PLAN SECTORIAL ADER 2020 Raport Faza V/2013 · - tehnici și metodologii privind altoirea la masă; - tehnici și metodologii privind containerizarea materialului săditor pomicol;

PLAN SECTORIAL ADER 2020Raport Faza V/2013

Contractor: Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru PomiculturăPiteşti – Mărăcineni

Obiectivul general: 1 ADESC; Numărul/codul proiectului: 16/124Contract:124/2011

Anul începerii: 01.11.2011 - Anul finalizării 10.12.2014;Durata (luni): 37,5

Denumirea proiectului: „Modernizarea tehnologiilor de înmulţire aspeciilor de pomi, arbuşti fructiferi şi căpşun, prin micro şimacropropagare”

Denumirea fazei V: „Realizarea variantelor experimentale privindtehnologiile de înmulțire a speciilor de pomi”.

Persoana de contact (Directorul de proiect): Dr. Ing. Mazilu CrăişorDate contact (Tel/Fax, e-mail): 0248/278066; 0248/278477;E-mail: office@icdp-piteşti.ro; [email protected]

PLAN SECTORIAL ADER 2020Raport Faza V/2013

Parteneri:

P1 – Universitatea Craiova SCDP Vâlcea – responsabilproiect - Prof.univ.dr. Achim Gheorghe;

P2 – SCDP Bistrița – responsabil proiect – Drd.ing. FeștilăAngela;

P3 – SCDP Constanța – responsabil proiect – drd. OprițăAlexandru;

P4 – SCDP Iași – responsabil proiect – dr.ing. Corneanu Gelu

Proiect ADER nr. 16/124 /Faza V - 2013

Obiectivele proiectului:

• Obţinerea unui material săditor pomicol prin altoire la masăconform standardelor UE;

• Comercializarea materialului săditor pomicol pe tot timpulanului prin containerizare;

• Modernizarea(îmbunătăţirea) tehnologiilor/secvenţelor deînmulţire prin micro şi macropropagare a unor specii depomi, arbuşti fructiferi şi căpşun;

• Studiul comportării unor soiuri nou omologate sauintroduse din străinătate altoite pe portaltoi româneştiînscrişi în Catalogul Oficial;


Obiectivele Fazei:Realizarea variantelor experimentale cu referire la:

- înmulțirea prin butași a unor portaltoi valoroși din sortimentul românesc învederea îmbunătățirii randamentului de înmulțire;- tehnici și metodologii privind altoirea la masă;- tehnici și metodologii privind containerizarea materialului săditorpomicol;- studii și cercetări privind înmulțirea prin micropropagare;- studii și cercetări privind comportarea în pepinieră a unor soiuri nou createsau introduse altoite pe portaltoii din sortimentul românesc;


Activități desfășurate și rezultate obținuteActivitatea 5.1. Studii și cercetări privind înmulțirea prin butași a unor portaltoi valoroși din sortimentul românesc în vederea îmbunătățirii randamentului de înmulțire;

La ICDP Pitești - MărăcineniCercetările privind înmulţirea prin butaşi verzi s-au efectuat pentru portaltoiiMirobolan dwarf și Mirobolan BN4Kr (pentru prun) și Apricor (pentru cais), și au cadrept scop sporirea capacități de înrădăcinare. Plantele mamă aflate în plantațiimamă producătoare de lăstari pentru butași sunt plantate la densități mari (5000buc/ha pentru Mirobolan dwarf și Mirobolan BN4Kr) și 2500 buc/ha pentru Apricor.Intervalul dintre rânduri se menține înierbat cu tocarea repetată a ierbii, iar perândul de plante erbicidat. Butășirea s-a efectuat în solarii prevăzute cu ceațăartificială pe paturi înălțate de înrădăcinare (60-70 cm) unde apa în exces curgegravitațional. Butași s-au plantat la densități cuprinse între 200-250 buc/m2 cât dedes permite spațiul pentru introducerea lor individuală în substrat (8 cm întrerânduri și 5 cm între butași pe rând). Pentru menținerea turgescenței țesuturilor petoată durata zilei funcționează un sistem de udare foarte fin de preferință ceațăartificială, programat în așa fel încât pelicula de apă de pe suprafața frunzei să fiemenținută permanent. Umiditatea relativă a aerului trebui să fie peste 80% iar însubstraturile de pe patul de înrădăcinare să nu acumuleze exces de apă, dăunătorpentru noile rădăcini. Pe timpul nopții instalația de udare nu funcționează deregulă, după orele 1900 – 2000și până la 800 dimineața.


Ca substrat de înrădăcinare s-a folosit nisipul spălat de râu. Butășirea s-a executatîncepând cu decada I a lunii iunie. S-au folosit numai butași de vârf confecționațila lungimea de 15-20 cm deoarece lungimea lăstarilor pentru butășirea celor 3portaltoi nu permite confecționarea a 2 butași. Ca biostimulator de înrădăcinares-a folosit Radistim V2.

În ceea ce privește portaltoiul pentru prun Mirobolan dwarf s-a constatat că cele maibune procente de înrădăcinare se obțin la tipul de butaș – vârf, butășit laînceputul lunii iunie pe substrat de înrădăcinare nisip (95%) și la butașul debază, epoca de butășire 1 iulie pe substrat de înrădăcinare nisip (98%) – tabelul5.1.1

La portaltoiul pentru prun BN4Kr cele mai bune procente de înrădăcinare s-auînregistrat la tipul de butaș de vârf, epoca 1 iulie, substrat de înrădăcinare(95%) și la tipul de butaș bază, epoca 1 iulie, substrat de înrădăcinare nisip(94%) tabelul 5.1.2. În cazul portaltoiului pentru cais Apricor cele mai bunerezultate de înrădăcinare s-au obținut în cazul tipurilor de butași de vârf, epoca1 iulie, substrat de înrădăcinare nisip, bază 1 iulie, nisip și bază 15 iulie, nisip cuprocent de 100 – tabelul 5.1.3.


Tipul butașului Epoca de butășire Substrat de înrădăcinare

Capacitatea de înrădăcinare (%)

Vârf 1 iulie Pelit 40,00Vârf 15 iulie Perlit 51,00Vârf 1 iulie Nisip 95,00Vârf 15 iulie Nisip 80,00Bază 1 iulie Pelit 70,00Bază 15 iulie Perlit 40,00Bază 1 iulie Nisip 98,00Bază 15 iulie Nisip 90,00

Tabelul nr. 5.1.1Comportarea la înmulțire prin butași verzi a portaltoiului pentru prun

Mirobolan dwarf


Tipul butașului

Epoca de butășire

Substrat de înrădăcinare

Capacitatea de înrădăcinare

(%)Vârf 1 iulie Pelit 22,00Vârf 15 iulie Perlit 18,00Vârf 1 iulie Nisip 95,00Vârf 15 iulie Nisip 71,00Bază 1 iulie Pelit 46,00Bază 15 iulie Perlit 46,00Bază 1 iulie Nisip 94,00Bază 15 iulie Nisip 80,00

Tipul butașului

Epoca de butășire

Substrat de înrădăcinare

Capacitatea de înrădăcinare

(%)Vârf 1 iulie Pelit 90,00Vârf 15 iulie Perlit 72,00Vârf 1 iulie Nisip 100,00Vârf 15 iulie Nisip 90,00Bază 1 iulie Pelit 91,00Bază 15 iulie Perlit 80,00Bază 1 iulie Nisip 100,00Bază 15 iulie Nisip 100,00

Tabelul nr. 5.1.2Comportarea la înmulțire prin butași verzi a portaltoiului pentru prun

BN4Kr

Tabelul nr.5.1.3Comportarea la înmulțire prin butași verzi a portaltoiului pentru cais

APRICOR


La UNIV Craiova- SCDP Vâlcea

La butaşi lemnificaţi:

Experienţa a urmărit influenţa modului de plantare a butaşilor asupra înrădăcinării, amplasată în solarii reci , cu şi fără încălzire bazală:

-V1- pe biloane formate pe sol;

-V2 – pe sol nebilonat, mulcit cu folie neagră.

-V3 – pe sol încălzit la baza butaşului;

-V3 – pe sol nebilonat , nemulcit cu folie neagră şi şi neîncălzit la baza butaşului.

Recoltarea butaşilor s-a efectuat toamna, după căderea frunzelor. Butaşii au fost fasonaţi la lungimea de 50-55 cm, iar baza butaşului a fost tăiată oblic, opus unui mugure (lungimea tăieturii de circa 2 cm).

Plantarea butaşilor s-a realizat în luna noiembrie pe platformă rece protejată de un solar acoperit cu folie de polietilenă. Substratul de înrădăcinare a fost realizat din nisip, turbă şi pământ în părţi egale. Asupra butaşilor s-au efectuat observaţii şi determinări privind capacitatea de înrădăcinare.

Experienţa a fost organizată după metoda blocurilor randomizate cu patru repetiţii şi cu 100 butaşi în parcela elementară.


Butaşii lemnificaţi recoltaţi şi fasonaţi toamna au fost plantaţi în solariu acoperit cufolie de polietilenă conform celor 4 variante dinainte stabilite (V1‐ pe bilon format pe sol;V2‐ pe sol nebilonat mulcit cu folie neagră ; V3 – pe sol încălzit la baza butaşului şi V(mt), pesol nebilonat , nemulcit cu folie neagră şi neîncălzit la baza butaşului ).

Atât bilonul cât şi mulciul din folie neagră au avut rolul de a acumula o cantitate maimare de căldură comparativ cu varianta martor. Varianta cu încălzirea solului la bazabutaşului are rolul de a asigura temperatura optimă pentru rizogeneza şi creşterearădăcinilor . Acest lucru dă posibilitatea creşterii randamentului la înrădăcinare şi pentruportaltoii speciilor cu o înrădăcinare mai greoaie . Şi în cazul de faţă înmulţirea unor portaltoide prun pe cale vegetativă este în general dificilă.

Având în vedere aceste considerente şi avantajele înmulţirii vegetative a portaltoilorpentru specia prun , la SCDP Vâlcea s‐a iniţiat prezentul studiu încă din toamna anului 2011cu scopul modernizării tehnologiilor de înmulţire a speciilor de pomi fructiferi care faceobiectul contractului 124/2011 din cadrul Planului sectorial A.D.E.R. – 2010.


Cei cinci portaltoi nou creaţi din sortimentul românesc (Miroval, Corval, Rival, Pinval,Oltval) , alături de Oteşani 11, luat ca martor au înregistrat valori diferite în procesul deînrădăcinare a butaşilor lemnificaţi (Tabelul 5.1.4).

Cele mai mari procente de butaşi înrădăcinaţi le‐a realizat Mirovalul şi Corvalul ( 96% respectiv 95%) atunci când solul a beneficiat de aport caloric la baza butaşilor (V3). Cel mai mic procent a fost realizat de portaltoiul Pinval (41%) la varianta martor (pe sol nebilonat, nemulcit, cu folie neagră şi neîncălzit la baza butaşului).

S‐a constatat că portaltoii Corval şi Miroval proveniţi din specia Prunus cerasifera au înregistrat valorile medii cele mai mari (90,5%, respectiv 89,5%) comparativ cu portaltoii proveniţi din specia Prunus insititia ( Rival – 63%; Oteşani ‐11 (M.t.) – 52,3%; Pinval – 46%) şi chiar a portaltoiului interspecific Oltval – 62%.

Toţi portaltoii testaţi pentru capacitatea de înrădăcinare a butaşilor lemnificaţi au depăşit martorul Oteşani 11 cu valori cuprinse între 9,7% ( Oltval şi 38,2% la Corval) cu excepţia portaltoiului Pinval care a înregistrat valori mai mici decât acelaşi martor (Otesani‐11) cu 6,3%.Acest lucru se datorează în primul rând calităţii butaşilor recoltaţi pentru testare.

Analiza variantelor privind modul de plantare a butaşilor în vederea înrădăcinăriiscoate în evidenţă faptul că varianta martor (pe sol nebilonat, nemulcit, cu folie neagră şineîncălzit la baza butaşului) înregistrează valorile medii cele mai mici 62,2%. Celelalte 3,înregistrează diferenţe în plus cuprinse între +3,3% (sol nebilonat, mulcit, cu folie neagră) şi12,8% (sol încălzit la baza butaşului). La varianta cu încălzirea solului la baza butaşului se vorface pe viitor analize economice pentru a vedea daca plusul de producţie aduce şi profitulscontat.


Nr

crt

Modul de

plantare a

butaşilor în

vederea

înrădăcinării

PROCENTUL DE ÎNRĂDĂCINARE (%)

PORTALTOIUL Diferenţa faţă de modul de

plantarepe sol

nebilonat şi nemulcit cu

folie neagră şi neîncălzit la

baza butaşului(Mt)

MIROVAL CORVAL RIVAL PINVAL OLTVAL OTEŞANI 11

MEDIA

1 Pe bilon format pe sol

88 91 61 47 61 49 66,2 +4,0

2 Pe sol nebilonat mulcit cu folie

neagră

90 89 63 43 60 48 65,5 +3,3

3 Pe sol încălzit la baza butaşului

96 95 70 53 71 65 75,0 +12,8

4 Pe sol nebilonat şi nemulcit cu folie

neagră (Mt)

84 87 58 41 56 47 62,2 Mt.

MEDIA 89,5 90,5 63,0 46,0 62,0 52,3Diferenţa faţă de Oteşni 11 (Mt.)

+37,2 +38,2 +10,7 -6,3 +9,7 Mt

Tabelul 5.1.4COMPORTAREA UNOR PORTALTOI NOI, DIN SORTIMENTUL ROMÂNESC LA ÎNMULŢIREA

VEGETATIVĂ PRIN BUTAŞI LEMNIFICAŢI - S.C.D.P. VÂLCEA

Proiect ADER nr. 16/124 /Faza V- 2013

La SCDP Bistrța studiile s‐au efectuat pe portaltoiul de prun BN4Kr utilizând‐se următoarelevariante de substrat de înrădăcinare: Varianta I‐nisip,Varianta 2‐ perlit si Varianta 3‐ amestec 1:1nisip cu perlit. Recoltarea butaşilor s‐a făcut incepad cu ultima decada a lunii iunie si a continuatpana in a doua decada a lunii iulie. S‐au folosit butaşi de mijloc, bazali şi de vîrf. După confecţionareaceştia au fost trataţi cu stimulator de înrădăcinare‐Radistim 1.

Observaţiile şi determinările facute in aceasta faza constau in: stabilirea procentului debutasi inradacinati din totalul celor plantati, a numarului radacinilor si lungimii acestora si masurareadimensiunii bazei butasilor. Cel mai bun substrat de înrădăcinare s‐a dovedit a fi perlitul (93%capacitate de înrădăcinare) urmat de nisip 82,2% și nisip + perlit 79,1% ‐ tabelul 5.1.5

Nr

crt

Varianta (tipul substratului)

Procent butasi inradacinati

Nr. radacinilor principale si

lungimea acestora

( buc/cm)

Dimensiunea bazei butasului

(mm)

1 V1-substrat nisip 82.2% 2-13/1-14 2-52 V2-substrat perlit 93 % 1-11/1-12 2-4

3 V3- substrat nisip + perlit (1:1) 79.1% 2-17/1-15 2-5

Tabelul 5.1.5


Activitatea 5.2.Tehnici și metodologii privind altoirea la masă;

Cercetările privind altoirea la masă s‐au efectuat asupra materialului săditor de mărsoiurile Goldrush, Dalinred, , Crimson Crisp, Rustic, Falstaff pe portaltoii M9T337 și M106.Cercetările s‐au efectuat în Câmpul II al pepinierei pentru metodele de altoire în chipbuddingși copulație simplă. S‐au determinat dimensiunile pomilor (H și Ø), numărul de lăstarianticipați, numărul de muguri de rod și producția de pomi STAS/ha.

În ceea ce privește dimensiunile pomilor nu există diferențe între metodele de altoireși portaltoi luați în studiu (media). De asemenea se constată un număr mai mare de lăstarianticipați la soiurile altoite pe portaltoiul M106 (Chipbudding) și la soiurile altoite pe M9(copulație simplă).

Un număr mai mare de muguri de rod se constată la soiurile altoite pe portaltoiulM106 la cele două metode de altoire.

Cea mai bună producția de pomi STAS/ha s‐a înregistrat în cazul celor două metodede altoire atât pentru portaltoiul M106 cât și pentru M9 – tabelul 5.2.1.


Tabelul nr. 5.2.1Comportarea materialului săditor de măr altoit la masă (Câmpul II)

Nr.crt

Combinația soi/portaltoi

Altoit în chip budding Altoit în copulație simplăH

cmØ

mmNr.

lăstari anticipați

Nr. muguri

rădăcini.

Pomi STAS/ha

(mii buc)

H cm

Ø mm

Nr. lăstari

anticipați

Nr. muguri

rădăcini.

Pomi STAS/ha

(mii buc)

1 Dalinred/M106 175,00 11,50 5,00 2,00 58,00 177,00 11,00 2,00 2,00 57,002 GoldRush/M106 173,00 10,50 3,00 3,00 57,00 175,00 10,00 3,00 2,00 57,003 Crimson

Crisp/M106164,00 9,00 2,20 4,00 55,00 155,00 12,00 3,00 0,00 60,00

4 Rustic/M106 160,00 10,00 2,80 5,00 57,00 165,00 12,00 4,00 4,00 61,005 Falstaff/M106 165,00 10,00 2,00 3,00 56,00 161,00 12,00 3,00 2,00 60,00

MEDIA/ M106 167,40 10,20 3,00 3,70 56,60 166,60 11,40 3,00 2,00 59,00

1 Dalinred/M106 156,00 9,00 2,50 4,00 58,00 164,00 11,00 3,00 3,00 60,002 GoldRush/M106 160,00 9,00 2,30 3,00 59,00 164,00 12,00 4,00 3,00 61,003 Crimson

Crisp/M106163,00 10,00 2,40 2,90 60,00 165,00 11,00 3,80 3,00 60,00

4 Rustic/M106 160,00 12,00 2,00 2,00 60,00 160,00 12,00 3,00 2,00 58,005 Falstaff/M106 161,00 12,00 1,90 2,00 61,00 161,00 10,00 2,00 2,00 59,00

MEDIA/ M106 160,00 10,40 2,22 2,78 59,60 162,80 11,20 3,16 2,60 59,60


La specia prun experienţa urmăreşte eficientizarea obţinerii pomilor altoiţi în spaţiiprotejate (la masă). Experienţa a fost bifactorială: Factorul A. Metoda de altoire utilizată cu 2 graduări: a1. manual – copulaţie perfecţionată; a2. semimecanizat – omega; Factorul B. Metoda de stimulare a calusării după altoire cu 2 graduări . b1. – cu ajutorul călduri la temperatura de 260 – 280C, în camere specialamenajate (camere de forţare), metoda clasică; b2. ‐ cu ajutorul căldurii numai la punctul de altoire la temperatura de 260‐280C, cu instalaţie pentru stimularea calusării. Înainte de altoire portaltoiul i se efectuează o preforţare în camere special amenajatela temperatura de 25‐26 °C până când mugurele din vârful portaltoiului tinde să pornească învegetaţie. De asemenea şi ramurile altoi s‐au pus la preforţat la aceeaşi temperatură cu 2‐3zile înainte de efectuarea altoirii. Stimularea calusării după altoire a celor doi simbionţi s‐a efectuat cu ajutorul uneiinstalaţii special confecţionată pentru acest scop, numai la punctul de altoire şi în camerespecial amenajate (camere de forţare). Temperatura pentru stimularea calusării altoiului cuportaltoiul a fost menţinută între 26‐28 °C. Experienţa a fost organizată după metoda blocurilor randomizate cu 3 repetiţii şi 50plante în parcela elementară. Asupra materialului biologic luat în studiu, în cadrul fazei a V‐a, s‐a evaluat procentul de prindere la altoire şi modul de creştere şi dezvoltare a soiului în funcţie de portaltoi

Proiect ADER nr. 16/124 /Faza V – 2013

Tabelul – 5.2.2 prezintă comportarea unor portaltoi din sortimentul românesc laaltoirea în spaţii protejate (la masă) şi în procesul de creştere în şcoala de pomi.

S‐au aplicat 2 metode de altoire, copulaţia perfecţionată – manual şi omega –semimecanizat.

După altoirea în spaţii protejate, materialul biologic obţinut s‐a trecut la stimulareacalusării celor 2 simbionţi. Aceasta s‐a realizat cu ajutorul căldurii la 26‐28 ºC, în camerăspecial amenajată (metoda clasică) şi în instalaţie pentru stimularea calusării numai lapunctul de altoire – automatizată. Diferenţa înregistrată la terminarea stimulării calusării afost de +9,5% în favoarea aplicării stimulării numai la punctul de altoire. Diferenţa seaccentuează datorită pierderilor suferite la plantarea în câmp întrucât aclimatizareaplantelor pornite în vegetaţie obţinute prin metoda clasică este mai dificilă şi deasemeneaplantele astfel obţinute pierd o cantitate apreciabilă de substanţe de rezervă. În schimbplantele stimulate numai la punctul de altoire rămân în stare latentă (de dormans) până laplantarea în câmp şi astfel îşi păstrează destul de bine substanţele de rezervă din portaltoi şiramura altoi şi trec uşor peste eventualele brume târzii de primăvară.

Analiza comportării portaltoilor în perioada repaosului vegetativ, în funcţie demetoda de altoire aplicată, arată că utilizarea metodei copulaţiei perfecţionate realizeazăcele mai mari procente medii de prindere 93,5% faţă de 88,0 % în cazul utilizării metodeisemimecanizat – în omega. Comportarea în procesul creşterii lăstarului altoi toamna laîncheierea perioadei de vegetaţie este relativ diferită. Această mică diferenţă de +4,5 cmeste influenţată de metoda de stimulare a calusării. La metoda clasică plantele calusate cuajutorul acestui procedeu sunt pornite în vegetatie la plantarea în câmp şi au un mic avans înprima perioadă de vegetaţie. Şi consumul mai mare de substanţe de rezervă.


Tabelul 5.2.2COMPORTAREA UNOR PORTALTOI DIN SORTIMENTUL ROMÂNESC LA ALTOIREA ÎN

SPAŢII PROTEJATE (LA MASĂ) ŞI ÎN PROCESUL DE CREŞTERE ÎN PEPINIERĂ - S.C.D.P. VÂLCEA

Nr. crt.Metoda de stimulare a

calusării după altoire

METODA DE ALTOIRE Diferenţa faţă de metoda clasică de stimulare a

calusării (±)

Copulaţie perfecţionată Omega semimecanizat MEDIA

Procent de prindere la

altoire (%)

Înălţimea medie a lăstarului

altoi toamna la încheierea

vegetaţiei(cm)


altoire (%)



vegetaţiei(cm)


altoire (%)



vegetaţiei(cm)

Procent de

prindere la

altoire (%)


altoi toamna la încheierea vegetaţiei

(cm)

1 Cu ajutorul căldurii numai la punctul de altoire la temperatura de

26 – 28 °C în instalaţie pentru

stimularea căldurii

97 100 94 95 95,5 97,5 +9,5 +4,5

2 Cu ajutorul căldurii la

temperatura de 26-28 °C în

camere special amenajate

(Metoda clasică)

90 93 82 93 86 93,0 Mt. Mt.

MEDIA 93,5 96,5 88,0 94,0 90,75 95,25Diferenţa faţă de media

metodelor de altoire luată ca martor (±)

+2,75 +1,25 -2,75 -1,25 Mt. Mt.


La specia prun s‐au luat în considerare 2 factori şi anume: tipul de container şicompoziţia substratului Factorul A – Tipul de container cu 2 graduări:

a 1 – găleţi din PVC; a 2 – pungi de culoare neagră din polietilenă groasă. Factorul B – Compoziţia substratului cu 2 graduări: b 1 – mraniţă 30% + turbă 30% + pământ de ţelină 30% + perlit 10%; b 2 ‐ mraniţă 30% + turbă 20% + pământ de ţelină 30% + nisip de râu spălat 20 %; Asupra materialului biologic cercetat în cadrul fazei a V‐a s‐a determinat creşterea

medie a altoiului (lungimea creşterii anuale până la 1 iunie anul curent). La sfârşitul perioadei de vegetaţie se remarcă diferenţe de creştere în lungime a

lăstarilor, în funcţie de compoziţia substratului şi tipul de container. Astfel lungimea medie alăstarilor înregistrează valori mai mari în cazul utilizării găleţilor din PVC cu substratul a căruicompoziţie este format din 30% mraniţă + 30% turbă + 30% pământ de ţelină + 10% perlit(62,0 cm lungimea creşterilor anuale şi 250cm suma acestora faţă de utilizarea aceluiaşi tipde container (găleţi din PVC) la care substratul este format din 30% mraniţă + 20 % turbă +30% pământ de ţelină + 20% nisip de râu spălat (55,0 cm lungimea creşterilor anuale şi 200cu suma acesta). În cazul containerizării prunului atât tipul container cât şi compoziţiasubstratului a influenţat creşterea şi dezvoltarea sistemul aerian (+38,75 cm sumacreşterilor anuale la tipul de container – găleţi din PVC , respectiv + 21,25cm suma creşteriloranuale la compoziţie este formată din 30 % mraniţă + 30% turbă + 30% pământ de ţelină +10% perlit. – tabelul 5.3.1


Tabelul 5.3.1INFLUENŢA COMPOZIŢIEI SUBSTRATULUI ŞI A TIPULUI DE CONTAINER ASUPRA

CREŞTERII PRUNULUI CONTAINERIZAT – S.C.D.P. VÂLCEA

Nr crt

Tipul de container

Creşterea şi dezvoltarea sistemului aerian (cm) Diferenţa faţă de media tipului de

container luată ca martor (±)

Compoziţia substratului MEDIAMraniţă 30% + turbă 30%+pământ de ţelină

30% + perlit 10%

Mraniţă 30% + turbă 30%+pământ de ţelină 30% + perlit 10%

Lungimea medie a creşterilor anuale

Suma medie a creşterilor anuale

Lungimeamedie a creşterilor anuale






1 Găleţi din PVC

62,0 250 55 200 58,5 225,0 +3,75 +38,75

2 Pungi de culoare neagră din polietilenă groasă

54,0 165 48 130 51,0 147,5 ‐3,75 ‐38,75

MEDIA

58,0 207,5 51,5 165 54,75 186,25Mt Mt

Diferenţa faţă de media

compoziţia substratului luată ca mator (±)

+3,25 +21,25 ‐3,25 ‐21,25 Mt Mt


S‐au containerizat pomi altoiţi de piersic din soiurile : Redhaven, Filip şi Catherine Sel.1şi de nectarin : Delta şi Romamer 2, toate altoite pe portaltoiul de piersic Tomis 1, soiurile decais : Goldrich şi Harcot altoite pe Constanţa 14 şi soiul de migdal Autofertil 2, altoit pe Tomis1. Substratul nutritiv a constat din amestec format din 2 părți pământ de grădină, o partepamânt de frunze, o parte mraniță și o parte nisip. Tipul de container folosit a fostreprezentat din pungi de plastic de mărime de 30/40 cm.

Asupra pomilor containerizaţi s‐a aplicat tehnologia specifică Câmpului II pepinieră cuprivire la agrotehnica aplicată solului şi pomului.

Principalele rezultate obţinute cu privire la dezvoltarea pomilor containerizaţi suntredate în cadrul tabelului nr.5.3.2

Din analiza tabelului, cu prire la înălţimea medie a pomilor, se constată că în cazulsoiurilor de piersic aceasta are valoarea de 97 cm, la soiurile de nectarin 126 cm, la cele decais 105 cm iar la migdal 98 cm.

Diametrul trunchiului pomilor, măsurat la 10 cm sub punctul de inserţie al primeiramuri a avut valori medii de 17,13 mm la piersic (Redhaven‐15,1 mm; Catherine Sel.1 – 19,2mm) de 16,35 mm la nectarin (14,2 mm – Romamer 2 şi 18,5 mm la Delta), de 18,35 mm lacais (16,9 mm la Harcot şi 19,8 mm la Goldrich) şi de 18,4 mm la soiul de migdal Autofertil 2.


Numărul ramurilor anuale pe pom rezultate în medie la piersic este de 6 cu o lungimemedie de 26,1 cm şi o lungime totală de 145,7 cm, la nectarin de 4 cu o lungime medie de55,2 cm şi o lungime totală de 176,2 cm, la cais de 7 cu o lungime medie de 30,85 cm şi olungime totală de 173,0 cm, iar la migdal de 6 cu o lungime medie de 34,7 cm şi o lungimetotală de 151,9 cm.

În ceeea ce priveşte apariţia lăstarilor anticipaţi pe ramurile anuale, aceştia sunt înnumăr de 4 la piersic, nectarin şi cais şi de 6 la migdal.

Lungimea medie a lăstarilor anticipaţi în cazul piersicului este de 11,3 cm cu o lungimetotală pe pom de 24,53 cm, la nectarin este de 19,9 cm şi totală 38,00 cm, la cais de 10,3 cmşi totală 16,8 cm, iar la migdal de 9,0 cm şi totală de 51,3 cm.

Se constată deci că pomii din containere au avut o dezvoltare foarte bună, atât canumăr de ramuri anuale, lungime a acestora, cât şi ca număr de lăstari anticipaţi şi cadezvoltarea acestora, lucru favorabil formării coroanei pomilor.

De asemenea un lucru important, pomii de piersic şi nectarin au prezentat 11 – 15muguri de rod pe ramurile anuale. Chiar şi migadalul a avut în medie 7 muguri de rod.Aceasta arată precocitatea de rodire a speciilor (soiurilor) luate în studiu.


Tabelul nr. 5.3.2Comportarea materialului biologic containerizat

Portaltoiul Soiul Înălţimea

pomului(cm)

Diametrul

trunchiului

(mm)

Ramuri anuale pe pom (cm)

Lăstari anticipaţi pe pom

Număr

muguri de rod

Nr. Lungime(cm) Nr. Lungime(cm)Medie totală Medie Totală

PiersicTOMIS 1 REDHAVEN 92 15,1 8 16,1 122.3 4 8,1 22,7 8

FILIP 105 17,1 6 40,3 164.7 2 13,1 19,7 15CATHERINESel. 1

94 19,2 5 21,9150,2

3 12,8 31,2 9

MEDIA 97 17,13 6 26,1 145,7 4 11,3 24,53 11NectarinTOMIS 1 DELTA 127 18,5 4 58,3 192.6 3 23,1 59,7 14

ROMAMER 2 126 14,2 3 52,1 159.8 2 16,7 16,3 16MEDIA 126,5 16,35 4 55,2 176,2 3 19,9 38,00 15

CaisCONSTANŢA14

GOLDRICH 103 19,8 7 31,8 184.9 5 8,9 17,1 6HARCOT 107 16,9 8 29,9 161.1 3 11,7 16,5 4MEDIA 105 18,35 7 30,85

173,04 10,3 16,8 5

MigdalTOMIS 1 AUTOFERTIL 2 98 18,4 6 34,7

151.96 9,0 51,3 7


Activitatea 5.4. Studii și cercetări privind înmulțirea prinmicropropagare

Din materialul biologic trecut la înmulțire prin culturi in vitro, în etapele anterioare, înfaza 5 au fost obținute rezulate referitoare la comportarea în faza de multiplicare aportaltoiului de prun Mirobolan dwarf, și a portaltoiului de cireș IPC 4.

Mediile de cultură utilizate au fost medii din literatura de specialitate la care s‐aintervenit de către echipa de cercetători ai ICDP Pitești‐Mărăcineni, pentru optimizare înfuncție de cerințele genotipurilor studiate (Tab. 5.4.1).

Tabelul nr. 5.4.1Mediile de cultură utilizate în studiul multiplicării genotipurilor

Mirobolan dwarf și IPC 4

Genotipul Varianta

Mediu de bază

Faza de cultură

Mirobolan

dwarf

Faza de multiplicareVitamine Regulatori de creștere

BAP (mg/l) ANA (mg/l) GA3(mg/l)V1 QL Walkey 1 0,2 0,1V2 LF Walkey 1 0,2 0,1V3 MS Walkey 1 0,2 0,1

IPC 4 V1 QL Walkey 0,5 0,2 0,1V2 QL Walkey 0,5 0,5 0,2V3 QL Walkey 1 0,2 0,1V4 QL Walkey 1 0,5 0,2


Utilizarea tehnicii de înmulţire in vitro a permis stabilirea unor formule care săasigure obținerea unui randament la înmulţire eficient. Rata de multiplicare la portaltoiulMirobolan dwarf, a fost influenţată semnificativ de compoziţia mediului de cultură şi anumărului de repicări (fig. 1).

Mediul de cultură Q&L a oferit prin componentele sale condiţii superioare în ceea cepriveşte obţinerea de lăstari, stabilind o medie de 3,77 lăstari după 6 multiplicări faţă demediile L&F şi M & S, pe care s‐a obţinu o medie a ratei de multiplicare de 1,80 respectiv1,83.

Transferarea materialului biologic pe mediu proaspăt a dus la creşterea numărului deplante obţinute, realizând o creştere de la o medie de 1,5 pe cultura primară la 6,2 însubcultura 5 pe varianta de mediu V1. Plantele au avut un aspect sanatos: vigoare și culoare,(foto 1), care să permită trecerea în faza de înmulțire in vitro următoare.


0

1

2

3

4

5

6

7

V1 1,5 2 2,3 4,8 5,8 6,2 3,77

V2 1 1,3 1,6 1,9 2,3 2,7 1,8

V3 1 1,2 1,5 2 2,5 2,8 1,83

media cultura primara

media subcultura 1

media subcultura 2

media subcultura 3

media subcultura 4

media subcultura 5

media rata de

multiplicare

aa

b

cc

cd

a

b b

aa

d bc bcd ab

bc ab

abab

d

ab

Fig.1 Comportarea portaltoiului Mirobolan dwarf în faza de multiplicare

Foto 1‐Mirobolan dwarf – faza de multiplicare


La portaltoiul de cireș IPC 4, (fig. 2), pe parcursul mai multor repicări s‐a constatat că mediulde cultură testat bazat pe macro și microelemente QL și pe vitamine Walkey a dat rezultatefoarte bune. Influență a avut în acest caz balanța hormonală utilizată și s‐a dovedit căpentru o bună multiplicare acest genotip are nevoie de o cantitate mare de citochinina 1mg/l (BAP) și cantități mai mici de auxine (ANA) și acid giberelic (GA3).

Fig. 2 Efectul combinatiei hormonale BAP, NAA și GA3 asupra ratei de multiplicare (media lăstar/explant Cp+ S1+S2+S3+S4)


Utilizarea tehnicii de înmulțire in vitro a permis stabilirea unor formule care săasigure obținerea unui randament de înmulțire eficient. Rata de multiplicare la portaltoiulMirobolan dwarf a fost influențată semnificativ de compoziția mediului de cultură și anumărului de repicări. La portaltoiul de cireș IPC 4, (fig. 2), pe parcursul mai multor repicări s‐a constatat cămediul de cultură testat bazat pe macro și microelemente QL și pe vitamine Walkey a datrezultate foarte bune. Influență a avut în acest caz balanța hormonală utilizată și s‐a doveditcă pentru o bună multiplicare acest genotip are nevoie de o cantitate mare de citochinina 1mg/l (BAP) și cantități mai mici de auxine (ANA) și acid giberelic (GA3).


Activitatea 5.5 Studii și cercetării privind comportarea unorsoiuri nou introduse sau create pe portaltoii din sortimentulromânesc;

La ICDP Pitești – Mărăcineni Prin intrarea României în UE au fost introduse în ţară o serie de soiuri a căror

comportare în pepinieră şi în viitor în livadă, altoite pe portaltoii autohtoni nu se cunoaşte.De aici, prin cercetările pe care le vom efectua privind comportarea soiurilor noi omologateîn România sau introduse din UE vom putea într‐o primă etapă să stabilim cele mai bunecombinaţii (asociaţii) soi/portaltoi) sub aspectul compatibilităţii (faza de pepinieră) la altoire,vigoare, formare de lăstari anticipaţi, muguri de rod formaţi încă din pepinieră şi implicitproducţii STAS/ha de pomi altoiţi.

S‐au luat în studiu portaltoii Adaptabil și Mirobolan C5 pentru soiurile de piersicFlorin Purpuriu, Creola, Costin, Liana, Anemona, Monica, Catherin, NJC105, Filip și portaltoiiMirobolan dwarf și Apricor pentru soiurile de cais Euxin, Histria, Tudor, Danubiu, Orizont.

S‐au determinat dimensiunile pomilor în Câmpul II, numărul de lăstari anticipați,numărul de muguri de rod și compatibilitatea. Atât la piersic și cais pomii au avut odezvoltare normală, neexistând probleme de compatibiltate. – tabelul 5.5.1. și 5.5.2


Tabelul nr. 5.5.1Comportarea în pepinieră (câmpul I) a unor soiuri nou create introduse altoite pe portaltoii din sortimentul românesc – specia piersic -

Soi PortaltoiØ

mm Hcm

Nr. lăstari anticipați

Nr. muguri de rod Compatibilitate

Florin Adaptabil 15,00 140,00 20,00 48,00 APurpuriu Adaptabil 15,00 176,00 19,00 36,00 ACreola Adaptabil 18,30 167,01 28,90 58,80 ACostin Adaptabil 18,40 170,00 20,10 77,10 ALiana Adaptabil 19,50 193,50 29,40 73,40 AAnemona Adaptabil 18,50 166,30 21,4 84,00 AMonica Adaptabil 16,80 176,10 24,20 82,00 ACatherine Adaptabil 16,50 187,10 8,60 50,00 ANJC 105 Adaptabil 18,30 180,00 22,20 72,90 AFilip Adaptabil 18,20 180,00 21,80 74,10 AMedia/Adaptabil 17,45 173,61 23,26 65,63Florin Mirobolan C5 14,50 132,00 16,00 47,00 APurpuriu Mirobolan C5 13,40 166,00 13,30 40,4 ACreola Mirobolan C5 15,70 166,00 21,60 61,00 ACostin Mirobolan C5 17,50 185,30 21,20 64,20 ALiana Mirobolan C5 21,00 206,00 28,00 91,30 AAnemona Mirobolan C5 17,50 186,00 20,10 31,80 ACatherine Mirobolan C5 14,50 180,00 14,00 41,00 ANJC 105 Mirobolan C5 15,00 172,00 19,30 53,10 AFilip Mirobolan C5 15,00 160,00 14,70 50,60 AMedia/Adaptabil 14,47 155,42 16,82 48,74


Tabelul nr. 5.5.2Comportarea în pepinieră (câmpul II) a unor soiuri nou create sau introduse

altoite pe portaltoii din sortimentul românesc – specia cais -

Soi PortaltoiØ

mm Hcm

Nr. lăstari anticipați

Nr. muguri de rod

Compatibilitate

Euxin Mirobolan dwarf 14,20 152,70 8,60 29,00 AHistria Mirobolan dwarf 15,10 138,70 9,20 30,10 ATudor Mirobolan dwarf 14,00 174,50 10,40 24,90 ADanubiu Mirobolan dwarf 14,00 185,50 4,10 19,30 AOrizont Mirobolan dwarf 16,10 168,10 4,10 19,30 AMedia/Mirobolandwarf

14,86 163,90 7,32 25,92

Euxin Apricor 19,00 164,20 9,30 33,60 AHistria Apricor 16,70 139,40 7,70 31,80 ATudor Apricor 20,70 203,00 9,80 32,60 ADanubiu Apricor 16,20 197,00 10,00 37,80 AOrizont Apricor 16,70 163,00 5,10 18,90 AMedia/Apricor 17,86 173,20 8,38 30,94


La SCDP Vâlcea Experienţa a urmărit comportarea a două soiuri nou create altoite pe şase portaltoi

din sortimentul românesc. Factorii experienţei sunt soiul pe de‐o parte şi portaltoiul pe dealtă parte.

Factorul A – Soiul cu 2 graduări: a1‐Andreea

a 2‐Alutus Factorul B – Portaltoiul cu 6 graduări:

b1 ‐Miroval, b2 ‐Corval, b3 ‐Rival, b4 ‐Pinval, b5 ‐Oltval, b6 ‐Oteşani 11 (Mt)

Observaţiile şi studiile efectuate asupra materialului biologic s‐au referit la:determinarea lungimii medii a lăstarului altoi. Cele mai mari valori au fost înregistrate la ambele soiuri (Andreea şi Alutus) altoite peportaltoii Corval şi Miroval cu valori medii de 147,5 cm respectiv 131,5 cm . Sporurile decreştere faţă de portaltoiul martor – Oteşani 11 este de +29,5cm (Corval) şi +13,5cm(Miroval). Valori mai mari se înregistrează şi în cazul altoirii pe portaltoii Rival (130,5cm,respectiv un spor de +12,0cm ) şi Oltval (122,0 cm şi un spor de creştere de +4,0 cm). Valoarea cea mai scăzută se înregistrează în cazul altoirii celor două soiuri peportaltoiul Pimval (106,5cm, cu o diferenţă în minus de 11,5cm faţă de Oteşani – 11 luat camartor).


Comparând valoarea medie a celor două soiuri pe cei 6 portaltoi se observă că soiulAndreea are valoarea cea mai mare (131,33 cm ) faţă de soiul Alutus (120,5cm) iar faţă demedia celor 2 soiuri luată ca martor diferenţa este de +5,43cm – tabel 5.5.3

Tabelul 5.5.3Comportarea soiurilor de prun ,,Andreea” şi ,,Alutus”, pe şase portaltoi din

sortimentul românesc, în procesul de creştere - S.C.D.P. Vâlcea

NR. CRT.

Portaltoiul Lungimea medie a altoiului (cm)SOIUL

MEDIA Diferenţa faţă de Oteşani 11 (±) Andreea Alutus

1 Miroval 140 123 131,5 +13,52 Corval 160 135 147,5 +29,53 Rival 135 125 130,0 +12,04 Pinval 110 103 106,5 ‐11,55 Oltval 123 121 122,0 +4,06 Oteşani 11 (Mt) 120 116 118,0 Mt MEDIA 131,33 120,5 125,9

Diferenţa faţă de media soiurilor (±)

+5,43 ‐5,40 Mt


La SCDP Constanța În vederea stabilirii comportării în pepinieră a unor soiuri nou create în ţară sau

introduse, altoite pe portaltoi din sortimentul românesc s‐au luat în observaţie un număr de5 soiuri de piersic: Iustin, Monica, Purpuriu, NJC 105, Catherine Sel.1 şi 4 soiuri de nectarin:Liana, Creola, Costin şi Anemona toate altoite pe portaltoiul Tomis 1 şi 4 soiuri de cais:Traian, Tudor, Cristal şi Auras altoite pe Constanţa 14.

Comportarea combinaţiilor soi – portaltoi în Câmpul II pepinieră este redată în Tabelulnr.5.5.4.

Tabelul nr. 5.5.4Comportarea combinaţiilor soi-portaltoi în pepinieră

Portaltoiul Soiul Înălţimea pomului (cm)

Diametrul pomilor la 50cm de la pct. de alt.(mm)

Număr lăstari

Lungimea lăstarilor (min‐max)

(cm)

Producţia de pomi calculată/ha

% pomi STAS

Totală STAS

Piersic Tomis 1 Iustin 164,0 12,1 16 14,6 ‐ 51,0 31553 30989 98

Monica 175,0 14,9 19 10,9 ‐ 43,7 29703 29041 97Purpuriu 130,6 11,9 22 8,8 ‐ 44,3 30072 29963 99NJC 105 151,0 12,7 21 7,3 ‐ 45,1 31261 30817 98Catherine sel I 189,8 15,6 27 11,7 ‐ 55,8 32176 32176 100

Media 162,1 13,4 21 10,6 – 47,9 30953 30597 98Nectarin Tomis 1

Liana 187,2 13,8 19 9,7 ‐ 47,3 33911 33577 99Creola 171,7 14,3 17 8,1 ‐ 48,1 41271 40316 97Costin 169,7 13,9 16 9,4 ‐ 56,2 38022 37691 99Anemona 181,5 15,1 24 6,8 ‐ 49,5 31721 31721 100

Media 177,5 14,2 19 8,5 – 50,2 36231 35826 98Cais Constanta 14 Traian 172,0 10,0 8 8,0 ‐ 65,0 28364 28057 99

Tudor 194,0 12,0 12 7,9 ‐ 73,0 31071 30892 99Cristal 212,0 14,3 10 15,4 ‐ 62,0 27989 27531 98Auras 189,0 11,2 7 16,7 ‐ 83,9 30043 30043 100

Media 191,7 11,87 9 12,0 – 71,0 29367 29130 99


În ceea ce priveşte înălţimea pomilor, se constată că a avut valori diferite în funcţiede specie şi în cadrul speciei în funcţie de soiul folosit.

În cazul piersicului înălţimea medie este de 162,1 cm oscilând între 130,6 cm(Purpuriu) şi 189,8 cm (Catherine Sel.1) la nectarin de 177,5 cm cu valori cuprinse între 169,7cm (Costin) şi 187,2 cm (Liana), iar la cais 191,7 cm cu valori cuprinse între 172 cm la Traianşi 212 cm la Cristal.

Referitor la diametrul trunchiului pomilor din Câmpul II pepinieră, măsurat la 50cmde la punctul de altoire, reiese din tabelul nr.4, că a diferit ca şi înălţimea de la specie laspecie şi în cadrul speciei de la un soi la altul. S‐au înregistrat diametre de 11,9 – 15,6 mm lasoiurile de piersic, de 13,8 – 15,1 mm la cele de nectarin şi de 10,0 – 14,3 mm la cele de cais.

Numărul de lăstari pe pom (tabelul nr. 4) a oscilat la piersic între 16 şi 27, cu o mediede 21, la nectarin între 17 şi 24, cu o medie de 19. Lungimea lăstarilor a fost redată ca limitacelui mai mic lăstar şi a celui mai lung lăstar. La piersic, cel mai mic lăstar a fost de 7,3cm lasoiul NJC 105 şi cel mai lung lăstar de 55,8 cm la soiul Catherine sel.1 iar la nectarin , cel maimic lăstar a fost de 6,8 cm (Anemona) şi cel mai lung de 56,2 cm (Costin).


La soiurile de cais, numărul de lăstari a fost mai mic, între 7 şi 12, dar lungimeaacestora a fost mai mare (7,9 – 83,9cm), cu o medie de 12,0 – 71,0 cm.

Referitor la producţia totală obţinută pe un hectar pepinieră ( aceasta s‐a calculat lafiecare combinaţie soi‐portaltoi în parte) se constată că s‐a obţinut o producţie totală mediela piersic de 30.953 pomi/ha, la nectarin de 36.231 pomi/ha şi la cais de 29.367 pomi/ha. Dinproducţia totală (ţinând cont de STAS‐ul în vigoare) între 97% şi 100% a reprezentatproducţia STAS de pomi. Astfel producţia de pomi STAS/ha la piersic a oscilat între 29.041(Monica) şi 32.176 pomi/ha (Catherine Sel. I). La nectarin, producţia de pomi STAS/ha a fostmai mare obţinându‐se între 31.721(Anemona) şi 41.271(Creola). La cais s‐a obţinut oproducţie de pomi STAS/ha între 27.531 (Cristal) şi 30.892 (Tudor). Producţiile au fost foartebune având în vedere condiţiile climatice din acest an, în special accidentele climatice,îngheţurile de revenire, brumele târzi, secetă.


CONCLUZII

Au fost realizate în totalitate obiectivele și activitățile prevăzute în faza V de execuţie conform planului de realizare al proiectului ADER 124.

Documents

PLAN SECTORIAL ADER 2020 Raport Faza V/2013 · - tehnici și metodologii privind altoirea la masă; - tehnici și metodologii privind containerizarea materialului săditor pomicol;