrebuiesăacordetimpulpetrecutacolostudiuluiMiftode .Violen a Debarbieux poatefiprevenită înşcolicândcopiinusuntpredispuşinumeroşilorfactoriderisc.Seimpuneac‐tivareaunormecanismederesponsabilizareaelevului, in faţanormelorsociale, ceea ce presupune, într‐o primă etapă, eliminarea „imaginii deturmă”prin introducereauniformelor şiamatricolelor şcolare Miftode.Efectele terorismului din spa iul şcolar asupra victi‐

melorLiteraturadespecialitate Knapp,JongsmaşiDimmitt prezintăprograme cu o abordare diadica ce implică îndeosebiatât consiliereavictimelorbullying‐ului, câtşiaagresorilor.Bullying‐ul Olweus esteoformădecomportamentagresivcareprezintăoseriedecaracte‐ristici, precum frica manifestată din partea victimei şi răul pe careagresorul îl provoacă acesteia.Bullying‐ul Olweus întotdeaunaimplicăorela iedeputerediferen ialăîntreagresorşivictimă.Deobi‐ceiesteoformădeagresivitatecarenuesteprovocată,iarcaracteristicaprincipalăesterepeti ia;unsinguractdeagresiunenureprezintăunactdebullyingîntrecopii Olweus . Acteleteroriste Cusson dinşcoalătrebuiepenalizate,netole‐rate, având consecin e grave asupra victimelor. Trebuie luate măsurideoarece consecin ele asupra victimelor pot fi dezastruoase. Suntvătămări fizice,psihice,uneoriajungându‐sepână lamoarteavictimei,prin crimă sau suicid. Victimele bullying‐ului Smith şi Sharp manifestă o stimă de sine scăzută, internalizând o serie de problemepsihologice, specifice, precum depresia, singurătatea, stima de sinescăzută,fobiaşcolarăşianxietateasocială;suntdeobiceipersoanefărăpopularitate în grupul de egali, pasive şi răspund înmod ineficient laatacurile agresorilor.Multepersoneau fost victimeale agresivită ii înşcoală Gillham dar nu au vorbit despre cele întâmplate dinteamă,nuaucrezutcăpotschimbaceva,fies‐auînvinovă itpentrucelepetrecute.Acestepersoaneprezintăo stimăde sine scăzută şi au ten‐


Vol.)))•Nr. /

din e depresive. Deşi la vârsta adultă duc o via ă normală, astfel deexperien epotsăproducăefectepetermenlung.Existăposibilitateacaautovictimizarea să provoace efecte negative sau ca stima de sinescăzutăsădetermineopersoanăsădevinămaiuşorovictimăaacteloragresive. Cadrele didactice şi părin ii de celemaimulte ori nu au cu‐noştin ădefaptulcaacteleagresiveseproduc,întrucâtnicivictimeleşinici ceilal i actori care iau parte la actul de agresiune Garandeau,CillessenşiAntonius nulecomunică,maialesînspa iulîncareîşipetrecminutelederecrea ieşilaloculdejoacă.Existăsitua iiîncareşicadreledidacticesuntagresate,maialesverbal, fiindu‐leştirbităauto‐ritatea.Victimele Garandeau, Cillessen şi Antonius pot deveni eleînselepersoaneagresive,neadoptânduncomportamentasertiv;devinpersoaneanxioaseînrela iilecuceidinjur.Nuauîncredereînpropriapersoană,devinretrase,numaiinterac ioneazăîngrupuldeegali.Suntsitua ii încarealegsănumaimeargălaşcoalădinteamadeasereîn‐tâlnicuabuzatorii.Unelepersoanedeclarăcăaufostşivictimeşiagre‐sori,deopotrivă.Acteleagresive Olweus potficrudeşipotrănivictimeleatât fizic, cât si sufleteşte.Rolurileelevilor implica i înagre‐sivitatea şcolară sunt: agresor, victimă, elevi neimplica i în actul deagresiune nici agresor, nici victimă . Elevii au cunoştin ăde celemaimulteorideacteledeviantedinşcoală, lesuntcunoscutemultedintreabuzurilecaresecomit,darnuledeclară,porninddelaideeacănupotschimbastareadefapt.Agresorii Rosenthal deasemeneaaunevoiedesprijinpentruaseschimba.Copiiicareagreseazăauostimădesineridicată, tindsăfiegrandioşi şipsihologicdefensivi.Demulteori ei facpartedintr‐unanturaj şi ac ionează în mod agresiv, influen a i fiind de presiuneagrupului.Eivorsăparăduri,evitândsăfie,larândullor,agresa i.Suntlideri ai grupului de agresori caredeobicei iau ini iativa şi cei care îiurmeazăparticipălaactuldeagresiune.Şcoalaesteceamaiînmăsurăsăstopezeastfeldecomportamente,aplicândmăsurimenitesăreducăagresivitateaşcolarăînspa iuldedicatstudiului.Cadreledidactice ignorăastfeldesitua ii în careelevii se împart înagresori şiagresa i, iarşcoalasedovedeşte ineficientă îndemersuldeschimbareacomportamentuluiaceloradintreelevicaredevinagresori,


Vol.)))•Nr. /

neavândprogramepentrurecuperareavictimelor,pentrua le încurajapeacesteasăseridiceîmpotrivaactelordeacestgen.Nuexistăşcoalălipsită de devian ă, dar importantă este metoda, procedura pe careşcoalaoaplicăînastfeldecazuri.SmithsiSharp sus incăeleviiîngrijora isausupăra inusemaipotconcentraasuprastudiului,uneorialegsăabsentezepentruanumaifivictimealeagresivită iidinspa iulşcolar. Sunt prezente mai târziu şi dificultă i in a rela iona cu sexulopus,teamadeintimitate,nerecunoaştereaproprieivalori,neîncrede‐re. Celemai severe consecin e sunt acelea în care se apelează la actesuicidare.ConcluziiSuntnecesareinstrumentevalidedeidentificareacopiilorcarepre‐zintărisclavârstefoartefragede,urmatedeoreorientaredepeacestetraseedistructivefărăaignoraproblemaînsperan acăsevarezolvadelasinedeoarececusiguran ăaceastanuvadispărea. )nciden avafişimaimareînabsen aunorinterven iişiaunorsuporturiadecvate.Tre‐buie avut în vedere faptul că, înainte de a dezvolta modele de inter‐ven ie,mai accesibile şimai eficiente, trebuie să ne focalizăm asuprapreven iei.Ceicareabordeazăviolen a înmediulşcolar,precumşiceicare iau decizii, trebuie să în eleagă rela ia indistructibilă între ex‐perien ele timpurii de via ă şi sănătatea fizică, emo ională, socială şicognitivă. Schimbări la nivel cultural se pot produce doar furnizândexperen ebogate lanivel cognitiv, emo ional, social şi fizic. Înainte casocietatea să ofere aceste experien e este necesară educarea privinddezvoltareacopilului.Educareacadrelordidactice,apărin ilor,trebuiesăfiecontinuatădedezvoltareacercetărilorprivindimpactulexperien‐elor pozitive asupla dezvoltării copilului. Toate acestea trebuie să fieutilizate în acelaşi timp cu implementarea şi testarea unor programecaresă îmbogă eascăvia aelevuluişia familieisale,precumşiaunorprograme de identificare precoce şi interven ie proactivă. Cadrele di‐dactice trebuie să fie încurajate să combată slăbiciunea care le deter‐minăsăafirmecănuaucunoştin ădeexisten aacestorprobleme,eleviicuriscdelincven ionaltrebuiesădevinăap ipentruovia ăînsocietate,


Vol.)))•Nr. /

iarşcoala,camediucontrolat,areposibilitateadeaficonstruită,orga‐nizată şi gestionată în aşa fel încât copiii să se afle într‐opermanentăstaredesiguran ăşisăfiereduseprilejuriledeaficomiseactedevio‐len ă.S‐ademonstratfaptulcăşcoalaeficientăînplanulînvă ământuluiesteeficientăşiîncelalpreveniriiviolen ei.Este necesară o coeziune a echipelor educative, în care directorulşcolii îşimobilizează partenerii şi fiecaremembru al personalului cu‐noaşte pe fiecare dintre elevi. Şcoala este capabilă să schimbe soartaelevilor,devenindoşcoalăeficientă effectiveschooling ,încaredirec‐torulşcoliiaplicăleadershipulatâtpentrupersonaluleducativalşcolii,cât şi pentru elevi, profesorii sunt exigen i, men inându‐şi realismul,urmărescîndeaproapeprogreseleelevilor,îiîncurajeazăîndemersuldeautodepăşire,păstreazăordineaşidisciplina înclasă, fărăarecurge lametode punitive, părin ii sunt încuraja i de către echipa şcolii să par‐ticipelaproiectulpedagogic,iareleviiauposibilitateasaîşiasumeres‐ponsabilitateaînclasă.Ţornindu‐sedelanocivitateacomportamentelorviolenteconstatateîncadrulmediuluişcolarcuoponderetotmairidicatăşidelanevoiadeainterveniiacoloundeaceastăproblemăsedovedeştetotmaigreudestăpânit, perturbând chiar şi realizarea adecvată a procesului instruc‐tiv‐educativşiclimatulgeneralalşcolii,seurmăreşteinterven iaasupraacestuifenomen.Amarătatcă,încelemaimultecazuri,cauzeleviole eiseprezintăcaocombinațieîntrefactoricețindefamilie,comunitateșiinstituțiaeducativă; responsabilitateadea intervenipentruadiminuaproblemele de comportament ale elevilor nu este în exclusivitate așcolii; școala trebuie să fie sus inută atât la nivel financiar –material,câtșilanivelumanșiinformațional.Responsabilitateaeste „marelereglatoralvie ii sociale , şi totodatădetermină „acordarea de repara ii victimelor actelor antisociale, fap‐teledeviantesaucriminale.Înspa iulşcolar,responsabilitateaînseam‐nă, în esen ă, a respecta regulamentul şcolar, iar în spa iul social, în‐seamnă, în sinteză, a te comporta ca un bun cetă ean. Ţentru a evitasanc iunileşcolaresausocialepentrudiferiteformededevian ă,elevultrebuie format încă din familie în spiritual responsabilită ii, adică aasumării răspunderii pentru faptele comise şipentru consecin ele lor.Ţentru a impune „disciplina şcolară şi respectul legii este necesar ca


Vol.)))•Nr. /

orice„infrac iune săantrenezeosanc iunepropor ionalăcugravitateafaptei.Dinamicaîngrijorătoareaconduiteiviolenteînrândulelevilorseexplică, ipotetic, prin ignorarea sanc iunilor prevăzute pentru faptelecomise încălcarea diverselor prevederi ale regulementului şcolar,încălcareanormelordeconduită încomunitate,etc .Conduitarespon‐sabilă a elevilor şi reducerea ponderii comportamentelor deviante,violente ale elevilor, atât în spa iul şcolar, cât şi în spa iul social, îngeneral, depind, în esen ă, de cultivarea obliga iilor şcolare. Conduitaresponsabilă se înva ă prin „socializarea familială , dar,mai ales prininstruc ieşcolarăşi,totodată,prin„educa iesocietală generală.Bibliografie

1. BanciuD.,RădulescuS. şiVoicuM. Adolescenţii şi familia,EdituraŞtiin ificăşiEnciclopedică,Bucureşti.2. BryantC.D.D. TheRoutledgeHandbookofDeviantBehavior,Routledge.3. Ciupercă C. Cuplul modern între emancipare şi disoluţie,Tipoalex,Alexandria.4. Clinard M.B. şi Meier, R. Sociology of Deviant Behavior,Wadsworth,CengageLearning.5. ConnorD.F. AggressionandAntisocialBehaviorinChildren

andAdolescents,TheGuilfordŢress.6. Coteanu).,SecheL.şiSecheM. Eds. Dicţionarexplicatival

limbiiromâne(DEX),EdituraUniversEnciclopedic,Bucureşti.7. CussonM. Prevenireadelincvenţei, EdituraGramar,Bucu‐reşti.8. Debarbieux,E. Schoolviolenceandglobalisation.Jurnalof

educationaladministration.Violenceinschools,vol ,no ,pp. ‐ .9. Drăgan ). ş.a. Reprezentarea violenței televizuale și pro‐

tecțiacopilului,EdituraVanemonde,București.10. Elliot Ţ.G. SchoolMobbingandEmotionalAbuse: See It–

StopIt‐PreventIt(withdignityandrespect),Taylor&Francis.11. Finley L. Encyclopedia of juvenile violence. GreenwoodŢress,Westport,Connecticut.London.


Vol.)))•Nr. /

12. Ferréol G. şi Neculau A. Eds. Aspecte psihosociale alesărăciei,EdituraŢolirom,)aşi.13. FerréolG.şiNeculauA. Eds. Violenţa.Aspectepsihoso‐

ciale,EdituraŢolirom,)aşi.14. GarandeauC.,CillessenF.şiAntonius(.N. From)ndirectAggressionto)nvisibleAggression:AConceptualViewonBullyingandŢeerGroupManipulation.AggressionandViolentBehavior, ,pp. ‐.15. Gentile D.A. Media Violence and Children A Complete

GuideforParentsandProfessionals,GreenwoodŢublishingGroup;16. Gillham B. Problem Behaviour in the Secondary School,ŢrintedandboundinGreatBritainbyBiddlesLtd,GuildfordandKing sLynn.17. Grecu F. şi Rădulescu S.M. Delincvenţa juvenilă în socie‐

tatea contemporană. Studiu comparativ între StateleUnite şiRomânia,EdituraLuminaLex,Bucureşti.18. Jigău M., Liiceanu A. şi Ţreoteasa L. Violenţa în şcoală,EdituraAlphaMDN,Bucureşti.19. Knapp S.E., Jongsma A.E.Jr. and Dimmitt C. The School

Counselling and School SocialWork. Treatment Planner, published byJohnWiley&Sons)nc.,(oboken,NewJersey.20. LeeC. PreventingBullyinginSchools,AGuideforTeachers

andOtherProffesionals,ŢaulChapmanŢublishing,London.21. Miftode V. Tratat de Asistenţă Socială, Editura Lumen,)aşi.22. Muntean A. şi Muntean A. Violenţă, traumă, rezilienţă,EdituraŢolirom,)aşi.23. NakayaA.C. MediaViolence,ReferenceŢress)nc..24. OlweusD. AggressionintheSchools:BulliesandWhipping

Boys,(emisphereŢublishingCorporation.25. OlweusD. Bullying inSchools:WhatWeKnowandWhat

weCanDo,BlackwellŢublishingLtd.,OxfordU.K.&CambridgeU.S.A.26. Olweus,D. ŢeerAbuseorBullyingatSchool:BasicFactsandaSchool‐Based)nterventiononŢrogram.JournalProspects,Vol. ,No. ,March,SubjectCollection:(umanities,SocialScienceandLaw.


Vol.)))•Nr. /

27. O MooreM.şiMintonS. DealingwithBullyinginSchools,ŢaulChapmanŢublishing,London.28. ŢerseE.M. MediaEffectsandSociety,Taylor&Francis.29. Rivers).,DuncanN.şiBesagV.E. Bullying,AHandbookfor

EducatorsandParents,ŢRAEGER,Wesport,Connecticut.30. Rosenthal (. Encyclopedia of Counseling, Routledge,Taylor&FrancisGroup,NewYork.31. Salome J. Curajuldea fi tu însuţi, EdituraCurteaVeche,Bucureşti.32. ShapiroS.şiSkinulisK. Cumsădevenimpărinţimaibuni,Editura(umanitas,Bucureşti.33. Smith, Ţ.K. Violence in Schools: The Respons in Europe,publishedbyRoutledgeŢalmer,NewYork.34. Smith Ţ.K. şi Sharp S. School Bullying, Insights and

Perspective,Taylor&Francise‐Library.35. Smith Ţ.K., Ţepler D. şi Rigby K. Bulling in Schools:how

successfulcaninterventionbe?CambridgeUniversityŢress,NewYork.36. Stoica–ConstantinA. Conflictul interpersonal.Prevenire,

rezolvareşidiminuareaefectelor,EdituraŢolirom,Bucureşti.37. Şoitu L. şi (ăvârneanu C. Eds. Agresivitatea în şcoală,)nstitutulEuropean,)aşi.38. Swearer S.M., Espelage D.L. şi Napolitano S.A. Bullying

preventionandintervention,TheGuilfordŢress,NewYork.***http://viatafaraviolenta.wordpress.com/,accesatîniunie, .

Vol.)))•Nr. /

SOCIALCOHESION’SDISTURBINGFACTORS.VIOLENCEANDTERRORISMINSCHOOL

CarmenŢalaghia[ ]AbstractTheissueregardingtheviolentdemonstrationswithindifferentsocialenvironmentsrepresents, in the context of contemporary society, including the Romanian Socialarea, a priority and a fundamental domain, for both scientific research and forspecializedsocialcourts intervention.Theeducationunit issignificantlyaffectedbythedeflectivebehaviorsofthestudentsandalsotheothercategoriesofparticipantsto theeducationaland trainingactivities.More thanother social spaces, theschoolrequiresanimmediateintervention,appropriate,and,aboveall,professional.

Keywords:pupils,schoolviolence,terorism,

deflectivebehaviors

IntroductionThe problem of violent manifestations Finley in differentsocialenvironmentsrepresents, in thecontextof contemporarysocie‐ties,includingtheRomaniansocialspace,apriorityandafundamentalarea,bothforscientificresearchandfortheinterventionofspecializedsocial resorts. The school institution is affected, significantly, by thedeflectivebehaviorsofthestudentsand,atthesametime,oftheothercategories of participants in the educational and training activities.Morethanothersocialspaces,schoolrequiresanimmediate,adequateand,mostofallaprofessionalintervention.Thereisadiversityofformsofviolencethataredisplayedintheschool

environment: verbal violence, physical violence, destruction of goods,thefts,drugsconsumption,sexualviolenceandevenarmedaggressions. [ ]Asistentuniv.DepartmentofSociologyandSocialWork,FacultyofŢhilosophyandSocial‐ŢoliticalScienvces,„Al.).Cuza Universityof)asi,Bd.Carol),no. , ,tel.: . . ,e‐mail:[email protected].


Vol.)))•Nr. /

School violence oscillates between physical violence, extremelymediatedlatelyandthenumerous incivilities ,whichaffecttheschoolenvironment. )t is associated in generalwithurbanviolence,with theoutskirts, the difficult urban areas, where poverty is predominantCusson .School violence Ferréol and Neculau has as causes factorsoutside the school, such as the family environment, the socialenvironmentandthepersonalityoftheindividual.Nevertheless,schoolitselfmayrepresentacause,asourceofviolence,becausethedeflectivebehaviors of the studentmay be originated in a poormanagement oftheclass, situation thatappearsespeciallywhentheprofessorhas thedesiretoexertapower.Thedeviationsinbehavior Bryant suchas truancy, absenteeism, lying, vagabondage, being rude to the pro‐fessors, violence towards the colleagues, are more and more seenamongststudents.Schoolresistance Neam u isrepresentedbyarefusalofthenormsandvaluesthatshouldbespecificfortheschool sculture,causedbytheawarenessoftheyoungpeopleregardingthefactthattheseareincompatiblewiththeworldtheylivein.Theviolentacts Şoituand(ăvârneanu areexpressedbystu‐dents on themore vulnerable professors, through verbal aggressions,insultsorevenhittingthefaculty.Othertimes,violence Jigău,Liiceanuand Ţreoteasa come from the faculties who don`t wish to bevulnerableanddisplay authority throughrecklessgestures.Thedeviantbehaviors ClinardandMeier of the studenthave

becomelatelymoreandmoreviolent,andtheaggressorsareyoungerandyounger. Violence in school Olweus is expressed in numerousforms:usinghumiliatingnicknames,bullyingyoungerstudents, sexualharassment, quarrels between both boys, and girls. The mass‐mediaŢerse increasingly shows quarrels between students in theschoolinstitutions studentsusemobilephonestofilmtheseincidentsandpost themonthe internet .Ouryoungpeopleareveryvulnerabletothemessagessendbythemedia Nakaya especiallytelevision,whichhaslowqualityproductions,spreadingmediocrityanddeflectedmodels of behavior. Because there is an uncontrolled consumption ofinformationandmass‐media Gentile productions, there is alsothe risk tohavedeflectedbehavior. )t is useful to convey information


Vol.)))•Nr. /

with news programmes but re‐enacting crimes, rapes and other anti‐social fact is completelyharmfull, because theese canbeadoptedasabehavioralmodel.Verbal violence Finley and the psychological one affect theself‐esteemof the student.They feeldevalued; they lose trust in theirown possibilities, becoming anxious. Normal conflicts Stoica‐Con‐stantin betweencolleaguesproducedisplaysofviolencecausedby misunderstandings, incompatibilities between the desires of thestudent or incompatibilities of status. Boys and girls fight in school,because here theymeetmost often the so called enemies . StudentsSmith,ŢeplerandRigby whoreceivetheleastofattentionfromprofessors are the ones who show the most violence towards theircolleagues. Childrenwho come frompoor environments,whowitnessviolence in their own families Muntean and Muntean are theoneswhofightmostoftenwiththeircolleagues.Someteenagersbelievethatonlythroughviolencetheycansolvetheproblemstheyhavewitheach other. These acts of violence, represent a phenomena to whichboth family, school and the entertainment industry,mass‐media havecontributed.Investigatingandmeasuringthevariousformsofdisplayingdeflected

behavior–indiscipline,behaviordisturbances,inadaptationtothescho‐ol environment, school resistance that can have a character of pre‐delinquencyor/anddelinquency,bothintheschoolenvironmentandinthe family andproximity environment, represent amajor objective ofour research.Wewish to consolidate the concreteways of supportingschool, of the education institutions by finding levers that engagecooperationbetweentheschools, familyand localauthorities inorderto reduce the deflected behavior and we suggest concrete ways ofactionandcontrol.Wehave x‐rayed theattitudeofstudentstowardsschool,thefrequencyofskippingclass,disciplineintheclass‐room,theattitudetowardstheprofessorandtheschoolproperty.ViolenceandterrorisminschoolsThe phenomenon of bullying „terrorism – Cusson , p. inchildhoodappearsinthespecialliterature,atthebeginningof ,in


Vol.)))•Nr. /

Norway. )t is one of the main problems of contemporary societies,which represents a reason of concerc, becoming of public interest inmanypartsoftheworld:GreatBritain,Sweden,America,Australia,etc.At international level, the specialty studies Garandeau, Cillessen andAntonius summarizea fewtendenciesof thedisplayedformsofviolence in contemporary school, of which we remind: passing fromphysical, direct, visible, legitimate and encouraged aggressivity,sometimes, to more subtle forms, masked under an aggressivity ofsymbolictype,locatedatthelevelofthepromotedvalues,atthelevelofthetypesofrelationships fromtheschoolspaceandthe impositionofcertain desirable models of behavior; the proliferation of violence inschoolthatsubstantiatedinthedifferencesofethnicity,religion,socialstatus or gender; the multiplication of the forms of violence onprofessors; the increaseof thenumberof the seriousviolencepheno‐mena, that fall under the incidence of the law crimes, rapes, usingguns followinganescalationofviolenceinsociety;thediffusionoftheviolence phenomena outside school or in the immediate vicinity ofschool,totheactualschoolspace.[ ])nordertocolorthegeneralconceptofaggressivity,theAnglo‐Saxonspecial literature Şoitu and (ăvârneanu uses the followingterms: aggression, aggressivity, aggressiveness, mobbing, bullying.Therefore,thetermaggression Olweus meanscommittinganactwithout being provoked an attack consumed in a physical or verbalplan ,aggressivityreferstothenormalcomponentofpersonality,latentaggressivity, thepotential to commitattacks, aggressiveness is a staterelatively favorable to the committing of an aggression, supported bycertain traitsof theperson, thatcanbeexpressedas formsof sociallyadaptedaggressivity: competitivity, combativeness, initiative, courage,ambition,etc.Mobbing Elliot refers togroupattacks,producedbychildrentoanotherchild,actuallythesenseofthistermiscoveredbythenotionofbullying Swearer,EspelageandNapolitano thatrefersbothtoattack/terrorization/groupintimidationandtoindividualone, and bullying Rivers, Duncan and Besag is an act of longtermviolence,bothphysicalandmental,initiatedbyanindividualora [ ]http://viatafaraviolenta.wordpress.com/.


Vol.)))•Nr. /

group and directed against another individual who cannot defendhimselfinthatcontext Şoituand(ăvârneanu p. .„The terrorist child projects the threatening shadow on manyplaygrounds. (e is the type of child who likes to intimidate thosearoundhim,especiallyiftheyaresmallerthanhim. ... .Childrenofthiskind feeloften terrorizedandmanipulatedby themselves.Wanting torespondinthesamewhy,theylearntobestrong, imitatingthestrongone,especiallytheirparents. ShapiroandSkinulis .Terrorism RomanianDEX p. isdefinedasthetotalityoftheactsofviolencecommittedbyagroup,inordertocreateaclimateofinsecurityandpresentitselfasaformofaggressivity.Aggressoruse,inasystematicanddeliberatemannerviolentmeansorthreatsmeanttocreate fearandmistrust,panicand insecurity, ignoringanyhumanita‐rianformsintheschool.Theconceptofbullying terrorism isusedalsoin the casewhere the same student is the object of repeated offenseOlweus .Thetermmeansapersecutionrelationship:thevictimis harassed, humiliated, robbed repeatedly, and terrorized. Cusson, p. . )n the definition of terrorism theremust be a disequili‐briumofpower,arelationshipofasymmetricpower,thestudentwhoisexposedtothenegativeactshasdifficultiestoprotecthimself Olweus,. The authors of the studies regarding terrorism in the schoolspace Olweus ;SmithandSharp ;O MooreandMinton ;Cusson etc. have their focuson two categoriesofpeople: thosewhoabuseandthosewhoarethevictimsofabuse.)tseemsthatterro‐rismwithintheschoolspacehasnootherpurposebutthepleasuretoterrorize,tointimidate.Theterrorizingactwithintheschoolspacecantakemanyotherforms,somearedirect,physicalabuses,hitting,othersare verbal, such as giving nicknames, mocking; the indirect ones areoftengossipandrumors,badmouthingotherpeopleorexcludingthemfromthegroup.SmithandSharp presentaseriesofresearchesthatshowthatplaygroundsarethemostfavorableforaggressionacts,beingtheleastsupervised.Aggressionactsinschooltakeplaceonthehallways,intheclassroomsor in other spaces andoftenhappenbetween twopeople,without involvinga largergroup.Researchers suchasOlweus ,Lane , Farringhton , have demonstrated the fact that


Vol.)))•Nr. /

aggressors who repeated this kind of aggression acts in adolescencethree,fourtimesbecomeadultswithantisocialbehaviors.Astudymadeby Bjorkqvist, Lagerspetz and Kaukainen in showed that boysabuse physically and girls verbally, boys aggress directly, girls do itindirectly. Direct Aggressivity is easier to measure, becomes moreobvious,whilsttheindirectonespecifictothefemininegenderwasandstillisunderestimated SmithandSharp, .ClaireGarandeauandAntoniusCillessen havemadeastudyonindirectaggressivity,onitslackofvisibilityandonmanipulationinthe groups of equals. The authors show that recent studies makereferences toassociation,affiliation,popularityandsocial intelligence.)twasprovedthatthereisanassociationbetweensocialrejectionandaggressivity. Children rejected by the peer group are generally moreaggressivethantheoneswhoarenotrejected.Whenterroracts bullying Lee happeninthestudent`sclass,mostofthemareawareoftheseandarepresentwhenthesetakeplace.Whenchildrenarewitnessingthevictimizationofoneofthecolleagues,theirbehaviorcanneverbeneutral.Theycanchoosetobeonthesideof the victim, to take part in an active way in the abusive act or toremain passive. The aggressors present a strong need to dominateothers and to have a positive attitude towards violence Smith factthatdeterminesthemtohurtsomeone,preferablyonlyonetarget,they have difficulties to empathize. Generally, even in the absence ofwitnesses. )t is not likely for a personwho is part of a group or hasfriends to be the target of an attack; friendship has a protective role,aggressivechildrenchoosingtheirvictimsamongsttheisolatedones.)n those schools located in the areas that have a high rate ofcriminality, the risk to become the target of violence phenomenaincreases and for students, there is a higher risk todevelopdeflectedbehaviormodels,followingthefactthattheyhavelearnedthemodelbyobserving it. Aggressivity in the school Şoitu and (ăvârnenu environment is displayed also by some people outside school andusuallytakesplaceattheschoolgate,hemostofthetimethegangsactGrecuandRădulescu andtheyaskstudentswhentheyexit forvaluable goods, and if they don`t receive them, students are being


Vol.)))•Nr. /

threatenedand evenbeaten.Not a few times, the facultieshad to askhelpfromthepolicetoresolvethiskindofconflicts.Thecaseofchildrencriminalsandgangs iswellknown. Terrorismshowsitsfacewhensomeonewanttoimposeonustheirpointofview,his way of seeing things, his way of being. When someone tries toattract us in an actionwherewe don`t recognize ourselves. Salomé,p. .Wewouldcallit,startingwiththisdefinition,asbeinganact of terrorism also the attempt of gangs to attract within the gangthose studentswho feel drawn to the idea of havin an affiliation to agroup, even if they don`t find themselves in the activities within theband, or in theway inwhich themembers of the gang think and act.They can be aroused, provoked, insulted, ridiculed, humiliated, beingvaluedonlywhentheyarerecognizedaspartofthatband.Gangs Grecu and Rădulescu develop their own subculture.We can talk about the violence determined by gang rivalries or thedomination of one gang in the school when two or more studentsknown to belong to the gang commit together a violent act; when astudentcommitsaviolentgangwiththesupportofthegang,asaformofintimidation;agangleadercommandsaviolentact;agangreceivesdifferent rewards as a result of a violent act. The violent act Finleyisprecipitatedwiththegang writingthegraffitimessageofthegang,anothergangerasesthegraffitimessage .)tcanhappenthatthegangs from the urban environment take control over the school. Thishappensbyaskingan entrancefee whengoing intotheschoolorbyasking a protection tax from the students that do not want to bebeaten by the members of the gang. Children express a need forsecurity, and joining a gang represents a way of fulfilling this need.Somestudentsintegrateinaganginordertoprotectthemselvesfromthe abusive situation from home, others join gangs to get protectionagainsttheaggressionsoftherivalgang.Teenagers joinsuchgangs inorder tobeacceptedandvalue, things that theyarerefusedby familyandschool.Violence in the school environment Jigău, Liiceanu and Ţreoteasa

is displayed also by people outside school and many times ittakes place at the school gate . Most of the time gangs Grecu andRădulescu acthere,askingthestudentswhenexitingtheschool


Vol.)))•Nr. /

for their valued goods, and if they don`t give them, the students arethreatenedandevenbeaten.Notafewtimestheprofessorshadtoaskhelp from the police in order to resolve such conflicts. TeenagersBanciu, Rădulescu and Voicu are trying, by these behavioraldisplays suchasbelongingtoagang ,toaffirmtheirindependenceandmoralautonomy.Theseactsdonotbringprejudicetothesocialvalues,butaffectand/break themoralnorm,bringingprejudicesmore to theone that commits theacts than tohis entourage. Suchadeviant forceConnor withamoralcharacter,highlightsthesituationofthoseteenagerswho livewithgreat intensity thespecificdisturbanceof theadolescence years and who, because of an inadequate family climateandofsomeeducationalerrorsproveareducedcapacityofadaptingtothe normative exigencies imposed by the community. As a structure,these groups are formed,mostly, by young people, who have seriousproblems in socializing, which may constitute an increased risk ofdisplayingdeviantbehaviors.Thestreetgroups GrecuandRădulescu appear as a protest reaction to the norms and the values of asociety.Theindividualsintegratedinthesegroupsconfrontthemselveswithafeelingofblockageofpossibilitiesandaccessmeanstothesocialvalues and goods. Because of that, each group, subculture Grecu andRădulescu isdefinedbyaseriesofspecificnormsandvaluesthatsometimecontradictwiththesystemofdominantvalues.Thechildbecoming irresponsible Miftode happens ina true“culture of illiterateness , a culture of inculture , of violence and ofsocial parasitism.The studentmay question the necessity of going toclasses, as long as others, like him are doingwell”without studying.Thiskindofthinkingisfrequentlymetamongstinfluenceablestudents.As a consequence, the personal frustration and self‐victimizationfeelings of the individualswhoare in the post‐dropout phase, lead totheappearanceofdisplayingatrue cultureofilliterateness”.Ţresentingthe typology of illiterateness is necessarywhen there area of scienceanalysis deals with the causes and the effects of the school dropoutpehnomenon.The requirementsof the institutionalized school systemarethemaincausethatmakesthisphenomenongrows.Achildwhonolongerusesthestudytimeforschoolactivitiesforsurewillcommitto


Vol.)))•Nr. /

other activities less useful for study and for his current developmentprocess Miftode .Theaudiovisual Drăganet. al. is competingwith the school,withthedifferencethathisrepresentativesbelievetheyhavetherightto present no matter what, and the responsibility for what is beingwatched is in thehandsof theadultwhocan switch the channel.Themodelspresentedbythemedia“produceamentallaziness”,recommendcomfort, “promote superficiality”. To better understand the formationprocess of responsibility on onehand, and the cultureof illiteratenessMiftode ontheotherhand,wemustpointoutthesocialreality.The transformations in the family Ciupercă area attractednumerous changes in the behavior of children in the sense that themonopoly of family on themhas reduced following themultiplicationandthediversificationofsocialservices, including thedecreaseof theclaims of the individual. Often, the abandonment of education isconnected a lot with the role of the individual to obtain subsistencemeans FerréolandNeculau byperformingsomeunspecializedactivities,forsociallyprivilegedindividuals.Illiterateness Miftode must be understood not only as theincapacityofthepersontoreadandwrite,butalsointhesensethatheis unable to use the training and the education received at school, inorder to adapt to the social and professional requirements. )n fact

illiteratenessisinadirectrelationshipwithsocialfailure,andthisisinadirectrelationwiththe irresponsibilitydegree frequentlydisplayed intheschoolbehaviorofthechild.)n the case of criminal children andgangs Miftode studentssimulate roleswhichare inadequate for their age and status, such as:theguywhomakesmoneyoutofanything”,“theslicker”,“theguywhomakesitonhisown”,etc.andarenotawareofthefactthattheydonotknow how to read andwrite. For them there are also other ways tosucceedinlife.Schoolisnotaplacewherestudentscanshowtheir trendy clothes,butaspacewherethestudentshouldcommitthetimespendsthereforstudy Miftode .Violence Debarbieux canbepreventedinschoolswhenthechildrenarenot inclinedto thenumerous factorsofrisk. It isnecessary toactivatecertainmechanisms tomake thestudent


Vol.)))•Nr. /

responsible, inthe faceofsocialnorms,whichmeans, ina firstphase,toeliminate “the group image” by introducing school uniforms andregimentalrolls Miftode, .EffectsofterrorismintheschoolspaceonthevictimsSpecialtizedliterature Knapp,JongsmaandDimmitt presentsprogrammes with a didactic approach that especially involve bothcounselingthevictimofbullying,andtheaggressors.Bullying Olweus is a form of aggressive behavior that presents a series ofcharacteristics, suchas fearmanifestedbythevictimandtheevil thattheaggressordoestothevictim.Bullying Olweus alwaysimpliesarelationshipofdifferentpowerbetweenaggressorandvictim.Usuallyis a formof aggressivity that isnotprovoked, and themain characte‐risticisrepetition;asingleactofaggressiondoesnotrepresentanactofbullyingbetweenchildren. Olweus .Terroristacts Cusson fromschoolmustbepunished,untole‐rated, having serious consequences on the victims.Measuresmust betaken because the consequences on the victims may be disastrous.Therearephysical,mentalharms,sometimesthedeathofthevictim,bymurder or suicide. The victims of bullying Smith and Sharp display a low self‐esteem, keeping inside a series of psychologicalspecific issues, such as depression, loneliness, low self‐esteem, schoolphobiaandsocialanxiety;theyareusuallypeoplewithoutpopularityintheirpeergroup,theyarepassiveandhaveinefficientresponsestotheattacksofaggressors.Manypersonswerethevictimsofaggressivityinschool Gillham buthavenevertalkedaboutwhathappenedoutoffear,theydidn`tbelievetheycouldchangesomething,ortheyblamedthemselvesforwhathappened.Thesepeopledisplayalowself‐esteemand have depressive tendencies. Although at adult age they live anormal life, these sorts of experiences can produce long term effects.Thereisthepossibilitythatself‐victimizationcreatesnegativeeffectsorthatlowself‐esteemcausesapersontobecomemoreeasilythevictimof aggressive acts. Ţrofessors and parents often are not aware of thefact that thoseaggressions takeplace,becauseneither thevictimsnor


Vol.)))•Nr. /

theotherplayersintheaggressionact Garandeau,CillessenandAnto‐nius communicatewiththem,especiallyinthespacewheretheyspendschoolbreaksandintheplayground.Therearesituationwherefacultiesareaggressed,especiallyverbally,andtheirauthorityisdimi‐nished.The victims Garandeau, Cillessen andAntonius can becomethemselves aggressive persons, adopting an assertive behavior; theybecomeanxiousintherelationshipswiththepeoplearoundthem.Theyare not confident in themselves, they become withdrawn, they don`tinteract anymore in the peer group. There are situations where theychoose to no longer go to school because they fear of meeting theabusersagain.Somepeoplesaytheywerebothvictimsandaggressorsat thesametime.Aggressiveacts Olweus canbecruelandcanhurtboththebodyofthevictimsandtheirsoul.Therolesofthestudentinvolveintheschoolaggressivityare:aggressor,victim,studentsunin‐volved in the aggressivity act neither aggressor, nor victim . Thestudents are aware most of the time of the deviant acts within theschool, they knowmost of the abuses that take place, but they don`tdeclare these, starting from the idea that they cannot change theexistingsituation.Theaggressor Rosenthal alsoneedssupporttochange.Chil‐drenwhoaggresshaveahighself‐esteem;they tendtobemegaloma‐niacs and psychologically defensive. Many times they are part of anentourage and act in an aggressive way, being influenced by thepressureofthegroup.Theywanttoseemtough,avoidingtobeaggres‐sed.Thereareleadersofthegroupofaggressorswhousuallyhavetheinitiativeandthosewho followthemparticipate in theaggressionact.School is the most capable to stop this kind of behaviors, applyingmeasuresmeanttoreduceschoolaggressivitywithinthespaceofstudy.Ţrofessors ignore such situation where students are divided inaggressorsandaggressed,andtheschoolprovestobeinefficientintheprocess of changing the behavior of those students who becomeaggressors,nothavingprogramsforvictimrecoverytoencouragethemtoriseagainstactsofthiskind.Thereisnoschoolwithoutdeviance,butwhatisimportantisthemethod,theprocedurethattheschoolappliesin such cases. Smith and Sharp believe that studentswho are


Vol.)))•Nr. /

worriedorupsetcannolongerfocusonstudy,sometimeschoosingtoskipclasstoavoidbecomingvictimsofaggressivityintheschoolspace.Later, there are presented also the difficulties of relating with theoppositesex,fearofintimacy,notrecognizingtheownvalue,mistrust.Themostsevereconsequencesarethosewhensuicideactsareused.Conclusions)t isnecessary tohavevalid tools to identify the childrenwhopre‐sent risk at very young ages, followed by a reorientation from thesedestructiverouteswithoutignoringtheprobleminthehopethatitwillresolvebyitselfbecauseforsureitwillnotgoaway.Theincidenceshallbehigherintheabsenceofsomeinterventionsandadequatesupport.)tmust be considered that, before developing interventionmore acces‐sible andmore efficientmodels, wemust focus on prevention. Thosewhoapproachviolenceintheschoolenvironment,andalsothesewhotake decisions, must understand the indestructible relationship bet‐weenearlylifeexperiencesandphysical,emotional,socialandcognitivehealth.Thechangesatculturallevelcanbeproducedonlybyprovidingrich experiences at cognitive, emotional, social and physical level.Before society offers these experiences, it is necessary to educate re‐garding the development of the child. The education of the professorand of the parents must be continued by a development of the re‐searches regarding the impact of positive experiences on child`sdevelopment. All these must be used in the same time with imple‐menting and testing some programmes that enrich the life of thestudent and his family, and also early identification programs andproactive intervention. Ţrofessors must be encouraged to fight theweakness thatmakes them say that theyhavenoknowledge of theseproblems,thestudentswithdelinquencyriskmustbecomefitforalifein society, and the school, as a controlled environment, has thepossibility to be build, organized and managed in such a way thatchildren are in a permanent state of safety and that the occasions tocommit violence acts are reduced. )t was proved that the efficient


Vol.)))•Nr. /

school in terms of education is also efficient in terms of violenceprevention.)t isnecessary tohave cohesionbetweeneducational teams,wherethe school principle rallies his partners and eachmember of the staffknowseach student.The school is capableof changing the fateof thestudents,becominganefficientschool effectiveschooling ,wheretheprincipleappliesleadershipbothfortheeducationalstaffoftheschool,andalsoforthestudents,theprofessorsarestrict,maintaintheirsenseofreality,arecloselyfollowingtheprogressofthestudents,encouragethem in theprocessofself‐improvement,keeporderanddiscipline inthe class without using punishments, parent are encouraged by theschool`steamtoparticipateinthepedagogicalprojectandthestudentshavetheopportunitytoberesponsibleinclass.Starting with the harmfulness of the increasingly violent behaviorseenintheschoolenvironmentandwiththeneedto intervenewherethisproblemprovestobemoreandmoredifficulttocontrol,disturbingeven theadequateperformanceof the training‐educationprocess andthe general climate of the school, the objective is to monitor theinterventiononthisphenomenon.Wehaveshowed,thatinmostcases,the causes of violence are a combination between factors concerningfamily,communityandtheeducationalinstitution;theresponsibilitytointervenetodecreasethebehavioralproblemsofthestudentsdoesnotexclusivelybelongtotheschool;theschoolmustbesupportedbothatfinancial‐materiallevel,andathumanandinformationallevel.Responsibility isthe bigregulatorofsocial life ,andalsocausestogive repair works to the victims of the antisocial deeds, deviant orcriminalactions. )n theschool space, responsibilitymeans, inessence,torespecttheschoolrules,andinthesocialspace, itmeans, infact,tobehaveasagoodcitizen.)nordertoavoidschoolorsocialsanctionsfordifferent forms of deviance, the student must be formed within thefamily inaspiritof responsibility,whichmeansbeingaccountable forthecommittedactsandtheirconsequences.)nordertoimpose schooldiscipline and to have respect for the law it is necessary that anycrime to engage a sanctionproportionalwith the seriousness of theact.Theconcerningdynamicsoftheviolentbehavioramongstudentsisexplained,hypotheticallyspeaking,by ignoringthesanctionsprovided


Vol.)))•Nr. /

for the committed deeds breaking certain provisions of the schoolregulation, breaking behavior norms in community, etc. The respon‐sible behavior of students and the reduction of the deflected, violentbehaviors of the students, both in the school space, and in the socialspace, generally depend, in essence, on the improvement of schoolduties.Responsiblebehaviorsaretaughtthrough familysocialization ,butmost of all through school education and, also through a generalsocietaleducation .References

1. BanciuD.,RădulescuS.andVoicuM. Adolescenţiişifamilia,EdituraŞtiin ificăşiEnciclopedică,Bucureşti.2. BryantC.D.D. TheRoutledgeHandbookofDeviantBehavior,Routledge.3. Ciupercă C. Cuplul modern între emancipare şi disoluţie,Tipoalex,Alexandria.4. ClinardM.B. andMeier, R. SociologyofDeviantBehavior,Wadsworth,CengageLearning.5. ConnorD.F. AggressionandAntisocialBehaviorinChildren

andAdolescents,TheGuilfordŢress.6. Coteanu).,SecheL.andSecheM. Eds. Dicţionarexplicativ

allimbiiromâne(DEX),EdituraUniversEnciclopedic,Bucureşti.7. CussonM. Prevenireadelincvenţei, EdituraGramar,Bucu‐reşti.8. Debarbieux,E. Schoolviolenceandglobalisation.Jurnalof

educationaladministration.Violenceinschools,vol ,no ,pp. ‐ .9. Drăgan ). et. al. Reprezentareaviolenței televizuale șipro‐

tecțiacopilului,EdituraVanemonde,București.10. Elliot Ţ.G. SchoolMobbingandEmotionalAbuse: See It–

StopIt‐PreventIt(withdignityandrespect),Taylor&Francis.11. Finley L. Encyclopedia of juvenile violence. GreenwoodŢress,Westport,Connecticut.London.12. FerréolG.andNeculauA. Eds. Aspectepsihosocialeale

sărăciei,EdituraŢolirom,)aşi.


Vol.)))•Nr. /

13. FerréolG.andNeculauA. Eds. Violenţa.Aspectepsihoso‐ciale,EdituraŢolirom,)aşi.14. Garandeau C., Cillessen F. and Antonius (.N. From )n‐direct Aggression to )nvisible Aggression: A Conceptual View on Bul‐lyingandŢeerGroupManipulation.AggressionandViolentBehavior, ,pp. ‐ .15. Gentile D.A. Media Violence and Children A Complete

GuideforParentsandProfessionals,GreenwoodŢublishingGroup;16. Gillham B. Problem Behaviour in the Secondary School,ŢrintedandboundinGreatBritainbyBiddlesLtd,GuildfordandKing sLynn.17. GrecuF.andRădulescuS.M. Delincvenţajuvenilăînsocie‐

tatea contemporană. Studiu comparativ între StateleUnite şiRomânia,EdituraLuminaLex,Bucureşti.18. JigăuM.,LiiceanuA.andŢreoteasaL. Violenţa în şcoală,EdituraAlphaMDN,Bucureşti.19. Knapp S.E., Jongsma A.E.Jr. and Dimmitt C. The School

Counselling and School SocialWork. Treatment Planner, published byJohnWiley&Sons)nc.,(oboken,NewJersey.20. LeeC. PreventingBullyinginSchools,AGuideforTeachers

andOtherProffesionals,ŢaulChapmanŢublishing,London.21. Miftode V. Tratat de Asistenţă Socială, Editura Lumen,)aşi.22. MunteanA.andMunteanA. Violenţă, traumă,rezilienţă,EdituraŢolirom,)aşi.23. NakayaA.C. MediaViolence,ReferenceŢress)nc..24. OlweusD. AggressionintheSchools:BulliesandWhipping

Boys,(emisphereŢublishingCorporation.25. OlweusD. Bullying inSchools:WhatWeKnowandWhat

weCanDo,BlackwellŢublishingLtd.,OxfordU.K.&CambridgeU.S.A.26. Olweus,D. ŢeerAbuseorBullyingatSchool:BasicFactsandaSchool‐Based)nterventiononŢrogram.JournalProspects,Vol. ,No. ,March,SubjectCollection:(umanities,SocialScienceandLaw.27. O MooreM.andMintonS. DealingwithBullying inScho‐

ols,ŢaulChapmanŢublishing,London.28. ŢerseE.M. MediaEffectsandSociety,Taylor&Francis.


Vol.)))•Nr. /

29. Rivers).,DuncanN.andBesagV.E. Bullying,AHandbookforEducatorsandParents,ŢRAEGER,Wesport,Connecticut.30. Rosenthal (. Encyclopedia of Counseling, Routledge,Taylor&FrancisGroup,NewYork.31. Salome J. Curajuldea fi tu însuţi, EdituraCurteaVeche,Bucureşti.32. Shapiro S. and Skinulis K. Cum să devenim părinţimai

buni,Editura(umanitas,Bucureşti.33. Smith, Ţ.K. Violence in Schools: The Respons in Europe,publishedbyRoutledgeŢalmer,NewYork.34. Smith Ţ.K. and Sharp S. School Bullying, Insights and

Perspective,Taylor&Francise‐Library.35. SmithŢ.K.,ŢeplerD.andRigbyK. BullinginSchools:how

successfulcaninterventionbe?CambridgeUniversityŢress,NewYork.36. Stoica–ConstantinA. Conflictul interpersonal.Prevenire,

rezolvareşidiminuareaefectelor,EdituraŢolirom,Bucureşti.37. ŞoituL.and(ăvârneanuC. Eds. Agresivitateaînşcoală,)nstitutulEuropean,)aşi.38. SwearerS.M.,EspelageD.L.andNapolitanoS.A. Bullying

preventionandintervention,TheGuilfordŢress,NewYork.***http://viatafaraviolenta.wordpress.com/,accesedinJune, .

Economiasocială.Perspectiveempirice

Socialeconomy.

Empiricalperspectives

Vol.)))•Nr. /

CADRULINSTITUȚIONALCUIMPACTASUPRAECONOMIEISOCIALE

SimonaMariaStănescu[ ]RezumatArticolul trece în revistă instituțiile internaționale și naționale cu impact asupradomeniului economiei sociale. Întrebarea de cercetare care a stat la baza acestuidemersștiințificeste:ceinstituțiiauresponsabilitățiînactivitățilespecificeprivindînființarea,funcționalizareași,nuînultimulrândsprijinireaactivitățiientitățilordeeconomiesocială.Dinpunctdevederemetodologic,cercetarea[ ]sebazeazăpeana‐lizadocumentelor socialepublice,metodecalitative și cantitative.Ţrincipala limi‐taremetodologicăaunuiastfeldedemersesteacelacănusurprindegraduldeasu‐marealresponsabilitățilorșieficiențaactivitățilordesfășuratedecătre instituțiileidentificate. Acest subiect poate reprezenta fără îndoială un subiect de cercetarepentruviitor.

Cuvintecheie:economiasocială,construcțieinstituțională,administrațiepublică

I.CadrulinstituționalinternaționalŢrima parte a analizei instituționale trece în revistă principaleleinstituțiidelanivelmondialșieuropean.Ţentrufiecaredintreelesuntevidențiatemodalitățile specifice prin care se produce un efect directsauindirectasupradomeniuluiES.Ţrincipalulobiectivalacesteianali‐zeinternaționaleestedeaevidențiaamploareapecarefenomenuluioareîn întreaga lumeșiatențiacare iseacordăînspecial înultimape‐ [ ]CercetătorștiințificDr.)nstitutuldeCercetareaCalită iiVie ii,AcademiaRomâ‐nă,Bucureşti,e‐mail:[email protected].[ ] Cercetare realizată încadrulproiectuluiModelulEconomieiSociale înRomânia,proiect cofinanțat prin Fondul Social European în perioada ‐ . Ţroiectul esteimplementat de către Asociația Alternative Sociale în calitate de beneficiar, în parte‐neriatcuAcademiadeStudiiEconomice,București;Universitatea„Al.).Cuza din)așișiŢrogramulNațiunilorUnitepentruDezvoltareRomâniawww.profitpentruoameni.ro.


Vol.)))•Nr. /

rioadă marcată de crize economie și sociale. Un obiectiv secundar alanalizei instituțiilor internaționale îl reprezintă poziționarea proble‐maticiiESîntr‐unspectrumailargdecâtțaranoastră.I.1.Instituțiimondiale

I.1.1.OrganizațiaNațiunilorUniteOrganizațiaNațiunilorUnite ONU ,ceamai importantăorganizațieinternațională reprezintă un actor instituțional a cărui activitate areimpactatâtasupradomeniuluieconomieisociale ES înansamblucâtși asupra oamenilor care sunt activi în acest domeniu.Deși economiasocială nu reprezintă explicit unul dintre obiectivele pe care ONU leurmăreșteexplicit,activitățileșiprogrameledesfășurate lanivelmon‐dial contribuieatât laatingereadeziderateloreconomicecât și socialeasumateșideES.AnalizămîncontinuaredimensiunileprincareONUareimpactasu‐praESdin lumeși implicit înRomânia:construcția instituțională,con‐vențiialestatelormembreșicampaniideinformarecuprivirelarecu‐noașterearoluluientitățilordeeconomiesocială.ConstrucțieinstituționalăŢrima dimensiune pe care o analizăm reprezintă construcția insti‐tuțională.Dintrecele agențiispecializate[ ]și programe,fondurişialteorganisme[ ],BancaMondialășiŢrogramulNațiunilorUnitepentru

[ ] Organizația )nterna ională a Aviației Civile )CAO ; Fondul )nternational pentruDezvoltareaAgriculturii )FAD ;Biroul )nternational alMuncii )LO ; FondulMonetar)nternational FM) ;Organizația)nternaționalăMaritimă )MO ;Uniunea)nterna ionalăpentruTelecomunica ii )TU ;OrganizațiapentruAgriculturăşiAlimenta ie FAO ;Or‐ganiza iaNațiunilorUnitepentruEducație,ȘtiințăşiCultură UNESCO ;Organiza iaNa‐țiunilor Unite pentru Dezvoltare )ndustrială UN)DO ; Uniunea Universală a ŢoşteiUŢU ;Organiza iaMondialăaSănătă ii W(O ;OrganizațiaMondialăpentruŢroprieta‐te)ntelectuală W)ŢO ;OrganizațiaMondialăaMeteorologiei WMO ;OrganizațiaMon‐dialăaTurismului WTO ;BancaMondială WB .http://www.onuinfo.ro/despre_onu/‐onu_in_cifre/.[ ]ConferințaNațiunilorUnitepentruComer şiDezvoltare UNCTAD ;ŢrogramulNațiunilor Unite pentru Controlul Drogurilor UNDCŢ ; Ţrogramul Națiunilor UnitepentruDezvoltare UNDŢ ;FondulNațiunilorUnitepentruŢopulație UNFŢA ;Ţro‐


Vol.)))•Nr. /

Dezvoltaresusținșipromoveazădezvoltareaactivitățiloreconomicecuscopsocial.BancaMondialăreprezintă„unadintreprincipalelesursedeasisten ăîndomeniuldezvoltăriipentruțărilelumii [ ].Înmultețărialeglobului,BancaMondialăîncolaborarecureprezen‐tanții administrației publice centrale a susținut dezvoltarea echiva‐lentului din România a Fondului Român pentru Dezvoltarea. )mple‐mentarea liniilor de granturi specifice programelor „activități genera‐toaredevenit acontribuit lautilizareaeficientăaresurselor localeșidezvoltarea comunitară cu impact direct asupra coagulării pârghiilorspecifice solidarității sociale. Aceasta din urmă reprezintă una dintrecondițiilecheiealepromovăriiESiarînRomânianiveleîncăinsuficientdezvoltate Stănescuetal, : .Cureferirelațaranoastră,comu‐nitățile în careau fost implementateproiectealeFRDSaucâștigatex‐periența lucrului împreună pentru o cauză comună construcția unuidrum,canalizare,diversealtelucrărideinfrastructurăş.a.m.d. .Oastfelde realizare reprezintă una dintre condițiile cheie favorabile creăriicontextului favorabil pentru promovarea și susținerea inițiativelorantreprenoriale la nivel local. Constituirea și dezvoltarea grupului deinițiativă la nivel local precum și identificarea și relaționare pe toatădurata proiectului cu actorii instituționali de la nivel local reprezintăcondițiicomunedereușităpentruinițiativeledeES.Cureferirelaproiecteledemicăinfrastructurăruralăsideactivitățigeneratoaredevenit,printrealteefectebeneficeasupracomunitățilorbeneficiare menționăm: „evoluții pozitive în ceea ce privește solida‐ritatea socială, relațiile sociale, încredereapopulației îndiverșii actorilocali primar, consilieri locali, profesori, doctori si asistente, oameniide aceeașinaționalitate, poliție, patronidemagazine ,disponibilitateala nivel declarativ a beneficiarilor de a se implica în proiecte comu‐nitare,nivelullordeimplicareînguvernarealocală,incluziuneasocialăaunorcategoriidefavorizate MetroMediaTransilvania, ,p. . gramul Națiunilor Unite pentru Mediu UNEŢ ; Ţrogramul Națiunilor Unite pentruAșezări Umane UN‐(AB)TAT ; Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați UN(CR ;FondulNațiunilorUnitepentruCopii UN)CEF ;AgențiaNațiunilorUnitepentruAju‐torarea Refugiaților Ţalestinieni şi Orientul Apropiat UNRWA ; ŢrogramulMondialpentruAlimentație WFŢ .http://www.onuinfo.ro/despre_onu/onu_in_cifre/.[ ]http://www.mae.ro/node/ .


Vol.)))•Nr. /

Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare implementeazăprogramele în „patrumari domenii: reducerea sărăciei și îndeplinireaObiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, guvernarea democratică,prevenireacrizelorșireconstrucție,mediușidezvoltaredurabilă [ ].ObiectiveledeDezvoltarealeMileniuluisunt:.reducereasărăcieisevere,.accesuluniversallaciclulprimadeînvățământ,.promovareaegalitățiidesexeșiafirmareafemeilor,.reducereamortalitățiilacopii,.îmbunătățireasănătățiimaterne,.combaterea(V/S)DAșiatuberculozei,.asigurareadurabilitățiimediului,.creareaunuiparteneriatglobalpentrudezvoltare.[ ]ŢentrumaimultedetaliiprivindObiectiveledeDezvoltareaMileniu‐lui, vă rugăm consultați Anexa Obiectivele de Dezvoltare ale Mile‐niului.Ţublicațiile internaționale editate de ŢNUD reflectă interesul con‐stantpentrudomeniuleconomieisocialeșiaentitățilorspecifice func‐ționăriiacesteia.Raportuldecercetare„Socialenterprise:anewmodelforpovertyre‐ductionandemploymentgeneration–anexaminationoftheconceptandpractice inEuropeandtheCommonwealthofIndependentStates”afostpublicat în deŢNUD în colaborare cuunadintrecelemaiactivecolectivedecercetareaES:EuropeanNetworkResearch EMES .Ţubli‐cațiareprezintăunadereferințăpentrutoțiceiinteresațideaparițiașievoluțiaîntreprinderilorsocialecaentitățiactivealeES.Carteaincludecomparații internaționale între formele specifice întreprinderilorsociale în țările dinEuropaCentrală și deEst și celedinComunitateaStatelor)ndependente.Raportul de cercetare „A framework for action: social enterprise &impact investing” a fost publicat deUnitedNationsGlobal Compact încolaborare cuRockefeller Foundation în . Exemplele concrete deîntreprinderi socialede succesdepe totmapamondul reprezintăade‐ [ ]http://www.mae.ro/node/ .[ ]http://www.onuinfo.ro/odm/.


Vol.)))•Nr. /

vărate surse de inspirație pentru toți cei preocupați de schimbareeconomicăcuvalențesociale.Oprezentaredetaliatăainițiativeloreconomicesemnalămînrapor‐tul „Empowering Lives, Building Resilience – development Stories fromEuropeandCentralAsia”publicatdeŢNUDîn .VolumulincludeșidouăpoveștidesuccesdinMoldovașiRomânia )ncubatoruldeafaceridinBrașov .Nu în ultimul rând, raportul de cercetare „Profit pentru oameni –raportdedeschidere încadrulproiectuluiModelulEconomieiSociale înRomânia” a propus o delimitare conceptuală a domeniului ES.Definiția propusă reprezintă un element de originalitate față de alterapoarte de cercetare elaborate în ultima perioadă în România. Con‐fruntândriscurilepecareleimplicăpropunereauneidefini iipentruundomeniuasupracăruianuexistăodefinițieunanimacceptată,raportulpropune și o analiză fiecare dintre entitățile ES din perspectiva prin‐cipiilorgeneralerecunoscuteinternaționalcafiindspecificeES.Acestareprezintădeasemeneaunelementdeoriginalitateprintrepublicațiiledeprofildințaranoastră.„Economiasocialăestetipuldeeconomiecareîmbinăînmodeficientresponsabilitateaindividualăcuceacolectivăînvedereaproduceriidebunuriși/sau furnizăriideservicii, careurmăreștedezvoltareaecono‐micășisocialăauneicomunitățișialcăreiscopprincipalestebeneficiulsocial.Earelabazăoini iativăprivată,voluntarășisolidară,cuungradridicatdeautonomieșiresponsabilitatepresupuneunrisceconomicșiodistribuțielimitatăaprofitului Stănescuetal, ,p. .CaorecunoaștereacontribuțieiladezvoltareadomeniuluiESînRo‐mânia,menționămpreluareadefinițieimaisusmenționateînproiectulde lege a ES lansat în dezbatere publică de către Ministerul Muncii,FamilieișiŢrotecțieiSociale[ ]înseptembrie .)ndiferentdeformaîncarevafipreluatășiprelucratăaceastădefiniție învariantafinalăalegii, considerăm că luarea ei în considerare în elaborareaunui docu‐ment de importanță strategică la nivel național precum proiectul de [ ] Utilizăm această denumire aMinisteruluiMuncii datorită celei folosite lamo‐mentul lansării îndezbaterepublicăa legii.De la ianuariedenumireaMinisteruluiMunciis‐amodificatînMinisterulMuncii,Familiei,ŢrotecțieiSocialeșiaŢersoanelorVârstnice.www.mmuncii.ro


Vol.)))•Nr. /

legeprivindESreprezintăoformăderecunoaștereacalitățiidefinițieipropuseșia capacității eidea surprindeesențaacestuidomeniu încănerecunoscut în toate statele lumii și chiarușor controversatdatoritămixuluisocialșieconomic.ConvențiialestatelormembreONUConvențiilelacareauaderatstatelemembrereprezintăasumarealanivel național a unor angajamente internaționale de protejare a valo‐rilorcomuneprivinddemnitateașirespectareaființeiumane.Transpu‐nerea lorde la idee lamăsuriclaredereglementarestrăbateundrumprestabilit reflectat și în procedurile ONU. Odată discutate în formaDeclarațiilor și a Convențiilor, prevederile sunt implementate la nivelnaționalodatăcuratificareadecătrefiecarestatmembru.Dinpunctdevederealființeiumane,celmaireprezentativdocumentadoptatdecătreONUesteDeclarațiaUniversalăaDrepturilorOmu‐

lui decembrie .Aceastădeclarațieamarcatdeschidereauneinoieredinpunctdevederealgrijiifațădesemeni.O a doua pârghie de relaționare cu ES o reprezintă protecția gru‐purilor vulnerabile. Înainte de a enumera declarațiile și convențiilerelevate din acest punct de vedere, menționăm faptul că ne asumămrealitatea conformcăreiaES reprezintămaimultdecât inserțiaprofe‐sionalăagrupurilorvulnerabile.EsteadevăratcăproblematicaacestoracontinuăsătrezeascăcelmaimareinteresînstudiulESdarreducereaîntreguluidomeniu laastapresupuneo înțelegereșianaliză limitatăadomeniuluicomplexșiinovatorpecareîlreprezintăES.Deșinuexistăodefinițieunanimacceptatăagrupurilorvulnerabile,amselectatdintreDeclarațiileșiConvențiileONUpeaceleacareserefe‐rălaprotecțiaunorgrupuriexpuseunuirisccrescutdeexcluziuneso‐cială: copii, femeile șipersoanelecudizabilități.Acestegrupurivulne‐rabile sunt relevante și pentru problematica specifică inserției grupu‐rilorvulnerabilepepiațamunciișievaluareapotențialuluipecareESîlareînacestsens.ConvențiileșideclarațiileONUrelevantedinpunctdevederealcelortreigrupuridefavorizateenumeratemaisussunt:–ConvențiaasupraDrepturilorŢoliticealeFemeilor decembrie;


Vol.)))•Nr. /

–DeclarațiaDrepturilorCopilului noiembrie ;– Declarația de Eliminare a Discriminării împotriva Femeilor noiembrie ;–DeclarațiaDrepturilorpentruŢersoanelecuRetardMental de‐cembrie ;–DeclarațiaDrepturilorpentruŢersoanelecuDizabilități decem‐brie ;– Convenția asupra Eliminării Tuturor formelor de Discriminare aFemeilor decembrie ;–ConvențiaasupraDrepturilorCopilului noiembrie ;–ŢroclamațiaprivindÎmbătrânirea octombrie ;–DeclarațiadeEliminareaViolențeiîmpotrivaFemeilor decem‐brie ;– Convenția asupra Eliminării Tuturor formelor de Discriminare aFemeilor–protocolopțional octombrie ;– Convenția asupra Drepturilor Copilului: protocol opțional asupravânzăriicopilului,prostituțieicopiluluișipornografieicopilului mai;– Convenția asupra Drepturilor Copilului: protocol opțional asupraimplicăriicopiluluiînconflictelearmate mai ;– Convenția asupra Drepturilor Ţersoanelor cu Dizabilități decembrie .[ ]Este remarcabil efortul susținut pentru materializarea unui aspectsesizat și adoptat printr‐o Declarație ONU în textul unei Convenții. Încazul problematicii copilului, timpul scurs între declarația specificășiconvențieafostde deani.Similar,încazulpersoanelorcudizabilități,afostnevoiedeoperioadăde deanipentrucristalizareauneiabordăricomunedinparteastatelormembreONU. [ ]http://www.un.org/documents/instruments/docs_en.asp?year= .


Vol.)))•Nr. /

Tabel1.Tabelcronologicreprezentândadoptareaunordeclarațiișiconvențiicuprivirelacopii,femei,

persoanecudizabilitățișipersoanevârstnice

Nr. Problematică Declarație[1] Convenție[2] Numărani. Copil , protocolopțional . Femeie– drepturipolitice . Femeile–discriminarea , protocolopțional . Femeile– violența . Ţersoanăcudizabilități . Ţersoanăvârstnică Analizând datele de mai sus, constatăm un interes crescut pentrurezolvarea problemelor confruntate de femei, în special drepturilepolitice,discriminareașiviolența.Ceamairecentădeclarațiesereferă lapersoanelevârstnice .Ceamairecentăconvențiesereferălapersoanelecudizabilități .Neîntrebămcuinterescareintreceledouăgrupurivulnerabilevaprimio convenție în celmai scurt timp femeile pentru încetarea diverselorforme de violență care se manifestă în acest sens sau persoanele învârstă.Campaniideinformarecuprivirelarecunoașterearoluluientitățilordeeconomiesocială.Nu în ultimul rând, ONU a recunoscut rolul pe care societățilecooperative,unadintrecelemaireprezentativeentitățideESîljoacălanivelmondial.Din acest punct de vedere, anul a fost declarat de cătreONUdreptAnul )nternațional alCooperativelor. SecretarulGeneral alONU,Ban Ki‐moon declara „cooperativele sunt o amintire pentru comuni‐

[ ]Titlurilecompletealedeclarațiilorsuntdisponibileînenumerareademaisus.[ ]Titlurilecompletealedeclarațiilorsuntdisponibileînenumerareademaisus.


Vol.)))•Nr. /

tatea internațională că este posibil să se urmărească atât viabilitateaeconomicăcâtșiresponsabilitateasocială [ ].Numeroase organizații internaționale și naționale au organizat peparcursul anului o serie de evenimente dedicate societăților co‐operative. Abordarea logo‐ului propus de ONU în cadrul acestor eve‐nimentereprezintăorecunoaștereunanimăaroluluipecareacesteaîljoacălanivelmondial.SubliniemtotodatăcădintreentitățiledeES,so‐cietățilecooperativesuntsingurelecaresebucurădeunstatutaprobatlaniveleuropean.Totodatămenționăm aici interesul constant dedicat studierii între‐prinderilorsocialedinperspectivăinternaționalăcomparată.Disemina‐rea exemplelor de bune practici reprezintă una dintre cele mai rele‐vante modalități de informare în vederea sprijinirii unor demersuriantreprenorialesimilareținândcontdespecificulnațional.I.1.2.NonprofitEnterpriseandSelf‐SustainabilityTeamNESsTesteunadintre ini iativelede acompaniere adezvoltării en‐tită ilordeESînRomâniafiindimplementatădeoîntreprinderesocialăNESsTConsulting.Atreiaedi ieaCompeti ieiÎntreprinderilorSocialeafost lansată în . Cunoscută drept NESsT în mediul ES de pretu‐tindeni,reprezintăunuldintreprincipaliipromotoriaiîntreprinderilorsociale.Organizație internațională non‐profit, NESsT este activă pe douăcontinente AmericaLatinășiEuropa înzece țăridar impactulglobalseresimteînaproape dețăridepemapamond.Ţrimulbirouafostdeschisîn înBudapestașideserveștecincițări:Croația,RepublicaCehă,RomâniaSlovaciașiUngaria.Birouldeschis în înSantiago,ChileesteactivînArgentina,Brazilia,Chile,EcuadorșiŢeru[ ].Ţrintre cele mai recente inițiative menționăm organizarea primeiediții aZilei întreprinderilor sociale noiembrie ,București . Încadrulevenimentuluiauavut locprelegerialeunor invitațidin țarășidin străinătate, au fost diseminate exemple de bunăpractică ale unor

[ ]http://social.un.org/coopsyear/.[ ]http://www.nesst.org/.


Vol.)))•Nr. /

întreprinderisocialesusținutedeNESsTpestetotînlume.Ceiprezențiauavutocazia săachiziționezeprodusele întreprinderilor socialepre‐zenteîncadrulunuiTârgalÎntreprinderilorSocialeorganizatînparalelcu sesiunile conferinței. Întreprinderile sociale care au expusproduseaureprezentatatâtcâștigătoriaiedițiiloranterioarealeCompetițieiÎn‐treprinderilor Sociale, cât și alte cazuridebunăpractică interesate săparticipe laeveniment.CâștigătoriiedițieiNESsTdin premiați încadrul conferinței din sunt: Agapis Zalău , Village Life Bucu‐reşti ,Mai Bine )aşi , Ruhama Oradea , Gaspar, Baltasar &MelchiorŢiscu,)lfov șiÎmpreunăpentruEi BaiaMare [ ].EstesalutabilăsustenabilitateaoferităîntreprinderilorsocialeactivedinRomâniaprinmecanismefinanciarecomplementare.Dintreceișasecâștigători,doi inițiativaSănătatedulcegestionardeFundațiaAgapis,Zalău și Atelierul de împletit coșuri de nuiele gestionat de FundațiaRuhama din Oradea reprezintă inițiative antreprenoriale înființateprin sprijinul FSE. Cele două întreprinderi sociale au beneficiat de ungrant învaloaredeaproximativ . deeuroreprezentândpremiulcâștigat încadrulCompetițienaționale„Beneficiieconomicedininves‐tițiisociale [ ].Extrem de relevant din punct de vedere al scopului asumat prinprezentul document analiza cadrului instituțional este faptul că celedouăinițiativedeESprezentatemaisussuntimplementatecusprijinulindispensabil și nemijlocit al reprezentanților administrației publicelocale.Astfel,prelucrarea fructeloruscatedinproiectulFundațieiAga‐pisesteputernicsusținutăcuspațiușiconsultanțădecătreprimăriadinValeaBarcăului.Înmodsimilar,fabricadecoșuribazatăpenuieleafostposibilădatorităfaptuluicăprimăriadincomunaAvram)ancu,județulBihor apus ladispozițiaFundațieiRuhamaun spațiuunde să își des‐ [ ] http://www.nesst.org/blog/ / / /a‐avut‐loc‐prima‐editie‐a‐zilei‐intre‐prinderilor‐sociale/.[ ]Încadrulproiectuluico‐finanțatprinFSE„Economiasocială–modelinovatordepromovare a incluziunii active a grupurilor vulnerabile implementat prin co‐finan‐țate FSE. Ţroiectul a fost implementat în perioada ‐ de către MinisterulMuncii,FamilieișiŢrotecțieiSocialeîncalitatedebeneficiarîncolaborarecuBernardBrunhes International,EuropeanNetwork of SocialEnterprises, Direcția Generală deAsistențăSocialășiŢrotecțiaCopiluluisector ,București, )ntegraRomânia,DirecțiadeAsistențăComunitarădinTimișoarașiŢrimăriaMunicipiuluiŢiatraNeamț.


Vol.)))•Nr. /

fășoare în mod oportun activitatea economică de împletire. Membriicomunității roma a contribuit activ atât la amenajarea spațiului fosteișcolidezafectatecâtșilatransformareaîntr‐unlocdemuncăoptim.În ambele cazuri, parteneriatul public‐privat dintre o instituție destatdelanivellocalșiunactoreconomicprivatdetipuluneiîntreprin‐derisocialeaconduslaoutilizareoportunăaresurselorumaneșieco‐nomicelocale.Efectelenuauîntârziatsăapară.Ţelângărecunoaștereameritelorprincâștigareacelordouăcompetițiilorșiinvitareadeparti‐cipareladiverseevenimenteșitârguri,veniturileobținutedemembriiîntreprinderilorsocialecontribuielaîmbunătățireacalitățiiviețiiaces‐tora[ ].TotcuocaziaZilei întreprinderilorsociale, reprezentanțiiNESsTausupus atenției tuturor celor prezenți rezultatele preliminare ale unorcercetări privind economia socială în lume și situația întreprinderilorsociale.Rezultatelefinaleurmeazăsăfiepuseladispozițietuturorcelorinteresațiprinintermediuluneicărțicesevapublicalaoediturăpres‐tigioasădinstrăinătate.Lansarevolumuluiesteprevăzutăsăaibălocpeparcursulanului .CeamainouăinițiativăaNESsTestesusținereainițiativeiderespon‐sabilitatesocialăcorporativăaŢetrom„ȚaraluiAndrei .Sumatotalăafinanțărilor disponibile pentru această competiție a întreprinderilorsocialeestede . deeuro.[ ]I.2.InstituțiieuropeneLanivel european,printreprincipalii actori instituționali cu impactasupra domeniului ESmenționămComisia Europeană, Comitetul Eco‐nomic și Social European, Ţarlamentul European și Consiliul Europei.AcestoraseadaugăoseriederețeleactiveîndomeniulES.

[ ]Celedouăexempledeîntreprinderisocialeurmeazăsăfiepromovateșiprinpu‐blicare înpublicațiileModelede întreprinderi socialepentruromi, respectivModelede întreprinderi sociale pentru beneficiari de venit minim garantat. Cele două pu‐blicațiisunteditatedeŢNUDîncadrulproiectuluico‐finanțatprinFSE„Modeluleco‐nomieisocialeînRomânia ‐ .[ ]www.profitpentruoameni.ro


Vol.)))•Nr. /

I.2.1.ComisiaEuropeanăComisiaEuropeanăajucatşicontinuăsăjoaceunrolextremdeactivpentruESdinpunctdevederealstructuriisaleinstituționale.Ţractic,afostinstituțiacareagăzduiunDirectoratGeneraldedicatproblematicispecificeES.„ÎncontextulvalorizăriisocialeaESlafinalulanilor şicaurmarearapoartelordespreESînaintateComisieiEuropenedecătreŢarlamentulEuropean şiCESE, în a fost înfiin atDepartamentulpentru economie socială în cadrul Direc iei Generale DG XX))) a CE.... Departamentulcoordonaac iunileeuropenecuimpactasupraESşicontribuia la: întărirea sectorului cooperativelor, societă ilormutuale,asocia iilorşi funda iilor; crearea legisla ieieuropenepentrucoopera‐tive, societă i mutuale, asocia ii şi funda ii; studierea sectorului ES şiabordareaproblemelorspecifice;analizacoeren eipoliticilorUEcuim‐pact direct asupraES;men inerea contactului cu federa iile existente;sensibilizarea şi atragerea actorilor neorganiza i şi subreprezenta i aiES;sensibilizareafactorilordedeciziefa ădeformeledeESşireprezen‐tareaComisieipeacestsubiectînfa aaltorinstitu iieuropene.Departa‐mentulafostdesfiin atîn ,iarresponsabilită ileaufosttransferatecătre DG Întreprinderi şi )ndustrie şi DG Ocuparea For ei de Muncă,AfaceriSocialeşiEgalitatedeŞanse.Responsabilită ilepentru formelespecificeESaufostîmpăr iteîntreceledouăstructuri[ ],ceeaceacon‐dus la o abordare divizată şi neunitară a sectorului de ES MMFŢS,: .Ţede altăparte,ComisiaEuropeană continuă să joaceun rol activ înpromovarea ES la nivel european prin finanțările FSE care includ ESprintrepriorități.Înțaranoastră,nereferimlaproiecteleco‐finanțateprinFSEAxaprioritară Ţromovarea )ncluziunii Sociale, domeniulmajordeintervenție . .dezvoltareaeconomieisociale.Activitățiledesfășurateprinacesteproiecteaucontribuitlainformareapopulației,ainstituțiilorcheiedarșiatuturorcelorinteresațiasuprabeneficiilorES,aupermisparticipa‐ [ ]ÎnDGÎntreprinderişi)ndustrieafostînfiin atdepartamentulB ÎntreprinderiMiciMeşteşugăreşti,CooperativeşiSocietăţiMutualepentruaseocupaînspecialdeaspectelede întreprindere ale cooperativelor, societă ilor mutuale, asocia iilor şi funda iilor întimpceDGAfaceriSocialeapreluatresponsabilitateapentruasocia iişifunda ii.


Vol.)))•Nr. /

realasesiunideinformareșiformarededicateESșiaupermissusținereafinanciarăainițieriiunordemersuriantreprenoriale.I.2.2.ComitetulEconomicşiSocialEuropeanComitetul Economic și Social European CESE este un „organismconsultativcuroldefacilitatorşipromotoraldialoguluicivic,CESEesteunuldintreceimaiactiviprotagoniştişisus inătoriaidemocra ieipar‐ticipative MMFŢS ,pp. ‐ .DeșiES reprezintă o temăde interespentruCESE, constatămcom‐pletaabsențăaabordăriiacestuiadelanivelulConsiliuluiEconomicșiSocialnațional.Deșiacestlucruafostformulatcarecomandareîncădin,nuaufostîntreprinsedemersuriînacestscop.I.2.3.ParlamentulEuropeanUnul dintre principali actori instituționali căruia îi datorăm relan‐sarearecentăadomeniuluiESșiainteresuluiinternaționalfațădeacestdomeniuesteŢarlamentulEuropean.Unfactorcheieîlreprezintăinte‐grupul pentru ES. Acesta este „un organism demonitorizare şi infor‐mare asupra ES care promovează ideea construirii unei Europe com‐petitiveşibazatepesolidaritate. ... Activitatea intrată într‐uncondeumbră s‐a îmbunătă it începând cu , când s‐a solicitat Ţarlamen‐tuluiEuropeanunraportasupraES.Cerereaa fostacceptată în MMFŢS, ,p. .ŢrezentareapublicăaRaportuluirealizatde)ntegrupuldeESînfațaŢarlamentuluiEuropeanareprezentatmomentulunuinouavântpen‐truESlaniveleuropeanșiaasiguratvizibilitateadomeniuluișiaenti‐tățiloractive.Cunoscutdrept„RaportulToia dupănumeleeuroparla‐mentareiitalienceŢatrizieiToiacareasusținutprezentarearaportului ,documentulafostaprobatșiacontribuitlacreștereavizibilitățiiES.I.2.4.ConsiliulEuropeiŢreocupările Consiliului Europei în domeniul ES s‐au concretizat înacțiunileîntreprinsedeDiviziadedezvoltareșicercetarepentrucoeziu‐


Vol.)))•Nr. /

nesocială.AcesteaaupromovatESdinperspectivafactoruluicoagulatorpe care îl joacă în promovarea coeziunii sociale, cetățeniei active și aresponsabilitățiisociale.UnadintrecelemaiimportanterealizăriconstăînînființareaŢlatformeiEuropenede)nițiativeEticeșiSolidare)R)S.ÎnRomânia,ConsiliulEuropeiasprijinit implementareacusuccesaproiectuluivizândresponsabilizarea tuturoractorilorrelevanțipentruasigurarea proprietari bunăstări. Ţroiectul „teritoriu responsabil s‐abucuratdesucces înTimișoara inițiativaa fostsprijinitădeAsociațiaCries în parteneriat cu ŢrimăriaMunicipiului Timișoara și ŢrefecturaTimiș.I.2.5.Rețele europenedepromovare a economiei so‐

cialeFără îndoială, ceamai activă rețea de ES de la nivel european esteSocial Economy Europe. Este incontestabil rolul pe care l‐a jucat înlansarea )ntergrupului pe ES activ pe lângă Ţarlamentul European.Asumareamenținerii secretariatului acestui intergrup îi acordă credi‐bilitateșiresponsabilitatelaniveleuropean.AlterețeleactiveîndomeniulESlaniveleuropeansunt:AM)CEAssociationofMutual)nsurersand)nsuranceCooperativesinEuropehttp://www.amice‐eu.org/A)M )nternational Association of Mutual (ealth Funds http://www.aim‐mutual.orgCECOD(ASEuropean representative organization of Social housingservicewww.cecodhas.orgCECOŢ European Confederation of Workers Co‐operatives, SocialCo‐operatives, Social and Ţarticipative Enterprises din www.cecop.coopCEDAG European Council of Associations of General )nterest dinhttp://www.cedag‐eu.orgCOGECAGeneralConfederationofAgriculturalCo‐operatives in theEuropeanUnion din www.copa‐cogeca.beCOOŢERAT)VES EUROŢE Common platform of the cooperativeswithinEurope din http://www.coopseurope.coop


Vol.)))•Nr. /

EACB European Association of Co‐operative Banks din www.eurocoopbanks.coopEFCEuropeanFoundationCentre din http://www.efc.be/EUROCOOŢ European community of consumer cooperatives dinwww.eurocoop.netSOC)AL ECONOMY EUROŢE ex CEŢ‐CMAF din www.so‐cialeconomy.eu.orgEntitățile de ES din România sunt slab conectate la rețelele inter‐naționale. Totuși, remarcăm apartenența la principalele rețele în do‐meniulESastructurilordereprezentareaESdelanivelnațional:•UniuneaNaționalăaCooperativelorMeșteșugărești UCECOM ;•UniuneaNaționalăaCooperativelordeConsumCENTROCOOŢ;• Uniunea Națională a Caselor de Ajutor Reciproc a SalariațilorUNCARS .Unul dintre principalele motive pentru care entitățile de ES sauformele lor de reprezentare la nivel național nu sunt conectate larețelele europene o reprezintă lipsa de vizibilitate în ceea ce priveșteavantajeleuneiastfeldeasocieri.Înplus,afiliereauneientitățideESdințara noastră la o astfel de rețea implică o serie de costuri materialetaxădeînscriere,taxăanualădemembru,costuriaferenteparticipăriiladiferiteevenimenteinternaționale șiumanepecareuneleentităținușilepotpermite.AvantajeleevidentealedeschideriiinternaționaleaentitățilordeESdinRomâniaar trebuipromovateprincadrulunorcampaniide infor‐mareșisensibilizarededicateacestuisubiect.Înplus,susținereafinan‐ciarăaunorastfeldedemersuriarputeacontribuilaomaibunăcore‐larealarealitățileinternaționaleșieuropene.Unaltavantajl‐arrepre‐zentaposibilitateaschimbuluidebunepracticișisusținereacunoipiețede desfacere pentru produsele realizate în entitățile de ES. Totodată,astfel de parteneriate internaționale permit accesarea unor diversesursedefinanțaredinmaimultețărisaudelaniveleuropean.II.CadrulinstituționalnaționalŢrezentămîncontinuarecadrul instituționaldinRomâniacuaccentpeevidențiereaconexiunilorcuentitățiledeESdințaranoastră.


Vol.)))•Nr. /

Ţrecizăm faptul că am luat în considerare următoarele forme deorganizare:a asociațiisaufundații;b organiza iile nonprofit organizate sub forma caselor de ajutorreciproc:•alepensionarilor;•alesalaria ilor;c cooperativeledecredit;d societă ile cooperative de gradul reglementate prin Legeanr. / privindorganizareașifuncționareacooperației:•societă icooperativemeşteşugăreşti;•societă icooperativedeconsum;•societă icooperativedevalorificare;• societă i cooperative agricole; beneficiază şi de legisla ie spe‐cială,fiindreglementatedeLegeanr. / acoopera ieiagri‐cole,cumodificărileşicompletărileulterioare;•societă icooperativedelocuin e;•societă icooperativepescăreşti;•societă icooperativedetransporturi;•societă icooperativeforestiere;•societă icooperativedealteforme. MMFŢS, ,p. .Datorită relevanței pentrudomeniulES am inclus în analiză și uni‐tățile protejate autorizate UŢA precumși obștile și composesorateleStănescuetal, ,pp. ‐ . Subliniemtotodată faptulcăUŢAaufostluateînconsiderareînmăsuraîncaresuntgestionatepublicnudecătreinstituțiipublice DGASŢC .ArgumentulînacestsensîlreprezintăapanajulprivatprinexcelențăaldomeniuluiES.II.1.AdministrațiepublicăcentralăŢrincipalii actori instituționali reprezentanți ai administrației pu‐blicecentralesunt:•MinisterulMuncii,Familiei,ŢrotecțieiSocialeșiŢersoanelorVârst‐nice MMFŢSŢV :o ONG‐uri;


Vol.)))•Nr. /

o UŢA;�MinisterulEconomiei ME :o societățicooperativemeșteșugărești SCM‐uri ;o societățicooperativedeconsum;

�MinisterulAgriculturiișiDezvoltăriiRurale MADR :o societățicooperativeagricole;

�MinisterulJustiției MJ ;�MinisteruldeFinanțe MF .DacăprimeletreiministerejoacărolînactivitateaanumitorentitățideES,MJșiMFsuntimplicateînactivitateatuturorentitățilordeES.Acestora se adaugăBancaNațională aRomâniei către care convergsituațiileșiraportărilefinanciarepecareleelaboreazăatâtCARS‐urileși CARŢ‐urile în calitate de instituții financiare nebancare cât și co‐operativeledecredit.RelațiadintrefiecareentitatedeESșiadministrațiapublicăcentralăesteoglindităînimagineadeansambludinAnexa )maginedeansam‐blu asupra cadrului instituțional de la nivel central cu impact asupraentitățilordeeconomiesocială.Dupăcumsepoateobservadingraficul inclus înAnexa ,nu toateentitățiledeESauuncorespondentinstituționallanivelcentral.II.2.AdministrațiapublicălocalăLanivel local,relațiadintreadministrațiapublicășientitățiledeESurmeazăcadrulinstituționalgeneraldefuncționare.Menționămcăspredeosebire de MMFŢSŢV care are instituții de reprezentare în fiecarejudeț,MEfuncționeazălanivellocalprinintermediulaoptOficiiTerito‐rialepentruÎntreprinderiMicișiMijlociișiCooperațiesubordonateDi‐recției)mplementareŢrogramepentruÎntreprinderiMicișiMijlocii.[ ]RelațiadintrefiecareentitatedeESșiadministrațiapublicălocalăesteoglindită în imaginea de ansamblu din Anexa )magine de ansambluasupracadruluiinstituționaldelanivellocalcuimpactasupraentitățilordeeconomiesocială.

[ ] OT)MMCBraşov, OT)MMC Cluj Napoca, OT)MMC Constanța, OT)MMC Craiova,OT)MMC)ași,OT)MMCŢloiești,OT)MMCTârguMureș,OT)MMCTimișoara.


Vol.)))•Nr. /

II.3.ActoriinstituționaliprivațidereprezentareaESLanivelnațional,funcționeazădinadouajumătateasecoluluitrecutactoriprivațidereprezentareaintereselorentitățilordeES.Învirtuteadreptului fiecărei entități de ES de a decide pentru apartenența la orețea, constatăm modeste inițiative recente de înființare a unor noirețele.Acesteafilieri suntorientate îndeosebi spre sectorul cooperati‐veloragricoleșisusținuteparțialprinactivitățidinproiectecofinanțateprin Fondul Social European. Totuși, nu toate formele de organizarejuridicăaESaureprezentanțilanivelnațional.Relațiadintre fiecareentitatedeESșiactorii instituționaliprivațidereprezentareaESlanivelcentralesteoglindităînimagineadeansambludinAnexa )maginedeansambluasupracadruluiinstituționaldelanivelcentralcuimpactasupraentitățilordeeconomiesocială.RelațiadintrefiecareentitatedeESșiactoriiinstituționaliprivațidereprezentareaESlanivellocalesteoglindităînimagineadeansambludin Anexa )magine de ansamblu asupra cadrului instituțional de lanivellocalcuimpactasupraentitățilordeeconomiesocială.ConcluziiLanivel internaționalșinaționalseconstatăun interescrescut fațăde ES. Reglementarea domeniului ES prin adoptarea unei legi cadru,revizuireaunitarăa legislațieicu impactasupra fiecăreientitățișiela‐borarea unei strategii la nivel național ar conduce la coagularea efor‐turiloradministrațieipublicecentraleșilocalecucelealeinstituțiilordereprezentare a ES cu impact pe termen lung asupra funcționarii en‐titățilordeESdinRomania.


Vol.)))•Nr. /

Bibliografie

1. BorzagaC.,GaleraG.șiNogalesR. .Socialenterprise:anewmodel forpovertyreductionandemploymentgeneration–anexamina‐tion of the concept and practice in Europe and the Commonwealth ofIndependentStates,EMES&UnitedNationsDevelopmentŢrogramme.http://www.emes.net/fileadmin/emes/ŢDF_files/News/ / ._EMES_UNDŢ_publication.pdf.http://www.undp.ro/publications/poverty.php.2. DragotoiuA.,MarinoiuA.șiStănescu,S.M. coordonatori .

Raportdecercetareprivindeconomia socialădinRomâniadinperspec‐tivă europeană comparată, București Ministerul Muncii, Familiei, Ţro‐tecțieiSocialeșiFamilieiwww.mmuncii.ro.3. StănescuS.M. coordonator ,AsimineiR.,RusuO.,VîrjanD. .

Profitpentruoameni–raportdedeschidereîncadrulproiectuluiModelulEconomieiSocialeînRomâniahttp://profitpentruoameni.ro/.*** Global Compact Office, UnitedNations .A framework foraction:socialenterprise&impactinvesting,Disponibilla:http://www.unglobalcompact.org/docs/issues_doc/development/Framework_Social_Enterprise_)mpact_)nvesting.pdf.*** Metro Media Transilvania, . Evaluarea impactului pro‐iectelorFRDShttp://www.frds.ro.*** United Nations Development Ţrogramme . EmpoweringLives,BuildingResilience–developmentStoriesfromEuropeandCentralAsia,Disponibilla:http://issuu.com/undp_in_europe_cis/docs/undp_rbec_succes‐sstories_v _web__ _#download

Vol.)))•Nr. /

ANEXE

Anexa1.ObiectiveledeDezvoltarealeMileniului[ ]Obiectivul1–Reducereasărăcieisevereinta .A globală : Înjumătă irea, în perioada ‐ , a numă‐ruluidepersoanealcărorvenitestemaimicde dolarpezi)ndicatorul . –Ţrocentuldepopula ieacăreiputeredecumpărareestedesubundolarpezia)ndicatorul . –Ratadisparită iisărăciei)ndicatorul . – Ţropor ia celei mai sărace cincimi în consumulna ionalinta .B globală : Atingerea încadrării totale şi productive încâmpulmuncii,precumşiasigurareaunuilocdemuncădecenttuturorpersoanelor,inclusivfemeilorşitinerilor)ndicatorul . –CreşterearateiŢ)Bpepersoanăangajată)ndicatorul . –Ratanumărdeangaja idintotalpopula ie)ndicatorul . – Ţropor ia celor angaja i şi a căror putere decumpărareestesubundolarpezi)ndicatorul . –Ţropor iafamiliilorformatedinpersoaneactiveîntotalulnumăruluideangaja iinta .C globală –Înjumătă irea,între şi ,aprocentuluidepersoanecaresuferădincauzafoametei)ndicatorul . –)nciden atalieimicilacopiiicuvârstamaimicădecinciani)ndicatorul . –Ţropor iapopula ieicareareunconsumdecaloriisubnivelulminimaluneidieteceasigurănecesaruldeenergie

[ ]http://www.onuinfo.ro/odm/.


Vol.)))•Nr. /

Obiectivul2–Accesuluniversallaciclulprimardeînvă ământinta .A globală – Asigurarea că, până în , copiii de pretu‐tindeni, indiferentcăsuntfetesaubăie i,vorputeasăîncheieuncicluprimarcompletdestudii)ndicatorul . – Rata netă de înscriere în ciclul primar de învă‐ământ)ndicatorul . –Ţropor iaelevilorcares‐auînscrisînclasa)‐aşiauterminatclasaa)V‐a)ndicatorul . –Ratadealfabetizareatinerilorcuvârstaîntre şideani,bărba işifemeiObiectivul 3 – Promovarea egalită ii intre sexe si afirmarea

femeilorinta .A–Eliminareadisparită ilordegendinînvă ământulprimarşi secundar, de preferat până în , iar din toate formele de învă‐ământnumaitârziudeanul )ndicatorul . –Rata fetelor la cea a băie ilor din ciclurile primar,secundarşiter iardeînvă ământ)ndicatorul . –Ratadeocupare înmuncăa femeilor însectoareledeactivitateneagricole)ndicatorul . – Ţropor ia numărului de femei parlamentar dinnumărultotalalmembrilorŢarlamentuluiObiectivul4–Reducereamortalitățiilacopiiinta .A – Reducerea cu două treimi, în perioada ‐ , amortalită iilacopiiicuvârstasubcinciani)ndicatorul . –Ratamortalită iilacopiiicuvârstamaimicădecinciani)ndicatorul . –Ratamortalită iiinfantile)ndicatorul . – Ţropor ia copiilor cu vârsta sub un an vaccina iîmpotrivarujeoleiObiectivul5–Îmbunătățireasănătățiimaterneinta .A–Reducereacutreisferturi,înperioada ‐ ,arateimortalită iimaterne)ndicatorul . –Ratamortalită iimaterne


Vol.)))•Nr. /

)ndicatorul . –Ţropor ianumăruluidenaşteriasistatedepersonalsanitarcalificatinta .B–Atingerea,pânăîn ,aaccesuluiuniversal laserviciidesănătateareproducerii)ndicatorul . –Rataprevalen eimetodelorcontraceptive)ndicatorul . –Ratadenaşterilaadolescente)ndicatorul . –Serviciideîngrijireante‐natală celpu inovizitălamedicşicelpu inpatruvizitelamedic )ndicatorul . – Nevoia neacoperită de servicii de planificarefamiliarăObiectivul6–CombatereaHIV/SIDAsiatuberculozeiinta .A – Stoparea, până în , şi apoi începerea redresăriirăspândirii()V/S)DA)ndicatorul . –Rataprevalen ei()Vînrândulpopula ieicuvârstaîntre şi dean)ndicatorul . –Folosireaprezervativului laultimul contact sexualderisc)ndicatorul . –Ţropor iapopula ieicuvârstaîntre şi deanicareauobunăîn elegereaceeaceînseamnă()V/S)DA)ndicatorul . – Rata înscrierii la cursurile şcolare a orfanilor laînscrierealacursurileşcolareacopiilorcufamilie,pentrucategoriadevârstă ‐ aniinta .B – Atingerea accesului universal la tratamentul împotriva()V/S)DAaltuturorcelorcareaunevoiedeacestapânăîn )ndicatorul . – Ţropor ia popula iei într‐un stadiu avansat alinfectăriicu()Vcareareacceslatratamentantiretroviralinta .C – Stoparea, până în , şi apoi începerea redresăriiinciden eimalarieişiaaltorboliinfec ioasemajore)ndicatorul . – Rata decesului şi cea a inciden ei, asociate cumalaria)ndicatorul . –Ţropor iacopiilorcuvârstasubcincianicaredormînpaturi acoperite cuplasede ân ari şi propor ia copiilor cu aceeaşivârstă cu febră şi care sunt trata i de medicamente anti‐malarieadecvate


Vol.)))•Nr. /

)ndicatorul . – Ratele de inciden ă, prevalen ă şi deces asociatetuberculozei)ndicatorul . – Numărul cazurilor de tuberculoză depistate şitratatesubobservaredirectăpetermenscurtObiectivul7–Asigurareadurabilită iimediuluiinta .A–)ntegrareaprincipiilordedezvoltaredurabilăînpoliticileşiprogramelestatelorşiredresarearisipeideresursenaturale)ndicatorul . –Ţropor iasuprafe eideterenacoperitădepăduri)ndicatorul . – Totalul emisiilor de dioxid de carbon pe cap delocuitorşipe dolarŢ)B putereadecumpărare ,precumşiconsumuldesubstan ecareafecteazăstratuldeozon)ndicatorul . – Ţropor ia stocului de peşte care trăieşte în sigu‐ran ăînlimitelebiologice)ndicatorul . –Ţropor iaresurselortotaledeapăfolositeinta .B –Reducerea pierderii biodiversită ii şi atingerea, până în,auneiscăderisemnificativearateipierderilor)ndicatorul . –Ţropor iaariilorterestreşimarineprotejate)ndicatorul . –Ţropor iaspeciilorpecalededispari ieinta .C – Înjumătă irea numărului de persoane care nu au accesdurabil la o sursă de apă potabilă şi la servicii de bază de canalizare,pânăîn )ndicatorul . –Ţropor iapopula ieiceutilizeazăosursăsigurădeapăpotabilă)ndicatorul . – Ţropor ia popula iei ce utilizează un serviciu decanalizareîmbunătă itinta .D– Îmbunătă ireasemnificativă,până în , avie iiunuinumărminimde demilioanedelocuitoriaimahalalelor)ndicatorul . –Ţropor iapopula ieiurbanecetrăieşteînmahalalebObiectivul8–Creareaunuiparteneriatglobalpentrudezvoltareinta .A – Crearea unui sistem financiar şi comercial nediscri‐minatoriu, predictibil, deschis şi bazat pe regulamente. )nclude unangajamentfermdeaplicarearegulilorbuneiguvernări,aledezvoltăriişialecombateriisărăciei,atâtlanivelna ional,câtşiinterna ional.


Vol.)))•Nr. /

Uniidintreindicatoriimenţionaţiînceleceurmeazăsuntmonitorizaţiseparatpentru ţărilecelmaipuţindezvoltate,pentru stateledinAfrica,celefărăieşirelamareşipentruinsulelemiciaflateîncursdedezvoltare.inta .B–Rezolvareaproblemelorspecialeale ărilorcelmaipu indezvoltate.)ncludetarifeşicotedeaccesliberpepia ăpentru ărilecelmai pu in dezvoltate, programede asisten ă umanitară pentru statelecudatorieexternăextremdemareşichiaranulareaacesteidatoriişioasisten ă oficială pentru dezvoltaremai generoasă destinată reduceriisărăciei.inta .C – Îndeplinirea cerin elor speciale ale ărilor fără ieşire lamare şi ale ărilor în curs de dezvoltare din insulelemici aflate prinintermediul Ţrogramului de Ac iune pentru Dezvoltarea Durabilă aacestor ări şi rezultatul celei de‐a XX))‐a sesiuni speciale a AdunăriiGeneraleONU .inta .D–Rezolvareapetermenlungaproblemelorgeneralelegatededatoria externăa ărilor în cursdedezvoltareprinmăsuri luate lanivelna ionalşiinterna ional.Asisten aoficialăpentrudezvoltare(ODA))ndicatorul . .Asisten anetă,totalăşidestinată ărilorcelmaipu indezvoltate, ca procent din venitul intern brut al ărilor donatoare dinzonaOECD/DAC)ndicatorul . – Raportul dintre ODA sectorială bilaterală adonatorilordinzonaOECD/DACşiserviciilesocialedebază educa ie,asisten ămedicalăprimară,nutri ie,apăpotabilăşicanalizare )ndicatorul . – Ţrocentul de asisten a oficială bilaterală pentrudezvoltaredeladonatoriidinzonaOECD/DACcenuesteutilizată)ndicatorul . –ODAaccesatăde ările fără ieşire lamareaflate încursdedezvoltarecaprocentdinvenitulna ionalbrutalacestora)ndicatorul . – ODA accesată de insulele mici aflate în curs dedezvoltarecareprocentdinvenitulna ionalbrutalacestora


Vol.)))•Nr. /

Acceslapie e)ndicatorul . .–Ţrocentuldintotalulimporturilor ărilordezvoltateca valoare şi excluzând importul de arme din ările în curs dedezvoltareşicelmaipu indezvoltate,scutitedetaxe)ndicatorul . – Tarifelemedii impuse de ările dezvoltate asupraproduseloragricole, esăturilorşitextilelorprovenitedin ărileîncursdedezvoltare)ndicatorul . –Sprijinulagricolestimatde ărileOECDcaprocentdinprodusulinternbrutalacestora)ndicatorul . – Ţrocentul de ODA furnizat pentru întărireacapacită iicomercialeReducereadatorieiexterne)ndicatorul . – Numărul total de ări care au decis nivelulreducerii datoriei externe şi numărul statelor care au şters datoriaexternă cumulat )ndicatorul . –Nivelul asumat de reducere a datoriei externe şievaluarealamijloculparcursului)ndicatorul . –Datoriaexternăcaprocentdinexportuldebunurişiserviciiinta .E–Deschidereaaccesului ărilordezvoltate lamedicamentedebazăieftine,încolaborarecufirmeledeprodusefarmaceutice)ndicatorul . –Ţrocentuldepopula iecareareaccesconstant lamedicamentedebazăinta .F – Deschiderea accesului la beneficiile aduse de noiletehnologii, înspecialceaa informa ieişicomunicării, încolaborarecusectorulprivat)ndicatorul . –Număruldeliniitelefonicela delocuitori)ndicatorul . – Numărul de abona i la serviciile de telefoniemobilăla delocuitori)ndicatorul . – Numărul de utilizatori de )nternet la delocuitori

Anexa2.Imaginedeansambluasupracadruluiinstituționaldelanivelcentralcu

impactasupraentitățilordeeconomiesocială

Ministerul Muncii,

Familiei,

Ţrotecției

Socialeși

Ţersoanelor Vârstnice

Ministerul

Economiei

Ministerul Justiției

ONG‐uri

SCM‐uri

Societățicoop

e‐ratived

econsum

Altesocietăți

coope‐ratived

egrad

COOŢ decredit

UCECOM

CRED)TCOOŢ

CENTROCOOŢ

UNCAR

SBanca Națion

alăa României

Federația CARŢ Omenia

Obșteașicom

‐poseso

rateleSocietă

țicoope‐

rativeagricole

DŢŢ( UŢA privateA)ŢŢ)M

MONRC

ANOFM

ConsiliulCons

ul‐tatival

Cooperației

RegistrulAsoc

iațiilor

șiFundațiilor

uniuni

teritor

ialeSCMd

irectUnJudețeneasocia

țiideSCM

UnJudețene

societățicoop

erative

directe

agenții

Ministerul

Agriculturii

șiDezvoltării Rurale CARŢ‐ uri

CARS‐uri

Anexa3.Imaginedeansambluasupracadruluiinstituționaldelanivellocalcu

impactasupraentitățilordeeconomiesocială

MinJus

tițieiME,D)

Ţ)MMAJOFM

AJŢ)S

MMFŢŢV

OŢ)MM

OJRCConsili

ulJudețean

DGASŢC

Consiliullocal

SŢAS

CameradeCom

erși)ndustrie

aRomâniei

CC)județene

MinFinanțelor

,ANAF

DirecțiiGene

ralealeFinanț

elorŢublice

Acreditare

furnizoriservi

ciisociale

Subven

țiiangajar

eForma

re,consili

ere, finanțare

Taxe funcționare

Formare,

consiliere

SpațiiColabo

rareFinanța

reSpațiiColabo

rareÎnființa

re, radiere

ONG‐uri

SCM‐uri

CARŢ‐uri

CARS‐uri

UŢAprivate

Societățicoop

e‐rativea

gricole

Societățicoop

e‐ratived

econsum

Altesocietăți

co‐operat

ivedegrad

COOŢde credit

Obșteașicom

po‐sesorat

ele

Vol.)))•Nr. /

THEINSTITUTIONALFRAMEWORKWITHANIMPACTONSOCIALECONOMY

SimonaMariaStănescu[ ]AbstractThe articlemakes a review of the international and national institutionswith animpactonthefieldofsocialeconomy.Theresearchquestionthatservedasabaseforthisscientificundertakingis:whataretheinstitutionsthathaveresponsibilitiesinthespecificactivitiesregardingthesetup,theoperationandlastbutnotleastthesupport of the activities performed by the social economy entities. From themethodologicalpointofview,theresearch[ ] isbasedontheanalysisofthepublicsocialdocuments,qualityandquantitativemethods.Themainmethodologicallimitof suchanundertaking is that itdoesnot capture thecareofgoodownerdegreeand the efficiency of the activities performed by the identified institutions. Thissubjectcanrepresentwithoutanydoubtaresearchsubjectforthefuture.

Keywords:socialeconomy,institutionalframework,publicadministration

I.InternationalinstitutionalframeworkThefirstpartoftheinstitutionalanalysismakesareviewofthemaininstitutions fromglobalandEuropean level.Foreachof themthere isan emphasisplacedon the specificways inwhich there is a direct orindirecteffectonthefieldofSE.Themainobjectiveofthisinternationalanalysisistoemphasizetheamplitudethatthisphenomenonhasintheentire world and the attention that it receives especially in the last [ ] Scientific researcher Dr. at the Research )nstitute for ţuality Life, RomanianAcademy,Bucharest,e‐mail:[email protected].[ ] Research performed within the project Social Economy Model in Romania,projectco‐financedthroughtheSocialEuropeanFundduring ‐ .Theprojectis implementedby theSocialAlternativesAssociationas thebeneficiary, inpartner‐shipwiththeAcademyofEconomicalStudies,Bucharest;University„Al.).Cuza from)asi and the United Nations Development Ţrogramme Romania www.profitpentru‐oameni.ro.


Vol.)))•Nr. /

period of time marked by economical and social crisis. A secondaryobjectiveofthe international institutionsanalysisrepresentstheissueofSEinalargerspectrethanourcountry.I.1.Worldinstitutions

I.1.1.UnitedNationsTheUnitedNations UN , themost important international organi‐zationrepresentsan institutionalplayerwhoseactivityhasan impacton the fieldof socialeconomy SE asawholeandalsoon thepeoplewhoareactiveinthisfield.AlthoughsocialeconomydoesnotrepresentexplicitlyoneoftheobjectivesdirectlyviewedbyUNtheactivitiesandthe programs performed at global level contribute to reach the eco‐nomicalandalsothesocialdesideratumundertakenbySE.(ereinafter we analyse the dimensions through which UN has animpacton theSEof theworldand implicitly inRomania: institutionalconstruction, conventions of the state members and informationcampaigns regarding the acknowledgement of the role of the socialeconomyentities.InstitutionalframeworkThe first dimension that we analysed represents the institutionalconstruction.Of the specializedagencies[ ] and programs, fundsand other organisms[ ], theWorld Bank and the United Nations Ţro‐

[ ]The )nternationalOrganizationofCivilAviation )CAO ; )nternationalFundfortheDevelopmentofAgriculture )FAD ;)nternationalOfficeforLabor )LO ;)nterna‐tionalMonetaryFund FM) ;)nternationalMaritimeOrganization )MO ;)nternationalUnion for Telecommunications )TU ;Organization for Agriculture and Food FAO ;United Nations Organizations for Education, Science and Culture UNESCO ; UnitedNations Organizations for )ndustrial Development UN)DO ; Universal Union of theŢost Offices UŢU ; World (ealth Organization W(O ; World Organization for)ntellectualŢroperty W)ŢO ;WorldOrganizationofMeteorology WMO ;WorldOr‐ganization of Tourism WTO ; World Bank WB . http://www.onuinfo.ro/des‐pre_onu/onu_in_cifre/.[ ]UnitedNationsConferenceforCommerceandDevelopment UNCTAD ;UnitedNationsŢrogram forDrugsControl UNDCŢ ;UnitedNationsŢrogramDevelopmentUNDŢ ; UnitedNations Fund for Ţopulation UNFŢA ; UnitedNations Ţrogram for


Vol.)))•Nr. /

gramme for Development support and promote the development ofeconomicalactivitieswithsocialpurpose.TheWorldBankrepresentsoneof themain sourcesof assistance in the fieldofdevelopment forthecountriesoftheworld [ ].)nmanycountriesaroundtheglobe,theWorldBankincollaborationwithrepresentativesofthecentralpublicadministrationhassupportedthe development of the equivalent inRomania of theRomanianFundfor Development. The implementation of grants lines specific for theincomegeneratingactivities hascontributedtotheefficientuseofthelocal and community development resourceswith a direct impact onthespecificwayinwhichthekeyfactorscoagulateinthesocialsolida‐rityfield.Thislastonerepresentsoneofthekeyconditionsforpromot‐ingSEandinRomaniastillnotsufficientdevelopedlevels Stănescuetal, ,p. .Withreferencetoourcountry,thecommunitieswhereFRDSprojectswereimplementedhavewontheexperienceofworkingtogetherforacommoncause buildingaroad,sewagesystem,variousotherinfrastructureworks,etc. Suchanachievementrepresentsoneofthekeyconditionsfavourableforcreatingthegoodcontextforpromot‐ingandsupporting theentrepreneurial initiativesat local level.Creat‐inganddevelopingtheinitiativegroupatlocallevelandalsoidentifyingandrelatingduring theentiredurationof theprojectwith the institu‐tional players from local level represent the common conditions forsuccessoftheESinitiatives.With reference to thesmall rural infrastructureprojectsand to theincome generating activities, among other useful effects on the bene‐ficiarycommunities,wemention: positiveevolutionsregardingsocialsolidarity,socialrelationships,thetrustofthepopulationinthevariouslocalplayers mayors,localcounsellors,professors,doctorsandnurses,peopleofthesamenationality,police,storeowners ,theavailability atthelevelofstatement ofthebeneficiariestogetinvolvedincommunity Environment UNEŢ ;UnitedNationsŢrogramfor(umanDwellings UN‐(AB)TAT ;TheUN(ighCommissioner`sOffice forRefugees UN(CR ;UnitedNationsFund forChildren UN)CEF ; United Nations Agency for (elping the Ţalestinian and MiddleEastern Refugees UNRWA ; World Ţrogramme for Food services WFŢ . http://www.onuinfo.ro/despre_onu/onu_in_cifre/.[ ]http://www.mae.ro/node/ .


Vol.)))•Nr. /

projects, their levelof involvement in the localgovernment, thesocialinclusionofsomedisadvantagedcategories MetroMediaTransilvania,,p. .The United Nations Development Programme implements pro‐grammes in „four large areas: reduction of poverty and reaching theDevelopment Objectives of the Millennium, democratic government,prevention of crisis and reconstruction, environment and sustainabledevelopment [ ].TheDevelopmentObjectivesoftheMillenniumare:.reductionofextremepoverty,.universalaccesstoprimaryeducation,.promotinggenderequalityandtheassertionofwomen,.reductionofchildrendeathrate,.improvingmothers`health,.fighting()V/S)DAandtuberculosis,.ensuringtheenvironmentsustainability,.creatingaglobalpartnershipfordevelopment.[ ]For more details regarding the Development Objectives of theMillennium,pleaseconsultAnnex MillenniumDevelopmentGoals.The international publications written by the UNDŢ reflect theconstant interest for the field of social economy and of the entitiesspecificfortheirfunctioning.The research report „Social enterprise: a new model for poverty

reductionandemploymentgeneration–ananalysisof the conceptandpractice inEurope and theCommonwealth of Independent States” waspublished in by theUNDŢ in collaborationwithoneof themostactive research collective of SE: the European Network ResearchEMES .Thepublicationrepresentsareferenceforthose interestedintheemergenceandtheevolutionofsocialenterprisesasactiveentitiesof SE. The book includes international comparisons between thespecific forms of social enterprises in countries from Central andEasternEuropeandthosefromtheCommunityof)ndependentStates. [ ]http://www.mae.ro/node/ .[ ]http://www.onuinfo.ro/odm/.


Vol.)))•Nr. /

The research report „A framework for action: social enterprise &impactinvesting”waspublishedbytheUnitedNationsGlobalCompactin collaboration with the Rockefeller Foundation in . Concreteexamples of successful social enterprises from all around the globerepresent sources of inspiration for all those concerned to have aneconomicalchangewithsocialconnections.We observe a detailed presentation of the economical activities inthereportcalled „EmpoweringLives,BuildingResilience–developmentStories fromEuropeandCentralAsia”publishedby theUNDŢ in .TheworkincludesalsotwosuccessstoriesformMoldaviaandRomaniathebusinessincubatorfromBrașov .Last but not least, the research report “Profit for people – openingreportwithintheSocialEconomyModelinRomaniaproject hasproposed a conceptual separation of the SE field. The definitionproposed represents an originality element towards other researchreportsdrafted in the lastperiodof time inRomania.Confronting therisks involved in proposing a definition for a field where there is nounanimousaccepteddefinition,thereportproposesalsoananalysisofeach of the SE entities from the perspective of the general principlesrecognized as being specific for the SE field. This represents also anoriginalityelementamongtheprofilepublicationsfromourcountry.Socialeconomy is the typeofeconomythatefficientlyblends indi‐vidual responsibilitywithcollectiveresponsibility inorder toproducegoods and/or service deliveries, that has in view the economical andsocial development of a community and whose main purpose is thesocialbenefit. )thasat itscoreaprivate,voluntaryandsolitary initia‐tive,withahighdegreeofautonomyandresponsibilityanditinvolvesaneconomicalriskandalimiteddistributionoftheprofit Stănescuetal, ,p. .As an acknowledgement of the contribution to the development ofthe SE field in Romania,wemention the use of the abovementioneddefinition in the SE bill launched for public debate by theMinistry ofLabor,FamilyandSocialŢrotection[ ]inSeptember .Regardlessof [ ] We use this name of the Ministry of Labor because of the one used at themoment when the law was launched for public debate. Starting with the st of


Vol.)))•Nr. /

theforminwhichthisdefinitionwillbeusedandprocessedinthefinalversionof the law,webelieve that,being taken intoconsideration forthedraftingofadocumentwithstrategic importanceatnational levellandalsointhebillregardingSE,representaformofacknowledgementof the proposed definition`s quality and of its ability to catch theessenceofthisfieldthatisstillunrecognizedinalltheworldstatesandisevenslightlycontroversialduetoitsmixtureofsocialandeconomics.ConventionsoftheUNmemberstatesThe conventions to which the member state joined represent theundertaking at national level of some international commitments toprotect the common values regarding the dignity and the respect forhumanbeings.Theirtransposingprocessfromideatoclearregulationmeasures goes through a pre‐set road reflected also in theUNproce‐dures.Oncediscussed in the formofStatementsandConventions, theprovisionsareimplementedatnationalleveloncetheyareapprovedbyeachmemberstate.Fromthepointofviewofthehumanbeing,themostrepresentativedocument adopted by the UN is the Universal Declaration of the

HumanRights the thofDecember .Thisdeclarationhasmark‐ed the opening of a new era from the point of view of caring for thefellowmen.A second lever for relating with SE represents the protection ofvulnerable groups. Before making a list of the declarations and theconventionsrelevantfromthispointofview,wementionthefactthatweundertake the realityaccording towhichSErepresentsmore thantheprofessionalinsertionofvulnerablegroups.)tistruethattheirissuecontinuestowakethemostinterestinthestudyofSEbutreducingtheentirefieldtothisinvolvesalimitedunderstandingandanalysisofthecomplexandinnovativeareathatSErepresents.Althoughthereisnounanimousaccepteddefinitionofthevulnerablegroups,wehaveselectedfromtheUNBillsandConventionsthosethatrefertotheprotectionofsomegroupsexposedtoahighriskofsocial January, thenameMinistry of Laborwasmodified to theMinistry of Labor, Family,SocialŢrotectionandElderly.www.mmuncii.ro


Vol.)))•Nr. /

exclusion: children, women and persons with disabilities. ThesevulnerablegroupsarerelevantalsoforthespecificissueofvulnerablegroupinsertiononthelabormarketandtheevaluationofthepotentialthatSEhasinthissense.TheUNconventionsandbillsrelevantfromthepointofviewofthedisadvantagedgroupsmentionedaboveare:– Convention of the Ţolitical Rights of Women th of December;–BillofChildren`sRights thofNovember ;–Bill forEliminating theDiscriminationagainstWomen th ofNo‐vember ;– Bill of Rights for Ţersons withMental Retard th of December;–BillofRightsforŢersonswithDisabilities thofDecember ;– Convention to Eliminate all Forms of Discrimination againstWo‐men thofDecember ;–ConventionontheChildren`sRights thofNovember ;–ŢroclamationregardingAgeing thofOctober ;–Bill regardingtheEliminationofViolenceagainstWomen thofDecember ;– Convention to Eliminate all Forms of Discrimination againstWo‐men–optionalprotocol thofOctober ;–ConventionontheChildren`sRights:optionalprotocolonsellingofchildren,childprostitutionandchildpornography thofMay ;– Convention on the Children`s Rights: optional protocol regardingtheinvolvementofchildreninarmedconflicts thofMay ;–ConventionontheRightsfortheŢersonswithDisabilities thofDecember [ ].The effort made to materialize an aspect that was signalled andadoptedbyanUNBillintothetextofaConventionisremarkable.)nthecaseof thechildmatter, thetimethatpassedbetweenthespecificbillandtheconventionis years. )nasimilarway, inthecaseofthepersonswithdisabilities,itwasnecessarytopass yearsinordertohaveclearcommonapproachfromthepartoftheUNmemberstates. [ ]http://www.un.org/documents/instruments/docs_en.asp?year= .


Vol.)))•Nr. /

Table1.Chronologicaltablerepresentingthepassingofsomebillsandconventionsregardingchildren,

women,personswithdisabilitiesandelderly

Nr. Issue Bill Convention Numberofyears. Child , protocoloptional . Woman– politicalrights . Women– discrimination , protocoloptional . Women– violence . Ţersonwithdisabilities . Agedperson Analysing all the above data, we observe an increased interest forresolving theproblems thatwomen are facing, especially the politicalrights,discriminationandviolence.The most recent bill refers to the aged persons . The mostrecent convention refers to the persons with disabilities . Weverymuchwonderwhichof thetwovulnerablegroupsshallreceiveaconvention in the shortest time – women, for ceasing the differentformsofviolenceinthisareaortheagedpersons.)nformation campaigns for acknowledging the role of the socialeconomyentities.Last but not least,UNhas recognized the role that the cooperativesocieties,oneofthemostrepresentativeSEentitiesplayatworldlevel.Fromthispointofview,theyear wasdeclaredbyUNasbeingthe)nternationalYearoftheCooperatives.TheGeneralSecretaryofUN,Ban Ki‐moon stated that „the cooperatives are a reminder for theinternational community that it ispossible topursuebotheconomicalviabilityandsocialresponsibility [ ].Numerous international and national organizations have organizedduring the year a series of events dedicated to the cooperativesocieties. The approach of the logo proposed by UN in these eventsrepresents a unanimous acknowledgement of the role they play atgloballevel.)nthesametime,weemphasizethefactthatamongtheSE

[ ]http://social.un.org/coopsyear/.


Vol.)))•Nr. /

entities, the cooperative societies are the only ones that enjoy anapprovedstatusatEuropeanlevel.Alsowementionheretheconstantinterestgiventothestudyofthesocial enterprises from the international compared perspective. Thedisseminationofthegoodpracticesexamplesrepresentoneofthemostrelevant ways of information with the purpose of supporting somesimilarentrepreneurialundertakingsconsideringthenationalspecific.I.1.2. Non‐profit Enterprise and Self‐Sustainability

TeamNESsTisoneoftheaccompanyinginitiativesforthedevelopmentofSEentitiesinRomania,beingimplementedbyasocialenterpriseNESsTConsulting.ThethirdeditionoftheSocialEnterprisesCompetitionwaslaunched in . Being known as NESsT in the SE field from every‐where, it represents one of the promoting principles of social enter‐prises.Asan internationalnon‐profitorganization,NESsT is activeon twocontinents LatinAmericaandEurope in tencountriesbut theglobalimpact is felt inalmost countriesaround theglobe.The firstofficewasopen in , inBudapest and serves five countries: Croatia, theCzechRepublic, Romania, Slovakia and(ungary.The office opened in,inSantiago,ChileisactiveinArgentina,Brazil,Chile,EcuadorandŢeru.[ ]Ofthemostrecentinitiativeswementiontheorganizingofthefirstedition of the Social Enterprises Day th of November , Bucha‐rest .Withintheevent,therewereseverallecturesgivenbyguestsfromthecountryandfromabroadandthereweredisseminatedexamplesofgood practices of some social enterprises supported by theNESsT allaroundtheworld.Thepeoplethatwerepresenthadtheopportunitytopurchase theproducts of the participant social enterpriseswithin theSocialEnterprisesFairthatwasorganizedinparallelwiththesessionsoftheconferences.Thesocialenterprisesthatexhibitedproductshaverepresentedbothwinnersof thepreviouseditionsoftheSocialEnter‐ [ ]http://www.nesst.org/.


Vol.)))•Nr. /

prisesCompetitionandalsoothercasesofgoodpracticesinterestedtoparticipate in the event.Thewinnersof theNESsTedition from awarded within the conference are: Agapis Zalău , Village LifeBucharest , Mai Bine )aşi , Ruhama Oradea , Gaspar, Baltasar &Melchior Ţiscu,)lfov andTogetherforThem BaiaMare [ ].The sustainability offered to the active social enterprises fromRomania through complementary financial mechanisms is welcomed.Ofthesixwinners,twoofthem theSweet(ealthinitiativemanagedbytheAgapisFoundation,Zalăuand theWorkshop forweavinghampersmanaged by the Ruhama Foundation from Oradea represent entre‐preneurial initiatives established through the FSE support. The twosocialenterpriseshavebenefitedfromagrantwithavalueofapproxi‐mately . Euro, representing the awardwonwithin the nationalCompetition Economicalbenefitsfromsocialinvestments [ ].)t isextremely relevant fromviewpointof theobjectiveundertookbythisdocument theanalysisoftheinstitutionalframework thefactthat the twoSE initiativespresentedaboveare implementedwith theindispensable and direct support of the local public administrationrepresentatives. )n thisway, the processing of the dried fruitswithintheprojectof theAgapisFoundation isstronglysupportedwithspaceandconsultancybythecityhallfromValeaBarcăului.)nasimilarway,thehampersfactorybasedonwattleswaspossibleduetothefactthatthecityhalloftheAvram)ancucommune,countyofBihorofferedtheRuhama Foundation a space for the best performance of their econo‐micalactivityofweaving.)n both cases, the public‐private partnership between a state insti‐tutionfromlocallevelandaprivateeconomicalplayersuchasasocial [ ] http://www.nesst.org/blog/ / / /a‐avut‐loc‐prima‐editie‐a‐zilei‐intre‐prinderilor‐sociale/.[ ]Within the project co‐financed through the FSE „Social economy – innovativemodel forpromoting theactive inclusionof thevulnerablegroups implementedbyFESco‐financing.Theprojectwas implementedduringtheperiod ‐ bytheMinistryofLabor,Family,SocialŢrotectionasthebeneficiaryincollaborationwith.

BernardBrunhesInternational,EuropeanNetworkofSocialEnterprises,theGeneralDirectorate for Social Assistance and Child Ţrotection, district , Bucharest, )ntegraRomania,Directorate forCommunityAssistance fromTimișoaraand theCityhall ofŢiatraNeamț.


Vol.)))•Nr. /

enterprisehasleadtoagoodusageofthehumanandeconomicallocalresources.Theeffectscameoutsoon.Besidestherecognitiongivenbywinning the two competitions and the invitations to participate atvariouseventsand fairs, the incomesobtainedby themembersof thesocial enterprises members contribute to the improvement of theirlife`squality[ ].Also on the occasion of the Social Enterprises Day, the NESsTrepresentatives submitted to all thosepresent thepreliminary resultsof some researches regarding social economy in the world and thesituation of the social enterprises. The final results shall be madeavailable to all those interested, in abook thatwill bepublishedbyaprestigious printing house from abroad. The launching of the book isforeseentotakeplaceduringtheyear .ThenewestNESsTinitiative isthesupportof thecorporativesocialresponsibility initiative of Ţetrom „The country of Andrei . The totalamount of the available financings for this social enterprises compe‐titionis . Euro.[ ]I.2.EuropeaninstitutionsAt European level, among the main institutional players with animpactontheSEfield,wementiontheEuropeanCommission,theEco‐nomicalandSocialEuropeanCommittee,theEuropeanŢarliamentandtheEuropeanCouncil.Besidesthese,thereisaseriesofactivenetworksinthefieldofSE.I.2.1.EuropeanCommissionThe European Commission has played and continues to play anextremelyactiveroleforSEfromtheviewpointofitsinstitutionalstruc‐

[ ]ThetwoexamplesofsocialenterprisesshallbepromotedalsobypublishinginthepapersSocialenterprisesmodelfortheRomapeopleandSocialenterprisesmodelfor the beneficiaries of the minimum guaranteed income. The two papers arepublishedbytheUNDŢ,withintheprojectco‐financedthroughtheFSE„ThemodelofsocialeconomyinRomania ‐ .[ ]www.profitpentruoameni.ro.


Vol.)))•Nr. /

ture.Ţractically, itwastheinstitutionthathostedaGeneralDirectorateintended for thespecific issuesofSE. )n thecontextof theSE`s socialvalorisation at the end of the s and following the reports on SEsubmittedtotheEuropeanCommissionbytheEuropeanŢarliamentandtheCESE,in wascreatedtheDepartmentforsocialeconomywithinthe General Directorate DG XX))) of the EC. ... The departmentwascoordinating the European actions with an impact on SE and wasproviding contribution for: enhancing the cooperatives sector, mutualsocieties,associationsandfoundations;thestudyoftheSEsectorandtheapproachofthespecificissues;theanalysisoftheEUpoliciescoherencewithadirectimpactonSE;maintainingthecontactwiththeexistentfe‐derations; reaching and attracting unorganized players and sub‐repre‐sentatives of SE; reaching the decision factors in relation with the SEforms and the representation of the Commission on thismatter in therelation with other European institutions. The department was dis‐banded in , and the responsibilities were transferred to the DGEnterprises and )ndustry and the DG Employment, Social Affairs andEqualOpportunities.Theresponsibilities fortheSEspecific formsweredividedbetweenthetwostructures[ ],factthatleadtoadividedandnon‐unitaryapproachoftheSEsector MMFŢS ,p. .On the other hand, theEuropeanCommission continues to play anactiveroleinpromotingSEatEuropeanlevelbytheFSEfinancingsthatinclude SE among their priorities. )n our country, we refer to theprojectsco‐financedthroughtheFSEŢriorityAxis ŢromotionofSocial)nclusion,majorinterventionfield . Developmentofsocialeconomy.Theactivitiesperformedthroughtheseprojectshavecontributedtotheinformation of the population, of the key institutions and also of allthoseinterestedinthebenefitsofSE,haveallowedtheparticipationatinformation training sessions on SE and have allowed the financialsupportforinitiatingsomeentrepreneurialundertakings. [ ]Within theDG Enterprises and )ndustrywas set up the department B SmallCraftEnterprises,CooperativesandMutualSocieties inorder totakeaspecialcareoftheenterprisemattersofthecooperatives,mutualsocieties,associationsandfounda‐tions, while the DG Social Affairs took over the responsibility for associations andfoundations.


Vol.)))•Nr. /

I.2.2.TheEconomicandSocialEuropeanCommitteeTheEconomicandSocialEuropeanCommittee CESE isa„consulta‐tive organism with the role to facilitate and promote civic dialogue,CESE is one of the most active players and supports of participativedemocracy MMFŢS ,pp. ‐ .AlthoughSErepresentsan interestthemeforCESE,weobservethecompleteabsenceofitsapproachatthelevelofthenationalEconomicandSocialCouncil.Althoughthiswasformulatedasarecommendationsince ,therehaven`tbeenanyundertakingsinthisdirection.I.2.3.EuropeanParliamentOneofthemaininstitutionalplayerstowhomweowetherecentre‐launchoftheSEfieldandtheinternationalinteresttowardsthisfieldisthe European Ţarliament. The inter‐group for SE represents a keyfactor. This is a monitoring and information organisms over the SEfieldthatpromotestheideaofbuildingacompetitiveEuropeandthatisbasedonsolidarity … Theactivitythathasenteredashadingconegotimprovedstartingwith whentherewasarequestfromtheEuro‐pean Ţarliament on SE. The request was accepted in MMFŢS,: .Thepublicpresentationof theReportmadeby theSE )ntergoup infrontoftheEuropeanŢarliamenthasrepresentedanewmomentumforSEatEuropean levelandhasensured thevisibilityof the fieldandoftheactiveentities.Knownas the ToiaReport after thenameof the)talian Euro‐parliament member Ţatrizia Toia who presented the re‐port thedocumentwasapprovedandhascontributedtotheincreaseoftheSEvisibility.I.2.4.EuropeanCouncilTheconcernsoftheEuropeanCouncilinthefieldofSEhavebecomeconcrete intheactionsperformedbytheDivisionofdevelopmentandresearch for social cohesion. These have promoted SE from theperspectiveofthecoagulatingfactorplayedinthepromotionofsocial


Vol.)))•Nr. /

cohesion,activecitizenshipandsocialresponsibilities.OneofthemostimportantachievementsisrepresentedbythecreationoftheEuropeanŢlatformofEthicalandSolidary)nitiatives)R)S.)n Romania, the European Council has supported the successfulimplementationoftheprojectviewingtheawareness‐raisingofall therelevant players for ensuring their own welfare. The project res‐ponsible territory has had success in Timișoara the initiative wassupportedbytheCriesAssociationinpartnershipwiththeCity(alloftheCountyofTimișoaraandtheŢrefectureofTimiș. I.2.5. European networks for promoting social eco‐

nomyWithoutanydoubt, themostactiveSEnetwork fromtheEuropeanlevel is Social Economy Europe. The role played in launching the SEactive)nter‐groupattachedtotheEuropeanŢarliamentcannotbecon‐tested.Taking thesustentationof this inter‐group`ssecretarypositiongivesitcredibilityandresponsibilityatEuropeanlevel.OtheractivenetworksinthefieldofSEatEuropeanlevelare:AM)CEAssociationofMutual)nsurersand)nsuranceCooperativesinEuropehttp://www.amice‐eu.org/A)M )nternationalAssociationofMutual(ealthFundshttp://www.aim‐mutual.orgCECOD(ASEuropean representative organization of Social housingservicewww.cecodhas.orgCECOŢ European Confederation of Workers Co‐operatives, SocialCo‐operatives, Social and Ţarticipative Enterprises since www.cecop.coopCEDAGEuropeanCouncil ofAssociations ofGeneral )nterest sincehttp://www.cedag‐eu.orgCOGECAGeneralConfederationofAgriculturalCo‐operatives in theEuropeanUnion since www.copa‐cogeca.beCOOŢERAT)VES EUROŢE Common platform of the cooperativeswithinEurope since http://www.coopseurope.coopEACB European Association of Co‐operative Banks since www.eurocoopbanks.coop


Vol.)))•Nr. /

EFCEuropeanFoundationCentre since http://www.efc.be/EUROCOOŢ European community of consumer cooperatives sincewww.eurocoop.netSOC)AL ECONOMY EUROŢE ex CEŢ‐CMAF since www.so‐cialeconomy.eu.orgTheSEentities fromRomaniaareweaklyconnectedtothe interna‐tionalnetworks.Nevertheless,wenoticetheappurtenancetothemainnetworks in the fieldof SEof the representations structures forSEatnationallevel:•NationalUnionofCraftingCooperatives UCECOM ;•NationalUnionofConsumersCooperativesCENTROCOOŢ;•NationalUnionoftheEmployees`MutualAidFunds UNCARS .OneofthemainreasonsthattheSEentitiesortheirformsofrepre‐sentationatnationallevelarenotconnectedtotheEuropeannetworksisthelackofvisibilityregardingtheadvantagesofsuchanassociation.Ţlus, theaffiliationofaSEentity fromour country to suchanetworkinvolvesaseriesofmaterialcosts subscriptiontax,annualmembertax,costsrelatedtotheparticipationatdifferent internationalevents andhumanresourcesthatsomeentitiescannotafford.The obvious advantages of being open to international networkingforSEentitiesfromRomaniashouldbepromotedthroughsomeinfor‐mation and awareness campaigns intended to this subject. Ţlus, thefinancial support of some undertakings could contribute to a bettercorrelation to the international and European relationships. Anotheradvantagewouldrepresentthepossibilityofagoodpracticesexchangeand the support with new commercial markets for the products ob‐tainedintheSEentities.Atthesametime,suchinternationalpartner‐ships allow to access some various financing sources from severalcountriesorfromtheEuropeanlevel.II.NationalinstitutionalframeworkWe present hereinafter the institutional framework from Romaniawith emphasize on the connections with the SE entities from ourcountry.


Vol.)))•Nr. /

Wespecifythatwehavetakenintoconsiderationthefollowingformsoforganization:a associationsorfoundations;b nonprofitorganizationsorganizedundertheformofmutualorga‐nisations:o oftheretiredpersons;o oftheemployees;c creditcooperatives;d cooperative societies of rank regulated by Lawnr. / onorganizationandfunctioningofcooperatives:o craftscooperativesocieties;o consumerscooperativesocieties;o capitalizationcooperativesocieties;o agriculture cooperative societies; benefiting also of a speciallegislation,being regulatedbyLawno. / of theagri‐culture cooperation, including the subsequent amendmentsandadditions;o housingcooperativesocieties;o fishingcooperativesocieties;o transportationcooperativesocieties;o forestrycooperativesocieties;o otherformsofcooperativesocieties. MMFŢS, : .DuetotherelevancefortheSEfield,wehaveincludedintheanalysisalsotheauthorizedprotectedunits UŢA andalsothecollectivitiesandthe compossessorates Stănescu et al, :pp. ‐ . We are alsohighlightingthefactthattheUŢAsweretakenintoconsiderationtotheextent to which they are publiclymanaged not by public institutionsDGASŢC .TheargumentinthissenseistheprivateprerogativeoftheSEfield.

II.1.CentralpublicadministrationThe main institutional player representatives of the central publicadministrationare:•MinistryofLabor,Family,SocialŢrotectionandElderly MMFŢSŢV :o NGOs;


Vol.)))•Nr. /

o UŢA;�MinistryofEconomy ME :

o craftscooperativesocieties SCMs ;o consumercooperativesocieties;

�MinistryofAgricultureandRuralDevelopment MADR :o agriculturecooperativesocieties;

�MinistryofJustice MJ ;�MinistryofFinance MF .)f the first threeministries play a role in the activity of certain SEentities,theMJandMFareinvolvedintheactivityofallSEentities.TothisweaddtheNationalBankofRomaniatowhichconvergeallthefinancialsituationsandthereportsmadeoutbyCARSandtheCARŢasnon‐bankingfinancialinstitutionsandalsobytheloancooperatives.The relationship between each SE entity and the central publicadministration ismirrored in thegeneral imagepresented inAnnex Overview of the institutional framework from central level with animpactonthesocialeconomyentities.As it can be observed in the graph included in Annex , not all SEentitieshaveaninstitutionalcorrespondentatcentrallevel.II.2.LocalpublicadministrationAtlocallevel,therelationbetweenpublicadministrationandentitiesof SE follow general institutional framework. )n comparison withMMFŢSŢV represented in each county, the local branches of the Mi‐nistry of Economy are eight Territorial Office for Small and MediumEnterprisessubordinatedtoDepartmentof)mplementingŢrogramsforSmallandMediumEnterprises[ ]The relationshipbetweeneachSEentityand the localpublic admi‐nistrations is mirrored in the general image presented in Annex Overviewoftheinstitutionalframeworkatlocallevelwithanimpactonthesocialeconomyentities.

[ ] OT)MMC Brațov, OT)MMC Cluj Napoca, OT)MMC Constanța, OT)MMC Craiova,OT)MMC)ași,OT)MMCŢloiești,OT)MMCTârguMureș,OT)MMCTimișoara.


Vol.)))•Nr. /

II.3.TheprivateinstitutionalplayerswithofSErepre‐sentationAtnational level,representativesofSEentitiesarementionedsincesecondhalfofX)Xcentury.AseachSEentitycandecide to joinornotsuch a SE network, we notice relatively few newly established net‐works. These initiatives are focus on agriculture are and partiallysupportedbyactivities implemented inESFco‐financedprojects. Still,notallSEentitieshavenationalnetworks.The relationship between each SE entity and private institutionalplayers with of SE representation at central level is mirrored in thegeneralimagepresentedinAnnex Overviewoftheinstitutionalframe‐workfromcentrallevelwithanimpactonthesocialeconomyentities.ConclusionsAt international and national level there is an increasing interesttowardssocialeconomy.RegulationofSEbyadoptingaframeworklaw,coherentrevisionofvariousregulationwith impactonSEentitiesandsettingupanationalSEstrategywouldmergeactionsdonebycentraland local public administration and SE representatives organizationswithalongtermimpactonSEinRomania.References

1. Borzaga,C.;Galera,G.andNogales,R. .Socialenterprise:anewmodel forpoverty reductionandemploymentgeneration–anexa‐minationoftheconceptandpracticeinEuropeandtheCommonwealthofIndependentStates,EMES&UnitedNationsDevelopmentŢrogramme.http://www.emes.net/fileadmin/emes/ŢDF_files/News/ /. _EMES_UNDŢ_publication.pdf.http://www.undp.ro/publications/poverty.php.2. DragotoiuA.,MarinoiuA.andStănescuS.M., Eds. .Re‐

searchreportregarding socialeconomy inRomania from thecomparedEuropean perspective, Bucharest Ministry of Labor, Family, SocialŢrotectionandFamilywww.mmuncii.ro.


Vol.)))•Nr. /

3. StănescuS.M. Ed. ,AsimineiR.,RusuO.,VîrjanD. .Profitforpeople–opening reportwithin theprojectTheModelofSocialEco‐nomyinRomaniahttp://profitpentruoameni.ro/.*** Global Compact Office, UnitedNations .A framework foraction:socialenterprise&impactinvesting.http://www.unglobalcompact.org/docs/issues_doc/development/Framework_Social_Enterprise_)mpact_)nvesting.pdf.***MetroMediaTransilvania, . Evaluating the impact of theRomanianFundforDevelopmentŢrojectshttp://www.frds.ro.*** United Nations Development Ţrogramme . EmpoweringLives,BuildingResilience–developmentStoriesfromEuropeandCentralAsia. http://issuu.com/undp_in_europe_cis/docs/undp_rbec_successstories_v _web__ _#download.

Vol.)))•Nr. /

ANNEXES

Annex1MillenniumDevelopmentGoals[1]

Objective1–EradicateextremepovertyandhungerTarget .A global :Reducingbyhalf,during ‐ ,thenumberofpeoplewhoseincomeislessthat dollarperday)ndicator . –Ţercentageofthepopulationwhosepurchasepowerisunderonedollarperdaya)ndicator . –Ţovertydisparityrate)ndicator . – Ţroportion of the poorest fifth in the nationalconsumptionTarget .B global :Reaching the total and productive employment in work, and alsoensuring a decent job to all persons, including the women and theyoungpeople)ndicator . –ThegrowthoftheGDŢrateperemployedperson)ndicator . –Thenumberofemployees fromthe totalpopulationrate)ndicator . – Ţroportion of the employed person and whosepurchasepowerisunderonedollarperday)ndicator . –ŢroportionofthefamiliesformedbyactivepersonsinthetotalnumberofemployeesTarget .C global – Reducing by half, between ‐ , thepercentageofpeoplewhosufferfromhunger)ndicator . –Theincidenceofsmallsizedchildrenundertheageoffiveyearsold)ndicator . – Ţroportion of population who has a caloric con‐sumptionunder theminimum level of the diet that ensure theneces‐saryofenergy [ ]http://www.onuinfo.ro/odm/.


Vol.)))•Nr. /

Objective2–AchieveuniversalprimaryeducationTarget .A global –Ensuringthat,untiltheyear ,thechildreneverywhere, regardless they are boys or girls, will be able to close acompleteprimarycycleofstudies)ndicator . –Netrateofenrollingintheprimarycycleofeducation)ndicator . –Ţroportionofpupilswhoenrolledinthe stgradeandhavefinishedthe thgrade)ndicator . –Rateofreadingandwritingoftheyoungpeoplewithagesbetween and yearsold,menandwomenObjective3–PromotegenderequalityandempowerwomenTarget .A–Eliminationofthegenderdisparitiesfromtheprimaryand secondary cycle of education, preferably until , and from allformsofeducationnotlaterthan )ndicator . – Rate of girls to rate of boys from the primary,secondaryandtertiaryeducationcycles)ndicator . –Rateofemploymentofwomeninthenon‐agriculturesectorsofactivity)ndicator . –ŢroportionofthenumberofwomenmembersoftheŢarliamentfromthetotalnumberofmembersObjective4–ReducechildmortalityTarget .A – Reducing with two thirds, during ‐ , of thechilddeathrateamongchildrenundertheageoffive)ndicator . –Childdeathrateamongchildrenundertheageoffive)ndicator . –Rateofinfantiledeathrate)ndicator . – Ţroportion of children under the age of one yearvaccinatedagainstmeaslesObjective5–ImprovematernalhealthTarget .A–Reductionwiththreequarters,during ‐ ,ofthematernaldeathrate)ndicator . –Maternaldeathrate)ndicator . – Ţroportion of the number of births assisted byqualifiedmedicalstaffTarget .B–Obtaining,until ,universalaccesstoreproductionhealthservices


Vol.)))•Nr. /

)ndicator . –Ţrevalencerateofcontraceptivemethods)ndicator . –Rateofbirthamongteenagers)ndicator . –Ţre‐natalcareservices atleastonevisittothedoctorandatleastfourvisitstothedoctor )ndicator . –CoveredneedoffamilyplanningservicesObjective6–CombatHIV/SIDA,malariaandotherdiseasesTarget .A – Stopping, until , and afterwards starting therecoveryof()V/S)DAspread)ndicator . –()V Ţrevalence rate among the population aged and yearsold)ndicator . –Usageofcondom in the lastsexual intercoursewithrisk)ndicator . – Ţroportion of population aged between and yearsoldthathasagoodunderstandingofwhatis()V/S)DA)ndicator . –Rateofenrollmentinschoolcoursesoftheorphansattheenrollmentsintheschoolcoursesofthechildrenhavingafamily,fortheagecategory ‐ yearsoldTarget .B–Obtaininguniversalaccessto()V/S)DAtreatmentforallthosewhoneedituntiltheyear )ndicator . – Ţroportion of the populationwho has an advancedstageof()VinfectionandhasaccesstoantiretroviraltreatmentTarget .C – Stopping, until , and afterwards starting therecoveryofthemalariaandothermajorinfectiousdiseasesincidence)ndicator . –Deathrateandincidencerate,associatedwithmalaria)ndicator . –Ţroportionofchildrenunder yearsoldwhosleepinbedcoveredwithmosquitonetsandtheproportionofchildrenofthisagehavingfeverandtreatedwithadequateanti‐malariamedication)ndicator . – )ncidence, prevalence and death rates associated totuberculosis)ndicator . –Numberof tuberculosis cases identifiedand treatedunderdirectobservationonshortterm


Vol.)))•Nr. /

Objective7–EnsuringenvironmentalsustainabilityTarget .A – )ntegrating the sustainable development principles inthepoliciesandtheprogrammesofthestatesandrecoveringthewasteofnaturalresources)ndicator . –Ţroportionofthelandareacoveredbyforests)ndicator . –Totalofcarbondioxideemissionspercapitaandper dollarGDŢ purchasepower ,andalsotheconsumptionofsubstancesthataffecttheozonelayer)ndicator . – Ţroportion of fish stock living in safety within thebiologicallimits)ndicator . –ŢroportionofthetotalusedwatersresourcesTarget .B–Reductionofthebiodiversitylossesandobtaining,until,asignificantdecreaseinthelossesrate)ndicator . –Ţroportionoftheterrestrialandmaritimeprotectedareas)ndicator . –ŢroportionofthespeciesontheedgeofextinctionTarget .C–Reducingbyhalfthenumberofpeoplewhodonothaveaccess to a drinkingwater source and to sewing basic services, until)ndicator . – Ţroportion of population who use a safe drinkingwatersource)ndicator . – Ţroportion of population who use an improvedsewageserviceTarget .D–Significantlyimproving,until ,thelifeofminimummillioninhabitantsoftheslums)ndicator . – Ţroportion of urban population who lives in theslumsbObjective8–DevelopaglobalpartnershipfordevelopmentTarget .A–Creatingafinancialandcommercialsystemthatisnon‐discriminatory,predictable,openandbasedonregulations.)tincludesafirmcommitmenttoapplytherulesofgoodgovernment,developmentandfightingpoverty,bothatnationalandinternationallevel.


Vol.)))•Nr. /

Someofthe indicatorsmentionedbelowareseparatelymonitoredforthecountrieslessdeveloped,forthestatesofAfrica,fortheoneswithoutdirectaccesstotheseaandforthedevelopingsmallislands.Target .B –Resolving the special problems of the less developedcountries. )ncludes also tariffs and free market access quotas for thestateswithextremelyhighexternaldebtandevenwritingoffthisdebtand official assistance for a more generous development intended toreducepoverty.Target .C–Meetingthespecialdemandsofthecountriesthatdonothavedirectaccesstotheseaandofthedevelopingcountries fromtheislands throughtheActionŢrogrammeforSustainableDevelopmentofthese countries and the result of the nd special session of the UNGeneralAssembly .Target .D–Resolvingonlongtermthegeneralproblemslinkedtotheexternaldebtof thedevelopingcountries throughmeasurestakenatnationalandinternationallevel.Officialassistancefordevelopment(ODA))ndicator . . Net, total assistance intended to the less developedcountries,asapercentagefromthegrossinternalincomeofthedonorcountriesfromtheOECD/DACarea)ndicator . – Ratio between the bilateral Sectorial ODA of thedonors fromtheOECD/DACareaandthebasicsocialservices educa‐tion,primarymedicalassistance,nutrition,drinkingwaterandsewage )ndicator . – Ţercentage of bilateral official assistance for deve‐lopmentfromthedonorsoftheOECD/DACareathatisnotbeingused)ndicator . – ODA accessed by the developing countries withoutdirect access to the sea as a percentage from their gross nationalincome)ndicator . – ODA accessed by the developing small islands as apercentagefromtheirgrossnationalincomeAccesstomarkets)ndicator . . –Ţercentage fromthe total importsof thedevelopedcountries as value and excluding the import of weapons from thedevelopingcountriesandfromthelessdeveloped,taxesfree


Vol.)))•Nr. /

)ndicator . –Average tariffs imposedby thedeveloped countrieson the agriculture products, fabrics and textures came from thedevelopingcountries)ndicator . –AgriculturesupportestimatedbytheOECDcountriesasapercentagefromtheirgrossincomeproducts)ndicator . –ŢercentageofODAprovidedtoenhancethetradecapacityReducingtheexternaldebt)ndicator . – Total number of countries that have decided toreducetheexternaldebtandthenumberofthestateswhohavewrittenofftheirexternaldebt cumulated )ndicator . –Levelundertakenforreducingtheexternaldebtandthemidprocessevaluation)ndicator . –ExternaldebtasapercentagefromtheexportsofgoodsandservicesTarget .E–Openingtheaccessofthedevelopedcountriestobasiccheapmedication,incollaborationwiththepharmaceuticalcompanies)ndicator . – Ţercentage of the population that has constantaccesstobasicmedicationTarget .F–Openingtheaccessto thebenefitsbroughtby thenewtechnologies, especially the information and communication techno‐logy,incollaborationwiththeprivatesector)ndicator . –Numberofphonelinesat inhabitants)ndicator . –Numberofsubscriberstothemobilephoneservicesat inhabitants)ndicator . –Numbersofinternetusersat inhabitants

Annex2.Overviewoftheinstitutionalfram

eworkfromcentrallevelw

ithanim

pactonthesocial

economyentities

Ministryof

Labor,Family

,Social Ţrotectionand

oftheE

lderlyMinistr

yof Economy

Ministryof Justice

NGOs(CSs

Othercoopera

tivesocieti

esLoanC

OOŢ

NU(CCentra

lCooper

ative BankNation

alUnion

Consumers

Cooperative

NUMAFER

Ministryof

Agriculturean

dRural Develo

pmentFedera

tionCARŢO

menia

Collectivity&

compo

sesorates

Agricultureco

ope‐ratives

ocieties

DŢŢDNAE

Consultativ

Councilofthe

Cooper

ation(CSdi

rectCountyNUassociations

SCMCounty

NUcopera

tivesocieti

esdirect

agencies

MAFRs

MAFEs

ŢrivateŢU

territory units

A)ŢŢ)MM

NORCNation

al Bankof

Romania Consum

ercoope‐

rativesocietie

s

RegisterofAss

ociations

Foundations

Annex3.Overviewoftheinstitutionalframew

orkatlocallevelwithanimpactonthesocial

economyentities

Min.Ju

sticeME,D)

Ţ)MMCAE

AJŢ)SMMFŢS

ŢV OŢ)MM

OJRC

CountyCounc

ilDGASŢ

C

Localcouncil SŢAS

RoChambero

fCommercean

d)ndustry

CC)county

MinFinanțelor

,NAEGenera

lDirectorates

ŢublicFinanc

esAccred

itation

socialservices

provid

ersSubsid

iesatemploy

mentForma

tion,counse

ling, financing

TaxesForma

tion, counseling

SpacesCollabo

rationFinanc

ingSpaces

Collaboration

Setup,

cancellation

NGOsŢrivate

ŢUMAFEs

MAFRs

(CSs

Collectivity&

compo

‐sesorat

esSocietă

țicooper

ativede

consum

Agriculture

cooperative societies

Other cooperative societies

degrad

Loan COOŢ

Vol.)))•Nr. /

ACCENTEALECOMUNICĂRIIPUBLICEÎNCONTEXTULCRIZEIECONOMICE

ŞtefaniaBejan[ ]RezumatDevenit loc comun în istoria contemporană a lumii, fenomenul crizei economiceapare fără preaviz și lasă cicatrici adânci în memoria individuală și colectivă, înproiectele sociale politice,militare à la long în relațiile interumane… Oricât nus‐arrecunoaște,nimeninuevaccinatdefinitiv împotriva „baciluluicrizei ; fiecareomrămânemarcat ovreme,pentrutotdeauna,sensibil, fundamental :uniisavu‐reazăcudisperareaultimeiziledeexistențămomente,întâmplări,prietenii,dispu‐te, călătorii, iubiri, bani, orgolii; alții se luptă cu înverșunare să supraviețuiască,să‐și dovedească putereade a fi răzbit în pofida tuturor opreliștilor; unii se con‐solează,lipsițideenergiatinereții,aunuinouînceput,aunuimiracolgen„Ce‐arfi,dacă? .Ţrofesioniștiicomunicării,alăturideinșipoposițidineroareîndomeniu nereferim cu precădere la politicienii fără cea mai firavă vocație în acest sens îșiadaptează strategic?intuitiv? discursuldestinatspațiuluipublicșioferăo„stagiu‐ne pestriță,tocmaibunădestudiatla„Constituție ,„Culturăcivică ,„ŢRînO.N.G. etc.Accenteledescoperitedecercetătorținproaspătăagendamass‐mediașidaudelucru cetățenilor cu ceva brumă de preocupare vizând normalitatea societății încares‐au„nimerit …

Cuvintecheie:discurs,crizăeconomică,spectacolsocial,societatecivilă,leadershipŢrofundatașațiuneiviețimoderne,marcatedeproliferarea„pseudo‐evenimentelor prefabricateșideexacerbarearoluluidespectatoravidalcetățeanului–consumator Debord ,p. ,actoriisocialicon‐știentizează accentuarea pseudo‐senzaționalului din comunicarea ulti‐melordecenii,darsecomplacînacestpatterncomod,protector,lamo‐dă…Justificându‐seprin„comunicareaspectaculară ,societatea încareseregăseșteo„cascadădesemnaleierarhice –Debord ,pp. ‐

[ ]AcademiaRomână,BursierŢOSDRU/ / . /S/ SocietateaBazatăpeCu‐noaştere–cercetări,dezbateri,perspectiv,.e‐mail:[email protected].


Vol.)))•Nr. /

va accepta cu lejeritate apelativul „de spectacol , fie și cu risculvulgarizăriiconceptuluicriticdespectacolorialîncercărilordedestruc‐turareefectivăasocietățiispectacolului.ConsideratdeG.Debordideo‐logieprinexcelență,spectacolulsocialsedovedește„expresiaseparațieiși îndepărtării între om și om Debord , p. . Ca ștergere alimitelor între individ și lume, spectacolul capătă puterea de a anulagranițeleluiadevăratșifals,prin„refulareaîntreguluiadevărplasatsubprezența reală a falsității care asigură organizarea aparenței , credeautorulSocietățiispectacolului.Totel,subimperiul„patologic alluiGa‐bel,considerăonevoieanormalăareprezentării,chiardacăeaaveada‐ruldea compensa „sentimentul torturantde a fi înmargineaexisten‐ței . Ţrimatul actualității, spuneDebord, care poate recunoaște voințaeficacității imediate, ar putea explica, după opinia noastră, alunecareaîntr‐un „tablou clinic al schizofreniei sociale pe urme gabeliene , încare,pânășiconștiințaesteunimobilspectator„apărat deunecranalspectacolului, în spatele căruia se întâlnesc doar interlocutori fictivi,interesațideproprialor„piațăexistențială Debord ,p. .Într‐o astfel de construcție socială, în care un fapt halucinatoriuG.Debord sepetrece–„iluziarecunoașterii fiecăruiadecătreceilalți–nusuntemmirațidedictaturainstantaneului,aimediatului,aluiacumcuoricepreț,încaredramatizareaconteazămaimultdecâtrepetitivulcucarene‐amacomodat Goffman ,p. .Reținem,dinteoriagof‐fmaniană a performării teatrale în viața obișnuită, că presupunemreprezentareaunorlucrurireale,darnuîndeajunsrepetate,spredeose‐biredescenapropunătoareaunoraparențejucatedeactori‐personajeînfațaunorprivitori‐personaje.)ntereseazăfaptulcă,în„viațacaviață ,avemde‐afacecudoardouăelemente interpretative:rolul individuluidiscursivadaptatrolurilorcelorlalți publicului –Goffman ,p. .Introducerea la Viața cotidiană ca spectacol amintește că, esențialpentruauditoriu,esteprofilulintervenientului„promisiv statutsocio‐economic, stima de sine, atitudinea față de interlocutori, competența,dacăedemndeîncredereetc. ,pentrua‐șicalculaașteptările/răspun‐suriledoritedeascultători .Cândeo figură inedită,vorbitorul se tră‐dează prin atitudine și înfățișare, ambele funcționând ca analogii cupropunătoriasemănători,cunoscuțidejapublicului.E.Goffmanprevinecă faptele semnificative nu se produc în locul și vremea interacțiunii


Vol.)))•Nr. /

propunător‐auditoriu;uneori, acesteaseascund înmecanismul comu‐nicării,cumseîntâmplăcuatitudinile„reale ,„adevărate ,oricuemoți‐ile și credințele personale care „pot fi detectate numai indirect, prinmărturisirile sale sau prin ceea ce pare a fi comportament expresivinvoluntar , ceeaceobligă laexprimare pe sine și la impresionare acelorcareasistăladiscursulpublic –Goffman ,p. .Acordândîntâietateexperiențelorindividualeînmecanismulmanagementuluiim‐presiilor și expresivității, Erving Goffman avansează „paradoxul cău‐tării ,învirtuteacăruiaseimpunesporităatențiaasupraaparențelor,încondițiile inaccesibilitățiirealității;expresivitateagestuală,simbolurilestatutului, alte indicii ale adevăratului chip al intervenientului se do‐vedesc suficiente pentru impresiile dorite și atât de importante îndramaturgiagoffmaniană ,inclusivînproblemaabateriiacceptatedelastandardele morale: „ca performeri, indivizii nu sînt preocupați deproblema morală a producerii acelei impresii convingătoare conformcăreiaacestestandardesîntrealizate .Cualtecuvinte,analizândsuper‐ficial „expresia oferită , la intersecția comunicării verbale și non‐ver‐bale,aparența ia loculprofunzimii înstrategia interveniențilordornicisăeludezememoriaauditoruluicuprivire labackground‐ulcomunica‐ționalalpropunătorilor știindu‐secăelardezavantajapeceicutrecutnutocmai imaculat,pecei interesațisăascundă„amănunte gatasă leincomodezecarieraetc. .Sociologia actorului social privește competența comunicaționalădreptcomponentăaperformăriiactelorde limbaj studiatedepragma‐tică îndimensiunea lor strategică șidramaturgică Beciu , p. .Ţoziționându‐se înraportcumesajulcomunicatși,deopotrivă,cudes‐tinatarii lui, performerii livrați modelului dramaturgic, în străduințaizbutirii identității șidiscursuluiproiectate spațiuluipublic, sunt cate‐gorisițișidincolodeîntrebuințareaunuilimbajanume:statutulsocialalvorbitorului circumscris unui câmp de putere în stare să confere opoziție osituare,unrol,unprecedent .Exemplulputeriidobânditedejurnaliștiînpropriulcâmpprofesionalesteilustrativpentrudiscuțiain‐vocată:confirmareauneilogiciapieței,identificareaunorefecteasupraproducției culturale, prioritatea polului comercial, conferirea uneiuriașe puteri simbolice autorităților statului ș.a.m.d. Bourdieu ,pp. ‐ .Ţărințiaiteorieipertinențeișiîntemeietoriaipragmaticii


Vol.)))•Nr. /

cognitive,D.SperberșiD.Wilson„decretează căactuldeacomunicae,înaintedeorice,unprocescognitiv,câtăvrememesajelevehiculatesuntsupuse interpretării condiționatedemecanismedegândire: inferența,reprezentarea, computația Beciu , p. . Altfel spus, să poțide‐duceînlegăturăcu„complicitatea text‐contextexplicândmesajul,săfiicapabil a identifica un „context pertinent , spremai lesnicioasă inter‐pretareaconținutului,înfine,săatingiapogeulconectăriienunțuluilacontext.Cele treimomentearatribui comunicării socialeadecvarea lacontext și/sau orientarea spre pertinență C. Beciu , depășirea „pra‐gurilor defelul:statutșipracticisociale,codurișistrategii,darnicide‐cum „cheia de‐criptării actelor comunicaționaledrept interesal tran‐smiterii impresieidepertinență lanivelul interlocutorilor Beciu ,p. .Dinamicasocialăaultimelordecenii,întrealecăreimărciregăsimcuușurință augmentarea culturii civice Loghin , p. , a confirmatsuccesulcupluluidiscurspersuasiv‐lidercharismatic,ceeacedășansedemersului nostru de a „scana principalele accente ale comunicăriipubliceconsumateînvremuritulburideultra‐mediatizatăcrizăecono‐mică sursă,pretext,motor–deopotrivăinvocate,subînțeleseîn„calen‐darul politic al ultimelor luni . După S. Moscovici, intelectul rămâneindiferentlatrudaactorilorsocialidea‐șiconstruiunnume,emoția,înschimb,evictimăsigură,întrucâtefortulinvocat„Esteopolițădeasigu‐rareînceeacepriveștemenținereapeculmi–gloriasaunemurirea–șicelmaipalpabilsemncălideruldețineputerea,căacționeazăasuprace‐lorlalți. Că a devenitmodelul, ținta lor[...], că a pătruns în eul lor, iaracum domnește asupra regatului imaginației lor Moscovici ,p. . Ţreluându‐l peR.Michels – fidel discipol al teoriilor tardieneasupra mulțimii – stâlpul psihologiei sociale din (exagon concluzio‐nează:„Aceștioameni lideriipartidelor–n.a. ,carenudepuțineoriaudobânditunfeldeaureolădesfințișidemartiri,nucerdecâtosingurărecompensă în schimbul serviciilor prestate: recunoașterea Michels, p. . Respectuoși principiului „Admiră‐te și mulțimea te vaadmira S.Moscovici ,lideridepartide,deopinie,denațiiparsăexer‐sezelanesfârșit,într‐ooglindăvie–darpradăseducțieidiscursive–ro‐lulmerituosuluiadulat…Șiajungsăcreadă!


Vol.)))•Nr. /

Varaanului poate fi suportdeanaliză,dinperspectivaaccen‐telor identificate în comunicarea publică practicată de politicieni, jur‐naliști și publiciști din rândul intelectualilor, studiul evidențiind ipos‐taze ale discursului: acuzator, admirativ, ironic, auto‐protector, auto‐victimizator,amenințător, insolent, justițiar, împăciuitor, îngrijorător…Aparițiile,nupuține–așacumne‐amobișnuit–alepoliticienilordetoa‐teorientările, spreapersuadapubliculromân darșipecel „arondat UniuniiEuropene ,audatlaivealăelementedetipacuzator,așacums‐a observat în ședința Camerelor reunite ale Ţarlamentului României,din iulie,întâlnirepremergătoarevotuluipentrureferendumuldede‐mitereapreședintelui.C.Antonescu,președintealSenatului,reiterândstrategia cu care T. Băsescu a câștigat, psihologic, înfruntarea tran‐smisă, îndirect,pepostulnaționalde televiziune, îndecembrie cu A. Năstase, s‐a adresat președintelui în exercițiu el‐însuși partici‐pant lareuniuneaparlamentarilor : „DomnulepreședintealRomâniei,măcarun lucruneuneștepenoidoi: doruldeEmilBoc.Ţentrudum‐neavoastră,căerabununpreședintedepartidcaE.Boc,iarînceeacemăprivește–carecredeamcănusepoatemairăudecâtcuBoc–con‐statcăsepoate! .Acelașiintervenient,dorindsăsublinieze„dezertareaprezidențială , tunăde la tribunaŢarlamentului: „DomnulepreședinteTraian Băsescu […], de fapt, dumneavoastră s.a. , v‐ați suspendatdemult[…],pentrucăRomânianuaavut îndumneavoastrăungarantdoarcamarilapoliticăaavut ,pentrucănuaavutunmediator v‐ațiconsiderat șeful statului, adică șeful tuturor instituțiilor și al cetățe‐nilor .Larându‐i,D.Șova Ţ.S.D. rostește,țintindcomportamentulluiT. Băsescu: Ţreședintele a înșelat poporul […], a dorit dezbinareapopulațieiînceicareîlagreeazăpeBăsescușiceicarenu‐lmaivor[…],adeterminatsărăcirearomânilor .Comentândrezultatulvotuluiparla‐mentarilor / ,ToaderŢaleologu Ţ.D.L. spunecă„Eovictorieà laŢhyrus pierderile celordouăarmate suntegale ,darT.Băsescu„esteunanimaldecampanieremarcabil ;aiciseobservăaccentuladmi‐rativaparținândpoliticianuluifostministrualculturii.În categoriaauto‐protector/auto‐victimizator, putem înscrie: a dis‐cursulluiC.Antonescu,înconferințadepresădinsearade iulie,cânddeja știe că, o vreme, vaonora rolul suprem în stat „voi facedoar cetrebuie ca președinte interimar, nu tocmai cu greutatea conferită de


Vol.)))•Nr. /

alegeri; mă voi auto‐suspenda, temporar, din Ţ.N.L. ; b mărturia luiV.Ţonta:„mi‐afostamenințatăfamilia.Amcerutprotecțiaei[…].Zilnic,dialoghezcudecidențieuropeni,pentruaexplicafaptulcăeoproblemădepoliticăinternășinutrebuiepericlitatăpozițiaRomânieiînConsiliulEuropean ; c invocând art. , lit. „e din Constituție, T. Băsescujustificăcerereadesoluționarea „conflictului juridicdenaturăconsti‐tuțională cuŢarlamentulRomâniei,astfel:„Amobligația,capreședinteînexercițiu,săutilizeztoatecăile resursele constituționaleîndisputacuomajoritatepolitică care a suspendatpreședintele [...], săprotejezfuncțiadeșefalstatului,președinte.NupentruTraianBăsescu eusuntvremelnic ,cipentruinstituțiapreședinteluiRomâniei.S‐ardeduce,alt‐fel,căpreședintelecarenuaremajoritateînŢarlamenttrebuiedemis .La categoriaadresare ironică, același personaj ține loc de exemplu.Astfel, înconferințadepresăulterioarăconstatăriinumăruluisuficientdevoturipentrugestulelectoraldin iulie ,T.Băsescuanunță:„În concluzie,mergem la referendum!Observ un salt calitativ la clasapolitică: în , voturi au fost pentru demitere, iar astăzi, doar; și încă: „Marele argument al suspendacilor este că nu mai ampopularitate[…].Dacăîțiasumi,împreunăcuțara,trecereaprincriză,egreusărămâi la %cotădeîncredere.Amintiți‐vădeG.Bush,careascăzutîncredibilitateșinus‐agânditnimenisă‐lsuspende[…].ÎnCon‐stituție scrie căunpreședintepoate fidemispentru faptegrave.Nuecazulmeu;amauzitdoaracuzațiicuprivireladeclarații,nulafaptegra‐ve.Unpreședintealesnupoate fimut!Trebuiesă‐șiasumeresponsa‐bilitateadeaficomunicator,avândlegitimitateapentruaceastaatuncicândnimenialtcinevanuaveacurajulsăofacă[...].Dincolodefaptulcăn‐ammințitniciodată,niciodatăcuintenție.Ţoateamavutoinformațieproastă... . Din aceeași pornire, fie în discuțiile cu ziariștii „Ei, și voi,acum!Devinpersoanăprivată șinuavețidreptul săvăbăgați înviațamea... ,fiecutrimiterelaprimulministru „Dinordinulpremierului,nuampututmergelaBruxelles ,președinteleamenințatcudemitereaînmiezulveriigăseșteresursepentrua‐șiconservastimadesine,oricâtn‐ar fi pe placul adversarilor politici, ori demn de abordare în studii șiarticole de specialitate. Amenințător, nu o dată, atât de exersatulT.Băsescusevaarătaîn luptaîmpotrivatuturor:„Dacă,dupăreferen‐dum, îl mai găsesc la Guvern pe V. Ţonta– n.n. , nu‐i voi mai pune


Vol.)))•Nr. /

niciodată un mandat de premier... ; „Nu mai sunt la început de cam‐panie, săamemoții.Ţrivesc lucrurile rece iulie ;o săptămânămaitârziu,aveasă„decreteze :„EsteunsemnalînfiorătorpentruRomâniafaptul că, nici președintele Consiliului European, nici președinteleComisiei Uniunii Europene nu au avut o conferință de presă comună,alături de V. Ţonta [...]. Eu nu sunt un om care sămă ascund sub unprag . De remarcat și demersul prezidențial din iulie, la adresapoliticienilor aflați la putere: „Ţentru jocurile lor politice au sacrificatRomânia.Estemultpreamult!Oricâtar fide simpatizațideelectorat,nupotsăsacrificeRomâniapentrujocurilelorpoliticedejosnivel .ÎnregistrulamenințătorpotficonsiderateintervențiilediscursivealeAngelei Merkel și liderului socialiștilor din Bundestag cancelarul acriticatataculU.S.L.laadresainstituțiilorstatului,ocaziecucareacerutimperativ guvernului Ţonta restabilirea „încrederii în țară ; Franck–WalterSteinmeieradeclaratcă„esteinacceptabilsătai îndoarcâtevazileputerileCurțiiConstituționaleșisăschimbiprocedurileparlamen‐tare în așa fel încât să se potrivească intereselor tale , președinteluiŢarlamentuluiEuropean,MartinSchultz „Unprim‐ministrucareareolargămajoritatepoate schimbaConstituția țării sale, darnupoate luamăsuri care să intre în contradicție cu regulile și valorile noastre [...].Înlocuirile rapide care au avut loc în frunteamaimultor instituții dinRomâniasuntcelpuținstupefiante.Lafelșitentativa[...]dedemitereapreședinteluiT.Băsescu.Estefoartedubiosdinpunctdevederepolitic,darestelegal .Oziplinădeaparițiipubliceamenințătoaresubaspectdiscursiv a fost iulie:mai întâi, președintele propus spre demitere„Amconvingereacăpoporulromânvadaolecțieteribilăclaseipoliticepe iulie,șiastavafisalvareaRomâniei[...].Voisuntețiaicistăpâni,nupartidele.Mergeți laurne,spuneți«Nu»șisalvați‐vățarade la izo‐lare [...]. Spuneți « Nu» iubitorilor de pușcăriabili ; în replică, pre‐mierul:„ÎispunluiT.Băsescu,carestăsperiatșiturbatcaunscorpion,îi spun căvara aceastanu sepoartă albul lui, sepoartă tricolorulRo‐mâniei și, în fine, președintele interimar „De această luptă depindesoartanoastră și a copiilor.Veniți lavot cu toată suferințape careațiadunat‐oînaceștiani,cutoatăumilințapecareațisuportat‐o,cutoatăsperanțacarev‐amairămas .Înnotăamenințătoarede‐criptămșide‐clarațiipoliticedin iulie,indiferentcăvindelapreședintelegrupului


Vol.)))•Nr. /

„popularilor europeni , J. Daul, îndemnând Comisia Europeană să seasigurecăvalorileeuropeneșidrepturilefundamentalesuntrespectateînRomânia Sunt îngrozit!Nupot să credcă, într‐unstatmembrualU.E.,dupămaimultde deanidelacădereacomunismului,libertateade exprimare este din nou amenințată […]. )storia recentă a arătat cătoateformeledetotalitarismîncepcurepresiuneapoliticășiîngrădireadreptului la opinie ori de la cel român cu referire la patronultrustuluimediaIntact–„…programuldesuspendareapreședintelui[…]afostdiscutatînGrecia,cuocaziazilelorliberede Mai.Nus‐ausfiitsădiscute direct pe plajă, la hotelul… ; „Acolo este tot un urmaș al luiVântu, acolo este patron tot un domn care trăiește din bani publici șifacepoliticăpentruașantajapoliticul.Mie,acestindividcare‐ipatronlaRomâniaTV și‐apermis […]să‐mideaunmail, săavemodiscuție.Decând,pânăcând,discuteucuunșantajist,proprietarde trust tv.?Aiciau ajuns indivizi de teapa ăstora care, când pun mâna pe o tele‐viziune... .Insolent,fărăîndoială,afostdemersulluiV.Ţonta iulie ,dorindu‐seoreplicălapozițiacancelaruluigerman „...nuAngelaMerkelvavotala referendumul din iulie! , dar și al președintelui suspendat,susținând iulie că„nuținepenimeniacasă ,darcădemocrațiasepoate proba și prin votul împotriva demiterii: „Cert este că nu eu amcerutunvotpentrumine.Eumi‐amcâștigatmandatulde aniîn .Cei care vor să întrerupă mandatul constituțional au și responsa‐bilitateasă‐iconvingăperomânisăvinălavot.Esteobligațiacelorcareauaprobatreferendumulsăprobezecuvoturilenecesare .Îndecursul lunii iulie,politicieni români și exponenți aiU.E. audatdovadă de atitudine discursivă împăciuitoare. De pildă, V. Ţonta iulie promite, la Bruxelles, atenționat de președintele ŢarlamentuluiEuropean,membrual aceleiași familii politice cupremierulnostru, că„ReferendumulvafiorganizatconformdecizieiC.C.R. .Înegalămăsură,T.Băsescudeclară iulie „unregretprofund pentrucăaspuspublic„ceea ce gândește despre regele Mihai , opinând: „asta îmi arată că,uneori, politicieni,măcar în chestiuni foarte sensibile, este bine să nuspunăcegândesc Într‐unmomentdeonestitate,T.Băsescuarăspunsîntrebăriicuprivirelatăcerearegeluilainsulteleproferatedepreședin‐te: „Așa trebuia să facăunRege! .O săptămânădupă,urmează „să‐și


Vol.)))•Nr. /

toarne cenușă‐n cap primul ministru român, privind în ochi presaoccidentală,„peteren bruxellez,spunândcăatrasînvățămintelecrizeipoliticecareaafectatRomânia,arecunoscutcă„imagineaRomâniei,peplaninternațional,afostșifonată șiapromiscănuvamaicăuta„con‐fruntări cuT.Băsescu. În aceeași zi, președinteleAdunăriiŢarlamen‐tare a Consiliului Europei, Jean‐ClaudeMignon, îi îndeamnă pe lideriinoștri politici să depășească subiectele de dispută și să coopereze,„demonstrândrespectulreciprocfărădecaredemocrațiaarfidoarunsetdereguliformale .(annesSwoboda președintelegrupuluisocialiș‐tilorșidemocrațilordinŢarlamentulEuropei varecunoaște:„NuexistăînvingătoriînreferendumuldinRomânia.Acum,toatepartidelepoliticetrebuiesăseasigurecăRomânianuvafiperdantă .Am categorisit drept discurs justițiar ceea ce, în și iulie, a co‐municat Curtea Constituțională a României, hotărând că a fost res‐pectatăprocedura de suspendare din funcție a lui T. Băsescu, că esteinadmisibilăcerereapreședinteluialesde soluționarea conflictului cuŢarlamentul, cărespinge sesizările formulatedeV.BlagașiR.AnastaseŢ. D.L. privind revocările lor din funcții, că admite sesizarea Ţ.D.L.privind excluderea de la controlul de constituționalitate a hotărârilorŢarlamentului,căamânădiscutareasesizărilorprivindneconstituționa‐litateaLegiidemodificareareferendumuluișiahotărâriiŢarlamentuluiprivindrevocarealuiGh.)ancudinfuncțiadeAvocatalpoporului;C.C.R.decidecă legeaprincares‐au făcutmodificări laart. dinLegeaRe‐ferendumului este constituțională, în măsura în care asigură partici‐parea la vot a cel puțin jumătate plus unu din numărul persoanelorînscrisepelisteleelectoralepermanente.Accentele identificate în discursul jurnaliștilor pot fi clasificate în:acuzatorșiîmpăciuitor.Dinprimacategorie,aducemînatențiecomen‐tariialecelorprezențiînplatourilepostuluiRealitateaTV,imediatdupărostirea discursului președintelui ales în Ţarlament. De la aprecieri,precum revenirea la omul normal care a fost, știind să salute și săcomunicecucetățenii,pânălaobservareaacumulăriimaimultorgreșelidecătrepreședintelesuspendat,constatate„acum,cândT.Băsescunumaienicitrist,nicivesel;estepregătit ,când„vreasădeatotulastăzi .Tot în iulie, după conferința de presă a președintelui suspendat cu la voturi ale parlamentarilor, am consumat aprecierea unui


Vol.)))•Nr. /

jurnalist „suspectat de profesionalism Emil (urezeanu : „Dacă dis‐cursulpost‐factum cuscuze,cuaccentedeomenie,cuzâmbete... arfifostsusținutînŢarlament,altfelarfistatlucrurile.CredcăT.Băsescuseînșală crezând că justiția esteproblemaprioritară a românilor.Acum,stareasocialăeceacareinteresează .AcuzatorisuntMirceaDinescușiStelian Tănase, Radu Tudor, Le Figaro, El Pais,New York Times,WallStreetJournal.Celcare,pentrucâștigareaprimuluimandatalpreședinteluiBăsescu,i‐afăcutoasiduăcampanie,afirmă: ÎlcontrazicpeE.(urezeanu.Mi‐efricădezâmbetulluiT.Băsescu.Nupoțisăfiiîntr‐osituațiedramaticășisăzâmbești.Zâmbetuledinaltfilm...Ceomnormal,caretreceprintr‐odramă,arzâmbi«hă,hă,hă»?Eatâtderușinossăfiidedouăorisus‐pendat! Sinistru... Ăsta‐i piază‐rea. Nu a făcut nimic pentru oameni... .Ţamfletarulesteaprobatdepolitolog: „Mirceaaredreptate,nupoțisărâzi…Mis‐apărutdestuldenervos președintele–n.n. ,dornicsăpunăniștelucrurilapunct,dornicsădeaniștelecții.Elesteieșitdepeșine.Îșivareveniîncampanie,cândvavorbicuoameni[…],cândvamergeîn țară. Băsescu e un «animal politic» redutabil în campanii. Ţarla‐mentulnuezona lui .După jurnalistul custudii juridice și experiențăoccidentală laEuropa Liberă, „Ţreședintelui i se poate reproșa încă odatăîncălcareaConstituției,dupăcearecunoscutcă«nimenialtcinevanuavea legitimitateasă lespunăromânilordespremăsuriledeauste‐ritate».)sepoatereproșainclusivfaptulcăavrutsătreacăsingurțaraprincriză,maialescănuatrecut‐o.T.Băsescuspunecănuavorbitcunimenidinstrăinătatedespresuspendare.Ţăiegrav,dacănuaavutpecinesăsuneșidacă,după anidemandatBăsescu,sănu‐lsune,între‐bândceseîntâmplă,cumarputeafiajutat... .Renumitelepublicațiivest‐europenesuntacide.Într‐uneditorialdiniulie,înNewYorkTimes,KimLaneSchepelespunecă„acesteacțiuniale guvernului Ţonta combină politica partinică polarizată cu o revo‐luțiepentrudistrugereaConstituției ,dupăce,cuuna‐douăzileînurmă,ElPaistitradespre„NouaoaieneagrăaEuropei ,referindu‐sela„ofen‐sivapremieruluiŢontadeaacaparaputereaînRomânia ,ceeace„ridi‐căîngrijorări înprivințaunuiregresdemocratic însud‐estulcontinen‐tului .ÎnLeFigaroseanunță:„România:justițiavatranșarăzboiullide‐rilor ,dupăce,pozițialui(illaryClintonșiAngelaMerkeladeterminat


Vol.)))•Nr. /

„mașinăria europeanăsătreacălaacțiune.ConformWallStreetJournal,premierulnostru luptă„murdar,chiarșidupăstandardeleromânești .Amărăciunea primei zile după referendum este „pusă în valoare deR.Tudor Intact ,concluzionând:„U.S.L.n‐arepreamultescuzepentrufaptul că nu a obținut %plus unu voturi la acest scrutin.Dacănicicândai deprimariși depreședințideconsiliijudețenenupoțimobiliza lumea, atunci n‐are rost să mai discutăm. Alegerile au fostpierduteînMoldova... .Felulîncareauintervenitînspațiulcomunicăriipubliceaceiadintreintelectuali preocupați de „mărturisirea convingerilor lor spre desti‐natarinecesaristructurăriiopinieipublicepoatefiunulhibrid,pecarel‐am „botezat îngrijorător‐ironic. Spre exemplu, în editorialul „Bala‐muc Teodorovici ,înSuplimentuldeculturăalZiaruluideIași,nr./ iulie ,L.D.Teodoroviciprevinecă„Româniaa luat‐orazna[...],scrâșnetele din dinți și izbucnirile nervoase au stricat prietenii [...],dreptatea,celpuținînpolitică,eunconceptmaimultdecâtrelativ[...].Ne‐amrespinscategoricuniipealții,repudiinduneoriamicițiivechi,înnumeleuneinebuniipoliticepecareojudecăm,atâtdeoparte,câtșidealta,prinprismaunorvaloripersonale .Temereascriitoruluiconstăînfaptul că „adevărul însuși, printre atâtea arestări și spectacole de altănatură,afostbăgatpenesimțitelabalamuc .Registrul este păstrat în textul preluat de Ziarul de Iași iulie ,semnatdefinulironistAndreiŢleșușiintitulatsec„ScrisoaredeschisăDoamneiEcaterinaAndronescu .SemnatarulTratatuluidespreîngeriîșidezvăluie admirația față de un ministru care călătorește la volanulproprieimașini,carepoatesusțineun„dialogrezonabil ,care„aîndrăz‐nit s.a. să pună în discuție temeiurile legale ale unei universitățiparticulare de trist renume „Spiru (aret – n.a. , dar care ocoleșterăspunsul așteptat de mediul academic și societatea civilă: „a plagiatsaunudl.Ţonta?Șidacăda, cumspunbunulsimțșidouăcomisiidintrei, atunci cine periclitează prestigiul vieții academice? Și cumputețipatrona,cuseninătate,oasemeneanefăcută? .A.Ţleșu,cutotrespectul,o socoate pe E. Andronescu „părtașă la această nefastă dezonoare ,explicândcăaicistă„necinsteafundamentalăaunuiprimministru[...]și a unor universitari care au consimțit să acopere această fraudă ,consecințeleobservându‐senudoarînevaluareauneipersoane,aunui


Vol.)))•Nr. /

partid, ci a învățământului românesc și a întregii țări, din păcate...Discutândcucititoriihotnews.ro iulie ,Ţleșuestecelpuținlafeldecinstitcusine,declarând:„Nuvădniciunmotivsăînlocuiescunberbeccudouăgâște sereferealademitereapreședintelui,înbeneficiulime‐diat al preopinenților săi, Antonescu și Ţonta . În același context, pu‐blicistul semnalează existența unor dubii în ce privește legitimitateagestuluipolitic „Documentulcareaargumentatsuspendareapreședin‐teluimi s‐a părut, din punct de vedere juridic, neconvingător. CurteaConstituționalănuvorbeștenicăieridespre«încălcărigravealeConsti‐tuției» .ÎnpaginadestinatăOpiniilor,F.Lăzărescuîși„strigă indignareafațădeconfiscareașiapărarea,„cutoporulînmână ,aideilordedemocra‐ție,intelectual,inteligență,reține,dreptate...Recunoaștepublic:„Eumăduc să votez demiterea lui. E părerea mea sinceră, neafiliată politic.Sunt anti‐Băsescu și atât. Legat de actuala putere, nu amdeocamdatăaltăaprecieredecâtaceeacă îmioferăomicășansăsăscapdeel,așacum l‐am apreciat pe Băsescu pentru cămi‐a oferit șansa să scap deNăstase . Motiveleopțiunii„pârlituluidescriitor ,„jegos ,„uslașîmpu‐țit ,„creierspălatdeAntene ...,așacumafosttratatîncomment–uri, îldevoaleazălesne:cuungarantaljustițieiprecumT.Băsescu,„Românianicin‐armeritasăfiesalvată ;„ungerea fiiceieuroparlamentarafostfăcutăîncelmaipurstilfanariot;uzurparea,timpdetreiani,aroluluiprimuluiministrunuedeacceptatîntr‐odemocrație;nupoatefiununpreședintenormalcelcare„împartesticlecuvinșialtepremiiîndirectlaOTV .Ţoate,maimultdecâtargumentareaomuluide litere cusu‐biectivitatea sa subînțeleasă , conteazămesajul de final: „...nu îndemnpe nimeni la vot. Vreau doar să le spun băsiștilor cămă sperie into‐leranța lor și sentimentul pe caremi‐l dau, acela că refuză să‐și punămăcarpentruo secundă întrebarea: «Dardacă, totuși, eumă înșel?» Lăzărescu ,înZiaruldeIași/ iulie .Cusimbolicelesaleinstrumente,societateacivilăareclamatderapajeîn mecanismul democratic. Astfel, Asociația Ţro Democrația a sesizatŢarchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire lasms‐urilecuconținutelectoraltransmisecetățenilorromânicaîndemndeaparticipalavot.Dela„Euvaranudorm.Ţe n‐amsomn și„Lareferendumvotez,pentrucăeuchiarcontez ,pânăla„einupotboicota


Vol.)))•Nr. /

atât cât putemnoi vota și „(ai, Traian, să bemo bere, să ne luăm larevedere , mesajele de motivare au ocupat universul tehnic informa‐țional și cerul patriei, la propriu: deasupra Constanței, un avion deagrement„brăzda seninulcuînscrisul„(ailareferendum! .Ziuacareînchide luna luiCuptoroferădouăpricinidemeditație, încontextulanalizeipropuse.Dineditorialul „Voxpopuli Onofrei ,înZiarulde Iași / iulie deducemcă toată lumeaa ieșit înfrântădininutilulrăzboialreferendumului politicienii–pentrucănuauizbânditmainimic,electorii–întrucâtnuaufost„abuzați cusoluțiidealungarea crizei economice . Întrebarea „Ce rost mai are să înlocuiești niștenebuni cualținebuni? poartăoarece legitimitate, în special în rândulcelor„prea îngrețoșațidepoliticadâmbovițeană .Ţedealtăparte,dinPunctulcritic,B.Crețuîntrevede„falimentulclaseipolitice dreptrezul‐tat al referendumului. Că au pierdut politicienii, n‐ar fi mare pagubă,însă România e văduvită, aflându‐se într‐o amplă criză morală „unacăreia cred că simpla demitere a președintelui Băsescu nu i‐ar fi puscapăt . Retorica înfrângerii conține deopotrivă, răutatea oamenilorpoliticișidezorientareaelectoratului,absențafair‐play‐uluiîndisputelepublice, dar și a acelui „personaj luminos, corect, demn de încrederecaresăsăpoatăatrageadeziuneaelitelor ,pânălaurmă,ademnitățiișionoarei Crețu ,înZiaruldeIași/ iulie .Cele trei surse ale discursului public: politicieni, jurnaliști, intelec‐tuali‐publiciștinuaufostîntâmplătorpreferate.Eledauseamădepre‐facerilespațiuluipublicînvariantăpost‐modernă,denevoiacronicizatăa ceea ce numim comunicaredeliberativă. Conferirea unei dimensiunideliberative discursului mediatic prin găzduirea, de către presă, adiferitelor puncte de vedere trebuincioase interpretării; vizarea unuilarg interes grație dezbaterilor media; facilitarea accesului la spațiulpublic; medierea pozițiilor neasemănătoare între actori sociali cuinteresediferite genereazăînțelegereadeplinăaroluluipecarepresaîlonoreazăîntr‐ocultură„subordonată democrației.AvândcareperceeaceC.Beciunumeșteanalizapracticilordemediatizareaactorilorpoliticișiagendeipublice,ajungemlejerladispozitivinterpelativ,compasional,lamobilizaresocialăetc.AutoareaSociologieicomunicării șiaspațiuluipublic identifică o distincție între „noi opinia publică, jurnaliștii,comentatorii,analiștii și„ei politicienii,deținătoriiputeriidedecizie .


Vol.)))•Nr. /

Stilurile de moderare tradiționale autoritar și „laissez‐faire” suntinspiratcompletatedediscursul ironic‐criticșicel interpelator,gatasăcalmeze pretenția ziariștilor la mediere, dar evidențiind „un actorstatutar care mobilizează o viziune normativă despre semnificațiaevenimentelor jurnalistulactorcivic,justițiar,ludicetc. –Beciu ,pp. ‐ .Considerămcăinterpelareaesteconceptul‐cheiealstudiuluipropus,recunoscând întru totul, rolul acesteia în producerea „gândirii critice parte a comunicării deliberative, a „spațiului public deliberativ –Beciu , p. . (ipermediatizarea vieții politice, „populismulme‐diatic C.Beciu ,unstatuthibridaljurnalistului,ofrontierăsimbolicăîntre „noi și „ei prefigurează o uniformizare a discursului publicpolitic,jurnalistic,aparținândintelectualilor –numitorcomunpunândîn dificultate civică principalele grupuri vulnerabile, defavorizate –, întușe „trădând miza interpelatoare,dupămodeloccidental, cuaccenteautohtone,dar,sperăm,cuefectebeneficepetermenlung...ConcluziiAceastă lucrare a fost realizată în cadrul proiectului ŢOSDRU/ /. /S/ Societatea Bazată pe Cunoaştere – cercetări, dezbateri,perspective,cofinan atdeUniuneaEuropeanăşiGuvernulRomânieidinFondul Social European prin Ţrogramul Opera ional Sectorial Dez‐voltareaResurselorUmane ‐ .Bibliografie

1. Beciu, C. . Sociologia comunicării și a spațiului public.Ed.Ţolirom,)ași.2. Bourdieu, Ţ. . Despre televiziune. Grup editorial Art,București.3. Crețu,B. .Cineacâștigatlareferendum?Falimentulclaseipolitice.ZiaruldeIași/ iulie4. Debord,G. .LaSociétéduSpectacle.Gallimard,Ţaris.


Vol.)))•Nr. /

5. Goffman,E. .Viața cotidianăca spectacol. Ed. Comunica‐re.ro,București.6. Lăzărescu,F. .Săfielimpede.ZiaruldeIași/ iulie.7. Loghin,D. .Democrațiaparticipativă–precondițiepentrueconomia socială. Revista de Economie Socială (Journal of Social Eco‐

nomy),Nr. / ,vol.)),pp. ‐ .Ed.(amangiu,București.8. Michels,R. .Lespartispolitiques.Flammarion,Ţaris.9. Moscovici,S. .Epocamaselor.Ed.)nstitutulEuropean,)ași.10. Onofrei,C. .Voxpopuli.ZiaruldeIași/ iulie.11. Teodorovici, L. D. . Balamuc. Suplimentul de cultură al

ZiaruluideIași,nr. / iulie.

Vol.)))•Nr. /

EMPHASISOFPUBLICCOMMUNICATIONINTHECONTEXTOFTHEECONOMICALCRISIS

ŞtefaniaBejan[ ]AbstractTransformed into a commonplace in the contemporaryhistory of theworld, theeconomicalcrisisphenomenonappearswithoutnoticeandleavesdeepscarsintheindividualandcollectivememory,inthesocial political,military projectsàlalongin the inter‐human relationships… As much as it is not recognized, nobody isdefinitelyvaccinatedagainst thebacillusofthecrisis ;eachpersonremainsmark‐ed for a while, forever, sensitive, fundamental ; some take delight in moments,happenings, friends, conflicts, journeys, love affairs, money, egos with the des‐peration of the last day of existence; others fight with obstinacy to survive andprovetothemselvesthepowerofwinningdespiteallobstacles;sometakecomfort,lacking theenergyof theyoung lifedays, of thenewbeginning,ofanewmiraclesuchas Whatwouldbeif? Theprofessionalsofcommunication,togetherwiththepeoplewhostoppedbyinthisfieldbyaccident wereferheremainlytopoliticianswhodonothavetheslightesttalentinthissense adapt strategically?intuitively? their speechmeant for the public space and offer amixed theatrical season, justperfect tobestudied inmatterssuchas Theconstitution , Civicculture , ŢR inthe NGOs , etc. The emphasis discovered by researchers keep the mass‐mediaagendafreshandprovideworktothecitizensthathavesomeconcernsregardingthenormalityofthesocietywherethey happen tobe…

Keywords:discourse,economiccrisis,socialspectacle,civilsociety,leadership

Deeply attached to a modern life, marked by the increase of pre‐fabricated pseudo‐events and by the exacerbation of the citizen–consumer`s Debord ,p. roleofhungryspectator, thesocialplayers are being aware of the fact that the pseudo‐sensational isemphasizedwithintheprocessofcommunicationfromthelastdecades,but they indulge in this comfortable, protector and fashionable pat‐ [ ] Scholar, the Romanian Academy ŢOSDRU/ / . /S/ Society based onKnowledge–researches,debates,perspectives,e‐mail:[email protected].


Vol.)))•Nr. /

terns…Justifyingitselfthroughthe entertainmentcommunication ,thesociety where we find a waterfall of hierarchical signs – Debord,pp. ‐ shalllightlyacceptthename spectacle ,evenwiththeriskthatthecriticalconceptspectaclemightgrowvulgarortheriskbrought by the real destructuring attempts of the spectacle society.ConsideredbyG.Debordasbeingan ideologybydefinition, thesocialspectacle proves to be the expression of separation and alienationbetween man and man Debord , p. . As an eraser of thelimitsbetweenindividualandtheworld,thespectaclegainsthepowertocanceltheboardersoftrueandfalse,by repressingtheentiretruthplacedundertherealpresenceoffalsitythatensuretheorganizationofappearance , believes the author ofThe society of the spectacle. (e isalsotheonewho,possessedbythe pathologic ofGabel,considersanabnormalneedofrepresentation,even if ithas thegift tocompensatethe torturingfeelingofbeingatthemarginofexistence .Theprimacyof actuality, says Debord, who may recognize the will of immediateefficacy,couldexplain,inouropinion,theslippingintoa clinicpictureofsocialschizophrenia followingGabel ,whereevenconsciousnessisanimmovablespectator defended byascreenofthespectacle,behindwhich there are only fictional companions, interested in their ownexistentialmarket Debord ,p. .)n sucha social construction,where ahallucinatory fact G.Debord occurs– theillusionofrecognition ofeachonebytheothers–wearenotsurprisedbythedictatorshipofthesnapshot,oftheimmediate,ofthenowwithanyprice,wherethedramameansmorethantherepetitivewehavegot comfortablewith Goffman , p. .We apprehend, fromGoffman`stheoryofthetheatricalperformanceintheordinarylife,thatwe assume the representation of some real things, but not enoughrepeated,unlikethescenethatproposessomeappearancesplayedbytheactors – characters in front of somewatchers – the characters. )t is ofinterestthefactthat, in«lifeas life»,wedealwithonlytwointerpreta‐tiveelements:theroleofthediscursiveindividualadaptedtotherolesofothers theaudience –Goffman ,p. .The Introduction to The daily life as a spectacle reminds us that,essential for the audience, is theprofile of the promising intervenersocio‐economical status, self esteem, the attitude towards the other


Vol.)))•Nr. /

speakers, competence, whether he is trustworthy etc. in order tocalculatehisexpectations/answersdesiredbythelisteners .Whenheisanunprecedentedcharacter,thespeakershowshimselfbyattitudeandlooks, both functioning as analogies with similar proponents, alreadyknowntotheaudience.E.Goffmanwarnsthatthesignificantfactstakeplace in theplaceand the timeof the interactionbetweenproponent‐audience;sometimestheyhideinthemechanismofcommunication,asithappenswiththe„real ,„true attitudes,orwiththeemotionsandthepersonal beliefs that can be detected only indirectly, through its con‐fessions or through what it seems to be an involuntary expressivebehavior ,whatengagestoexpression oftheself andtoimpression ofthose who witness the public speech – Goffman , p. . Givingprioritytoimpressionsandexpressivity,ErvingGoffmanpromotestheparadox of search , by reason of which it is required to have anincreasedattentiononappearances,giventheunavailabilityofreality;theexpressivityofthegestures,thesymbolsofthestatus,othercluesofthe true face of the intervener prove to be sufficient for the desiredimpressions and of such importance in Goffman`s drama work ,including thematter of diverging from themoral standards: as per‐formers, the individuals are now concernedwith themoralmatter ofproducing that convincing impression according to which thesestandardsareachieved .)notherwords,superficiallyanalyzingthe of‐feredexpression ,attheintersectionofverbalandnon‐verbalcommu‐nication,theappearancetakestheplaceofdepthinthestrategyoftheintervenerseager toevade thememoryof theaudience regarding thecommunicationalbackgroundoftheproponents knowingthatitwouldbeinthedisadvantageofthosewithanotsoimmaculatepast,ofthoseinterestedtohide details readytodiscomforttheircareer,etc. Thesociologyofthesocialactorregardscommunicationalcompeten‐ce as being a component of the languageacts performance studied bypragmatics in their strategicanddramadimension Beciu , p. .Ţlacing itself in a relationwith the communicatedmessage and, in thesame time, with its recipients, the performers delivered to the dramamodel, in their trial tocontrivean identityandaspeechprojected intothe public space, are classified also beyond the usage of a certainlanguage:thesocialstatusofthespeakercircumcisedtoaninfluenceis


Vol.)))•Nr. /

abletoprovideaposition aplacing,arole,aprecedent .Theexampleof power acquired by journalists in their own professional field isillustrative for the invocateddiscussion: the confirmation of amarketlogics, identifyingsomeeffectson theculturalproduction, thepriorityofthecommercialpole,givingahugesymbolicpowertotheauthoritiesofthestate,andsoon Bourdieu ,pp. ‐ .Theparentsofthepertinencetheoryandthefoundersofcognitivepragmatics,D.SperberandD.Wilson decree thattheactofcommunicationis,beforeevery‐thing else, a cognitiveprocess, as long as the circulatedmessages aresubmitted to the interpretation conditioned by the thought mecha‐nisms: inference, representation, computation Beciu , p. . )notherwords, to be able to conclude regarding the complicity of thetext‐context by explaining themessage, to be capable of identifying apertinent context towards the easier interpretation of the content,and finally, to reach the climax of connecting the statement to thecontext. The three moments would assign social communication theadequacy at the context and/or the orientation towards pertinenceC.Beciu ,overcomingthe thresholds like:statusandsocialpractices,codes andstrategies,but innoway theyprovide key todecrypt thecommunicational acts as interest of transmitting impression of perti‐nenceatthelevelofthespeakers Beciu ,p. .Thesocialdynamicsofthepastdecades,betweenwhosemarksonecaneasilyfindtheaugmentationofcivicculture Loghin ,p. ,hasconfirmed the success of the couple persuasive speaker ‐ charismaticleader,afactthatoffersopportunitiestoourundertakingof screening themainemphasisofthepubliccommunicationconsumedintheturbidtimes of the ultra‐propagated through the media economical crisissource,pretext,engine–alikeinvocated,impliedinthepolitical calen‐dar of the lastmonths .According toS.Moscovici, the intellectualre‐mains indifferenttothe laborofthesocialplayerstobuildanameforthemselves,but theemotion isasurevictim,becauseof the invocatedeffort „)t is a security policy with regards to remaining on top – thegloryortheimmortality‐andisthemostconcretesignthattheleaderhasthepower,thatheactsontheothers.Thathebecametheirmodel,their target [...], that he penetrated in their selves, and now he rulesover the kingdom of their imagination Moscovici , p. . Ţo‐


Vol.)))•Nr. /

achingR.Michels – a constant disciple of theTardian theories on themasses‐ the pillar of social psychology from the (exagon concludes:„Thesepeople the leaders of theparties –n.a. who, not a few timeshave acquired a sort of aureole of saints andmartyrs, ask only for arewardintheexchangeofsomeprovidedservices:recognition Michels,p. .Respectingtheprinciple Admireyourselfandthecrowdshall admire you S.Moscovici , the leaders of parties, of opinion, ofcountries,seemtoendlesslyexercise,inalivemirror–butbeingapreytodiscursiveseduction–theroleoftheworshipeddeserver…Andtheyendupbelieving!Thesummerof canbeananalysissupport, fromtheperspec‐tive of the identified emphasis on public communication practiced bytheintellectualpoliticians,journalistsandpublicists,thestudyhighligh‐tingthevariousstatesofthespeech:accuser,adumbrative,ironic,self‐protector, self‐victimizing, threatening, insolent, justiciary, peace‐making,worrying…Theappearances,notfew–aswehaveaccustomed‐ofthepoliticiansfromalldirections,inordertopersuadetheRomanianaudience but also the one assigned to the European Union , haverevealedelementsofaccusingtype,asitwasobservedinthemeetingofthe reunited Chambers of the Romanian Ţarliament, from the th ofJuly,ameetingforerunningthevoteforthereferendumtodismissthepresident. C. Antonescu, the president of the Senate, reiterating thestrategywithwhichT.Băsescuhaswon,psychologicallyspeaking, theconfrontation transmitted live on the national television station, inDecember withA.Năstase,hasaddressedtotheactingpresidenthimselfbeingaparticipanttothereunionoftheŢarliamentmembers :Mr.ŢresidentofRomania,thereisatleastonethingthatunitesustwo:thefactthatwemissEmilBoc.Foryou,becauseitwasgoodtohaveapartypresidentasE.Boc,andforme–whothoughtit`snotpossibletohave thingsworse thanwithBoc– ) see that it ispossible! Thesameintervener, wishing to highlight the presidential abandonment ,thundersfromtheŢarliament`stribune: Mr.ŢresidentTraianBăsescu[…], in fact, you s.a. , have suspended yourself long time ago […],because Romania did not have in you a guarantor only political ca‐marilla ,becauseitdidnothaveamediator youhaveconsideredtobethechiefofstate,meaningthechiefofallinstitutionsandcitizens .)n


Vol.)))•Nr. /

his turn, D. Șova Ţ.S. D. says, targeting the behaviour of T. Băsescu:Thepresidenthascheatedthepeople[…],hasdesiredtheseparationofthe population between thosewho likeBăsescu and thosewhodo notwanthimanymore[…],hascausedthepovertyoftheRomanianpeople. CommentingontheresultoftheŢarliamentmembers`votes / ,ToaderŢaleologu Ţ.D.L. saysthat„)tisavictoryàlaŢhyrus thelossesof thetwoarmiesareequal ,butT.Băsescu„isaremarkablecampaignanimal ; we observe here the admirative emphasis of the politician,formerMinisterofCulture.)nthecategoryself‐protector/self‐victimizing,wecaninclude:a thespeechofC.Antonescu,duringthepressconferencefromthe thofJulyevening,whenhealreadyknows that, forawhile,he shalloccupy thesupreme position of the state ) shall do only what ) must do as a)nterimŢresident,notaswiththeauthorityprovidedbytheelections;)shallsuspendmyself,temporarily,fromtheŢ.N.L. ;b thetestimonyofV.Ţonta: myfamilywasthreatened.)haveaskedforitsprotection[…].Daily,)haveadialoguewiththeEuropeandeciders,toexplainthefactthatitisamatterofinternalpoliticsandthepositionofRomaniamustnotbeendangered in theEuropeanCouncil ; c appealing toart. ,letter „e from the Constitution T. Băsescu justifies the request to re‐solve the „legal conflict of constitutional nature with the RomanianŢarliament, like this: „)have theobligation,as theactingŢresident, touseallconstitutionalways resources intheconflictwiththepoliticalmajority that has suspended the Ţresident [...], to protect the chief ofstateposition,thepresident.NotforTraianBăsescu )amephemeral ,but for the institution of the Romanian Ţresident. Otherwise, it couldconcluded, that the president who does not have majority in theŢarliamentmustbedismissed .)nthecategoryironicspeech,thesamecharacterreplacestheexam‐ple.Therefore,inthepressconferencesubsequenttotheascertainmentofthesufficientnumberofvotesfortheelectoralgesturefromthe thof July , T.Băsescu announces: „)n conclusion,we go to the refe‐rendum! ) observe a quality leap of the political class: in , therewere votesforsuspension,andtodayonly ;andyet:„Thegreatargumentoftheoneswhopromotethesuspensionitshat)donothavepopularity anymore […]. )f you undertake, togetherwith the country,


Vol.)))•Nr. /

the passing through the crisis, it is hard to remain to the % trustquota. Remember G. Bush, who has decreased with regards to thecredibility quota and nobody thought of suspending him […]. )n theConstitutionit iswrittenthatapresidentcanbedismissedforseriousdeeds. )t is notmy case; ) have heard only accusations regarding thestatements,notseriousdeeds.Anelectedpresidentcannotbemute!(emust undertake the responsibility to be a communicator, having therightforthiswhennooneelsehadthecouragetodoit[...].Ţastthefactthat ) have never lied, neverwith intention. Maybe ) had poor infor‐mation… Originatingfromthesameimpulse,eitherinthediscussionswith the journalists Oh, youpeoplenow! ) becomea privatepersonandyouhavenorighttointrudeinmylife… eitherwithreferencetothe prime‐minister „From the order of the prime‐minister, )was notable togo toBrussels , theŢresident threatenedwith thesuspensioninmidsummer finds resources topreservehis self‐esteem,muchas itwas not liked by the political opponents, either worthy to be ap‐proached in the specialized studies and articles. Threatening, not justonce,thesomuchexercisedT.Băsescuwilldisplayoppositionsagainsteveryone: „)f, after the referendum, ) still findhimat theGovernmentV.Ţonta‐n.a. ,)willnevergivehimaprime‐ministermandate… ;„)amno longerat thebeginningof thecampaigntobe ina fluster. ) lookatthings in a coldway thof July ; aweek later, he „decreed : „)t is aterrifyingsignalforRomaniathefactthat,neitherthepresidentoftheEuropean Council, nor the president of the European Union Commis‐siondidnothavea commonpress conference, togetherwithV.Ţonta[...].)amnotamanwhohidesunderaridge . Toremarkalsothepresi‐dentialundertakingfromthe thofJuly,addressedtothepoliticiansinpower:„TheyhavesacrificedRomaniafortheirpoliticalgames.Thisistoo much! As much as they are liked by the electorate, they cannotsacrificeRomaniafortheirlowpoliticallevel .)n the threatening category we can include also the discursiveinterventions of Angela Merkel and of the socialists` leader from theBundestag thechancellorhascriticizedtheattackof theU.S.L.on thestate institutions, on which occasion she has compulsory requestedfrom theŢontaGovernment to re‐establish the „trust in the country ;Franck‐Walter Steinmeier has stated that „)t is unacceptable to cut in


Vol.)))•Nr. /

justafewdaystheauthoritiesoftheConstitutionalCourtandtochangethe Ţarliament`s procedures so that they match your interests , thepresidentoftheEuropeanŢarliament,MartinSchultz „Aprime‐minis‐terthathasalargemajoritycanchangetheConstitutionofitscountry,butcannottakemeasuresthatcontradictourrulesandvalues[...].Therapid replacements that took place at the top of several institutionsfromRomaniaareshockingatleast.Thesameiswiththeattempt[...]todismiss theŢresidentT.Băsescu. )t is very suspicious fromapoliticalpointofview,butitislegal .Adayfullofpublicthreateningappearan‐ces from thediscursivepointwas the stof July: first, thepresidentwas proposed to be dismissed „) have the conviction that theRomanianpeopleshallgiveaterriblelessontothepoliticalclassonthethofJuly,andthisshallbethesalvationofRomania[...].Youarethemastershere,not theparties.Go tovoteandsay«No»andsaveyourcountry from isolation [...]. Say « No» to those who love possible jailtimedoers ;asareply,theprime‐minister:„)tellT.Băsescu,whostaysfrightenedandrabidasascorpion,)tellhimthatthissummerhiswhitecolour is not trendy, what is trendy is the tricolor of Romania , andfinally,theinterimpresident „Onthisfightdependsthefateofusandofourchildren.Cometovotewithall thesufferingyouhavegatheredalltheseyears,withallthehumilityyouhavesuffered,withallthehopeyou have left. On a threatening note we also decrypt the politicalstatementsofthe rdofJuly,regardlesstheycomefromthepresidentof the group „the European populars , J. Daul, urging the EuropeanCommission to ensure that the European values and the fundamentalrightsarerespectedinRomania „)amterrified!)cannotbelievethatinanEUstatemember,aftermorethan yearsafterthefallofthecom‐munism,thefreedomofexpressionisthreatenedagain[…].Therecenthistoryhasshowedthatallformsoftotalitarianismbeginwithpoliticalrepressionandwiththelimitationoftherighttoopinion eitherfromthe Romanian with reference to the owner of the media companyIntact– theprogrammetosuspendthepresident[…]wasdiscussedinGreece,withtheoccasionofthe stofMayfreedays.Theywenttothelength of discussing right there on the beach, at the hotel… ; )n thatplace there is also a descendant of Vântu, there the owner is also agentleman who lives from the public money and makes politics to


Vol.)))•Nr. /

blackmailthepolitical.Thisindividual,whoistheownerofRomâniaTVhadtheaudacity[…]tosendmeane‐mail,tohaveadiscussionwithme.Sincewhendo)havediscussionswithablackmailer,anownerofaTVcompany?This iswhere thiskindof individualsgot to,whentheyputtheirhandsonatelevisionstation… Insolent,withoutanydoubt,wastheundertakingofV.Ţonta ontheth of July ,wanting tobea reply to thepositionof theGermanchan‐cellor …itwillnotbeAngelaMerkelthatshallvoteonthe thofJulyreferendum! , but also of the suspended president, who was statingon the thof July that hedoesnotkeepanyoneathome ,but thatdemocracycanbeattestedalsothroughthevoteagainstsuspension: )tisafactthat)havenotaskedanyvoteformyself.)havewonmy yearsmandate in . The ones whowant to interrupt the constitutionalmandatealsohavetheresponsibilitytoconvincetheRomanianpeopletogovote.)tistheobligationofthosewhoapprovedthereferendumtoproveitwiththenecessaryvotes .During the month of July, the Romanian politicians and the EUexponentshaveshownapeacemakingdiscursiveattitude.Forexample,V. Ţonta on the th of July promises, at Brussels, warned by theŢresidentof theEuropeanŢarliament,amember in thesamepoliticalfamilyasourprime‐minister, that theReferendumshallbeorganizedaccordingtotheC.C.R.decision .Equally,T.Băsescustates onthe rdof July a deep regret for saying publicly what he thinks of KingMihai ,consideringthat: thisshowsmethat,sometimes,itisbetterforpoliticians,atleastinverysensitivematters,tonotsaywhattheythink )nasinceritymoment,T.BăsescuhasansweredthequestionregardingtheKing`ssilencetotheinsultsutteredbythepresident:„ThisiswhataKingmustdo! .Aweek later, theRomanianprime‐ministershall „re‐pent , looking into theeyesof thewesternpress,on the landofBrus‐sels,sayinghehaslearnedthelessonofthepoliticalcrisisthataffectedRomania, has recognized that „the image ofRomania, at internationallevel,wasdamaged andhaspromisedthatheshallnot look for„con‐frontations withT.Băsescu.Onthesameday,thepresidentoftheŢar‐liamentary assembly of the European Council, Jean‐Claude Mignon,urgesourpolitical leaders to overcome the conflictualmatters and tocooperate, „showing the mutual respect without which democracy


Vol.)))•Nr. /

wouldbejustasetofofficialrules .(annesSwoboda thepresidentofthesocialistsanddemocratsgroupfromtheEuropeanŢarliament willadmit:„TherearenowinnersinthereferendumfromRomania.Now,allpoliticalpartiesmustensurethatRomaniaisnotlosing .Wehaveclassifiedasajusticiaryspeechwhat,onthe thandthe thof July, was communicated by the Constitutional Court of Romania,ruling that the procedure of suspending T. Băsescu from his positionwas respected, that the elected president`s request to resolve theconflictwith theŢarliament isunacceptable, that it rejects thenoticesexpressed by the Ţ.D.L. regarding the exclusion from the constitutio‐nalitycontroloftheŢarliament`sdecisions,thatitpostponesthedebateofthenoticesregardingthenon‐constitutionalityoftheLawforamend‐ingthereferendumandofthedecisionoftheŢarliamentregardingthedismissalofGh. )ancu fromthepositionof theOmbudsman; theC.C.R.decides that the lawused formaking theamendments toArticle oftheReferendumLawisconstitutional, in theextent that itensurestheparticipation to thevotingprocedureof at least ahalfplusoneof thenumberofpeopleenrolledinthepermanentelectorallists.The emphasis identified in the speech of the journalists can beclassified as: accusing and peacemaking. From the first category, webring to attention the comments of the people present on the sets ofRealitateaTVstation,rightaftertheelectedŢresidentmadehisspeechintheŢarliament.Fromappreciationssuchasthecomebacktothenor‐malpersonthatheusedtobe,knowinghowtosaluteandtocommuni‐catewith the citizens, to observing the collection of severalmistakesmadebythesuspendedpresident,noticednow whenT.Băsescuisnolonger sad, or gay; he is ready , when „he wants to give everythingtoday .Alsoonthe thof July,after thepressconferenceofthepresi‐dentsuspendedwith to votesintheŢarliament,wehavecon‐sumed the assessment of a journalist „suspected of professionalismEmil (urezeanu : „)f the post‐factum speech with excuses,with hu‐man notes, with smiles… would have been supported in the Ţarlia‐ment, things would have been different. ) believe that T. Băsescu isdeceivinghimselfbybelievingthatjusticeisthepriorityproblemoftheRomanian people. Now, the social state is the one of interest. The


Vol.)))•Nr. /

accusersareMirceaDinescuandStelianTănase,RaduTudor,LeFigaro,ElPais,NewYorkTimes,WallStreetJournal.Theonewho,inordertowinthefirstmandateofŢresidentBăsescu,performedanassiduouscampaign,states:„)argueagainstE.(urezea‐nu.)amafraidofT.Băsescu`ssmile.)tisnotpossibletobeinadramaticsituation and smile. The smile is from another film… What normalperson, going through a drama, would smile « hă, hă, hă» ? )t is soshamefultobesuspendedtwice!)tishorrible…(eisajinxer.(ehasnotdone anything for the people… The lampooner is approved by thepolitologist: Mirceaisright,youcan`tlaugh…(eseemedquitenervoustome thepresident–n.a. ,eagertostraightsomethingsout,eagertogivesomelessons.(eisoutofthetracks.(eshallfall‐backduringthecampaign, when he will speak with the people […], when he will gothroughoutthecountry.Băsescuis«apoliticalanimal»powerfulinthecampaigns.TheŢarliamentisnothisarea .Accordingtothejournalistwho has juridical studies and western experience at Europa Liberă,„TheŢresident canbeaccusedoncemore thatheviolated theConsti‐tution, after admitting that «no one else had the right to tell the Ro‐manianpeopleabout theausteritymeasures».(ecanalsobeaccusedthat hewanted to assist the country through the crisis all by himself,especially that he did not assist it. T. Băsescu says that he did notdiscusswithanyonefromabroadaboutthesuspension.Well,thenthisisseriousmatter,ifhedidnothaveanyonetocallandif,after yearsofBăsescumandate,hedoesnotreceiveanycalltobeaskedwhatisgoingon,howcouldhebehelped… The famousWestern European publications are acid. )n an articlefromthe thofJuly,fromtheNewYorkTimes,KimLaneSchepelesaysthat „these actions of the ŢontaGovernment combine polarized partypolitics with a revolution for destroying the Constitution , fact thathappenedafterjustoneortwodaysagoElPaiswaswritingabout„Thenew black sheep of Europe , referring to the „onset of the prime‐minister Ţonta to lay hands on the power in Romania , a fact that„worriesregardingademocraticdownfall in theSouth‐Easternpartofthe continent . Le Figaro announces: „Romania: justice shall slice thewar of the leaders , after the positions of (illary Clinton and AngelaMerkel have determined the European „machinery to go and take


Vol.)))•Nr. /

action.According to theWallStreet Journal, ourprime‐minister fights„dirty,evenaccordingtotheRomanianstandards .Thebitternessofthefirst day after the referendum is „stressed byR. Tudor Intact , con‐cluding:„TheU.S.L.doesnothavetoomanyexcusesforthefactthatithasnotobtained %plusonevotesatthiselection.)f,evenwhenyouhave mayors and presidents of county councils you are notabletorallythepeople,thenthereisnopointofdiscussingthismatteranyfurther.TheelectionswerelostinMoldova... .Theway inwhich those of the intellectuals concerned to „confess theirconvictions tothenecessaryrecipients forstructuring thepublicopinion have intervened in the public communication space, can be ahybrid that we have „baptized worrying‐ironic. For example, in thearticle „Balamuc Madhouse –Teodorovici , inSuplimentuldeCultură ofZiarulde Iași,nr. /July –L.D.Teodoroviciwarns that„Romania has gone crazy [...], the teeth grinding and the nervousoutburstshavespoiledthefriendships[...],justice,atleastinpolitics,isa concept more than relative [...]. We have absolutely rejected eachothers, casting away old friendships, sometimes in the name of aninsane politics that we judge, on both sides, in terms of a personalvalue .Thefearofthewriteristhefactthat„thetruthitself,amongsomanyarrestsandspectaclesofothernature,was insensibly lockedupintothemadhouse .The samestyle ismaintained in the textpoachedby the IașiNews‐paper fromthe thofJuly ,signedbythefineironistAndreiŢleșuandnamed flat „Open letter toMrs. EcaterinaAndronescu . The author oftheTreatyaboutangelsrevealshisadmirationtowardsaminsterwhotravels driving his own car, who can handle a „reasonable dialogue ,who„hasdared s.a. todiscussthelegalgroundsofaprivateuniver‐sitywithadisgracedreputation „Spiru(aret –n.a. ,butwhoavoidsthe answer expected by the academic environment and by the civilsociety: „didMr. Ţonta plagiarized?And if he did, like common senseandtwooutofthreecommissionsaresaying,thenwhoendangerstheprestigeoftheacademiclife?Andhowcanyousponsor,withserenity,suchadisgracefulmatter? .A.Ţleșu,withallrespect,considersE.An‐dronescutobe„apartofthisnefariousdishonor ,explainingthatherelies „the fundamental dishonestyof a prime‐minister [...] andof some


Vol.)))•Nr. /

universityprofessorswhohaveagreedtocoverthis fraud , theconse‐quencesbeingnoticednotonlyintheassessmentofaperson,ofaparty,but of the Romanian education system and of the entire country,unfortunately…Discussingwiththereadersofhotnews.ro onthe thof July , Ţleșu at least has the same honesty as he has with himself,stating: „)seenoreasontoreplacearamwith twogooses hemeantthe suspension of the president for the immediate benefit of theprevious speakers, Antonescu and Ţonta . )n the same context, thepublicistsignalstheexistenceofsomedoubtsregardingthelegitimacyof thepolitical gesture „Thedocument that argued the suspensionofthepresident,seemedtome, froma legalpointofview,unconvincing.The Constitutional Court does not speak anywhere about «seriousviolationsoftheConstitution» .)nthepageintendedforOpinions,F.Lăzărescu„callsout hisindigna‐tiontowardstheconfiscationandthedefence,„withtheaxinhand ,ofthe ideas concerning democracy, intellectuality, intelligence, ration,justice…(epubliclyrecognizes:„)goandvotehisdismissal.Thisismysincere opinion, without any political affiliations. ) am just againstBăsescu.Regardingtheactingpower,)havenootheropinionsofarbutthattheyoffermeasmallchancetogetridofhim,as)haveappreciatedBăsescubecauseheofferedmethechancetogetridofNăstase . Thereasonsbehindthechoiceofthe„poorwriter ,„filthy ,„stinkinguslas ,„brain washed by the Antene ..., as it was treated in the comments,unveilshimeasily:withaguarantorof justiceasT.Băsescu,„Romaniawould not even deserve to be saved ; „the anointing of the Europarliamentary daughter was done in the purest phanariot style; theencroachment, for three years, of the prime‐minister role is notaccepted in a democracy; a normal president cannot be the onewho„distributeswinebottlesandotherawardsliveonOTV .Maybe,morethan the argument of the litterateur with the implied subjectivity ,whatisimportantisthefinalmessage:„…)donoturgeanyonetogoandvote.)justwanttosaytotheBăsescu`sfansthat)amfrightenedoftheirintoleranceandof thefeelingtheygiveme, that theyrefusetoask forjustonesecond«What if ) amwrong?» Lăzărescu , inZiaruldeIași/July .


Vol.)))•Nr. /

With its symbolic tools, the civil societyhas reclaimed thedrifts inthe democraticmechanism. Therefore, the ŢroDemocrația AssociationhasmadeanoticetoTheŢublicŢrosecutor'sOfficeattachedtothe(ighCourt of Cassation and Justice regarding the text messages withelectoral content sends to the Romanian citizen as an urge to go andvote. From „) do not sleep during the summer. On the th ) cannotsleep to „)voteat thereferendum,because )matter , to „theycannotboycottasmuchaswecanvote and„Comeon,Train,let`shaveabeertosaygoodbye ,themotivationalmessagesoccupiedtheinformationaltechnicaluniverseandtheskyofthecountry,intheliteralsense:aboveConstanța, a sightseeing plane was grooving the clear sky with thewriting„Cometothereferendum .The day that closes the month of July offers two causes formeditation, in the context of the suggested analysis. From the article„Voxpopuli Onofrei , inZiaruldeIași/July weconcludethateveryone came out defeated from the uselesswar of the referendumthepoliticians–becausetheydidnotsuceedtoomuch,theelectors–because they were not „abused with solutions to cast out theeconomical crisis . Thequestion „What is the point of replacing somelunaticswithotherlunatics? hasacertainlegitimacy,especiallyamongthose„toogrossedoutbythepoliticsfromtheDâmbovițaarea .Ontheotherhand,fromtheCriticalPoint,B.Crețuenvisionsthe„crashofthepolitical class , as a result of the referendum. The fact that thepoliticianshavelost,isnobigloss,butRomaniaisbeingwidowed,beingin a large moral crisis one that could not have been ended just bydismissingpresidentBăsescu . The rhetoric of the defeat contains inequalshare,theevilnessofthepoliticiansandthedisorientationoftheelectorate,theabsenceofthefairplayinpublicconflicts,butalsoofthat„glowing, fair, trustworthy character who can attract the adhesion oftheelites , intheend,thedignityandthehonor Crețu , inZiaruldeIași/July .The three sources of public speech: politicians, journalists,intellectual‐publicists were not preferred by chance. They report thereformationsofpublicspaceinthepost‐modernversion,thechronicalneedofwhatwecalldeliberativecommunication.Givingadeliberativedimension to themedia speech by the fact that the press is hosting


Vol.)))•Nr. /

various points of view needed for interpretation; regarding a largeinterestdue to themediadebates; facilitating theaccess to thepublicspace; arbitrating different positions between the social players withdifferentinterests generatesacompleteunderstandingoftherolethatthepresshonors in a culture „subordinated todemocracy.(avingasbench‐markwhat C. Beciu calls the analysis of themedia propagandapractices of thepolitical players andof thepolitical agenda,weeasilyreach the interpellative, compassionatedevice, the social rally, etc. Theauthor of the Sociology of communication and of the public spaceidentifies a distinction between „us the public opinion, journalists,commentators,analysts and„them politicians,decisionmakers .Thestyles of traditional intercession authoritarian and „laissez‐faire” arecompleted with inspiration by the ironic‐critical speech and by theinterpellatorspeech,readytocalmdowntheclaimofthejournaliststointercession,buthighlighting„astatuaryplayerwhoralliesanormativevision about the significance of events the civic, justiciary, ludicjournalistplayeretc. –Beciu ,pp. ‐ .We believe that this interpellation is the key‐concept of thesuggested study, completely recognizing its role in producing „thecritical thinking part of the deliberative communication, of the„deliberativepublicspace –Beciu ,p. .Theextensivepropa‐gation of political life through the media , the „media populism C.Beciu , a hybrid status of the journalist, a symbolic frontier between„us and„them ,alloftheseforeshadowastandardizationofthepublicspeech political, journalistic,belongingtotheintellectuals –commondenominatorputting in civicdifficulty themaindisadvantaged, vulne‐rablegroups–, in touch lines „betraying the interpellator stake, afterthewesternmodel,with autochthonous emphasis, but,wehope,withbeneficiallongtermeffects…AcknowledgementThis paperwasmadewithin the project ŢOSDRU/ / . /S/ Society Based on Knowledge – research, debates, perspectives, co‐financedby theEuropeanUnionand theRomanianGovernment from


Vol.)))•Nr. /

theSocialEuropeanFundthroughtheSectorialOperationalŢrogrammefortheDevelopmentof(umanResources ‐ .References

1. Beciu, C. . Sociologia comunicării și a spațiului public.Ed.Ţolirom,)asi.2. Bourdieu, Ţ. . Despre televiziune. Grup editorial Art,Bucharest.3. Crețu,B. .Cineacâștigat lareferendum?Falimentulclaseipolitice.ZiaruldeIași/ iulie.4. Debord,G. .LaSociétéduSpectacle.Gallimard,Ţaris.5. Goffman, E. . Viața cotidiană ca spectacol. Ed. Comu‐nicare.ro,Bucharest.6. Lăzărescu,F. .Săfielimpede.ZiaruldeIași/ iulie.7. Loghin,D. .Democrațiaparticipativă–precondițiepentrueconomia socială. Revista de Economie Socială (Journal of Social Eco‐

nomy),Nr. / ,vol.)),pp. ‐ .Ed.(amangiu,Bucharest.8. Michels,R. .Lespartispolitiques.Flammarion,Ţaris.9. Moscovici,S. .Epocamaselor.Ed.)nstitutulEuropean,)asi.10. Onofrei,C. .Voxpopuli.ZiaruldeIași/ iulie.11. Teodorovici, L.D. . Balamuc. Suplimentul de cultură al

ZiaruluideIași,nr. / iulie.

Economiesocială.Organiza iişipractici

Socialeconomy.

Organisationsandpractices

Vol.)))•Nr. /

PROVOCAREANOASTRĂCEAMAIMAREESTESĂREUȘIMSĂ„SMULGEM”TINERIIDIN

„GHEARELESTRĂZII”)NTERV)UCUDOAMNA)R)NAZA(AR)A,ORGAN)ZA )AUMAN)TARĂCONCORD)A Dorian)lie[ ]RezumatAmdiscutatcudoamna)rinaZahariadincadrulOrganizațieiUmanitareConcordiadespreactivitățiledeeconomiesocialăaleorganizației,despreprovocărilepecarele întâmpină în sectorul economiei sociale, dar și despre poveștile tinerilordezavantajațidecareseocupăConcordia.

Cuvintecheie:tineridezavantajați,economiesocială,brutărie,formareprofesionalăDeviza organiza iei:„Cine salvează o viață, salvează întreaga

lume”.ConcordiaesteunadintrezecilesaupoatechiarsuteledeorganizațiidinRomâniacareapelează laeconomiesocialăpentruaajutaoameniisăaibăoviațămaibunășimaidemnă.ÎnmomentuldefațăOrganizațiaUmanitarăConcordiaareîngrijăpeste decopiișitineridinBucu‐reștișijud.Ţrahovapecareîiajutăsăsereintegrezesocial.Aceștiapro‐vindinfamiliidezorganizate,defavorizatesocialsaudirectdinstradă.Despre poveștile acestor tineri, despre economie socială și desprepâinefăcutăcudrag,amdiscutatcud‐na)rinaZaharia,directorgeneralalConcordiaînRomânia.

[ ]AsistentComunicareșiRelațiiŢublice,ŢrogramulNațiunilorUnitepentruDez‐voltareRomânia,tel: . . ,e‐mail:[email protected].


Vol.)))•Nr. /

1.D‐naZaharia,cinesunt tineriidecareavețigrijă laConcordiașicareestepovestealor?Amsăvădaudouăexemple.FlorentinaMarindinBuzăuaabsolvitezececlase.Afostabandonatăîncădinmaternitate,iarpânălavârstadeopt ani a locuit în diferite centre de stat. La opt ani a fost luată înplasamentdeunasistentmaternalundearămaspână lavârstade ani.Dupăaceeaafosttransferatălaunaltasistentmaternalundeară‐maspânălavârstade ani.Laaceastavârstăatrebuitsăseîntoarcăîn cadrul DGASŢC Direcția Generală pentru Asistență Socială și Ţro‐tecțiaCopilului Buzăulaunuldintreapartamentelesociale.La ani şi‐a cunoscut fratele şi prin intermediul lui a ajuns la ofamilieundeaavutgrijădeobătrânăbolnavă,imobilizatălapat.Ţentrucăaceastă familieo trata într‐unmodposesiv şinecorespunzător şi îilimitaposibilită ilededezvoltare,Florentinas‐adecissăplecepecontpropriu.A auzitdeConcordia şi aşa a ajuns în lunamai înCasaAbrahampentruaurmacursuldebrutar.De‐a lungul timpului Florentina a demonstrat că este o persoanăcăreia îi po i încredin a fără îndoială bunuri sau responsabilită i maimari. Ea se oferă deseori pentru a munci voluntar peste programulobişnuit. Din acest motiv Florentina a făcut un stagiu de practică laMagazinulBilladinŢloieşti.Începând cu luna aprilie, Florentina a fost transferată în BucureştiundeafăcutpracticălaConcordiaBakeryşila(otelRadissonperioadăîn care şi‐a dezvoltat foarte mult abilită ile profesionale. Ţe viitorFlorentina îşi doreşte mult să se perfec ioneze şi ca patiser motivpentru careva începeacest curs în cadrulBrutărieiConcordia.Avândpasiune pentru această meserie, Florentina visează ca în curând sălucreze la una din firmele unde a făcut practică. Ţe plan personal îşidoreşte să fie independentă din toate punctele de vedere şi să‐şiîntemeiezepropriafamilie.RăzvanGheorgheare deani.Înurmăcu animamaluiamuritşi împreună cu fra ii lui mai mari, Augustin şi Ramona au rămas sălocuiascăcutatăl.Acestaiitrimiteamereulacerşitşiîilovea,deaceeafrații lui l‐auluatși‐auplecatpestradă.Timpdepatruaninuaufăcut


Vol.)))•Nr. /

decâtsăîșiprocuremâncareșibăutură,dormeauîncanalesauscăridebloc.Afostgăsitînurmăcu anideasisten iisocialidinCONCORD)AşiaşaaajunslaFermapentrucopii.FrateleluiAugustinîncăseluptăcuvia adestradăşilocuieşteîncentrulSocialSf.Lazăr.Soralui,Ramonaamuritdincauzadrogurilor.LaFermăa terminat şcoalagenerală, a învă at săcânt la clarinet,afăcutpartedinOrchestradeSuflătoriCONCORD)A,darșidinechipadefotbal.În aabsolvitcursuldebrutar.Afostprintreprimiicarealucratîn Brutăria CONCORD)A, dar a lucrat și în câteva restaurante dinŢloiești.În is‐aîndeplinitvisulcelmare:sălucrezeîn araunde,ştia el că suntmul i dintre cei care au avut grijă de el. Aşa a ajuns inAustria,aproapedeVienaşiesteangajatcabucătarlaunrestaurant.2.Caresunt inițiativeledeeconomiesocialăaleOrga‐

nizațieiUmanitareConcordia?Gânditinițialcauncursdeformareprofesionalăpentrutineriiocro‐tițideorganiza ianoastră,atelieruldebrutăriedincadrulȘcoliideMe‐seriiCONCORD)As‐adezvoltatprindeschidereaBrutărieiCONCORD)Aînanul .Astfel,s‐aînființatCONCORD)ADevelopmentcuscopuldea ajuta tineriisă profeseze înmeseria de brutar după terminarea stu‐diilor.Ţentru o perioadă deșase luni până la un an, tinerii absolvențicarenuaugăsitunlocdemuncăauposibilitateadealucraînBrutăriaCONCORD)A, coordonați de un maistru brutar. În prezent trei tineriabsolvențisuntangajațicucontractdemuncălanoi.Ţroduseleobținutesunt vândute prin intermediul Bakery CONCORD)A și în sistem cater‐ingladiferitefirme/instituțiicaredorescsăconsumeprodusedepanifi‐cațieșipatiserieproaspeteșisănătoase.Toate fondurile rezultate din aceste activități susțin cursurile ate‐lieruluidebrutărieprincaretineriipotobținediplomerecunoscutedecătre CNFŢA ConsiliulNațional de FormareŢrofesională aAdulților ,precumșiînUniuneaEuropeană,pentrumeseriiledebrutarșipatiser‐cofetar.


Vol.)))•Nr. /

3.Deceațialessăvă implicați înactivitățideecono‐miesocială?Ne‐amdoritsăsprijinimtineriisăseintegrezeînsocietate,săînvețeo meserie, să își găsească un mijloc de finanțare, să devină indepen‐denți.Căutândsoluțiilecelemaipotrivitepentrutineriidefavorizațiamajunssăleoferimcursurideformare,sălearătămvaloareamunciilorșiocaledeurmat.Ţentruceicarenuîșigăseauunlocdemuncă,foartemulte firmedorindu‐șipersonalcuexperiență,ne‐amgânditsă leofe‐rimposibilitateasăexerseze,săcapeteexperiențăînmeseriapecareauînvățat‐o,cutoatecăpregătirealanoiînaceastămeserieconstăîn %practică.4. Care este viziunea organizației cu privire la eco‐

nomiasocială?Nedorimcaacestproiectsăajungălamaturitate,săseautofinanțezeși săpreiaopartedincosturileproiectelor socialepecare ledesfășu‐răm.Economia socială în viziune noastră, este soluția găsită pentru arezolva problemele unei categorii sociale. Asta am făcut, am căutat osoluție laproblemacucareneconfruntam tineridefavoriza i careauînvățat omeserie, dar care nu aveau practică în domeniu și care seregăseșteînconceptulgeneralaleconomieisociale.5. Care este ceamaimare provocare lucrând în sec‐

toruleconomieisociale?Lipsa legislației aplicabile domeniului „economie socială este unmaredezavantajpentrunoi.Sună foarte frumosșichiarempatic„eco‐nomie socială , răspundem nevoilor societății, categoriilor dezavanta‐jate,însătoateacesteasefaccucosturiumaneșifinanciarefoartemari.ActivitateaBrutărieiCONCORD)Adepindede sponsori și sponsorizări,șitocmaideaceeaîncănupoateficonsideratăprofitabilă.


Vol.)))•Nr. /

Ţrovocarea noastră ceamaimare este să reușim să „smulgem din„ghearele străzii tinerii, să‐i motivăm să își dorească să învețe omeserie,să‐ideterminămsăfacăbinemeseriarespectivăși,odatăceauajuns s‐o îndrăgească, să își dorească să o practice pe termen lung.Urmează„aventura identificăriiunorangajatoripregătiți șidispușisăangajeze tineri cu un istoric social dificil. Dar și atunci când reușim,bucuriaestepemăsurainvestiției:săredaisocietățiiunomsănătos,nuepuținlucru.MaimulteinformațiidespreConcordiaputețiafladepesite‐ulorga‐nizației:www.concordia.or.at/romania/.

Vol.)))•Nr. /

OURBIGGESTCHALLENGEISSUCCEEDINGTO“PULLOUT”THEYOUNGPEOPLEFROMTHE

“CLAWSOFTHESTREET”)NTERV)EWW)T(MRS.)R)NAZA(AR)A,(UMAN)TAR)ANORGAN)ZAT)ONCONCORD)ADorian)lie[ ]Abstract) have discussed with Mrs. )rina Zaharia from the (umanitarian OrganizationConcordia on the social economy activities of the organization, on the challengesthey face in thesocialeconomyareaandalsoon thestoriesof thedisadvantagedyoungpeoplethatConcordiadealswith.

Keywords:disadvantagedyoungpeople,socialeconomy,bakery,professionaltrainingTheirslogan,„Whosavesalife,savesanentireworld .Concordiais one of the tens ormaybe hundreds of organizations fromRomaniathatareusingsocialeconomyinorderhelppeopletohaveabetterandmore dignified life. Right now, the (umanitarian Organization Con‐cordia takes care of more than children and young people fromBucharest and from the Ţrahova county, helping them to sociallyreintegrate. They come from disorganized, socially disadvantagedfamiliesordirectlyfromthestreet.)discussedwithMrs.)rinaZaharia,generaldirectorofConcordiainRomaniaaboutthestoriesoftheseyoungpeople,aboutsocialeconomyandaboutbreadmadewithlove.

[ ]CommunicationandŢublicRelationsAssistant,theUnitedNationsŢrogramforDevelopmentRomania,tel.: . . ,e‐mail:[email protected].


Vol.)))•Nr. /

1.Mrs.Zaharia,whoaretheyoungpeoplethatyouaretakingcareofatConcordiaandwhatistheirstory?) shall give you two examples. FlorentinaMarin from Buzău hasgraduated the th grade. She was abandoned since the maternityhospital,anduntil theageof yearsoldshehas lived inseveralstatecenters.At yearsoldshewastakenbyamaternalassistantwhereshestayed until the age of . After this she was transferred to anothermaternalassistantwhereshestayeduntiltheageof .Atthatageshehad to return within the DGASŢC the General Direction for SocialAssistanceandChildŢrotection Buzăuinoneofthesocialapartments.At yearsoldshehasmetherbrotherandthroughhimshewenttoa familywhere she cared for a sickoldwoman thatwasparalyzed inbed. Because this family treated her in a possessive and inadequatemanner and was limiting her development possibilities, Florentinadecidedtoleaveonherown.SheheardofConcordiaandthisishowshecame here in May at the Abraham (ouse, to attend the bakertraining.)nthecourseoftime,Florentinahasprovedthatsheisapersonwhocanbe entrusted goods or greater responsibilitieswithout anydoubt.She often offers herself towork voluntarily after the regularworkinghours.Duetothisreason,FlorentinahasperformedatrainingstageattheBillaStoreinŢloieşti.Starting with the month of April, Florentina was transferred toBucharestwhere shehasperformeda training stageat theConcordiaBakery and at the Radisson (otel, a time when she developed herprofessionalskillsalot.)nthefuture,Florentinadesirestoimproveasabaker,andthisisthereasonwhyshewillstartthistrainingwithintheConcordiaBakery. Beingpassionate about this job, Florentinadreamsto work soon for one of the companies where she performed thetrainingstages.Onapersonallevel,shewantstobeindependentfromallpointsofviewandtostartherownfamily.RăzvanGheorgheis yearsold. yearsagohismotherdiedandheandhisolderbrothers,AugustinandRamonaremainedtolivewiththefather.(ewouldalwayssendthemtobegandwouldbeatthem,thisis why his brothers took him and left to live on the streets. For four


Vol.)))•Nr. /

yearsalltheydidwasgetfoodanddrinks,sleepinginthecanalsor inblockentrances.(ewas found years ago by the social assistants of CONCORD)AandthisishowhecametotheChildren`sFarm.(isbrotherAugustinisstillfightingthestreetlifeandlivesintheSocialcentreSaintLazăr.(issisterRamonadiedbecauseofthedrugs.WithintheFarmhehasgraduatedtheelementaryschool;helearnedtoplaytheclarinetandwaspartoftheCONCORD)ABlowersOrchestraandalsoofthefootballteam.)n ,hehasfinishedthebakerytraining.(ewasoneofthefirstwhoworkedintheCONCORD)ABakery,buthehasalsoworkedinafewrestaurantsinŢloiești.)n hisbiggestdreamcametrue:toworkinthe countrywhereheknew thatmostof thepeoplewho took careofhim lived . This is howhe came to Austria, close to Vienna and he isemployedasacookinarestaurant.2.Whatare thesocialeconomy initiativesof theCon‐

cordiaHumanitarianOrganization?)nitially designed as a professional training course for the youngpeopleprotectedbyourorganizations,thebakeryworkshopwithintheSchoolofCraftsCONCORD)AhasdevelopedbyopeningtheCONCORD)ABakery in the year . Therefore we established CONCORD)ADevelopment inordertohelptheyoungpeoplepracticethebaker jobafter graduation. For a period of six months to one year, the younggraduateswhodidnotfindaworkplace,havetheopportunitytoworkat the CONCORD)A Bakery, coordinated by a chief baker. Currentlythree young graduates are employedbyuswith a labor contract.TheproductsmanufacturedaresoldthroughtheCONCORD)ABakeryandina catering system to different companies/institutions who want toconsumefreshandhealthybakeryandpastryproducts.All the funds resulted from theseactivities support the trainingsofthe bakery workshop where the young people can obtain diplomasrecognized by the CNFŢA the National Council for the Ţrofessional


Vol.)))•Nr. /

Training of Adults , and also by the European Union, for the jobs ofbakerandpastrycook.3.Why did you choose to get involved in social eco‐

nomyactivities?Wedesiredtosupportyoungpeopletointegrateintothesociety,tolearn a craft, to find a mean of financing, to become independent.Looking for the most suitable solutions for the disadvantaged youngpeoplewehavestartedtoofferthemtrainingcourses,toshowthemthevalueoftheirworkandapathforthemtofollow.Forthosewhodidnotfindajobbecausemanycompanieswantexperiencedstaff,wethoughtofoffering themtheopportunity topractice, togainexperience in thejobtheyhavelearned,althoughthetrainingwegiveforthisjobmeans%practice.4.Whatistheviewoftheorganizationregardingsocial

economy?Wedesirethatthisprojectreachesmaturity,andthatitshallbeabletofinanceitselfandtotakeoverapartofthesocialprojects`coststhatweperform.Socialeconomy, inourview, is thesolution found for resolving theproblemsofasocialcategory.Wedidthis;wehavelookedforasolutiontotheproblemwearedealingwith disadvantagedyoungpeoplewhohavelearnedacraft,butwhohavenoexperienceinthearea andwhichisfoundinthegeneralconceptofsocialeconomy.5.Whatisthebiggestchallengeofworkinginthefield

ofsocialeconomy?Thelackofenforceablelegislationinthefieldof socialeconomy isagreatdisadvantageforus. Socialeconomy soundsveryniceandevenemphatic,werespondtotheneedsofthesociety,ofthedisadvantagedcategories,butallthesearedonewithlargehumanandfinancialcosts.


Vol.)))•Nr. /

The activity of the CONCORD)A Bakery depends on sponsors and onsponsorships, and this is exactly the reason it cannot be consideredprofitableyet.Our biggest challenge is succeeding to pull out the young peoplefrom the claws of the street , to motivate them to desire to learn acraft, todetermine themtodowell in that jobandonce theycome tolove it, to desire practicing it on long term. Next, there is the ad‐venture ofidentifyingsomeemployersreadyandwillingtohireyoungpeoplewithdifficultsocialhistories.Butwhenwesucceedindoingthis,the joy is according to the investment: you give back to the society ahealthyindividual,andthismeansalot.MoreinformationonConcordiayoucanfindoutfromthewebsiteofourorganization:www.concordia.or.at/romania/.

Vol.)))•Nr. /

INTERVIUCUDOMNULFLORIANSĂLĂJEANU,ŢREȘED)NTELEASOC)AȚ)E)ŢROFES)ONALENEGUVERNAMENTALEDEAS)STENȚĂSOC)ALĂ ASSOC [ ]GheorgheŢascaru[ ]RezumatÎn cadrul acestui interviu sunt prezentate două structuri de economie socială:CentruldeEvaluareșiDezvoltareaAbilitățilordeMuncă CEDAM șiRestaurantulSocial Catering, înființate de către ASSOC prin Ţrogramul Operațional SectorialDezvoltareaResurselorUmane ‐ .Ţrincipalacategoriedebeneficiaridincadrulacestorîntreprinderisocialesuntpersoanelecudizabilități.Ţână înprezent iunie celedouăstructurideeconomiesocialăaureușitsăcâștigeocotădepiațăsuficientăpentrualeasigurasustenabilitatea.Totuși,clima‐tul socioeconomic instabil, piațamateriilor prime instabilă, atitudineamembrilorcomunității,lipsauneilegislațiispecificeșiaunorfacilitățicaresăîncurajezeșisăsprijine economia socială creează obstacole în dezvoltarea armonioasă a acestorentitățideeconomiesocială.

Cuvintecheie:întreprinderesocială,economiesocială,persoanecudizabilități,formareșiconsilierevocațională

1.Ceprofil are întreprinderea socialăpe careo con‐duceți?Careaufostmomenteleșipașiicheieînprocesuldeînființareșidezvoltarealacesteia?

F.S.ÎncadrulASSOCamînființatprinintermediulunorfinanțăriprinFSE,ŢOSDRU,DM) . și . douăstructurideeconomiesocială.Acestestructurinouînființateauajuns înscurttimpmodeledebunepracticiîneconomiasocială. [ ]Asociațiecarecascoppromovareaasisten eişiincluziuniisocialeprinoferireade servicii sociale profesionale adresate grupurilor/persoanelor defavorizate, Bd.Unirii,nr. ,BaiaMare,tel.: . . ,e‐mail:[email protected].[ ]Sociolog,asistentproiectîncadrulAsociațieiAlternativeSociale,Str.CuzaVodănr. A,)ași;tel.: . . ;e‐mail:[email protected].


Vol.)))•Nr. /

CEDAMarecascopevaluareapotențialuluidemuncăalpersoanelorcudizabilitățișidezvoltareaabilitățilorpentrufacilitareaplasăriiulte‐rioareaacestorpersoanepepiațaliberăamuncii.Aiciarelocevaluareapersoanelor cu dizabilită i din punct de vedere al poten ialului demuncă, sunt identificate astfel abilită ile fiecărei persoane în parte şidomeniile‐activită ilecătrecarepotfiorientatepepia amuncii,precumşiaceleaspectecarenecesităpregătiresuplimentară.Aceastăpregătire‐dezvoltare a abilită ilor se realizează în cadrul Centrului prin partici‐parea laprocesuldeproduc iedeambalajedincarton,princonsiliere,monitorizareşiîndrumarecontinuă,asiguratădecătreexper iiproiec‐tului, urmând ca în momentul în care persoana este pregătită să fieorientatăcătrepia aliberăamuncii.RestaurantSocialCateringarecaprofilalimenta iapublică.Ampor‐nitîndecembrie pebazelefosteicantinesocialeînființatăînanul,pregătimșioferimzilnicaproximativ porțiidemâncare can‐tină socială, catering și restaurant și organizăm diferite evenimentepentru autofinanțare. După experien a acumulată până în luna sep‐tembrie am reuşit să ne dezvoltăm şi să răspundem cerin elorclien ilornoştriprinpregătiredeprodusede cofetărie‐patiserie. Înce‐pândculunamartie Restaurantulşiaextinsactivitateacuonouăramură:pizzerieșilivrareladomiciliu.În mod regulat invităm personalități locale primar, prefect, con‐silierilocali,județeni,manageriinstituțiipubliceșiprivate caregătescînbucătărianoastrăiarmâncareagătităesteoferităbeneficiarilorservi‐ciilorASSOC.Maimult,celcaregăteșteserveșteșiiamasaîmpreunăcubeneficiariinoștripentruomaibunăsocializareșirelaționare.2. Ce profil au persoanele angajate în cadrul acestor

structurideeconomiesocialășiceactivități îndeplinescaceștia?

F.S. ÎncadrulCEDAMsuntprimitepersoanecudizabilitățicudreptdemuncă.DiferiteleactivitățicareaulocînCentrucreeazăcadrulpen‐tru a evalua și dezvolta abilitățile de muncă pentru persoane. Înperioada încareacesteasuntangajate înCentru,suntderulateacțiuni


Vol.)))•Nr. /

de identificare de locuri de muncă potrivite abilităților și intereselorpersoanelorcudizabilități,pepiațaliberă.LaRestaurantulSociallucreazămomentan persoane,dincarepa‐tru sunt persoane cu dizabilități, un tânăr din sistemul de protecție acopilului,patrupersoanedingrupulvulnerabilpepiațamuncii–femeifărălocdemuncă,unşomerneînregistratşiopersoanăvârstnică.Ofe‐rim un program de muncă flexibil astfel încât să le asigurăm per‐soanelorangajateunechilibruîntreviațaprofesionalășiceadefamilie.Asistenții sociali șipsihologiiASSOCoferășipentruceilalțimembriaifamilieiconsiliere,sprijinpentrudezvoltarepersonală.3.Caresuntsurselede finanțareale întreprinderiide

economie socialăpe careo coordonați? În ceeste rein‐vestitprofitulrealizat?

F.S.CEDAMșiRestaurantSocial&CateringASSOCsuntfinanțatedinFondul Social European prin Ţrogramul Operațional Sectorial Dezvol‐tareaResurselorUmane ‐ ,)nvesteșteînoameni!.Ţrimuldin‐tre acestea nu generează profit, însă ceea ce obținem în urma desfă‐șurăriiactivitățiidincadrulrestaurantuluireinvestimîncreareadenoilocuridemuncăîncadrulîntreprinderii.4. Care este atitudinea comunității față de produse‐

le/prestațiapecarele/ooferăpersoaneleangajateînca‐drul întreprinderiisocialepecareoconduceți?Cumre‐zistă această întreprindere presiunii concurențiale apieței?

F.S.Ţroduc iadeambalajedincartondincadrulCEDAMesteorien‐tatăcătrefirmedinșaptejudețealețării.Ţânăînprezentnuauexistatplângeridinparteacliențilorcuprivirelacalitateaproduselornoastre,bamaimultmulte firme încep să fie totmai deschise față de colabo‐rarea cu o structură ce asigură astfel de servicii sau locuri demuncăpentru persoanele cu dizabilități, devenind chiar un factor decisiv înîncheiereacontractelor.


Vol.)))•Nr. /

Restaurantul si serviciul de catering au fost foarte bine primite lanivelul comunității, drept urmare și numărul clienților a crescut con‐stant. În general, oamenii se arată surprinși de faptul că restaurantuleste deservit de persoane cu dizabilități saudin alte grupuri vulnera‐bile,darsuntsurprinșiînmodplăcut.Încercămsărămânemînperma‐nențăconectați lacerințeleclienților,să‐i fidelizămșisănedezvoltămcu noi servicii comenzi de prăjituri, realizare de dulcețuri, zacuscă,ceaiuri,pizza .5. Care sunt posibilitățile și capacitatea de extindere

ale acestei întreprinderi? Ce rol joacă în acest demersatragereadeparteneriate/fonduri?

F.S.Ţână înmomentulde față martie celedouăstructurideeconomiesocialăaureușitsăcâștigeocotădepiațăsuficientăpentrualeasigurasustenabilitatea.Evidentcăsunteminteresațideatragereaanoi surse de finanțare și dezvoltarea de noi locuri de muncă pentrupersoane din diferite grupuri vulnerabile, iar dezvoltarea/extindereastructurilorcreatesăfieunabazatăpebazeeconomicesolide.6.Caresuntobstacolelepecareleîntâmpinațiîndesfă‐

șurarea, dezvoltarea și menținerea funcționării între‐prinderiipecareocoordonați?

F.S. Climatul socio‐economic instabil este cel carene creeazăuneledificultăți.Încondițiileuneipiețeamateriilorprimeinstabilădinpunctde vedere a prețurilor este dificil să păstrezi calitatea și prețurile cucare ți‐ai obișnuit clienții și aceasta afectează inevitabil activitateastructurilor.Dinpunctdevederesocial,ungradmaimaredeimplicarealoamenilorșidetoleranțăarfibeneficstructurilornoastredeecono‐miesocială.Lipsaunei legislațiispecificeșiaunorfacilitățicaresăîncurajezeșisăsprijineeconomiasocialănecreeazăobstacoleîntr‐odezvoltaremairapidă.Capacitateademuncămairedusăapersoanelorcudizabilități,deexemplu,ar trebuisuplinităprinmăsuri fiscalecaresăsuplineascădiferențadeproductivitate.Astfel, economiasocialăar fi încurajatăsă


Vol.)))•Nr. /

sedezvolteșisăcreezelocuridemuncășiinserțiesocialăpentrumiidepersoanecareînprezentseaflăîntr‐ostaredeexcluderesocială.7. Ce probleme sociale importante de la nivelul co‐

munității rezolvă activitățile inițiate în cadrul structu‐rilordeeconomiesocială?Cumcontribuieacestealadez‐voltarea locală? Care este elementul inovator pe careacesteaîladucîncomunitate?

F.S.Înprimulrândcontribuielaschimbareamentalitățiicuprivirelagrupurile vulnerabile persoane cu dizabilități, rromi, tineri institu‐ționalizați, șomeri etc. . Ţrin puterea exemplului, dovedind că pot șidorescsăseimpliceînviațacomunității încaretrăiesc,acestegrupurisau persoane ajung să fie integrate în societate și lucrul cel mai im‐portant este că aceasta se întâmplă prinmuncă. Ei numai sunt doarconsumatorideresurseciparticipanțiactiviladezvoltareacomunității.8.Ce înseamnădinpunctuldumneavoastrădevedere

conceptul de economie socială, cum îl definiți? Prin cemijloace ar trebui să se promoveze economia socialăastfel încât aceasta să fie cunoscută de persoanele dinRomânia?

F.S.Evaluare,formare,consilierevocațională,locuridemuncăadap‐tatepentrupersoanelecudizabilități șipersoanedinaltegrupurivul‐nerabile învedereauneivieținormale înseamnă,dinperspectivamea,economia socială. Economia Socială nu este un concept cu totul noupentrusocietatearomânească.Aexistatpânăînanii subaltede‐numiriși formedarcecredcăeste importanteste faptulcăeconomiasocialăpoatecrealocuridemuncăpentruceicarenusepotangajadindiferitemotivecețindepercepțiaangajatorilorvisavisdepersoaneledingrupurilevulnerabile.Credcăpentruopromovareeficientăesteesențialcaacestdomeniusă fie foarte bine definit, astfel încât să nu existe confuzii și să nu sepromovezeconceptecontradictorii, lucrucarearfaceprocesuldepro‐


Vol.)))•Nr. /

movaretotalineficient.Astfel,dupăexistențaunuicadrulegalartrebui,în primul rând realizată o informare cu privire la ceea ce înseamnăeconomiasocialăurmândcabeneficiileeisăfiesusținuteprinexempleconcrete,existenteînmomentuldefațăînțarășistrăinătate.9. Credeți că legislația din România avantajează sau

limiteazăactivitateadeeconomiesocialăpecareodesfă‐șurați?Cumconsidera icăartrebuisăseimplicerepre‐zentan ii Guvernului României în promovarea şi regle‐mentarealegislativăaeconomieisociale?

F.S.Legislațiaromâneascăesteclarîndezavantajuleconomieisocia‐leșiaorganizațiilorneguvernamentale–principaliipromotoriaiaces‐tuidomeniu.Fărămăsurilegislativeșieconomicecaresăsuportepânăla % din activitățile economiei sociale acest domeniu nu va puteadeveni o ramură a economiei românești. În Europa economia socialăreprezintăunsectorimportantîneconomiilenaționaleșiunangajatordeosebitpentruceidingrupurilevulnerabileșișomeriidelungădurată.Chiardacăînseamnăluareaunormăsuridesubvenționareîntr‐ope‐rioadădecriză,Guvernulnuvaputealansadomeniuleconomieisocialeașa cum a fost el definit în cadrul ŢOSDRU, iar zecile de proiecte demilioanedeeurovorînsemnaunposibilalteșecalcheltuiriifonduriloreuropene. Costurile cu subvențiile acordate domeniului economiei so‐ciale sunt pe termen lung investiții în diminuarea costurilor cu pres‐tațiile sociale și dezvoltare de noi locuri de muncă și utilizarea unorresursematerialeșiumanepuținsaudelocutilizateînprezent.10.Considera icăinstitu iiledinRomânia,implicateîn

domeniuleconomiei sociale,ar trebui să colaboreze în‐treelepentru sus inereaacestui concept sau fiecareartrebuisăsecanalizezepedezvoltareapropriilorviziuni?

F.S.Bineînțelescătoțiceiimplicațiîndomeniuleconomieisocialeartrebui să colaboreze, să împărtășească o viziune comună și să‐și con‐


Vol.)))•Nr. /

centreze eforturile în aceeași direcție. Ţentru a construi un sistemviabil,mai ales într‐undomeniuaflat la începutdedrumcredemestenevoiedemuncăînechipă,deînțelegereșischimbdeknow‐how.Nuînultimul rândsuntemo țarăeuropeanăși împărtășimaceleașivalori șideziderate cu alte țări care au dezvoltat acest domeniu și a cărorexperiențepotfipreluate,împărtășitecusucces.11.Cesfaturiavețipentrucinevacaredoreștesă înfi‐

ințezeo întreprinderedeeconomie socială?Ce condițiitrebuiesăîndeplineascăoastfeldeîntreprinderepentruafiviabilășieficientă?

F.S. O astfel de structură trebuie să țină cont în primul rând deoameni/beneficiarișiînegalămăsurădecerințelepieței.Încondițiileîncareastfeldeactivităținubeneficiazădesubvenționarecaresăasigurede la sine viabilitatea structurilor, este foarte important sa rămâi co‐nectat la piață, să găsești echilibrul între capacitatea de muncă apersoanelorangajateșieficiențamuncii,productivitate.Ținândcontcăprincipala categorie de beneficiari din structurile noastre sociale suntpersoane cu dizabilități, noi ne bazăm foarte mult pe sistemul deevaluare a capacității demuncă a persoanelor cu dizabilități CASŢER.Acestanepermite să identificămomulpotrivitpentru loculdemuncăstabilitprecumșiabilitățileacestuiacenecesităodezvoltare,cursurilepe care ar trebui și arputea să leurmezepentrua se integra câtmaibinelaloculdemuncă.Înaldoilearândtrebuiesăidentificiînbazaunorstudiidemarketingacele activități în cadrul cărora pot fi dezvoltate afaceri sustenabilefinanciar pe care să le dublezi cu profesionalism în domeniu social șietică în general. Mai trebuie să generezi idei și să dai dovadă de unspiritantreprenorialdinamicastfelîncâtsăpoțiutilizacâtmairentabilresursele existente plus multă perseverență și determinare de aschimbaînbinesocietateaîncaretrăim.

Vol.)))•Nr. /

INTERVIEWWITHMR.FLORIANSĂLĂJEANUŢRES)DENTOFT(ENON‐GOVERNMENTALŢROFESS)ONALASSOC)AT)ONFORSOC)ALASS)STANCE ASSOC [ ]GheorgheŢascaru[ ]SummaryThisinterviewpresentstwosocialeconomystructures:theCentrefortheEvalua‐tionandtheDevelopmentofLaborSkills CEDAM andtheSocialCateringRestau‐rant, established byASSOC through theOperational Sectorial Ţrogramme for theDevelopmentof(umanResources – .Themaincategoryofbeneficiariesfromthesesocialenterprisesisrepresentedbythepeoplewithdisabilities.So far June the two social economy structures have managed to win amarket share sufficient to ensure their sustainability. Nevertheless, the unstablesocio‐economical climate, the unstable market of raw materials and of somefacilities for encouraging and supporting social economy create obstacles thathindertheharmoniousdevelopmentofthesesocialeconomyentities.

Keywords:socialenterprise,socialeconomy,personswithdisabilities,vocationaltrainingandcounseling

1.What is theprofileof thesocialenterpriseyouaremanaging?Whatwerethekeymomentsandsteps in itsfoundinganddevelopingprocess?

F.S.Wehave founded twosocialeconomystructureswithinASSOCthrough some financings such as the FSE, ŢOSDRU, DM) . and . .Thesenewlyfoundedstructureshavebecomeinalittlewhilemodelsofgoodpracticesinsocialeconomy. [ ] Association that has as objective to promote assistance and social inclusion byprovidingsocialandprofessionalservicesaddressedtothedisadvantagedgroups/peo‐ple,no. ,UniriiBd.,BaiaMare,tel.: . . ,e‐mail:[email protected].[ ]Sociologist,projectassistantwithintheAssociationSocialAlternatives, A,CuzaVodăstreet,)asi;tel.: . . ;e‐mail:[email protected].


Vol.)))•Nr. /

CEDAM intends to evaluate the labor potential of the people withdisabilitiesandtodevelopabilitiesforfacilitatingthefutureplacementofthese persons on the free labor market. This is the place where weevaluate the persons with disabilities from the point of view of theirlaborpotential;wethereforeidentifytheabilitiesofeachindividualandthe field‐activities that canbeorientatedon the labormarket, andalsothoseaspectsthatrequireadditionaltraining.Thistraining‐developmentof the abilities is done within the Centre by participating in theproduction process of cardboard packages, counseling,monitoring andcontinuousguidance,deliveredbytheexpertsoftheprojectandthenextstepiswhenthepersonisready,guidancetowardsthefreelabormarket.TheSocialCateringRestauranthastheprofileofpublicfoodservices.We have started in December on the foundation of the formersocial canteenestablished in theyear ,weprepareandofferdailyapproximately food portions social canteen, catering and restau‐rant and we organize various events for self‐financing. After theexperiencegaineduntilSeptember ,wehavesucceededtodevelopand to respond to the demands of our clients by preparing pastryproducts. Starting with March , the Restaurant has extended itsactivitywithanewbranch:pizzaandhomedelivery.Weregularly invite localpublic figures themayor, theprefect, localandcountycounselors,managersofpublicandprivateinstitutions whocook in our kitchen and the food prepared is offered to the ASSOCbeneficiaries.Furthermore,thepersoncookingisalsoservingandeatingtogetherwith our beneficiaries for a better socializing and interlinkingprocess.2.What is theprofileof thepersonsemployedwithin

these social economy structures and what are theactivitiestheyperform?

F.S.WithinCEDAMwereceivepersonswithdisabilitiesthathavetheright to work. The different activities performed within the Centremaketheenvironmentforevaluationanddevelopingthelaborabilitiesfor persons.DuringthetimewhentheyareemployedintheCentre,


Vol.)))•Nr. /

we perform activities to identify jobs suitable for the abilities andinterestsofthepeoplewithdisabilities,onthefreelabormarket.There are currently people working at the Social Restaurant, ofwhich four are persons with disabilities, a young man from the childprotectionsystem, fourpersons fromthevulnerablegroupof the labormarket–unemployedwomen,anunregisteredunemployedmanandanelder.Weoffer a flexiblework schedule so thatweprovide to the em‐ployeesabalancebetween theprofessional lifeand the family life.Thesocial workers and the ASSOC psychologists offer counseling andpersonaldevelopmentsupportalsofortheothermembersofthefamily.3.Which are the financing sources of the social eco‐

nomy enterprise that you coordinate? Where do youreinvesttheobtainedprofit?F.S.CEDAMandASSOCSocial&CateringRestaurantarefinancedbytheEuropeanSocialFundthroughtheOperationalSectorialŢrogrammefortheDevelopmentof(umanResources – ,)nvestinpeople!The former of this two does not generate income, but whatever weobtainfromperformingtheactivitywithintherestaurantisreinvestedinthecreationofnewjobswithintheenterprise.4.What is theattitudeof thecommunity towards the

products/performanceofferedbythepersonsemployedwithinthesocialenterpriseyouaremanaging?Howthisenterprise doeswithstand the competitive pressure ofthemarket?

F.S. The production of cardboard packages within CEDAM isorientatedtowardscompaniesfromsevencountiesofthecountry.Untilnow there were no complaints from the customers regarding thequalityofourproducts,andmoreandmorecompaniesbegintobeopenforcollaborationwithastructurethatprovidessuchservicesandjobsfor the persons with disabilities, becoming even a decisive factor forsigningthecontracts.


Vol.)))•Nr. /

The restaurant and the catering servicewere verywell received atthe level of the community and as a consequence the number of theclients has increased constantly. Generally speaking, the people aresurprisedtoseethattherestaurantisactuallyrunbypersonswithdisa‐bilitiesorfromothervulnerablegroups,butitisapleasantsurprise.Wetrytopermanentlyremainconnectedtotheclients`demands,tomakethemloyalandtodevelopnewservices cakeorders,makingjam,stew,teas,andpizza .5. What are the opportunities and the capacity to

extend theseenterprises?Whatroledoes theattractingoffundsandpartnershipsplayinthisprocess?

F.S. So far, March the two social economy structures havesucceeded to win a sufficient market share in order to ensure theirsustainability.Weareobviouslyinterestedinattractingnewsourcesoffinancing and in developing new jobs for persons from variousvulnerable groups, and we desire the development/expansion of thecreatedstructurestobeonebasedonsolideconomicalgrounds.6.Whataretheobstaclesthatyoumeetinperforming,

developingandmaintaining theoperationof theenter‐priseyoumanage?

F.S. The unstable socio‐economic climate creates some difficulties.Therawmaterialmarketisunstablefromthepricespointofviewandthereforeit isdifficulttomaintainthequalityandthepricesthatyourclientsareaccustomedtoandthisfactisinevitablyaffectingtheactivityofthestructures.Fromasocialpointofview,itwouldbebeneficialforoursocialeconomystructure if therewasagreater involvement fromthepeopleandagreatertolerance.Thelackofaspecificlegislationandofsomefacilitiesthatencourageandsupportsocialeconomycreatesobstaclesforamorerapiddevelop‐ment.Themorereducedworkcapacityofthepersonswithdisabilities,forexample,shouldbesuppliedthroughfiscalmeasuresthatsupplytheproductivity difference. )n this way, social economy would be en‐


Vol.)))•Nr. /

couragedtodevelopandcreatejobsandsocialinsertionforthousandsofpersonsthatareinasocialexclusionstate.7.What important social problems from the level of

the community are resolved by the activities initiatedwithin the social economy structures? How do thesecontributetolocaldevelopment?Whatistheinnovationelementthattheybringintothecommunity?

F.S.Firstofallitcontributestochangingthementalityregardingthevulnerable groups persons with disabilities, Roma people, institutio‐nalizedyoungpeople,unemployedpersons,etc. .Throughthepowerofexample,provingtheycanandtheydesiretogetinvolvedinthelifeofthecommunitytheylivein,thesegroupsorpersonsbecomeintegratedinto the society and the most important thing is that this happensthroughwork.Theyarenolongerjustconsumersofresourcesbuttheyarealsoactiveparticipantsinthedevelopmentofthecommunity.8.Whatdoestheconceptofsocialeconomymeanfrom

yourpointofview,howdoyoudefineit?Whatshouldbethemeans used to promote social economy so that itbecomesknownbythepeopleofRomania?

F.S.Evaluation,training,vocationalcounseling, jobsadaptedforthepersonswithdisabilitiesandforpersonsfromothervulnerablegroupsfor a normal lifemeans, frommy perspective, social economy. SocialEconomy is not a concept that is completely new for the Romaniansociety. )t has existed until the years under other names andformsbutwhat)believeisimportantisthefactthatsocialeconomycancreate jobs for those who cannot be employed from various reasonsthatdependontheviewoftheemployerstowardsthepersonsfromthevulnerablegroups.)believethat inordertohaveanefficientpromotion, it isessentialthat this field of activity is very well defined, so that there are noconfusionand that there isnopromotionof contradictory concepts, afact thatwouldmake the promotion system totally inefficient. There‐


Vol.)))•Nr. /

fore,aftercreatingalegalframework,itwouldbenecessarytoperformsomeinformationcampaignregardingwhatmeanssocialeconomyandafterwards itsbenefitsmustbesupportedthroughconcreteexamples,currentlyexistinginthecountryandabroad.9. Do you believe that the legislation from Romania

favors or limits the social economy activity that youperform?Whatisthewayinwhichtherepresentativesofthe Romanian Government should get involved in thepromotionandthelawregulationofsocialeconomy?

F.S. TheRomanian law is clearly in the disadvantage of social eco‐nomyandofthenon‐governmentalorganizations–themainpromotersofthisfield.Withoutlegislativeandeconomicalmeasuresthatsupportup to %of the social economyactivities from this field, itwon`tbeable to become a branch of theRomanian economy. )nEurope, socialeconomyrepresentsanimportantsectorwithinthenationaleconomiesandaspecialemployerforthevulnerablegroupsandforthelongtermunemployedpeople.Even if it means taking some subsidize measures during a crisisperiod, the Government won`t be able to launch the field of socialeconomyasitwasdefinedwithintheŢOSDRU,andthetensofprojectswith value of millions of Euro shall possibly mean another failure inspending theEuropean funds.Thecostsrelated to thesubsidiesgiveninthefieldofsocialeconomyarelongterminvestmentsfordiminishingthecostsrelatedtothesocialperformances,fortothedevelopmentofnew jobs and for using somematerial and human resources that arelessusedornotusedatall.10.Do you think that the institutionsofRomania in‐

volvedinthefieldofsocialeconomy,shouldcollaborateonewith the other in order to support this concept orshouldeachbefocusedondevelopingtheirownviews?

F.S. For sure that everyone involved in the field of social economyshould collaborate together, should share a commonviewand should


Vol.)))•Nr. /

focus their efforts in the same direction. )n order to build a viablesystem, especially in a field that is at the beginning, we believe it isnecessarytohaveteamwork,understandingandknow‐howexchange.Last butnot leastweare aEuropean country andwe share the samevaluesanddesideratumwithothercountries thathavedevelopedthisfieldandwhoseexperiencescanbeusedandsuccessfullyshared.11.What is your advice for someonewho desires to

start a social economy enterprise?What are the con‐ditionsthatsuchanenterprisemustmeetinordertobeviableandefficient?

F.S.Suchastructuremustfirstofalltakeintoaccountthepeople/be‐neficiariesandinequalsharethedemandsofthemarket.Despitethefactthat such activities do not benefit from subsidies that self‐provide theviabilityof the structures, it is very important to stay connected to themarket,tofindthebalancebetweenthelaborcapacityof theemployedpersons and the labor efficiency, the productivity. Considering that themaincategoryofbeneficiariesfromoursocialstructuresisrepresentedbythepersonswithdisabilities,werelyverymuchonthelaborcapacityevaluationsystemofthepersonswithdisabilitiesCASŢER.Thisallowsusto identifytherightpersonfortheagreedjobandalsohisabilitiesthatrequire development, the courses that he should and could attend inordertobeintegratedaswellaspossibleatthejob.Second of all, wemust identify, based on somemarketing studies,thoseactivitieswherewecandevelop financially sustainablebusines‐sesdoubledwithprofessionalism in thesocialareaandwithethics ingeneral.We alsomust generate ideas and put forth a dynamic entre‐preneurialspiritsothatwecanuseasprofitableaspossibletheexistentresources and add a lot of perseveranceanddetermination to changeforthebetterthesocietywelivein.

Vol.)))•Nr. /

„Dogmeletrecutuluiliniştitsuntinadecvatepentruprezentulfurtunos…ocaziaesteplinăde

dificultăţişinoitrebuieneridicămdeasupraocaziei.Deoarececazulnostruestenou,trebuiesăgândimşi

săacţionămîntr‐unmodnou.”(SirKenRobinson)

E‐LEARNINGÎNREABILITAREASOCIALĂŞIOCUPA IONALĂ Olga(orváth[ ]

IstoricAavut locoschimbaredeatitudinesemnificativă înevaluareadez‐avantajelorsocialedinanii înEuropa.Nevoiledeautilizaunită ilerămase au fost luate în vedere în locul adaptării. Accentul s‐a pus pesolu ii active în loc de beneficii pentru şomaj subven ii . Un mareaccent s‐a pus pe îmbunătă irea posibilită ilor de angajare ale indivi‐duluişipeoportunită iledeeduca ieşiinstruire.În , Comisia Europeană a declarat că accesul egal şi nediscri‐minatoriu trebuie oferit tuturor pentru muncă, instruire şi anumiteocupa ii.Ţrogramelede integrareUEauoferitprioritate îmbunătă iriiniveluluiposibilită ilordeangajarealepersoanelorcareseconfruntăcudezavantaje pe pia amuncii, creşterea numărului de locuri demuncăinclusiveprecumşiîmbunătă ireaşiîntărireainstrumentelornecesarepentrualinierealanormeleeuropene.Acesteprogrameauluatîncalculservicii individuale, servicii care asistă individul în cea mai eficientăformăpentruafacefa ădezavantajelor.ÎnUngaria, a avut loco transformare interalia sistematicăa reabi‐lităriiocupa ionalepentruarespectadirectiveledemaisusşilegisla iaarmonizatăaUE.Ţânăînanul ,organiza iile intăşi lucrătoriisocialidinguvernşisectoarelenon‐profitauac ionatcaşiactoridominan i înangajareapersoanelor infirme, a persoanelor cu dezabilități. În cadrul acestor [ ]Re eauaAsocia iilordeAfaceriŢannon,Ungaria;e‐mail:[email protected].


Vol.)))•Nr. /

organiza ii, industria bazată pe for ă demuncă intensivă şi produc iameşteşugărească aveau loc cu unmare sprijin public, dar totuşi, ratasalariilor pentru for a demuncă intensivă era şi ea destul de semni‐ficativă.Acestesistemenudoarerauoperatene‐economicdarangaja iice lucrau în sistem erau supuşi unui grav fenomen de segregare, şinimicnuîifăceapeangajatorsaupeangajatsătreacălapia ademuncăprimară. Mutarea spre angajarea integrată era singura solu ie pentruşomeriicudezabilită i,pentruaextindeangajareaşiacreşteintegrarea.Dar, încursultransformării,adevenitclarcăangajatoriinoiacredi‐ta ieraucapabilisăfurnizezelocuridemuncănumaipentruuniidintreangaja i,oamenicetrăiauîninstitu iisocialeşicareerauprinşiînafarapie eidemuncă.Astfel, guvernuladecis săcreezenoioportunită ideangajaresubven ionatepentruaceiacetrăiescîninstitu ii.Acestlucruarezultat în operarea a doi noi forme de angajare înregistrate în legeaNr. )))din cuprivire laadministrareasocialăşiasisten asocială,maiexactreabilitareamunciiprecumşiformelededezvoltare‐pregătirepentruangajare.Astfel,MinisterulSocialcăutasăcreezenoicondi iideangajareînaproape instituțiipentru deoamenicetrăiescîninstituțiisaucarefolosescserviciileacestorinstitu ii.Dar,sectorulsocialnuerapregătitpentruaceastăschimbare.Aceiacarelucrauîninstitu iinuaveaucunoştin eniciîndomeniulreabilităriicomplexe, nici în cel al lucrului în organiza ii, produc ie, servicii saumarketingdeproduseetc.Devenise necesar începerea unei forme de instruire care poatepregătimasemaridelucrătoriînmodsimultanpentruaceastăsarcinăastfelcaangajareacelorcetrăiescîninstitu iisăpoatăservireabilităriicomplexe; mai mult decât atât, ca şi un domeniu al angajării, acestatrebuia să fie capabil să îmbunătă ească posibilită ile de angajare alegrupului intă astfel încât să poată munci în cadrul pie ei de muncăprimare.Înacelaşitimp,instruireatrebuiasătransmităcunoştin espe‐cialecepoate transmiteabilită ispecialeşimetodespecifice îndome‐niul reabilitării ocupa ionale a persoanelor cu dezabilită i, a persoa‐nelorfărălocuin ă,apacien ilorcuproblemepsihiatriceşiapacien ilordependen i.


Vol.)))•Nr. /

Astfel, Centrul Regional de Resurse Sociale Ltd. şi Funda ia pentruEgalitatea Ţersoanelor cu Dezabilități au început să dezvolte în anuluncurriculumdee‐learningcuimplicareaexper ilor.ScurtăintroducereaproiectuluiŢroiectul a fostdezvoltatpentrueduca ia înmasăapersoanelor celucrează în sistemul social de angajare reabilitare ocupa ională , aprofesioniştilor sociali ce organizează şi administrează angajările. Înacestscop,parteneriatuladezvoltatşimaitârziuatestatuncurriculumeficient construit pe baza unor metode de transfer de cunoştin e pelângăself‐learning,inclusivinstrumentedecomunicareinforma ională.Obiectivele viitoare de implementare au inclus acreditarea curriculu‐muluidupătestare.Obiectivulproiectuluiafosteducareaprofesioniştilorpentruaputeaîmbunătă i posibilită ile de angajarea a persoanelor cu dezabilită i, apacienților dependen i, a persoanelor fără locuin e şi pentru a asistaintegrarealorpepia amuncii.Activită idesfăşurateîncadrulproiectuluisunturmătoarele:1.Definirea curriculumului şi ametodelor.Această activitate a fostnecesarădeoareceaceiacarelucrauîncadrulsectoruluinuformauungrupomogendinpunctuldevederealcalificărilor.Erauprofesoridarşioamenicucalificăriîndomeniulasisten eimedicaleşisociale.Ţelângăacestea,astfeldemetodeautrebuitsăfiefolositecătreintereselecarepotfiproduse,şicarefaccaprocesuldeînvă arealăturidemuncăsăfieinteresantşidezirabil.Maimultdecâtatât,a trebuit să seofereopor‐tunitatea de a lua lec ii în clasă pe lângă e‐learning. De asemenea autrebuitdefinitemetodeleşirataadecvată.2.Con inutulcurriculumuluiafostinclusîntr‐uncadruadecvat,timpîncareau fost luate înconsiderareoportunită ile,contextulşi limiteleoferitedee‐learning.3. )nstruirea e‐learning a fost testată; acest lucru a fost realizat cuimplicareaa depersoane.4.)mplementatoriiproiectuluiauluatînconsiderarediseminareare‐zultatelorproiectului, fiindrelevantăceamailargărăspândireposibilăaformatuluideinstruiree‐learning.


Vol.)))•Nr. /

Inova iileşipunctelefortealeproiectului,limite,răspunsuri)mplementatorii proiectului au fost conştien i de faptul că eficien atransferului de cunoştin e şi procesul dobândirii de cunoştin e pot ficrescuteprin aplicareade instrumentede comunicare informa ională,dar totuşi, există limite deoarece aplica iile multimedia în sectoarelesociale reprezintă un lucru mai pu in comun; astfel, autorii curricu‐lumuluiprecumşi studen ii implica iau trebuit să fiepregăti ipentruaplica iile)T.S‐apusladispozi ieoversiuneprintabilăacurriculumuluipentruaasistaprocesulîntr‐unmodmaieficient.S‐a oferit o solu ie pentru profesori şimentori pentru a puteamo‐nitoriza dezvoltarea studen ilor prin sistemul de e‐learning, pentru aputeainterveniînprocesşiaoferiasisten ăşifeedback.Rezultatele aşteptate ale proiectului şi efectele sale au fost văzuteastfel:. S‐aelaboratşi s‐a testatunpachetdeprogramecepoate fidise‐minat extensiv şi acesta este disponibil, multiplicabil, independent şipermiteînvă areasprijinitădementori.. Ţachetul de programe va fi adecvat pentru acreditarea instruiriiadul ilor,astfelîncâtunnumărmaredeoamenisăpoatăfiinstrui i..Angajareasocialăestecapabilăsăatingăobiectivelepropuseprincreştereacunoştin elorcolegilorinstrui icelucreazăîndomeniulasis‐ten eilaangajareşiacolegilorcoordonatori.Metodae‐learningE‐learning în instruire a fost interpretat de către implementatoridreptunprocesdeinformarespecialşiuntransferdecunoştin eadicăotehnologiedeinstruirecareintegreazăunnumărdedomeniimetodo‐logice. )nstrumentul său îl reprezintă sisteme )T interconectate. Siste‐mul este capabil să unească distan e mari; de aceea el poate lucraindependentdarpoateşisăoferefeedback.Marelesăuavantajestecăpoatemanevrachiarşiprogramedeedu‐ca ieindividualizată,performan elesalepotfievaluate,iarcunoştin elepotfidezvoltaterapidşieficient.)mplementatoriiproiectuluiaurealizatunsistemdeinstruirecomunaplicândcadruldee‐learning.Acestaconstădintreielementecentrale,


Vol.)))•Nr. /

materialeprintatepregătitepentruînvă arealadistan ă căr i,noti e ,consulta ii personale şi practică, precum şi e‐learning prin diferitemijloacemedia.E‐profesorii persoane au integrat mai multe roluri în acelaşitimpîncadrulacestuimediudeinstruire.Eis‐auconsultatcustuden iitutori , au organizat procesul de învă are şi mai mult decât atât audemaratdezvoltareacurriculumuluideoarececon inutuleduca ionalînsineatrebuitsăfieelaboratşimen inutînpermanen ă.DececadrulILIAS?O preocupare principală în selectarea cadrului disponibil a fost caacestasăfiedisponibilunuinumărmaredeoamenideoarecesedoreşteinstruirea a sute de colegi şi mai mult decât atât, ca acesta să fieîncadratîntr‐unsistem)T,săfiegratuitşinuînultimulrândsăfiesigur.Cadrul)L)ASs‐apotrivitcelmaibinecerin elordemaisus.Despree‐curriculumDezvoltareacurriculumuluiadiferitdeceaaunuicurriculumtradi‐ionaldeoarececon inutuleduca ionalînsine,exerci iile,sarcinilerepe‐titiveşievaluareaautrebuitajustateîncadru.Deaceea instrumentelecadruluiaufostaplicatedecătreprofesori.Dezvoltatoriiauoferituntabeldeanalizăacurriculum‐uluiînparteade sus a cursului de instruire şi care asigură o reflec ie conştientă aobiectivelor educa ionale şi ale curriculumului, planificarea lec iilor şireconstituireainterdependen eicurriculumului.

Tabeldeanalizareacurriculumului CodSubiect/capitol Abilită ideeconomieşimanagement Nr.delec iideînvă areindepen‐dentă: Lec iiteoretice: Ţracticăînclasă: Obiectiveeduca ionalegeneralealemodululuifunda ieiprofesionale Obiectiv:)nstruireaprofesioniștilorcarevordevenicapabilisăplanificeşisăorganizezeunprocesdeangajare


Vol.)))•Nr. /

/ pebazapro‐gramuluideinstruire : dinamicadaptându‐selamediuleconomicpentrureabilitareaşiintegrareapie eidemuncă, inândcontdeinteresulpentrupersoanelecudezabilită i.Sarcină:. –dobândireabazeideabilită idemanagementşideeconomie,aplicareaacestorabilită i,. –obținereademetodeşicunoştin eînplanificareaafacerilor,pregătireaunuiplandeafaceri,intrareapepia ă,planificareamarketing‐uluideprodusesauservicii,etc.. –dobândireadeabilită icuprivireladezvolta‐reaşioperareaorganizăriimunciiavândînvederenevoilespecialealepersoanelorcudezabilită i.. Subiecte. –)nforma iidebazăcuprivirelaorganiza ii,func ionareaorganiza iilor,. –Organiza ii,proiecteînorganiza ii,. –Metodedeanalizăalemediuluiexternşiintern,. –Despreplanificareîngeneral,. –Ţlanificarestrategică,managementstrategic,. –Ţlanificareînafaceri,. –Ob inereadeinstrumentedemarketingşideŢR,. –Sarcinicuprivirelaintrareapepia ă,planificaredeprodusesauservicii,. –Marketingdeprodusesauservicii aplicareaînpracticăaabilită ilordemarketingşideŢR ,. –Managementulcalită ii,no iunidebazăalemanagementuluicalită ii,. –No iunieconomicedebază,abilită idema‐nagementşiantreprenoriat;elementecuprivirelacontabilitateşiimpozitare,. –Sarcinilegatedeprocesuldeangajare,asi‐gurarena ionalăşiasiguraredesănătate,creareaunuimediudeproduc ieşiservicii. / )). regulamentulMinisteruluiSocialşialFamiliei–MinisterulSănătă ii,regulamentulGuvernului/ .V).


Vol.)))•Nr. /

Dupăcares‐aupregătitelementelecurriculumuluionlinecuprivirelaanumitesubiecte:.ghiddeînvă are subiect ;.curriculumonline;.exerci ii;.testedeevaluareacunoştin elor;.glosar;.Forum platformadeÎntrebăriFrecvente .Uneledintreacesteelementeau fostprezentate în întregulcurricu‐lum.S‐aupusladispozi iedezvoltatorilormodelepentruprezentare.De ex. defini ia obiectivelor fiecărui curriculum se încadrează con‐formschemelordemaijos:Obiectivedeînvă are Obiectivulacesteilec ii

estesă... Durataînvă ării1,5ore

Exerci iilesauactivită ilede trimisau fost introduce în„Activită iledetrimisşiTabeluldeexerci ii .

Exerci iu

ActivitatedetrimisS‐auamplasatpictogramedeavertizarepentrucelemai importantepăr ialecurriculumului,


Vol.)))•Nr. /

auto‐testul, exerci iile de examinare,

precumşiexerci iiledinclasă .Testele apar şi pe o e‐platformă. Modelele testului oferă oportu‐nitatea de a răspunde la întrebări de tip grilă, întrebări cu da şi nu,completaredepropozi iişiactivită idecoresponden ă.


Vol.)))•Nr. /

ProcesuldeinstruireAşa cum s‐a făcut referire anterior, implementatorii au aplicat unmodeldeînvă areladistan ăbazatpeînvă aremixă.

Cursul de instruire s‐a desfășurat cu implicarea următoarelor

subiecte: studii sociale, studii cu privire la dezabilită i, reabilitare,studiijuridice,studiicuprivirelaserviciilepie eidemuncăşimanage‐ment.Aşacums‐amen ionatanterior,studen iiaucalificăridediferitenivele şi con inut,deaceeaa fostnecesară crearea con inutului curri‐culumuluipebazaceamailargposibilă.Caşiregulă,cunoştin eleprece‐denteaufostacceptatedeoareceanumi istuden iauprimitderogăridelaanumitesubiectecaşirezultataluneievaluăriprecedente.S‐au introdus instruiriprinatelierede lucrupentru fiecare subiect,inutedecătretutori.


Vol.)))•Nr. /

Aceste întâlniri auoferit oportunitateaparticipan ilor săprimeascătoate instruc iunile necesare pentru ca să se producă obişnuin a cuurmătorulsubiect.Acest lucrua fosturmatdeprocesareşimentorarerealizateîncadrulcontextului.Înacest sistem, studen iiauputut să se familiarizezecu fiecaresu‐biectpascupasşisădeprindăcunoştin eînritmullorpropriu.Oparteimportantădinprocesuldeînvă areoreprezintăexerci iile,activită ileceasigurăauto‐evaluareaprecumşirecapitulărilede lasfârşitul fiecă‐reilec ii.Studen iiaurealizatobliga iilelorderaportareşiaucompletattestedeauto‐evaluareîncadrulacestuisistem.Studen ii auputut să ceară asisten ă,detaliidinpartea tutorului înorice moment, prin intermediul platformei. Acestea au fost suportateprin func ii ce au făcut monitorizarea studen ilor precum şi cea atutorilorposibilă;utilizatoriiactiviaufolositfunc iiledechat,forumşie‐mail.Manevrarea testului şi a întrebărilor de evaluare, elaborarea şi tri‐mitereaexerci iilor şi înregistrarea solu iilorauavut locdeasemeneapeaceastăplatformă.RezultateAavutlocinstruireaa depersoaneceasistăprocesuldeangajareinclusiv a coordonatorilor de angajare. Tutorii au considerat că reali‐zarea curriculumului şi întregul procesa s‐a făcut la standarde înalte;studen iiauconsideratcăinstruireaafostplăcutăşieficientă.S‐adezvoltatunpachetdeinstruirebazatpee‐learning;metodologiaeduca ieicompuses‐astabilitdeasemeneadecătrelucrători.Dinpăcate,camultealteproiecte,acestproiectnuapututfisus inutdupă terminarea perioadei de implementare. Nu au existat nevoi dinpartea Ministerului Social sau ale organiza iilor sau angaja ilor ce aulucrat cu el.Deacum înainte, proprietarii proiectuluinuaumaipututsuportacosturiledementenan ă.Angajarea socială este încă o formă de angajare ce există azi înUngariaşiangaja iiimplica iîncearcăsădesfăşoaremuncalorfărăaltăinstruire sau suport efectiv. Deşi, credem noi – autorul articolului a


Vol.)))•Nr. /

participatşielînprogram–metodadeinstruireşicon inutuldezvoltatdeproiectarfipututsăpregăteascăpeceicelucreazăînsectorulanga‐jăriipentrusarcinadeaasistalaintegrareaposibilită ilordeangajareşipepia amuncii,cutoateacestea,arfipututsăoferecunoştin epracticeşimetodeşipentrualtesectoaredeservicii.Zicala că nimeni nu este profet în ara lui este adevărată. În ,profesioniştii din Slovenia au arătat interes fa ă de proiect în cadrulunui program trans‐frontalier. Deoarece reabilitarea ocupa ională s‐areînnoitînaceastăperioadăînSloveniaşiaceştiaauconsideratcăesteimportant să se descopere şi să se utilizeze experien ele Ungariei. Carezultat al muncii de colaborare desfășurate de Centrul Regional deResurse Sociale Ltd. şi Compania de Servicii OZARA Ltd. Slovenia ,Ţrogramul de )nstruire şi Coordonare în domeniulReabilităriiOcupa‐ionaleafostadaptatînsistemulslovendeinstruireaadul ilor.Referin eDocumenteleprogramuluisuntdisponibileînlimbamaghiarăla:http://koordinator.rszfk.hu/dokumentumok/ /website.MaterialeleCentruluiRegionaldeResurseSocialeşiManualUtiliza‐torului)L)ASfolositeînacestarticolsuntdisponibilela:https://abpe.nav.gov.hu/abpe_joomla/index.php?option=com_content&view=article&id= &)temid=

Vol.)))•Nr. /

“Thedogmasofthequietpastareinadequatetothestormypresent.Theoccasionispiledhighwith

difficulty,andwemustrisewiththeoccasion.Asourcaseisnew,sowemustthinkanewandactanew.”

(SirKenRobinson)

E‐LEARNINGINSOCIALANDOCCUPATIONALREHABILITAIONOlga(orváth[ ]

HistoryTherewasasignificantchangeofattitudeintheassessmentofsocialdisadvantagesfromthe sinEurope.Needsforutilisingremainingcapacities came intoview insteadof adaptation.Emphasiswasplacedonactivesolutionsinsteadofunemploymentbenefits subsidies .Greatemphasiswasplaced on the improvementof the employability of theindividualandtheopportunitiesineducationandtraining.)n , the European Commission declared that equal and non‐discriminatoryaccessmustbeprovidedforeveryonetowork,trainingand certain occupations. EU integration programmes gave priority tothe improvement of the level of employability of people experiencingdisadvantages in the labour market, the increase in the number ofinclusiveworkplacesaswellastheimprovementandstrengtheningoftools necessary for alignment. These programmes considered indivi‐dualised services, services assisting the individual the most effectiveformofhandlingdisadvantages.)n (ungary, inter alia systemic transformation of occupationalrehabilitation occurred in order tomeet the above directives and EUharmonisationoflegislation.Until , target organisations and social employers working ingovernment and non‐profit sectors acted as dominant players of em‐ployingdisabledpeople,peoplewithdisabilities.)ntheseorganisations, [ ]ŢannonBusinessNetworkAssociation,(ungary;e‐mail:[email protected].


Vol.)))•Nr. /

highly labour‐intensive production and handicraft production weretakingplacewithhighpublicsupport,however,therateofhighlabour‐intensivewageworkwas significant aswell. These systems operatednotonlyuneconomicallybutemployeesworkedwithinthesystemwereseverely segregated, therewasnothing todriveeither theemployerortheemployeetosteptotheprimarylabourmarket.Shiftingtowardsinte‐grated employmentwas the only solution for unemployedpeoplewithdisabilitiesinordertoexpandemploymentandincreaseintegration.)nthecourseoftransformation,however,itbecameclearthatnewlyaccredited employerswere able to provide jobs only for some of theemployees,peoplelivinginsocialinstitutionsweretrappedoutsidethislabour market. Therefore, the government decided to create newsupported employment opportunities for those living in institutions.This resulted in the operation of two new forms of employmentrecorded in the new lawNo. ))) of on social administration andsocial care, namely the work‐rehabilitation as well as the developer‐preparation forms of employment. Thereby, the Social Ministry waslookingatcreatingnewconditionsforemploymentinnearly insti‐tutions for people living in institutions or using the services oftheseinstitutions.Thesocialsector,however,wasnotpreparedforthischange.Thoseworkingininstitutionsdidnothavetheknowledgeeitherinthefieldofcomplex rehabilitation, or that of work organisation, production,servicesorproductmarketing,etc.)t became necessary to start a form of training which is able topreparelargemassesofworkerssimultaneouslyforthistasksothattheemploymentofthoselivingininstitutionsisabletoservicethecomplexrehabilitation; moreover, as a field of employment, it is capable ofimprovingtheemployabilityofthetargetgroupsothattheyareabletoworkintheprimarylabourmarket.Atthesametime,thetraininghadtotransmitspecialknowledgethatisabletotransmitspecialskillsandspecificmethods in theoccupational rehabilitationofdisabledpeople,homelesspeople,psychiatricpatientsandaddictedpatients.


Vol.)))•Nr. /

Therefore, the Regional Social Resource Center Ltd. and the Foun‐dationfortheEqualityofŢeoplewithDisabilitiesstartedtodevelopane‐learningcurriculumwiththeinvolvementofexpertsin .BriefintroductionoftheprojectThe project has been developed for the mass education of peopleworking in social employment occupational rehabilitation , socialprofessionals organising and managing employment. To this end, thepartnershiphasdevelopedandlatertestedanefficientcurriculumbuiltonthemethodsofknowledgetransferbesidesworkingsupportingself‐learningincludinginformationcommunicationtools.Furthergoalsoftheimplementersincludedtheaccreditationofthecurriculumaftertesting.The objective of the project was the educated professionals to beabletoimprovetheemployabilityofdisabledpeople,addictedpatients,psychiatricpatients,homelesspeopleandassistwith their integrationintothelabourmarket.Activitiesperformedintheprojectareasfollows:

1.Definitionofthecurriculumandmethods.Thisactivitywasneces‐saryasthoseworkinginthesectordidnotformahomogenousgroupasfarastheirqualificationswereconcerned.Therewereteachersaswellaspeople with qualifications for health and social care. Besides, suchmethods had to be used by which interest may be raised, and whichmakeslearningbesidesworkinginterestinganddesirable.Furthermore,theopportunityhadtobeprovidedtotakeclassroomlessonsbesidese‐learning.Theirmethodsandappropriateratehadtobedefinedaswell.2.Thecontentsofthecurriculumhadtobefittedintoanappropriateframework, in the course of which opportunities, frames and limitsprovidedbye‐learninghadtobeconsidered.3.E‐learning traininghad tobe tested; thishadbeenaccomplishedwiththeinvolvementof people.4. )mplementersof theproject considered thedisseminationof theprojectresults,thewidestpossibledisseminationofthee‐learningformoftrainingtoberelevant.


Vol.)))•Nr. /

Noveltyandstrengthsoftheproject,limits,answers)mplementersoftheprojectwereawareofthefactthateffectivenessof theknowledge transferandknowledgeacquirementprocessesmaybe increased by the application of information communication tools,however, there are limits existing as the application ofmultimedia insocial sectors is less common; therefore, authors of the curriculumaswell as the students involved had to be prepared for )T applications.Ţrintableversionofthecurriculumhadtobemadeavailableaswelltoassistwiththeprocessingmoreefficiently.Asolutionhadtobeprovidedfortheteachers,mentorstobeabletomonitorthedevelopmentofthestudentsviathee‐learningsystem,in‐terveneinthelearningprocess,andprovideassistanceandfeedbacks.Expected results of the project, its effects had been seen by theimplementersasperbelow:.Aprogrammepackagehadbeenelaboratedandtestedthatcanbedisseminated widely and is available, multipliable, independent, andallowslearningsupportedbymentors.. The programme package will be suitable for adult trainingaccreditation.Solargenumberofpeoplecanbetrainedaswell..Socialemploymentisabletorealisetheexpectedgoalsbyincreas‐ingtheknowledgeoftrainedcolleaguesassistingwithemploymentandthatofthecoordinatorcolleagues.E‐learningmethodE‐learningintraininghadbeeninterpretedbytheimplementersasaspecial information and knowledge transfer process that is a trainingtechnology integrating a number of methodological fields. )ts tool isseveral interconnected )T systems. The system is able to bridge largedistances; thereby it isnotonlycapableofworking independentlybutprovidingfeedbackaswell.)ts great advantage is that it is capable of handling even indivi‐dualisededucationprogrammes,theperformancecanbeassessed,andknowledgecanbedevelopedfastandefficiently.


Vol.)))•Nr. /

)mplementersoftheprojectrealisedajointtrainingsystemapplyingthee‐learningframework.)tconsistsofthreecentralelements,printedmaterialsprepared fordistance learning books,notes ,personal con‐sultationandpractice,aswellase‐learningapplyingdifferentmedia.E‐teachers people had to integrate several roles at the sametime within this training environment. They had to consult with thestudents tutor ,organise the learningprocess,moreover, theyhad toproceed with the curriculum development as the education contentitselfhadtobeelaboratedandcontinuouslymaintainedaswell.WhytheILIASframework?)twas of primary concernwhen selecting the framework that it isavailable for large number of people as they were hoping for thetrainingofhundredsofcolleagues,moreover,thatitcanbefittedtothe)Tsystem,itisfreeofchargeandlast,butnotleastitissafe.The)L)ASframeworksuitedthebestforalltheabove.Aboutthee‐curriculumThedevelopmentofthecurriculumdifferedfromthatofatraditionalcurriculumastheeducationcontentitself, theexercises,therepetitivetasks and the assessment had tobe fitted into the framework.There‐fore,thetoolsoftheframeworkhadtobeappliedbytheteachers.Thedevelopersprovidedacurriculumanalysing tableon topof thetrainingcoursethatensuredtheconsciousreflectionoftheobjectivesofeducationand that of the curriculum, theplanningof training lessonsandtheretracingoftheinterdependenceofthecurriculum.


Vol.)))•Nr. /

Thentheonlinecurriculumelementsrelatedtocertaintopicshadtobeprepared:.learning subject guide.onlinecurriculum.exercises.testsassessingknowledge.glossary.forum FrequentlyAskedţuestionsplatform Someoftheseelementshadtobepresentedintheentirecurriculum.Thereweretemplatesavailableforthedevelopersforthepresentation.E.g. the definition of objectives to each curriculum fitted into theframebelow:


Vol.)))•Nr. /

Learningobjectives Theobjective ofthislessonisthat...

Lengthoflearning1,5hours

The exercises or the tasks tobe submittedwere introducedby theTasktobesubmittedandExerciseTable .

Exercise

Tasktobesubmitted

Therewerepictogramwarningsplacedforthemostimportantpartsof the curriculum, the self‐test, the examinationexercises, aswellastheclassroomexercises .The tests appeared on an e‐platform as well. The test templatesprovided opportunity for answering answer‐choice questions, yes/noquestions,sentencecompletionsandmatchingtasks.


Vol.)))•Nr. /

ThetrainingprocessAs previously referred to, the implementers applied a distancelearningmodelbasedonblendedlearning.


Vol.)))•Nr. /

The training course had been run involving the following

subjects: social studies, studies on disabilities, rehabilitation, legalstudies, studies on labour market services and management. Asmentioned earlier, students have qualifications of different level andcontent, therefore itwasnecessarytobuildthecurriculumcontentonthewidest possible basis. As amatter of course, previous knowledgehadbeenacceptedassomestudentsweregivenawaiverfromcertainsubjectsasaresultofapreviousassessment.Trainings were introduced by workshops in each subject by thetutors.Thesemeetingsgavetheopportunityfortheparticipantstoreceiveall the necessary instructions and for the attunement to occur to thenexttopic,subject.Thiswasfollowedbyprocessing,mentoringrealisedintheframework.)nthissystem,studentscouldgetacquaintedwitheachtopicstepbystep and learn knowledge in their own pace. )mportant parts of thelearningprocesswere theexercises, tasksassuringself‐assessmentaswellasthesummaryreviewsattheendofeachlesson.Students performed their reporting obligations and wrote self‐assessmenttestswithinthissystem.Studentshadtheopportunitytoaskassistance,detailsfromthetutorat any time via the platform.Thesewere supportedby functions thatmade the monitoring of the students as well as the tutors possible;activeusersappliedchatting,forumsande‐mailfunctions.


Vol.)))•Nr. /

Thehandlingof the test andassessmentquestions, the elaborationandsendingofexercisesandrecordingofthesolutionsoccurredonthisplatformaswell.ResultsThe training of people assisting with employment includingemployment coordinators had been realised in this project. Tutorsconsidered theacquirementof thecurriculumand theprocess tobeofhighstandard;studentsfoundthetrainingtobeenjoyableandefficient.A training package based on e‐learning had been developed; themethodology of composite education had also been established by theworkers.Unfortunately, as many other projects, this project could not besustained following theendof the implementationperiodeither.Therewere not any needs arising from either the Social Ministry or theorganisationsandtheemployeesworkingwithin.(ereinafter,theprojectownerswerenotabletobearthecostofmaintenanceanylonger.Socialemploymentisstillanexistingformofemploymenttodayin(un‐garyandemployeesworkingwithintrytoperformtheirworkwithoutanytraining or effective support. Although, we believe – the author of thearticlealsoparticipatedintheprogramme–thatthetrainingmethodandcontentdevelopedbytheprojectwouldhavebeenabletopreparethoseworking in employment for the task assisting with the integration ofemployability and the labor market, however, it could have providedpracticableknowledgeandmethodforotherfieldsofservicesaswell.Thesayingistruethatnomanisaprophetinhisownland.)n ,Slovene professionals showed interest towards the project within theframeworkofacrossborderprogramme.AsoccupationalrehabilitationhadbeenrenewedwithinthisperiodinSloveniaandtheyconsidereditimportant todiscover andutilise(ungarianexperiences.As a result ofthe collaborativeworkof theRegional SocialResourceCenter Ltd. andthe OZARA Service Company Ltd. Slovene partner the OccupationalRehabilitationCoordinatorTrainingŢrogrammehadbeenadapted intotheSloveneadulttrainingsystem.Documents of the programme are available in (ungarian on thehttp://koordinator.rszfk.hu/dokumentumok/ /website.


Vol.)))•Nr. /

Thematerials of the Regional Social Resource Center and the )L)ASUserManualhadbeenusedinthearticlewhichisavailableat:https://abpe.nav.gov.hu/abpe_joomla/index.php?option=com_content&view=article&id= &)temid=

Recenzii

Bookreviews

Vol.)))•Nr. /

ECONOMIASOCIALĂ.ANALIZĂCOMPARATĂÎNOPTSTATEMEMBREALEUNIUNIIEUROPENE

VictorNicolăescu,SorinCace,EleftheriaKoumalatsou,SimonaStănescu,

EdituraExpert,București,2011 MihaelaŢitea[ ]Volumul de față a fost realizat în cadrul proiectului ,,INTEGRAT –

Resursepentru femeile șigrupurile roma excluse social’’ cofinanțat dinFondul Social European prin Ţrogramul Operațional Sectorial Dez‐voltareaResurselorUmane ‐ șiesteimplementatdeAsociațiapentru Dezvoltarea și Ţromovarea Socio‐Economică CATALACT)CA,filialaBucurești.Victor Nicolăescu semnează acest material alături de alte trei per‐soane cu experiență în domeniul economiei sociale, respectiv: SorinCace,EleftheriaKoumalatsoușiSimonaStănescu.În Introducere se descriu obiectivul general, obiectivele specifice,beneficiariișiactivitățileproiectul.Capitolul1:ContextuleconomieisocialeînUniuneaEuropeanăAutoriifacoscurtăprezentareaistoriculuitermenuluideeconomieisocială în Europa. Această abordare se regăsește și în raportul Profit

pentruOameni.RaportdeDeschidere încadrulProiectuluiModelulEco‐nomiei Sociale în România unde autorii precizează că ,,ini iativele laniveleuropeanşiinterna ionalaucaobiectivstimulareaacestuitipdeactoritradi ionalidarşideaatrageînaceastăzonăsectoruldeafaceri Stănescuș.a ,p. . [ ]Sociolog,CoordonatorCentruldeResurseînEconomiaSocială,Asocia iaAlter‐native Sociale, Şos. Nicolina, nr. , )aşi; tel.: . . ; e‐mail: mpitea@alter‐nativesociale.ro.


Vol.)))•Nr. /

Atunci când se amintește de recunoașterea economiei sociale seanalizeazăpatrucomponente:conceptuală,normativă, instituționalășiacademică. În partea dedicată formelor de economie socială regăsimdefinite societățile cooperative, societățile mutuale, asociațiile, funda‐țiile,întreprinderilesocialeșientitățilehibridealeeconomieisocialecuaccentpeevoluția întreprinderilor sociale.Definirea formelorcare facpartedindomeniuleconomieisocialeafostunsubiectabordatdemultestudii din domeniu. În acest sens Asociația React a definit Casele deAjutorReciprocca ,,fiindcelemai reprezentativeentită ideeconomiesocialăpentruRomânia Ţascaru ,p. .Ultima parte din acest capitol se încheie cu prezentarea următoa‐relorteorii:teoriaeșeculuisectoruluipublic/eșeculpiețeilibereșiteoriainterdependenței; teoriile încrederii; teoria statului bunăstării și teoriaofertei.Capitolul 2: Coordonate naționale ale economiei sociale (opt

statemembrealeUniuniiEuropene)Autorii prezintă caracteristicile definitorii ale abordării politice îneconomiasocialăprecumșicontribuțiaacesteialaincluziuneasocialăînfiecaredintrețărilestudiate.În continuarea capitolului sunt descrise opt țări din perspectivacadrelornaționalealeeconomieisociale: MareaBritanie este țara încare întreprinderile sociale și firmelesociale sunt des întâlnite. Întreprinderile sociale cuprind coope‐rativele, afacerile comunitare, organizațiile de comerț, asociațiileșirecentfirmelesociale; Portugalia este reprezentată în acest domeniu de campaniile deintegrare deoarece întreprinderea socială este încă un conceptabsent, atât în politica de masă cât și în dezbaterile științifice.Campaniiledeintegrareprimescsprijinpublictehnicșifinanciar,fiindsinguraformădeorganizarecareareatâtscopurieconomicecâtșisociale; În Spania organizațiile economiei sociale iau forma întreprin‐derilordeintegrarecareseîmpartînpatrutipuri:centrespecialede angajare, centre ocupaționale, întreprinderi ale Organizației


Vol.)))•Nr. /

NaționalepentruNevăzători și întreprinderide integrare socialăpentrupersoanelecuriscdeexcluziunesocială; Italiaestereprezentativăînsectoruleconomieisocialedecoope‐rativele sociale care răspund nevoii de integrare a diferitelorgrupuri vulnerabile. Cooperația din )talia este subiectul abordatdemulțispecialiști înacestdomeniu. ,,Valorileactualealecoope‐ra iei sunt: democra ie cooperatistă, reciprocitate, egalitate,mu‐tualitate și solidaritate, profit cooperativ și intergenerozitate,echitate, respect și încredere, merit, aten ie fa ă de ceilal i șimodestie, intercooperare, pace, responsabilitate socială, dezvol‐tare sustenabilă, libertate, subsidiaritate, ajutor reciproc Ţitea,p. . Polonia este prezentată de autori prin prisma ,,vechilor și,,noilor formealeorganizațiiloreconomieisociale; În Grecia cooperativele sociale cu răspundere limitată sunt celemai întâlnite. Trebuie menționat faptul că deși organizațiileeconomiei sociale sub forma cooperativelor agricole sau deconsum sunt prezente de mult timp, economia socială rămâneaproapenecunoscutăînaceastățară; Belgia este reprezentată de caracteristici – cheie ale economieisocialedeoareceaceastățarăareoistorielungăîndomeniuleco‐nomieisocialeșiorganizațiilesalesuntrecunoscutelanivelinter‐național.Belgiaseremarcăprinfaptulcăfuncționeazăcooperareadintresectoruleconomieisocialeșiacelorlaltesectoare; România este reprezentată de societățile cooperative, organiza‐țiilenon‐profit asociațiileșifundațiile ,caseledeajutorreciprocșiunitățileprotejateautorizate.Autoriiamintescmăsuriledesprijinpentrususținereaacestuisectorîn țările studiate, respectiv: reglementările legale privilegii legate detaxesauleginoiaprobate ,susținereafinanciară subvenții șistrategiidedezvoltare educațieșiformare .Capitolul 3: Economia socială – analiza comparativă a proiec‐

telorșiorganizațiilorînoptstatemembrealeUniuniiEuropeneÎn prima parte a acestui capitol este prezentat cadrulmetodologiccare a fost folosit în cadrul analizei comparate. În continuare sunt


Vol.)))•Nr. /

prezentateinițiativedindomeniuleconomieisocialedințărianalizate,dintre care amintim de: Food Banks bănci de alimente din Ţolonia,Sistemul de rețele REAS din Spania, Cooperativa Crest din MareaBritanieetc.Tot în acest capitol sunt detaliate rezultatele analizei proiectelor șiorganizațiilor.Ţrincipaleleconcluziisunt: organizațiile economiei sociale sunt consecința parteneriatuluipublicșiacliențilorprivați; acesteorganizațiisuntcaorețeacareproducenoiserviciipentruarăspundenevoilorsociale; sectorulprivatreprezintăresursadeprofiturietc.ÎnRomâniaacestdomeniuesteîncontinuădezvoltare,iarîntreprin‐derea socialăestevăzută caomodalitatedea sprijini comunitățile cupersoanedefavorizatesauînriscdeexcluziunesocială.Capitolul 4: Economia socială – de la nivel european la nivel

regionalAutorii amintesc despre abordările lui Cooch și Kramer legate deinvestiția socială proactivă și despre definirea integrării investițiilorsocialepropusădeAnheier. Încontinuaresetrecînrevistăinițiativelede succes înregistrate în implementarea Fondul Social European șiobiectiveleStrategiei .Acest material se încheie punctând modul în care proiectul,,INTEGRAT–Resursepentrufemeileșigrupurileromaexclusesocial’’arerol întransferareamodeleloreconomieisociale identificate înaltețăriînzonelevizatedeproiectdințară.Această publicație se adresează persoanelor care activează îndomeniul economiei sociale și doresc să afle mai multe informațiidesprecumanumefuncționeazăinstituțiiledinacestsector.Autorii aualesopt țăripentruaputeasădetalieze tematicilealese.Este o carte care cuprinde multe informații teoretice care se îmbinăfoartebinecuideilepracticeșideaceeamerităcitită.


Vol.)))•Nr. /

Bibliografie

1. Ţascaru, G. . Recenzie Economia socială: de la afacere laprofitsocial.RevistadeEconomieiSocială,Vol. )),Nr. / ,pp. ‐.2. Ţitea, M. . Recenzie Coopera ia de consum. Ţrincipii șivalorialecoopera iei.RevistadeEconomieiSocială,Vol. )),Nr. / ,pp. ‐ .3. Stănescu,S.,Asiminei,R.,Vîrjan,D.șiRusu,O. .Profitpentru

Oameni.Raport deDeschidere în cadrulProiectuluiModelulEconomieiSocialeînRomânia.ŢNUDRomânia,București.

Vol.)))•Nr. /

SOCIALECONOMY.COMPAREDANALYSISINEIGHTMEMBERSTATESOFTHEEUROPEANUNION

VictorNicolăescu,SorinCace,EleftheriaKoumalatsou,SimonaStănescu,

ExpertPrintingHouse,Bucharest,2011 MihaelaŢitea[ ]Thisworkwaswrittenwithintheproject“INTEGRAT–Resourcesfor

the socially excluded Romawomen and groups” co‐financed from theEuropeanSocialFundthroughtheSectorialOperationalŢrogrammefortheDevelopmentof(umanResources – andisimplementedby the Association for the Socio‐Economical Ţromotion and Develop‐mentCATALACT)CA,theBucharestbranch.Victor Nicolăescu signs this material together with three otherpersonswithexperience in the fieldof socialeconomy,and theseare:SorinCace,EleftheriaKoumalatsouandSimonaStănescu.The Introduction describes the general objective, the specificobjectives,thebeneficiariesandtheactivitiesoftheproject.Chapter1:ThecontextofsocialeconomyintheEuropeanUnionThe authors make a short presentation of the history of the termsocial economy in Europe. This approach is found also in the report

Profitforpeople.OpeningReportwithintheProjectTheSocialEconomyModelProjectinRomaniawheretheauthorsspecifythat theinitiativeatEuropeanandinternational levelhaveasobjectivetostimulatethistypeoftraditionalplayersbutalsotoattractthebusinesssectorinthisarea Stănescuș.a ,p. . [ ]Sociologist,CoordinatorCentreofResourcesinSocialEconomy,AssociationSo‐cial Alternatives, , Nicolina Road, )aşi; tel.: ; e‐mail: mpitea@alter‐nativesociale.ro.


Vol.)))•Nr. /

When the acknowledgement of social economy is discussed, thereare four components that are being analyzed: conceptual, normative,institutional and academic. The part dedicated to the social economyformsincludesthedefinitionsofcooperativesocieties,mutualsocieties,associations, foundations, social enterprises and hybrid entities ofsocialeconomywithanemphasisontheevolutionofsocialenterprises.Thedefinitionofthesocialeconomyformshasbeenasubjectapproa‐ched inmanystudiesof the field.For thispurpose, theReactAssocia‐tion has defined the Mutual Aid Funds as being the most represen‐tativesocialeconomyentitiesforRomania Ţascaru ,p. .The last part of this chapter closes with the presentation of thefollowing theories: the theoryof thepublic sector failure/the failureofthefreemarketandthetheoryof interdependence;thetheoriesoftrust;thetheoryofthewelfarestateandthetheoryofsupply.Chapter 2: The national coordinates of social economy (eight

memberstatesoftheEuropeanUnion)Theauthorspresentthedefiningfeaturesofthepoliticalapproachinsocialeconomyandalsoitscontributiontothesocialinclusionineachofthestudiedcountries.Therestof thechapterdescribeseight countries fromtheperspec‐tiveofthenationalframeworksofsocialeconomy: GreatBritain is the country where social enterprises and socialcompanies are very much spread. Social enterprises includecooperatives,communitybusinesses,tradeorganizations,associa‐tionsandmorerecentlysocialcompanies; Portugalisrepresentedinthisfieldbytheintegrationcampaignsbecausesocialenterpriseisstillaconceptthatismissing,bothinthemasspoliticsandalsointhescientificdebates.Theintegrationcampaigns receive technical and financial public support, beingtheonly formof organization that hasboth economic and socialpurposes; )n Spain, the social economy organizations take the form ofintegrationenterprisesdividedinfourtypes:specialemploymentcenters,occupationalcenters,enterprisesof theNationalOrgani‐


Vol.)))•Nr. /

zation forBlindŢeopleandsocial integrationenterprises for thepersonswithsocialexclusionrisk; Italy is represented in the social economy sector by the socialcooperativesthatrespondtotheintegrationneedsofthevariousvulnerablegroups.Thecooperationis)talyisthesubjectapproa‐chedbymanyspecialists in this field. The currentvaluesof thecooperation are: cooperative democracy, reciprocity, equality,mutuality and solidarity, cooperativeprofit and inter‐generosity,equity, respect and trust, worth, attention for the others andmodesty, inter‐cooperation, peace, social responsibility, sustai‐nable development, freedom, subsidiarity, mutual aid Ţitea,p. . Poland is presented by the authors through the „old and „new formsofsocialeconomyorganizations; )n Greece, the social cooperatives with limited liability are themost encountered. We must mention the fact that although thesocial economy organizations under the form of agriculturecooperatives or consumers cooperatives are present for a longtime,socialeconomyremainsunknowninthiscountry; Belgium is represented by the key–features of social economybecause this country has a long history in the field of socialeconomy and its organizations are recognized at internationallevel.Belgiumstandsoutbythefactthatthecooperationbetweenthesocialeconomysectorandtheothersectorsisfunctioning; Romania is represented by the cooperative societies, non‐profitorganizations associations and foundations , mutual aid fundsandauthorizedprotectedunits. The authors remind of the supportmeasures for sustaining thissector in the studied countries,moreprecisely: legal regulationsprivileges connected to taxes or the new approved laws ,financialsupport subsidies anddevelopmentstrategies educa‐tionandformation .


Vol.)))•Nr. /

Chapter3:Socialeconomy–acomparedanalysisofprojectsandorganizationsineightmemberstatesoftheEuropeanUnionThefirstpartofthischapterpresentsthemethodologicalframeworkused within the compared analysis. (ereinafter are presented theinitiativesinthefieldofsocialeconomyfromtheanalyzedcountries,ofwhichweremind:FoodBanks foodbanks fromŢoland,theNetworkssystemREASfromSpain,theCrestCooperativefromGreatBritainetc.Also in this chapter there is a detailed presentation containing theresultsoftheprojectsandorganizationsanalysis.Themainconclusionsare:

thesocialeconomyorganizationsaretheconsequenceofthepublicpartnershipandoftheprivateclients; these organizations are like a network that produces newservicesinordertorespondtothesocialneeds; theprivatesectorrepresentstheresourceofprofit,etc.)nRomaniathisfieldisinacontinuousdevelopment,andthesocialenterprise is seen as a way to support the communities of disadvan‐tagedpersonsorthepersonswithsocialexclusionrisk.

Chapter 4: Social economy – from the European level to theregionallevelThe authors mention the approaches of Cooch and Kramer con‐nectedtothesocialinvestmentsproposedbyAnheier.(ereinafter,theauthors review thesuccess initiatives recorded in the implementationoftheSocialEuropeanFundandtheobjectivesoftheStrategy .This material closes by pointing out the way in which the project,,INTEGRAT – Resources for the socially excluded Roma women andgroups” has the role in transferring the social economymodels iden‐tifiedinothercountrieswithintheareaviewedbytheprojectfromthecountry.This publication targets the persons who are active in the field ofsocial economy andwhodesire to find outmore information onhowexactlytheinstitutionsofthisfieldfunction.The authors have chosen eight countries for detailing the selectedthemes. )t is a book that contains much theoretical information that


Vol.)))•Nr. /

blends very well with the practical ideas and this is why it is worthreading.References

1. Ţascaru,G. .Socialeconomyreview:frombusinesstosocialprofit.TheSocialEconomyMagazine,Vol.)).Nr. / ,pp. ‐ .2. Ţitea, M. . Consumer cooperative review. Ţrinciples andvalues of the cooperation. The Social Economy Magazine, Vol. )).Nr. / ,pp. ‐ .3. Stănescu,S.,Asiminei,R.,Vîrjan,D.andRusu,O. .Profitfor

People. Opening Report within the Social Economy Model Project inRomania.ŢNUDRomania,Bucharest.

Vol.)))•Nr. /

RECOMANDĂRIPENTRUAUTORI

Autoriivoraveaînvedereaudien ainterdisciplinarăşimultina ionalăatuncicândîşiredacteazăcontribu ia.Trebuieavuteînvedereimplica iileanalizeipentrucititoriidinaltedomenii,alte ărişialtediscipline.Ţrezentareastereotipizantăaindivizilorşiagrupurilorsocialevafievitată.Scop:RevistadeEconomieSocialăsedoreşteafiuncadrudepromovare,reflec ieşi dezbatere a temelor de interes pentru domeniul economiei sociale. Articolele şistudiilepublicatevorreflectaaspecteteoreticeşipractice,experien elocale,na ionaleşi transna ionale. Revista încurajează abordări inovatoare inter şi transdisciplinarepentru dezvoltarea economiei sociale, reunind perspective teoretice din mediulacademic şi de cercetare cu perspectivele practice ale organiza iilor profit si non‐profit,aleexper ilordinîntreprinderilesocialeşiadministra ie.Articolelevorcon inenumărulspecificatdecuvinte,inclusivrezumatul,cuvintelecheie,noteleşibibliografia,înfunc iedetipularticolului:.Ţentrustudiiteoretice: ‐ cuvinte.Ţentrustudiiempirice: ‐ cuvinte.Ţentrudescrierideexperien eşibunepractici: ‐ cuvinte.Ţentrurecenzii: ‐ cuvinteEstededorit ca textul sănumai fi fostpublicatsau trimis sprepublicare înaltăparte.Dacăautorulareunarticolînruditpublicat,vaspecificaacestlucru.Autorul va respecta îndrumările tehnice, datele limita de trimitere a articole‐

lor/studiilor 15ianuarie,01aprilie,15iunie,1septembrieşi1noiembrie şideretrimitere a acestora în termen de o săptămână după primirea opiniilor din peer‐review.Ţentruaasiguraprocesuldepeer‐review,autoriisuntruga isătrimităarticolulînlimbaromnăşiînlimbaengleză,îndouăfişiereacâtedouăexemplare,dincarecâteunul fără datele de identificare şi fără vreun reper cu privire la autorul acelei con‐tribu ii.Este încurajată citarea articolelor din publica ii cotate )S) şi/sau recunoscute decătreCNCS)S/CNCS,respectivdinnumereanterioarealeacesteireviste.Articolelevorfitrimiseinformatelectronic,cafișierataşat,laadresa:[email protected] iilecarereflectăstudiişicercetărirealizatedeautori înultimaperioadăpeurmătoareleteme:a. istoriaşioriginileeconomieisociale;b. solidaritatesocialăşiantreprenoriat;c. democra ieparticipativă/activecitizenship;d. justi iesocială;e. incluziunesocială;f. liberalismşisolidaritatecreştină;


Vol.)))•Nr. /

g. bineleindividual–binelesocial;h. responsabilitateindividuală–responsabilitatesocială;i. autonomieindividuală–socială;j. conflicteşicooperaresocietală;k. formedeeconomiesocialăşipractici;l. familia–caunitateastructuriisociale;m. mişcareacooperatistăeuropeanăcontemporană;n. dezvoltareadurabilă;o. luptaîmpotrivasărăciei;p. coeziunesocială;q. ocuparedeplină;r. vulnerabilitateşigrupurivulnerabile;s. experien elocale,regionaleşina ionaleîndomeniialeeconomieisociale;t. experien eşipracticideformareîndomeniialeeconomieisociale;u. altetemedeinterespentrudomeniuleconomieisociale.StructuraarticolelorAutorii sunt ruga i să urmeze următoarele indica ii cu privire la structura arti‐

colelor: T)TLU:Cambria, ,literemari,centrat; Ţrenumeşinume:aliniatdreapta,Cambria, ; Date de contact la subsol, câte o notă pentru fiecare autor : titlul acade‐mic/pozi ia în organiza ie, denumirea departamentului şi a institu iei, adresa decoresponden ă,număruldetelefon,e‐mail Cambria, ; Rezumat: ‐ decuvinte, înacordcustructurademai jos,Cambria , rând; Cuvintecheie:între şi ,Cambria ,aliniatdreapta,italic; Textul:Cambria , , rânduri; Mul umiri eventuale ; Contribu iaautorilorlaredactareaarticolului; Note; Bibliografie references ; Un scurt curriculum vitae, precizând principalele contribu ii știin ifice aleautorului,altepublica ii.Tabelele şi figurile pot fi inserate in text sau prezentate câte unul pe pagină lasfârşitularticolului,cutitlu,numerotate,cuprecizareasursei.StructurarezumatelorPentrustudiiempirice/experimentale:.Temaşiobiectivulcercetării..Metodologiadecercetare.Caracteristicialeparticipan ilorlastudiu/alecomunită iistudiate.Rezultateleob inutesauestimate..Concluzia,cuimplica iileşiaplica iilerezultatelor.Pentrusinteze/studiiteoretice:.Temastudiului..Ţerspectivateoreticădelacareporneştestudiul;obiectivulstudiului.


Vol.)))•Nr. /

.Surseleutilizate ex:bazededate,tipuldeliteraturăanalizată,eventualcriteriiledeselec ieaacesteia ..Concluziileprincipalelacares‐aajunsînurmaanalizei/sintezeiteoretice.Pentruprezentareadeexperienţe:.Tipuldeexperien ă..Caracteristicilealeorganiza iei/ac iuniiprezentate.Aspectelenoi/pozitivedinrespectivaexperien ă.Ţosibileîntrebări/sugestiipentrustudii/experien eviitoareStilultextuluiAutoriisuntruga isăurmezeurmătoareleindica iicuprivirelastilultextului: Utiliza ivariantabritanicăalimbiiengleze. Primultitlusescriecubold,primaliteracumajusculeşialiniatlastânga. Numerota iparagrafelesausec iunilecucifrearabe.Evita iparagrafelefoartescurtesauformatedintr‐opropozi ie. Utiliza iboldîntextdoarpentrusubtitluri numerotate,alineat . Ţentrusublinieriîntext,utiliza icaractereitalice. )n textulprincipal,numeralelede launu la zece trebuie scrise în cuvinte,darpentrunumerelemaimaritrebuieutilizatecifrele ex.: , , Toateacronimeletrebuiescriseînîntregimeprimadată,chiarşicelecaresuntfoartedesutilizate ex.:UK,EUetc. Scrie iprocent nu%! cuexcep iaparantezelorilustrative. )ntretextuldinstângaşisemneledepunctua ienuselasăspa iu.CitareaşibibliografiaÎn text, da i numele de familie al autorului, anul apari iei căr ii şi pagina dacăexistă întreparanteze Cole ,p. .Ţentru referin e care au între unu şi trei autori, trebuie men iona i to i Cole,GreenşiBlack .Ţentru referin e cu patru sau mai mul i autori se utilizează următoarea formăColeş.a. .)MŢ: to iautoriivor trebuimen iona i labibliografie nusepermite trimiteredegenuletal.! Lista completă a referin elor citate, aranjate în ordine alfabetică a numelor defamilie,vatrebuiscrisăla . rânduri,lasfârşitularticolului,înurmătoareaformă:. Cole, T. . The Journey of Life. A Cultura History of Aging in America.CambridgeUniversityŢress,Cambridge..Elder,G.(.andClipp,E.C. .Wartimelossesandsocialbonding:influencesacross yearsinmen slives.Psychiatry,51 , ‐ ..Ruth,J.‐E.andOberg,Ţ. ,Waysoflife:oldageinlifehistoryperspective.)nBirren, J.E., Kenyon, G., Ruth, J.‐E., Schroots, J.F.F. and Svensson, T. Eds ,Agingand

Biografy:ExplorationsinAdultDevelopment.Springer,NewYork, ‐ .Trimiterileladocumentelegislativevorrespectaurmătoareaformă:)ntext:denumireacunoscutăadocumentuluişicoduldeidentificare Com Final saudenumireacunoscutăşianul:Legeaasistenteisociale ;Labibliografie:Emitent.An.Titluldocumentului.Coduldeidentificare.Ţublicatin......sauDisponibilla:....;Consultatladatade:...........


Vol.)))•Nr. /

Serespectăurmătoarele: Autoriisuntruga isăreducălaminimtrimiterilelalucrărinepublicatesaucareurmeazăsăfieprezentatelaconferin e,pentrucăsuntdificildegăsitdecătrecititori.Dacăseopteazăpentruastfeldetrimiteri,sevaindica:titlulconferin ei,organizatorul,loculşidatalacarevafisus inutăprezentarea. Titlurile de Cărţi şi Reviste sunt Scrise cu Caractere Italice, Tile Case. fiecarecuvântculiterămare . TitluriledeLucrări,articoleşicapitoledincăr isescriutipsencencecase doarprimulcuvântcumajusculă fărăcaractereitalice. Seutilizează Eds./coord. şi Ed./coord. acoloundeestecazul.Citareapaginilordeinternetsauapublica iiloronline Men iona iautorul,data, titlul, institu iacareapublicatsaunumeleceleicaregăzduieştelucrarea,asemeniuneipublica iitipărite.Apoispecifica i:Disponibilonlinela…….sauAdresacompletadeinternet[dataaccesării].Tabele Tabeleletrebuieinserateintext,numerotateconsecutiv,cuprecizareasursei. Dimensiunile trebuie să se potrivească încadrării într‐o pagină de mm xmm. Titlultrebuiescrisînainteatabelului,cuprimaliterămare,cucaractereitalice. Con inutul tabelului: numele rândurilor/coloanelor se scriu cu prima literămare. Sunt preferate titlurile scurte. Detaliile tehnice sau metodologice cum ar fieşantionul,tipuldestatistică artrebuidescriseîndenumiresauînnotecuprivirelatable.Seutilizeazădoarodecimală.Figurile Se trimit inserate in text sau pe pagini separate, numerotate consecutiv şidenumite. Capturilevorfiînfişiereseparate. )ninteriorultextuluimen iona iloculaproximativaltabelelorşialfigurilor.Copyright: Responsabilitatea con inutului articolelor revine, în întregime, auto‐rului autorilor . Autorul care trimite unmanuscris care este indicat pentru cores‐ponden ă, în cazul semnăriide cătremaimul i autori are responsabilitateadea seasigura ca trimiterea spre publicare / publicarea a fost încuviin ată de to i autorii.Estede asemenea responsabilitatea autoruluide aprimi acceptul institu iei depro‐venien ă pentru publicare, daca acesta îi este solicitat. Coresponden a legată de unmanuscrisvafipurtatăcuautorulcarevatrimitetextul,dacanuexistăspecificată,delaînceput,oaltăsolicitaredinparteasemnatarilorarticolului.

Vol.)))•Nr. /

RECOMMENDATIONSFORAUTHORSTheauthorsshouldtakeintoconsiderationtheinterdisciplinaryandmultinationaladdressabilitywhentheywritetheirworks.Theyshouldalsotakeintoconsiderationtheimplicationsoftheanalysisforthereadersfromotherstudyareas,othercountriesand other subjects. The stereotypical presentation of individuals and social groupsshouldbeavoided.The articles will contain the specified number of words including the abstract,keywords,notesandreferences:.Fortheoreticalstudies: ‐ words.Forempiricalstudies: ‐ words.Fordescribedexperiencesandbestpractices: ‐ words.Forbookreviews: ‐ wordsThetextshouldnothavealreadybeenpublishedorsenttoanotherpublication.)ftheauthorhasasimilararticlepublished,he/sheshouldspecifythis.Thetextshouldrespectthetechnicalrecommendations.Theauthorsshouldrespectthedeadlinesfor:‐paperssubmissions 15thJanuary,01thApril,15thJune,1thSeptemberand1th

November ‐andforsubmittingthereviewedpapers oneweekafterpeer‐reviewfeedback .)t is encouraged the quotation of the articles from the )S) publications, fromjournalsapprovedbyCNCS)S/CNCS andfromothervolumesofthepublication.Articleswillbesentelectronicallyasanattachmentto:[email protected])n order to ensure the peer‐review process, the authors are asked to send thearticle in Romanian and in English Languages, in two copies each, of which onewithouttheidentificationdataandwithoutanyclueregardingthearticle sauthor.We welcome articles that reflect the studies and researches conducted by theauthorsinrecentyearsonthefollowingtopics:a.thehistoryandoriginsofthesocialeconomy;b.socialsolidarityandentrepreneurship;c.participatorydemocracy/activecitizenship;d.socialjustice;e.socialinclusion;f.liberalismandChristiansolidarity;g.individualwelfare‐socialwelfare;h.individualresponsibility–socialresponsibility;i.personalautonomy–socialautonomy;j.societalconflictsandcooperation;k.formsofsocialeconomyandpractices;l.family‐asaunitofsocialstructure;m.contemporaryEuropeancooperativemovement;b.sustainabledevelopment;


Vol.)))•Nr. /

o.fightagainstpoverty;p.socialcohesion;q.fullemployment;r.vulnerabilityandvulnerablegroups;s.experiencesoflocal,regionalandnationalsocialeconomy;t.experienceandtrainingpracticesofthesocialeconomy;u.othertopicsofinteresttosocialeconomy.StructureofarticleTheauthorsareasked torespect the following indicationsregarding thearticles’

structure: T)TLE:Cambria, ,centred,uppercase; Nameandsurname Cambria ,rightalign ; Contactdetails–asfootnote,oneforeachauthor‐academictitle,thenameofthedepartmentandoftheinstitution,correspondenceaddress,phonenumber,e‐mailaddress Cambria ; Abstract: – words,Cambria, , ; Keywords:between and ,Cambria, ,rightalign,it; Themaintext:Cambria, ,linespacing . ,justified; Acknowledgments ifneeded ; Theauthor scontributiontothearticle; Notes; References; A short CVwith themain scientific contributions of the author, other publi‐cations.Thetablesandtheimagesshouldbepresentedonebyoneonthepageattheendofthearticle,withtitle,numberingandthesource.StructureofabstractsForempirical/experimentalmanuscripts:.Themeandobjectiveresearch..Researchmethodology.Characteristicsofparticipantsinthestudy/studiedcommunity.Approximateorexpectedresults..Concludeswithimplicationsandapplicationsresults.Forsynthesis/theoreticalstudies:.Themestudy..Theoreticalperspectivefromwhichstartsthestudy,theobjectiveofthestudy..Thesourcesused egdatabases, the typeof literaturereview,possiblecriteriaforselectingit ..Themainconclusionsreachedintheanalysis/synthesistheory.Forthepresentationofexperiences:.Typeofexperience..Characteristicsoftheorganization/actionset.Newissues/positiveexperience.Ţossiblequestions/suggestionsforfuturestudies/futureexperiences.


Vol.)))•Nr. /

TextstyleThe authors are asked to take into consideration the following indicationsregardingthetext’sstyle: FortheEnglishlanguageusetheBritishstyle; The first title should be written with bold, the first letter is capital and leftaligned; Number theparagraphsor thesectionswithArabnumbers.Avoidveryshortparagraphsoronesentenceparagraph; Useboldintextonlyforsubtitles numbered,aligned ; Forunderlininguseitaliccharacters; )nthemaintext,thenumeralsfromonetotenshouldbewritteninwords,butforhighernumbersshouldbeusednumbers e.g. , , ; Alltheacronymsshouldbewrittenfullyforthefirsttime,eventhosethatareusedreallyoften e.g.UK,EUetc ; Footnotes are allowed only for details and technical information includingstatisticaldata ; Write percent not%! withtheexceptionofillustrativebrackets; Donotleaveemptyspacesbetweentextandpunctuation.QuotationandbibliographyWrite theauthor s surname, theyearof thebook sapparitionand thepage if itexists betweenbrackets,inthetext Cole ,p. .Forreferencesthathavebetweenoneandthreeauthors,shouldbeallmentionedCole,GreenandBlack .For referenceswith fourormore authors shouldbeused the following formula:Coleetal. .)MŢ: every author should bementioned in the bibliography it is not allowed astyleasthis:etal! .The complete list of the quoted references, arranged in alphabetical order bysurnamesshouldbewrittenwith . linespacing,attheendofthearticle,usingthefollowingstyle:. Cole, T. . The Journey of Life. A Cultural History of Aging in America.CambridgeUniversityŢress,Cambridge.. Elder,G.(.andClipp,E.C. .Wartimelossesandsocialbonding:influencesacross yearsinmen slives.Psychiatry,51 , ‐ .. Ruth,J.‐E.andOberg,Ţ. ,Waysoflife:oldageinlifehistoryperspective.)nBirren,J.E.,Kenyon,G.,Ruth,J.‐E.,Schroots,J.F.F.andSvensson,T. Eds. ,Agingand

Biografy:ExplorationsinAdultDevelopment.Springer,NewYork, ‐ .Forreferencesonlaws:Ţlease indicate, inside text: the known title of document and the identificationcode: Com Final or the known title of document and year: Socialassistancelaw ;Onreferences:Theauthor/theinstitutionthatpublishedorthenameofthehostinstitution.Thedate/year.Thetitle. )dentificationcode.Ţublished in .....orAvailableat:....[thedateofthepage svisit].


Vol.)))•Nr. /

Thefollowingindicationsshouldberespected: The authors are asked to reduce atminimum the references to unpublishedworksorthatwhicharetobepresentedatconferences,astheyaredifficulttofindbyreaders.)fthistypeofreferenceisused,youshouldindicate:theconference stitle,theorganiser,theplaceandthedateatwhichtheworkwillbepresented. TitlesofBooksandMagazinesareWrittenwithItalics,TileCase eachwordwithcapital . TheWorksTitles,articlesandchaptersshouldbewrittenusingsentencecaseonlythefirstlettercapital withoutitalics. Youshoulduse Eds./coord and Ed./coord ….wherenecessary

Internetpagesoronlinepublicationsquotation Mention the author, the date, the title, the institution that published or thenameofthehostinstitution,asthesameasaprintedpublication. Thenspecify:Availableonlineat…..ortheCompleteinternetaddress[thedateofthepage svisit]Tables The tablesshouldbe in textorpresentedonseparatepagesat theendof thepaper,consecutivelynumberedandyoushouldwritethesource. Thedimensionsshouldfitthedimensionsofapageof x mm ofwhichthetexttakes x mm . Thetitleshouldbewrittenbeforethetable,withthefirstlettercapital,italics. Thecontentof the table: thenamesof the rows/ columns shouldbewrittenwiththefirstlettercapital.Shorttitlesarepreferred.Thetechnicalormethodologicaldetails forexample,thesample,typeofstatistics shouldbedescribedinthenameorinthenotesregardingthetables.Onlyonedecimalshouldbeused.Images Thereferencesaremadeonseparatepages,consecutivelynumbered. Thecaptionsshouldbeinseparatefiles. )nsideofthetextyoushouldmentiontheapproximateplaceofthetablesandimages.Copyright: Submissionof amanuscript implies that theworkdescribedhasnotbeen published before except in the form of an abstract or as part of a publishedlecture, or thesis , that it is not under consideration for publication elsewhere. Theauthor authors has have the full responsibility of the articles content. Thesubmitting Corresponding author is responsible for ensuring that the article'spublication has been approved by all the other coauthors. )t is also the authors'responsibility toensure that thearticlesemanating fromaparticular institutionaresubmittedwith the approval of the necessary institution. Only an acknowledgmentfrom the editorial office officially establishes the date of receipt. Further cor‐respondenceandproofswillbe sent to the correspondingauthor s beforepublica‐tionunlessotherwiseindicated.