Poezii - Vasile Alecsandri Ed - cdn4. - Vasile Alecsandri Ed.2012.pdfآ  iarna, toamna, primbvara, v

  • View
    3

  • Download
    0

Embed Size (px)

Transcript

  • \

    VASILE ALECSANDRI

    POF,ZIIDosar critic

    ,

    de Lucian Pricop

    EDITURA CARTEX 2OOOBucureqti,2012

  • Coperta: Mdddlina PricopTehnoredactare computeriz atd Ec at e rina Pt s ld

    Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiALECSANDRI, VASII,EPoezii / Vasile Alecsandri; dosar critic de Lucian Pricop. -Bucureqti : Cartex 2000,2012

    ISBN 978-973-104-441-5

    L Pricop, Lucian

    821.135.1-1

    Textele ediliei de fald sunt reproduse dup[ volumeleV. Alecsandri. Opere. volumele I Si II. Poezii, apirute la Editurapentru LiteraturS, Bucuregti, 1966, in Coleclia ,,scriitori rom0ni".Modificdrile fap de edilia menlionatl se referd doar la normeleortografice ale Academiei RomAne, in vigoare la aceastd datd.Notele din subsolul paginii apa4in lui Vasile Alecsandri.

    Pentru comenzi qi informalii, vd. rugdm sd ne contactafi la:

    o Tel/fax: 021 1323.41.30; 021 /323.00.7 6o Tel: 0745.069.898; 0729.951.7 63o www.edituracartex.roo e-mail: comenzi @ edituracartex.roo O.P.4, C.P. 184, Bucuregti

    Tiparul executat la Imprimeria de Vest,Oradea, Calea Aradului nr. 35.ROMANIA

    CUPRINS

    Prefald (Lucian Pricop) ............ 7FiSd de portofoliu ........... l0nifertqi critice ............

    osTA$rr No6TRrBALCANUL $r CARPATUL ....................PENE$ CURCANULSERGENTULpAsToRrr $r PLUGARTT ................FRATII JDERICAPITANUL ROMANOHORA DE LA PLEVNAHORA DE LA GRIVITAoDA OSTA$rLOR ROMANT ..............EPISTOLA GENERALULUI FLORESCU .............

    DOINE

    DOINASTRUNGAANDRII-POPA ................BABA CLOANTACRAI-NOUHORAGROZAcrNEL-CINEL ................DORUL ROMANCEIALTARUL MONASTIREI PUTNA

    ................... 17r92628'293234363840

    4345A1

    50566062646567

  • uAncAntrAnnpDEgrEprAReR novANrEr ..............STELELEN. CAI-CBSCU MURINDBANUL ITAANACTNADRAGO$I MAI ........HORA UNIREIcRrsros a tNvtariNgnA-re, uAncAnrrE ................

    PASTELURISERILE LA MIRCE$TI .........,....SFAR$IT DE TOAMNAIARNAGERULVISCOLULMIEZUL IERNIILA GURA SOBEIBRADULSFAR$ITUL IERNEIoASpETrr pRruAvnRtr .................DIMINEATATUNETULFLORIILE _............-....:..PA$TELEPLUGURILE ............:.......sAuANAroRrr .............RODICALUNCA DIN MIRCE$TI ...............MALUL SIRETULUIcoNCERTUT- iN r-uNcAFLoRr oe NUrARnAnAcaNuL ................VALUL LUI TRAIANSANIANOAPTEApANrANa

    788081838791929495

    09t213t415I6t718

    12012tt22t23124t26127128129130t32133r36t37t39L4t142r43

    NATURA IN PASTELURILE LUIVASILE ALECSANDRI

    Publicate inilial in ,,Convorbiri literare" intre 1868-1869,Pastelurile au fost apreciate de Titu Maiorescu ca ,,un qir depoezri, cele mai multe lirice, de reguld descrieri, cdteva idile,toate insuflelite de o simgire aqa de curatl gi de puternicb anaturii, incdt au devenit fird cornparare cea mai mare podoab5 aliteraturii romdneqti indeobqte". in acelaqi registru al elogiului,G. Cllinescu considera Pastelurile ca o poezie noui, in caretehnica picturald predomina.

    Vasile Alecsandri realizeazd prin pastelurile sale o liricd aliniqtii, a fericirii rurale, un calendar al spafiului qi al timpului *iarna, toamna, primbvara, v ara. Coresponden[a sentiment-naturbeste urmiriti qi subliniatd de faptul cd tabloul este aproapeintotdeauna insuflelit de o prezen!6 uman[.

    Pdnd la Alecsandri, intdlnim doar elemente de pastel laAsachi, Heliade, Alexandrescu, in poezii de factur[ romantici,unde natura e zugrdvit{ in mod abstract, ca mijloc de a creaatmosfera de transmitere a unor anumite stiri sufleteqti. Odatdcu Alecsandri, peisajul capdtd. individualitate, existd in sine, areun farmec specific.

    Din cele aproximativ treizeci de poezii scrise deAlecsandri, care intrd in definilia acceptatd a pastelului, se potdesprinde toate fazele anotimpurilor in lunca Mircegtilor.

    Alecsandri descrie in Pasteluri iama in aspectul ei feeric,privind ninsoarea de la gura sobei. Tabloul unei nopli de iarni iiinspirl poetului sentimente de admiragie in fala mdreliei qi

  • nemiqcirii naturii. Iarna este anotimpul amorlirii gi al incre-menirii. in poezia ,,Iarna", Alecsandri deseneazl infiorat,obiectiv gi precis, cu o paletd sdracd in cr"rlori, dar cu miiestriepicturali, stdnd la gura sobei gi admirdnd jocul fulgilor: ,,Dinvizdnh cumplita iarnd cerne norii de z6padd. / Lungi troienec6l6toare adunate-n cer grdmadS; / Fulgii zbor, plutesc in aer caun roi de fluturi albi, / Rbspdndind fiori de gheap pe ai gdriiumeri dalbi."

    in ,,Miezul iernei", datoritl gerului, natllra s-a transformatcomplet, inghe{ul a cuprins inseqi astrele, orice urmd a vegeta-lului a dispdrut, l5s6nd totul pradd regnului mineral, solidificdn-du-se sub aspectul olelului, cristalinului, diamantului. Tempera-tura joasd usucl pddurea, preflcdnd totul in diamante. Geruleste ,,amar", ,,cumplit". Poetul recreeazd, impresia c[ se afldintr-un templu in care stelele sunt ,,f5.clii", mun{ii sunt ,,altare',,iar codrii sund ca o o196 atunci cdnd ,,crivd1ul" bate.

    Primdvara este anotimpul florilor qi al plslrilor cdldtoare.Ea este intdmpinatX cu entuziasm in poezii cum sunt: ,,Cucoa-rele", ,,Diminea[a", ,,Tunetul". Bucuria primdverii este pictatbcu senin[tate. in poezia ,,Diminea(a", sunt prezentati [draniiintr-o dimineald de primdvard fXcAnd pregdtiri pentru muncilecdmpului: ,,Zorti de ziul se revarsX peste vesela naturd, IPrevestind un soare dulce cu lumind qi cdldurb [...] / Muncitoriipe-a lor prispb dreg uneltele de munc[ / Paslrelele-gi dregglasul prin huceagui de sub lunci. / in grddini, pe c6mpii, pedealuri, prin poiene gi prin vii / Ard movili buruienoase, scolandfumuri cenugii". Primlvara sunt ploi cu tunete. Sufletul poetuluia vibrat la unison cu tunetul dintr-o zi de primdvard, in poezia,,Tunetul": ,,VdzdLrhLrl bubuieqte!... p5mdntul desmo4it / Cu miiqi mii de glasuri semnalului rdspunde, / $i de asprimea ierneisimlindu-se ferit, / De-o nouX-ntinerire ferice se pXtrunde',.Primivara lumina e mai caldd, pdraiele umflate curg iute$opotind, mugurii se vdd imbobocind, iar coloritul este redus laun fir de iarbd verde sau la un galben gdnddcel.

    Toamna este inchipuitl de Alecsandri in poezia,,sfArgit detoamnd". Aici este zugr6vit tabloui dezolant al naturii ,,despu-iate" de podoabele ei, o naturd ce dnce dorulpdsirilor cdldtoar-e:

    8

    ,,Vesela verde cdmpie acu-i tristd, vestejitd, / Lunca, b5tuti debnrm[ acrm pare mginiti; / Frunzele-i cad, zbor in aer, qi de crengise deslipesc, / Ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc"'

    ln pastelul ,,Plugurile" sunt salutafi glranii care ies sd are'Pentru intdia oard avem imaginea unui plugar destoinic, careapasd cn determinare pe coarnele plugului. De remarcat faptulc[ atitr-rdinea poetului fag6 de naturi nu este contemplativ[.Natura, in cuprinsr.rl unui an, iar in chip simbolic in cuprinsulunei vie{i, prezintd dou6 aspecte antitetice: unul stimr"rlativ, altinere{ii - in poeziile inchinate primiverii, altul paralizant:iarna, bbtr6nefea.

    in luna florilor, poetul cautb ,,magica pl5cere de parfum qide cdntare" a luncii din satul natal in poezia,,Lunca dinMirceqti": ,,CXci in tine, lunc6 dragi, tot ce are suflet, grai, / Totqopte$te de iubire in frumoasa lun[ mai!".

    Alecsandri este un iubitor al lini;tii rurale. Poezia ,,MalulSiretului" este o poz[ romantice, in care ,,eroul liric" este a$ezatpe malul rAului, ldsdndu-qi privirea furatd de valuri. Poetulpriveqte ,,in faptul zilei" cum Siretul se inconvoaie pe sub s[iciica un balaur. Dornic de liniqte, avdnd sentimentul treceriiiremediabiie a timpului, Alecsandri priveqte apa care se tot duceincet la vale, odatd cu propria sa viafd. Peisajul prezentat esteodihnitor, lipsit de fream[t, de zbucium l5untric. Singureleelemente in miqcare sunt salcia pletoasd, mreana, raleiesdlbatice. Ultima strofi a poeziei aduce sentimentui treceriiireversibile a timpuiui, schimbarea permanentd din naturi: ,,$igdndirea mea furatb se tot duce-ncet la vale / Cu cel rdu care-nveci curge, fdr-a se opri din cale".

    Stilul pastelurilor prezint| mai multe trds[tr:ri specifice,printre acestea ar trebui menlionatd plasticitatea imaginilorartistice care alcdtuiesc, impreund, o viziune senin[, cahnb qigragioasi asupra naturii.

    Contemplator al eternei naturi, situAndu-se intre primiipoeli ai Bdrdganului, Alecsandri a intuit imensitatea, frumuseleaacestui spafilt infinit.

    Lucian Pricop

  • REFERINTE CRITICE

    Om de atitudine civic[, a negat riul (in diversele intru-chipdri), inlelegdnd, in paralel, sd afirme binele (in variatele luiipostaze). Lumii susplrse, viciatd, retrograd[, demagogicS,situatl (ca in viziunea lui Tudor Vladimirescu) la antipodulintereselor colectivit5trii na{ionale, ii opune (chiar dacS idilic)orizonturile neintinate ale spiritualitdlii rurale, iar prezentuluidecdzut - trecutul eroic ilustrat de patriogi ca $tefan cel Maresau Dan, cdpitan de plai. Elogiind demnitatea, puritatea, frumu-selea sufletului ldrdnesc, rezistenfa acestuia, bunul-sim[,Alecsandri sublinia, prin replic6, valori ce chezSguiau nu numaiideea de sLrpravieluire a unui neam peste care au trecut noriievocali in ,,Sentinela romdnd", ci qi sentimentul acut cd maselepopulare au, in ultimd instan!5, cuvdntul hotdrdtor, cd elereprezintd, prin inepuizabila aptitudine de a crea, de a depdqimomentele de criz6, de a infrunta vicisitudinile, forEa salv;r-toare. Configuratd in doinele gi cAntecele bdtrAneqti, culese depoet din toate provinciile rom6neqti. t...1 in anul revoh,r{ieiins6qi, cdnd tipdreqte pe foi volante poema-manifest ,,Deqtepta-rea Romdniei", cSreia de peste munfi, din Transilvania, AndreiMureqanu ii va da, in ,,Un rdsunet", mobilizatoarea sa adeziune.in epoca exilului, cAnd participi la adunarea popularX de la Blaj,apoi in Bucovina gi, in cele din urmi, la Paris, compundnd intretimp ,,Hora Ardealului", modificati peste opt ani, in ,,HoraUnirii", redact6nd al5turi de tovarlqii sdi de luptd ,,Prinfipiilenoastre pentru reformarea patrie