Platon si psihologia Platon si psihologia platonicaplatonica

STUDENT : PETCU ANA-IULIASTUDENT : PETCU ANA-IULIA

SPECIALIZAREA : PSIHOLOGIE SPECIALIZAREA : PSIHOLOGIE ANUL I,GRUPA II ANUL I,GRUPA II

UNIVERSITATEA OVIDIUS UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTACONSTANTA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTE ALE EDUCATIEISTIINTE ALE EDUCATIEI

IntroducereIntroducere

Creatia lui Creatia lui Platon Platon este "suma" aproape a tuturor întrebărilor pe este "suma" aproape a tuturor întrebărilor pe care le poate născoci o minte torturată de nevoia de adevăr, de a care le poate născoci o minte torturată de nevoia de adevăr, de a şti ce se află pretutindeni sub forma conditiei, cauzei, factorului şti ce se află pretutindeni sub forma conditiei, cauzei, factorului generator şi explicativ. În acelaşi timp, opera este şi "suma" generator şi explicativ. În acelaşi timp, opera este şi "suma" răspunsurilor posibile care se pot da întrebărilor. Deci: nu un răspunsurilor posibile care se pot da întrebărilor. Deci: nu un singur răspuns, nu o singură solutie, ci răspunsuri şi solutii - un singur răspuns, nu o singură solutie, ci răspunsuri şi solutii - un univers al lor".univers al lor".

Viata si operaViata si opera

Platon Platon ((Greacă: : ΠλάτωνΠλάτων; ; PlátōnPlátōn 427-347) a fost un 427-347) a fost un filozof al al Greciei antice, student al lui , student al lui Socrate şi învăţător al lui şi învăţător al lui Aristotel. . Împreună cu aceştia, Platon a pus bazele filozofice ale culturii Împreună cu aceştia, Platon a pus bazele filozofice ale culturii occidentale. Platon a fost de asemenea occidentale. Platon a fost de asemenea matematician, , scriitor al al dialogurilor filozofice şi fondatorul Academiei din Atena, prima dialogurilor filozofice şi fondatorul Academiei din Atena, prima instituţie de învăţământ superior din lumea occidentală. instituţie de învăţământ superior din lumea occidentală.

Descinde, pe linie paternă, din regele Codros, iar pe linie maternă Descinde, pe linie paternă, din regele Codros, iar pe linie maternă din Solon, familii ilustre care au excelat in domeniul vieţii politice, din Solon, familii ilustre care au excelat in domeniul vieţii politice, poeziei, legislaţiei. Într-un anume fel, poeziei, legislaţiei. Într-un anume fel, Platon Platon le va continua le va continua preocupările, completându-le cu filosofia. Cu preocupările, completându-le cu filosofia. Cu Platon, Platon, filosofia greacă filosofia greacă intră in etapa ei obiectivă, împlinindu-se ca ştiinţă care are intră in etapa ei obiectivă, împlinindu-se ca ştiinţă care are conştiinţă obiectului său, a chemării şi rostului ei.conştiinţă obiectului său, a chemării şi rostului ei.

La 20 de ani devine discipol al lui La 20 de ani devine discipol al lui Socrate, rămânând alături de el vreme de 8 ani, , rămânând alături de el vreme de 8 ani, până la moartea acestuia. Înclinaţiile poetice, talentul în domeniul teatrului le-a până la moartea acestuia. Înclinaţiile poetice, talentul în domeniul teatrului le-a înnăbuşit şi s-a dedicat total filosofiei. La moartea lui Socrate (399 î.Hr.) nu a înnăbuşit şi s-a dedicat total filosofiei. La moartea lui Socrate (399 î.Hr.) nu a putut fi de faţă, fiind bolnav. Condamnarea nedreaptă a maestrului l-a îndemnat putut fi de faţă, fiind bolnav. Condamnarea nedreaptă a maestrului l-a îndemnat să-l reabiliteze (să-l reabiliteze (Apologia lui SocrateApologia lui Socrate), dialogurile de tinereţe purtând marca ), dialogurile de tinereţe purtând marca puternică a filosofiei socratice.puternică a filosofiei socratice.

Refugiat o vreme la Refugiat o vreme la Megara, se bucură de prezenţa lui , se bucură de prezenţa lui Euclid, alt discipol al lui , alt discipol al lui Socrate. Realizează mai multe călătorii: în Socrate. Realizează mai multe călătorii: în Egipt se familiarizează cu matematica; se familiarizează cu matematica; în în Cirene intră în legătură cu matematicianul Teodor; în coloniile din Italia de Sud intră în legătură cu matematicianul Teodor; în coloniile din Italia de Sud face cunoştinţă cu pitagoreicii; în face cunoştinţă cu pitagoreicii; în Sicilia, la , la Siracuza este invitat de tiranul este invitat de tiranul Dionysios cel Bătrân. O tradiţie spune că Dionysios cel Bătrân l-a vândut pe . O tradiţie spune că Dionysios cel Bătrân l-a vândut pe Platon ca sclav în Egina deoarece îi considera supărătoare prezenţa, dar prietenii Platon ca sclav în Egina deoarece îi considera supărătoare prezenţa, dar prietenii l-au cumpărat şi eliberat din sclavie. Acest fapt ar putea explica hotărârea lui l-au cumpărat şi eliberat din sclavie. Acest fapt ar putea explica hotărârea lui Platon de a se retrage din politică şi de a deschide o şcoală filosofică la Atena, Platon de a se retrage din politică şi de a deschide o şcoală filosofică la Atena, lângă gimnaziul închinat eroului mitologic lângă gimnaziul închinat eroului mitologic Academos, de unde şi numele , de unde şi numele Academia. Organizarea şcolii era asemănătoare societăţilor pitagoreice, cu o Academia. Organizarea şcolii era asemănătoare societăţilor pitagoreice, cu o ierarhie bine structurată. Şcoala va funcţiona aproape 1000 de ani, unul dintre ierarhie bine structurată. Şcoala va funcţiona aproape 1000 de ani, unul dintre obiectivele ei cele mai importante fiind acela de a contribui la pregătirea politică obiectivele ei cele mai importante fiind acela de a contribui la pregătirea politică a oamenilor politici. Academia lui Platon este închisă în 529 d.Hr., la ordinul a oamenilor politici. Academia lui Platon este închisă în 529 d.Hr., la ordinul împăratului împăratului Iustinian..

După ce împlinise deja 60 de ani, Platon a mai efectuat două călătorii la Siracuza, După ce împlinise deja 60 de ani, Platon a mai efectuat două călătorii la Siracuza, în speranţa de a-l influenţa pe în speranţa de a-l influenţa pe Dionysios cel Tânăr pentru proiectele sale de pentru proiectele sale de reformă politică şi filosofică. Din păcate, proiectul eşuează definitiv. S-a stins din reformă politică şi filosofică. Din păcate, proiectul eşuează definitiv. S-a stins din viaţă, după cum spune viaţă, după cum spune Cicero, „cu condeiul în mână” („scribens mortuus est”)., „cu condeiul în mână” („scribens mortuus est”).

Este cel dintâi filosof de la care au rămas scrieri complete: Este cel dintâi filosof de la care au rămas scrieri complete: 35 de scrieri şi 13 scrisori (dintre care doar una, a şaptea, 35 de scrieri şi 13 scrisori (dintre care doar una, a şaptea, pare a fi autentică). El a creat specia literară a dialogului, în pare a fi autentică). El a creat specia literară a dialogului, în care problemele filosofice sunt abordate prin discuţia dintre care problemele filosofice sunt abordate prin discuţia dintre mai mulţi interlocutori, Socrate fiind cel mai adesea mai mulţi interlocutori, Socrate fiind cel mai adesea personajul principal. personajul principal. Lewis Campbell a fost primul cercetător a fost primul cercetător care a demonstrat prin studiul stilometric că dialogurile care a demonstrat prin studiul stilometric că dialogurile PhilebosPhilebos, , CritiasCritias, , LegileLegile, , TimaiosTimaios şi şi Omul politicOmul politic pot fi pot fi grupate şi sunt clar distinse de grupate şi sunt clar distinse de ParmenidesParmenides, , PhaidrosPhaidros, , RepublicaRepublica şi şi TheaitetosTheaitetos. Studiile recente demonstrează . Studiile recente demonstrează imposibilitatea stabilirii ordinii cronologice a dialogurilor, imposibilitatea stabilirii ordinii cronologice a dialogurilor, care tradiţional sunt grupate după criterii tematice şi care tradiţional sunt grupate după criterii tematice şi încearcă să urmărească o evoluţie a gândirii lui Platon. încearcă să urmărească o evoluţie a gândirii lui Platon. Cronologia dialogurilor nu mai poate fi stabilită astăzi decât Cronologia dialogurilor nu mai poate fi stabilită astăzi decât în linii mari. în linii mari.

Psihologia platonicaPsihologia platonica Psihologia se afla la Platon intr-o stransa legatura cu metafizica si filozofia naturii. In Psihologia se afla la Platon intr-o stransa legatura cu metafizica si filozofia naturii. In

conceptia platonica despre suflet se evidentiaza ideile religioase ale mai multor secte conceptia platonica despre suflet se evidentiaza ideile religioase ale mai multor secte antice cat si teoria despre Idei. De aceea gasim ca este justificata afirmatia lui antice cat si teoria despre Idei. De aceea gasim ca este justificata afirmatia lui Windelband ca Platon a fost cel dintai teolog, iar conceptia lui despre suflet, o conceptie Windelband ca Platon a fost cel dintai teolog, iar conceptia lui despre suflet, o conceptie religioasa. Aceasta psihologie "teologica" va forma apoi temeiul doctrinei politico-sociale religioasa. Aceasta psihologie "teologica" va forma apoi temeiul doctrinei politico-sociale platonice.         platonice.         

                                    Elementele istorice ale psihologiei platonice isi au originea in mistica orficapitagoreica. Elementele istorice ale psihologiei platonice isi au originea in mistica orficapitagoreica.

Dar totusi modul in care Platon face sinteza aces tor elemente si teoria sa despre Idei Dar totusi modul in care Platon face sinteza aces tor elemente si teoria sa despre Idei este nespus de original. Caracte ristica in aceasta sinteza este ambivalenta pe care o are este nespus de original. Caracte ristica in aceasta sinteza este ambivalenta pe care o are sufletul ca un rezultat al contopirii celor doua conceptii despre suflet. Dupa unii su fletul sufletul ca un rezultat al contopirii celor doua conceptii despre suflet. Dupa unii su fletul este principiul vietii si totodata principiul miscarii, iar dupa altii sufletul este identic cu este principiul vietii si totodata principiul miscarii, iar dupa altii sufletul este identic cu eul. De fapt consideratiile pe care Platon le face cu privire la suflet depasesc preocuparile eul. De fapt consideratiile pe care Platon le face cu privire la suflet depasesc preocuparile psihologice si se intind in do meniul eticii si al religiei, ceea ce face ca si convingerea psihologice si se intind in do meniul eticii si al religiei, ceea ce face ca si convingerea filozofica, cre dinta si nadejdea adanca, presimtirea si intuitia poetului si a profetului sa se filozofica, cre dinta si nadejdea adanca, presimtirea si intuitia poetului si a profetului sa se lege intr-o totalitate minunata, care si astazi vrajeste pe acela care citeste cu atentie lege intr-o totalitate minunata, care si astazi vrajeste pe acela care citeste cu atentie dialogurile scrise de Platon.dialogurile scrise de Platon.

   Sub influenta misticii grecesti, Platon considera sufletul ca avand o origine divina si ca Sub influenta misticii grecesti, Platon considera sufletul ca avand o origine divina si ca

numai in urma unei vini (vezi Phaidros), sau ca ur mare a unei legi universale (Timaios), numai in urma unei vini (vezi Phaidros), sau ca ur mare a unei legi universale (Timaios), acesta s-a coborat intr-un trup muritor, de care abia moartea il elibereaza iarasi, pentru acesta s-a coborat intr-un trup muritor, de care abia moartea il elibereaza iarasi, pentru ca apoi - in conformitate cu sentinta judecatii - sa primeasca o rasplata sau o pe deapsa ca apoi - in conformitate cu sentinta judecatii - sa primeasca o rasplata sau o pe deapsa pentru faptele sale. Platon mai accentueaza, influentat, poate, de Anaxagora, spre pentru faptele sale. Platon mai accentueaza, influentat, poate, de Anaxagora, spre deosebire de mistica, ca ceea ce face demnitatea su fletului uman si-l deosebeste de deosebire de mistica, ca ceea ce face demnitatea su fletului uman si-l deosebeste de celelalte fapturi este facultatea acestuia de a cunoaste (nus), fiindca gratie acestei celelalte fapturi este facultatea acestuia de a cunoaste (nus), fiindca gratie acestei facultati sufletul se poate pune in legatura cu vesnicia, cu Existenta adevarata, cu Ideile. se poate pune in legatura cu vesnicia, cu Existenta adevarata, cu Ideile.

In acest sens, sufletul are o pozitie de mijloc intre In acest sens, sufletul are o pozitie de mijloc intre cele doua lumi: el este de origine : el este de origine divina, inrudit cu Ideile eterne, dar, de aceea, el insusi nu este o Idee, ci se poate divina, inrudit cu Ideile eterne, dar, de aceea, el insusi nu este o Idee, ci se poate ridica la intuitia Ideilor, sa participe la aces tea, mai ales la Ideea vietii, a Adevarului si ridica la intuitia Ideilor, sa participe la aces tea, mai ales la Ideea vietii, a Adevarului si a Ratiunii, a Dreptatii, a Frumusetii si a Binelui. In timp ce, insa, ideile sunt vesnic a Ratiunii, a Dreptatii, a Frumusetii si a Binelui. In timp ce, insa, ideile sunt vesnic neschimba toare in lumea suprasenzorialului, sufletul se afla intr-un corp, care neschimba toare in lumea suprasenzorialului, sufletul se afla intr-un corp, care prezinta o piedica serioasa fata de natura divina a acestuia, aceasta din pricina ca prezinta o piedica serioasa fata de natura divina a acestuia, aceasta din pricina ca corpul se lasa mereu prins in mrejele micimilor vietii, a poftelor si a pasiunilor, ceea corpul se lasa mereu prins in mrejele micimilor vietii, a poftelor si a pasiunilor, ceea ce face ca si sufletul sa-si intunece reamin tirea Existentei vesnice si, ademenit de mii ce face ca si sufletul sa-si intunece reamin tirea Existentei vesnice si, ademenit de mii de placeri mediocre si infe rioare, sa-si uite mereu de originea lui inalta si de menirea de placeri mediocre si infe rioare, sa-si uite mereu de originea lui inalta si de menirea lui adeva rata. O salvare din aceasta stare nu este posibila decat in clipa in care se lui adeva rata. O salvare din aceasta stare nu este posibila decat in clipa in care se trezeste in suflet nostalgia dupa Vesnic, dupa originea lui adevarata si, ars de trezeste in suflet nostalgia dupa Vesnic, dupa originea lui adevarata si, ars de dogoarea Erosului, reuseste sa se elibereze din dogoarea Erosului, reuseste sa se elibereze din lumea senzorialului si sa nu priveasca si sa nu priveasca decat lumea adevaratei Existente. Hotarator este pentru suflet numai momentul decat lumea adevaratei Existente. Hotarator este pentru suflet numai momentul acestei intoarceri, restul n-are nici un sens. In asemenea clipe sufletul se ridica la acestei intoarceri, restul n-are nici un sens. In asemenea clipe sufletul se ridica la cunoasterea Divinului si prin aceasta se indumnezeieste. Drumul spre aceasta cunoasterea Divinului si prin aceasta se indumnezeieste. Drumul spre aceasta cunoastere este drumul dialecticii, drumul acelei regine a tuturor stiintelor. "A cu cunoastere este drumul dialecticii, drumul acelei regine a tuturor stiintelor. "A cu noaste Frumosul, Binele, Dreptatea inseamna pentru Platon, zice Capelle, ca si noaste Frumosul, Binele, Dreptatea inseamna pentru Platon, zice Capelle, ca si pentru Socrate, a deveni frumos, bun si drept si, in acest chip, a te apropia cAt mai pentru Socrate, a deveni frumos, bun si drept si, in acest chip, a te apropia cAt mai mult de Divin. In intregime acest lucru nu-l poate face decat acela care este in stare mult de Divin. In intregime acest lucru nu-l poate face decat acela care este in stare sa cunoasca Ideea Binelui. Asa ca cunoas terea Vesnicului, stiinta cea mai inalta, este sa cunoasca Ideea Binelui. Asa ca cunoas terea Vesnicului, stiinta cea mai inalta, este pentru Platon totodata cea mai adanca religie ,- grija pentru mantuirea sufletului, ce pentru Platon totodata cea mai adanca religie ,- grija pentru mantuirea sufletului, ce depinde de o astfel de cunoastere...". Platon are in vedere pe filozof, pe iubitorul de depinde de o astfel de cunoastere...". Platon are in vedere pe filozof, pe iubitorul de intelepciune, pe omul al carui suflet este plin de indemnul zeului Eros, de iubirea fata intelepciune, pe omul al carui suflet este plin de indemnul zeului Eros, de iubirea fata de cerul Ideilor, de acea "nostalgie luptatoare", ce cauta mereu sa recucereasca de cerul Ideilor, de acea "nostalgie luptatoare", ce cauta mereu sa recucereasca paradisul pierdut, de acel dor al sufletului dupa originea lui suprapamanteasca, dupa , de acel dor al sufletului dupa originea lui suprapamanteasca, dupa viata divina de care el s-a impartasit inainte de mizeria existenta pamanteasca.viata divina de care el s-a impartasit inainte de mizeria existenta pamanteasca.

Din aceste consideratii s-ar putea trage concluzia - dupa cum am Din aceste consideratii s-ar putea trage concluzia - dupa cum am spus - ca Platon ar avea tendinta sa nege lumea senzoriala, asa spus - ca Platon ar avea tendinta sa nege lumea senzoriala, asa cum face Socrate acest lucru in "Phaidon", dar motivele estetice si cum face Socrate acest lucru in "Phaidon", dar motivele estetice si mai ales cele etice din mai ales cele etice din filozofia platonica au facut ca Filozoful sa au facut ca Filozoful sa nu ramana la acest punct de vedere.nu ramana la acest punct de vedere.

   De o importanta nespus de mare este insa faptul ca Platon cauta De o importanta nespus de mare este insa faptul ca Platon cauta

sa dovedeasca, intr-un mod stiintific, ca sufletul este nemuritor. Si sa dovedeasca, intr-un mod stiintific, ca sufletul este nemuritor. Si trebuie sa subliniem faptul ca, la Platon, nu este vorba despre o trebuie sa subliniem faptul ca, la Platon, nu este vorba despre o nemurire in sens panteist, ci el reprezinta ideea ca eul, sufletul nemurire in sens panteist, ci el reprezinta ideea ca eul, sufletul individual, este ne muritor si etern. Certitudinea aceasta i-a intarit-individual, este ne muritor si etern. Certitudinea aceasta i-a intarit-o marturisirea lui So crate in clipa in care acesta se gasea in pragul o marturisirea lui So crate in clipa in care acesta se gasea in pragul vesniciei si vorbelor in teleptului le urma fapta. Se stie ca Platon a vesniciei si vorbelor in teleptului le urma fapta. Se stie ca Platon a reluat ideea nemuririi su fletului din mistica orfica pitagoreica, dar reluat ideea nemuririi su fletului din mistica orfica pitagoreica, dar meritul sau este, cum observa si Capelle, de a fi cautat sa meritul sau este, cum observa si Capelle, de a fi cautat sa dovedeasca, cu toate mijloacele dialectice, aceasta nemurire. De dovedeasca, cu toate mijloacele dialectice, aceasta nemurire. De aceea argumentele din "Phaidon" se fundamentea za pe teoria aceea argumentele din "Phaidon" se fundamentea za pe teoria platonica a Ideilor.platonica a Ideilor.

Aceste argumente schitate intr-o for ma scurta dupa Capelle - sunt urmatoarele: Aceste argumente schitate intr-o for ma scurta dupa Capelle - sunt urmatoarele: 1.  Primul lucru este ca sufletul e nemuritor, fiindca ceea ce se misca pe sine insusi este nemuritor, 1.  Primul lucru este ca sufletul e nemuritor, fiindca ceea ce se misca pe sine insusi este nemuritor,

netrecator ; iar ceea ce este miscat de alt ceva sau isi primeste miscarea de la altul este trecator. netrecator ; iar ceea ce este miscat de alt ceva sau isi primeste miscarea de la altul este trecator. Ceea ce se misca cu de la sine putere este principiu, deoarece isi are originea si inceputul in sine Ceea ce se misca cu de la sine putere este principiu, deoarece isi are originea si inceputul in sine insusi si nu de la altul.insusi si nu de la altul.

   2.  Orice cunoastere este pentru Platon o "reamintire" a Ideilor in tuite candva inainte de aceasta 2.  Orice cunoastere este pentru Platon o "reamintire" a Ideilor in tuite candva inainte de aceasta

existenta. De aici concluzia ca sufletul a preexistat, inainte de aceasta viata, fapt de care, prin existenta. De aici concluzia ca sufletul a preexistat, inainte de aceasta viata, fapt de care, prin reamintire, noi devenim constienti. Daca sufletul a existat inainte de nastere, avand o fiinta reamintire, noi devenim constienti. Daca sufletul a existat inainte de nastere, avand o fiinta separata, nimic nu impiedica ca el sa dureze si dupa separarea lui de corp, reintrand in lumea separata, nimic nu impiedica ca el sa dureze si dupa separarea lui de corp, reintrand in lumea sufletelor ideale ,  altminteri, moartea sufletelor odata cu trupul   ar aduce istovirea lor si intrarea sufletelor ideale ,  altminteri, moartea sufletelor odata cu trupul   ar aduce istovirea lor si intrarea tuturor, odata si odata, in domeniul mortii.tuturor, odata si odata, in domeniul mortii.

   3.  Corpul este pieritor, caci se descompune ; el este deci compus si distrugerea lui vine tocmai prin 3.  Corpul este pieritor, caci se descompune ; el este deci compus si distrugerea lui vine tocmai prin

disolutia elementelor care-l compun. Dimpotriva, ceea ce este simplu nu se descompune, nu se disolutia elementelor care-l compun. Dimpotriva, ceea ce este simplu nu se descompune, nu se poate distruge, este nemuritor. Ideile sunt, in opozitie cu lumea senzoriala, nepieritoare, tocmai poate distruge, este nemuritor. Ideile sunt, in opozitie cu lumea senzoriala, nepieritoare, tocmai fiindca sunt simple : ele nu pot fi cunoscute decat de catre ceea ce este de o esenta cu ele. fiindca sunt simple : ele nu pot fi cunoscute decat de catre ceea ce este de o esenta cu ele. Cunoasterea Ideilor de catre sufletul omului   face dovada inrudirii dintre suflet si acestea, caci Cunoasterea Ideilor de catre sufletul omului   face dovada inrudirii dintre suflet si acestea, caci numai ceea ce este inrudit poate cunoaste Ideile. Deci, fiindca sufletul este aseme nea vesnicului, de numai ceea ce este inrudit poate cunoaste Ideile. Deci, fiindca sufletul este aseme nea vesnicului, de o esenta cu acesta, sufletul este de asemenea nedisolubil, nedestructibil, netrecator si nemuritor.o esenta cu acesta, sufletul este de asemenea nedisolubil, nedestructibil, netrecator si nemuritor.

   4.  Lucrurile nu sunt ceea ce sunt decat prin participarea la lumea Ideilor. Si este clar ca un lucru nu 4.  Lucrurile nu sunt ceea ce sunt decat prin participarea la lumea Ideilor. Si este clar ca un lucru nu

poate participa la doua Idei contra dictorii, care, asadar, s-ar exclude. Un lucru nu poate poseda poate participa la doua Idei contra dictorii, care, asadar, s-ar exclude. Un lucru nu poate poseda calitati sau stari care sa fie in contrazicere flagranta cu una dintre calitatile sale esentiale. Sufletul calitati sau stari care sa fie in contrazicere flagranta cu una dintre calitatile sale esentiale. Sufletul participa la Ideea vietii (caci ceea ce este insufletit este plin de viata) si deci el nu poate participa si participa la Ideea vietii (caci ceea ce este insufletit este plin de viata) si deci el nu poate participa si la Ideea contrara, a mortii. "Sufletul nu formeaza desigur o contrazicere directa cu moartea, dar la Ideea contrara, a mortii. "Sufletul nu formeaza desigur o contrazicere directa cu moartea, dar fiindca el este indestructibil, legat de ideea vietii, el exclude moartea, este asadar nemuritor si cu fiindca el este indestructibil, legat de ideea vietii, el exclude moartea, este asadar nemuritor si cu aceasta netrecator, caci moartea ar fi sin gurul mod posibil al distrugerii sale.aceasta netrecator, caci moartea ar fi sin gurul mod posibil al distrugerii sale.

Principiul platonic ca sufletul este nemuritor este, de aceea, intr-o stransa legatura cu viziunea metafizica platonica Principiul platonic ca sufletul este nemuritor este, de aceea, intr-o stransa legatura cu viziunea metafizica platonica despre Idei. Acestea se determina corelativ, in sensul ca, dupa cum observa acelasi Capelle, citand pe Erwin Rohde, despre Idei. Acestea se determina corelativ, in sensul ca, dupa cum observa acelasi Capelle, citand pe Erwin Rohde, in "aptitudinea sa de a cunoaste vesnicia, sufletul poarta in sine garantia cea mai sigura ca el insusi este vesnic". Ar in "aptitudinea sa de a cunoaste vesnicia, sufletul poarta in sine garantia cea mai sigura ca el insusi este vesnic". Ar gumentele acestea care, dupa cum a dovedit Tenemann, sunt fundamen tate pe temeiuri foarte subrede, ele totusi gumentele acestea care, dupa cum a dovedit Tenemann, sunt fundamen tate pe temeiuri foarte subrede, ele totusi exercita o influenta nespus, de mare asupra cititorului, prin faptul ca ele sunt formulate prin gura lui Socrate in exercita o influenta nespus, de mare asupra cititorului, prin faptul ca ele sunt formulate prin gura lui Socrate in situatia cea mai tragica a vietii acestuia : Socrate se gasea in fata mortii. Acesta vorbeste despre nemurire in clipa situatia cea mai tragica a vietii acestuia : Socrate se gasea in fata mortii. Acesta vorbeste despre nemurire in clipa in care se afla in "pragul eternitatii", cum se exprima Apelt, ceea ce inseamna ca vor belor lui Socrate, va urma in care se afla in "pragul eternitatii", cum se exprima Apelt, ceea ce inseamna ca vor belor lui Socrate, va urma confirmarea acestora prin fapta. De aceea cuvintele lui Socrate au avut in acele clipe rezonanta unei adevarate confirmarea acestora prin fapta. De aceea cuvintele lui Socrate au avut in acele clipe rezonanta unei adevarate revelatii mai inalte. "Argumentele platonice despre nemurire pot avea unele slabiciuni dialectice ; dar certitudinea revelatii mai inalte. "Argumentele platonice despre nemurire pot avea unele slabiciuni dialectice ; dar certitudinea de nezdruncinat cu care le expune Socrate, modul cum el le acopera cu persoana sa, gasesc un ra sunet adanc in de nezdruncinat cu care le expune Socrate, modul cum el le acopera cu persoana sa, gasesc un ra sunet adanc in sufletul cititorului, caci acesta presimte in aceste argu mente o intarire a ceea ce el insusi, cititorul, simte ca dorinta sufletul cititorului, caci acesta presimte in aceste argu mente o intarire a ceea ce el insusi, cititorul, simte ca dorinta in adancul inimii sale". In urma argumentarii platonice reiese clar ca filozoful se gandeste la o nemurire individuala, in adancul inimii sale". In urma argumentarii platonice reiese clar ca filozoful se gandeste la o nemurire individuala, la vesnicia eului uman.la vesnicia eului uman.

   Mai departe, Platon ajunge in consideratiile sale asupra sufletului uman la rezultate psihologice foarte indraznete si Mai departe, Platon ajunge in consideratiile sale asupra sufletului uman la rezultate psihologice foarte indraznete si

originale pentru vre mea aceea. In "Phaidros" el aseamana sufletul cu o caleasca trasa de doi cai, ce sunt condusi originale pentru vre mea aceea. In "Phaidros" el aseamana sufletul cu o caleasca trasa de doi cai, ce sunt condusi de un vizitiu. Unul dintre cai este de origine divina si de aceea el urmeaza bucuros indemnu rile vizitiului, pentru a de un vizitiu. Unul dintre cai este de origine divina si de aceea el urmeaza bucuros indemnu rile vizitiului, pentru a trage caleasca inspre cerul azuriu al Adevarului, Frumosului si al Binelui. Al doilea cal este dimpotriva de origine jos trage caleasca inspre cerul azuriu al Adevarului, Frumosului si al Binelui. Al doilea cal este dimpotriva de origine jos nica; el este inrudit cu colbul pamantului si de aceea aplecat mereu spre lumea senzoriala, ceea ce face ca vizitiul nica; el este inrudit cu colbul pamantului si de aceea aplecat mereu spre lumea senzoriala, ceea ce face ca vizitiul sa-l sileasca cu forta sa ia calea in sus. Vizitiul este Nusul, ratiunea. Deci, dupa aceasta analogie, sufletul se sa-l sileasca cu forta sa ia calea in sus. Vizitiul este Nusul, ratiunea. Deci, dupa aceasta analogie, sufletul se compune, dupa Platon, din trei facultati sau puteri : Ratiunea (conducatorul) vointa, curajul, calul cel bun si poftele, compune, dupa Platon, din trei facultati sau puteri : Ratiunea (conducatorul) vointa, curajul, calul cel bun si poftele, calul cel rau care este partea cea mai rea a sufletului. Asadar sufletul are trei facultati : 1. Facultatea de a gandi, calul cel rau care este partea cea mai rea a sufletului. Asadar sufletul are trei facultati : 1. Facultatea de a gandi, ratiunea, care se afla in cap ; 2, Facultatea afectelor si a sentimentelor, care isi are locul in piept si 3. Facultatea ratiunea, care se afla in cap ; 2, Facultatea afectelor si a sentimentelor, care isi are locul in piept si 3. Facultatea poftelor ce se afla in pantece.poftelor ce se afla in pantece.

   Pe temeiul celor trei facultati sufletesti, Platon face chiar si o tipo logie caracterologica interesanta. Dupa cum in Pe temeiul celor trei facultati sufletesti, Platon face chiar si o tipo logie caracterologica interesanta. Dupa cum in

oameni conduce una sau alta dintre aceste facultati sufletesti, exista trei tipuri ale naturii : in setatii dupa stiinta, oameni conduce una sau alta dintre aceste facultati sufletesti, exista trei tipuri ale naturii : in setatii dupa stiinta, vanitosii si iubitorii de castig. Aceasta tipologie are la Platon valabilitate si pentru determinarea caracterului vanitosii si iubitorii de castig. Aceasta tipologie are la Platon valabilitate si pentru determinarea caracterului popoarelor. La sciti si traci domneste peste tot vointa, de aici simtul onoarei la aces tia si religia lor. Egiptenii si popoarelor. La sciti si traci domneste peste tot vointa, de aici simtul onoarei la aces tia si religia lor. Egiptenii si fenicienii sunt iubitori de castig, in timp ce numai grecii se disting prin iubirea fata de stiinta.fenicienii sunt iubitori de castig, in timp ce numai grecii se disting prin iubirea fata de stiinta.

   Conceptia aceasta platonica despre suflet a influentat hotarator psi hologia antica. Idei din psihologia platonica vor fi Conceptia aceasta platonica despre suflet a influentat hotarator psi hologia antica. Idei din psihologia platonica vor fi

luate si dezvoltate de alti filozofi, de Aristotel, de stoici si neoplatonici si chiar de unii dintre Parintii Bisericii.luate si dezvoltate de alti filozofi, de Aristotel, de stoici si neoplatonici si chiar de unii dintre Parintii Bisericii.

Platon Platon este în fiecare dintre noi. El ne-a descoperit cu dorul este în fiecare dintre noi. El ne-a descoperit cu dorul nostru de eternitate, stabilitate, adevăr, cu aspiraţiile nostru de eternitate, stabilitate, adevăr, cu aspiraţiile noastre de bine, iar noi, la rândul nostru, îl păstrăm în noi noastre de bine, iar noi, la rândul nostru, îl păstrăm în noi înşine, uneori fără să ştim, pentru că suntem toate aceste înşine, uneori fără să ştim, pentru că suntem toate aceste aspiraţii.aspiraţii.