Povesti Din Padurile Noastre

Agricultură și dezvoltare rurală

Povești din pădurile noastre

KF0415081ROC_001.pdf 1 7/04/15 11:30:54KF0415081ROC.pdf 1 7/04/15 11:48

Ilustrația copertei și pagina 1 © Jakub Roszak, 7 ani, din Polonia, câștigătorul concursului de desen

pe tema pădurii 2013 al DG Agricultură și Dezvoltare Rurală

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2015

© Uniunea Europeană

Reproducerea textului este autorizată cu condiția menționării sursei.

Printed in Belgium



Agricultură și dezvoltare rurală

KF0415081ROC_002.pdf 1 7/04/15 10:51:22

2 Povești din pădurile noastre

Să trăim în armonie

cu pădurile noastrePădurile au hrănit dintotdeauna imaginația oamenilor, legendele, mitologiile și culturile lor. În toate culturile

europene găsim legătura simbolică dintre viața unui copac și viața unei ființe umane. Antologia de față oferă

o nouă perspectivă asupra acestei legături, prin poezii și fragmente de proză din toate statele membre ale

Uniunii Europene. Textele sunt ilustrate cu desene făcute de copii, care oferă o imagine colorată, unică și

perspicace a modului în care aceștia percep pădurile, precum și a ceea ce așteaptă din partea noastră.

Peste 9 000 de copii din 22 de state membre ne-au trimis desene în cadrul unui concurs intitulat: „Ce este

pădurea pentru mine?”, organizat de Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală. Le suntem foarte

recunoscători tuturor acestor copii, pentru că au ajutat Comisia Europeană să înțeleagă cum văd copiii din

Europa pădurile lor și cum conviețuiesc cu acestea și, de asemenea, să arate cât de importante sunt aceste

păduri.

În UE există numeroase tipuri de păduri naturale, de suprafețe împădurite și de structuri de proprietate a

pădurilor. Pădurile sunt printre cele mai importante resurse regenerabile ale Europei și una dintre principalele

noastre surse de biodiversitate. Ele contribuie la reglarea climei, furnizează materii prime pentru noi și hrană

pentru fauna sălbatică și oferă locuri liniștite care ne permit să evadăm din viețile noastre urbane. Cu alte

cuvinte, ele oferă și protejează o gamă foarte largă de servicii ecosistemice pentru toți. Pădurile sunt o resursă

cheie pentru îmbunătățirea calității vieții și pentru crearea de locuri de muncă, în special în zonele rurale.

Pentru un viitor durabil, Europa are nevoie de pădurile sale, iar pădurile au nevoie de sprijinul Uniunii Europene,

în special de cel al tinerilor și copiilor din Uniune. Traiul în armonie cu pădurile și copacii noștri este o parte

importantă a vieții noastre de zi cu zi și avem nevoie să ne ajutați pentru a determina modul în care folosim

această minunată resursă valoroasă și modul în care ne purtăm cu ea, timp de multe generații de acum încolo.

KF0415081ROC_002.pdf 2 7/04/15 10:51:22

3Povești din pădurile noastre

Următoarele texte au fost selectate cu sprijinul ministerelor responsabile pentru silvicultură în statele

membre ale UE.

Pentru mai multe informații cu privire la pădurile din UE și la

Strategia UE privind pădurile, accesați www.ec.europa.eu/agriculture/

forest

Strategia UE privind pădurile identifică principiile-cheie necesare pentru consolidarea gestionării

durabile a pădurilor și pentru ameliorarea competitivității și a creării de locuri de muncă, mai ales în

zonele rurale, asigurând totodată protecția pădurilor și furnizarea serviciilor ecosistemice. Gestionarea

durabilă a pădurilor înseamnă utilizarea pădurilor și a terenurilor forestiere într-un mod și într-un ritm

care să le mențină biodiversitatea, productivitatea și vitalitatea, precum și potențialul de a îndeplini,

atât în prezent, cât și în viitor, importante funcții ecologice, economice și sociale, fără a dăuna altor

ecosisteme.

Hernán G., 7 ani

KF0415081ROC_002.pdf 3 7/04/15 10:51:22

http://www.ec.europa.eu/agriculture/


Damian T., 7 ani

KF0415081ROC_002.pdf 4 7/04/15 10:51:22

5

Să trăim în armonie cu pădurile noastre ........................................................................................................................................2

Belgia – „Un copac, o viață…” ................................................................................................................................................................6

Bulgaria – Visul unei păduri ....................................................................................................................................................................8

Republica Cehă – Omul Verde al pădurii ......................................................................................................................................10

Danemarca – Pădurea e-atât de răcoroasă și mare .............................................................................................................12

Germania – Pădurea în istoria Germaniei: trei perspective ...............................................................................................14

Estonia – Pădurea estoniană ..............................................................................................................................................................16

Irlanda – Ce dor ne este de umbra și de adăpostul oferite de copaci! ....................................................................... 18

Grecia – Mitul lui Erisihton ...................................................................................................................................................................20

Spania – „Unui ulm uscat” ....................................................................................................................................................................22

Franța – Educația sentimentală ........................................................................................................................................................24

Croația – Pădurarul ..................................................................................................................................................................................26

Italia – Noi povești din Roma antică ...............................................................................................................................................28

Cipru – Binefacerile copacilor .............................................................................................................................................................30

Letonia – Pe cărbuni încinși (extras din volumul „Mica noastră excursie”) ............................................................... 32

Lituania – „Către pădure” ......................................................................................................................................................................34

Luxemburg – Fitbull .................................................................................................................................................................................36

Ungaria – Dragă pădure ........................................................................................................................................................................38

Malta – Pădurea .........................................................................................................................................................................................40

Țările de Jos – Refacerea legăturii cu natura ............................................................................................................................42

Austria – Copacul .......................................................................................................................................................................................44

Polonia – Muzica pădurii virgine .......................................................................................................................................................46

Portugalia – Acolo departe, în pădure ...........................................................................................................................................48

România – Revedere ................................................................................................................................................................................50

Slovenia – Pădurea ...................................................................................................................................................................................52

Slovacia – De pe patul meu de suferință .....................................................................................................................................54

Finlanda – Cum a fost sădită pădurea ..........................................................................................................................................56

Suedia – Pădurea și înalta societate ..............................................................................................................................................58

Regatul Unit – Heart of Midlothian ..................................................................................................................................................60

Pădurile din UE – statistici ....................................................................................................................................................................64


Cuprins

KF0415081ROC_002.pdf 5 7/04/15 10:51:22


Adaptare după poemul scris de

Julie Degée în 2005, „Un copac, o viață…”

Cu amabila permisiune a școlii Athénée

Royal d’Esneux

Belgia

„Un copac, o viață…”

Pentru ea, copacul era o sursă de armonie.

În timpul plimbărilor sale, obișnuia să admire acest peisaj…

Sute de copaci, niciunul la fel ca celălalt

Viețuiau acolo unul lângă altul,

Alcătuind un tot fermecător.

Un tablou care o invita să contemple viața...

Pădurea și lumea se aseamănă,

Căci diversitatea lor le face unice și magnifice.

Ea se afla acolo, în fața acestui copac

Dintre atâția alții,

Dar acesta era cel pe care îl alesese.

Era copacul Ei

Și își promisese că nimeni

nu-i va face niciun rău.

A văzut tot mai mulți oameni

Distrugând această superbă pădure amenințată de

Prostie, egoism și ignoranță.

Oricine ar putea medita la asta

Și s-ar putea așeza sub un copac, sub copacul ei,

Ar putea medita și reflecta în lumina care-i străbate

ramurile,

În muzica păsărilor sale cântătoare și a vântului...

Copacul acesta era prietenul ei.

…

Copacul acesta semăna atât de mult cu ea,

Amândoi biruiau viața și încercările ei.

Îl văzuse în toate nervurile, culorile,

frumusețile sale.

Indiferent că era vară, primăvară, iarnă, toamnă,

Îl admira, iar cu fiecare anotimp el devenea și mai frumos.

...

Un copac este sacru!

Un copac înseamnă rădăcinile noastre!

Un copac înseamnă viitorul nostru!

Un copac este sursa noastră de oxigen!

KF0415081ROC_002.pdf 6 7/04/15 10:51:22


Arianna G., 9 aniBotond S., 9 ani

KF0415081ROC_002.pdf 7 7/04/15 10:51:22


Vyara Dragomirova Doncheva

Popovo, Bulgaria

Clasa a X-a A, Liceul Hristo Botev

Bulgaria

Visul unei păduri

Sst! Ascultă! Ascultă cum varsă lacrimi amare, plângând și suspinând în

tăcere. Încearcă să se ascundă, învelindu-se în ceață, în timp ce adună mii de

umbre în ea. Învăluită în mister de vântul de primăvară, își leagănă brațele

mii îmbrățișând întreaga Bulgarie. Lacrimile ei, mai pure decât visul unui

copil, se îngână cu zăpada de februarie care se topește.

Sst! Ascultă plânsul tăcut al pădurii! Curând răceala ei dispare. Devine bună,

luminoasă, o gazdă primitoare. Primăvara visul i se împlinește – va zămisli

din nou. În martie, la adăpostul crengilor ei se nasc ghiocei, brândușe și

albăstrele. Ea le acoperă tandru și le ocrotește. Pădurea își iubește toți copiii:

lupi, vulpi, pisici sălbatice, cerbi, iepuri și pe toate celelalte viețuitoare care

și-au găsit sălaș în tandra ei îmbrățișare.

Pentru niciuna dintre ele nu poate fi mamă vitregă. Doar mamă. Și care

este visul unei mame? Ce și-ar putea dori o mamă? Singurul lucru pentru

care se luptă o mamă este ocrotirea copiilor ei. Iată visul pădurii. Ea vrea să

ocrotească fiecare cărăbuș, fiecare pasăre, fiecare copil al ei. Pădurea este o

sursă de prospețime, de viață, de liniște. Are puteri extraordinare. Protejează

apa pe care o bem, aerul pe care îl respirăm, ține departe eroziunile și

alunecările de teren.

Ar trebui să învățăm să plecăm urechea la plânsul tăcut al pădurii. Poate că

din cauza noastră plânge.

KF0415081ROC_002.pdf 8 7/04/15 10:51:22


Eva G., 8 aniNatalia V., 9 ani

KF0415081ROC_002.pdf 9 7/04/15 10:51:22


Václav Cílek (1955-)

Republica Cehă

Omul Verde al pădurii

Pădurea ne aduce aminte de mare. Este vastă, amorfă, coroanele copacilor

ondulându-se ca valurile mării în vânt. Peisajul țării noastre, atât de departe

de mare, a fost întotdeauna împădurit în mod natural, oamenii fiind nevoiți

să ia teren de la natură pentru a-l cultiva și pentru a-și construi case. Și au

luat acest teren de la pădure. În timpuri străvechi, oamenii erau înconjurați

de pădure într-o măsură pe care astăzi nu o mai putem înțelege; se temeau

de ea, au exploatat-o și au populat-o cu diverse creaturi. Așadar, din timpuri

imemoriale, pădurea a fost reprezentată printr-un personaj simbolic: pe

construcțiile gotice ea este înfățișată ca o sculptură de piatră în formă de

demon, cunoscută sub numele de Omul Verde. Din pădure, ca întreg, nu

vedem decât jumătate, cealaltă jumătate fiind sub pământ.

Pădurea se schimbă în fiecare zi. Nu mergeți doar să vă plimbați în pădure,

ci și să priviți și să cuprindeți – nu știu cum m-aș putea exprima – suflul,

sufletul, graiul pădurii. Apoi, dintr-odată, veți simți că pădurea v-a

îmbrățișat, că sunteți făcuți unul pentru celălalt, că vă înțelegeți reciproc, că nu

simțiți nicio nevoie să vă spuneți nimic, că puteți tăcea împreună

și că pădurea știe despre ce sunt tăcerile voastre.

KF0415081ROC_002.pdf 10 7/04/15 10:51:22


Mariana C., 7 aniEmilija P., 8 ani

KF0415081ROC_002.pdf 11 7/04/15 10:51:22


Danemarca

Pădurea e-atât de răcoroasă și mare

Pădurea e-atât de răcoroasă și mare,

Cu-cu!

Fragi și sânziene îi cresc pe cărare,

Cu-cu!

Pe scoarța unui copac sunt crestături,

Acolo, sub lună, am primit sărutări,

Cu-cu! Tra-la-la! Cu-cu!

În lumina lunii e plăcută-o plimbare,

Cu-cu!

Și prin pădure la fel când e soare,

Cu-cu!

Cântecul cucului îmi spune pe față

Câte sărutări și câți ani de viață,


Lumea n-o lăsa să-ți fie grea pe umăr,

Cu-cu!

Adu-ți aminte, doar o dată ești tânăr,

Cu-cu!

Fragii și sânzienele, toate crescând,

Iar cucul știe unde și când.


Hans Christian Andersen (1805-1875)

KF0415081ROC_002.pdf 12 7/04/15 10:51:22


Ūla I., 10 aniAleksas S., 9 ani

KF0415081ROC_002.pdf 13 7/04/15 10:51:22


Ministerul Federal al Alimentației,

Agriculturii și Protecției Consumatorilor

Germania

Pădurea în istoria Germaniei: trei perspective

1713 – o carte publicată în Saxonia schimbă lumea

„Sylvicultura oeconomica” este numele unui volum amplu în care Hans Carl

von Carlowitz rezumă pentru prima oară cunoștințele epocii sale în domeniul

forestier. Dat fiind că procentul de copaci tăiați este mult mai mare decât cel

al copacilor care pot crește în locul lor, acestuia îi vine ideea că natura poate

fi păstrată pentru generațiile viitoare numai dacă este tratată cu grijă. Până

în prezent, acesta a rămas principiul durabilității.

1812 – Mitologie germană – Pădurea din inima noastră

Frații Grimm publică primul volum de basme „Povești pentru copii și familie”.

Ei au cules în total peste 200 de basme care au ca scenă centrală pădurea.

Fără ea, basmele și fabulele noastre ar fi lipsite de un cămin.

1949 – Femeia care planta stejari: un memorial pentru 50 de pfenigi

Gerda Werner pozează ca model în studioul soțului ei, care este sculptor. Se

lansează un concurs pentru a găsi un motiv pentru moneda de 50 de pfenigi

care să reprezinte reconstrucția Germaniei. Werner concepe imaginea unei

tinere femei îngenuncheate, plantând un puiet de stejar, care este declarată

câștigătoarea concursului. Moneda cu femeia care plantează un stejar este în

circulație de peste 50 de ani, reamintindu-ne de toate acele femei care au

contribuit la reîmpădurirea pădurilor jefuite.

KF0415081ROC_002.pdf 14 7/04/15 10:51:22


Rusnė M., 7 aniGustė R., 7 ani

KF0415081ROC_002.pdf 15 7/04/15 10:51:22


Merje Lesta (1980-)

Estonia

Pădurea estoniană

Pădurea este casa noastră

Din toate, cel mai sigur loc

Pădurea e refugiul nostru

Unde pericole nu-s deloc

Ascultăm liniștea din pădure

Și mai tăcută decât tăcerea este

Ne jucăm de-a v-ați ascunselea-n pădure

Din lemn facem căsuțe de poveste

Mergem să ne reîncărcăm în pădure

Bateriile noastre descărcate

Ciuperci prăjim în tigaie

Din bogata pădure adunate

Din pădure culegem și afine

Și facem un gem bun din ele

Adunăm plante de leac din pădure

Pentru orice suferință și durere

Sub pinii de la malul mării

În aroma minunată de pin

Ne instalăm cortul de-ndată

Și cu un zâmbet pe buze adormim

Frumoasele poteci ale pădurii

Ne rămân în amintire întotdeauna

Și ce mult ne place să schiem

Prin pădurea acoperită de nea

După o plimbare-nviorătoare

Aburii saunei ne primesc

Lemnele culese din pădure

Cabana bine-o încălzesc

Din copacii care cresc în pădure

Noi case ne construim

Când suntem departe ne e dor de ea

Și singuri ne simțim.

KF0415081ROC_002.pdf 16 7/04/15 10:51:22


Viktória P., 8 aniMaria S., 8 ani

KF0415081ROC_002.pdf 17 7/04/15 10:51:22


Irlanda

Ce dor ne este de umbra și de adăpostul oferite de copaci!

Acum multă vreme, Irlanda era în întregime acoperită de arbori și

păduri. Și, cu siguranță, locuitorii săi cunoșteau foarte multe despre

copaci. Unul dintre lucrurile care indică această cunoaștere, precum

și afinitatea spirituală pe care o simțeau oamenii față de copaci

este faptul că literele alfabetului „ogham” au fost numite după

copaci („ogham” era sistemul de scriere folosit de irlandezi înainte

de introducerea alfabetului latin):

A: ailm (pin), B: beith (mesteacăn), C: coll (alun), D: dair (stejar),

E: eabhadh (plop), F: fearn (anin), G: gort (iederă), I: íodha (tisă),

L: luis (scoruș), M: muin (porumbar), N: nion (frasin),

O: oir (grozamă), P: peith (boz), R: ruis (soc), S: sail (salcie),

T: teithne (drobiță), U: ur (iarbă-neagră).

Oamenii iubeau mult copacii și mulți sfinți au luat pădurile sub

protecția lor. Poate că Glendalough mai arată și astăzi la fel ca

la început (este un frumos sanctuar împădurit) tocmai datorită

Sfântului Kevin, deoarece acesta interzicea oamenilor să taie sau

să distrugă copacii:

„Kevin promitea o viață scurtă, urmată de o eternitate în iad, oricui

ardea lemn verde sau chiar lemn putrezit din pădurea respectivă.”

Cu toate acestea, odată cu trecerea anilor, copacii au fost tăiați.

Începând din secolul al XVII-lea, tăierea copacilor s-a intensificat.

Se crede că poezia Cill Chais a fost scrisă la începutul secolului al

XIX-lea:

„Ce ne vom face acum fără lemn?

Și ultimii copaci au fost tăiați…”

Cu toate că pădurile au fost tăiate și peisajul de astăzi al Irlandei

este golaș, numele locurilor și al localităților reprezintă mărturia

existenței lor și, astfel, pădurile rămân în amintirea noastră. Iată

câteva exemple din cele patru provincii:

„Pădure rară” (An Chreatalach), „Câmpia copacului sfânt” (Magh

Bhile), „Dealul frasinului” (Cabhán an Chaorthainn), „Dumbrava

stejarilor” (Doire), „Tisa de la capătul țărmului” (Iúr Chinn Trá),

„Vadul frasinului” (Áth na Fuinseoige), „Câmpia cu ilice” (Maigh

Cuilinn), „Codrul vitelor” (Coillte Mach), „Satul de la vadul socului”

(Baile Átha Troim), „Biserica porumbarilor” (Cill Airne), „Drumul

crângului de stejari” (Bealach an Doirín), „Tărâmul tisei” (Tír an

Iúir), „Hotarul socului” (Meathas Troim), „Loc acoperit de iederă”

(Eidhneach), „Gura vadului mesteacănului” (Béal Átha Beithe),

„Colina copacului-căpșun” (Ard na Caithne), „Codrii de sus” (Fiodh

Ard), „Râul stejarului negru” (Abhainn na Daraí Duibhe), „Muntele

fagului” (Sliabh Feá), „Biserica stejarului” (Cill Dara), „Poiana salciei”

(Cluain Saileach), „Creasta scorușului” (Droim Caorthainn).

KF0415081ROC_002.pdf 18 7/04/15 10:51:22


José F., 8 aniIlham T., 10 ani

KF0415081ROC_002.pdf 19 7/04/15 10:51:22


Grecia

Mitul lui Erisihton

Erisihton, regele Tesaliei, era renumit pentru lipsa sa de respect, pentru

mândria, aroganța și lăcomia sa. Din dorința de a-și construi un palat

grandios, acesta s-a hotărât să taie copacii dintr-o pădure învecinată. Așadar,

a început să taie în mod nesăbuit copacii din pădure. Văzând devastarea pe

care Erisihton o producea sub imboldul lăcomiei, supușii săi au încercat să-l

convingă că, prin inutila tăiere a atâtor copaci, risca să stârnească mânia

Demetrei, zeița agriculturii.

Erisihton a nesocotit avertismentele lor, afurisindu-i pe ei și afurisind-o și

pe zeița Demetra. Aceasta a înfuriat-o pe zeiță atât de mult încât a hotărât

să-l pedepsească, rugând-o pe Limos, zeița foametei, să facă în așa fel

încât lui Erisihton să-i fie foame tot timpul, indiferent ce ar fi făcut. Erisihton

a început să sufere pentru că, oricât de mult ar fi mâncat, nu-și putea

astâmpăra foamea. Curând a început să vândă tot ce avea pentru a obține

bani ca să-și cumpere mâncare. Până la urmă a fost forțat să-și vândă

palatul, sclavii și pe unica și frumoasa lui fiică. În final, înfometat de moarte,

Erisihton s-a mâncat pe sine însuși, pierind fără a-și fi astâmpărat vreodată

foamea.

Morala poveștii:

Acest mit simbolizează lăcomia și exploatarea nesăbuită a resurselor

naturale; este o parabolă a modului în care trăim astăzi, consumând în mod

necugetat mult mai mult decât avem nevoie, răpind astfel viitorul copiilor

noștri și deschizând calea către propria noastră distrugere.

KF0415081ROC_002.pdf 20 7/04/15 10:51:23


Natalia F., 6 aniFrancesca M., clasa a IV-a

KF0415081ROC_002.pdf 21 7/04/15 10:51:23


Spania

„Unui ulm uscat”

Pe ulmul cel bătrân, de fulger despicat

și pe jumătate putrezit,

sub ploile de aprilie și soarele de mai

câteva frunze verzi au răsărit.

Ulmul centenar de pe colina

mângâiată de Duero! Un mușchi gălbui

pătează scoarța albicioasă

a trunchiului său cariat, prăfos și șui.

El nu va fi, ca plopii cântători

ce păzesc drumurile și-al apelor mal,

sălaș de brune privighetori.

O armată de furnici în șir militar

se cațără pe el și-n ale lui măruntaie

păianjenii-și țes pânza cenușie.

Înainte să fii doborât, ulmule din Duero,

de barda tăietorului de lemne și ca dulgherul

să facă din tine pentru clopot o grindă

sau oiște de car sau jug de căruță;

înainte ca, mâine, cineva să te-aprindă

și să arzi roșu în sobă-ntr-o biată căsuță

de la o margine de drum;

înainte să te smulgă un vârtej nebun

și suflul munților albi să te frângă;

înainte ca râul spre mare să te-mpingă

prin văi și prăpăstii,

ulmule, vreau să prind, în ale mele foi,

grația ramului tău plin de verdeață.

Inima mea așteaptă și ea,

tânjind după lumină și după viață,

un alt miracol al primăverii.

Antonio Machado (1875-1939)

KF0415081ROC_002.pdf 22 7/04/15 10:51:23


Rui V., 7 aniFina E., 9 ani

KF0415081ROC_002.pdf 23 7/04/15 10:51:23


Gustave Flaubert (1821-1880)

Franța

Educația sentimentală

„Lumina, care în anumite locuri ilumina liziera pădurii, lăsa străfundurile ei

în umbră; sau, mai bine zis, atenuată în prim-plan de un soi de crepuscul,

răspândea în depărtări vapori violeți, o strălucire albă. În miezul zilei, soarele,

căzând drept pe vastele întinderi de verdeață, le stropea cu lumină, suspenda

picături argintii în vârful ramurilor, brăzda iarba cu sclipiri de smaralde,

arunca pete aurii pe covorul de frunze moarte; dacă-ți lăsai capul pe spate,

puteai zări cerul printre vârfurile arborilor.

Această puzderie de linii verticale groase se întredeschidea și enorme valuri

verzi se rostogoleau în reliefuri inegale până la suprafața văilor, unde apărea

crupa altor coline, dominând câmpiile blonde, care sfârșeau prin a se pierde

într-o paloare indecisă.

În picioare, unul lângă celălalt, pe vreo ridicătură de pământ, adulmecau

vântul și simțeau că le pătrunde în suflet mândria unei vieți mai libere, cu un

preaplin de forțe, o bucurie fără motiv.”

KF0415081ROC_002.pdf 24 7/04/15 10:51:23


Maciej S., clasa a III-aViolett B., 8 ani

KF0415081ROC_002.pdf 25 7/04/15 10:51:23


Zvonimir Balog (1932-)

Croația

Pădurarul

Pădurarul

Își cunoaște pădurea.

Pădurea e locul lui de muncă,

E locul pe care-l numește „acasă”.

Pădurarul

Are haine verzi

Și visează verde.

Un fluierat cu degetele

Trimite bufnițele

Spre zboruri înalte.

Bătând neobosit

Cărările nesfârșite ale pădurii

Verifică: sunt trunchiurile copacilor aliniate?

Sunt toate păsările la locul lor?

Dar căprioarele, sunt toate bine?

Când vine iarna, pădurarul

Este singurul verde.

KF0415081ROC_002.pdf 26 7/04/15 10:51:23


Liliana N., 10 aniIacob C., 10 ani

KF0415081ROC_002.pdf 27 7/04/15 10:51:23


Italia

Noi povești din Roma antică

Fiecare dintre cele șapte coline ale Romei antice se deosebea printr-un grup

special de arbori care creșteau pe culmea ei și de la care și-a primit uneori

numele. Pe Aventin crescuse o pădure de lauri a cărei amintire a persistat

până la căderea Imperiului Roman, în numele străzilor Lauretum Maius și

Lauretum Minus. Se spune că valea dintre Aventin și Palatin și-a obținut

numele de Murtia de la mirtul care creștea din abundență în jurul altarului

zeiței Venus Murtea. În mod similar, Cælius a fost denumit Querquetulanus

datorită pădurii sale de stejari (quercus în limba latină), iar muntele Oppio a

fost cunoscut sub numele de Fagutalis datorită pădurii sale de fagi…

Dată fiind natura silvestră a pământurilor pe care a fost întemeiată Roma, nu

este surprinzător faptul că unul dintre primii zei venerați a fost Faunus, ale

cărui avertismente profetice și voce misterioasă romanii antici își închipuiau

că le auzeau din adâncul pădurilor.

De asemenea, Bona Dea („zeița cea bună”), soția mitică a lui Faunus, a fost

mereu venerată și era cunoscută și ea sub numele de Fauna.

Cu toate acestea, protectorul special al arborilor și al pădurilor (și mai ales al

pinilor și al chiparoșilor) a fost Silvanus, de unde și-a dobândit apelativul de

Silvanus Dendrophorus, „purtătorul de arbori”.

Rodolfo Lanciani (1845-1929)

KF0415081ROC_002.pdf 28 7/04/15 10:51:23


Elena G., 8 aniÁgnes F., 10 ani

KF0415081ROC_002.pdf 29 7/04/15 10:51:23


Kyriakos Karneras (1900-1986)

Din colecția „Opere poetice”

Cipru

Binefacerile copacilor

Ai vrea să vezi un loc frumos, unde fiecare pas te îmbogățește?

Du-te pe câmp, du-te la munte și oprește-te să privești, lung.

Și oriunde vezi copaci, apropie-te de ei

pentru a vedea și a înțelege frumusețea pământului.

Iar dacă tânjești după un aer proaspăt și înmiresmat,

Lasă marea, mai bine du-te acolo,

în pădure, să vezi vlăstarii tineri

și să inspiri aerul proaspăt înmiresmat de copaci.

Și dacă vreodată cazi bolnav, pentru binele tău,

Nu-i cere unui doctor să te îngrijească.

În loc să riști să mori în mâinile lui,

Mai bine mergi o săptămână în pădure.

Cât de mult bine ne fac ei și cât de multe ne oferă?

Verdeața, răcoarea, miresmele când sunt în floare,

lemnul și fructele pe care ni le dau,

coroanele înalte, ramurile pe care le tăiem

pentru a împleti cununi de lauri?

Se pare chiar că ne aduc și ploaia, de oriunde ar veni ea.

Binecuvântat este cel care a plantat copaci pe pământul său,

ca un părinte ai cărui copii au crescut frumos,

cel care sădește copaci pe pământul său și continuă să-i planteze

se bucură de confort, de viață și primește tot ce-i trebuie.

KF0415081ROC_002.pdf 30 7/04/15 10:51:23


Amanda M., 10 aniUgnė M., 6 ani

KF0415081ROC_002.pdf 31 7/04/15 10:51:23


Ēriks Hānbergs (1933-)

Letonia

Pe cărbuni încinși (extras din volumul „Mica noastră excursie”)

Îmi place foarte mult să culeg ciuperci, încă din copilărie. Din

crânguri. Să nu mă înțelegeți greșit, îmi place să culeg ciuperci

și din pădure, dar atunci merg mereu însoțit de cineva, pentru că

printre copacii mai numeroși mă rătăcesc imediat.

Copil fiind, obișnuiam să iau parte la ample expediții colective de

adunat ciuperci. Ne porneam să le căutăm în două căruțe trase de

cai. Aproape toți cei din familia Rimeņi se înghesuiau împreună în

cele două căruțe. Fiecare își aducea propriul coș, mai mare sau mai

mic. Nu-mi amintesc cine ne spunea când era momentul potrivit să

mergem în pădure – mama sau tata – dar întotdeauna am avut

noroc. Culegeam tot felul de ciuperci pe care le puteam săra sau

usca. Cu ocazia uneia dintre aceste excursii am învățat cum să fac

diferența dintre ciupercile pe care le putem mânca și cele pe care

nu le putem mânca.

Nu departe de acareturile fermei se afla un delușor cunoscut sub

numele de „dealul cartofilor” sau „dealul hribilor”; „dealul cartofilor”

pentru că acolo obișnuiam să depozităm recolta noastră de cartofi,

îngropată în solul nisipos, iar „dealul hribilor” pentru că acolo,

printre micile pâlcuri de copaci, se puteau găsi hribi din când în

când, de la începutul verii și până la sfârșitul toamnei. Deseori

mama obișnuia să-mi dea ghes spunând: „Fii băiat bun, ia du-te

până colea și adu-ne niște ciuperci!”

Așa că mă duceam pe deal, scoteam briceagul pe care-l primisem

cadou și tăiam câțiva hribi, și mari și mici.

Când cuptorul era încins, mama punea ciupercile pe un grătar

special cu coadă lungă de metal. Grătarul trebuia mutat din loc în

loc cât timp sta pe cărbuni. Când ciupercile erau aproape gata, se

îndepărtau părțile arse și ciupercile se puneau pe o farfurie. Apoi

aceste mici delicatese se stropeau cu smântână și se presărau cu

puțină sare. Ah, ce festin!

KF0415081ROC_002.pdf 32 7/04/15 10:51:23


Ilona W., 7 aniDominika P., 9 ani

KF0415081ROC_002.pdf 33 7/04/15 10:51:23


Anzelmas Matutis (1923-1985)

Lituania

„Către pădure”

Să freamăte pădurea, murmurând,

Surata mea verde!

Noi, oamenii,

Să îi dăm toți

O mână de ajutor,

Cei tineri

Și cei în vârstă

Să-i fie pădurii prieteni.

Pădurea se va trezi,

Ceara galbenă a florilor va mirosi.

Iubiți pădurea!

Asta-i tot. Punct.

KF0415081ROC_002.pdf 34 7/04/15 10:51:23


Maria M., 7 aniHanien W., 6 ani

KF0415081ROC_002.pdf 35 7/04/15 10:51:23


Jean Back (1953-)

Luxemburg

Fitbull

Fagi, stejari, omuleți roșii lucesc pe lângă tufișuri. Strigă în pădure. Păi ce să

strig? Strigă-ți numele. Steve. Mai tare! Steeeeve! Sus și jos, sus și jos. Nu

auzi? Nu. Mai departe. Acesta este ecoul. Mai departe, mai departe. Ce e un

ecou, tată? Cărări, poteci, lumini verzi, umbre verzi: pista de antrenament e

bine marcată. Hai, hai, hai! Am obosit. Cum? Deja? Dar n-ai decât doisprezece

ani. Menține-te în formă, unu-doi, unu-doi, în jurul copacului. Tu ai vrut să vii

cu mine. Mi-e sete, tată! Inspiră adânc, transpiră puțin cu ocazia asta. Aș vrea

o Cola, tată! Antrenează-ți abdomenul, încordează șoldurile... nu sta înțepenit!

Acum hai! Aleargă, ca îmbătat de somn, uită de toate... Ce bine e! Tată, mi-e

foame! Mai departe, continuă! Și mă dor picioarele. Nu te mai smiorcăi!

Tată, nu mai pot! Dintr-odată: ce caută afurisitul ăla de pitbull pe pista de

alergare? De ce se uită la noi? Ochii lui mici și sfredelitori nu se mișcă. Nici

noi nu mișcăm. Cineva fluieră: Hai, vii? Ca un fulger, obstacolul a dispărut.

Acum înainte, încet, cu mare băgare de seamă. Mult mai încet. Vezi, tată?

Până la urmă tot ai făcut o pauză.

KF0415081ROC_002.pdf 36 7/04/15 10:51:23


Dimas S., 8 aniEszter M., 9 ani

KF0415081ROC_002.pdf 37 7/04/15 10:51:23


Gyula Reviczky (1855-1889)

Ungaria

Dragă pădure

Iubesc foșnetul fiecărui copac

din lumea ta de umbre și mister.

Când de griji sau îndoieli sunt atacat,

tu secretele mi le păzești fidel.

Secretele, ale inimii mele dorințe dragi,

nu-s trădate de iarbă sau divulgate de copaci.

Fii plină de milă, pădure blajină,

Adăpostește-i pe cei triști, oferă-le tihnă.

Iubesc umbra fiecărui copac întunecat,

când soarele luminează orbitor.

Când de intenții rele sunt vătămat,

pădurea îmi oferă ajutor.

Căci lupta și gălăgia lumii

nu se aud în simfonia singurătății;

în tăcere, ochii mei nu văd decât,

deasupra, cerul albastru și blând.

Brațele ți se leagănă agale în vânt

și, când vreau să fiu singur, mă-nvăluie.

Zvăpăiați, copacii se joacă, glumind

cu vizitatorii ce vin să se tânguie.

Cine nu se-nveselește de-ale lor șotii

deși viu, este mort, ca și cum n-ar mai fi.

Cine nu te iubește, dragă pădure,

n-a simțit încă bucurie, n-a simțit durere.

KF0415081ROC_002.pdf 38 7/04/15 10:51:23


Levente S., 6 aniAna G., clasa a II-a

KF0415081ROC_002.pdf 39 7/04/15 10:51:23


Achille Mizzi (1939-)

Malta

Pădurea

Pădurea mi-a luat mințile…

imnul ei de slavă s-a insinuat în mine

așa cum briza de vară se insinuează printre copaci.

Dacă ar fi să îmi deschid o venă, nu m-aș mira

ca picăturile de sânge să fie verzi.

KF0415081ROC_002.pdf 40 7/04/15 10:51:23


Goda D., 8 aniMartina P., 8 ani

KF0415081ROC_002.pdf 41 7/04/15 10:51:23


Țările de Jos

Refacerea legăturii cu natura

Îți mai amintești cum te-ai simțit când te-ai aflat pentru prima oară într-o

pădure? Nu, dar am un soi de amintire mai veche legată de o pădure. Înainte

de asta, trebuie să mă fi jucat deja acolo, de nenumărate ori, fără să-mi

fi dat seama. Există un moment în care filmul copilăriei, cu nesfârșitele ei

aventuri în pădure, s-a oprit pur și simplu și am simțit că eram inseparabil

de viața din jurul meu, de pădure. Eram pădurea! Iar apoi lucrurile au reintrat

pe făgașul lor normal: construiam cabane, capturam drapelul părții adverse,

construiam baraje în pârâu…

E uimitor cum poate cineva uita toate astea. Te duci la școală și la serviciu,

(în cele din urmă) ai un salariu care îți permite să vizitezi pădurile din Asia.

Dar în timp ce ochii tăi privesc spre astfel de tărâmuri îndepărtate, știi

că nu trebuie să călătorești deloc pentru a te bucura de minunile naturii.

Trebuie doar să-ți deschizi mintea și pădurile olandeze vor deveni (din nou)

o aventură. Conservaționistul american John Muir a spus: „Când încercăm să

luăm orice lucru separat, descoperim că este legat de toate celelalte lucruri

din univers.” Despre asta este vorba!

În orice caz, sunt absolut fericit să mă plimb din nou prin aceleași păduri

unde mă jucam odinioară. La începutul primăverii, de pildă. În fond, ce poate

fi mai frumos decât un deal acoperit de păștițe înflorite?

Marcel van Ool (1970-)

KF0415081ROC_002.pdf 42 7/04/15 10:51:24


Natalka D., 7 aniAida S., 7 ani

KF0415081ROC_002.pdf 43 7/04/15 10:51:24


Text: agentur einzigArtig

Austria

Copacul

Am căzut pe jos ca o nouă sămânță,

din păcate nu am un nume încă.

Apoi voi germina, într-un molid poate.

Și ție îți plac poeziile rimate?

Curând ca plăntuță voi fi recunoscut,

și molid, stejar sau brad voi fi numit.

Îmi vor crește conuri, frunze sau ace.

Și voi sta afară orice vreme s-ar face.

Cresc și devin copac.

Nu-i un vis, e-adevărat.

Pot influența foarte mult clima.

Asta-i chiar grozav, nu-i așa?

Voi da lemn când voi fi mai mare.

Și de asta sunt mândru tare!

Pot să devin fotoliu, pat sau masă.

Nu-i o treabă nespus de frumoasă?

Sub umbra ramurilor mele înfrunzite

oaspeții găsesc odihnă și liniște.

Eu sunt camera de zi a animalelor,

mulți copaci sunt sălașul lor.

Și pe oameni vreau să îi servesc,

de inundații și de avalanșe să-i feresc.

Indiferent ce anotimp ar fi,

eu sunt mereu pentru tine aci!

Pe scurt – pădurea este o plăcere

Asta drept încheiere!

KF0415081ROC_002.pdf 44 7/04/15 10:51:24


Natalia K., 6 aniVeronika P., 9 ani

KF0415081ROC_002.pdf 45 7/04/15 10:51:24


Autor: Maciej Henryk Modzelewski

Prezentat în cadrul celui de al șaptelea

Concurs național de literatură din Polonia

„Pădurea – dragostea mea”.

Premiul al treilea pentru un ansamblu de

două poeme în cadrul categoriei destinate

copiilor și tinerilor cu vârsta cuprinsă între

12 și 15 ani.

Polonia

Muzica pădurii virgine

PianissimoPrimele raze ale soarelui strălucesc sfios

Printre frunzele care tremură în dimineața rece

Ele gâdilă iarba de care se agață sclipitoare picături de rouă

În timp ce iese încet din întuneric

O rădașcă se suie pe o coajă aspră de copac

Un melc își scoate capul somnoros în căutare de hrană

PianoO pasăre care se trezește ciripește și bate din aripi

Undeva, sus, în coroanele copacilor

O veveriță speriată scapă o alună din lăbuțe

Pufnește nervoasă, supărată c-a pierdut delicatesa

Un pin cu coroana zbârlită freamătă

Și conurile sale împrăștie semințe coapte în lume

Inima unui iepure tresaltă la trosnetul unei crengi uscate

MezzoforteApoi un grangur începe să cânte melodios

Și o întreagă simfonie se pornește din gâtlejurile păsărilor mari și

mici

O bufniță strigă „hu hu” și adoarme brusc din nou

Un cuc a rămas de veghe

ForteO ciocănitoare ciocănește rapid și hotărât

Cu precizia unui bun chirurg

Ciocul ei e un adevărat instrument de percuție

Ce bate măsura pentru corul matinal al păsărilor

Vântul le acompaniază cu un lung glissando

Fluierând și dansând printre ramuri

Un zimbru atinge ușor, cu noblețe, trunchiul unui copac

și clatină din cap amenințător

Fortissimo O voce de bas bubuie ca tunetul în depărtare

Huruitul ei a urcat până la cer

A explodat

Și s-a întors în pădure ca ecou

Cutremurând tot cerul

Iar apoi, surprinzător, toți și toate au tăcut din nou.

KF0415081ROC_002.pdf 46 7/04/15 10:51:24


Wiktoria J., 6 aniJan Z., 9 ani

KF0415081ROC_002.pdf 47 7/04/15 10:51:24


Fernando Pessoa (1888-1935)

Portugalia

Acolo departe, în pădure

Acolo departe, în pădure,

Un sunet al sunetelor s-aude,

Ca de spiriduși în sărbătoare,

Dar nu durează, dispare iute...

E neclar și totuși deslușit.

Pare că acolo, în mijloc de crâng,

Când ecoul lui s-a sfârșit

Se-aude alt sunet în taină născând.

Iluzie sau întâmplare?

Sau nimic? Ce-arată, ce se află

’ntr-un sunet, e doar depărtare

Sau ceva ce nu va fi niciodată.

KF0415081ROC_002.pdf 48 7/04/15 10:51:24


Lóránt P., 8 aniMárta S., 7 ani

KF0415081ROC_002.pdf 49 7/04/15 10:51:24


Mihai Eminescu (1850-1889)

„Convorbiri Literare” – 1 octombrie 1879

România

Revedere

— Codrule, codruțule,

Ce mai faci, drăguțule,

Că de când nu ne-am văzut

Multă vreme au trecut

Și de când m-am depărtat,

Multă lume am umblat.

— Ia, eu fac ce fac de mult,

Iarna viscolu-l ascult,

Crengile-mi rupându-le,

Apele-astupându-le,

Troienind cărările

Și gonind cântările;

Și mai fac ce fac de mult,

Vara doina mi-o ascult

Pe cărarea spre izvor

Ce le-am dat-o tuturor,

Umplându-și cofeile,

Mi-o cântă femeile.

— Codrule cu râuri line,

Vreme trece, vreme vine,

Tu din tânăr precum ești

Tot mereu întinerești.

— Ce mi-i vremea, când de veacuri

Stele-mi scânteie pe lacuri,

Că de-i vremea rea sau bună,

Vântu-mi bate, frunza-mi sună;

Și de-i vremea bună, rea,

Mie-mi curge Dunărea.

Numai omu-i schimbător,

Pe pământ rătăcitor,

Iar noi locului ne ținem,

Cum am fost așa rămânem:

Marea și cu râurile,

Lumea cu pustiurile,

Luna și cu soarele,

Codrul cu izvoarele.

KF0415081ROC_002.pdf 50 7/04/15 10:51:24


Mila M., vârstă 6Fanni V., 8 ani

KF0415081ROC_002.pdf 51 7/04/15 10:51:24


Lucija Arh,

școala primară din Naklo

Slovenia

Pădurea

Proaspătă, verde, bogată,

verde și înmugurită.

Aici este casa mea.

Printre copaci merg pe potecă,

Mă simt ca într-un paradis de joacă.

Flori îmbătătoare,

pâraie susurătoare.

Aici sunt acasă.

Cu praf de stele sub tălpi, cu vântul prin plete,

cu ochii plini de libertate, cu inspirația aproape.

Păsările bun venit îmi urează,

clopoțeii mă vestesc:

„Da, acesta este locul.”

E locul pe care mereu l-am dorit,

un loc pe care natura ni l-a dăruit.

KF0415081ROC_002.pdf 52 7/04/15 10:51:24


Julija J., 6 aniSkaistė D., 6 ani

KF0415081ROC_002.pdf 53 7/04/15 10:51:24


Janko Čajak (1830-1867)

Slovacia

De pe patul meu de suferință

Păduri vaste, păduri întunecoase

pe malurile râului Váh întinse,

acum culorile voastre capricioase

sunt acoperite de zăpezile ninse!

Focurile nu mai ard cu scântei

peste întinsele dealuri scăpărând,

pe coastele cărora nu mai pasc cai,

pădurea stă singură, cugetând.

Dar va veni din nou primăvara

și Mai vă va îmbrățișa cu brațe moi,

de greutatea zăpezii veți scăpa,

dumbrava va suspina cu miresme noi.

Atunci – atunci – dacă voi mai fi –

voi veni la voi să mă odihnesc.

Dorințele acolo-mi voi dezlănțui

și voi cânta un cântec tineresc!

KF0415081ROC_002.pdf 54 7/04/15 10:51:24


Richardas P., 6 aniCintia S., 9 ani

KF0415081ROC_002.pdf 55 7/04/15 10:51:24


Extras din Kalevala, epopeea națională

finlandeză

Finlanda

Cum a fost sădită pădurea

S-a ridicat atunci Väinämöinen

cu ambele picioare pe pământ

pe insula spălată de ocean,

un vast tărâm fără de copaci.

Și a rămas acolo mulți ani,

acolo a trăit multă vreme,

pe acea insulă fără nume,

pe-acel tărâm fără copaci.

Și s-a gândit, a tot cugetat,

în minte s-a tot frământat,

pe cine să pună să-l sădească,

cine semințe să răspândească?

Pellervoinen, fiu al câmpiilor,

și Sampsa, un băiat mititel,

el să-nsămânțeze pământul,

el să-l facă înfloritor!

Sădi semințele cu grijă,

sădi pe câmpii și-n mlaștini,

sădi și-n afânatele poieni,

dar și pe pământuri pietroase.

Pe munți a semănat pini,

iar pe dealuri a pus molizi,

a pus mulți arbuști în crânguri

și puieți delicați prin văi.

În mlaștini a sădit mesteceni,

pe terenurile afânate anini,

în lunci a semănat mălini

și tot acolo a sădit și sălcii,

în locurile sacre-a pus scoruși,

iar pe malul apelor răchite,

în soluri sărace a sădit ienuperi

și de-a lungul râurilor stejari.

În curând s-au înălțat copacii,

curând au apărut vlăstare noi,

molizii și brazii s-au înălțat,

iar pinii și-au lărgit coroanele,

în mlaștini creșteau mestecenii,

pe terenurile afânate aninii,

în lunci apăreau mălinii

și pe pământul sărac ienuperii,

pe ienuperi boabe frumoase,

iar în mălini fructe gustoase.

KF0415081ROC_002.pdf 56 7/04/15 10:51:24


Rasa O., 7 aniAna S., 10 ani

KF0415081ROC_002.pdf 57 7/04/15 10:51:24


Erik Gustaf Geijer (1783-1847)

Suedia

Pădurea și înalta societate

Lume zbuciumată! Tu mă chinuiești.

Unde e liniștea? Pe-acolo voi rătăci.

Nu toate ale inimii întrebări firești

Își au răspuns la tine sau la alții.

Mai degrabă prin pădure m-aș plimba

În timp ce vântul prin frunze șoptește.

Când gândurile-mi tac, atunci aș putea

Totuși s-aud, deși pădurea vuiește.

KF0415081ROC_002.pdf 58 7/04/15 10:51:24


Astijus P., 9 aniGabrielé D., 10 ani

KF0415081ROC_002.pdf 59 7/04/15 10:51:24


Extras din „Heart of Midlothian”, unul

dintre romanele din seria Waverley (1818)

Sir Walter Scott (1771-1832)

Regatul Unit

Heart of Midlothian

Jock o’Dumbiedykes primește o povață de la tată-său…

„Jock, când n-ăi avea nimica de făcut, mai ghini du-te de sădește un copac;

o crește, Jock, când ăi dormi.”

KF0415081ROC_002.pdf 60 7/04/15 10:51:24


Sandra C., 9 aniDaniel T., 9 ani

KF0415081ROC_002.pdf 61 7/04/15 10:51:24


Karolina D., 6 ani

KF0415081ROC_002.pdf 62 7/04/15 10:51:24


Desene: indexul autorilorAÁgnes F., 10 ani, Ungaria, pagina 29Aida S., 7 ani, Lituania, pagina 43Aleksas S., 9 ani, Lituania, pagina 13Amanda M., 10 ani, Lituania, pagina 31Ana G., clasa a II-a, Spania, pagina 39Ana S., 10 ani, Spania, pagina 57Arianna G., 9 ani, Italia, pagina 7Astijus P., 9 ani, Lituania, pagina 59

BBotond S., 9 ani, Ungaria, pagina 7

CCintia S., 9 ani, Ungaria, pagina 55

DDamian T., 7 ani, Polonia, pagina 4Daniel T., 9 ani, Spania, pagina 61Dimas S., 8 ani, Țările de Jos, pagina 37Dominika P., 9 ani, Polonia, pagina 33

EElena G., 8 ani, Ungaria, pagina 29Emilija P., 8 ani, Lituania, pagina 11Eszter M., 9 ani, Ungaria, pagina 37Eva G., 8 ani, Lituania, pagina 9

FFanni V., 8 ani, Ungaria, pagina 51Fina E., 9 ani, Spania, pagina 23Francesca M., clasa a IV-a, Italia, pagina 21Franciska M., clasa I, Ungaria, coperta IV

GGabrielé D., 10 ani, Lituania, pagina 59Goda D., 8 ani, Lituania, pagina 41Gustė R., 7 ani, Lituania, pagina 15

HHanien W., 6 ani, Malta, pagina 35Hernán G., 7 ani, Spania, pagina 3

IIacob C., 10 ani, România, pagina 27Ilham T., 10 ani, Italia, pagina 19Ilona W., 7 ani, Polonia, pagina 33

JJakub Roszak, 7 ani, Polonia, coperta I și pagina 1Jan Z., 9 ani, Polonia, pagina 47José F., 8 ani, Portugalia, pagina 19Julija J., 6 ani, Lituania, pagina 53

KKarolina D., 6 ani, Polonia, pagina 62

LLevente S., 6 ani, Ungaria, pagina 39Liliana N., 10 ani, România, pagina 27Lóránt P., 8 ani, Ungaria, pagina 49

MMaciej S., clasa a III-a, Polonia, pagina 25Maria M., 7 ani, Portugalia, pagina 35Mariana C., 7 ani, Spania, pagina 11Maria S., 8 ani, Portugalia, pagina 17Márta S., 7 ani, Ungaria, pagina 49Martina P., 8 ani, Malta, pagina 41Mía I. G., 7 ani, Spania/Ungaria, pagina 64Mila M., 6 ani, Lituania, pagina 51

NNatalia F., 6 ani, Polonia, pagina 21Natalia K., 6 ani, Polonia, pagina 45Natalia V., 9 ani, Spania, pagina 9Natalka D., 7 ani, Polonia, pagina 43

RRasa O., 7 ani, Letonia, pagina 57Richardas P., 6 ani, Lituania, pagina 55Rui V., 7 ani, Portugalia, pagina 23Rusnė M., 7 ani, Lituania, pagina 15

SSandra C., 9 ani, Spania, pagina 61Skaistė D., 6 ani, Lituania, pagina 53

UUgnė M., 6 ani, Lituania, pagina 31Ūla I., 10 ani, Lituania, pagina 13

VVeronika P., 9 ani, Ungaria, pagina 45Viktória P., 8 ani, Slovacia, pagina 17Violett B., 8 ani, Ungaria, pagina 25

WWiktoria J., 6 ani, Polonia, pagina 47

KF0415081ROC_002.pdf 63 7/04/15 10:51:24


Pădurile din UE – statistici

Pădurile și alte terenuri împădurite din Uniunea Europeană acoperă aproximativ 180 de milioane de

hectare, adică mai mult de 40 % din suprafață. În medie, în ultimele decenii, numai aproximativ două

treimi din creșterea anuală a fost tăiată, astfel încât volumul de lemn din pădure a crescut în mod

semnificativ.

În prezent, Uniunea Europeană deține 5 % din pădurile lumii. În decursul ultimilor șaizeci de ani,

pădurile noastre s-au extins în mod constant, în contrast cu tendința de scădere a suprafeței

împădurite care continuă la nivel mondial, având un impact negativ asupra climei și a biodiversității

globale.

Țările Uniunii Europene cu cea mai mare proporție de suprafețe împădurite sunt Finlanda și Suedia,

unde pădurile și alte tipuri de terenuri împădurite reprezintă aproximativ trei sferturi din suprafața

totală de teren. În Estonia și Letonia există zone cu suprafețe împădurite relativ mari pe cap de

locuitor. Țările cele mai puțin împădurite din UE sunt Malta, Țările de Jos, Irlanda și Regatul Unit.

Pentru mai multe informații și statistici, a se vedea: www.ec.europa.eu/agriculture/forest/statistics

Mía I. G., 7 ani

KF0415081ROC_002.pdf 64 7/04/15 10:51:24

http://www.ec.europa.eu/agriculture/forest/statistics


În toate culturile europene găsim legătura simbolică dintre viața unui copac și

viața unei ființe umane. Antologia de față oferă o nouă perspectivă asupra acestei

legături, prin poezii și fragmente de proză din toate statele membre ale Uniunii

Europene. Textele sunt ilustrate cu desene făcute de copii, care oferă o imagine

colorată, unică și perspicace a modului în care aceștia percep pădurile, precum și a

ceea ce așteaptă din partea noastră.

Franciska M., clasa I


Documents

Povesti Din Padurile Noastre