1.Aspecte generale privind piata de capital Procesul trecerii de la o economie planificata centralizat, bazata aproape exclusiv pe proprietatea de stat, la o economie concurentiala de piata, implica parcurgerea unei perioade de timp mai mare decit s-a crezut initial, cu etape distincte, cu obiective,strategii si tactici adecvate. Pentru a-si atinge scopul, tranzitia insasi trebuie planificata, astfel incit procesul de reforma si restructurarea sa nu cunoasca sincope si sa evite, pe cit posibil, anomaliile care pot aparea in plan politic, economic,social si moral. De aceea, societatea cu economie in tranzitie trebuie abordata ca o societate distincta, avind in vedere trasaturile ei definitorii si perioada in care aceasta exista. Succesul trecerii la economia de piata depinde determinant nu atit de problema proprietatii sub aspect juridic, cit, mai ales, de managementul proprietatii. Obiectivul strategic al societatii in tanzitie este formarea si dezvoltarea pietelor specializate, impreuna cu toate conexiunile cerute de legile economice, precum si a mecanismelor specifice de functionare, conform unui model de dezvoltare coerent si adaptat realitatilor din tarile respective. n ultimele decenii, pe plan financiar am asistat la o proliferare a noilor instrumente financiare, ceea ce justific o mai veche caracterizare fcut de James Tobin economiei mondiale: o economie de hrtie. Amploarea inovaiei i a transformrilor structurale n sistemul financiar al rilor dezvoltate au fost fr precedent: au aprut noi instrumente financiare, s-au creat noi piee de negociere i au aprut noi reglementri, succesiunea rapid a schimbrilor gsindu-i un sprijin necesar n big bang; de la reglementare n plan financiar s-a ajuns la dereglementare i apoi la re-reglementare, n condiiile n care autoreglementarea a continuat s fie prezent. Pieele de capital din rile dezvoltate sunt mai integrate i mai interdependente dect n urm cu 10-20 de ani. Msurile luate de diferitele ri n scopul dezvoltrii i creterii eficienei sistemelor lor financiare au contribuit i la creterea internaionalizrii pieelor de capital. n acest context, msurile luate sunt: deschiderea pieelor de capital naionale investitorilor strini; ncurajarea concurenei i liberalizarea pieelor bursiere naionale; renunarea total sau parial la msurile de control valutar, care au ncurajat investiiile internaionale de portofoliu. Libera circulaie a capitalurilor ntre ri a fost primul pas spre internaionalizarea pieelor de capital naionale, iar msurile de eliminare a restriciilor de acest gen din legislaiile naionale au fost luate n multe cazuri la nceputul anilor 1980. Libertatea micrilor de capital1

pe plan internaional a deschis noi orizonturi agenilor economici pentru arbitrajul ntre pieele de capital naionale. n condiiile renunrii la cursurile de schimb fixe ntre monedele diferitelor ri i trecerii la flotarea acestora, datorit creterii volatilittii cursurilor, s-a resimtit nevoia acoperirii riscurilor cu ajutorul instrumentelor financiare derivate. Au fost surprinse cteva dintre schimburile cele mai semnificative care au afectat i structura sistemului financiar internaional, adaptndu-l tendinelor de globalizare a pieelor:

reducerea rolului sistemului bancar n finantarea ntreprinderilor prin dezvoltarea pieteititlurilor de valoare; valul masiv de privatizari din economiile occidentale, care a ncurajat dezvoltarea pietei de capital nationale; dezvoltarea investitorilor institutionali; internationalizarea investitiilor financiare. Micarea capitalului n interiorul unei entiti geo-economice naionale sau federale, inclusiv n interiorul Uniunii, se rezum la: Investiiile directe constituirea de obiective de tipul companiei (ntreprinderii);

Plasamentele de portofoliu titluri de valoare de tip aciuni, obligaiuni sau bonuri detezaur

Depozitele bancare n strintate cea mai veche, mai comod i mai rspndit form2.Trasaturi ale pietei de capital 2.1.Capitalizarea pieei rile cu un fundament puternic( o economie stabil, legi i reguli contabile bine puse la punct, obligativitatea publicrii de informaii financiar-contabile) au, n general, piee de capital mari potrivit raportului dintre capitalizarea bursier i PIB. Din cele 20 de piee de capital ale economiilor n tranziie, doar 3-Rep. Ceha, Estonia i Ungaria- au un raport al capitalizarii i PIB comparativ cu cel al altor piee emergente. Capitalizarea este mic n rile membre CIS, cu excepia Rusiei. Cu o medie de 11% din PIB, capitalizarea pieei n economiile n tranziie are o valoare redus comparativ cu economiile emergente. 2.2.Randamentul pieei(Market turnover)

2

Acesta este un indictor important pentru msurarea efectelor pieelor de capital asupra creterii economice. Cele mai mari valori ale acestui indice printre economiile n tranziie se nregistreaz n Ungaria (93%), Republica Ceha (81%), Polonia (69%). Celelate piee sunt, n general, nelichide n special n Asia Centrala market turnover este sub 5% n Kazahstan, Republica Kurda i Uzbekistan.100% 80% 60% 40% 20% 0% Ungaria Cehia Polonia

Fig.nr.1.Market turnover(Ungaria,Cehia,Polonia) Per ansamblu, pieele financiare ale economiei n tranziie sunt mai puin lichide comparativ cu cele att ale rilor dezvoltate ct i emergente. Doar cele mai lichide piee din Europa Centrala pot fi comparate cu pieele Americii Latine, unde market turover este aproximativ 50%. Market turnover este 167% n Germania, de exemplu, i 127% n Portugalia. n medie, pieele de capital ale economiilor n tranziie au un randament de 30%, comparativ cu 121% n celelate 10 ri cu care se face comparaia. Acest nivel redus al randamentului poate fi asociat concentrrii proprietii, un nivel redus al aciunilor ce se tranzacioneaz, i realizarea de tranzacii internaionale cu firmele mari.

200% 150% 100% 50% 0% Germania Portugalia

Fig.nr.2.Market turnover(Germania,Portugalia) Pieele de capital ale economiilor n tranziie sunt dominate de un numr mic de firme. Drept rezultat, concentrarea randamentului pieei-definit ca randamentul primelor 5% dintre firmele listate ca raport n randamentul total- este mare n cele mai multe dintre rile n tranziie. i totui, cu o medie de 75%, este similar cu al altor piee de capital internaionale. Cu un nivel de aproximativ 5%, Polonia este cea mai puin concentrat pia n ceea ce privete randamentul. Armenia, Azerbaijan, Bulgaria, Kazakhstan, Macedonia, Moldova, Romnia, Ucraina i Uzbekistan au toate o concentrare a randamentului de aproximativ 80%.3

Dei nivele ale concentrrii se regsesc i n Germania i Marea Britanie, un numr mai mare de firme i dau concursul n stabilire acestei valori. De exemplu, la London Stock Exchange 112 firme sunt listate (5% din 2274), cu 85% nivelul concentrrii. n opoziie cu aceasta, 5 sau mai puine companii intr n calculul randamentului pieei n Azerbaijan, FYR Macedonia i Uzbekistan-si pentru mai mult de 95% din randamentul pieei n Armenia, Bulgaria, Kazakhstan, Rep. Kurda, Lituania, Moldova, Romnia, Slovenia i Ucraina. 2.3.Finanare extern Multe companii publice mari listate pe pieele din rile n tranziie au cutat finanare pe pieele de capital externe. La sfritul anului 1999, 72 de corporaii din rile n tranziie aveau certificate de depozit american ADR listate la NYSE sau Nasdaq, i 61 de corporaii erau listate la Londra. Corporaiile listate n strintate (la New York, Londra sua Frankfurt) reprezint, n medie, 18% din capitalizarea pieelor de capital interne ale economiilor n tranziie- n Kayakhstan aproximativ 2/3. n Esonia, Ungaria, Rep Slovaca companiile listate n strintate reprezint aproximativ 1/3 din capitalizarea pieei interne. n medie, valoare aciunilor tranzacionate n afara graniei reprezint din valoarea tranzaciilor de pe pieele locale, iar numrul aciunilor tranzacionate n strintate este de dou ori mai mare dect numrul tranzaciilor locale cu aciuni. Randamentul certificatelor de depozit ruseti RDR la Frankfurt era de dou ori mai mare n primele trei trimestre ale anului 1999 dect randamentul acestor instrumente la Moscova (creditanstalt 1999). Stimulentele pentru listarea n strintate sunt mari n rile n tranziie care s-au confruntat cu probleme n stabilirea unui cadru stabil pentru guvernanta corporaiv. Dar tendin de listare i tranzacionare n strintate nu s-a limitat la pieele cu slabe drepturi ale acionarilor minoritari: din 14 ri cu o bun protecie a drepturilor investitorilor, 9 dintre acestea aveau mai mult de 20% din aciunile lor tranzacionate n strintate. Aceast migrare a capitalului n afara granielor economiilor n trnziie s-a manifestat mai ales n cadrul companiilor mari- de exemplu, 7 din cele 10 cele mai mari companii listate n Rusia aveau programe n derulare pentru certificate de depozit. Multe dintre firmele listate n strintate sunt din industria extractiv sau a telecomunicatiilor. Dar mai nou, firmele de IT sunt listate i acumuleaz capital de pe pieele de capital externe, mai ales firme din Rep Ceha i Ungaria. Dispariia companiilor mari ale cror aciuni se tranzacioneaz doar local- mrimea medie a companiilor listate pe mai mult de o pia sau care au certificate de depozit este de 12 ori mai mare fa de cea o companiilor listate doar pe pieele locale- priveaz pieele de capital4

interne de lichiditate, descurajnd investitorii strini de a cumpara aciunile rmase. Chiar i pieele de capital mai mari ale rilor n tranziie vor fi afectate de acest proces, deoarce managerii portofoliilor externe le vor evita avnd convingerea ca tranzaciile pe aceste piee nu justific cheltuielile de timp i bani n vederea documentrii. 3.Evolutia pietelor de capital Pieele de capital i au originile cu mult naintea erei cretine, n perioada greco-roman. Se afirm c n timp ce asirienii au realizat primele bnci, iar grecii au inventat moneda, romanii au imaginat primele burse de valori. Romanii au organizat primul sistem bursier. Oamenii bogai din vechea Rom, publicanii au nfiinat societi n comandit pe aciuni (societates publicarorum) ale cror aciuni se negociau de ctre argentari n bazilici construite special n acest scop. Prbuirea Imperiului Roman a nsemnat i destrmarea primului sistem bursier pentru o perioad de aproximativ 500 de ani. Bursele, ca piee secundare, au nceput s se dezvolte ncepnd cu anul 1100 d. Ch. cnd n marile orae europene comercianii i deintorii de obligaiuni emise de oraele respective se adunau pe scrile catedralei pentru a negocia i tranzaciona forme primare de valori mobiliare. De asemenea, trgurile care se organizau periodic n marile orae jucau rol de burse. Prima burs s-a nfiinat la Anvers, n 1531, unde se negociau mrfurile sau scrisorile de schimb, ce urmau s fie livrate ulterior ncheierii tranzaciei. Apoi au aprut alte centre, pe lng cel de la Anvers: Lyon, Paris, Londra, Amsterdam, New York. n secolele XVI i XVII s-au construit cldirile ce urmau s adposteasc bursele, tot de atunci datnd i primele regulamente de funcionare i de ncheiere a tranzaciilor. Pieele de capital nu sunt nou create n unele ri n tranziie- Warsaw Stock Exchange a fost deschis n 1817, iar Prague Stock Exchange n 1871. ns, n timpul sistemelor socialiste toate pieele de capital au fost nchise; pe parcursul trecerii de la o economie planificat la o economie de piaa, acestea au fost renfiinate n 20 din cele 26 de economii in tranziie. Acestea au fost folosite pentru listarea obligatorie a aciunilor companiilor n procesul de privatizare n mas, i mai puin pentru oferte publice iniiale de vnzare a aciunilor. Primele piee de capital n rile n tranziie au aprut n Rep. Ceha i Slovaca n 1999, au urmat Bulgaria, Lituania, FYR Macedonia, Moldova i Romnia. Trstura de baz a primului grup de piee a fost transferul ntre investitorii, participani la privatizarea n mas a companiilor de stat, a drepturilor de proprietate. La nceput aceste piee listau un numr mare de aciuni,

5

multe dintre acestea fiind nelichide. Dar o dat ce aceste piee au devenit mai stabile, numrul aciunilor listate a sczut i structura acionariatului a devenit mai concentrat. Al doilea tip de piee- aprute n Croatia, Estonia, Ungaria, Polonia i Slovenia- au listat un numr redus de aciuni prin oferte de vnzare iniiale( aciunile erau tranzacionate moderat). Al treilea grup de piee de capital a fost nfiinat n 7 ri n tranziie- Armenia, Azerbaijan, Kazakhstan, Rep. Kurda, Rusia, Ucraina, Uzbekistan- i erau o combinaie a celor dou tipuri. Toate aceste ri au iniiat procese de privatizare n mas, dar schimbul iniial al aciunilor s-a derulat n afara pieei de capital. Unele companii din cadrul procesului de privatizare n mas au fost listate public, ns listarea nu era obligatorie pentru toate firmele. n cteva ri( Kazakhstan, Rep. Kurda) se urmrea dezvoltarea pieei de capital i a privatizrii n mas n paralel. n timpul privatizrii, pieele de capial s-au format prin intermediul ofertelor publice de vnzare/cumparare al companiilor al cror pachet majoritar a fost vndut ctre investitori strategici. Guvernul a listat o pondere redus de aciuni ale companiilor, lund astfel natere o structur a acionariatului destul de variat. Anii 80-90 au fost martorii unor reduceri dramatice ale controlului circulatiei capitalului. i mai mult dect att, liberalizarea tranzaciilor internationale a mers mn n mn cu o drastic relaxare a controlului pieelor financiare interne. Aceast micare de suprimare a politicilor financiare restictive a condus la creteri explozive ale tranzaciilor financiare, att pe plan intern, ct i pe plan internaional. De la 1 Ianuarie, 1999 ziua Euro --, bursele de valori din rile Euroland anunau cotarea tuturor listelor de titluri proprii n Euro din data de 4 Ianuarie, 1999. Ceea ce avea s alinieze piaa titlurilor la cele monetare i la operaiunile bancare de gros de la nceputul existenei monedei Euro. Renominalizarea obligaiunilor n moneda unic unifica pieele de valori ntr-una mai mare dect cea a SUA sau a Japoniei. Numai talia medie a emisiunilor individuale era inferioar emisiunilor guvernului SUA. Ceea ce fcea Euro-obligaiunile mai puin lichide dect pe cele americane Pe termen mediu, urmau s se modifice strategiile investiionale i s se creeze piaa Euro a stocurilor. Pe termen lung, avea s fie promovat creterea companiilor pan-europene dat fiind facilitatea creat a procurrii de capital de pe spaiul Euroland. Firete, investitorii sunt ateptai n permanen s i diversifice i propriile portofolii pe pieele locale. Iar nominalizarea titlurilor n moneda unic va facilita cutarea oportunitilor investiionale n ntreaga zon. Se ateapt astfel micarea opiunilor, de la baza riscului de ar la analiza sectorial n cadrul pan-european.

6

Treceau n ateptare modificri structurale i sub aspectul c cele 38 de burse de valori naionale europene urmau a se adapta unui proces de raionalizare, n contra redirijrii iniiale ctre SUA ori de cte ori apreau gripri locale. Piaa obligaiunilor n dolari ocupa n 1998, naintea zilei Euro, nc primul loc n lume: peste 8.000 miliarde dolari, dintre care 4.900 miliarde dolari titluri de datorie public. Locul al doilea aparine obligaiunilor n yeni, pentru 4.800 miliarde dolari n total, dintre care 2.900 miliarde dolari datorie public (Colloque Von Wogau 1998).

8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 1st Qtr

Piata obligatiunilor in dolari Piata obligatiunilor in yeni

Fig.nr.3.Piata obligatiunilor in dolari in 1998 n aceast clasificare, nainte de Euro valoarea obligaiunilor n btrnele monede europene aprea relativ modest. Marca german, prima dintre acestea n materie de obligaiuni, atingea totalul de 1.700 miliarde dolari. Fr doar i poate, ns, titlurile n totalitatea monedelor de zon reveneau n Euro. O estimare a volumului global al obligaiunilor n Euro, pentru momentul de nceput, se cifra totui aproape de 7.000 miliarde dolari, dintre care aproximativ 4.000 miliarde dolari obligaiuni publice (locul doi n lume). Dezvoltarea pieei obligaiunilor era ateptat s fie deosebit de rapid. Numai primele cinci luni ale lui 1998 indicau o astfel de explozie de 150%, iar spre finele aceluiai an se ajungea la 40% din valoarea emisiunilor n dolari. nainte de ziua Euro, erau atinse 100 miliarde Euro n titluri. Cea mai fragmentat dintre pieele financiare este cea a aciunilor. n Europa exist 38 burse reglementate, naionale i regionale, i 18 autoriti reglatoare. Pregtirea monedei Euro avea loc n paralel cu reorganizri ale burselor europene. Dou exemple dau de gndit: n iulie, 1998, se semna un acord ntre bursele de la Londra i Frankfurt n obiectivul unei cotri comune a valorilor vedet. n paralel, piaa german la termen (DTB) fuziona cu omologa ei elveian (SOFFEX), pentru a ajunge la EUREX. Iar aceasta din urm se alia cu MATIF-ul parizian pentru o platform comun (1999). Astfel de micri surveneau concomitent alteia, de concentrare n domeniul bancar.7

In anul 2006 a avut un debut excelent, in care bursa romaneasca, la nivel de ansamblu, a cunoscut o dublare a cursurilor, in luna ianuarie 2007 tendinta a continuat, si la fel si diferentele fata de celelalte piete. Lasand la o parte diferentele, prima luna a acestui an a adus cresteri, chiar maxime istorice pentru principalii indici bursieri, cu exceptia Poloniei, singurul caz de scadere generalizata aproape pe tot parcursului lunii. Anul 2007 a debutat cu bine pentru majoritatea pietelor de capital din regiune, unde s-au inregistrat valori de tranzactionare in crestere, precum si evolutii foarte bune de curs pentru principalele societati tranzactionate. Sub acest ultim aspect, piata de capital autohtona a evoluat excelat, detasandu-se totodata de celelalte burse. Piata bursiera din Romania a surprins in mod placut in luna ianuarie 2008, depasind asteptarile in ceea ce priveste evolutia cursurilor, insa si din punctul de vedere al lichiditatii. Daca anul trecut un rulaj mediu zilnic de 100 miliarde lei era considerat bun, in ianuarie s-a impus din ce in ce mai mult nivelul de 200 miliarde lei ca un prag minim pe zi. Astfel, in intreaga luna, la Bursa de Valori Bucuresti s-au derulat tranzactii in valoare de 8130,8 miliarde lei (278,24 milioane USD, la cursul din 31 ianuarie, de 28855 ROL/USD), in timp ce capitalizarea a crescut la aproape 15 miliarde USD, cu circa 25% mai mult decat la finalul anului trecut. Toate segmentele importante ale pietei au crescut in ianuarie, cele mai bune evolutii de curs apartinand unor actiuni ca Antibiotice Iasi, care a urcat cu 58%, sau Oltchim Rm. Valcea, care a castigat 51%. In sectorul bancar s-au consemnat cresteri de circa 28%, in timp ce Petrom, reprezentantul sectorului petrolier de la prima categorie, a crescut cu 25%. Daca in 2005 cele mai mari cresteri de curs apareau in cazul unor emitenti de la a doua categorie, in luna ianuarie presiunea mare la cumparare s-a manifestat pentru companiile din primul esalon al bursei, companiile lichide, care au inregistrat si cele mai bune evolutii, sustinute si de o lichiditate semnificativa. Astfel, indicele BET a crescut cu 29,3%, la nivelul de inchidere, in ultima saptamana suferind o usoara corectie, dupa ce in 24 ianuarie a atins maximul lunii, aproape de pragul de 6000 puncte. Si la Bursa Electronica Rasdaq evolutia a fost una foarte buna, indicele compozit crescand fata de ultima zi din 2007 cu 18,16%, trecand de pragul de 2000 de puncte, pana la un nou maxim istoric, dupa o dinamica neintrerupt crescatoare pe tot parcursul lunii (Rasdaq-C nu a cunoscut nici o sedinta de scadere). Cea mai mare oferta publica de preluare a fost cea lansata pentru Pharmafarm SA (NAFA), prin care Kemofarmacija DD Slovenia a achizitionat un pachet de 35,8% din capitalul social al societatii, pentru o suma de circa 3 milioane USD. Cu un rulaj de peste 5,6 milioane8

USD, Socep Constanta (SOCP) a fost cel mai tranzactionat emitent al lunii, care de altfel s-a bucurat si de o crestere de 62% la nivelul cursului de tranzactionare. In Bulgaria, indicele SOFIX a consemnat de asemenea un nou maxim istoric, odata cu depasirea pragului de 700 de puncte. Piata bulgara a crescut in mod sustinut in primele doua decade ale lunii, pentru ca apoi sa se stabilizeze, un nou impuls de crestere aparand in ultimele zile din ianuarie. Astfel, fata de finalul anului trecut, indicele SOFIX prezinta o apreciere de 14,3%.

Aflate la un grad de maturitate mai avansat, pietele apusene din aceasta parte a Europei nu au cunoscut evolutii la fel de spectaculoase. Astfel, la bursa din Praga, indicele PX50 a crescut cu 6,2% fata de 2006, dupa ce la finalul lunii trecuse pentru prima data de pragul de 1100 de puncte (dupa scaderea puternica din 1994, in a carui luna martie coborase sub acest prag). Indicele a evoluat modest in primele 20 de zile ale lunii, urmand ca spre final sa aiba o crestere mai mare, ce i-a permis depasirea barierei de 1100 puncte. In intreaga luna, pe piata actiunilor s-au derulat tranzactii in valoare de circa 2742,2 milioane USD, cu 32% mai mult decat in decembrie, cea mai tranzactionata societate fiind Cesky Telecom, cu un rulaj de 951 milioane USD. Capitalizarea pietei a crescut in aceste conditii, la 44,25 miliarde USD, cu Erste Bank pe primul loc din acest punct de vedere, valoarea de piata a actiunilor bancii austrice fiind, la bursa pragheza, de circa 12 miliarde USD. In Ungaria, in 2008 a adus aceleasi cresteri usoare la bursa, indicele BUX inregistrand in ianuarie o apreciere de 5,5% fata de finalul anului precedent. Indicele a cunoscut o evolutie mai buna pe la jumatatea lunii, urmand cateva sedinte mai modeste, pentru ca finalul sa aduca din nou un impuls de crestere, nivelul maxim fiind atins in 28 ianuarie. Fata de ianuarie anul trecut, BUX prezinta o crestere de 54,5%, cu mult mai mica decat in cazul bursei romanesti, chiar daca aceasta a fost cea mai buna perioada din istoria moderna a bursei maghiare. Valoarea totala de tranzactionare a fost de circa 1400 milioane USD, in crestere cu 14% fata de rulajul din decembrie anul trecut, in timp ce capitalizarea pietei s-a situat la aproape 28,6 miliarde USD. Cel mai tranzactionat emitent a fost compania petroliera MOL, cu un rulaj total de 516,6 milioane USD, iar cea mai capitalizata societate a fost tot OTP, cu o valoare de piata de9

circa 9 miliarde USD. Dintre companiile lichide la bursa maghiara, cea mai buna evolutie in luna ianuarie a avut-o combinatul chimic Borsodchem, care a crescut cu 21,8%. Bursa slovaca, care a cunoscut una din cele mai bune evolutii in a doua jumatate a anului 2007, inregistrand cresteri importante la nivelul indicelui SAX, a avut o dinamica mai modesta in ianuarie 2008, in conditiile in care indicele a crescut cu doar 1,18%. Piata actiunilor, putin lichida, ca de obicei, a adus un rulaj total de 2,72 milioane USD, in timp ce valoarea tranzactiilor cu obligatiuni a depasit 1,3 miliarde USD. In Polonia, dupa ultimele zile din decembrie 2007, de crestere, piata bursiera a inregistrat in prima luna a lui 2008 o tendinta de scadere, indicele WIG fiind singurul indice dintre cei analizati care a incheiat luna cu o variatie negativa, de 3,8%. Cel mai tranzactionat emitent a fost compania polineza de petrol si gaze PKN Orlen, cu un rulaj total de circa 630 milioane USD, dintr-un total de 3587 milioane USD realizat in intreaga piata. Capitalizarea pietei actiunilor la finalul lunii se ridica la 66,5 miliarde USD.

10

In 2009 Spania a cunoscut un numar mic de oportunitati mari pentru incheierea unor afaceri, ceea ce a condus la un numar mare de achizitii internationale pana la cel mai mare nivel in Europa, ajungand-o pe Anglia din spate.

n Germania activeaz 8 burse de valori: n Frankfurt, Dusselidorf, Munhen, Hamburg, Berlin, Studtgard, Hannovra, i Bremen. Specificul pieei de capital germane const n faptul c exist o mare discrepan ntre piaa obligaiunilor i cea a aciunilor, n favoarea primei. Din contul emisiunii de aciuni se finaneaz o mic parte din investiii, iar ponderea capitalizrii n P.I.B. este de 20 25%, ceea ce e de 2 ori mai mic ca n S.U.A. i de 5 ori ca n Marea Britanie. Este nensemnat i piaa obligaiunilor societilor pe aciuni Piaa obligaiunilor germane ocup locul 3 n lume dup piaa S.U.A. i a Japoniei. Dup rentregirea Germaniei mrimea datoriei federale s-a dublat, datorit direcionrii de fonduri regiunilor estice. Ca i n alte state, principalul debitor rmne a fi statul organele federale i administraiile landurilor, ponderea crora n totalul mprumutului obligatar constituie 39% i 20%.

11

Bibliografie Allen, L. - Capital Markets and Institutions. A Global View, John Wiley, 1997. Dalton, J. How the Stock Market Works, NYIF, 1988. Livingston, M. Money and Capital Markets, 3rd Edition, Blackwell, 1996. Hurduzeu, G. Achiziiile de firme pe piaa de capital, Ed. Economica, Bucureti, 2002.

1. 2. 3.

4. Mathis, J. Marchs Internationaux des Capitaux, 2nd Edition, Economica, 2000.5.

12

14