Arhiman drit Zaharia Zaharou

@r*rL - ti/4ra,, c,en utdnli,, d,wnn az,ei,e,s,tit

t€u est* ona,L, "A

['-ai,,mdnl* Sz.o

e,lt sau, d, id ami.nte sgo el?

6 o cp' tl, cenp*'zn n {iern,o dUn*wn4A gi, de ce tl' mnuzuantru aninu olLN?nI [...J 6, ", m,-ai, lr * y;rrnn Srz"rt"*

frqrfil*%r!"2 (7* 7, I 7 -20)

Traducere din limba englezd deMonahia Porfiria gi Monahia Tecla

TipXritd cu binecuvAntareainaltpreasfinfitului

TEOFANMitropolitul Moldovei gi Bucovinei

Editura DOXOLOGIAIagi, 2016

DUMNEZEUL PARINTILOR NO9TRI

1. ,,Eu sunt Cel ce sunt": Descoperirea Persoaneilui Hristos in viafa Pdrintelui Sofronie ......23

2. Persoana - rodul contempldrii luminii nezidite .............5L

3. Chipul persoanei la SfAntul Siluan .................71.

HRISTOS, PARINTELE VEACULUI CE VA SA FIE

4. Teologia ca stare duhormiceasci .......... ............93

5. Principiul ipostatic - un dar unic al Dumnezeuluigi Ziditorului nostru Cel in Treime .............115

6. Modul ipostatic de fiinlare in viata gi slujireaPirintelui Sofronie ....137

CUNOSCUTE MI.AI FACUT MIE CAITE VIETII

7. Catea devenirii intru persoand ....1578. implinirea omului ca persoani

prin nevointa ascultdrii ........... ....IBz9. Numele dumnezeiesc si rugdciunea ipostaticd .............205

10. Lacrimile - tdmdduirea persoanei ...............221.

EpilogDespre prinqipigtpersonal ........298

DunnNsznur pAnrNTrLoR NogrRr

%* sa/4,t/V,"l, cu s,ttttt, (7ry. i, / 4 )D es cop erir ea P er so anei lui Hristos

tn aiala Pdrintelui Sofronie

Viala Pdrintelui Sofronie se irtinde pe o perioadd de aProa-pe un secol. Principaiele surse de informalii despre viafa luisunt scrierile sale gi contach-rl personal pe care l-am avut in tim-pul atAtor ani petrecuqi aldturi de el. De la inceputul gi pAnXla sfArgihrlindelungatei sale vie$, Pdrintele Sofronie a fost mis-

tuit lduntric de o sete arzdtoare dupd Dumnezeul-Persoand.Despre intensitatea cu care a cdutat sd afle ciile mAnfuirii, atAtpentru sine cAt 9i pentru intregul Adam, aflim din textele au-tobiograficg precum gi din corespondenla sal. Aceastd ciutarei-a marcat tinerefea, ajutAndu-l sd scape din ingelarea cre-dinlei intr-un Absolut impersonal, si, in cele din urmd, sd-LdobAndeascl pe Hristos in inim6, prin harul unei poclinlearzdtoare. Hristos a devenit viala lui gi L-a iubit cu dragostenespusd gi desivArgit5. Pentru Pdrintele Sofronie, Flristos,,este

1 Scrisorile Pdrintelui Sofronie cdtre familia sa din Rusia, precum 9i co-

respondenla purtatd cu David BalJour constituie cele mai importante sur-

se ie informilii pentru capitolul de fa!d. in limba romAnd ele au fost tra-duse sub titlul Ne aorbeqte Pdrintele sofronie - scrisori, trad. Pr. Prof. Teoc-tist Caia, Ed. Buna Vestire, Galali, 2003 qi respectiv Neaoinla cunoagteriiIui Dumnezeu - Scrisori de la Athos (cdtre D. Balfour), trad. Ierom. Rafail Noica,Ed. Reintregirea, Alba-Iulia, 2006.

Arlrimandrit Zaharia Zaharou

minunea care coverqegte tot cugetul. El este descoperirea atot-desdvArsiti a Dumnezeului Dragostei Triipostatice; tot El ne-aardtat gi Omul in nerrirginitetre sale putinte',2.

Pdrintele Sofronie s-a ndscut la Moscovape2zseptembrie1896 9i a primit la botez numele de Serghei. MAna cea tare alui Dumnezeu afost peste el incd din momentul nagterii sareexkem de dificile cAnd a supraviefuit printr-o minune, qi pAndin ceasul morfii sale in 1993. Copil fiind, a dobAndit duhul ru-gdciunii de la doica s4 care, duph spusele pdrintelui, era unsuflet neprihdnif afierosit lui Dumnezeu.Eaobignuia sd-r iacu dansa la bisericd, unde rdmaneau in rugiciune chiar gi treisferturi de ord3. Pdrintelui i-a fost dat sd vadd lumina neziditdpentru prima oard in arii fragezi ai copil5riei, eveniment carei-a rdmas intipdrit in minte pentru totdeaunaa.

In tinerefea s4 Prrintele sofronie s-a dedicat picturii cu ata-ta pasiune, incat de multe ori in concentrarea sa pierdea cu de-sdvargire senzafia trecerii timpuluis. Arta il absorbea intr-atat,incAt contempla in chip mistic lumea ziditd si toatd comple-xitatea fenomenelor ei. spunea cd in astfel de momente de in-suflare, cand se produce un fel de identificare cu vizibilul,pictura dobAndegte un caracter cu totul aparte,la fel cum seintampli si cu muzica compusd de muzicianul pentru carelumea a devenit numai auz6. Cualte cuvinte, el incerca sd do-bandeascd vesnicia prin artd. La incepuf arta si rugdciunea seimpleteau armonios cu setea sa de vesnicie. Dupi cum el in-susi mdrfurisea, in adancul inimii credea in existenfa unei alteforme de fiintare, neatinse de otrava stricxciuniiT. pentru eI,

2 Arhimandritul Sofroni e,.Vom aedea pe Dumnezeu precwn este, p.3ST.3 vezi Arhimandritul Sofronie, Ne aorbeste pdrinjtere sofroni'e'- scri-sori, pp.20-21.

a Vezi Arhimandritul Sofr orie, Vom ae dea pe Dumnezeu pre cum este, p. 46.s vezi Arhimandritul sofronie, Ne oarbegte pdrintele iofronie - sciisori,

n))Y'-''6 Yezi ibidem, p.25.7 C1 Archlmandrite Sophrony, On prayer, Stavropegic Monastery of St.

John the Baptist, Esser; England, 1996,p.80. [capitolul ,,Via{a duhoriniceascd,,

Omul - tinta cercetdrii dumnezeieqti | 25

accesul la vegnicie era o condi$e esenflald pentru ca viata aceas-ta vremeinicd sd merite a fi trditd.

Pdrintele Sofronie a studiat arta Ia VKHUTEMASs in aniide dupd revolutia bolgevicd. Fiind inzestrat cu o sensibilitatede pictor, el a fost profund marcat de priveligtea cumplitb a su-ferinlei omenegti pe care Primul Rdzboi Mondial si rdzboiulcivil o l5saserd in urmi in tara sa. La acea vreme, el a cdzut in-tr-o mare ispitd, care s-a dovedit a fi cea mai mare cddere du-hovniceascd din viala sa gi pentru care a plAns nemAngAiatzeci de ani. Dupd cum el insugi povestegte, intr-o dimineafd,pe cAnd se a{la pe una din strdzile Moscovei un gAnd ap6-truns cu de-a sila in mintea sa: Absolutul nu poate fi ,,per-sonaI", vesnicia nu poate fi cuprinsd de ,,psihismul" iubiriievanghelicee. Din acel moment, s-a silit sX opreascd in el rug5-ciune4 cdci Persoana gi Vegnicia nu mai puteau coexista la felde ugor cum o ficuserd in credinla sa din copildrie. Astfel, alepddat rugdciunea copildriei si s-a instrdinat de Dumnezeulpirinlilor sdi.

Dupd cum mdrturisea familiei dup5 mai bine de cincizecide ani de la evenimenf s-a intAmplat sd citeascd la acea vremeo carte in care se vorbea despre patru feluri de nemurire: o ne-murire materinld, potrivit cdreia atomii rdmAn neschimbafi;vnaistoricd, potrivit cdreia un erou trdieste timp de veacuri inmemoria generaflilor viitoare; o nemurirepanteistd, care di

lipseqte din traducerea in limba romAnd a cdr{ii Despre rugdciune, trad. Pr.Prof. Teoctist Caia, Ed. Schitul Lacu, SfAntul Munte Athos, 2001].

8 Acronimul de la Vysshie khudozhestvennotekhnicheskie masterskie -Atelierele Artistice gi'iehnice de nivel superior. inainte de revolulia bol-

;.evicd din 1917 , se numea -$coala de pictur6, sculpturd gi arhitecturd dela Moscova". Printre profesorii Pdrintelui Sofronie s-au numdrat: WassilyKandinsky, Ilya Mashcov, Pyotr Konchalovsky. Vezi Sister Gabriela SeekingPdection in theWorld of Art -The Artistic Path of Father Sophrony, Stavro-pegic Monastery of St. john the Baptist, Tolleshunt Knights, Essoq 2014,

P.47.e Yezi Arhimandritul Sofronie, Vom aedea pe Dumnezeu precum este,

pp.39-40.

26 | Arhimandrit Zaharia Zaharott

seama de fapful cd lumea purcede din gi se intoarce la aceeasiobArgie si, in cele din urm5, nemurirea despre care vorbesteHristos in Evanghelii, si anume, nemurireapersonaldl). Deqi teo-ria panteistd nu-i multumea intru totul pe Pdrintele Sofronie,de vreme ce nu izbutea sd dea un rdspuns la problema sufe-rinfei, a iubirii sau a luptei pentru supravietuiie, totugi Scrip-fura, care vorbeste despre vesnicie in leg5furd cu Dumnezeuca Persoani, i s-a pdrut la vremea respectivd inferioard ideiiexistentei unui Absolut impersonal. Interesul pentru Fiin{a ab-solutX a devenit inseparabil de preocuparea pentru picturd siclutarea vegniciei a devenit din ce in ce mai asidu5.

La vremea aceea, mulfi artigti din Rusia cochetau cu reli-giile orientale, ndddjduind cd aceastd experienfd le va sporiinspiratiall. in jurul anului 1913, Pdrintele Sofronie a inceputgi el sd practice o medita$e de tip necregtin. Pdrintele povestegtecum, intr-o noapte, s-a trezit brusc atunci cAnd camera i-a fostinvadatd de petice de lumini care vibrau. Vedenia aceasta l-atulburat si a simfit o scArb5 si o neliniste amestecate cu teamd.La scurtd vreme, in timpul meditagiei care atinsese o anumitdintensitate, si-a vdzut energia minlii ca o luminH inlduntrul cu-tiei craniene precum giimprejurul ei;insi si-a dat searna ci inimanu luase parte in nici un fel la aceastd experient512. pdrintelea continuat sX studieze gi sd practice religiile orientale timpde opt ani.

Lrtr-atAt este de ademenitor abisul contemplaf,ei transcen-dentale, cu experienta sa rnisticd a,,linistirii mintii" care de-pdgegte,,manifestdrile mereu schimbdtoare ale lumii vdztJte" 13,

incAt Pdrintele Sofronie a inteles ulterior cd nu i-ar fi stat inputinti sd se elibereze de iluzia absolutului transpersonal

10 Arhimandritul Sofroni e, N e aorbeste P drintele Sofronie - Scrisori, p . 23.11

C.f, Sister Gabriela, Seeking Perfection in the World of Art - The ArtisticPath of Father Sophrony, p. 63.

rr Arhimandritul Sofroni e, Vom aedeape Dumnezeu precum este, p. 40.:: a'. .{rhimandritul Sofronie, Despre rugdciune, p.154.

Omul - tinta cetcetdrii dumnezeiegti | 27

doar prin propriile sale strddanii. ins5, pronia minunatd a luiDumnezeu a prefecut experimentul sdu din tinerefe cu meto-

dele de contemplalie impersonale ale religiilor orientale intr-o

mare binecuvAntare de Sus.Cu timpul, Pdrinteie Sofronie s-a incredinlat de natura in-

sel5toare a experienlei orientalg care avusese un caracter cu

precddere intelectual. $i-a dat searna ci la fel cum cunoaqtereagtiinfificd este limitatd de cadrul unei existenle de tip cauz6-efect, la fel qi disciplina propusd de religiile orientale rntLz-butegte sd depdgeascl limitele logicii omeneqti. Experienlainsuflerii artistice il ajutase si inleleagi cd viala omului rul Poateti in totalitate rezultatul unei logici de tip cauzi-efect. In me-ditafia oriental5, practicantul este cel ce intocmeqte planul cu

toate stadiile lui gi, dacd il urmeazd intocmai, ajunge la desd-vArgirea ilumindrii. O disciplind de felul acesta nu las5 loc da-

ruiui Duhului SfAnt, Care ,,sufld unde voieste"la si il reinno-iegte pe om, fdcAndu-l vrednic de impdrilia lui Dumnezeuls.

Degi Pdrintele Sofronie nu s-a lepddat niciodatd cu bundgtiinld de Hristos, totugi a ajuns s5-9i considere rdtdcirea ca pe

o apostazie, ca pe un pdcat mai presus de toatd firddelegeal6

gi o nelegiuire impotriva dragostei lui Dumnezes-Taldll7, nele-

giuire pe care nu a voit sd gi-o ierte weodatdls. $i-a socotit gre-

seala ca fiind asemenea cdderii lui Adam, o sinucidere in plan

metafizic. Pdrintele Sofronie a irosit mult timp 9i putere din

pricina acestei cdderi, insd, pentru cd ea se intAmplase ,,dinnegtiinfd"le, Domnul ga milostivit de el 9i l-a adus din nou laadevdratainchinare la Dumnezeul cel personal9i Viu Care ni

S-a descoperit.

ln In 3, 8.15 Cf.Lc.9,62.16 Arhimandritul Sofroni e, Vom aedea pe Dumnezeu precum este, p ' 34 '1' Ibidem, p.309.18 Arhimandritul Sofronie, Despre rugdciune, p.26.te I Tim. 1, 13.