Upload
loreleib
View
250
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
8/20/2019 periartrita umarului
1/31
Psh
8/20/2019 periartrita umarului
2/31
DEFINITIE, istoric. Periartrita scapulo-humerala (PSH) este un sindrom
clinic, caracterizat prin durere, redoare si impotenta functionala a umarului,
asocia-
Te in diverse grade, determinate de procese patologice, care intereseaza te-
Suturile periarticulare (tendoane, burse) si – in unele cazzuri – capsula
articulara.
Prima descriere a periartritei scapulo-humerale apartine lui upla! ca-
"e, in #$%&, atribuia toate suferintile umarului bursitei subacromio- deltoidi-
'e la o mai buna cunoastere a sindromului au contribuit odman si de Se-
*e.
Periartrita scapulo-humerala este una dintre suferintele cele mai frec-
+ente, pentru care bolnavul se adreseaza medicului. ste intalnita la ambele
see, la subiecti in varsta activa, cu incidenta maima la cei peste & de ani.
Termenul de periartrita, care subliniaza faptul ca sunt interesate struc-turile periarticulare este in unele cazuri, necorespunzator realitatii, nefiind
vorba de un proces inflamator.
lasificarea suferintelor care se incadreaza in notiunea vaga si impre-
isa de PSH este diferita, in functie de scoala.
"eumatologii francezi deosebesc urmatoarele forme clinice /
- umarul dureros simplu
- umarul dureros acut (hiperalgic)
- umarul mit
- umarul blocat
- umarul pseudoparalitic.
ETIOPATOGENIE
0olile reumatismale formeaza un grup de afectiuni cu localizari in pri-
mul rand la aparatul locomotor si cardio-vascular, ca urmare a unor leziuni
caracteristice mezenchinale.
1actorii etiologici in acest grup de boli sunt diferiti determinand tablo-
uri clinice cu evolutie acuta, subacuta si cronica.
lasificarea bolilor reumatismale sunt urmatoarele /
#. "eumatismul inflamator in care intra/- reumatismul Socols2i 0ouillaud
- poliartrita reumatoida
- spondilita anchilozanta
- reumatismul secundar infectios
8/20/2019 periartrita umarului
3/31
3. "eumatismul degenerativ in care intra/
- artroza
- poliartroza
- spondiloza
4. "eumatismul abarticular in care intra/
- miozite
- tendinite
- bursite
- periartrite
- nevralgii si nevrite.
5n afara manifestarilor articulare ale reumatismului inflamator sau de-
generativ, in practica zilnica intalnim adesea bolnavi cu suferinte determina-
te de procese patologice abarticulare in cursul carora sunt afectate tendoane,
teci sinoviale, burse, fascii, aponevroze.
ele mai frecvente si cele mai suparatoare uneori invalidante sunt /tendinitele si bursitele umarului (cunoscute generic sub numele de periartrita
scapulo-humerala) mai rar sunt intalnite sunt sindromul umar-mana, retrac-
tia aponevrozei palmare (0oala upu!tren), periartrita coo-femurala.
6a nivelul structurilor umarului si in primul rand la nivelul tendoane-
lor, are loc un proces de uzura a carei accelerare si agravare pot fi determina-
te de traumatisme, microtraumatisme (in special cele de ordin profesional)
epuneri la frig etc.
7n rol deosebit in accelerarea proceselor de uzura si in aparitia infla-
matiei un argument in acest sens il constituie frecventa mare a acestui sin-
drom, atat in afectiuni ale sistemului nervos periferic (nevralgia cervico-
brahiala, zina zoster) , cat si in afectiuni ale sistemului nervos central (acci-
dente vasculare cerebrale, traumatisme cerebrale, 0oala Par2inson, sindroa-
me talamice).
PSH poate aparea si la bolnavii cu unele afectiuni ale organelor intra-
toracice, pe cale reflea, prin perturbarea activitatii sistemului simpatic, an-
gina pectorala, infarct miocardic, tuberculoza pulmonara apicala, interventii
chirurgicale pe plaman. 8supra unor factori etiopetogenici se va reveni, la
prezentarea formelor clinice.
ANATOMIA FIZIO-PATOLOGICA
7marul este alcatuit din trei articulatii si doua planuri de alunecare,
care-5 confera o mare mobilitate in dauna stabilitatii (de altfel, articulatia
glenohumerala este articulatia care se lueaza cel mai des, din tot corpul
uman).
8/20/2019 periartrita umarului
4/31
ele doua suprafete de alunecare sunt reprezentete de suprafata sca-
pulo-toracica si de catre spatiul subacromial.
ele trei articulatii ale umarului sunt / articulatia glenohumerala, a-
cromio-claviculara si sterno-claviculara.
6a mentinerea unei oarecare stabilitati contribuie ligamentele, tendoa-
nele si muschii. 9 mare importanta o au patru muschi, si anume / supraspi-
nosul, subspinosul, micul rotind si subscapularul. 5mpreuna, ei formeaza
: mansonul ; rotatorilor, care participa la efectuarea rotatiei interne si eter-
ne totodata in timpul ridicarii umarului, el deprima capul humeral care
constituie un punct de spripseudoparalitic ;.
8/20/2019 periartrita umarului
5/31
SIMPTOMATOLOGIE
A.Forme clinice
Periartrita scapulo-humerala are cinci forme clinico-anatomice-func-
tionale relativ bine conturate. 8cestea sunt /
1) umarul dureros simplu ;
) umarul a!u" hiperal#i!
$) umarul mi%" ;
&) umarul 'lo!a" ;
() umarul pseudoparali"i!
1) Umarul dureros simplu (evolutia bolii)
ste o forma clinica particulara, cunoscuta si sub numele de periartrita
dureroasa simpla neanchilozanta. 8ceasta forma de PSH este consecinta le-ziunilor degenerative (uneori calcificate) ale tendoanelor celei de-a doua ar-
ticulatii, mai ales tendoanele supraspinosului si bicepsului.
ste forma clinica cea mai frecventa. 0olnavul acuza dureri moderate
in umar cand se imbraca, se piaptana, sau cand solicita membru2 superior
respectiv prin purtatea unor greutati. urerile pot stan
8/20/2019 periartrita umarului
6/31
6a palpare se deceleaza durere pe fata anterioara a umarului, cores-
punzatoare tendonului bicepsului.
volutia umarului dureros simplu este in general favorabila trecand
din stadiul acut, in stadiul subacut, urmat de un stadiu terminal. +indecarea
se produce in cateva saptamani (cel mult cateva luni), fie spontan, fie in
urma tratamentului.
7neori insa durerea se poate agrava, umarul dureros simplu devenind
umar dureros acut hiperalgic.
2) Umarul acut hiperalgic
e obicei are ca substrat o tendinita calcifianta in puseu inflamator
sau o migrare de elemente calcifiante in bursita subacromio-deltoidiana, de-
terminand o bursita acuta la acest nivel sau o bursita seroasa fara calcifieri.
7marul acut hiperalgic poate debuta in mod brutal, cu o durere atroce
si o impotenta totala a membrului superior, alteori aceasta forma clinica estecontinuarea evolutiei unui umar dureros simplu.
urerile sunt violente, insuportabile ele se intensifica noaptea impie-
dicand bolnavul sa se odihneasca. e asemenea durerea se intensifica la ori-
ce tentativa de mobilizare a umarului, limitarea mobilitatii nefiind deci me-
canica ci antalgica.
urerea iradiaza catre ceafa sau catre fosa supraclaviculara, dar mai
ales pe marginea laterala a membrului superior, catre mana.
3)Umarul mit ste asocierea dintre un umar dureros de origine tendinoasa, tenosino-
vitica sau bursitica si o limitare a mobilitatii umarului prin contractura antal-
gica la rotatori, fleori sau A si abductorii umarului.
6imitarea miscarii in umarul mit nu se datoreaza numai durerii, ca in
formele precedente, ci si unei redori reale structurale, care nu dispare nici
sub anestezie totala.
volutia in umarul mit poate sa se faca fie spre umarul dureros, cu
persistenta durerii, dar recuperarea mobilitatii, fie spre umarul blocat ca o
forma evolutiva agravata.
!) Umarul "locat
ste o suferinta frecvent intalnita, care debuteaza cudureri moderate
ale umarului, earcerbate nocturn, pretand la confuzia de umar dureros sim-
plu.
5n timp insa, evoluand lent se instaleaza o limitare marcata a mobilita-
tii umarului realizand asa numitul : umar inghetat ;.
8/20/2019 periartrita umarului
7/31
urera, prezenta la debut, poate sa persiste cu o intensitate scazuta,
sau poate sa dispara si sa reapara periodic pe parcursul bolii.
Substratul anatomic il reprezinta leziunile inflamatorii ale capsulei
glenohumerale, determinand ingrosare fibroasa si constituind in timp
capsula retractila. "etractia capsulei articulare se opune special abductiei si
rotatiei (eterne sau interne) a umarului si impiedica bolnavul in efectuarea
unor ges-turi uzuale (ca imbracatul sau pieptanatul), sau profesionale, cand
se so-licita o buna mobilitate a mambrului superior.
#)Umarul pseudoparalitic
8re la baza, perforarea, de diverse grade a tendoanelor muschilor
rotatori, aparuta de obicei pe un fond degenerativ (la peste B de ani) dupa
traumatisme minore.
"uptura calotei rotatorilor poate apare insa si la tineri in urma unui
traumatism puternic, situatie in care se evidentiaza o echimoza intinsa pe fa-ta anterioara a bratului.
$. Anamne%a generala
5nterogatoriul trebuie sa urmareasca unele afectiuni asociate si sa obti-
na date referitoare la suferinta actuala, insistand asupra modalitatii de debut
si asupra cauzei declansante, la 3C dintre bolnavi pot fi identificatedrept
cauze traumatismale, la =C durerile apar cu ocazia unui efort, aunei misca-
ri gresite sau aunui traumatism indirect iar la restul de 4C durerile survin
fara o cauza evidenta. Trebuie precizate caracterul durerii initiale, evolutia sa
si influenta diferitelor tratamente. 5n ceea ce priveste durerea pentru care
bolnavul se prezinta la medic acesta trebuie analizata precizandu-se urma-
toarele /
a) aracterul durerii este relativ greu de apreciat
b) alitatea durerii depinde de mecanismul ei de producere
c) 6ocalizarea durerii si mai ales iradierea ei sunt date importante pe care
bolnavul ni le poate preciza
d) urata durerii trebuie deasemenea analizata, uneori durerea este perma-
nenta alteori intermitenta. urerea permanenta poate avea o intensitate cons-
tanta, sau poate prezenta unele eacerbari, durerea intermitenta poate fi de-clansata de anumiti factori care trebuie precizati. urerea care prezinta o in-
tensificare nocturna sau dimineata la sculare este posibil sa aiba o origine ar-
ticulara
e) "eproducerea poate avea loc prin miscari sau diferite manevre pe care
bolnavul le poate efectua in timpul eaminarii
8/20/2019 periartrita umarului
8/31
f) 1actorii ce usureaza durerea sunt / repaosul la pat, diverse medicamente
sau mi
8/20/2019 periartrita umarului
9/31
miscari de abductie, rota-tie interna si eterna, constatam ca aceste
miscari sunt posibile chiar daca ele sunt efectuate cu o oarecare
retinere din partea bolnavului, datorita durerilor. Practic punem
bolnavul sa efectueze o abductie a bratului si antebratului flectat in
unghi drept, sa duca mana la ceafa si la spate. 7neori miscare de
abductie se face initial cu usurinta, dar cand nu a
8/20/2019 periartrita umarului
10/31
&) 6a umarul pseudoparalitic (umarul mit) se constata clinic o impoten-
ta a bratului ridicarea activa a bratului este imposibila, in contrast cu
pastrarea miscarilor pasive.
") Eamenul radiologic
iagnosticul periartritei scapulo-humerale este un diagnostic clinic,
eamenul radiologic neavand un raport esential din acest punct de vedere.
'u este mai putin adedvarat ca eamenul radiologic trebuie efectuat oricarui
bolnav cu periartrita scapulo-humerala ar fi o mare grerseala sa se inceapa
un tratament si sa se efectueze infiltratii oricarui bolnav cu dureri ale umaru-
lui, inainte de a ne convinge, printr-un eamen radiologic, de integritatea e-
tremitatilor humerale, luzand o artrita sau o artroza.
8ceasta integritate este necesara diagnosticului. 5n periartrita scapulo-
humerala, eamenul radiologic pune in evidenta calcifieri periarticulare e-
fectuandu-se clisee din mai multe incidente cu penetranta diferita, pot fi con-statate calcifieri la #-=C din bolnavi mai frecvent intalnindu-s calcifierea
tendonului supraspinosului, ce se observa imediat deasupra marei tuberozita-
ti humerale. 8ceste calcifieri sunt ovulare sau rotunde si au un volum varia-
bil (unele sunt mici, altele sunt foarte voluminoase) ele nu au o semnifica-
tie fiziologica, putand fi asimptomatice, atata timp cat nu sunt insotite de
procese inflamatoare.
aca prezenta calcifierilor sint tendinoase este constanta fie in umarul
dureros simplu, fie in umarul dureros acut, in cazul acesteia din urma, se mai
pot observa calcifieri subacromiodeltoidiene, a carei inflamatie acuta consti-
tuie deseori substratul morfologic al umarului dureros acut. 6a unii bolnavi
eamenul radiologic evidentiaza osteoporoza etremitatii superioare a
humerusului, acast lucru se constata in periartrite de lunga durata mai ales la
cei cu umar blocat uneori se recomanda prezenta geodelor, in special in zo-
na din vecinatatea marii tuberozitati. 5n umarul blocat eamenul radiologic
nu evudentiaza calcifierile amintite. 5n acast caz este utila artrografia prin
care se constata o capacitate articulara mai scazuta (pot fi in
8/20/2019 periartrita umarului
11/31
Principalele investigatii paraclinice utile pentru diagnosticul fizic si
diferential ale PSH sunt/ eamenul hematologic si testele de inflamatii
(+SH, fibrinogen, proteina -reactiva, electroforeza proteinelor serice),
testele imunologice (testul Ealler-"ose, testul lateului pentru factorul
reumatoid), eamenul lichidului sinovial, biopsia musculara si osoasa,
eamenul radiologic (radiografia standard, tomografia, tomografia aiala
computerizata, artrografia, artroscanerul), scintigrafia osoasa, electromio-
grafia, artroscopia, ecografia, rezonanta magnetica nucleara.
,IAGNOSTIC POZITI SI ,IAGNOSTIC ,IFE*ENTIAL
,ia#.os"i! po/i"i0 – in functie de >sindromul de impingere@ si >sindro-mul
supraspinosului@.
linic >sindromul de impingere@ se caracterizeaza prin prezenta unor
dureri recidivante la nivelul umarului, la subiecti tineri, in special la cei care practica anumite sportulri (aruncari).
urerea are un debut relativ insidios, cu o crestere gradata in inten-
sitate, accentuata de activitate, are un punct maim la regiunea anterolate-
rala a umarului, iradiaza in brat si eacerbeaza noaptea in somn la schim-
barea pozitiei. urerea eeste perceputa la ridicarea bratului mai ales in
unghiurile ?-#3F (ridicarea bratului deasupra capului). 6a eamenul fi-zic
se constata o limitare a fleiei si a rotatiei interne.
Semnul >impingerii@ este pozitiv/ se imobilizeaza scapula si se ri-dica
bratul in fata si in sus, pana deasupra capului bolnavul resimte o du-rere
imensa in momentul in care marea tuberozitate a capului humeral vi-ne in
contact cu arcul coracoacromial (la ultimile # grade ale ridicarii pasive).
oncomitent se poate auzi un discret zgomot sau se pot percepe crepitatii.
urerea, determinata prin manevra de realizare a semnului >impin-
gerii@, poate fi evitata prin insindrom de impingere@.
0olnavii cu sindrom de impingere prezinta dureri si in timpul ab-
ductiei pasive (la ?F) si rotatiei interne. 6a palpare se produce o durere
relativ intensa cand se apasa marginea anterioara a acromionului.
Diagnosticul pozitiv in “sindromul supraspinosului”linic, tendinita degenerativa este intalnita la barbati de peste = ani,
cu activitate fizica intensa, suferinta aparand de partea mai intens so-licitata.
a poate fi asimptomatica multa vreme pana la momentul declan-sarii
durerilor de catre un traumatism sau o silicitare ecesiva. urerea este
resimtita de obicei in profunzimea umarului, imprecis localizata se
intensifica in timpul noptii mai ales cand bolnavul este culcat pe partea a-
8/20/2019 periartrita umarului
12/31
fectata impiedicandu-l sa se odihneasca. 6a eamenul obiectiv se constata o
limitare a miscarilor umarului, mai ales a abductiei. urerea maima este
perceputa de bolnav in cursul miscarii de abductie intre unghiul de %F si cel
de #F, cand solicitarea supraspinosului este maima.
5n suferintele cronice (cu o durata de peste 4 luni) sau in rupturile
mansonului rotatorilor, se constata hipotrofie si scaderea fortei musculare.
6a palpare se provoaca o sensibilitate deosebita sub acromion la #-3
cm de marea tuberozitate. 5n caz de alte tendinite (tendinita bicipitala), la
nivelul micii tuberozitati (tendinita subscapularului) in zona inferolate-rala a
marii tuberozitati (tendinita subspinosului sau micului rotund).
,ia#.os"i! diere."ial
urerile umarului sunt determinate de 4 tipuri de sumerinte/
a) afectiuni ale structurilor umarului (in eclusivitate), de regula unilate-
rale b) afectiuni ale umarului, in cadrul unor determinari poliarticula-re,
de regula bilaterale c) afectiuni ale unor organe situate la distanta,durerea fiind referata la nivelul umarului. Primele doua tipuri de sufe-
rinte sunt determinate de leziuni intrinseci ale umarului, iar cel de-al
doilea tip de leziuni etrinseci.
5n PSH durerea este generata de afectarea structurilor umarului
(grupa a). iagnosticul diferential trebuie facut cu celelalte afectiuni din
grupa a, ca si cu afectiunile din grupele b si c.
a) 8fectarea structurilor umarului – in eclusivitate – de regula unilatera-la,
inafara formelor clinice ale PSH/ artroza glenohumerala, umarul
>DilGau2ec@, osteonecroza aseptica a capului humeral, artrita septica,
artrita tuberculoasa, tumorile primitive (osteosarcomul, mielomul) sau
secunda-re (metastazele osoase), distrofia simpatica reflea,
traumatismele umaru-lui, guta, pseudoguta.
b) 8fectarea umarului, in cadrul unor determinari poliarticulare/ poliartri-ta
reumatoida, spondilita anchilozanta (forma rizomelica), polimiozita,
artrita psoriazica, fibrozita.
c) 8fectarea unor organe situata la distanta (dureri referate)/ nevralgia
cervicobrahiala (discopatii cervicale), sindromul Pancoast-Tobias, a-
fectiuni biliare (litiaza) si afectiuni cardiace (coronariene).
EOL+TIA 2OLII
volutia umarului dureros simplu este favorabila, vindecarea pro-
ducandu-se in cateva saptamani sau cel mai mult in cateva luni fie spon-tan,
fie in urma tratamentului. 7neori insa durerea se poate agrava, uma-rul
dureros simplu devenind umar dureros acut, hiperalgic.
8/20/2019 periartrita umarului
13/31
7neori evolutia spontana spre vindecare necesita #-3 ani. 6a uma-rul
blocat evolutia este indelungata in lipsa unui tratament adegvat, blo-ca
8/20/2019 periartrita umarului
14/31
T*ATAMENT+L
Tratamentul periartritei scapulo-humerale are ca obiectiv sa calme-ze
durerea, sa combata inflamatia si tendinta in fibroza, sa amelioreze
mobilitatea articulara. 5ntensitatea si compleitatea tratamentullui depind de
forma clinica a bolii. 8stfel in umarul dureros simplu acut se recomen-da
repaus absolut al articulatiei (bratul este sustinut intr-o esarfa). 6a u-marul
pseudoparalitic tratamentul este cel chirurgical. 5n general in toate fazele de
PSH tratamentul se imparte in/
a) igieno-dietetic
b) evolutia starii psihice
c) medicamentos
d) balneofizical/
- hidroterapie
- electroterapie
- masa<- 2inetoterapie
- eamen 1D
- terapie ocupationala
e) cura balneoclimatica.
Tratamentul igienodietetic
Tratamentul igienic consta in punerea in repaus a umarului afectat. 5n
caz de dureri acute, intense, repausul trebuie realizat prin imobilizarea
membrului superior cu a
8/20/2019 periartrita umarului
15/31
indometacinul. e asemenea se fac miscari pentru a se evita anchilooza.
eci atat in umarul dureros simplu cat mai ales in umarul dureros acut,
mobilizarea (activa si pasiva) va fi prudenta, treptata.
5n umarul blocat in faza initiala (de infiltratie activa, insotita de du-
reri), este utila corticoterapia generala. 5n fazele tardive orice tratament
medicamentos este inutil. Tratamentul esential este 2ineziterapia sau bal-
neo-2ineziterapia, razele infrarosii (5"), ultrascurtele (7S). 7nele inter-
ventii chirurgicale ( etirparea focarului calcifiat, sectionarea tendonului
bicipital, denervatia articulara) au indicatii restranse si rezultate greu de
apreciat.
Tratamentul umarului pseudoparalitic este chirurgical – sutura ten-
donului rupt.
Tra"ame."ul 'al.eo-i/i!al
5n terapia periartritei scapulo-humerale se poate vorbi despre untratament profilactic si unul curativ.
Tra"ame."ul proila!"i!
Profilaia PSH prevede indepartarea focarelor de infectie mai ales din
sfere oterino-laringologice si in acest fel se fac iradierile faringelui cu
ultraviolete care alaturi de alte masuri sunt foarte pretioase (1D, hidro-
terapia si masa
8/20/2019 periartrita umarului
16/31
patologic leziunile degenerative necrotice si inflamatorii in tendonul su-
praspinosului
- a doua faza care se manifesta clinic prin durere vie si impotenta functio-
nala iar anatomo-patologic prin etinderea procesului de la tendon la
bursa si tesutul celular subdeltoid.5n acest stadiu este indicata numai o te-
rapie cu agenti fizici (in conditiile de clinica), asociata terapiei medica-
mentoase. 5n stadiul cronic al bolii daca bolnavul nu a facut la timpul ne-
cesar tratamentulindicat, boala evolueaza si a
8/20/2019 periartrita umarului
17/31
catonii, se vor pune totdeauna la polul pozitiv (anod), iar substantele in-
carcate negativ, adica anionii se vor pune totdeauna la polul negativ (ca-tod).
6uam o bucata de tesatura hidrofila, o imbibam in solutia de ionizat si apoi o
aplicam pe tegument pe locul dorit. 6ucram cu apa distilata pen-tru a
inlatura prezenta ionilor paraziti din apa de la robinet. Pozitia elec-trrozilor
este de preferinta cea transversala. upa aplicare fiam electrozii cu benzi
de cauciuc, fasa elastica sau saculeti de nisip si controlam inca o data toate
contactele. Dai departe se procedeaza la manevrarea obisnuita a
pantostatului.
Curentul diadinamic:
a) 5n mod obisnuit, daca medicul nu prescrie alta indicatie vom incepe cu
1 de #, tinp de #=-3@, durata necesara pentru adaptare, dupa care
conductibilitateea electrica a tegumentului a
8/20/2019 periartrita umarului
18/31
aparatul se dezacordeaza si scade intensitatea curentului, eliminandu-se
astfel efectul.
Pentru procedurile locale preferam electrozii din sticla Scliopha2e.
5n periartrita se folosesc monodele si minodele.
Diatermia cu unde scurte
'u sunt necesari doi electrozi, nu este nevoie sa se faca acordarea
aparatului, nu trebuie sa avem gri
8/20/2019 periartrita umarului
19/31
+idroterapia
efinitia si domeniul hidroterapiei au variat atat in epoca empiris-
mului cat si in perioada studiilor stiintifice. S-a luat de la inceput in consi-
derare numai factorul apa si s-a definit hidroterapia ca fiind acea parte a
fizioterapiei care intrebuinteaza apa la diferite temperaturi si stari de
agregare, in aplicatii interne si eterne.
Studiul aplicatiei interne a apei privind toate procesele vitale a trecut
mai tarziu in domeniul terapiei balneare, iar hidroterapia s-a marginit mai
mult in aplicata eterna. Hidroterapia in aplicatia eterna actioneaza nu
numai prin temperatura apei si manipulatiile mecanice cu care se asociaza
aproape intotdeauna.
Pro!edurile de hidro"erapie apli!a"a i. PS3
Procedurile care se aplica au rolul sa recupereze functionalitatea
umarului si sunt/
#) – comprese reci – cu actiune antiinflamatoare, la #=F, pe loc dureros,schimbate din = in = minute sau cu hidrofor cu o durata de o ora repetate
de 3-4 ori pe zi
3) – comprese Priessnitz – au actiune resorbtiva, aplicate dupa amenda-rea
fenomenelor pe regiunea afectata si zonele apropiate, cate o ora in timpul
zile si in mod permanent noaptea
4) – dusul cu aer cald – aplicat dupa ce dispar fenomenele inflamatorii,
procedura din cadrul termoterapiei cu o durata de B-$ minute
&) – baile ascendente de maini – 4=-4?F, timp de #=-3 minute
=) – baile cu plante medicinale – timp de #-#= minute
B) – impachetarile cu parafina sau namol
%) – 2inetoterapia – de 4$F, timp de 3 minute
$) – dusul subacval – cu o presiune de #,=-3 atmosfere si durata de B-$
minute
?) – bai de aburi – timp de # minute.
Toate aceste proceduri sunt urmate de masa< si 1D. Tot in PSH
mai sunt indicate proceduri termale ca/ aerul cald, lumina, namolul, pro-
ceduri a caror tehnica de aplicare, este in stransa legatura cu procedurile
hidrice, intra deasemenea in cadrul hidroterapiei, capatand denumirea co-
recta de hidrotermoterapie.
asa-ul in periartrita scapulohumerala
Dasa
8/20/2019 periartrita umarului
20/31
constau din diferite forme de neteziri, apasari, framantari, stoarceri, fricti-
uni, vibratii, scuturari sau lovituri usosare sau puternice, numite manevre de
masa
8/20/2019 periartrita umarului
21/31
elasticitatiii pielii si a fibrelor musculare. e asemenea un rol deosebit il are
indepartarea produselor patologice din organism, in reface-rea mobilitatii
articulatiei scapulo-humerale in periartrita, precum si a al-tor articulatii in
alte boli in imbunatatirea nutritiei pielii si a tesuturilor in influenta psihicului
si in marirea fortei de activitate a fibrei musculare.
,elimi"area re#iu.ii
8rticulatia centurii scapulo-humerale/
#) – articulatia sterno-claviculara – care leaga capul sternal al claviculei,
manubriul sternal al claviculei si cartilagiul primei coaste. eosebim o
capsula articulara, un disc articular si numeroase ligamente.
3) – articulatia acromio-claviculara – leaga etremitatea laterala a clavi-
culei cu acromionul omoplatului, intarita de ligamentul acromio-clavi-
cular si coraco-clavicular. 8rticulatia umarului sau articulatia scapulo-
humerala este cea mai mobila din organism. apul humerusului pa-trunde in cavitatea glenoida a omoplatului, a carei suprafata este mari-ta
datorita eistentei unui buchet articular in forma de inel. apsula ar-
ticulara este intarita de ligamente auiliare (ligamentul gleno-humeral
superior, iferior, lateral si mi
8/20/2019 periartrita umarului
22/31
1ata centrala este concava. 8copera spatiul cuprins intre coastele a
doua si a saptea. Pe ea se insera muschiul subscapular. 1ata dorsala, pre-
zinta in partea superioara o lama osoasa numita spina omoplatului, care
porneste libera (apofiza) deasupra unghiului lateral, numita acromion.
8cromionul prezinta o fateta articulara pentru clavicula. Pe spina obser-vam
o mica suprafata triunghiulara – trigonul spinei si un tubrecul – tu-berculul
trapezului. Spina imparte fata dorsala a scapulei in doua/
- fosa supraspinoasa, in care se afla mansonul supraspinos
- fosa subspinoasa, mai mare, ocupata de muschiul subspinos.
7nghiul lateral al scapulei este voluminos. Prezinta o cavitate arti-
culara – cavitate glenoida – pentru humerus. 5n centrul cavitatii gasim tu-
berculul intraglenoidian. easupra unghiului lateral se afla apofiza cora-
coida, pe care se insera muschiul coracobrahial si tendonul scurt al bicep-
sului. Darginea craniala a scapulei prezinta incizura scapulara prin care trece
nervul suprascapular.#) – lateral (deltoidul)
3) – ventral (marele si micul pectoral, subclavicularul, coracobrahialul)
4) – dorsal (supra si subspinosul, marele si micul rotund, subscapularul).
rupul lateral
Deltoidul ocupa umarul ca un manson, avand originea in forma de
potcoava pe marginea craniala a scapulei si claviculei iar insertia sub for-ma
de + in treimea proimala a humerusului.
rupul ventral
!arele pectoral are originea sub forma de evantai pe clavicula, partea
respectiva a sternului si primele B cartilagii costale, iar insertia pe baza
laterala a santului bicipital al humerusului.
!icul pectoral situat sub precedentul, are originea pe fata eterna a
coastelor 4, & si = iar insertia pe apofiza coracoida.
Su"clavicularul – de aspect fuziform, are originea pe primul carti-la<
costal, iar insertia pe fata caudala a claviculei.
Coraco"ra#ialul – are originea pe varful apofizei coracoide
printr-un tendon comun cu scurta portiune a bicepsului, iar insertia pe fata
mediala a humerusului in treimea medie.
rupul dorsalSupraspinosul – are originea in fosa supraspinoasa a scapulei iar
insertia pe fata craniala a marii tuperozitati humerale.
Su"spinosul – are originea in fosa subspinoasa si pe spina scapulei, iar
insertia pe fata medie a marii tuberozitati humerale.
!arele rotund – are originea pe fata dorsala a scapulei, iar insertia pe
baza mediala al santului bicipital al humerusului.
8/20/2019 periartrita umarului
23/31
!icul rotund – are originea pe fata dorsala a scapulei iar insertia pe
marea tuberozitate humerala.
Su"scapularul – are originea sub forma de evantai in fosa scapula-ra,
iar insertia pe mica tuberozitate humerala.
Teh.i!a masa4ului i. periar"ri"a s!apulo-humerala
5n primul rand inainte de inceperea masa
8/20/2019 periartrita umarului
24/31
este o manevra de incalzire si pregatire pentru celelalte manevre. 9 alta
forma de netezire este o manevra usoara care produce la inceput o va-
soconstrictie a vaselor sanguine iar facuta in timp mai indelungat produce o
vasodilatatie. a ridica temperatura locala deci produce hiperemia si are rol
terapeutic. e asemenea netezirea imbunatateste functia glandelor se-
bacee, sudoripare, circulatia sanguina si limfatica, are influenta pozitiva
asupra nervilor. Dai are rol mecanic asupra tesutului con
8/20/2019 periartrita umarului
25/31
minerale. Tot prin framantare se elimina toine-le, formate in timpul
metabolismului infiltratelor. eci framantarea are un efect ecitant asupra
S'.
upa aceasta manevra urmeaza alta manevra numita frictiune care se
eecuta mai intai in
8/20/2019 periartrita umarului
26/31
upa masa
8/20/2019 periartrita umarului
27/31
navul le eecuta singur, iar dupa acestea se mai fac miscari active cu re-
zistenta in care maseurul tine rezistenta iar pacientul incearca sa eecute
miscarile.
Eamen &F
2ila."ul ar"i!ular aenul mobilitatii articulare se bazeaza pe o foarte buna
cunoastere a anatomiei functionale si a biomecanicii umarului.
Mis!arile pri.!ipale i. ar"i!ula"ia s!apulo-humerala/
- fleie – etensie
- abductie – adductie
- rotatie interna – rotatie eterna
- circumductie
%le&ie (antepulsie) – proecteaza bratull inainte si se produce printr-un a
frontal care trece prin mi
8/20/2019 periartrita umarului
28/31
Circumductia – este miscarea care descrie un trunchi de con cu varful in
centrul capului humeral si baza la nuvelul etremitatii distale a membre-lor
superioare. Pozitia de repaus a articulatiei umarului este realizata cand toti
muschii sunt relaati, asta se realizeaza cand bratul este asezat in lun-gul
corpului. Pozitia de functiune este pozitia in care o artriculatie anchi-lozata
permite o serie de miscari suplimentare a
8/20/2019 periartrita umarului
29/31
- activitate casnica (planificarea si prepararea miscarii, deschiderea si
inchiderea de containere, curatenie, spalat rufe, facut patul)
- manipularea de obiecte (ceas, bani chei)
- adaptarea la sarcini (initiere, integrarea informatiilor, invatarea, rezol-
varea problemelor)
- accesibilitateAadaptare a mediului (accesibilitate, recomandarea muta-
rilor, efectuarea modificarilor, controlul medilui modificat)
- preventie (siguranta, conservarea energiei, protectie articulara, a
8/20/2019 periartrita umarului
30/31
miscarile, permit suspendarea corpului si efectuarea unor programe de
2inetoterapie in conditii foarte avanta
8/20/2019 periartrita umarului
31/31