Embed Size (px)
Citation preview
OVIDIU RAETCHI
TZAHALO ISTORIE A
ARMATEI ISRAELIENE
LITE FIABucuregti
2019
'- 1L,@9,u,r.lr" rir"r.
O.P. 53; C.P. 212, sector 4, Bucuregti, RomAnia
tel.: 021 319 63 90; 03L 425 76 19; 0752 548 372e-mail: comen zi@liler a.r o
Ne putefi vizita Pe
Cuprins
Introducere. ,,Simt ridicAndu.se in mine o uriagd
dorinqa de a fi puternic!" ............. 11
Partea Iinceputurile. Armata fondlrii Statului (1896 - Lg 49)
Capitolul 1. Pionierii. ..................... 17
Capitolul 2. Hagana, Palmach, Irgun, Lehi ........... .............. 44
Capitolul 3. Razboiul din 1948. Independentd pentru ewei,
an,Nakba (,, Catastrofa") pentru arabi.............. 80
Capitolul4. Spiritul T2ahal........ .....................I32
Capitolul5. Reflux ...152
Partea a ILa
Armata Marilor Rizboaie (19 56=1982) _
Capitolul6. Comando................ .................... 167
Capitolul 7. Ciza Suezului .......... 183
Capitolul S. Epoca marilor schimbiri ............I99
Capitolul9. tiumful ...................230
Capitolul 10. Canalul ...................792
Capitolul 11. Pe muchie de cugir... ..................313
Capitolul 12. Levantul................. ........-..........362
Tzahal.
O istorie a armatei israeliene
Ovidiu Raelchi
Copyright @ 20tg Grup Media LiteraToate drepturile r ezerv ate
Editor: Vidragcu gi fiiiCorector: Georgiana Enache
Copertd: Raluca J. CD
Tehnoredactare qi prepress: Anca Suciu
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAniei
RAETCHI, OVIDIUTzahal. O istorie a armatei israeliene/ Ovidiu Raegchi2019
ISBN 978-606 -33-4529-6
I. Raefchi, Ovidiu
297329.7
- Bucureqti: Litera,
In memoria bunicul.ui meu, dvidtorul Pavel, Repta.
in memoria profesorului Mi'hai Chioveanu,cdre m-a incurajat cu generoTitdte sd scriu d,cedstd" carte.
Pentru fiul meu Petru, cd sa inuege despre curaj.
CnprroLUL 1
ProNrenr
1896- 19 48: metamo rfoza ethosului evreiesc
O succesiune de infrAngeri intinse pe o jumdtate de mileniu gi
risipirea in Diaspora vor duce la o suspendare a istoriei milita-re a poporului evreu incepAnd cu secolul al VII-lea: cucerireaIerusalimului 9i distrugerea Templului de citre legiunile impi-ratului Titus Flavius Vespasianus, in anul70; sinuciderea ultimi-lor luptitori care au rezistat in cetatea de la Masada, in anul 73;
infrdngerea revoltei lui Bar Kohba (132-135), care a culminatcu distrugerea fortdrelei Betar de catre armata lui Hadrianus; insfArgit, strivirea de cdLtre impiratul bizantin Herakleios a revolteievreiegti incepute in anul 614, sub conducerea lui Nehemia benHushiel gi Benjamin din Tiberia,6 care dusese chiar la o scurtirecucerire a Ierusalimului alituri de persani.T
Din acest punct, capacitatea evreilor de a administra terito-rii, a construi orage gi a purta rdzboaie * capacitate probati sub
lideri puternici precum Solomon sau Irod cel Mare - a lisat locunor preocupiri specifice viefii in Diaspora, ca grup minoritarcare incearci si igi salveze identitatea: religiozitatea incircati de
ritualuri gi ciut[ri mistice (ca formi de rezistenfi culturali sau
de evadare spirituali din ghetou), comer{ul speculativ (singu-
rul perrnis unui grup striin, care nu era protejat de bresle) gi
cercetirile intelectuale in domenii precurn medicina gi alchimia,riscante din perspectiva pIzitorilor puritifii religiei cres,tine orimusulmane.
L7
Ovrotu RqaTcHt
Aceste trei direclii - religia, comerlul 9i profesiile umaniste
de inalti specializare: doctori, juristi, filosofi' traducitori de
cancelarie - av teprezentat, secole de-a rAndul' zonele in care
s-au concentrat talentele 9i energiile poporului evreu' in lipsa
unui teritoriu propriu' asupra ciruia si poatl fi exercitat un
monopol al violenlei - cel care conduce inevitabil la formarea
mililiilor Ei armatelor -, evreii nu au cunoscut' in toatl aceasti
perioaddL, forme articulate de otganizare militari' Ei nu au avut'
iupe revoltele lui Bar Kohba 9i Nehemia ben Hushiel 9i pAn[
tgiO, cand se formeazi Hagana, o tradilie armat[' o Ecoali mili-
tari sau o preocuPare reali pentru subiect' Practicind principiul
rezistenleipasive in fafa agresiunii, care era promovat in general
de rabini din raliuni mesianice, comunitdlile de evrei plreau
striine chiar gi de ideea propriei securitdli, considerati mai de-
grabi o problemi de ordin religios decAt una de tip administra-
irr. Sigrrrunfa evreului eravdnttil, altfel spus' ca o chestiune de
.ur. J. ocupi Iahve - pe care comunitatea nu era indreptilitisi il asiste prin propriile eforturi organizatorice' E foarte posi-
bil ca inlelepciunea rabinici s[ fi ajuns la conchtzia ci valurile
deviolenlidezllnluiteasupraevreilor,careigiflceairapariliaciclic in Evul Mediu' aveau un caracter intens' dar scurt - 9i
ficeau mai puline victime daci erau acceptate fatalist gi pasiv'
firi vreo tentativi de autoapirare' Experienla anterioari dis-
trugerii Ierusalimului de citre romani, cind zelolii 9i sicarii
orglnizaseri o migcare de rezistenli de o mare ferocitate' oferea
un avertisment grav in privinla tentativelor de nesupunere -mai ales cind ai neqansa de a lupta impotriva unei superputeri
militare.Din momentul in care miqcarea sionisti capittit contur' ince-
pAnd cu februarie 1896 (cAnd jurnalistul Theodor Herzl publi-
.e lu Vi.rru gi Leipzig lucrarea Statul evreu' Propunerea unei
solu{ii moderne ta pribl"ma evreiascd, analizind perspectivele
unei intoarceri a evreilor in Palestina8) 9i pAni in anul 1948'
cdnd este infiinlat oficial Statul Israel, agadar intr-un interval
18
Tzl'lgl'r. O rsronrp A ARMATET TsRAELTENE
de o jumitate de secol, are loc un fenomen remarcabil de trans-figurare radicali a unui popor: de la indiferenfi gi ignoranlimilitari, la performanfe armate majore; care vor reprezenta unveritabil goc pe care civilizatia arabi, atAt de mAndri de tradiliasa marfiali, nu 1-a deplgit complet nici astizi.
in acest interval de cinci decenii, qi cu precidere in perioa-da mai scurti de treizeci de ani dintre 1920 gi 1948, evreii au
reugit si compenseze gi si rectpereze aproape doui milenii de
,,abstinen{i" militari, pregitind terenul pentru a define, peste
inci doui decenii, dupi rizboiul din 1967, ana dintre cele maitemute qi respectate armate din lume. Un miracol care igi puteagdsi un reper, paradoxal, numai in tradilia biblici, acolo undeun popor inrobit, instriinat, pasiv 9i lipsit de organizare politi-co-militard va fi transformat de Moise, dupi fuga din captivita-tea egiptean[ gi traversarea degertului, intr-o oaste de cuceritoricare supun Jara SfAnti prin campania fulgeritoare condusi de
Iosua.
Aceastd transformare pare gi mai spectaculoasi daci studiemevolufia imaginii-stereotip a evreului: de la rabinul impdciuitorsau negustorul prudent al ghetourilor est-europene, caricaturi-zat de propaganda antisemiti, la pilotul de vAnitoare qi tanchis-tul care domini degerturile Orientului Mijlociu. O modificaresurveniti de-a lungul unei singure generafii - o ,,rdsucire" in-tegrali de la tati la fiu, israelianul de astizi devenind opusulevreului de ieri, copilul devenind inversul propriului pdrinte.
Aceasta era, insi, singura opfiune care putea garanta re-nagterea poporului evreu din cenuga Holocaustului. Spre sfAr-
gitul secolului al XIX-lea, ideea sionisti reprezenta doar unadintre opfiunile aflate la indemdna comunitililor evreiegti:probabil cea mai poeticd, dar qi cea mai incomodi dintre toate.
Sionismul presupunea renun{area la o Europi plini de culori,tabieturi 9i civilizafie, degi in curs de radicaLizare antisemiti,in beneficiul unei Palestine aproape pustii, ostile, lipsite de
oportunitili comerciale sau culturale atdt de importante pentru
19
Ovntu R-LnlcHt
evreii cunosculi pentru spiritul lor sociabil 9i intreprinzator.
Diferitele forme de integrare in societdLlile europene sau' mai
nou, emigrarea in fantastica Americi, unde New York devenea
cel mai mare centru evreiesc al lumii, constituiau in jurul anului
1890 opliuni mai comode 9i mai logice decAt sionismul pro-
pus de vizionari. Totugi, valul antisemit durabil care a cuprins
E.rropu la inceputul secolului XX a flcut tot mai pulin fezabil
scenariul unei continuiti!i in numeroasele centre ale Bitranului
Continent. Simultan, in perioada interbelici Statele Unite au dat
o lovituri grea unui eventual proiect de trecere in corpore din-
spre estul Europei spre America, inchizAndu-9i aproape complet
granilele ln fafa fluxului masiv de emigralie evreiasc6' Aceste
doui realiti(i au schimbat statutul soluliei sioniste: din cea mai
complicati, in cea mai fireascl. Evreii erau alungali din Europa
gi nu mai erau primi{i in Statele Unite; unde puteau merge?
Holocaustul Ei, ulterior, conqtienti zarca dimensiunilor acestuia
de citre opinia publici mondiall au oferit proiectului sionist
nu doar o legitimitate morali apatte, dar 9i un caracter urgent'
implacabil.in acel moment istoric, poporul evreu - marcat de cea mai
adAnci tragedie a secolului XX gi a propriei istorii, smuls din ri-dicinile sale europene, cu familiile destrimate de Shoah,-risfi-
rat in tabere postbelice unde condiliile de trai rimaneau precare
qi ameninlat in continuare in teritoriile recent ,,eliberate" de
Stalin, in care antisemitismul popular nu igi epuizase vigoarea -nu avea decit opliunea firii sfinte. Iar Jara SfAntd, Eretz Israel,
implica - in condiliile in care populafia palestiniani qi vecinii
arabi nu acceptau o solulie diplomatici pentru partaiate terito-
riali gi pace - un rizboi dus in condilii de incercuire totali, cu
spatele L -ur". E suficienti o singuri privire la harta Orientului
Mijlociu din 1948 Pentru a inqelege disproporlia amelitoare din-
tre fiqia de teritoriu oferiti Israelului Ei marele bloc arab care
inconjura tAnirul stat la nord, est 9i sud' Este, daci avem ne-
voie de o imagine griitoare, relalia proporlionali dintre un trup
20
Tztullt-. O rsroRre A ARMATEI ISRAELTENE
gi o palmi. Acest mare dezechilibru de forfe, de anverguri teri-torial6, de resursi umani gi de tradilie militard a fost accentuatde doui traume psihologice - in afara Holocaustului! - pe careevreii'au fost nevoifi si le metabolizeze in anii 1930-1945. inprimul rdnd, gocul propriei singuritili, senzafia ci, in ciudasolidaritilii formale Ei a momentelor de entuziasm umanist, gu-vernele lumii, prietenoase gi favorabile cdteodati, nu erau dispu-se si le sari in ajutor cdnd acest lucru genera costuri militare qi
diplomatice. Nu doar experienfa Holocaustului dovedea asta, ci
9i comportamentul britanicilor in raport cu organizafia sionistdintre 1918 gi 1948. in aceasti perioadi, cAnd Imperiul exercitaseprin rnandat international administrarea Palestinei, deveniselimpede ci interesele economice gi politice ale englezilor potfavoriza relalia cu blocul arab in raport cu vulnerabila entitateevreiasci. A doua traumi - o mare eroare morali gi strategicificuti de mulli lideri arabi din epoci - a fost amenin{area cu unnou Holocaust, de aceasti datd pe teritoriul Palestinei, indrep-tat impotriva tinerei comunitifi sioniste. Venind dupi tragediaprovocati de Hitler, noua ameninlare nu putea fi tratatd doar ca
un simplu exces retoric; ea trebuia priviti cu deplini seriozitategi ingrijorare.
PunAnd cap la cap toate aceste elemente, reugim sd recompu-nem situafia strategici gi subiectivl in care comunitatea evreias-ci din Palestina se afla in anii 1940, inainte de fondarea oficialia Statului Israel: o comunitate de pionieri gi imigranfi recenli,care supravieluiseri unui carnagiu de dimensiuni nemaiintdl-nite, care erau primi{i in noul teritoriu cu o declarafie de rizboi,fiind total inconjurafi de actuali gi potenfiali adversari. Acegtinou-venifi erau plasafi cu spatele la mare, pe o limbi ingusti dep5.mAnt, fdri nici o adincime strategici unde si se poati retrageqi reorganiza in cazul unor infrdngeri militare, firi speranfaunui ajutor internafional real gi urgent in cazul unei noi tra-gedii gi, nu in ultimul rdnd, ameninfafi in mod explicit cu unnou masacru.
27
Ovtoru Raorcnt
intr-o situalie de primejdie iminentl, organismul uman
rispunde prin activarea mecanismului ,,lupti sau fugi" (fight or
flight): situalia comunitllii evreieqti din Palestina anilor 1940
eri at?rt de dificili, incAt mecanismul ,,lupti sau fugi" devenise
un lux inaccesibil. Nu exista opliunea fugli: in spate nu se gdsea
decdt Marea Mediterani. intoarcerea intr-o Europ[ abia pir[si-
tdL, tirim al Shoah-tlui, era de neimaginat' Prin compara{ie' co-
munitatea arabilor palestinieni putea conta pe un teritoriu arab
sau musulman aproape nemirginit de retragere in cazul unei
infrAngeri, teritoriu care se intindea pAni in Maroc' Pakistan'
Oman sau Turcia.
in 1948, insi, evreii puteau numai si moarl sau si lupte' do-
vedind cd, transformarea radical[ a propriului ethos reugise qi cirabinii deveniseri infanterigti.'
Primele forme de organizate.Shomrim, organiza{ia Bar-Giora, Hashomer
La sfdrgitul secolului al XIX-lea 9i inceputul secolului XX'
Palestina era o provincie otomani cu importan
Ovtotu RralcHt
acordau un impresionant drept de autoguvernare comunitililor
nemusulmane importante aflate pe teritoriul lor (ortodocqi'
armeni,evrei).SublimaPoartioferiseg|zdnite'depildi'pen-truaproape60000deevreisefarzi,vorbitorideladino'intre1492 Ei tSiO, cand Inchizilia lansase persecu[iile din Peninsula
Iberici.la Ei se adiugau evreilor romanioli mogtenili de otomani
delalmperiulBizantin,darqinumeroaselorcomunitiliris-pindite in zone arabe din cadrul Imperiului sau de la periferia
acestuia, cum erau cele din Maroc, Yerflen sau Iran'r5
in anii 1870, cAnd migcarea evreilor cdtreEretzlsrael incepu-
se deja timid, Palestina avea o populalie de 380 000 de locuitori'
dintre care doar 27 000 erau evrei, restul fiind arabi musulmani,
arabi cregtini gi druzi.l6 in 1881, unele statistici vorbesc despre
450 000 de arabi gi 25 000 de evrei.rT Arabii deveniseri majoritari
aici de aproape 1200 de ani, duplL campania din anii 634-638
prin care cuceriseri Levantul, califul Omar primind cheile^Ierusalimului
de la patriarhul grec Sofronie.l8 Ei locuiau in ge-
' neral in zonele mai inalte din estul Palestinei, evitand campiile
dinspre coasti, greu de cultivat, mliqtinoase, expuse maladiilor
gi expediliilor Je jaf; in acest spaliu vor reuqi' de altfel' si igi
asigure btaza iniliali imigranlii evrei, profitAnd de dezintere-
.rribegtlrrugilor qi fiind dispuqi la eforturi disproporlionate in
incleEtarea cu un teren ostil.le Arabii erau concentrali in origele
precum Nablus, Hebron, Tiberias, la est, 9i Gaza' |affa' Acra 9i
Haifa, la Mediterana. Totuqi, cei mai mulli dintre ei stlteau in
mici sate destinate exclusiv agriculturii.2o Majoritatea evreilor
locuiau, desigur, in lerusalim: 17000' AvAnd in vedere faptul
ci populalia totali a.Oraqului SfAnt era de 31 500' evreii erau'
deci, majoritari inci inainte de inceperea marii imigrafii' Pe
lingl Haifa Ei Safed - 9i ele centre de interes pentru evreii care
trnLu ih ,,patria pierduti" - se observa creqterea spectaculoasi a
oragului 1iffa, carebeneficia de pe urma portului 9i a exportului
deportocale.1000deevreilocuiaudejainlaffala1880'dintr-opopulalie totali de 10 000.2i
24
Tzanal. O tsronrp A ARMATET TsRAELTENE
Acesta este contextul in care incepe, din anul 1882, mare-le fenomen al alia, care reptezinti intoarcerea, ,,urcarea" citreIerusalim. Evreii care reveneau dupi secole de Diaspora in EretzIsrael - Pimdntul lui Israel - erau, agadar, ,,urcitori" (olim)care ,,fdceaa" alia (aliyah). Prima Alia (1882-1903) incepe pe
fondul discriminirilor gi tensiunilor tot mai acute din Zona de
Rezidenfi, implicAnd comunitifi bine informate sau idealistedin Rusia, Romdnia, dar gi Yemen. Circa 30 000 de evrei au ajunsin Palestina in acest prim val, beneficiind de sprijinul gi coordo-narea uior organizalii sioniste precum Hovevei Zion (IubitoriiSionului) gi Bilu (,,Voi, cei din casa lui Iacov"), precum gi de
implicarea financiard a lui Edmond de Rothschild. Acegtia ince-peau si vorbeascd, degi nu la unison, despre o renagtere na{ionaliin Palestina. in anul 1882, fondatorul Hovevei Sion, Yehuda LeibPinsker publicase in germani pamfletul,,Auto-Emanciparea",argumeqtAnd ci antisemitismul in cregtere impune stabilireaunui cimin nalional in care siguranta evreilor si fie asigura-ti chiar de ei.22 Ajuns in Palestina in acest prim val, VladimirDubnov ii scrie fratelui siu, istoricul Simon Dubnov: ,,felul final(...) este si oblinem controlul asupra Palestinei in timp util gi
si ii readucem pe evrei la independenla politici de care au fostprivali de doui mii de ani. (...) Nu rAde, aceasta nu este o iluzie(...) Apoi... 9i aici pot doar si ghicesc... marea zi va sosi, ziuaa cirei veniri a fost profefiti de Isaia in viziunea sa pasionaliL
din cdntecul de consolare. Evreii se vor ridica atunci cu arma tnmhnd (daci va fi nevoie); gi, cu voce puternici, se vor proclamadomni gi stipdni ai vechii lor patrii".23 Evreul-romAn NaftaliHertz Imber, care va intra in curdnd in istorie pentru una dinpoeziile sale sioniste, fdcea o profefie similari:
Cu pldnsete gi rugiminfi inlicrimateSionul nu va fi cAgtigat.Dar cu sabia gi arcul - ascultali-mi bine!Ierusalimul va fi reconstruit.24
25
Ovtoru Ranlcut
Aceasti Priml Alia a avut un caracter preponderent agricol'
olimii stabilindu-se in ageziri care aduceau laolalta grupuri de
mici fermieri (mogave). coloniile fondate la Rishon Lezion,
Rosh Pina sau Zichron Ya'akov serveau ca model in acest sens.
Aqezirile agricole erau preferate de majoritatea agkenazd; evteii
orientali alegeau comerlul Ei meEtequgurile din oraqe' Dupi
numai cAliva ani in lumea duri din Palestina, aproape jumitate
dintre acegti pionieri au pirisit Jara SfAnti: nu se pricepeau cu
adevirat la agriculturi (cel pulin nu in acest spaliu geografic) 9i
faceau cu greu fali raidurilor de jaf ale beduinilor. Daci mer-
geau neinsofifi, ei erau expugi atacurilor abililor culitari arabi' Ei
injunghiaqi - experien!i triiti chiar de viitorul lider Ben-Gurion
in Galileea, in 1909.25 Totugi, acegti olimi aumarele merit de a fifondat ,,perdeaua" de aEeziri evreieqti plasate in interiorul terii'in profunzime, agezlri care, flri si fie intotdeauna eficiente
ugricol, constituiau baraje in calea atacurilor spre centrele ur-
bane de pe coasta Mediteranei, unde se afla ,,pdntecele moale"
al Israelului. Fermele de tip moqavi erau gindite ca mici forturi
autonome, cu turn de observafie, deqi in forme inci simpliste'
conturul viitorului stat se deseneazi, de altfel, in cdteva de-
cenii gi poate fi urmirit ugor. in 1870 este intemeiatd:, ling6laffa,
pe un teren inchiriat de la otomani, Mikveh Israel (Speranla lui
israel), o gcoali agricoli suslinuti de emigranli din RomAnia'
Serbia gi persia. in 1878 apare Petah Tikva (Poarta Speran{ei) in
zona de cAmpie dinspre Mediterana, pimAntul fiind cumplrat
de la un proprietar grec' Tot in 1878, evreii din Safed' urmali
de un grup sosit din RomAnia, fogdeazi Rosh Pina' care se va
bucurade suslinerea familiei Rothschild. in 1882, tot evreii din
Romdnia vor intemeiaZichron Ya'akov. in acelaqi an se nagte 9i
Rishon LeZion, gralie unui grup care emigrase din Rusia' Aici
igi va prezenta acelagi Naftali Hertz Imber versurile compuse la
Iagi, care se vor transforma in imnul nalional israelian Hatikva
dup[ ce vor fi puse pe muzic| de un emigrant din Moldova'
Samuel Cohen:
26
Tzeual. O rsronrp A ARMATEI rsR{ELTENE
Atdt timp cdt in inimi, adAnc,Un suflet de evreu incd tAnjegte,
$i inainte, citre Risirit,O privire incd vegheazi spre Sion
Speranfa noastri nu s-a pierdut inci,Speranfa de doui mii de ani,De a fi un popor liber in tara noastr6,
Jara Sionului Ei a Ierusalimului!26
in 1890, e fondat Rehovot de evrei venili din Polonia, Rusiagi, mai tdrziu, Yemen, terenul fiind achizilionat de la un arabcregtin. Tot in 1890-1891 apare qi Hadera (Verdele - in arabd)prin eforturile unei comunitili care sosise din zona Lituaniei qi
Letoniei. Ceva mai tdrziu,in 1909, este intemeiat Tel Aviv (DealulPrimdverii) pe un teren cumpirat de la proprietari turci. in anul1914, cu mari eforturi, sunt strdngi bani pentru achizilionareaunei proprietili delinute de un englez pe Muntele Scopus, aflatin nord-estul Ierusalimului. Aici va fi fondati UniversitateaEbraicd. Avdnd in vedere izolarea Muntelui Scopus intr-o zondclominati de arabi, eforturi militare majore vor fi depuse pdniin 1967 pentru protejarea acestei enclave cu importanti valoaresimbolici gi culturali. in anul 1920, w proprietar libanez varregocia vdnzarea cdtre sionisti a patrazeci de kilometri pitralide pimdnt in Valea lezreel.2T
Problema autoapdririi printr-o armati proprie incepe si se
contureze discret in aceasti perioadi. Herzl, de pildi, o evocliu trecere, insistAnd, insd, asupra caracterului siu neutru, incer-cind astfel si nu-qi ostilizeze nici poten!ialii protectori otomanigi nici sd,nulezeze sensibilitilile cregtine ale europenilor. ,,DaciMajestatea Sa, Sultanul, ne-ar da Palestina", scria el in ,,Statulcvreu", ,,am putea, in schimb, s[ ne asumdm reforma intreguluisistem financiar al Turciei. Apoi, ar trebui si devenim parte a
rrreterezelor ridicate de Europa impotriva Asiei, un avanpost
27
