Politici Privind Piata Laptelui

7/24/2019 Politici Privind Piata Laptelui

1/17

CHIRILA MADALINA ELENA

TPPA

GR. 485

POLITICI PRIVIND PIATA

LAPTELUI


2/17

CUPRINS

CAP.1 Istoric Pg 3-4

CAP2. Piata laptelui...Pg 5

2.1.Cererea-oferta in Romania.....Pg 6-7

2.2. Pretul laptelui.....Pg -1!CAP.3 "#port- Import...Pg 11-14

CAP.4 $trategii %e pro%us.Pg 15-16

CAP.5 Conclu&ii.....Pg 17


3/17

Laptele este unul dintre principalele produse agricole aleUniunii Europene: peste un milion de exploataii produc anual148 milioane de tone de lapte, cu o valoare aproximativ de 41miliarde de euro, ceea ce reprezint 14% din valoarea

produciei agricole europene. Peste !% din carnea "ovinprodus #n Europa provine din cre$terea animalelor pentru

lapte. Uniunea European este pe primul loc #n produciamondial de lapte &'%(, #naintea )ndiei &!%( $i a *tatelorUnite 1%( $i cu mult #naintea +ceaniei %(.

-n Europa, #n activitatea de prelucrare a laptelui sunt angaate

peste 4!!.!!! de persoane, rezult/nd o ci0r de a0aceri glo"alde ordinul a 1&! miliarde de euro.aptele crud este utilizat, #n principal, la 0a"ricarea

"r/nzeturilor, urmat de 0a"ricarea untului $i de cea a lapteluipentru consum.


4/17

SCURT ISTORIC

)ntrat #n vigoare #n 128, organizarea comun a pieei +3P( #n sectorullaptelui $i produselor lactate a 0ost una dintre primele opiuni ale Politiciigricole 3omune P3(. Ea a cunoscut numeroase re0orme, cea mairadical, #n 1284, const/nd #n introducerea cotelor de lapte pentru a

remedia pro"lema excedentelor structurale rezultate din dezec5ili"reledintre cererea $i o0erta de lapte $i de produse lactate.

-n con0ormitate cu deciziile cuprinse #n genda &!!!, re0orma din &!!6 a#nceput li"eralizarea sectorului laptelui prin reducerea susinerii

preurilor $i prin crearea de autoare directe la venituri. -n &!!', #n cadrulsimpli0icrii reglementrilor comunitare, 3onsiliul a integrat dispoziiilere0eritoare la sectorul laptelui #ntr7o viziune unic, acoperind totalitatea

produciilor agricole reglementate.


5/17

CAP.2 PIATA LAPTELUI

a 0inele anului &!!8, semnale din presa rom/neasc indicau 0aptul c piaa produselor lactate dinom/nia este dinamic, ating/nd #n &!!8 valoarea de 1,1 miliarde de euro . 9up ce a #nregistrat oscdere de &!% #n primul trimestru al anului &!!2 , piaa a #nregistrat un trend pozitiv #ntrimestrele doi $i trei. -n primul trimestru al anului &!!2 importul de produse lactate a acoperit1% din necesarul de consum al om/niei, restul 0iind acoperit din producia intern.

3on0orm ultimei analize a 3omisiei Europene, UE se con0runt #n &!14 cu o producie record de

lapte, dar $i cu em"argoul impus de usia, ceea ce ar putea duce la o scdere a preului la lapte.Em"argoul rusesc, introdus pe ' august, a adugat o presiune "rusc $i a"rupt pe pre. usiacumpra "r/nz din UE $i, pe termen scurt, laptele 0olosit pentru a 0a"rica "r/nz pentru usia este0olosut pentru a 0ace lapte pra0 $i unt, se arat #n studiu.

9in calculele 3omisiei, #ntre &!11 $i &!16, exporturile de produse lactate ale UE ctre usia seci0reazp la 1,4% din producia de lapte a UE. cest procent este mult mai mare #n state precum

;inlanda, ituania, Estonia $i etonia.


6/17

2.1 CEREREA LAPTELUI IN ROMANIA

Piaa laptelui din om/nia are celmai mare volum v/ndut direct #npiee, #n cea mai mare parteam"alat #n sticle PE


7/17

2.1 CEREREA DE LAPTE

Anul 2015 s-a anun at dificil pentrucresctorii de vaci n contetul li!erali"riicotelor# Situa ia produce n$ri%orare nudoar n r&ndul fer'ierilor ro'&ni( ci i lanivel european( unde pre ul laptelui esten scdere de 'ai 'ulte luni# Pe planlocal( cei 'ai afecta i sunt 'icii fer'ieri(

care( n lipsa unor asocia ii puternice( nui-au 'ai putut rennoi contractele delivrare a laptelui ctre procesatori#

Situa ia este cu at&t 'ai $rea cu c&t( lanivel european( oferta de lapte este 'ai'are dec&t cererea( iar e'!ar$oul i'pusde ru i a creat presiune n pia # )n acest contet( nici nu este de 'irare faptul c'arii procesatori au nceput s renun e s'ai rennoiasc contractele cu fer'ieriilocali( prefer&nd s aduc 'aterie pri'din afar#

Anul 2015 nu se anun deloc u or pentrufer'ierii ro'&ni( 'aiales c li!erali"area

cotelor nu le estefavora!il# *i sper ntr-o re$le'entare a pie ei(

n contetul n care( de i

este n vi$oare( nu pot!eneficia de le$eacontractrii#


8/17

PRETUL LAPTELUI

9up lituanieni, 0ermierii rom/ni primesc cel mai mic pre pentru lapte din Europa, iarpreul continu s scad. Potrivit datelor Eurostat, #n luna mai, preul mediu al lapteluimaterie prim la nivelul UE, a 0ost de 61,6 euroceni=litru, #n scdere comparativ culuna similar din &!11 c/nd nivelul era de 66 euroceni=litru. om/nia se a0l la coadaclasamentului cu o medie de &, euroceni=litru 1,1 > 1,& lei(, #n u$oar scdere 0a

de &!11. 3el mai mare pre pe lapte la nivel european, respectiv &,1 euroceni=litru este primitde 0ermierii din 3ipru. Preuri "une o"in $i cresctorii de vaci din ?recia > 44,'euroceni=litru sau din @alta > 44,4 euroceni=litru. Preurile sunt mai mici 0a de &!11$i #n rile care dein cele mai mari e0ective de vaci din Europa. st0el, #n ?ermania,litrul de lapte este ac5iziionat de procesatori cu 6!,2 euroceni=litru, #n ;rana cu >

&2, euroceni=litru, #n Polonia cu &', euroceni=litru, #n +landa cu 6&,8euroceni=litru, iar #n @area Aritanie cu 6&, euroceni=litru.


9/17


10/17


11/17

EBP+


12/17


13/17

)n ceea ce priveste importurile de lactate ale omaniei acestea aucrescut pana in anul &!!, pentru ca in anul &!!' cresterea sa 0iemasiva de &4!%. )mporturile au continuat sa creasca si dupa&!!' intr7un ritm sustinut, ast0el ca anul &!11 a marcat o crestere

de 12,'% a valorii importurilor 0ata de anul &!1!.

3a o concluzie se desprinde 0aptul ca incepand cu anul &!!',

omania este un importator net de produse lactate, aceastacategorie de produse prezentand o "alanta comericiala puternicde0icitara .


14/17

Uniunea Europeana a 0ost principalul 0urnizor mondial de lapte sismantana din lapte, neconcentrate, neindulcite, realizand in anul&!11 venituri totale de '.411,8 milioane U*9 88,( dinexporturile mondiale.


15/17

Ac!" #e $a%&et"' pe"t%! #"a$(a%ea c)"*!$!l! #e p%)#!*e lactate

Produsele lactate au 0ost $i sunt #n continuare asociate cu sloganul+G)tMl&,, adoptat #n campania de marCeting demarat #n anul 1226. *trategiile demarCeting implic evidenierea #n mod clar a valorii nutriionale a produselor, cu

precdere #n zona pieei organice(, prin intermediul canalelor mass7media,precum $i prin dezvoltarea unor serii de noi produse. sociaia merican de@arCeting de0ine$te marCetingul ca: +p%)ce*!l #e pla"-ca%e e/ec!e ac)"cept!l!0 a p%e!l! a p%)$)e0 #*t%!%ea #e0 !"!%l)%

*e%cl)%0 3" e#e%ea c%e% !"! *c$ )pt$ ca%e * *at*-ac at6t

)ectele "##!ale c6t cele )%'a"(a)"ale.,Pentru un marCeting desucces, departamentele corespunztoare sunt nevoite s se 0olosesc de o gamlarg strategii care vizeaz o"ligatoriu: modul, perioada $i locul oportun, pentruprezentarea $i promovarea unui produs o0erit consumatorilor.


16/17

C)"# )l'at)%

Pentru ca o strategie de marCeting a produselor din industria lactatelor, #n contextul ?lo"alizrii, spoat 0i considerat un succes incontesta"il, se vor avea #n vedere #n mod o"ligatoriu, urmtoareleaspecte:

P%)*pecta%ea alt)% pee e/t"#e%ea )%()"t!%l)%7-n ciuda 0aptului c porto0oliul produselor dinindustria lactatelor a 0ost mrit #n mod constant, industria lactatelor )ndiene ar tre"uii s se orientezectre noi piee $i s se extind $i #n a0ara riii.

C%ea%ea !")% *t%ate' #e $a%&et"' )%'"ale7 )ndi0erent de produsul promovat lapte, iaurt, "r/nz,unt etc(, re7#noirea acestuia prin intermediul unei strategii de marCeting moderne $i puternice va puteas sc5im"e sau s #ntreasc #n mod pozitiv, concepia consumatorului asupra produsului sau produselorpromovate.

P%)$)a%ea al)%l)% "!t%)"ale7Pentru #nregistrarea unor valori ridicate a v/nzrilor trimestriale$i anulae, promovarea valorilor nutriionale $i asocierea acestora cu studii $tiini0ice concrete $ia0erente, reprezint #n momentul de 0a una dintre metodele cele mai e0iciente de promovare.

P%)$)a%ea p%)#!*el)% pe paa ec)l)'c7 -n condiiile #n care cererea de lapte ecologic este #ncontinu cre$tere cu un procent anual de &!%, potrivit 3entrului de 3ercetare #n @arCeting griculturaldin *tatele Unite, promovarea produselor lactate pe piaa ecologic, este oportunitate demn de a primii

#ntreaga atenie din partea productorilor $i a comercianilor. E/t"#e%ea 'a$e #e p%)#!*e7Extinderea gamei de produse reprezint un adevrat succes numai #n

condiiile #n care consumatorului #i este o0erit un produs de care nu a auzit $i care nu se gse$te #n o0ertacurent a altor productori. -n acest sens, departamentul de marCeting va 0i nevoit s identi0ice nevoileconsumatorilor, iar inginerii te5nologi s realizeze produsul #n con0ormitate cu cele mai #naltestandarde, av/nd ast0el $i posi"ilitatea de a inova, sau c5iar revoluiona, industria lactatelor.


17/17

CONCLUII aptele, 0iind unul din alimentele cele mai

importante pentru consumul uman,datoritacalitatilor sale nutritive, necesita o 0oarte mareatentie in recoltare,prelucrare si pastrare.

cest aliment se poate altera 0oarte repede daca nueste pastrat in conditii de igiena si temperaturacorespunzatoare.

3and consumam lapte tre"uie sa 0im atenti la

aspect, culoare, consistenta, miros, densitate,continut de grasimi, aciditate.

3a si laptele, produsele sale derivate necesita o0oarte mare atentie in prelucrare si

pastrare,deoarece se poat altera 0oarte repede dacanu sunt pastrate in conditii de igiena si temperaturacorespunzatoare.

Produsele lactate acide au un rol deose"it inalimentatia rationala a omului sanatos si ocupa unloc important in alimentatia dietetica. ceste

produse au o valoare asemanatoare laptelui, iarcomponentele nutritive se gasesc intr7o 0orma usorasimila"ila pentru organism.

Documents

Politici Privind Piata Laptelui