4
UNIVERSITATEA “CONSTANTIN BRÂNCUȘI” TÂRGU-JIU SPECIALIZAREA KINETOTERAPIE Pedagogia - ș tiin ă ț integrativă a educa ț iei Titu Maria-Andrada Nivelul I Postuniversitar Bibliografie: 1) Cuco ș Constantin ( 2! ) - Pedagogie" Bucure ști- #ditura Poliro$% 2) &r'gan Ion" Nicola Ioan ( 1 ) - Cercetare *si+o*edagogic'" T,rgu-Mure ș- #ditura Ti*o$ur% ) .inga Ioan" Istrate #lena ( 2/ ) - Manual de *edagogie" Bucure ș ti- #ditura All"

Pedagogia-Stiinta Integrativa a Educatiei

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Pedagogie

Citation preview

Pedagogia - stiinta integrativa a educatiei

UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRNCUI TRGU-JIUSPECIALIZAREA KINETOTERAPIE

Pedagogia - tiin integrativ a educaiei

Titu Maria-Andrada

Nivelul I PostuniversitarBibliografie:

1) Cuco Constantin ( 2006 ) - Pedagogie. Bucureti- Editura Polirom;

2) Drgan Ion. Nicola Ioan ( 1995 ) - Cercetare psihopedagogic. Trgu-Mure- Editura Tipomur;

3) Jinga Ioan. Istrate Elena ( 2008 ) - Manual de pedagogie. Bucureti- Editura All.

Termenul de pedagogie deriv din cuvntul grecesc paidaggia (de la pais, paidos= copil i agge =aciunea de a conduce) semnificnd conducerea copilului, creterea acestuia sub aspect practic i concret.

n ce privete dilema dac pedagogia este o tiin, o tehnic sau o art, tindem s credem c disciplina n cauz este o tiin, un discurs teoretic asupra unui fenomen care, n unele circumstane, se prelungete n aciuni concrete conturnd astfel note ale tehnicii.

Cei care susin c pedagogia este o art, fac o mare confuzie ntre educaie i tiina care vizeaz educaia - pedagogia.

Pedagogia este tiina care modeleaz personaliti n conformitate cu anumite finaliti la care un individ sau un colectiv aspir n mod deliberat, particularizndu-se n raport cu alte discipline ce studiaz fenomenul educativ, oprindu-se asupra producerii intenionat a unor modificri n structura intern a personalitii.

Statutul de tiin i este asigurat de totalitatea legilor, principiilor referitoare la educaie i cu ajutorul acestora sunt explicate fenomenele i procesele educative. Ea prezint metodele i mijloacele de educaie, formele de organizare ale ei ca i elementele care stau la baza managementului sistemului de educaie i nvmnt, ndeplinind i o funcie practic.

Odat cu dezvoltarea tiinei i tehnicii, viaa poate deveni din ce n ce mai antinatural, iar individul risc s-i atenueze diferite forme de sensibilitate.

n condiiile n care se accept permanentizarea educaiei, iar societatea i mutiplic i diversific metodele i mijloacele pe care le pune la dispoziia membrilor si n acest scop, este cazul s i recunoasc pedagogiei prioritatea asupra obiectului su de studiu: educaia.

Pedagogiei i se mai recunoate i dreptul de a integra ntr-un sistem unitar contribuiile altor tiine la explicarea fenomenelor i proceselor educative, precum i la gsirea unor forme, metode i mijloace de educaie care s permit realizarea scopurilor acesteia cu cheltuieli minime de resurse umane, materiale, financiare i de timp.

n general, cercetarea tiinific pedagogic se plaseaz la originea mbogirii coninuturilor teoretice explicative i predictive ale acestei ramuri a cunoaterii, a gsirii unor noi metode i procedee de predare-nvare-evaluare i a perfecionrii practicii educaionale corespunztor exigenelor societii contemporane.

Dezvoltarea tiinei pedagogice i implicit a nvmntului este legat de cercetarea pedagogic avnd roluri ce constau n: explicarea, interpretarea, generalizarea i inovarea fenomenului educaional prin schimbri de structur.

Motivul pentru care investiia pedagogic se exercit asupra unor fapte obiective care exist nafara noastr este cel de a ameliora aciunea pedagogic care - direct sau indirect - are legatur cu randamentul colar.

Implementarea inovaiilor pedagogice n nvmnt se realizeaz prin reforme educaionale sau prin introducerea diferitelor schimbri la nivel structural i funcional n scopul perfecionrii procesului educaional.

n concluzie, pedagogia nu mai trebuie vizat astzi ca un cod de procedur ce rmne venic, ca un reetar absolut, ci se cere a fi receptat ca un corp de norme generale ce permit reasamblri, reajustri, resemnificri, ca o disciplin deschis ce invit la meditaie, la crearea de noi ipoteze, sugestii sau idei.

Avem nevoie de o ndrumare minimal, dar necesar, n arta formrii altuia cu ajutorul pedagogiei pentru binele lui i spre bucuria noastr.