Pozitia Judetului Cluj-Napoca in Cadrul Regiunii de Nord-Vest

Academia de Studii Economice Facultatea de Economie Agroalimentar i a Mediului

Poztitia Judeul Cluj n cadrul regiunii de dezvoltare Nord-Vest

Petrisor Lucia

Grupa 1319

-Bucuresti 2014-

Prezentare generala a judetului. Aspecte generaleRegiunea Nord-Vest are o suprafata de 34.159 km reprezentand 14,3% din suprafata totala a tarii. Este alcatuita din 6 judete (NUTS 3): Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu Mare si Salaj.

Situandu-se in nord-vestul Romaniei, judetul Cluj este al 13-lea ca marime din tara, si ocupa 2,8% din suprafata Romaniei. Cu un mediu natural favorabil activitatii umane, suprafata judetului Cluj a fost locuita din timpuri imemorabile. Descoperirile arheologice din aceasta regiune atesta existenta unei civilizatii bine integrate in viata si cultura europeana.

Clujul este cel de-al doilea mare centru financiar-bancar al Romaniei si unul dintre cele mai dezvoltate judete ale tarii. Potentialul sau economic este dat in egala masura de resursele locale, numarul mare si diversitatea agentilor economici, de pozitia geografica favorabila si de traditia si experienta pe care le detine in majoritatea sectoarelor de activitate.

2. GeografieJudetul Cluj se situeaza in jumatatea nord-vestica a tarii, intre paralelele de 4728'44" in nord si 4624'47" in sud, respectiv meridianele de 2339'22" in vest si 2413'46" in est.

Se intinde pe o suprafata de 6674 kmp desfasurata in zona de contact a trei unitati naturale rerezentative : Muntii Apuseni, Podisul Somesan si Cimpia Transilvaniei si se invecineaza la nord-est cu judetele Maramures si Bistrita-Nasaud, la est cu judetul Mures, la sud cu judetul Alba, iar la vest cu judetele Bihor si Salaj. Circa o treime (24%) din suprafata judetului este muntoasa, ocupata de Muntii Apuseni, cu inaltimi de pana la 1.800 de metri, localizati in partea sud-vestica a judetului. Restul suprafetei este format in proportie de 76% din dealuri si vai ale Podisului Somesan si Campiei Transilvaniei. Terasele si luncile din sectoarele inferioare ale Somesului Mic si Ariesului suplinesc lipsa campiilor.

2.1. Reteaua hidrografica

Teritoriul judetului Cluj dispune de numeroase resurse de apa, reprezentate de rauri, lacuri si ape subterane. Reteaua de rauri apartine in cea mai mare parte bazinului hidrografic al Somesului, Crisului Repede si Ariesului. Din Podisul Somesan, Somesul Mic culege urmatorii afluenti: Capusul, Nadasul, Borsa, majoritatea avand oscilatii importante de debit si nivel, iar din Campia Transilvaniei Gadalinul, Fizesul, Bandaul. Partea nord-estica a judetului este strabatuta de Somesul Mare pe o lungime de cca 6 km, dupa care se uneste cu somesul Mic formand Somesul. Crisul Repede culege o serie de parauri de pe versantul estic al Vladesei, mai importante fiind Calata si Draganul. Ariesul strabate partea sud-estica a judetului, cei mai importanti afluenti fiind Ocoliselul, Iara, Hasdate, care strabat in cursul lor numeroase cai si defilee. Lacurile naturale sunt putine, cel mai reprezentativ fiind Lacul Stiucii care are o suprafata de 22 ha si o adancime maxima de 12,7 m ,declarat.

Apele de adincime sunt mai slab reprezentate si se caracterizeaza prin mineralizare ridicata. Izvoare minerale sulfatate, calcice, clorosodice, relativ bogate, se gasesc la Dezmir, Cojocna, Gadalin, Sic, Gherla, Leghia, Someseni, Turda etc.

2.2. Clima

Este temperat-continentala moderata, caracterizata prin veri racoroase si ierni mai putin aspre, in functie de relief. Este influentata de vecinatatea Muntilor Apuseni, iar toamna si iarna resimte si influentele atlantice de la vest. Trecerea de la iarna la primavara se face, de obicei, la mijlocul lunii martie, iar cea de la toamna la iarna in luna noiembrie. Verile sunt calduroase, iar iernile in general sunt lipsite de viscole. Temperatura medie anuala din aer este de cca 8,2 C. Temp. medie in ianuarie este de - 3C, iar cea a lunii iulie, de 19 C. Temp. minima absoluta a fost de - 34,5 C (inregistrata in ianuarie 1963), iar maxima absoluta, de 38,5 C (inregistrata in august 1952). Media precipitatiilor anuale atinge 663 mm, cea mai ploioasa luna fiind iunie (99 mm), iar cea mai uscata, februarie (26 mm). In ultimii ani, se observa faptul ca iernile devin din ce in ce mai blande, cu temperaturi care rareori scad sub - 15C si cu zapada din ce in ce mai putina. Verile sunt din ce in ce mai calde, crescand numarul de zile tropicale (in care maxima depaseste 30C). Comparativ cu alte regiuni ale tarii, aceste valori sunt destul de ridicate, datorita maselor de aer cald din vest. Nebulozitatea prezinta deosebiri intre zona deluroasa si cea montana, in functie de relief si circulatia atmosferica.Precipitatiile atmosferice sunt caracterizate printr-o crestere a cantitatilor medii anuale dinspre nord-est spre sud-vest.Zona cu cele mai scazute valori anuale ale precipitatiilor este Depresiunea Turda-Campia Turzii. Luna cu cea mai scazuta cantitate de precipitatii este februarie (18-35 mm) , iar in luna iunie se inregistreaza cea mai mare cantitate de precipitatii.Precipitatiile sub forma de zapada cad incepand cu luna octombrie in zona montana, in decada a-II- a lunii noiembrie in zona deluroasa si in prima decada a lunii decembrie in Campia Turzii.

Medii lunare minime si Precipitatii sub forma de ploaie,

maxime zilnice de temperaturi. burnita, zapada, grindina.

2.3. Flora si FaunaDatorita particularitatilor reliefului, vegetatia este variata si urmareste treptele de relief. Astfel, pe cuprinsul judetului se identifica trei etaje, diferentiate in functie de climat si de orientarea culmilor. Etajul subalpin cuprinde in general culmile inalte de peste 1550 m din masivele Vladeasa si Muntele Mare, cu ierni lungi si veri scurte.Pajistile sunt acoperite cu diferite elemente floristice. Astfel, elementele predominante sunt: iarba stancilor, iarba vantului etc.

Etajul forestier este reprezentat de pduri de foioase si rasinoase (molidul in amestec cu bradul si cu fagul) Fagetele, a caror limita superioara se ridica pana la 1000 m, sunt constituite din paduri de amestec-fag si molid. Se intalnesc mai rar: ulmul, frasinul si carpenul. Subetajul stejarului corespunde regiunii deluroase, avand ca limita superioara altitudinea de 550-600 m. Padurile naturale sunt alcatuite din carpeni in amestec cu o serie de arbusti cum ar fi paducelul, alunul etc. Terenurile agricole se intind la baza etajului forestier, ocupand cea mai mare parte a judetului. Etajul silvostepei corespunzator Campiei Transilvaniei si Podisului Somesan, este reprezentat de pajisti situate pe cursurile apelor si pe versantii sud-estici.

Complexitatea reliefului si a vegetatiei judetului favorizeaza prezenta unei faune bogate ca numar si specii.Astfel, in etajul subalpin se intalnesc rozatoare, pasari, reptile cum ar fi:vipera comuna, soparla de munte si altele.Etajul padurilor este populat cu mamifere si pasari.Mamiferele sunt reprezentate de:ursul brun, mistretul, capriorul, lupul, rasul,viezurele si mai rar veverita.In regiunile calcaroase este raspandit jderul de padure si iepurele. Padurile adapostesc o varietate larga de specii de pasari cum ar fi: cocosul de munte, mierla si acvila de munte ce reprezinta o raritate a naturii. In cazul faunei acvatice, sunt reprezentative urmatoarele specii: pastravul-ce populeaza raurile si paraurile de munte, cleanul, mreana - in raurile din deal, crapul, stiuca, bibanul-in raurile si lacurile din Podisul Somesan si Campia Transilvaniei.

2.4. Resursele naturale

Judetul Cluj dispune de bogate si variate resurse naturale.

Minereurile de fier au intrat in circuitul economic din anul 1962, prin exploatarile de la Capusul Mic si Baisoara, fiind efectuate pe parcurs si o serie de prospectiuni geologice la Vlaha, Savadisla si Cacova Ierii. Combustibilii minerali sunt reprezentati prin carbunii bruni exploatati in zona Ticu-Dincu-Bagara si turba, exploatata in sectorul Calatele si Capatina. Exista, de asemenea, un dom gazeifer la Puini in Cimpia Transilvaniei.

Pe linga minereuri de fier si combustibili minerali, exista in judet, o gama variata de minerale utile si roci, intre care: cuart in Muntele Mare si in perimetrul localitatii Somesul Rece (unde se gaseste si feldspat), dacite si andezite in masivul Vladeasa si in perimetrul localitatilor Morlaca, Bologa, Poieni, Sacuieu, Stolna si Iara, granite in masivul Muntele Mare, calcare si dolomite utilizate pentru fabricarea liantilor (var, ciment), exploatate la Sandulesti, Tureni, Surduc, Buru,Poieni etc., tufuri calcaroase de buna calitate cu cariere la Tioc-Cornesti, nisipuri caoline la Popesti, Topa, Bagara, Girbau etc., sare, cu insemnate rezerve la Ocna Dejului, Turda, Cojocna, Sic, Nires, balastiere pe Somesul Mic la Gilau, Floresti si pe Ariesul inferior.

3. Populatia

Populatia Regiunii Nord-Vest era in anul 2005 de 2.737.400 locuitori (12,6% din populatia totala a tarii) si are o densitate medie de 80,1 locuitori/kmp. Dinamica populatiei regiunii este caracterizata de un spor natural de 1,7 in 2004, cea mai redusa valoare inregistrandu-se in Salaj (-3,0), iar cea mai ridicata in Bistrita-Nasaud (0,0), singurul judet din regiune care nu a inregistrat un spor natural negativ .Populatia, pe regiuni de dezvoltare, judete, sexe si medii la 1 iulie 2005Structura populatieiPopulatia judetului Cluj (loc)

Total locuitori, din care:694511

- in mediul urban465506

- in mediul rural229005

- de sex masculin335189

- de sex feminin359322

Densitatea populatiei (loc/ kmp)104.1 locuitori/kmp

Sursa: INSSE

Gradul de urbanizare al regiunii, la nivelul anului 2005, era de 53,1%, dar la nivel intraregional, existau diferentierii mari, acesta variind de la 36,2% (jud. Bistrita-Nasaud) pana la 67,0% (judetul Cluj).

Reteaua de localitati a Regiunii Nord-Vest cuprinde 42 de orase si 1.802 de sate grupate in

402 de comune. Dintre orase, 4 au o populatie de peste 100.000 locuitori (Cluj-Napoca 310,194 locuitori, Oradea 206.223, Baia Mare 140,937 si Satu Mare 115,197), 9 intre 20-100.000 locuitori si 29 de sub 20.000 de locuitori. Teritorial, orasele sunt concentrate in special in judetele Maramures (13), Bihor (10 orase) si Cluj (6), celorlalte trei judete revenindu-le doar cate 5 (Satu Mare), respectiv 4 orase.

Populatia din mediul rural, grupata in cele 75 comune ale judetului, prezinta -sub aspect numeric - o gama variata de colectivitati, pornind de la comune cu o populatie sub 1500 locuitori, cum e cazul comunelor Aiton ( 1349 ), Alunis ( 1382 ), Buza ( 1404 ), Belis ( 1433 ), Jichisul de Jos (1310), Palatca ( 1356 ), Valea Ierii ( 1015 ), Vultureni ( 1498 ), Ploscos ( 735 ), pina la comune cu peste 7500 locuitori cum sunt : comuna Apahida ( 8560 ), Baciu ( 8113 ), Gilau ( 7961 ) si Floresti (7633 ). Numarul de locuinte existente la sfarsitului anului 2005 insumau 117714 mp, din care in proprietate privata 115893 mp. Suprafata locuibila totala: 4584204 mp, din care in proprietate privata 4543075 mp. Locuinte terminate in anul 2005 963, toate din fonduri private. O problema de actualitate este lipsa locuintelor sociale , lipsa locuintelor pentru tinerii dezinstitutionalizati si locuinte fara utilitati a micilor comunitati de romi existente la periferiile urbane. In municipiul Cluj la sfarsitul anului 2005 erau monitorizate in zona urbana 2372 persoane fara adapost4. Cultura si Arta Judetul Cluj este unul din cele mai importante centre ale tarii nu numai in privinta invatamintului ci si in cea a vietii culturale si artistice.

Resedinta judetului, municipiul Cluj-Napoca este o adevarata cetate culturala cu prestigiu recunoscut si peste hotarele tarii. Aici functioneaza o filiala a Academiei Romane, filiale ale uniunilor de scriitori, compozitori si artisti plastici, Teatrul National si Opera Romana de Stat, Teatrul Maghiar si Opera Maghiara de Stat, Teatrul de papusi cu sectii in limba romina si maghiara, Filarmonica de Stat, care are si o sectie de muzica populara, studiouri teritoriale ale Societatilor Nationale de Radio si Televiziune, posturi private de radio si televiziune prin cablu, Muzeul de Arta, Muzeul de Istorie, Muzeul Zoologic, Muzeul Etnografic al Transilvaniei cu o sectie in aer liber, muzee care, prin numarul impresionant de exponate, reprezinta cultura materiala si spirituala a populatiei romine si a etniilor conlocuitoare din Transilvania faurita si traita de-a lungul secolelor de viata comuna.

De asemenea, functioneaza de multi ani un teatru dramatic in municipiul Turda, muzeele de istorie din Turda, Dej si Gherla, Muzeul memorial Octavian Goga din comuna Ciucea, Gradina botanica din Cluj-Napoca - puternic centru de atractie a turistilor romini si straini - care dispune de o colectie de specii rare realizate prin colaborare cu institutii de profil de pe diferite meridiane ale globului.

La finele anului 2003 existau in judet 439 de biblioteci care detineau 10574 mii volume; din totalul unitatilor functionau : o biblioteca de interes national, 12 biblioteci apartinind institutiilor de invatamint superior, 69 biblioteci specializate, 276 biblioteci scolare si 81 de biblioteci publice.

5. Turismul Teritoriul judetului Cluj este caracterizat printr-o mare varietate de peisaje si de forme de relief, la care vin sa se adauge o serie de monumente ale naturii. Asezarea sa geografica ii confera o pozitie privilegiata de loc central, a carui importanta turistica este amplificata de impresionantele sale resursele recreative.

Muntii Gilau, Vladeasa si Trascau se remarca prin culmile lor prelungi, prin cheile si defileele (Turzii, Turului, Stanciului, Ariesului), abrupturile si pesterile lor (Varfurasul). Lacurile Fintinele, Tarnita si Floroiu (de acumulare), lacurile sarate de la Turda si Cojocna, Iazurile din Campia Transilvaniei, apele minerale, toate acestea, constituie puncte turistice de mare interes. Lor li se adauga monumente istorice datind din timpuri stravechi, monumente de arta si elemente folclorice originale.

Potentialul turistic se reflecta in conditiile deosebit de favorabile oferite pentru practicarea unei game variate de forme : drumetie, alpinism, turism auto, sporturi de iarna si de vara, odihna de scurta si lunga durata, tabere de copii si tineret, tratament balnear etc.

Statiunile balneoclimaterice prezinta, in general, interes doar la nivel local, insa Baile Someseni, Cojocna, Baita, Turda si Ocna Dejului, cu proprietati terapeutice deosebite, justifica eforturi pentru modernizarea si largirea amenajarilor, care pot extinde aria de interes dincolo de limitele judetului.

Bogatia de monumente istorice, a locurilor cu rezonanta similara ca si patrimoniul arhitectural, incluse in mare parte in circuitul national, constituie o certa si permanenta sursa de atractie turistica.

In municipiul Cluj - Napoca atrag atentia monumente ca : Biserica Sf. Mihail biserica a Franciscanilor, Statuia ecvestra reprezentind pe Sf.Gheorghe ucigind balaurul, Statuia ecvestra a lui Matei Corvin, Biserica reformata ridicata de Matei Corvin, Statuia ecvestra a domnului romin unificator Mihai Viteazul, Bastionul Croitorilor, Cladirea Redutei - de care se leaga memorabile evenimente din istoria transilvana, Teatrul National, Catedrala ortodoxa, grupul statuar Scoala Ardeleana, monumentul Ostasului Romin, statuia lui Avram Iancu, statuia lui Mihai Eminescu si a lui Lucian Blaga etc. Tot aici, de mare interes turistic sunt : Muzeul National de Arta, al doilea din tara ca zestre de arta romineasca dar si straina (peste 4000 de lucrari), Muzeul National de Istorie a Transilvaniei (peste 100000 piese), Muzeul Etnografic al Transilvaniei (peste 65000 de exponate), Sectia in aer liber a Muzeului Etnografic (85 de unitati), Muzeul memorial Emil Isac, Colectia de istoria farmaciei, Muzeul de Mineralogie si Geologie si Muzeul Zoologic (peste 140000 piese).

Gradina botanica, una dintre cele mai cunoscute si mai bine organizate din sud-estul Europei, ofera un bun prilej de destindere, dar si de instruire pentru numerosi turisti din tara si strainatate.

In municipiile Dej si Turda, bisericile in stil gotic din secolele XIV - XVI, aflate in pietele centrale, constituie importante puncte de atractie.

Casele memoriale vin sa intregeasca patrimoniul de monumente cu atractie turistica : Dr. Ioan Ratiu la Turda si Octavian Goga la Ciucea.

Capacitatea turistica a judetului Cluj in 2003 cuprindea: 27 hoteluri (2637 locuri), 5 hanuri si moteluri (182 locuri), 5 cabane turistice (267 locuri), 3 campinguri (568 locuri), 30 vile turistice (418 locuri) si o tabara de elevi si prescolari (60 locuri); pe linga aceste capacitati de cazare, in ultimii ani, functioneaza si unitati de tip ferma si pensiune turistica in numar de 36 cu 375 locuri.

Transformarea turismului intr-o activitate de tip industrial, care sa ridice la adevarata valoare importantul potential de care judetul Cluj dispune, cu profitabilitate atit pentru ofertanti cit si pentru tot mai numerosi beneficiari, obliga la schimbari de mentalitate, stimularea pe multiple cai a initiativei private, responsabilitate din partea organelor cu atributiuni de decizie, care sa constientizeze inepuizabila sursa de venit a acestei activitati, reorganizarea si modernizarea amenajarilor turistice si o sustinuta campanie publicitara atit in tara cit si peste hotare.

6. Economia Cluj-Napoca are una dintre cele mai dinamice economii din Romania. La sfarsitul anului 2000, in municipiu activau 23 843 de firme cu capital privat, 56 cu capital de stat, 31 regii autonome si filiale ale acestora si 115 societati cu capital mixt. Nivelul investitiilor straine in Cluj-Napoca se cifrau la aceeasi data la 156,06 milioane dolari capital strain subscris, insa tinand seama si de patrimoniul firmelor, active, fond de comert, capital rulant si valoarea afacerii acesta se ridica la circa 450 de milioane de dolari americani. Principalii investitori straini in municipiu provin din Ungaria, Luxemburg, Italia si Statele Unite

Economia judetului Cluj a avut si are la baza bogatele resurse materiale, pozitia geografica avantajoasa, cu posibilitati facile de comunicatie pe caile feroviare si rutiere, rezerve importante de forta de munca de inalta calificare si cu traditie in numeroase domenii, capacitate deosebita de adaptare la cerintele pietei concurentiale, datorita puternicelor centre de scolarizare la toate nivelurile cit si a celor de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica de care dispune.

In structura activitatilor economice, locul preponderent il ocupa industria prelucratoare in cadrul careia sunt reprezentate majoritatea ramurilor existente la nivel national. Este ilustrativ de mentionat ca peste 25,1 % din populatia ocupata isi desfasoara activitatea in subramurile industriale.

Conditiile pedo-climatice specifice au favorizat si dezvoltarea agriculturii - a doua ramura ca pondere in economia judetului - in cadrul acesteia un rol important revenind zootehniei. Pe terenurile in panta pe parcursul anilor, au fost create numeroase livezi cu pomi fructiferi valorosi, indeosebi in partea centrala, de nord si nord-est a judetului, pe dealurile din zona municipiului Cluj, Baciu, Apahida, Dej, Casei, Citcau, Mica etc.

Materialele de constructie existente in stare naturala cit si cele rezultate din prelucrarea industriala, au favorizat dezvoltarea unei reprezentative ramuri de profil, respectiv activitatea de constructii.

Fondul forestier inclusiv suprafetele cu vegetatie forestiera care acopera o suprafata de 170238 ha (25,5% din suprafata judetului) a fost si este organic conectat la dezvoltarea mai multor ramuri economice, indeosebi a industriei si constructiilor.

In context este de relevat si existenta unui bogat si variat potential turistic, cu precadere in zona muntilor Apuseni, cu posibilitati reale de amplificare a activitatilor din acest domeniu, in cadrul procesului de restructurare si privatizare a economiei judetului.

7. Agricultura

Agricultura este practicata in zonele limitrofe, in 8.110 de gospodarii ale populatiei. In judetul Cluj data fiind existenta unei suprafete mari de teren arabil, pasuni si fanete, se practica intens agricultura si cresterea animalelor. Circa o treime din suprafata judetului Cluj este teren arabil, pe care sunt cultivate cereale, legume, cartofi, sfecla-de-zahar s.a. Exista mai mult de 15.000 de ha de plantatii de vie si pomi fructiferi. Cresterea animalelor este practicata, de asemenea, aceasta si datorita faptului ca 50% din terenul agricol sunt pajisti naturale (procent superior mediei nationale). Cresterea cailor este o indeletnicire traditionala in zona, la Jucu fiind de altfel un centru binecunoscut in tara si strainatate pentru cresterea cailor de rasa.Conform statisticilor 1/3 din populatia judetului Cluj locuieste in mediul rural. Aceasta structura arata cat de divizat este lucrat terenul, fiind si una din cauzele majore ale productivitatii reduse.

Fondul Funciar dupa modul de folosinta pe regiuni de dezvoltare la 31 dec 2005: Suprafata totala a judetului: 667.440 ha

Suprafata Agricola a judetului: 424.381 ha din care :

Arabil: 177.793 ha

Pasuni: 162.467 ha

Fanate: 79.612 ha

Vii: 340 ha

Livezi: 4169 ha

Productia totala de fructe in 2005 a fost de 40449 tone de mere, prune, cirese si visine, pere, nuci, piersici, caise si alte fructe.

Parcul de tractoare si masini agricole la data de 31 decembrie 2005 era de 5184 tractoare, 3904 pluguri pentru tractor, 1410 semanatori mecanice si 731 combine pentru recoltat.

Efectivele de animale la sfarsitul anului 2005 erau de 85303 de capete de bovine, 227660 de capete de porcine, 326071 de capete de ovine si 7341 capete de caprine.8.Mediu

Garantarea unui viitor durabil si a unui prezent sanatos impune acordarea unei atentii

deosebite problemelor de mediu. Actiunile legate de imbunatatirea calitatii vietii au drept scop

construirea unui mediu comun atractiv, inclusiv in zonele mai putin dezvoltate. De aceea, vom pune un accent deosebit pe armonizarea cu standardele europene in domeniul protectiei mediului si pe actiuni care sa aiba drept finalitate armonizarea cu standardele europene in domeniul gestionarii deseurilor, a calitatii apei potabile si a tratarii apelor menajere.

Una dintre cele mai mari probleme cu care se confrunta oricare dintre societatile

modernitatii este cea generata de problema deseurilor. Dezvoltarea urbanistica si industriala a localitatilor, precum si cresterea generala a nivelului de trai a populatiei, antreneaza producerea unor cantitati importante de reziduuri menajere, stradale si industriale. Deseurile constituie o problema de stricta actualitate, deoarece in ultimii ani nu s-a facut remarcata o imbunatatire a managementului acestora. In multe cazuri, principiile managementului integrat al deseurilor nu sunt respectate de catre administratiile publice locale. Depozitarea deseurilor de tip municipal si asimilabile constituie in continuare o problema care trebuie abordata cu maxima responsabilitate, avand in vedere impactul semnificativ asupra factorilor de mediu a deseurilor de acest tip, deoarece a crescut cantitatea de deseuri colectate pe cap de locuitor, datorita cresterii numarului de persoane care beneficiaza de servicii de salubritate. Deseurile municipale si asimilabile contin, in cea mai mare parte, deseuri care se incadreaza in lista verde si care trebuie valorificate: hartie, carton, plastic, metale, lemn, sticla si biodegradabile. Se poate afirma ca la nivelul judetului exista un potential de valorificare a deseurilor care inca in mare masura nu este utilizat. Pentru aceasta propun ca deseurile municipale sa fie

colectate selectiv in vederea valorificarii acestora. In conditiile actuale majoritatea deseurilor se elimina prin depozitare, pierzandu-se astfel mari cantitati de materii prime secundare si resurse energetice. De asemenea, deseurile asimilabile celor menajere generate de catre agentii economici, sunt depozitate impreun cu deseurile colectate de la populatie pe depozitele de deseuri menajere.

Probleme de mediu din judetul Cluj

- Probleme legate de colectarea, sortarea, gestionarea si valorificarea deseurilor menajere si

industriale.

- Lipsa in unele orase a statiilor de epurare a apelor uzate.

- Poluarea cu rumegus a cursurilor de apa din zonele de exploatare forestiera.

- Lipsa unor programe coerente de reimpadurire, care sa stopeze procesul de erodare a solurilor.

- Inexistenta unor programe coerente de gestionare a ariilor naturale protejate.

- Inexistenta unor programe de anvergura care sa aiba in vedere amenajarea hidrotehnica unitara a cursurilor de ape predispuse la inundatii.

- Posibilitatea aparitiei unor fenomene imprevizibile inundatii, poluari accidentale, care pun in pericol structuri antropice sau medii naturale.

Obiective ale politicilor de protectie a mediului

- Armonizarea cu standardele europene in domeniul asigurarii calitatii apei potabile, a tratarii apelor menajere, ceea ce are drept scop asigurarea unui standard de viata ridicat al locuitorilor;

- Conservarea, protectia si igienizarea mediului prin retehnologizare, prin utilizarea de tehnologii nepoluante si asanarea zonelor degradate prin activitati industriale, va duce la un mediu mai curat cu efecte directe asupra starii de sanatate a locuitorilor si a cresterii sperantei de viata a acestora;

- Stimularea parteneriatului intre administratia publica, ONG-uri si firmele private in scopul crearii unei infrastructuri capabile sa asigure valorificarea deseurilor prin aplicarea unor tehnologii noi si nepoluante;

- Cresterea numarului de societati comerciale specializate in colectarea si valorificarea deseurilor si implicit crearea de noi locuri de munca;

- Cresterea gradului de educatie a populatiei in ceea ce priveste asigurarea unui mediu de viata curat si sanatos;

- Dezvoltarea sistemelor specifice de management al resurselor de apa;

- Construirea si modernizarea sistemelor specifice de management al deseurilor;

- Reducerea impactului deseurilor asupra mediului;

- Imbunatatirea calitatii managementului deseurilor. Pozitia judetului Cluj in regiunea de dezvoltare Nord-Vest

Regiunea Nord-Vest participa, in anul 2004, cu o pondere de 12,3 % la formarea PIB-ului national, situandu-se, din acest punct de vedere, pe locul trei intre cele opt regiuni de

dezvoltare ale Romaniei (dupa Regiunile Bucuresti-Ilfov cu 19,5 % si Sud cu 12,8 %).

Participarea celor trei sectoare ale economiei la formarea PIB-ului regional, indica o pondere de 16,3% a sectorului primar, 35% secundar si 46,7% tertiar, inregistrandu-se o crestere a ponderii serviciilor concomitent cu scaderea ponderii agriculturii. Stagnarea relativa a ponderii cu care participa sectorul secundar se datoreaza faptului ca disponibilizarile din

industrie au fost compensate, partial, de evolutia constructiilor domeniu care a cunoscut o

dinamica extraordinara in ultima perioada.

In interiorul regiunii, se manifesta disparitati evidente de dezvoltare masurate prin gradul de participare al judetelor la formarea PIB regional: judetului Cluj 32,3 %, judetul Bihor 24,3 %, judetul Maramures - 14,9 %, judetul Satu Mare 12,1 %, judetul Bistrita Nasaud - 9,1% si judetul Salaj - 7,2%.

In Regiunea Nord-Vest exista mari discrepante in dezvoltarea economica a celor sase judete: judetele din sudul si vestul Regiunii, respectiv Cluj, Bihor si Satu Mare sunt industrializate (industria alimentara, usoara, lemn, constructii de masini) si mai stabil dezvoltate economic decat regiunile din centru si est (Bistrita-Nasaud, Maramures si Salaj - lemn-mobila, metale neferoase si auro-argentifere, usoara), unde evolutia din ultimii ani a dus la pierderea capacitatii concurentiale a multor ramuri. Conform analizelor economice si sociale efectuate, polii saraciei se gasesc in judetele Maramures si Bistrita-Nasaud.

Zonele in declin industrial sunt: zona Muntilor Apuseni si zona montana din nordul regiunii, cuprinzand arii insemnate de pe teritoriul judetelor Maramures, Satu Mare si Bistrita-Nasaud. Acestea detin totusi resurse importante, dintre care mentionam: minereuri complexe si auroargentifere (Satu Mare, Maramures), bauxita (Bihor), sare (Maramures, Bihor), materiale de constructii (Bihor, Cluj), lemn (Maramures). Restructurarile din domeniul minier au afectat cest sector extractiv si au dus la disponibilizari masive si la declararea zonelor defavorizate aia-Mare-Borsa-Viseu. Sectorul industriei neferoase este amenintat in Baia-Mare de ezultatul unui referendum local pentru interzicerea acelor tipuri de activitati care polueazaorasul. Pentru relansarea zonelor sunt necesare investitii atat in infrastructura cat si in

echipamentele de exploatare a resurselor.

Desi silvicultura reprezinta o ramura importanta a regiunii, defrisarile insuficient controlate Bistrita-Nasaud, Maramures) si lipsa unui program coerent de reimpaduriri si constructii de rumuri forestiere catre interiorul bazinelor, conduc la reducerea continua a suprafetelor mpadurite. Capitalizarea insuficienta, pierderea pietelor externe, neadaptarea la exigentele alitative au determinat ca numeroase fabrici de mobila sa fie inchise sau sa functioneze la prametri redusi.Poli regionali de dezvoltare economica

Clujul se remarca ca fiind de departe cel mai important judet din regiune, fiind un pol regional de dezvoltare. Este cunoscuta existenta proiectului unei zone metropolitane Cluj, care va face posibila dezvoltarea uniforma a unei regiuni destul de mari, ce s-ar putea compara in scurt timp cu anumite zone europene importante.

Judetul Cluj este, dupa Bucuresti-Ilfov, cel mai atractiva din punct de vedere economic, dintre judetele Romaniei. Faptul se datoreaza pietei muncii si salariilor, investitiilor straine, dar si mediului privat si concurentei de piata ca si intrarilor de tehnologii moderne. Relevant este faptul ca sectorul de servicii a ajuns sa ocupe o pondere mare din totalul economiei regionale, de aproape 50%, avand ca si ramuri semnificative comertul si turismul.

Economia Regiunii este in plina dezvoltare, cu o crestere economica dinamica in ultimii ani in sectoare ca si constructiile, industria de textile, industria de masini si echipamente. Sunt reprezentate aici aproape toate ramurile industriale si un numar tot mai important de firme straine majore, unele dintre ele localizate in parcurile industriale din regiune (ex : Tetarom Cluj).

Forta de munca si migratia

Ponderea populatiei ocupate in totalul populatiei regiunii era in 2004 de 41,8%. Diferentele intra-regionale sunt strans legate de gradul de industrializare, judetele mai puternic si mai timpuriu industrializate Cluj si Bihor avand o pondere mai mare a populatiei ocupate (44,5%, respectiv 45,7%), in timp ce judetele mai putin si mai tarziu industrializate Satu Mare si Bistrita-Nasaud au ponderi mai reduse (39,6% si 38,0%). Analiza populatiei ocupate, pe sectoare ale economiei, evidentiaza pondere ridicata a populatiei ocupate in sectorul serviciilor, in cazul judetelor Cluj si Bihor, precum si ocuparea ridicata in agricultura, in cazul celorlalte patru judete ale regiunii.

In toate judetele Regiunii Nord-Vest o pondere importanta a populatiei active este ocupata inca in intreprinderi de stat. De aceea este previzibila o crestere a ratei somajului in judetele Salaj, Satu-Mare si Maramures cauzata de restructurarea iminenta a intreprinderilor de stat cu pierderi. Aceasta situatie necesita luarea din timp a unor masuri active de ocupare a

populatiei ce va fi disponibilizata, intre care masuri de re-orientare profesionala a populatiei,

corespunzator cerintelor locale ale pietei muncii, trebuie sa reprezinte o prioritate.

De asemenea, gradul de industrializare a influentat puternic si rata somajului, din cauza

restructurarii, in ultimii ani, a industriei, judetele Salaj si Maramures inregistrand cele mai

ridicate rate ale somajului 6,1%, respectiv 4,5%. Somajul redus din judetele vestice (Bihor

si Satu Mare sub 4%) se datoreaza investitiilor straine mai ridicate, care au atenuat partial

efectele restructurarii industriei.

O consecinta directa a procesului de restructurare industriala si a cresterii somajului o

reprezinta aparitia unui fenomen unic in Europa, constand in migratia populatiei din zonele

urbane in zonele rurale si cresterea ponderii populatiei rurale in toate judetele regiunii. In

prezent exista 3 judete in care populatia este preponderent rurala (Bistrita-Nasaud - 63,8%,

Salaj - 59,2% si Satu Mare 54,0%).

Un alt efect al restructurarii economice si diminuarii locurilor de munca il constituie si

procesul de emigrare a populatiei - mai ales a celei tinere in randul careia se manifesata un

adevarat exod. De altfel, numeroase localitati din mediul rural (in special Maramures si Satu-

Mare) au o pondere foarte mica a populatiei tinere, dar prospera prin constructiile finantate

din banii trimisi de catre acestia, din strainatate.

Invatamant

Infrastructura educationala este reprezentata de 819 de scoli, 209 licee si 12 scoli profesionala si de ucenici, caracterizate de necesitatea accentuarii procesului de reconversie si adaptare a acestora la cerintele actuale ale pietei fortei de munca, in conditiile in care existenta unei forte de munca calificate constituie o conditie de baza pentru atragerea investitiilor si in special a celor straine.

In regiunea Nord-Vest isi desfasoara activitatea 16 universitati importante ce cuprind 111 Facultati, frecventate de peste 87.042 studenti, acestea functionand ca centre de excelenta in invatamantul superior si polarizand mare parte din resursele educationale, regiunea dispunand de un valoros capital uman si de cercetare. Dintre acestea Universitatea Babes-Bolyai, Universitatea Tehnica Cluj sunt printre cele mai vechi si prestigioase din tara.Sanatate

In Regiunea Nord-Vest exista 61 de spitale, iar numarul mediu de consultari medicale pe

locuitor era in 2004 de 4,8. Cel mai bine situate sunt judete Cluj, Bihor si Maramures, cu 23,

15 respectiv 9 spitale. Speranta de viata la nastere este de 71 de ani, cea mai frecventa cauza a

mortalitatii fiind bolile sistemului circulator 773,4 decese la 100.000 de locuitori (2004).

Pentru ca aceste infrastructuri sa asigure o asistenta medicala performanta este necesara

asigurarea acestora cu cadre specializate, dar si intretinerea edilitara si dotarea tehnicoedilitara

adecvata a acestora.

Servicii sociale

Trei din cele 6 judete ale regiunii (Bihor, Salaj si Cluj) nu au institutii de ingrijire la

domiciliu. Au fost identificate mai multe cladiri care necesita reabilitare si modernizare pentru diferite tipuri de beneficiari. Copii sunt protejati in institutii de tip familial (63,51%) sau rezidential (36,49%). La sfarsitul anului 2004, erau 8.298 de copii cu dizabilitati, dintre care doar 355 beneficiau de servicii de asistenta sociala.

Transport

Pe ansamblul regiunii, infrastructura de transport, mediu si energetica este mai bine dezvoltata comparativ cu alte regiuni, dar lipsa investitiilor timp de decenii a adus diferitele tipuri de infrastructura intr-o situatie precara.

Asezata la intersectia axelor de comunicare nord-sud si est-vest, regiunea dispune de o retea

de drumuri destul de densa (34,7 km/100 km2). Corelat cu nivelul general de dezvoltare economica, judetele Maramures (25,0 km/100 km2), Bistrita-Nasaud (28,1 km/100 km2), au

cele mai reduse retele de drumuri publice prin raportare la suprafata.

Utilitati publice

La nivelul Regiunii Nord-Vest se remarca discrepante intre judete in ceea ce priveste situatia alimentarii cu energie electrica. Mai exista inca sate, catune sau gospodarii izolate neelectrificate, concentrate mai ales in zona Muntilor Apuseni si in zona montana din nord.

Grave disfunctionalitati in alimentarea cu energie electrica se inregistreaza in jud. Maramures, atat in mediul rural cat si in mediul urban (Sighetu Marmatiei, Borsa, Seini, Targu Lapus si Viseul de Sus), precum si in jud. Bistrita Nasaud si intr-o anumita masura chiar si in judetele Satu Mare si Cluj (Satu Mare, Negresti-Oas, Tasnad, etc.).

Majoritatea judetelor regiunilor se confrunta cu probleme de alimentare cu apa potabila.

Reteaua publica de alimentare cu apa potabila este insuficient dezvoltata pentru a corespunde

nevoilor populatiei, atat in mediul rural cat si in mediul urban, iar in Maramures poluarea

straturilor freatice datorata infiltrarilor de reziduuri nemetalifere, pericliteaza grav sanatatea

populatiei, chiar in arealele cu retele conventionale sau unde instalatiile de tratare sunt

insuficiente sau vechi.

In localitatile rurale din Podisul Transilvaniei resursele de apa sunt reduse si nepotabile din cauza domurilor gazeifere si a zacamintelor saline. Aceste zone necesita lucrari prioritare de alimentare cu apa in sistem centralizat.

Calitatea mediului din regiune este afectata de impactul negativ al unor activitati economice.

Principalii poluanti sunt: pulberile sedimentabile in judetele Cluj si Salaj; amoniac in judetele

Bistrita-Nasaud, Maramures, Salaj; dioxid de sulf si cadmiu in judetele Cluj si Salaj; fluor si

compusi ai acestuia in judetul Satu Mare, pulberi de metale cuprifere si plumb.

La sfarsitul anului 2005 numarul localitatilor cu instalatii de alimentare cu apa potabila din regiune a fost de 330, lungimea totala simpla a retelei de distributie a apei fiind de 7.245 km. O problema majora a spatiului rural este lipsa retelei de apa potabila - dintr-un total de 1.802 de localitati, sunt racordate la reteaua de apa potabila doar 40%.

Sistemele centralizate de canalizare publica sunt o problema la nivelul intregii regiuni.

Numarul localitatilor cu instalatii de canalizare publica era la sfarsitul anului 2005 de 99 (cu 4 mai multe fata de 1995), lungimea totala simpla a retelei de canalizare avea 2571 km

(extinsa cu 621 km. fata de 1995).

Cele mai multe statii de epurare orasenesti au fost realizate in urma cu peste 25 de ani; ele se afla intr-un avansat grad de uzura fizica si morala, avand totodata capacitatea de epurare insuficienta pentru apa uzata. Reteaua de canalizare existenta in spatiul rural reprezinta 4% din total, un procent care plaseaza regiunea din punct de vedere al calitatii vietii si accesul populatiei la infrastructuri edilitare pe ultimele locuri din tara.

Dezvoltare rurala

La nivel de regiune, cum de altfel si la nivelul fiecarui judet din regiune, se remarca faptul ca ponderea principala o detin terenurile agricole (intre 49,4% in Maramures si 71,9% in Satu Mare), urmate de paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera ceea ce demonstreaza potentialul agrar regional. Conditiile naturale variate ale regiunii ofera posibilitatea dezvoltarii unei agriculturi complexe care va constitui a treia ramura ca pondere in PIB. In anul 2004 Regiunea Nord-Vest a realizat o cota importanta (13,4%) din productia agricola a Romaniei. Si in acest domeniu judetul cel mai dezvoltate a fost Cluj, urmat indeaproape de Bihor.

Zone problemaIn cadrul Planului de Amenajare a Teritoriului Regiunii Nord-Vest, au fost identificate o serie

de zone problema, caracterizate de conditii economico-sociale precare, dar diferite in functie

de specificul local al fiecarei zone:

Zona Codrului, situata la interfata judetelor Maramures, Satu Mare si Salaj, caracterizata prin: numar ridicat de gospodarii neelectrificate, dotari sociale precare, economie de subzistenta generalizata, capat de drumuri, s.a.

Bazinul carbonifer al Barcaului, incluzand localitatile Ip, Sarmasag, Chiesd sau Popesti, unde a avut loc restructurarea profilului economic al asezarilor, datorita inchiderii unor mine sau a reducerii activitatii altora.

Zona montana a judetului Cluj (Maguri-Marisel, Belis, Valea Ierii), care se confrunta cu degradarea continua a infrastructurii tehnice, imbatranirea populatiei, cresterea analfabetismului sau exploatarea haotica a resurselor locale.

Tara Beiusului (arealul Nucet-Vascau-Stei-Beius) afectata de restructurarea industriei

degradarea mediului ca urmare a exploatarilor de uraniu de la Baita Bihor.

Zona Turda - Campia Turzii cu disponibilizari masive si probleme de mediu datoritaindustriei liantilor.Acestor zone, se adauga alte areale cu probleme asemanatoare, dar care prin valorificarea potentialului local isi pot imbunatatii conditiile economico-sociale si de mediu.Potential de dezvoltare

Regiunea Nord-Vest, detine un potential de dezvoltare variat si diferentiat teritorial. Astfel, de la orasele mari ale regiunii (Cluj-Napoca, Oradea, etc), pana la cele mai izolate zone, pot fi identificate resurse locale pe baza carora sa se poata realiza dezvoltarea durabila a acestora.

Daca in marile centre urbane exista o multitudine de resurse si oportunitati de dezvoltare, in

zonele izolate, pe langa efectele negative presupuse de acest statut, exista si un aspect pozitiv,

reprezentat de conservarea culturii populare si a traditiilor, care poate fi valorificat turistic.

De altfel, regiunea are un potential turistic apreciabil: vestigii arheologice, rezervatii naturale, lacuri glaciare si de acumulare, numeroase pesteri, statiuni balneo-climaterice, conditii favorabile practicarii turismului montan, de agrement si odihna. Exista, de asemenea, mai multe zone etnofolclorice care au permis dezvoltarea agro-turismului in Maramures, Cluj si Bihor. Prin apropierea de Europa Centrala, relief de mare originalitate (pesteri, defilee, etc.), clima favorabila, inaltimi reduse (cca. 1800 m), Muntii Apuseni au sansa de a deveni o

atractie pentru turismul de drumetie, ai carui practicanti cauta conditii de cazare simple in

medii cat mai naturale.

La nivelul anului 2005 valorificarea acestui potential turistic al regiunii se realiza in principal prin intermediul celor 480 de structuri de primire turistica, insumand 11,3 % din capacitate de cazare la nivel national. Legat de distributia la nivel regional a capacitatii de cazare, aceasta se concentreaza in judetele Bihor, Maramures si Cluj, care detin 78,73% din totalul regiunii.

Aceste judete dat fiind potentialul turistic pe care il au concentreaza si cea mai mare pondere a cererii inregistrand impreuna 80,2% din sosirile totale in regiune, precum si 80,8% din numarul total de innoptari din regiune.

Indicatori de caracterizare a nivelului de dezvoltare si potentialului economic 2005

Strategia de dezvoltare a judetului Cluj

Programul orientativ de dezvoltare economica si sociala a judetului Cluj pe anul 2008 a fost elaborat pe principiile si coordonatele Programului de guvernare pe perioada 2005 2008.

Continutul Programului de dezvoltare al judetului are un caracter concret, cu responsabilitati si termene precise, ceea ce va permite o urmarire riguroasa a modului de aplicare a acestuia la nivelul intregului judet.

Programul de dezvoltare economica si sociala a judetului Cluj a fost structurat pe urmatoarele componente:

Programele proprii de masuri si actiuni ale serviciilor publice deconcentrate si ale altor structuri guvernamentale cu reprezentare in teritoriu, aflate sub autoritatea Institutiei Prefectului, strict corelate cu obiectivele si responsabilitatile asumate prin Programul de guvernare. Pentru fiecare institutie a statului au fost stabilite obiectivele si prioritatile specifice pentru anul 2008, precum si setul concret de actiuni pentru atingerea acestora.

Programele nationale, guvernamentale, comunitare sau alte programe cu sustinere financiara interna/externa aflate in derulare sau in faza de proiect la nivelul serviciilor publice deconcentrate si ale altor structuri guvernamentale cu reprezentare in teritoriu.

Programele proprii ale principalelor investitii stabilite pentru anul 2008 ale serviciilor publice deconcentrate si ale altor structuri guvernamentale cu reprezentare in teritoriu; Programele proprii ale principalelor investitii stabilite pentru anul 2008 ale societatilor/companiilor nationale cu reprezentare in teritoriu; Obiectivele majore ale judetului Cluj pentru anul 2008 sunt urmatoarele:

Implementarea zonei metropolitane urbane Cluj (Cluj-Napoca, Feleacu, Apahida, Ciurila, Floresti, Gilau, Baciu, Chinteni)

Amenajarea Parcului Industrial de Inalta Tehnologie (S.C. TETAROM S.A.);

Dezvoltarea Centrului de Marketing - produse agro-alimentare Apahida, judetul Cluj

Valorificarea potetialului turistic al judetului - valorificarea domeniului schiabil al Masivului Vladeasa (zonelor Lunca Visagului si Rogojel)

Imbunatatirea gradului de reutilizare a resurselor naturale prin dezvoltarea sistemelor de management al deseurilor si gestiunea substantelor chimice periculoase

implementarea de centre zonale de procesare a deseurilor;

colectarea selectiva a deseurilor in patru zone: Apahida, Huedin, Gherla si Campia Turzii;

selectarea deseurilor reciclabile si nereciclabile;

implementarea unei linii ecologice de impachetare a deseurilor nereciclabile din Apahida si Huedin;

producerea de combustibil din deseurile nereciclabile si valorificarea termala in industria cimentului.

Atragera Capitalului prin oferta de terenuri elaborarea evidentei terenurilor libere pentru constructii aflate in domeniul public/privat al consiliilor locale

Reabilitarea Patrimoniului Consiliului Judetan Cluj - Castelul Gilau

Constructia de unitati locative pentru tineret in regim de inchiriere si in regim de credit ipotecar

Construirea tronsonului Cluj a autostrazii Brasov Cluj-Napoca - Bors.

Construirea de variante ocolitoare pentru a evita aglomeratia din municipiul Cluj-Napoca

centura de ocolire sud-est : D1-DN 1C

centura de ocolire nord : DN 1C-DN 1F

centura de ocolire vest : DN1-DN 1F

varianta ocolitoare sud est: reabilitare DJ 103 G Tureni Aiton; tronson nou: Aiton Boju Pata si reabilitare DJ 105 S Pata Dezmir Sannicoara - DN 1C

Dezvoltarea Aeroportului International Cluj-Napoca - Terminal CARGO;

Cresterea competitivitatii produselor si serviciilor la standardele de calitate si mediu ale Uniunii Europene

Cresterea capacitatii si competitivitatii sistemului de cercetare si dezvoltare tehnologica Dezvoltarea societatii informationale

Dezvoltarea infrastructurii energetice Asigurarea unei dezvoltari durabile a sectorului transporturi Imbunatatirea calitatii resurselor de apa - Reabilitarea si modernizarea statiei de epurare si extinderea retelei de canalizare in municipiul Cluj-Napoca si localitatile judetului

Dezvoltarea infrastructurii edilitare si managementul durabil al resurselor de apa Sprijinirea producatorilor agricoli pentru intocmirea tuturor documentatiilor prin care li se acorda facilitati in sectorul vegetal in anul 2008:

sustinerea unor cheltuieli de depozitare a produselor agricole;

sustinerea unor costuri privind intrarea si operarea pe bursa;

sustinerea participarii si organizarii de expozitii, targuri, concursuri pentru asociatiile profesionale din agricultura;

sustinerea achizitionari de catre asociatiile profesionale din agricultura de aparatura IT, software, baza de date;

sustinerea asociatiilor in vederea participarii la organizatiile constituite la nivelul Uniunii Europene;

subventionarea motorinei pentru lucrarile din agricultura;

sustinerea productiei marfa la culturile de sfecla de zahar, in si canepa pentru fibra, culturi energetice;

acordarea unui sprijin financiar pentru activitati din sectorul de imbunatatiri funciare.

Programul guvernamental privind sprijinirea producatorii agricoli prin acordarea a 2 milioane lei/ha pentru suprafete de teren arabil de pana la 5 ha inclusiv;

Urmarirea realizarii programului privind executarea studiilor pedologice si agrochimice si decontarea contravalorii studiilor pedologice de catre Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale pe baza documentatiilor depuse la Directia penru Agricultura si Dezvoltare Rurala Cluj.

Acordarea de sprijin in organizarea de targuri si expozitii in domeniul cresterii animalelor cu ajutorul asociatiilor judetene de profil.

Prezentarea masurilor de finanatare din cadrul Programului national pentru dezvoltare rurala Realizarea integrala si la termenele stabilite a obiectivelor investitionale cuprinse in programele de investitii pentru anul 2008 ale serviciilor publice deconcentrate si ale altor structuri aflate in subordinea, coordonarea sau autoritatea organelor publice centrale cu reprezentare in teritoriu;

Analiza SWOTPuncte tari:

calitatea si calificarea resurselor umane,

forta de munca ieftina,

dezvoltarea sectorului serviciilor de inalta specializare, precum serviciile bancare, IT, medicale inalt specializate.

Puncte slabe:

nivelul scazut al investitiilor,

blocajul administrativ la nivel local, conflict intre factorii de decizie,

stagnarea turismului,

un anumit comportament al populatiei orientate spre migratie,

fiscalitate excesiva,

birocratie excesiva (in special pentru realizarea de investitii),

lipsa facilitatilor pentru investitori (incubatoare de afaceri),

mentalitatea generala usor conservatoare, fara asumarea de riscuri.

Oportunitati:

aeroportul international care faciliteaza transportul international,

calitatea de centru universitar european activ care deschide intreaga zona spre Europa.

Amenintari:

migrarea resurselor umane (castiguri sub media nationala),

conflictele prelungite la nivel local care conduc la cresterea neincrederii pentru investitori, lipsa unui parteneriat eficient autoritati-mediu de afaceri, coridorul de transport european va ocoli zona, ceea ce va determina scaderea economica in regiune. Concluzii si propuneriSolutii - un viitor pentru Cluj in perspectiva extinderii:

definirea si articularea unei viziuni/misiuni pentru Cluj;

crearea unei imagini si a unei identitati a Clujului;

crearea unor structuri care sa asigure managementul fondurilor venite de la UE, orientarea fondurilor disponibile spre proiecte care se integreaza intr-o strategie globala de dezvoltare, utilizand programarea multianuala;

dezvoltarea investitiilor in domenii in care exista traditie locala, ce pot fi valorificate, in special prin crearea parcului industrial (peste 5000 de locuri de munca, o investitie de peste 10 milioane euro);

programe de coeziune economica si sociala (investitii in turism, transport, mediu racordate la obiectivele strategiilor nationale);

programe de twinning care sa asigure transferul de know-how (in politica industriala, formare, justitie si afaceri interne, mediu);

solutie pentru schimbarea raportului ocuparii din zonele rurale ar putea fi: ar putea fi dezvoltarea de mici intreprinderi de procesare a resurselor din zona (inclusiv ferme ecologice) si servicii aferente productiei si de agrement (agroturism, turism cultural). In zonele cu potential de creare a parcurilor si rezervatiilor naturale de interes national pot fi dezvoltate si alte servicii specifice, cum ar fi garda ecologica, intretinere si monitorizare a vegetatiei, animalelor, solurilor, apelor, lacurilor, pesterilor;

valorificarea oportunitatilor si solutii pentru inlaturarea amenintarilor (in masura in care acest lucru este posibil);

utilizarea surselor de inovare din zona (cercetare si dezvoltare, know-how, clienti si consumatori);

cresterea initiativei si a abilitatilor pentru a face fata schimbarii (oportunitati de piata, depasirea barierelor, flexibilizarea structurilor, managementul performant al comunicarii, al schimbarii, al motivarii si formarea unor lideri puternici);

utilizarea ofertelor de educatie si formare continua pentru realizarea unor strategii de formare adecvate orizontului 2007-2010.

Realizarea acestor solutii necesita formarea unor retele de lucru informale alcatuite din principalii actori cheie ai dezvoltarii care isi asuma acest rol (autoritati, universitati, agentii, Camera de Comert si Industrie, servicii descentralizate, mass-media, asociatii profesionale, ONG-uri, etc).In concluzie judetul Cluj este unul din cele mai dezvoltate zone din cadrul regiunii Nord-VestBibliografie:

Resurse digitale: www.prefecturacluj.ro www.insse.ro www.cjcluj.ro www.mie.ro www.nord-vest.roPage 1 of 1