POLUAREA AERIANA

8/16/2019 POLUAREA AERIANA

1/38

Poluarea mediului aerian

Aerul atmosferic absoarbe zilnic cantităţi mari de particule solide, lichide şi gazoase emanate de variate

surse naturale şi artificiale. În atmosferă se ridică în fiecare minut pulberi şi gaze fie de natură vegetală

(spori, granule de polen), fie provenite din erupţiile vulcanice sau din distrugerea scoarţei terestre,

eroziunea solului. ar cel mai mare impact asupra atmosferei îl au factorii antropici. !zinele, fabricile,

termocentralele, autovehiculele sunt principalii poluatori care modifică compoziţia naturală şi calitatea

aerului. "oluarea aerului se poate manifesta sub formă de ceaţă, negură, aer ceţos.

#mpactul antropic negativ asupra proceselor ce decurg în atmosferă este cauzat de$ reducerea

considerabilă a suprafeţelor de pădure% poluarea &ceanului "lanetar (av'nd consecinţe negative asupra

algelor verzi)% consumul sporit de oigen în procesele de ardere tehnologică la miloacele de transport ce

funcţionează pe baza motoarelor cu ardere internă şi în industrie. Aceste procese conduc la micşorarea

cantităţii de oigen din atmosferă. eocamdată această micşorare nu este evidentă, dar se află în

dinamică.

*otoarele cu ardere internă şi tehnologiile industriale produc şi o cantitate enormă de dioid de carbon

(peste + mld. tone în fiecare an), iar după unele date, în ultimii - de ani cantitatea acestui gaz a crescut

cu -/. 0u înt'mplător în cadrul recentelor întruniri şi conferinţe internaţionale ale climatologilor se

argumentează tot mai frecvent o valoare cantitativă de 1&+ egală cu ,2/ din volumul total de gaze din

atmosferă, în comparaţie cu ,3/ evaluată p'nă acum. 4a prima vedere nu ar eista motive de alarmare,

deoarece cantitatea de 1&+ nu a sporit cu mult, iar din alt punct de vedere, aceasta ar îmbunătăţi condiţiile

de hrană a plantelor. Însă proprietăţile dioidului carbon ne permit să afirmăm că şi acest eces

neînsemnat de gaz constituie o problemă cu caracter global. 1limatologii eplică actuala încălzire globală

prin rolul specific al dioidului de carbon, ca factor5cheie ce derulează mecanismul efectului de seră.

Astfel, concentrarea de 1&+ în troposferă, provenită din diferite surse (artificiale şi naturale), are acelaşi

rol ca şi pelicula în seră, care permite ca radiaţia solară de undă scurtă să treacă fără obstacole spresuprafaţa terestră. Aceasta, la r'ndul său, transformă radiaţia primită în radiaţie de undă lungă (căldură),

care, în mare parte, este reţinută, încălzind atmosfera inferioară. 1ercetările demonstrează o tendinţă

lentă de creştere a temperaturii medii a atmosferei cu valori deocamdată neînsemnate, dar cu un şir de

modificări în regimul şi forţa manifestării proceselor atmosferice. 6e constată abateri considerabile în

regimul temperaturilor, al precipitaţiilor, o frecvenţă mai pronunţată a proceselor distructive (ploi

torenţiale, secete, uragane etc.). 7endinţa de reducere a învelişului de gheaţă din regiunile polare şi cele

montane este şi ea o urmare a efectului de încălzire globală. 1ele mai evidente creşteri ale temperaturii

aerului se atestă în oraşele mari şi în centrele industriale, unde temperatura aerului este cu +5281 mai

ridicată comparativ cu valorile medii pe teritoriul regiunii.

6ursele de poluare a aerului atmosferic

"oluarea aerului atmosferic constă în schimbarea compoziţiei chimice a aerului sub aspectul proporţiei

dintre substanţele constituente ale acestuia şi cele nou5apărute, cu efecte dăunătoare pentru mediul

înconurător în ansamblu sau pentru unele componente ale acestuia.

6ursele de poluare a aerului atmosferic se pot grupa în două categorii$


2/38

surse naturale, dintre care cele mai importante sunt$

9 solul uscat şi neacoperit de vegetaţie, care pulverizează particulele de praf%

9 plantele şi animalele, de la care provin polenul, puful, părul, penele, sporii de ciuperci, tec%

9 erupţiile vulcanice, care reprezintă o sursă apreciabilă de cenuşă vulcanică, gaze (1&+, 6&+, :+6 etc.) şi vapori de apă%

9 spaţiul cosmic, din care provine praful cosmic%

surse artificiale (antropice), ce rezultă din activitatea omului, dintre care fac parte$

a) sursele fie, care, la r'ndul lor, includ două grupe$

9 sursele ce ţin de arderea combustibililor din activităţile menaere (utilizarea diferitor tipuri de

combustibili în condiţii casnice), din industria energetică%

9 sursele bazate pe procesele industriale, cum sunt cele chimice, siderurgice, metalurgice, ale

materialelor de construcţie%

b) sursele mobile, care includ toate miloacele de transport ce răsp'ndesc poluanţi pe distanţe mari.

Astfel, în ;uropa 1entrală şi de ;st sursele mobile (în special traficul rutier) sunt responsabile pentru

aproimativ 35ehiculele emit, de asemenea, mici cantităţi de toine şi

substanţe cancerigene ca, de eemplu, benzenul şi aldehidele.

"oluanţii aerului atmosferic sunt substanţele produse artificial de activităţile umane, care modifică

procesele şi fenomenele atmosferice, au impact negativ asupra organismelor vii, inclusiv asupra sănătăţii

omului. upă starea de agregare şi gradul de dispersie se disting două categorii de poluanţi$

-) suspensiile din aer (aerosolii), care includ poluanţii dispersaţi în aer sub formă lichidă sau solidă%+) gazele şi vaporii poluanţi, aflaţi în aer sub formă de dispersie moleculară gazoasă.

6uspensiile din aer au dimensiuni variate$ cele de dimensiuni mai mari se depun foarte repede, iar cele de

dimensiuni mai mici aung p'nă la nivelul molecular. 1ele mai răsp'ndite suspensii sunt pulberile care se

produc prin$

9 antrenarea de către curenţii de aer a particulelor de sol sau a deşeurilor depozitate în halde%

9 emisiile de poluanţi sub formă de pulberi, cum este cazul întreprinderilor producătoare de ciment,

centralelor termoelectrice pe bază de cărbune, şantierelor de construcţii etc.

"oluarea atmosferei are loc ca urmare a emisiei unei cantităţi mari de pulberi (îndeosebi după furtunile depraf sau cele rezultate din arderea combustibililor ori în timpul erupţiilor vulcanice) sau a dezvoltării

ceţurilor foarte dense (smog). 1oncentraţiile mari de oizi de azot, sulf şi clor în aerul bogat în vapori de

apă cauzează formarea ploilor acide. Astfel de ploi provoacă, în mare parte, degradarea vegetaţiei. e pe

urma ploilor acide suferă îndeosebi pădurile de stear, fag şi conifere din regiunile temperate. ;le

influenţează calitatea apelor, solului, biodiversităţii.


3/38

Starea mediului aerian în Republica Moldova

În ?epublica *oldova s5au constatat în ultimii ani depăşiri ale concentraţiilor medii anuale în localităţile

urbane, în special suspensii solide 9 în municipiul @ălţi, formaldehidă 9 în municipiile @ălţi, 1hişinău şi

7iraspol, dioid de azot 9 în municipiul 1hişinău.

0ivelul înalt de poluare cu aceste substanţe se menţine pe parcursul mai multor ani şi se datorează unui

şir de factori$ activitatea întreprinderilor industriale pe baza unor tehnologii depăşite, salubrizarea

insuficientă a arterelor şi pieţelor urbane, intensificarea traficului rutier etc.

6tarea şi calitatea aerului atmosferic în ţara noastră sunt condiţionate de c'teva surse principale de

poluare$

sursele fie de poluare, care includ întreprinderile industriale, obiectele în construcţie, centralele

termoelectrice, cazangeriile mari, medii şi mici, staţiile de alimentare şi depozitele de produse

petroliere.

Actualmente, în ?epublica *oldova sunt înregistrate circa 2 de întreprinderi industriale, care

reprezintă surse fie de poluare, inclusiv + centrale termoelectrice mari, 2 de cazangerii raionale şi un şirde unităţi economice mai mici%

sursele mobile de poluare, care includ transportul auto, parcurile auto şi tehnica agricolă.

"rincipala sursă de poluare a aerului atmosferic, îndeosebi în oraşele mari ale republicii, este transportul

auto. Autoturismele constituie circa / din numărul total de miloace de transport înregistrate. ;ste de

menţionat şi faptul că parcul auto este destul de vechi, ceea ce condiţionează mărirea volumului şi calităţii

emisiilor de gaze de eşapament. 1ota miloacelor de transport cu termenul de eploatare mai mare de -

ani este de circa /, fapt ce contribuie la poluarea intensă a aerului. 4a sf'rşitul anului +2, în ţara

noastră erau înregistrate peste 2 de miloace de transport, fiind evidentă o tendinţă lentă de

creştere a acestui indice%

fluul transfrontalier de substanţe nocive, care include poluarea transfrontalieră a aerului

atmosferic pe distanţe mari.

"oluarea transfrontalieră a aerului în ?epublica *oldova este dominată de problema ploilor acide,

condiţionate de emisiile de dioid de sulf şi dioid de azot de la centralele termoelectrice, întreprinderile

industriale, miloacele de transport etc. "e parcursul ultimelor decenii, ţările ;uropei 1entrale şi de >est

au avut contribuţii importante la fluurile internaţionale de poluanţi prin cantităţile enorme de depuneri

acide transportate de masele de aer spre ţările ;uropei de ;st, inclusiv

spre ţara noastră. 6trategiile pentru soluţionarea problemelor cauzate de poluarea transfrontalieră a

aerului impun realizarea eforturilor comune ale ţărilor europene de a reduce emisiile şi consecinţelerespective. Acesta a fost unul dintre motivele adoptării 1onvenţiei de la Beneva asupra poluării

atmosferice transfrontaliere pe distanţe lungi, precum şi a unei serii de alte documente.

1alitatea aerului atmosferic în oraşele mari este influenţată preponderent de emisiile ce provin de la

autovehicule, cazangerii şi întreprinderile mari, iar în centrele raionale şi în localităţile rurale 9 de la

întreprinderile mici, precum mori, fabrici de vin, brutării, cariere şi gospodăriile casnice.


4/38

;misiile de particule solide şi de gaze nocive în aerul atmosferic iau proporţii. & influenţă semnificativă

asupra calităţii aerului atmosferic o au şi emisiile de substanţe organice volatile, metale grele, care

reprezintă o parte mică (circa 3,/) din emisiile totale, dar care au un impact substanţial asupra

populaţiei din cauza gradului înalt de toicitate.

Impactul poluării aerului asupra mediului

"ulberile din aer măresc nebulozitatea, micşor'nd afluul de lumină important pentru plante, iar depuse

pe frunze, împiedică fotosinteza, dereglează respiraţia şi evapotranspiraţia. "rin urmare, cantitatea de

clorofilă se reduce, frunzele îşi schimbă culoarea, plantele nu se dezvoltă, răm'n'nd pitice. 4a unele

plante apar modificări morfologice$ în special la viţa5de5vie frunzele se gofrează, iar la gr'u şi la ovăz se

încreţesc sau se rulează. "roductivitatea culturilor agricole scade, aung'nd uneori să fie de +, ori mai

mică dec't în condiţii optime. 6imilar acţionează cenuşa şi negrul de fum, care au efecte negative asupra

sănătăţii omului$ irită ochii, căile respiratorii, reduc rezistenţa la infecţii, provoc'nd boli cronice.

"esticidele, în mod deosebit erbicidele absorbite de particulele de sol, precum şi cele sub formă de

aerosoli, în timpul tratării culturilor agricole, pădurilor, poluează aerul atmosferic, fiind purtate decurenţii de aer verticali şi orizontali.

Tehnologie

Afaceri

Referate

Didactica

Legislatie

Familie

Acasa » legislatie » administratie » ecologie mediuStudiul poluarii transfrontaliere a aerului urban

Studiul poluarii transfrontaliere a aerului urban

http://www.creeaza.com/tehnologie.phphttp://www.creeaza.com/tehnologie.phphttp://www.creeaza.com/afaceri.phphttp://www.creeaza.com/afaceri.phphttp://www.creeaza.com/referate.phphttp://www.creeaza.com/referate.phphttp://www.creeaza.com/didactica.phphttp://www.creeaza.com/didactica.phphttp://www.creeaza.com/legislatie.phphttp://www.creeaza.com/legislatie.phphttp://www.creeaza.com/familie.phphttp://www.creeaza.com/familie.phphttp://www.creeaza.com/http://www.creeaza.com/legislatie.phphttp://www.creeaza.com/legislatie.phphttp://www.creeaza.com/legislatie/administratie/index.phphttp://www.creeaza.com/legislatie/administratie/index.phphttp://www.creeaza.com/legislatie/administratie/index.phphttp://www.creeaza.com/legislatie/administratie/ecologie-mediu/index.phphttp://www.creeaza.com/legislatie/administratie/ecologie-mediu/index.phphttp://www.creeaza.com/afaceri.phphttp://www.creeaza.com/afaceri.phphttp://www.creeaza.com/referate.phphttp://www.creeaza.com/referate.phphttp://www.creeaza.com/didactica.phphttp://www.creeaza.com/didactica.phphttp://www.creeaza.com/legislatie.phphttp://www.creeaza.com/legislatie.phphttp://www.creeaza.com/familie.phphttp://www.creeaza.com/familie.phphttp://www.creeaza.com/http://www.creeaza.com/legislatie.phphttp://www.creeaza.com/legislatie/administratie/index.phphttp://www.creeaza.com/legislatie/administratie/ecologie-mediu/index.phphttp://www.creeaza.com/tehnologie.phphttp://www.creeaza.com/tehnologie.php


5/38

STUDIUL POLUARII TRANSFRONTALIERE A AERULUI

URBAN

A. Masuratori realizate la statiile EMEP

1. Poluarea transfrontaliera cu ozon troosferic

1.1. !aracteristici "enerale

Ozonul este un gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros inecacios. El se concentreazain stratosfera si asigura protectia impotriva radiatiei UV daunatoare vietii.

1.#. Mo$alitati $e oluare transfrontaliera a aerului cu ozon

Ozonul prezent la nivelul solului se comporta ca o componenta a 'smogului fotochimic'.

Se formeaza prin intermediul unei reactii care implica, in particular, oxizi de azot si compusiorganici volatili. In concentratii ridicate, 'ozonul rau' poate cauza probleme grave de sanatate si poate afecta ecosisteme, terenuri agricole sau diverse materiale.

rincipalele sectoare economice care emit precursori ai formarii ozonului sunt

transporturile rutiere, centralele si statiile de termoficare, centralele termice de apartament,

industria prelucratoare, rafinariile si statiile de distribuire a combustibilului !benzinariile". #ivelul ozonului creste mult in regiuni cu emisii premergatoare mari si in timpul verii cu conditii

meteorologice stagnante, cu temperaturi ridicate.

1. Efectele ozonului asura %e$iului si sanatatii

Ozonul din atmosfera exercita doua tipuri de efecte, diametral opuse, asupra omului,animalelor, plantelor si materialelor$ un efect negativ, atunci cand vine in contact cu acestea si

este in concentratie mare% un efect pozitiv, generat de prezenta sa in concentratie naturala in

atmosfera.

ana la concentratii de &, ppm nu produce nici un efect asupra omului. rimele efecte semanifesta prin iritatii ale mucoaselor aparatului respirator. (a concentratii de ppm apare

congestia pulmonara iar la ) ppm edemul pulmonar devine greu vindecabil. Expunerile

intermitente sunt mult mai putin periculoase, chiar la concentratii mari. Efectele vatamatoare aleozonului au fost resimtite, pentru prima data, de ste*ardesele avioanelor de cursa lunga si, mai

ales cele care zburau la altitudini mai mari de + - + /m. 0rizele apareau, in special, dinfebruarie pana in aprilie, atunci cand intensitatea curentilor descendenti impingeau ozonul dinstratosfera ! - & /m" catre paturile inferioare ale atmosferei !+& - + /m".

1enomenul de intoxicare era evident la ste*ardese, deoarece fiind cele mai active

persoane de la bord, vehiculau cea mai mare cantitate de aer impurificat cu O


6/38

Efectele pozitive sunt legate de pozitia sa naturala in atmosfera, in stratosfera la - & /m,

unde 2oaca rolul unui strat protector, biologic eficient, fata de radiatiile solare ultraviolete cu

lungime de unda de & nm, cu efecte vatamatoare, inclusiv cancerigene.

0oncentratia de ozon, la nivelul solului, provoaca iritarea traiectului respirator si iritarea

ochilor. 0oncentratiile mari de ozon pot provoca reducerea functiei respiratorii.

Ozonul este responsabil de daune produse vegetatiei prin atrofierea unor specii de arbori

din zonele urbane.

1.&. Meto$e $e %asurare a ozonului

3etodele de referinta pentru analiza ozonului si de calibrare a instrumentelor pentru ozon

sunt$

o metoda fotometrica in UV !ISO +)45" 6 metoda de analiza%

o fotometrul de referinta in UV !ISO +)45, V7I 548, 9+.4" 6 metoda de calibrare.

Observatiile de ozon total se executa cu a2utorul spectrofotometrului 7obson

++. Instrumentul a fost conceput inca din anul +): de ;.3.9. 7obson 6


7/38

1.,. Meto$e $e relucrare a $atelor o(tinute rin %onitorizarea ozonului troosferic

In tabelul 5 !anexa +" sunt prezentate valorile concentratiei de ozon in Europa, =omania si

tarile vecine acesteia, pentru perioada +)8& - &&4.

1ig. nr. Variatia concentratiei totale de ozon, in Europa

7in figura nr. se constata o tendinta crescatoare a concentratiei totale de ozon, in

Europa, cu exceptia anilor +)8&, +)): si &&+.


8/38

1ig. nr. 5 Variatia concentratiei totale de ozon, in =omania si in tarile vecine

In ceea ce priveste concentratia de ozon in =omania si tarile invecinate, din figura nr. 5 se

constata cele mai mari concentratii in cazul 9ulgariei si cele mai mici, in cazul Ucrainei.

#. Poluarea transfrontaliera cu %ono-i$ si (io-i$ $e car(on

#.1. !aracteristici "enerale

(a temperatura mediului ambiental, monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor,insipid, de origine atat naturala cat si antropica. 3onoxidul de carbon se formeaza, in principal,

prin arderea incompleta a combustibililor fosili.

Bioxidul de carbon, cunoscut si ca anhidrida de carbon, este un gaz compus dintr6un atom

de carbon si doi de oxigen !0O".

9ioxidul de carbon este un gaz fara culoare, cu un miros usor de mirodenii incinse, mai

greu decat aerul. #u este esential pentru viata si se solidifica la 6:8,> 0, rezultand zapada

carbonica.


9/38

Sursele naturale de monoxid de carbon sunt$ arderea padurilor, emisiile vulcanice si

descarcarile electrice, in timp ce sursele antropice sunt reprezentate, in principal, de arderea

incompleta a combustibililor fosili.


10/38

(a concentratii monitorizate in mod obisnuit in atmosfera nu are efecte asupra plantelor,

animalelor sau mediului.

#.&. Meto$e $e %asurare a %ono-i$ului si (io-i$ului $e car(on

3etoda de referinta pentru masurarea monoxidului de carbon este metoda spectrometrica

in infrarosu nedispersiv !#7I="$ ISO 55.

(a Obsevatorul AOrbital 0arbonA !O0O", de la #


11/38

dioxidul de azot !#O" care este un gaz de culoare brun6roscat cu un miros puternic,

inecacios.

7ioxidul de azot in combinatie cu particule din aer poate forma un strat brun6roscat.In prezenta luminii solare, oxizii de azot pot reactiona si cu hidrocarburile formand oxidanti

fotochimici.

Oxizii de azot sunt responsabili pentru ploile acide care afecteaza atat suprafata terestracat si ecosistemul acvatic.

#. Mo$alitati $e oluare transfrontaliera a aerului cu o-izi $e azot

Oxizii de azot se formeaza in procesul de combustie atunci cand combustibilii sunt arsi la

temperaturi inalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier, activitatilor industriale,

producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calitatii apei, efectului de sera, reducerea vizibilitatii in zonele urbane

Efectele (io-i$ului $e azot asura %e$iului si sanatatii

Sursa oxidului si bioxidului de azot o reprezinta motoarele cu ardere interna

!automobilele".

Monoxidul de azot este un poluant puternic, deoarece, impreuna cu alte elemente chimicedin atmosfera si sub actiunea radiatiilor ultra violete, duce la formarea smogului fotochimic,

foarte toxic, producand omului$ modificari cromozomiale, tulburari functionale ale tesuturilor,

reducerea actiunii enzimelor !componente ale celulelor vii cu rol in asimilare @ dezasimilare "

Oxizii de azot din atmosfera pot produce efecte toxice atat asupra plantelor, cat si asupravietuitoarelor. (a animale au o actiune deosebit de toxica, ce poate deveni mortala la concentratii

mai mari de +&& ppm #O.

(a oameni efectele toxice ale #O au aparut pana in prezent numai in urma unor

accidente de munca.


12/38

Expunerea la acest poluant produce vatamarea serioasa a vegetatiei prin albirea sau

moartea tesuturilor plantelor, reducerea ritmului de crestere a acestora. Expunerea la oxizii de

azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care seamana cu emfizemul pulmonal, iarexpunerea la dioxidul de azot poate reduce imunitatea animalelor provocand boli precum

pneumonia si gripa.

Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide si favorizeaza acumularea nitratilor la

nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental. 7e asemenea, poate provoca deteriorarea tesaturilor si decolorarea vopselurilor, degradarea metalelor.

&. Meto$e $e %asurare a (io-i$ului $e azot

3etoda de referinta pentru analiza dioxidului de azot si a oxizilor de azot este cea

prevazuta in ISO :))4@+)8 '


13/38

1ig. nr. Variatia concentratiei totale de bioxid de azot, in Europa

7in figura nr. se constata ca, in Europa, in general, concentratiile de oxizi de azot, in perioada +)8& - &&4, au fost egale, cu exceptia anului +))&, cand valoarea concentratiei

inregistrate a fost de &,4& µg@mc.


14/38

1ig. nr. 4 Variatia concentratiei totale de bioxid de azot, in =omania si in tarile vecine

0ele mai mari concentratii de oxizi de azot s6au inregistrat in Ungaria iar cele mai mici in

Serbia B 3untenegru.

In =omania si in tarile invecinate concentratia oxizilor de azot, in perioada analizata, aavut o tendinta descrescatoare in primii ani !+)8& - +))&", dupa care valorile concentratiilor au

ramas relativ constante !fig. nr. 4".

&. Poluarea transfrontaliera cu (io-i$ $e sulf

&.1. !aracteristici "enerale

9ioxidul de sulf este un gaz incolor, amarui, neinflamabil, cu un miros patrunzator careirita ochii si caile respiratorii.

&.#. Mo$alitati $e oluare transfrontaliera a aerului cu (io-i$ $e sulf

Sursele naturale de poluare cu bioxid de sulf sunt$ eruptiile vulcanice, fitoplanctonul

marin, fermentatia bacteriana in zonele mlastinoase, oxidarea gazului cu continut de sulf rezultatdin descompunerea biomasei. Sursele antropice, datorate activitatilor umane, sunt$ sistemele de

incalzire a populatiei care nu utilizeaza gaz metan, centralele termoelectrice, procesele


15/38

industriale !siderurgie, rafinarie, producerea acidului sulfuric", industria celulozei si hartiei si, in

masura mai mica, emisiile provenite de la motoarele diesel.

&. Efectele (io-i$ului $e sulf asura %e$iului si sanatatii

Bioxidul de sulf (SO2 ) este considerat ce fiind prima substanta daunatoare din aer ,actiunea sa distructiva manifestandu6se mai ales asupra plantelor.


16/38

&.,. Meto$e $e relucrare a $atelor o(tinute rin %onitorizarea (io-i$ului $e sulf

In tabelul ) !anexa +" sunt prezentate valorile concentratiilor de oxizi de sulf in Europa,

=omania si tarile vecine acesteia, pentru perioada +)8& - &&4.

1ig. nr. : Variatia concentratiei totale de bioxid de sulf, in Europa

0onform graficului prezentat in figura nr. :, dupa +))&, concentratia totala a dioxidului

de sulf in Europa a avut o tendinta descrescatoare, in toate cazurile valorile fiind sub limita pentru protectia ecosistemelor, respectiv sub limita orara si zilnica pentru protectia sanatatii

umane.


17/38

1ig. nr. 8 Variatia concentratiei totale de bioxid de sulf, in =omania si in tarile vecine

(a fel ca in cazul dioxidului de azot si in cazul dioxidului de sulf, cele mai mari valori aleconcentratiilor s6au inregistrat in Ungaria, mai ales in perioada +)8& - +))& !fig. nr. 8". 0ele mai

mici valori ale concentratiilor de bioxid de sulf s6au inregistrat in =epublica 3oldova. Exceptie

face concentratia din +))& cand in Serbia B 3untenegru s6a inregistrat cea mai mica valoare.

'. Poluarea transfrontaliera cu ul(eri in susensie

'.1. !aracteristici "enerale

ulberile in suspensie reprezinta un amestec complex de particule foarte mici si picaturi

de lichid.

'.#. Mo$alitati $e oluare transfrontaliera a aerului cu ul(eri in susensie

Sursele naturale de pulberi in suspensie sunt$ eruptiile vulcanice, eroziunea rocilor furtunide nisip si dispersia polenului, in timp ce sursele antropice sunt$ activitatea industriala, sistemul

de incalzire a populatiei, centralele termoelectrice. Craficul rutier contribuie la poluarea cu

pulberi produsa de pneurile masinilor, atat la oprirea acestora cat si datorita arderilor incomplete.

'. Efectele ul(erilor in susensie asura %e$iului si sanatatii


18/38

7imensiunea particulelor este direct legata de potentialul de a cauza efecte. O problema

importanta o reprezinta particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de +& micrometri, care trec

prin nas si gat si patrund in alveolele pulmonare provocand inflamatii si intoxicari.Sunt afectate in special persoanele cu boli cardiovasculare si respiratorii, copiii, varstnicii si

astmaticii.

0opiii cu varsta mai mica de + ani inhaleaza mai mult aer, si in consecinta mai multi

poluanti. Ei respira mai repede decat adultii si tind sa respire mai mult pe gura, ocolind practicfiltrul natural din nas. Sunt in mod special vulnerabili , deoarece plamanii lor nu sunt dezvoltati,

iar tesutul pulmonar care se dezvolta in copilarie este mai sensibil. oluarea cu pulberi

inrautateste simptomele astmului, respectiv tuse, dureri in piept si dificultati respiratorii.

Expunerea pe termen lung la o concentratie scazuta de pulberi poate cauza cancer si

moartea prematura.

'.&. Meto$e $e %asurare a ul(erilor in susensie

3etoda de referinta pentru prelevarea si masurarea 3+& este cea descrisa in E# +5+

'0alitatea aerului 6 procedura de testare pe teren pentru a demonstra echivalenta de referinta ametodelor de prelevare a fractiunii 3+& din pulberile in suspensie'. rincipiul de masurare se

bazeaza pe colectarea pe filtre a fractiunii 3+& a pulberilor in suspensie si determinarea masei

acestora cu a2utorul metodei gravimetrice. 3etoda de referinta pentru prelevarea si masurarea3, va fi stabilita potrivit art. 5: din normativ.

'.'. Li%itari si nor%e le"ale entru ul(erile in susensie

In tabelul +& sunt prezentate limitarile si normele legale privind concentratia pulberilor insuspensie 3+&, conform Ordinului nr. ), din iunie &&.

Ta(elul 1/ Li%itarile si nor%ele le"ale entru ul(erile in susensie 0PM1/2

*alori li%ita Faza 1

'/ Dg@m PM 1/ 6 &/ 4"%) PM1/

Faza #

'/ 4"%) PM 1/

#/ 4"%) PM1/

'.,. Meto$e $e relucrare a $atelor o(tinute rin %onitorizarea ul(erilor in

susensie

In statele membre E3E in categoria particulelor in suspensie !32,5" sunt incadrate particulele fine si aerosolii de$ SO4

2− , #O3−, #4

+ si 32,5.


19/38

In tabelul ++ !anexa +" sunt prezentate valorile concentratilor particulelor in suspensie

!3," in Europa, =omania si tarile vecine acesteia, pentru perioada +)8& - &&4.

1ig. nr. ) Variatia concentratiei totale de particule in suspensie !3,", in Europa

0onform datelor prezentate in tabelul ? cea mai mare concentratie de particule in

suspensie !3," s6a inregistrat in +))& !fig. nr. )".

In figura nr. +& este prezentata grafic variatia concentratiei totale a particulelor in

suspensie !3,", in =omania si in tarile invecinate.


20/38

1ig. nr. +& Variatia concentratiei totale de particule in suspensie !3 ,", in =omania si in tarile vecine

7in figura nr. +& se poate constata ca, in perioada +)8& - &&4, cele mai mari concentratii de

particule in suspensie !3," s6au inregistrat in Ungaria, urmata de =omania iar cele mai mici in

Serbia B 3untenegru.

In categoria particulelor in suspensie !310" sunt incadrati aerosolii cu diametrul de panala +& m.

In tabelul + !anexa +" sunt prezentate valorile concentratiilor particulelor in suspensie!3+&" in Europa, =omania si tarile vecine acesteia, pentru perioada +)8& - &&4.


21/38

1ig. nr. ++ Variatia concentratiei totale de particule in suspensie !3+&", in Europa

0onform graficelor din figura nr. ++, desi dupa +))& concentratia particulelor insuspensie a inceput sa scada, in &&4 ea a crescut semnificativ fiind cea mai mare din tot

intervalul studiat.


22/38

1ig. nr. + Variatia concentratiei totale de particule in suspensie !3 +&", in =omania si in tarile vecine

0oncentratia particulelor in suspensie !3+&" in Ungaria a depasit, in perioada +)8& -+))&, valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane !& Dg@m". 7e altfel, si in

=omania concentratia particulelor in suspensie !3+&" era aproape de limita de & Dg@m

In toata perioada analizata !+)8& - &&4", cele mai mici concentratii ale particulelor insuspensie !3+&" s6au inregistrat in Serbia B 3untenegru !fig. nr. +".

,. Poluarea transfrontaliera cu %etale "rele si to-ice 0P(5 !$5 As si 6"2

,.1. !aracteristici "enerale

3etalele grele se gasesc, in general, sub forma de particule !cu exceptia mercurului care

este gazos".

,.#. Mo$alitati $e oluare transfrontaliera a aerului cu %etale "rele si to-ice

3etalele toxice provin din combustia carbunilor, carburantilor, deseurilor mena2ere, etc.

si din anumite procedee industriale.

,. Efectele %etalelor "rele si to-ice asura %e$iului si sanatatii


23/38

3etalele se acumuleaza in organism si provoaca efecte toxice de scurta si@sau lunga

durata.

In cazul expunerii la concentratii ridicate ele pot afecta sistemul nervos, functiile renale,hepatice, respiratorii.

,.&. Meto$e $e %asurare a %etalelor "rele si to-ice

3etoda de referinta pentru prelevarea plumbului este aceeasi cu metoda de prelevare

pentru 3+&. 3etoda de referinta pentru analiza plumbului este cea prevazuta in ISO )8@+))

'


24/38

ORDIN nr. &&3 $in #1 %artie #//8

As5 !$5 6" si Ni

Arsen , 4"%) PM 1/ 6 valo

!a$%iu ' 4"%) PM 1/ 6 valo

Nic9el #/ 4"%) PM 1/ 6 val

,.,. Meto$e $e relucrare a $atelor o(tinute rin %onitorizarea %etalelor "rele si

to-ice

In tabelul +5 sunt prezentate valorile concentratiei totale de cadmiu in aer, in Europa,=omania si tarile invecinate.

7in figura nr. + in care este prezentata grafic variatia concentratiei cadmiului, pe o

perioada de + ani !+)8& - &&4", se poate constata ca pana in &&5, cu mici exceptii, a existat o

tendinta de scadere a acesteia, dupa care, in &&4, concentratia cadmiului in aer a inceput sacreasca.

Exceptand valorile concentratiilor inregistrate in Ucraina, care au fost si sunt cele mai

mari !tabelul +5,


25/38

1ig. nr. + Variatia concentratiei totale de 0d in aer, in Europa


26/38

1ig. nr. +5 Variatia concentratiei totale de 0d in aer, in =omania si in tarile vecine

In tabelul + sunt prezentate valorile concentratiei totale de plumb in aer, in Europa,

=omania si tarile invecinate. (a fel ca in cazul cadmiului, cele mai mari concentratii de plumb in

aer, s6au inregistrat in Ucraina.


27/38

1ig. nr. + Variatia concentratiei totale de b in aer, in Europa

0onform graficelor prezentate in figura nr. + in Europa, in perioada +))& - &&4, se

poate constata o tendinta descrescatoare a poluarii aerului cu plumb.


28/38

1ig. nr. +4 Variatia concentratiei totale de b in aer, in =omania si in tarile vecine

0u exceptia anului +))&, cand cea mai mare valoare a concentratiei de plumb, in aer, s6a

inregistrat in Ungaria, respectiv a Ucrainei, care nu apare pe grafic avand valorile concentratiilormult mai mari decat ale celorlalte tari, in toti ceilalti ani =omania a avut cea mai mare poluare a

aerului cu acest metal.

In tabelul +4 !


29/38

1ig. nr. +8 Variatia concentratiei totale de g in aer, in =omania si in tarile vecine

Exceptand concentratiile de mercur din Ucraina, care nu sunt reprezentate in figura nr. +8,

fiind mult mai mari decat cele inregistrate in celelalte tari, in prima parte a perioadei analizate!pana in +))5" cele mai mari concentratii de mercur in aer, s6au inregistrat in 9ulgaria. 7upa

+)) cea mai mare poluare a aerului cu mercur s6a inregistrat in =omania iar cea mai mica in=epublica 3oldova.

8. Poluarea transfrontaliera cu (enzen si 9i$rocar(uri aro%atice

oliciclice

8.1. !aracteristici "enerale

9enzenul este un compus aromatic foarte usor, volatil si solubil in apa.

idrocarburile aromatice polinucleare


30/38

idrocarburile aromatice polinucleare rezulta din combustia materiilor fosile ! motoarele

diesel" sub forma gazoasa sau de particule. 0ea mai studiata este benzo!a"pirenul.

8. Efectele (enzenului si 9i$rocar(urilor aro%atice oliciclice asura %e$iului si

sanatatii

9enzenul este o substanta cancerigena, incadrata in clasa


31/38

Benzo0a2iren 1 4"%) P

8.,. Meto$e $e relucrare a $atelor o(tinute rin %onitorizarea (enzenului si a

9i$rocar(urilor aro%atice oliciclice

In tabelul +) !


32/38

1ig. nr. & Variatia concentratiei totale de benzo!a"piren in aer, in =omania si in tarile vecine

Exceptand Ucraina, in toti cei +: ani analizati, cele mai mari valori ale concentratiei de

benzo!a"piren s6au inregistrat in =omania iar cele mai mici, in =epublica 3oldova.

7atele prezentate in tabelele 5, :, ), ++, +, +5, +, +4 si +) contin rezultatele anuale aleconcentratiei aerului in tarile membre ale E3E, pentru anii +)8&, +)8, +))& si perioada +)) -

&&4. 0onform informatiilor site6ului oficial E3E masuratorile si calculele au fost realizate in

mod diferit, dupa diverse modele, in decursul perioadei analizate.

B. Masuratori realizate la statia ;A< Fun$ata 0Ro%ania2

In prezent, cele mai uzuale masuratori privind chimia atmosferei, care se efectueaza la

statia meteorologica ;


33/38

In figura nr. + este prezentata variatia concentratiei de ozon, in =omania, in perioada

&& - &&, conform masuratorilor realizate la statia ;


34/38

Valorile inregistrate in perioada && 6 && nu au atins pragul de alerta de 5&

Dg@m !media pe + h", respectiv de +&Dg@m !valoare tinta pentru protectia sanatatii umane",

pentru calitatea aerului.

. Monitorizarea oluarii aerului cu $io-i$ $e azot

In figura nr. este prezentata variatia concentratiei de bioxid de azot, in =omania, in

perioada && - &&, conform masuratorilor realizate la statia ;


35/38

Valorile inregistrate in perioada august &&+6 decembrie && nu au atins pragul de alerta

!5&& Dg@m" pentru calitatea aerului. 7e asemenea nu s6au atins nici valorile limita anuale petru

protectia sanatatii umane !5& Dg@m" si pentru protectia vegetatiei !& Dg@m ".


36/38

valorile medii lunare ale concentratiei de 0O sunt cuprinse intre 5: ppm !iulie &&&" si

5& ppm !decembrie &&"%

concentratia maxima lunara a fost de 5+ ppm !decembrie &&" iarcea minima lunara a fost de 55 ppm !iulie &&&".

Oscilatiile concentratiei de 0O sunt neregulate in anii &&& si && !ani in care s6au

inregistrat valorile extreme" iar in anii &&+ si &&5 aceste oscilatii sunt normale

!nesemnificative".

Valorile inregistrate in perioada august &&+6 decembrie && nu au atins pragul de alerta

!+& Dg@m" pentru calitatea aerului.

Burta i oldurileș șdispar în 3 ZILE!Pentru aceastaconsuma i 1țlingură...

Scapă de Riduri!Aplică Asta Zilnic nainte e "ulcare

Ai o ciuperca#E$istă o cale! n%iecare &i ...

SE'ZA IE! PutereaȚmasculină cre teșne(une te cușaceastă cremă.)asea&ă*o pe...

Puterea unui tip de+, de ani dupăprima utili&are#- or! Băr(a iș ț încerca i!ț

.comCopyright © 2!" # Toate drepturile re$er%ate.

Toate documentele au caracter informati% cu scop educational.

&roiecte%e$i toate proiectele

&R'()CT D) L)CT() *AT)*AT(CA CLASA (Compararea numarului de elemente a doua multimi

&R'()CT D(DACT(C Acti%itate ecologica +R,&A-&R(C(/D)(L'R0

&R'()CT Anali$a si Sinte$a Circuitelor /umerice &R'()CT R'1'T( (/D,STR(AL(

Lucrari de diploma%e$i toate lucrarile de diploma

Lucrare de diploma medicina # rolul asistentei medicale iningriirea pacientilor cu infarct miocardic

Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro# ,ngaria dina doua umatate a secolului al 3(3#lea

http://n.click-adnow.com/click?impid=SCI-107-87636-inxet6we-1u5l&bidid=SCB-107-f7f58658-b181-11e5-b3e1-002590c7ef82-inxet6wf-mu2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhUbmxKZFZaM1FVRkJRVUpRVUMxRlRFRkJRVUZCUzJsTWJVZG5LaENtX3Z5Q0J4aTN4TGk1QlEqKg8=&h=03e92fdcfe0735c195b8f35bde4ad854http://n.click-adnow.com/click?impid=SCI-107-87636-inxet6we-1u5l&bidid=SCB-107-f7f58658-b181-11e5-b3e1-002590c7ef82-inxet6wf-mu2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhUbmxKZFZaM1FVRkJRVUpRVUMxRlRFRkJRVUZCUzJsTWJVZG5LaENtX3Z5Q0J4aTN4TGk1QlEqKg8=&h=03e92fdcfe0735c195b8f35bde4ad854http://n.click-adnow.com/click?impid=SCI-107-87636-inxet6we-1u5l&bidid=SCB-107-f7f58658-b181-11e5-b3e1-002590c7ef82-inxet6wf-mu2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhUbmxKZFZaM1FVRkJRVUpRVUMxRlRFRkJRVUZCUzJsTWJVZG5LaENtX3Z5Q0J4aTN4TGk1QlEqKg8=&h=03e92fdcfe0735c195b8f35bde4ad854http://n.click-adnow.com/click?impid=SCI-107-87636-inxet6we-1u5l&bidid=SCB-107-f7f58658-b181-11e5-b3e1-002590c7ef82-inxet6wf-mu2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhUbmxKZFZaM1FVRkJRVUpRVUMxRlRFRkJRVUZCUzJsTWJVZG5LaENtX3Z5Q0J4aTN4TGk1QlEqKg8=&h=03e92fdcfe0735c195b8f35bde4ad854http://n.click-adnow.com/click?impid=SCI-107-87636-inxet6we-1u5l&bidid=SCB-107-f7f58658-b181-11e5-b3e1-002590c7ef82-inxet6wf-mu2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhUbmxKZFZaM1FVRkJRVUpRVUMxRlRFRkJRVUZCUzJsTWJVZG5LaENtX3Z5Q0J4aTN4TGk1QlEqKg8=&h=03e92fdcfe0735c195b8f35bde4ad854http://n.click-adnow.com/click?impid=SCI-107-87636-inxet6we-1u5l&bidid=SCB-107-f7f58658-b181-11e5-b3e1-002590c7ef82-inxet6wf-mu2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhUbmxKZFZaM1FVRkJRVUpRVUMxRlRFRkJRVUZCUzJsTWJVZG5LaENtX3Z5Q0J4aTN4TGk1QlEqKg8=&h=03e92fdcfe0735c195b8f35bde4ad854http://n.click-adnow.com/click?impid=SCI-107-87636-inxet6we-1u5l&bidid=SCB-107-f7f58658-b181-11e5-b3e1-002590c7ef82-inxet6wf-mu2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhUbmxKZFZaM1FVRkJRVUpRVUMxRlRFRkJRVUZCUzJsTWJVZG5LaENtX3Z5Q0J4aTN4TGk1QlEqKg8=&h=03e92fdcfe0735c195b8f35bde4ad854http://n.click-adnow.com/click?impid=SCI-107-87636-inxet6we-1u5l&bidid=SCB-107-f7f58658-b181-11e5-b3e1-002590c7ef82-inxet6wf-mu2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhUbmxKZFZaM1FVRkJRVUpRVUMxRlRFRkJRVUZCUzJsTWJVZG5LaER3ODhEaEJSaTN4TGk1QlEqKg8=&h=65528889078718cf18f6a1ebb8b09807http://n.click-adnow.com/click?impid=SCI-107-87636-inxet6we-1u5l&bidid=SCB-107-f7f58658-b181-11e5-b3e1-002590c7ef82-inxet6wf-mu2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhUbmxKZFZaM1FVRkJRVUpRVUMxRlRFRkJRVUZCUzJsTWJVZG5LaER3ODhEaEJSaTN4TGk1QlEqKg8=&h=65528889078718cf18f6a1ebb8b09807http://n.click-adnow.com/click?impid=SCI-107-87636-inxet6we-1u5l&bidid=SCB-107-f7f58658-b181-11e5-b3e1-002590c7ef82-inxet6wf-mu2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhUbmxKZFZaM1FVRkJRVUpRVUMxRlRFRkJRVUZCUzJsTWJVZG5LaER3ODhEaEJSaTN4TGk1QlEqKg8=&h=65528889078718cf18f6a1ebb8b09807http://n.click-adnow.com/click?impid=SCI-107-87636-inxet6we-1u5l&bidid=SCB-107-f7f58658-b181-11e5-b3e1-002590c7ef82-inxet6wf-mu2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhUbmxKZFZaM1FVRkJRVUpRVUMxRlRFRkJRVUZCUzJsTWJVZG5LaERvaXR1MkF4aTN4TGk1QlEqKg8=&h=a80995d43f555e8828ecee4f9cb480cfhttp://n.click-adnow.com/click?impid=SCI-107-87636-inxet6we-1u5l&bidid=SCB-107-f7f58658-b181-11e5-b3e1-002590c7ef82-inxet6wf-mu2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhUbmxKZFZaM1FVRkJRVUpRVUMxRlRFRkJRVUZCUzJsTWJVZG5LaERvaXR1MkF4aTN4TGk1QlEqKg8=&h=a80995d43f555e8828ecee4f9cb480cfhttp://n.click-adnow.com/click?impid=SCI-107-87636-inxet6we-1u5l&bidid=SCB-107-f7f58658-b181-11e5-b3e1-002590c7ef82-inxet6wf-mu2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhUbmxKZFZaM1FVRkJRVUpRVUMxRlRFRkJRVUZCUzJsTWJVZG5LaERvaXR1MkF4aTN4TGk1QlEqKg8=&h=a80995d43f555e8828ecee4f9cb480cfhttp://n.click-adnow.com/click?impid=SCI-107-87636-inxet6we-1u5l&bidid=SCB-107-f7f58658-b181-11e5-b3e1-002590c7ef82-inxet6wf-mu2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhUbmxKZFZaM1FVRkJRVUpRVUMxRlRFRkJRVUZCUzJsTWJVZG5LaEN3bTRUM0JoaTN4TGk1QlEqKg8=&h=59a8d90300ef6df507db9d51c4ce8252http://n.click-adnow.com/click?impid=SCI-107-87636-inxet6we-1u5l&bidid=SCB-107-f7f58658-b181-11e5-b3e1-002590c7ef82-inxet6wf-mu2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhUbmxKZFZaM1FVRkJRVUpRVUMxRlRFRkJRVUZCUzJsTWJVZG5LaEN3bTRUM0JoaTN4TGk1QlEqKg8=&h=59a8d90300ef6df507db9d51c4ce8252http://n.click-adnow.com/click?impid=SCI-107-87636-inxet6we-1u5l&bidid=SCB-107-f7f58658-b181-11e5-b3e1-002590c7ef82-inxet6wf-mu2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhUbmxKZFZaM1FVRkJRVUpRVUMxRlRFRkJRVUZCUzJsTWJVZG5LaEN3bTRUM0JoaTN4TGk1QlEqKg8=&h=59a8d90300ef6df507db9d51c4ce8252http://n.click-adnow.com/click?impid=SCI-107-87636-inxet6we-1u5l&bidid=SCB-107-f7f58658-b181-11e5-b3e1-002590c7ef82-inxet6wf-mu2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhUbmxKZFZaM1FVRkJRVUpRVUMxRlRFRkJRVUZCUzJsTWJVZG5LaEN3bTRUM0JoaTN4TGk1QlEqKg8=&h=59a8d90300ef6df507db9d51c4ce8252http://n.click-adnow.com/click?impid=SCI-107-87636-inxet6we-1u5l&bidid=SCB-107-f7f58658-b181-11e5-b3e1-002590c7ef82-inxet6wf-mu2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhUbmxKZFZaM1FVRkJRVUpRVUMxRlRFRkJRVUZCUzJsTWJVZG5LaEN3bTRUM0JoaTN4TGk1QlEqKg8=&h=59a8d90300ef6df507db9d51c4ce8252http://n.click-adnow.com/click?impid=SCI-107-87636-inxet6we-1u5l&bidid=SCB-107-f7f58658-b181-11e5-b3e1-002590c7ef82-inxet6wf-mu2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhUbmxKZFZaM1FVRkJRVUpRVUMxRlRFRkJRVUZCUzJsTWJVZG5LaEN3bTRUM0JoaTN4TGk1QlEqKg8=&h=59a8d90300ef6df507db9d51c4ce8252http://n.click-adnow.com/click?impid=SCI-107-87636-inxet6we-1u5l&bidid=SCB-107-f7f58658-b181-11e5-b3e1-002590c7ef82-inxet6wf-mu2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhUbmxKZFZaM1FVRkJRVUpRVUMxRlRFRkJRVUZCUzJsTWJVZG5LaEN3bTRUM0JoaTN4TGk1QlEqKg8=&h=59a8d90300ef6df507db9d51c4ce8252http://n.click-adnow.com/click?impid=SCI-107-87636-inxet6we-1u5l&bidid=SCB-107-f7f58658-b181-11e5-b3e1-002590c7ef82-inxet6wf-mu2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhUbmxKZFZaM1FVRkJRVUpRVUMxRlRFRkJRVUZCUzJsTWJVZG5LaEN3bTRUM0JoaTN4TGk1QlEqKg8=&h=59a8d90300ef6df507db9d51c4ce8252http://n.click-adnow.com/click?impid=SCI-107-87636-inxet6we-1u5l&bidid=SCB-107-f7f58658-b181-11e5-b3e1-002590c7ef82-inxet6wf-mu2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhUbmxKZFZaM1FVRkJRVUpRVUMxRlRFRkJRVUZCUzJsTWJVZG5LaERDcE5IbEF4aTN4TGk1QlEqKg8=&h=503ecc42041e8d5082ebfd04daa4a5efhttp://n.click-adnow.com/click?impid=SCI-107-87636-inxet6we-1u5l&bidid=SCB-107-f7f58658-b181-11e5-b3e1-002590c7ef82-inxet6wf-mu2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhUbmxKZFZaM1FVRkJRVUpRVUMxRlRFRkJRVUZCUzJsTWJVZG5LaERDcE5IbEF4aTN4TGk1QlEqKg8=&h=503ecc42041e8d5082ebfd04daa4a5efhttp://n.click-adnow.com/click?impid=SCI-107-87636-inxet6we-1u5l&bidid=SCB-107-f7f58658-b181-11e5-b3e1-002590c7ef82-inxet6wf-mu2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhUbmxKZFZaM1FVRkJRVUpRVUMxRlRFRkJRVUZCUzJsTWJVZG5LaERDcE5IbEF4aTN4TGk1QlEqKg8=&h=503ecc42041e8d5082ebfd04daa4a5efhttp://n.click-adnow.com/click?impid=SCI-107-87636-inxet6we-1u5l&bidid=SCB-107-f7f58658-b181-11e5-b3e1-002590c7ef82-inxet6wf-mu2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhUbmxKZFZaM1FVRkJRVUpRVUMxRlRFRkJRVUZCUzJsTWJVZG5LaERDcE5IbEF4aTN4TGk1QlEqKg8=&h=503ecc42041e8d5082ebfd04daa4a5efhttp://n.click-adnow.com/click?impid=SCI-107-87636-inxet6we-1u5l&bidid=SCB-107-f7f58658-b181-11e5-b3e1-002590c7ef82-inxet6wf-mu2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhUbmxKZFZaM1FVRkJRVUpRVUMxRlRFRkJRVUZCUzJsTWJVZG5LaERDcE5IbEF4aTN4TGk1QlEqKg8=&h=503ecc42041e8d5082ebfd04daa4a5efhttp://n.click-adnow.com/click?impid=SCI-107-87636-inxet6we-1u5l&bidid=SCB-107-f7f58658-b181-11e5-b3e1-002590c7ef82-inxet6wf-mu2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhUbmxKZFZaM1FVRkJRVUpRVUMxRlRFRkJRVUZCUzJsTWJVZG5LaERDcE5IbEF4aTN4TGk1QlEqKg8=&h=503ecc42041e8d5082ebfd04daa4a5efhttp://n.click-adnow.com/click?impid=SCI-107-87636-inxet6we-1u5l&bidid=SCB-107-f7f58658-b181-11e5-b3e1-002590c7ef82-inxet6wf-mu2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhUbmxKZFZaM1FVRkJRVUpRVUMxRlRFRkJRVUZCUzJsTWJVZG5LaERDcE5IbEF4aTN4TGk1QlEqKg8=&h=503ecc42041e8d5082ebfd04daa4a5efhttp://www.creeaza.com/proiecte.phphttp://www.creeaza.com/didactica/didactica-pedagogie/PROIECT-DE-LECTIE-MATEMATICA-C998.phphttp://www.creeaza.com/didactica/didactica-pedagogie/PROIECT-DE-LECTIE-MATEMATICA-C998.phphttp://www.creeaza.com/didactica/didactica-pedagogie/PROIECT-DE-LECTIE-MATEMATICA-C998.phphttp://www.creeaza.com/didactica/gradinita/PROIECT-DIDACTIC-Activitate-ec128.phphttp://www.creeaza.com/didactica/gradinita/PROIECT-DIDACTIC-Activitate-ec128.phphttp://www.creeaza.com/didactica/gradinita/PROIECT-DIDACTIC-Activitate-ec128.phphttp://www.creeaza.com/tehnologie/electronica-electricitate/PROIECT-Analiza-si-Sinteza-Cir756.phphttp://www.creeaza.com/tehnologie/electronica-electricitate/PROIECT-Analiza-si-Sinteza-Cir756.phphttp://www.creeaza.com/tehnologie/tehnica-mecanica/PROIECT-ROBOTI-INDUSTRIALI492.phphttp://www.creeaza.com/tehnologie/tehnica-mecanica/PROIECT-ROBOTI-INDUSTRIALI492.phphttp://www.creeaza.com/proiecte.phphttp://www.creeaza.com/familie/medicina/LUCRARE-DE-DIPLOMA-MEDICINA-RO611.phphttp://www.creeaza.com/familie/medicina/LUCRARE-DE-DIPLOMA-MEDICINA-RO611.phphttp://www.creeaza.com/familie/medicina/LUCRARE-DE-DIPLOMA-MEDICINA-RO611.phphttp://www.creeaza.com/referate/istorie/Relatiile-diplomatice-dintre-R789.phphttp://www.creeaza.com/referate/istorie/Relatiile-diplomatice-dintre-R789.phphttp://www.creeaza.com/referate/istorie/Relatiile-diplomatice-dintre-R789.phphttp://n.click-adnow.com/click?impid=SCI-107-87636-inxet6we-1u5l&bidid=SCB-107-f7f58658-b181-11e5-b3e1-002590c7ef82-inxet6wf-mu2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhUbmxKZFZaM1FVRkJRVUpRVUMxRlRFRkJRVUZCUzJsTWJVZG5LaENtX3Z5Q0J4aTN4TGk1QlEqKg8=&h=03e92fdcfe0735c195b8f35bde4ad854http://n.click-adnow.com/click?impid=SCI-107-87636-inxet6we-1u5l&bidid=SCB-107-f7f58658-b181-11e5-b3e1-002590c7ef82-inxet6wf-mu2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhUbmxKZFZaM1FVRkJRVUpRVUMxRlRFRkJRVUZCUzJsTWJVZG5LaENtX3Z5Q0J4aTN4TGk1QlEqKg8=&h=03e92fdcfe0735c195b8f35bde4ad854http://n.click-adnow.com/click?impid=SCI-107-87636-inxet6we-1u5l&bidid=SCB-107-f7f58658-b181-11e5-b3e1-002590c7ef82-inxet6wf-mu2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhUbmxKZFZaM1FVRkJRVUpRVUMxRlRFRkJRVUZCUzJsTWJVZG5LaENtX3Z5Q0J4aTN4TGk1QlEqKg8=&h=03e92fdcfe0735c195b8f35bde4ad854http://n.click-adnow.com/click?impid=SCI-107-87636-inxet6we-1u5l&bidid=SCB-107-f7f58658-b181-11e5-b3e1-002590c7ef82-inxet6wf-mu2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhUbmxKZFZaM1FVRkJRVUpRVUMxRlRFRkJRVUZCUzJsTWJVZG5LaER3ODhEaEJSaTN4TGk1QlEqKg8=&h=65528889078718cf18f6a1ebb8b09807http://n.click-adnow.com/click?impid=SCI-107-87636-inxet6we-1u5l&bidid=SCB-107-f7f58658-b181-11e5-b3e1-002590c7ef82-inxet6wf-mu2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhUbmxKZFZaM1FVRkJRVUpRVUMxRlRFRkJRVUZCUzJsTWJVZG5LaER3ODhEaEJSaTN4TGk1QlEqKg8=&h=65528889078718cf18f6a1ebb8b09807http://n.click-adnow.com/click?impid=SCI-107-87636-inxet6we-1u5l&bidid=SCB-107-f7f58658-b181-11e5-b3e1-002590c7ef82-inxet6wf-mu2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhUbmxKZFZaM1FVRkJRVUpRVUMxRlRFRkJRVUZCUzJsTWJVZG5LaER3ODhEaEJSaTN4TGk1QlEqKg8=&h=65528889078718cf18f6a1ebb8b09807http://n.click-adnow.com/click?impid=SCI-107-87636-inxet6we-1u5l&bidid=SCB-107-f7f58658-b181-11e5-b3e1-002590c7ef82-inxet6wf-mu2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhUbmxKZFZaM1FVRkJRVUpRVUMxRlRFRkJRVUZCUzJsTWJVZG5LaERvaXR1MkF4aTN4TGk1QlEqKg8=&h=a80995d43f555e8828ecee4f9cb480cfhttp://n.click-adnow.com/click?impid=SCI-107-87636-inxet6we-1u5l&bidid=SCB-107-f7f58658-b181-11e5-b3e1-002590c7ef82-inxet6wf-mu2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhUbmxKZFZaM1FVRkJRVUpRVUMxRlRFRkJRVUZCUzJsTWJVZG5LaERvaXR1MkF4aTN4TGk1QlEqKg8=&h=a80995d43f555e8828ecee4f9cb480cfhttp://n.click-adnow.com/click?impid=SCI-107-87636-inxet6we-1u5l&bidid=SCB-107-f7f58658-b181-11e5-b3e1-002590c7ef82-inxet6wf-mu2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhUbmxKZFZaM1FVRkJRVUpRVUMxRlRFRkJRVUZCUzJsTWJVZG5LaERvaXR1MkF4aTN4TGk1QlEqKg8=&h=a80995d43f555e8828ecee4f9cb480cfhttp://n.click-adnow.com/click?impid=SCI-107-87636-inxet6we-1u5l&bidid=SCB-107-f7f58658-b181-11e5-b3e1-002590c7ef82-inxet6wf-mu2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhUbmxKZFZaM1FVRkJRVUpRVUMxRlRFRkJRVUZCUzJsTWJVZG5LaEN3bTRUM0JoaTN4TGk1QlEqKg8=&h=59a8d90300ef6df507db9d51c4ce8252http://n.click-adnow.com/click?impid=SCI-107-87636-inxet6we-1u5l&bidid=SCB-107-f7f58658-b181-11e5-b3e1-002590c7ef82-inxet6wf-mu2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhUbmxKZFZaM1FVRkJRVUpRVUMxRlRFRkJRVUZCUzJsTWJVZG5LaEN3bTRUM0JoaTN4TGk1QlEqKg8=&h=59a8d90300ef6df507db9d51c4ce8252http://n.click-adnow.com/click?impid=SCI-107-87636-inxet6we-1u5l&bidid=SCB-107-f7f58658-b181-11e5-b3e1-002590c7ef82-inxet6wf-mu2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhUbmxKZFZaM1FVRkJRVUpRVUMxRlRFRkJRVUZCUzJsTWJVZG5LaEN3bTRUM0JoaTN4TGk1QlEqKg8=&h=59a8d90300ef6df507db9d51c4ce8252http://n.click-adnow.com/click?impid=SCI-107-87636-inxet6we-1u5l&bidid=SCB-107-f7f58658-b181-11e5-b3e1-002590c7ef82-inxet6wf-mu2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhUbmxKZFZaM1FVRkJRVUpRVUMxRlRFRkJRVUZCUzJsTWJVZG5LaERDcE5IbEF4aTN4TGk1QlEqKg8=&h=503ecc42041e8d5082ebfd04daa4a5efhttp://n.click-adnow.com/click?impid=SCI-107-87636-inxet6we-1u5l&bidid=SCB-107-f7f58658-b181-11e5-b3e1-002590c7ef82-inxet6wf-mu2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhUbmxKZFZaM1FVRkJRVUpRVUMxRlRFRkJRVUZCUzJsTWJVZG5LaERDcE5IbEF4aTN4TGk1QlEqKg8=&h=503ecc42041e8d5082ebfd04daa4a5efhttp://n.click-adnow.com/click?impid=SCI-107-87636-inxet6we-1u5l&bidid=SCB-107-f7f58658-b181-11e5-b3e1-002590c7ef82-inxet6wf-mu2&adt=1&u=aHR0cDovL2xvZy51c2VyLWFwaS5jb20vP3NyYz1zbWExJnNfYWN0PWMmc190cms9Q2lCemJXRXhUbmxKZFZaM1FVRkJRVUpRVUMxRlRFRkJRVUZCUzJsTWJVZG5LaERDcE5IbEF4aTN4TGk1QlEqKg8=&h=503ecc42041e8d5082ebfd04daa4a5efhttp://www.creeaza.com/proiecte.phphttp://www.creeaza.com/didactica/didactica-pedagogie/PROIECT-DE-LECTIE-MATEMATICA-C998.phphttp://www.creeaza.com/didactica/didactica-pedagogie/PROIECT-DE-LECTIE-MATEMATICA-C998.phphttp://www.creeaza.com/didactica/gradinita/PROIECT-DIDACTIC-Activitate-ec128.phphttp://www.creeaza.com/didactica/gradinita/PROIECT-DIDACTIC-Activitate-ec128.phphttp://www.creeaza.com/tehnologie/electronica-electricitate/PROIECT-Analiza-si-Sinteza-Cir756.phphttp://www.creeaza.com/tehnologie/tehnica-mecanica/PROIECT-ROBOTI-INDUSTRIALI492.phphttp://www.creeaza.com/proiecte.phphttp://www.creeaza.com/familie/medicina/LUCRARE-DE-DIPLOMA-MEDICINA-RO611.phphttp://www.creeaza.com/familie/medicina/LUCRARE-DE-DIPLOMA-MEDICINA-RO611.phphttp://www.creeaza.com/referate/istorie/Relatiile-diplomatice-dintre-R789.phphttp://www.creeaza.com/referate/istorie/Relatiile-diplomatice-dintre-R789.php


37/38

+estionarea riscurilor bancare # proiect de diploma

L,CRAR) D) D(&L'*A *A/A+)*)/T #*A/A+)*)/T,L CAL(TAT(( A&L(CAT (/ D'*)/(,LFA1R(CAR(( 1)R((. ST,D(, D) CA4 # FA1R(CA D)1)R) S)1)S

Lucrari licenta%e$i toate lucrarile de licenta

C'/TA1(L(TAT)A F(/A/C(ARA T)ST) +R(LA L(C)/TA

L,CRAR) D) L(C)/TA )D,CAT() F(4(CA S( S&'RT #Studiu statistic pri%ind eficacitatea procedeelor dearuncare la poarta la ni%elul ucatorilor speciali$

Lucrare de licenta # cercetare si anali$a financiara asupradeseurilor de ambalae la sc.ambalae sa

L,CRAR) D) L(C)/TA # Asigurarea calitatii la firmaTrans

Lucrari doctorat%e$i toate lucrarile de doctorat

Doctorat # *odele dinamice de simulare ale accidentelor

rutiere produse intre auto%ehicul si pieton Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenalesi hepatobiliare la animalele de companie # T)4A D)D'CT'RAT

L,CRAR) D) D'CT'RAT 4''T)/() # A*)L('RAR)# )stimarea %alorii economice a caracterelor din obiecti%ulameliorarii intr#o linie materna de porcine

&roiecte de atestat%e$i toate proiectele de atestat

&R'()CT AT)STAT (/F'R*AT(CA R)C,RS(5(TAT) A&L(CATA

&roiect atestat Tehnician )lectronist # A*&L(F(CAT'AR))L)CTR'/(C)

+)/)RAT'R D) T)ST) +R(LA # &roiect atestat 5isualF'3 &R'

Lucrare atestat Tehnician in turism # CAL(TAT)AS)R5(C((L'R T,R(ST(C)

Termeni si conditii

Contact

Creea$a si tu

http://www.creeaza.com/afaceri/economie/finante-banci/GESTIONAREA-RISCURILOR-BANCARE389.phphttp://www.creeaza.com/afaceri/economie/finante-banci/GESTIONAREA-RISCURILOR-BANCARE389.phphttp://www.creeaza.com/referate/management/LUCRARE-DE-DIPLOMA-MANAGEMENT-386.phphttp://www.creeaza.com/referate/management/LUCRARE-DE-DIPLOMA-MANAGEMENT-386.phphttp://www.creeaza.com/referate/management/LUCRARE-DE-DIPLOMA-MANAGEMENT-386.phphttp://www.creeaza.com/referate/management/LUCRARE-DE-DIPLOMA-MANAGEMENT-386.phphttp://www.creeaza.com/referate/management/LUCRARE-DE-DIPLOMA-MANAGEMENT-386.phphttp://www.creeaza.com/proiecte.phphttp://www.creeaza.com/afaceri/economie/contabilitate/CONTABILITATEA-FINANCIARA-TEST772.phphttp://www.creeaza.com/afaceri/economie/contabilitate/CONTABILITATEA-FINANCIARA-TEST772.phphttp://www.creeaza.com/familie/sport/LUCRARE-DE-LICENTA-EDUCATIE-FI689.phphttp://www.creeaza.com/familie/sport/LUCRARE-DE-LICENTA-EDUCATIE-FI689.phphttp://www.creeaza.com/familie/sport/LUCRARE-DE-LICENTA-EDUCATIE-FI689.phphttp://www.creeaza.com/familie/sport/LUCRARE-DE-LICENTA-EDUCATIE-FI689.phphttp://www.creeaza.com/legislatie/administratie/ecologie-mediu/LUCRARE-DE-LICENTA-CERCETARE-S148.phphttp://www.creeaza.com/legislatie/administratie/ecologie-mediu/LUCRARE-DE-LICENTA-CERCETARE-S148.phphttp://www.creeaza.com/legislatie/administratie/ecologie-mediu/LUCRARE-DE-LICENTA-CERCETARE-S148.phphttp://www.creeaza.com/referate/management/LUCRARE-DE-LICENTA-Asigurarea-761.phphttp://www.creeaza.com/referate/management/LUCRARE-DE-LICENTA-Asigurarea-761.phphttp://www.creeaza.com/referate/management/LUCRARE-DE-LICENTA-Asigurarea-761.phphttp://www.creeaza.com/proiecte.phphttp://www.creeaza.com/legislatie/drept/Doctorat-Modele-dinamice-de-si179.phphttp://www.creeaza.com/legislatie/drept/Doctorat-Modele-dinamice-de-si179.phphttp://www.creeaza.com/legislatie/drept/Doctorat-Modele-dinamice-de-si179.phphttp://www.creeaza.com/familie/medicina/medicina-veterinara/Diagnosticul-ecografic-in-unel828.phphttp://www.creeaza.com/familie/medicina/medicina-veterinara/Diagnosticul-ecografic-in-unel828.phphttp://www.creeaza.com/familie/medicina/medicina-veterinara/Diagnosticul-ecografic-in-unel828.phphttp://www.creeaza.com/familie/medicina/medicina-veterinara/Diagnosticul-ecografic-in-unel828.phphttp://www.creeaza.com/afaceri/agricultura/zootehnie/LUCRARE-DE-DOCTORAT-ZOOTEHNIE-222.phphttp://www.creeaza.com/afaceri/agricultura/zootehnie/LUCRARE-DE-DOCTORAT-ZOOTEHNIE-222.phphttp://www.creeaza.com/afaceri/agricultura/zootehnie/LUCRARE-DE-DOCTORAT-ZOOTEHNIE-222.phphttp://www.creeaza.com/afaceri/agricultura/zootehnie/LUCRARE-DE-DOCTORAT-ZOOTEHNIE-222.phphttp://www.creeaza.com/proiecte.phphttp://www.creeaza.com/referate/informatica/PROIECT-ATESTAT-INFORMATICA-RE313.phphttp://www.creeaza.com/referate/informatica/PROIECT-ATESTAT-INFORMATICA-RE313.phphttp://www.creeaza.com/referate/informatica/PROIECT-ATESTAT-INFORMATICA-RE313.phphttp://www.creeaza.com/tehnologie/electronica-electricitate/Proiect-atestat-Tehnician-Elec549.phphttp://www.creeaza.com/tehnologie/electronica-electricitate/Proiect-atestat-Tehnician-Elec549.phphttp://www.creeaza.com/tehnologie/electronica-electricitate/Proiect-atestat-Tehnician-Elec549.phphttp://www.creeaza.com/referate/informatica/baze-de-date/GENERATOR-DE-TESTE-GRILA-Proie151.phphttp://www.creeaza.com/referate/informatica/baze-de-date/GENERATOR-DE-TESTE-GRILA-Proie151.phphttp://www.creeaza.com/referate/informatica/baze-de-date/GENERATOR-DE-TESTE-GRILA-Proie151.phphttp://www.creeaza.com/afaceri/turism/Lucrare-atestat-Tehnician-in-t879.phphttp://www.creeaza.com/afaceri/turism/Lucrare-atestat-Tehnician-in-t879.phphttp://www.creeaza.com/afaceri/turism/Lucrare-atestat-Tehnician-in-t879.phphttp://www.creeaza.com/termeni-conditii.phphttp://www.creeaza.com/contact.phphttp://www.creeaza.com/adauga.phphttp://www.creeaza.com/afaceri/economie/finante-banci/GESTIONAREA-RISCURILOR-BANCARE389.phphttp://www.creeaza.com/referate/management/LUCRARE-DE-DIPLOMA-MANAGEMENT-386.phphttp://www.creeaza.com/referate/management/LUCRARE-DE-DIPLOMA-MANAGEMENT-386.phphttp://www.creeaza.com/referate/management/LUCRARE-DE-DIPLOMA-MANAGEMENT-386.phphttp://www.creeaza.com/proiecte.phphttp://www.creeaza.com/afaceri/economie/contabilitate/CONTABILITATEA-FINANCIARA-TEST772.phphttp://www.creeaza.com/familie/sport/LUCRARE-DE-LICENTA-EDUCATIE-FI689.phphttp://www.creeaza.com/familie/sport/LUCRARE-DE-LICENTA-EDUCATIE-FI689.phphttp://www.creeaza.com/familie/sport/LUCRARE-DE-LICENTA-EDUCATIE-FI689.phphttp://www.creeaza.com/legislatie/administratie/ecologie-mediu/LUCRARE-DE-LICENTA-CERCETARE-S148.phphttp://www.creeaza.com/legislatie/administratie/ecologie-mediu/LUCRARE-DE-LICENTA-CERCETARE-S148.phphttp://www.creeaza.com/referate/management/LUCRARE-DE-LICENTA-Asigurarea-761.phphttp://www.creeaza.com/referate/management/LUCRARE-DE-LICENTA-Asigurarea-761.phphttp://www.creeaza.com/proiecte.phphttp://www.creeaza.com/legislatie/drept/Doctorat-Modele-dinamice-de-si179.phphttp://www.creeaza.com/legislatie/drept/Doctorat-Modele-dinamice-de-si179.phphttp://www.creeaza.com/familie/medicina/medicina-veterinara/Diagnosticul-ecografic-in-unel828.phphttp://www.creeaza.com/familie/medicina/medicina-veterinara/Diagnosticul-ecografic-in-unel828.phphttp://www.creeaza.com/familie/medicina/medicina-veterinara/Diagnosticul-ecografic-in-unel828.phphttp://www.creeaza.com/afaceri/agricultura/zootehnie/LUCRARE-DE-DOCTORAT-ZOOTEHNIE-222.phphttp://www.creeaza.com/afaceri/agricultura/zootehnie/LUCRARE-DE-DOCTORAT-ZOOTEHNIE-222.phphttp://www.creeaza.com/afaceri/agricultura/zootehnie/LUCRARE-DE-DOCTORAT-ZOOTEHNIE-222.phphttp://www.creeaza.com/proiecte.phphttp://www.creeaza.com/referate/informatica/PROIECT-ATESTAT-INFORMATICA-RE313.phphttp://www.creeaza.com/referate/informatica/PROIECT-ATESTAT-INFORMATICA-RE313.phphttp://www.creeaza.com/tehnologie/electronica-electricitate/Proiect-atestat-Tehnician-Elec549.phphttp://www.creeaza.com/tehnologie/electronica-electricitate/Proiect-atestat-Tehnician-Elec549.phphttp://www.creeaza.com/referate/informatica/baze-de-date/GENERATOR-DE-TESTE-GRILA-Proie151.phphttp://www.creeaza.com/referate/informatica/baze-de-date/GENERATOR-DE-TESTE-GRILA-Proie151.phphttp://www.creeaza.com/afaceri/turism/Lucrare-atestat-Tehnician-in-t879.phphttp://www.creeaza.com/afaceri/turism/Lucrare-atestat-Tehnician-in-t879.phphttp://www.creeaza.com/termeni-conditii.phphttp://www.creeaza.com/contact.phphttp://www.creeaza.com/adauga.php


38/38

Documents

POLUAREA AERIANA