Cuprins

Introducere ……………………………………………………………………………………...

1. Caracteristica de baza a intreprinderii…………………………………………………..2

1.1 Istoria intreprinderii…………………………………………………………………3

1.2 Prezentarea generala a intreprinderii………………………………………………..4

1.3 Sortimentul de productie……………………………………………………………5

1.4 Concurentii ………………………………………………………………………....6

1.5 Obiective …………………………………………………………………………...7

1.6 Strategii de marketing………………………………………………………………9

2. Sistemul de management al intreprinderii……………………………………………..10

2.1 Structura organizatorica……………………………………………………………...

2.2 Resursele de munca……………………………………………………………….15

2.3 Analiza SWOT a intreprinderii……………………………………………………17

3. Sistemul economic al intreprinderii……………………………………………………..

3.1Activitatea de desfacere……………………………………………………………18

3.2 Resursele financiare ale intreprinderii…………………………………………….23

0

Introducere

Vinul este o bautura alcoolica obtinuta prin fermentatia alcoolica exclusive a mustului din struguri.

Republica Moldova are o industrie vinicola bine dezvoltata , cu o suprafata de 148500 hectare de vii , din

care 107800 de hectatre sunt folosite pentru productia comerciala, restul 40700 de hectare sunt viile cultivate

in sate, pe teritoriile de linga casa, folosite pentru a face vin de casa. Vinul este o bautura traditional

moldoveneasca , multe familii au propriile lor retete din struguri care au fost transmise de-a lungul

generatiilor.

Cea mai mare parte a productiei tarii de vin commercial este spre export. Republica Moldova are 530 km2

de vita de vie , mai mult de 90% fiind proprietate privata

In Moldova exista patru regiuni importante producatoare de vin:Balti, Codru, Nistreana, Comrat.

Noi putem sa ne mindrim cu beciurile vestite cu vinuri de colectie de la Milestii Mici cu aproape 2 milioane

de sticle , se intinde pe 250 km, din care 120 km sunt in present in uz. Combinatul de vinuri Cricova are de

asemenea o retea extinsa de tuneluri subterane care se intend pe 120 km.

Unul din reprezentanţii ilustrativi în acest sens este întreprinderea S.A. “CEBA-VIN” din comuna

Ciobalaccia, raionul Cantemir. Principalele domenii de activitate ale întreprinderii sunt prelucrarea

strugurilor, producerea, păstrarea productiei vinicole, tratarea, comercializarea angro a productiei alcoolice

produsa de producatorii autohtoni. S.A. “CEBA-VIN” produce vinuri naturale ordinare şi de calitate

superioară seci, demidulci. Calităţile lor gustative sunt înalt apreciate de consumatori.Întreprinderea îsi

comercializează producţia pe pieţele din Rusia, Ucraina, Kazahstan, Belarus si în alte tări.

1

1. Caracteristica de baza a intreprinderiiInformaţii generale

Denumirea abreviată a organizaţiei economice- S. A. “CEBA-VIN”

Forma de organizare juridică- Societate pe acţiuni;

Proprietate: mixta;

Anul fondării: 1997;

Domeniul: tehnologia vinului;

Fondatorii principali ai intreprinderii:

- I.M. “LICOM-PRO” SRL;

- “Madler Consulting Limited”;

- ICS “WIP” SRL;

- COOP agr. “Ciobalaccia ”.

Organul de administrare economica: Departamentul de vin

Director general: Valeriu Turcanu;

Director Adjunct: Munteanu D. .;

Contabil- sef: Angheluta V.

Export: Federaţia Rusă, Belarusia, Kazahstan, Ucraina, Europa de Vest, Australia.

1.1. Prezentarea generala a intreprinderii

Întreprinderea mixtă SA “CEBA-VIN” isi desfasoara activitatea in ramura agriculturii si industria

alimentara, sectorul ,,fabricarea bauturilor alcoolice”.

ÎM “CEBA-VIN” S.A. are forma juridică de societate pe actiuni,şi îşi desfăşoară activitatea în

conformitate cu legislaţia în vigoare, actul de constituire a societăţii şi toate modificările aduse acestuia sunt

înregistrate la organul Înregistrărilor de Stat în conformitate cu ,,Certificatul de înregistrare”.

Societatea are forma juridică de societate pe acţiuni, activitatea acesteia desfăşurându-se potrivit statutului

aprobat prin hotărârea de înfiinţare şi în conformitate culegislaţia. Obiectul de activitate de bază al societăţii

constă în producerea, îmbutelierea şi comercializarea vinurilor liniştite de struguri de calitate superioară.

S.A. “CEBA-VIN” dispune de un capital statutar compus din depuneri banesti si patrimoniu. Potentialul de

productie a intreprinderii a fost unul puternic si era estimat ca sa indestuleze piata interna, dar in urma

interzicerii exportului, a fost stagnata o mare parte din activitatile de baza a intreprinderii.

     Produsele fabricate la intreprindere sunt de o calitate inalta, datorita faptului ca controlul calitatii

productiei la intreprindere este efectuat la toate etapele procesului de productie, incepand cu controlul de intrare a

2

calitatii materiilor prime si materialelor, semifabricatelor si pana la predarea productiei finite conform cerintelor

documentatiei tehnico-stiintifice.

 Adunarea Generala a Actionarilor este organul suprem de conducere a societatii, se convoaca nu mai

devreme de o luna si nu mai tarziu de doua luni de la data primirii de catre organul financiar raional a darii de seama

anuale a societatii.

Cu scopul organizarii controlului activitatii economico-financiare,  S.A.“CEBA-VIN” atrage in baza de

contract organizatii de audit.

Principalele tipuri de activitate desfasurata de S.A.“CEBA-VIN”:

1.                  Prelucrarea strugurilor;

2.                  Producerea vinurilor materie prima de calitate superioara, de consum curent albe si rosii (in

sortiment);

4.                  Imbutelierea sterila a vinurilor seci, demidulci, de desert demidulci;

5.                  Pastrarea si comercializarea angro a productiei alcoolice fabricate (inclusiv prin depozit

specializat).

1.3. Sortimentul de producţiei

La fabrica de vin, indeosebi sunt recepţionate următoarele soiuri tehnice:

Cabernet – Sauvignon – reprezintă un soi francez vestit. Volumul de must obţinut din struguri e relativ

mare. Sucul din boabe nu-i colorat, de aceea la presarea rapidă, mai ales după presarea strugurilor întregi, se

obţin vinuri aproape incolore cu o nuanţă slabă roză, care la maturizare scade. Calitatea vinurilor brute e atît de

bună că se pot folosi la prepararea vinurilor uşoare de masă de marcă. Din Cabernet – Sauvignon se fabrică

vinuri bune, compuse şi stabilă. Deşi sunt foarte intensă în buchet şi gustul vinurile au o particularitate specifică

– mirosul de zîrnă sau saftian.

3

Izabela – Boabele acestui soi au miez muciloginos, vîscos, de aceea boştina se presează greu şi volumul

de must obţinut e foarte scazut. Administrarea preparatelor de enzime pectolitice în boştină pînă la presare

contribuie la sporirea volumului de must obţinut şi accelerează procesul de scurgere al sucului. Din acest soi se

prepară vinuri roşii de masă de calitate suficientă: alcoolizarea mică, culoarea slabă, cu gust caracteristic de

fragă, instabile. În vinurile de desert, în rezultatul prelucrării termice, gustul capătă diferite nuanţe. Vinurile de

masă din Izabela au culoare roză şi gust specific de „Izabela”. În sucul de struguri acest gust este mai placut.

Pinot Gri – bobul este mijlociu, mic sferic cu o formă neregulată. Miezul e fin, suculent. Gustul are o

îmbinare fină şi armonioasă a conţinutuilui de zahăr şi acidităţii înalte. Roada se tilizează la producerea vinurilor de

soi pur de calitate superioară, a celor de desrt şi cupajate, a vinurilor brute pentru şampanizare şi a sucurilor. Vinul de

desrt are culoarea chihlimbărie, un original buchet de soi, ce aduce aroma pîinii de secară poaspătă scoasă din cuptor.

Riesling – este cel mai raspîndit soi de pe malurile Rinului şi Mozelului. E un soi tipic pentru vinuri. Se

foloseşte la prepararea vinurilor de masă şi vinurilor brute pentru şampanizare decalitate superioară. Vinurile de

masă din Riesling pretiutindeni se obţin acidulate, cu alcoolizare şi extractivitate suficienţă.

Sauvignon – Bobul are dimensiuni mijlocii. Pieliţa e relativ subţire, acoperită cu un strat subţire de pruină.

Miezul e suculent, cu un gust uşor de zîrnă. Strugurii sunt utilizati la fabricare vinurilor de masă de calitate

superioară, a celor de desert şi a vinurilor brute pentru şampanizare. Vinul de masă are o culoare de pai auriu, un

buchet fin de soi, gust placut.

4

1.4. Concurenţa

Concurenţa pe piaţa băuturilor alcoolice este destul de înaltă. Principalii concurenţi ai întreprinderii pînă

în prezent sunt:

Aroma SA- Chişinău;

Vinimpex SA- Tvardiţa;

Vinăria Bardar SA- Bardar;

Vinăria Purcari SA – Ștefan-Voda, etc.

Datorită faptului că întreprinderea este dotată cu utilaj performant, ceia ce permite micşorarea

cheltuielilor şi creşterea calităţii produselor, aceasta poate să se menţină pe un loc de frunte pe piaţă.

1.5. Obiective

Fabrica de vinuri S.A.“CEBA-VIN” este o întreprindere cunoscuta și renumită de pe piaţa autohtonă,

specializată pe producere de vinuri de.

Datorită programei de investiţii a Casei de Comerţ  “Wine International Project" S.R.L.” şi-a realizat

deja unele obiective:

Reconstrucţia blocurilor centrale şi auxiliare a întreprinderii;

Renovare arhitecturii şi structurii exterioare, care corespunde standardelor internaţionale;

Înlocuirea utilajului, învechit şi uzat cu unul mai nou, mai performant, ceia ce a permis

îmbunătăţirea calităţii produselor, micşorarea cheltuielilor;

Dezvoltare echipamentului tehnic prin înlocuirea cu utilaj importat, ce permite economisirea

atît a resurselor umane cît şi cele tehnologice. În afară de asta, se va permite extinderea bazei

de materie primă a întreprinderii şi dobîndirea unor struguri de calitate înaltă;

Plantare a 268 ha de viţă-de-vie. Starea viţei-de –vie se află intr-o stare foarte bună.

Datorita faptului că activitatea întreprinderii derulează într-un timp foarte rapid, S.A.“CEBA-VIN” mai

are pe plan de realizat următoarele obiective:

Extinderea sortimentului de produse;

Promovare propriilor branduri pe piaţa băuturilor alcoolice din ţările CSI şi ţările europene;

Creşterea calităţii produselor;

Extinderea până la 500 hectare propriile plantaţii, cultivând soiuri de elită;

Creşterea volumului de prelucrarea a viţei-de-vie.

5

1.6. Strategii de marketing

Strategia de realizare a băuturilor alcoolice a S.A.“CEBA-VIN” rezultă din următoarele: indiferent de faptul

că producţia este destinată pentru export sau pentru piaţa internă (teritoriul Republicii Moldova):

S.A.“CEBA-VIN” produce şi realizează băuturile alcoolice, dar companiile dealere se ocupă de

livrarea producţiei pină la consumatorul final:

Fig. 1.1.

Sursa: Elaborat de autor în baza informaţiei prezentate la întreprindere.

Orientarea către schimbare şi adaptare la noile tendinţe din domeniu;

Orientarea către clienţi a tuturor activitaţilor companiei.

Urmărirea evoluţiei pieţei de referinţă, pentru identificarea previzională a diferenţelor apărute sau

care pot să apară –  pieţe şi segmente actuale sau potenţiale – pe baza unor analize efectuate asupra

diversităţii nevoilor şi a unor aspecte privind funcţionalitatea construcţiilor.

Conturarea tendinţelor pieţei şi orientarea întreprinderii spre oportunităţi atractive pentru

ea,adaptabile la resursele şi capacităţile sale, oferindu-i posibilitatea de a face ceva care să îiasigure

un potenţial generator de creşteri şi rentabilitate.

Crearea, menţinerea şi consolidarea relaţiilor pe termen lung cu cumpărătorii şi cu ceilalţi parteneri de

afaceri ai întreprinzătorului, asigurarea unor relaţii privilegiate cu cumpărătorii şi pe baza

lor  – fidelizarea într-o proporţie ridicată a respectivilor cumpărători.

Stabilirea unor relaţii reciproc avantajoase şi de durată între întreprinzători, partenerii acestora,

 furnizori şi beneficiari

6

S.A.“CEBA-VIN”

Companii (distribuitori, dealeri) Magazine de firmă

Magazine de vânzare cu amănuntul

Magazinele şi bazele angro

Agenţi

Consumatori

2. Sistemul de management al intreprinderii2.1. Structura organizatorică

Structura organizatorică reprezintă ansamblul persoanelor, subdiviziunilor organizatorice şi al relaţiilor

dintre acestea, orientate spre realizarea obiectivelor prestabilite ale întreprinderii. Structura organizatorică

este o componentă a structurii generale a întreprinderii şi reflectă ,,anatomia întreprinderii”. Ea se proiectează

pe baza unor norme, reguli, principii şi documente oficiale.

  În condiţiile actuale este necesar de a pune un accent puternic asupra structurii organizatorice a

întreprinderii, deoarece acest element al managementului contribuie, în mod direct, la succesul

organizaţiei. Structura organizatorică stimulează creşterea eficienţei economice şi participă la ocoordonare

reuşită în cadrul organizaţiei. Iniţierea afacerii presupune şi proiectarea unei structuri organizatorice, care ar

corespunde specificului de activitate. Structura organizatorică este veriga spre desfăşurarea avantajoasă

a activităţii firmei. Structura de conducere reunește ansamblul persoanelor, compartimentelor precum și

relațiilor dintre aceștea, încît să asigure condițiile economice, tehnice, și de personal necesare

desfășurării procesului manageri alți a proceselor de execuție.

Structura organizatorică S.A.“CEBA-VIN” la sfîrşitul anului 2005 s- a schimbat radical, deoarece atunci

cînd a fost creată această structură, au fost luate în consideraţie şi au fost eliminate toate obstacolele şi

neajunsurile, care împiedicau procesul de conducere efectivă şi simplă a organizaţiei la cel mai înalt nivel.

Au fost create departamenturi şi secţii, care pîna atunci nu au existat şi fara care o întreprindere nu poate

supravieţui pe piaţă. De asemenea, au fost partajate funcţiile fiecarui departament, fiecarei secţii.

Întreg personalul întreprinderii, conform obligaţiilor de muncă, se divizează în personalul de conducere

(conducători), ingineri şi tehnologi (specialişti), angajaţi şi muncitori.

În componenţa lucrătorilor intră:

corpul administrativ- 8 persoane;

specialişti- 16 persoane;

angajaţi- 6 persoane;

muncitori- 94 persoane;

paza- 5 persoane.

7

Fig. 2.2. Structura organizatorică a S.A.“CEBA-VIN”

Sursa: Elaborat de autor în baza informaţiei prezentată de către întreprindere

8

Adunarea generală a acţionarilor

Director general Director adjunct Secţia cadre

Director adjunct pe tehnica agricolă

Sectia aprovizionare si vinzare

Departamentul de finante

Director financiar

Sectia Economico- financiara

Contabilitatea

Complexul de producere

Sectia de imbuteliere a divinurilor

Depozitul cu productie

finita

Depozit de materiale

Sectia juridica

Administratorul retelei

Punctul medical

Laborator

Departamentul tehnic şi

ingineresc

Inginer- sef

Zona mecanica

Cazangerie

Centrala electrica

Zona de transport

Departamentul muncii

În concluzie putem menţiona faptul că la întreprinderea analizată întâlnim atît structură de conducere

funcţională cît şi de producţie.

Structura de conducere (funcţională) reprezintă ansamblul membrilor de conducere şi al

compartimentelor (tehnice, economice şi administrative), modul de constituire şi grupare al acestora, precum

şi relaţiile dintre ele, necesare desfăşurării corespunzătoarea a procesului managerial şi de execuţie.

Structura de producţie (operaţională) reprezintă ansamblul unităţilor de producţie, control şi cercetare

(secţii, ateliere, formaţii de lucru, locuri de muncă), mărimea şi amplasarea lor pe teritoriul întreprinderii şi

legăturile ce se stabilesc între ele. Structura de conducere este diversă,fapt ce-i permite mai uşor

întreprinderii sa dirijeze activitatea acesteia şi să obţină rezulatele dorite.

S.A.“CEBA-VIN” este organizată ca o societate mixta pe acţiuni, condusă de Consiliul de Administraţie,

a cărui componenţă este hotărâtă de AGA şi în subordinea căruia se află directorul general. Adunarea

Generală a Acţionarilor decide asupra activităţii firmei şi asigură politica economică şi comercială. Pe linie

financiar-contabilă, principala sarcină este aprobarea sau modificarea bilanţului şi a contului de profit şi

pierdere, şi repartizarea profitului.

 Dintre atribuţiuni amintim:

Să discute, să aprobe sau să modifice bilanţul după ascultarea raportului administratorilor şi

cenzorilor şi să fixeze dividendul;

Să aleagă pe administratori şi cenzori;

 

Să fixeze remuneraţia cuvenită pentru exerciţiul în curs administratorilor şi cenzorilor, dacă nu a

fost stabilită prin contractul de societate;

Să se pronunţe asupra gestiunii administratorilor; 

Să stabilească bugetul de venituri şi cheltuieli şi, după caz, programul de activitate, peexerciţiul

următor; 

Să hotărască gajarea, încheierea sau desfiinţarea unei sau mai multora dintre unităţile societăţii.

Gestiunea întreprinderea este efectuată de către director, care îşi desfăşoară activitateac conform

legislaţiei, statutului întreprinderii şi contractului încheiat cu firma respectivă. Responsabilitatea pentru

organizarea si gestiunea activitatii o poarta conducatorul SA, care creaza conditii necesare pentru

organizarea corecta a contabilitatii, pentru intocmirea si pentru prezentarea oportuna a rapoartelor, asigură

îndeplinirea riguroasă de către toate subdiviziunile cu profil economic a contabilului- șef privind întocmirea

documentelor şi prezentarea informaţiei necesare pentru ţinere aevidenţei şi completarea

rapoartelor financiare.

9

Contabilul-şef asigură controlul şi reflectarea în conturile contabile a tuturor operațiunilor economice

efectuate, prezentarea informației operative și întocmirea rapoartelor financiare în termenele stabilite,

poartă răspundere pentru respectarea principiilor metodologice de organizarea contabilităţii.

Directorul organizează şi conduce activitatea întreprinderii conform

legislaţiei, prezentului statut şi conform funcţiilor stipulate în contractul cu fondatorul. Controlul activităţii

economico-financiare a întreprinderii se efectuează conform legislaţiei.

Întreprinderea are dreptul:

Sa deschida conturi proprii la institutiile bancare in Republica Moldova si in alte țari conform

legislației in vigoare;

Să încheie contracte privind acordarea sau obţinerea unor împrumuturi şi mărimea procentului pentru

ele;

Să stabilească preţurile şi tarifele la producţia proprie, la serviciile prestate, precum şi sistemele de

retribuire a muncii, cu excepţia cazurilor cînd în conformitate cu legislaţia preţurilor tarifare şi alţi

indicatori sunt reglementate de stat;

Să stabilească legături economice şi comerciale cu parteneri interni şi de peste hotare, sălărgească

activitatea de antreprenoriat;

Să încheie contracte privind fabricare şi desfacerea producţiei şi serviciilor, cercetărileştiinţifice,

lucrările de experimentare şi construcţie, precum şi alte contracte economice;

Să stabilească structura internă organizaţională si de producţie a întreprinderii, să determine

statutul de drept al subdiviziunilor.

 Întreprinderea este obligată:

 

Să asigure integritatea, folosirea judicioasă şi reproducţia bunurilor de stat;

Să onoreze obligaţiile ce decurg din contractele încheiate şi legislaţie;

Să încheie contracte de muncă cu angajaţii;

Să efectueze asigurarea socială, medicală şi alte tipuri de asigurări obligatorii a salariului, săcreeze

condiţii adecvate pentru activitatea , conform legislaţiei şi contractului colectiv;

Să achite la timp impozitele şi alte plăţi stabilite de legislaţie;

Să anunţe falimentul întreprinderii;

Să prezinte în modul stabilit , fondatorului, organelor de stat respective dările de seamăstatistice şi de

alte tipuri;

10

Să obţină licenţă, în modul stabilit de guvern, pentru a desfăşura activitatea ce necesită posedare de

licenţă.

2.2. Resursele de munca a întreprinderii

Resursele umane, ca obiect al pieţii muncii, sunt o categorie a resurselor economice ce

sintetizează potenţialul de muncă al societăţii, întreprinderea S.A.“CEBA-VIN” nu face abatere de la această

regulă de bază. Totalitatea resurselor umane care îşi desfăşoara activitatea în cadrul unei întreprinderi

reprezintă personalul întreprinderii. Personalul întreprinderii cuprinde salariaţii încadrati permanent sau

temporar, prezenţi la lucru, aflaţi în concediu de odihna, concediu de boală sau de studii, salariaţii

absenţi motivat sau nemotivat, cei aflaţi în ziua lor liberă, cei trimişi să lucreze în afara întreprinderii, cei

aflaţi în deplasare, elevii şi studenţii aflaţi în practica daca sunt salariaţi ai întreprinderii.

În cazul angajării personalului la lucru se depune o cerere de angajare, în baza căreia se emite un ordin de

angajare la serviciu care se prezintă angajatului spre a lua cunoştinţă contra semnătură.

Cu angajatul se încheie un contract de muncă şi, după caz, un contract de răspundere materială pentru

valorile primite în gestiune. După încheierea contractului individual de muncă, angajatul completează într-un

singur exemplar fişa personală de evidenţă a cadrelor, iar în carnetul de muncă se fac

înscrieri privind angajarea în câmpul muncii.

Carnetul de muncă se întocmeşte pentru toţi salariaţii angajaţi la întreprindere peste 5 zile şi se înregistrează

în registrul de evidență a formularelor de carnete de muncă şi registrul de evidenţă a circulaţiei carnetelor de

muncă care sunt numerotate, şnuruite şi semnate.Transferarea la alt loc de lucru, din secţie în secţie,

atribuirea alei categorii sau calificări se face printr-un ordin de transfer, în baza cererii de transfer a

angajatului sau decizia administrației . Concediile de bază şi suplimentare se acordă conform dispoziţiei sau

ordinului de acordare a concediului emisă pe baza cererii angajatului.

Contractul individual de muncă poate fi reziliat din iniţiativa salariatului în baza cererii acestuia

administraţiei sau la cererea organelor judiciare prin emiterea ordinului cu privire la concediere.

 

Ordinele şi dispoziţiile de mişcare a personalului se întocmesc în două exemplare: un

exemplar  pentru secţia de evidenţă a personalului, iar al doilea exemplar se transmite în contabilitatea

întreprinderii. Legislaţia Republicii Moldova divizează durata muncii pe mai multe categorii – 

 normală, redusă, incompletă.

Durata normală a timpului de muncă la toate întreprinderile nu poate depăşi 40 de ore pe săptămînă. La

S.A.“CEBA-VIN”, în legătură cu specificul domeniului de activiatate al întreprinderii pentru salariaţi a fost

introdusă, săptămîna de muncă de cinci- şase zile lucrătoare.

11

Deoarece durata normală nu poate depăşi 40 de ore pe săptămînă, prin urmare durata zilei de muncă,

determinată de condiţiile impuse de legislaţie, nu poate depăsi 7 ore.

Reglementarea utilizării timpului de muncă în ajunul zilelor de sărbătoare care se stabilesc suplimentar,

restricţii şi facilităţi la durata timpului de muncă (reducerea timpului de muncă cu o oră).

În ceea ce priveşte remunerarea muncii, indiferent de forma de remunerare stabilită la S.A.“CEBA-VIN”,

aceasta trebuie să se încadreze în limitele prevăzute de legislaţie. Mărimea salariilor angajaţilor întreprinderii

a fost indicată în contractele individuale de muncă, statul reglementînd mărimea minimă a salariului,

salariile tarifare pentru lucrările speciale, mărimea compensaţiilor.

 În cadrul întreprinderii S.A.“CEBA-VIN” munca retribuită sub formă de salariu include, în funcţie de caz:

 -Salariul de bază;

 - Salariul suplimentar.

Retribuirea muncii se face o dată pe lună pentru salariaţi, salariul cărora se stabileşte conform salariilor

lunare ale funcţiei. Plata salariului se efectuează în valută naţională, în afară de salariul angajaţilor

întreprinderii, conform prevederilor legislaţiei angajatorul achită impozitul pe venit reţinut la sursa de plată,

conform prevederilor Codului Fiscal al anului gestionar şi efectuează

plăţile în fondul asigurărilor sociale şi în fondul de pensii. Calcularea retribuţiilor pentru concediile

angajaţilor are unele particularităţi.

Retribuţia pentru concedii se calculează pe baza salariului mediu zilnic şi duratei concediului. Salariul mediu

se calculează conform Modului de calculare a salariului mediu aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii

Moldova nr.426, cu modificările şi compelările ulterioare, care reglementează perioadele, sumele şi tipurile

de plăţi incluse la determinarea salariului mediu.

2.3. Analiza SWOT a întreprinderii

Luarea deciziilor strategice privind definirea misiunii firmei, stabilirea obiectivelor strategice şi a

strategiei necesare atingerii lor, aplicarea planului care materializeaza strategia respectiva, se bazează pe un

amplu proces de analiza şi evaluare a mediului de acţiune a firmei, a situaţiei competivităţii ei în acest mediu

şi a situaţiei firmei, a capacităţii acesteia de a înfrunta schimbările produse în mediu. 

Analiza SWOT este cea care ne va dă răspunsul la întrebarea ,,Unde suntem?” la capitolul poziţia strategică a

întreprinderii S.A.“CEBA-VIN”.

SWOT reprezinta acronimul pentru cuvintele englezeşti "Strengthts" (Forte, Puncte forte),

"Weaknesses" (Slăbiciuni, Puncte slabe),"Opportunities" (Oportunitati, Sanse) şi "Threats" (Ameninţări).

12

Primele doua privesc firma şi reflectă situaţia acesteia, iar urmatoarele doua privesc mediul şi oglindesc

impactul acestuia asupra activităţii firmei.

Tabelul 3.1. Analiza SWOT a Întreprinderii mixte de vinuri de marca S.A.“CEBA-VIN”Puncte tari Puncte slabe

Întreprinderea beneficiază de un management modern.

Prin tehnologia moderna cu care este dotată societatea are posibiliatea urmăririi eficiente a calităţii produselor.

Colectiv de specialişti de toate nivelele. Diversitatea sortimentului de produse. Societatea prin produsele sale are o imagine

favorabila şi situînde- se printre lideri.

Lipsa publicităţii. Mai mult de jumătate din acţiunile societăţii

sunt deţinute de o companie straină.

Oportunităţi Ameninţări

Posibiliatea încheierii unor acorduri, alianţe. Existenţa de noi produse pe pieţele existente

sau noi.

Actuala criza economică. Mediu politic instabil la nivel naţional Legislaţia instabilă. Alternanţa de ani secetoşi şi umezi asupra

culturii de viţă de vie.Sursa: Elaborat de autor în baza datelor prezentate la întreprindere

3. Sisitemul economic al intreprinderii3.1. Activitatea de desfacere

Clienţii de bază S.A.“CEBA-VIN” se divizeaza în modul urmator:

Export- 63,53 %, în care se include:

Rusia- 57,45 %

Alte ţări- 6,08 %

Piaţa internă- 36,47

La fel, clienţi ai combinatului mai sunt şi:

,,Trade Industrial Compani SHABO”- Ucraina

,,Prodtovari”- Belarus

,,Perfect Renaissance Izrail LTD” ,,Narcys LTD”- Israil

Şi altele.

Cumparatorii producţiei pe piaţa internă au urmatoarea divizare regională:

13Sudul Moldovei Or. ChişinauCentrul

Nordul Moldovei

Întreprinderea, în urma interzicerii exportării pe teritoriul Federaţiei Ruse a băuturilor alcoolice şi a

crizei mondiale econmice din 2008- 2009, a suferit o criză de vînzări, astfel s- a produs scăderea volumului

de vînzari cu 30- 50 %.

Consecinţele crizei economice din anii 2008- 2009 au influenţat dezvoltarea pieţii de consum. Pe fonul

încetinirii creşterii volumului venitului disponibil real şi creşterea inflaţiei pe piaţă s- a produs reducerea

cererii de consum şi ca urmare scăderea volumului de vînzari.

Pentru îndeplinirea programei de producţie întreprinderea decide, în prezent, producerea materialului

vinicol de calitate înaltă, totodată dispunînd atît de materie primă, cît şi de utilaje şi instalaţii pentru

prelucrarea strugurilor. Datorită prelucrării strugurilor cu ajutorul utilajului modern, calitatea nu numai a

materialului vinicol, dar şi a produsului finit, corespunde tuturor standardelor si cerinţelor pieţii.

În prezent sunt plantate 268,3 ha de viţă de vie de soiurile următoare: Chardonnay, Sauvignon, Pinot

Blanc, Pinot Gris, Pinot Noir, Cabernet- Sauvignon şi Merlot. În anul 2010 au fost plantate terenuri noi de

viţă de vie, care în prezent a devenit roditoare.

În perioada 2012- 2015 recolta anuală de struguri se planifică să atingă cifra de 2454 tone.

Productivitatea Filialei Moscovei este după:

Recipiente- 7 mii tone de struguri;

Utilaj- 12 mii tone.

3.2. Rezultatele financiare ale întreprinderii

Analiza economico - financiară reprezintă un ansamblu de concepte, metode şi instrumente care asigură

tratarea informaţiilor interne şi externe orientate spre:

14

formularea unor aprecieri favorabile referitoare la situaţia economico-financiară a unei firme;

identificarea factorilor şi condiţiilor, ce au dus la apariţia situaţiei economice date;

identificarea rezervelor interne de îmbunătăţire a activităţii acesteia, din punct de vedere al utilizării

eficiente a resurselor umane, materiale şi financiare.

Pentru a evidenţia eficienţa indicatorilor economico – financiari a întreprinderii S.A.“CEBA-VIN” este

necesară calcularea unor coeficienţi de bază stabilind în acelaşi timp şi legăturile dintre aceştia: îndeplinirea

planului, a rezultatelor financiare şi a stării financiare, raţionalitatea şi eficienţa utilizării resurselor de care

dispune întreprinderea etc.

Tabel 3.2. Analiza structurii bilanţului contabil pe verticală pe o perioadă de gestiune de 2 ani (2011-

2012).

Partea componenta a bilantului contabil Anul 2011 Anul 2012Activ Suma, lei Ponderea, % Suma, lei Ponderea, %

1.Active pe termen lung1.1.Active nemateriale 18768 0,05 18768 0,051.2.Active materiale pe termen lung 36866402 97,23 37368705 96,21.3.Active financiare pe termen lung - - - -2. Active curente2.1. Stocuri cu marfuri şi materiale 858666 2,26 1298809 3,342.2. Creanţe pe termen scurt 41046 0,11 50432 0,132.3.Investiţii pe termen scurt - - - -2.4.Mijloace băneşti 420 0,001 98 0,000252.5.Alte active curente 148381 0,39 128915 0,33Total activ 37914916 100 38846960 100

Pasiv

3.Capital propriu3.1.Capital statutar şi suplimentar 3095279 8,16 3095279 7,973.2.Rezerve - - - -3.3.Profit nerepartizat 14356985 37,87 14896324 38,354.Datorii pe termen lung4.1.Datorii financiare pe termen lung - - - -4.2.Datorii pe termen lung calculate 5322 0,01 5322 0,025.Datorii pe termen scurt5.1.Datorii financiare pe termen scurt - - -5.2.Datorii comerciale pe termen scurt 20329978 53,62 20736507 53,385.3.Datorii pe termen scurt calculate 130498 0,34 175638 0,45Total pasiv 37914916 100 38846960 100

Sursa: Elaborat de autor, conform rapoartelor financiare prezentate la întreprindere.

15

În urma calculelor efectuate rezultă că pe parcursul perioadei de gestiune, la categoria active ponderea

cea mai mare o deţin activele materiale pe termen lung cu o pondere de 97 %, însă la categoria pasive,

ponderea cea mai mare o deţin datoriile comerciale pe termen scurt cu o pondere de 50 %.

Analiza efectuată arată majorările sau reducerile indicatorilor înregistraţi în anii 2011-2012 la

întreprinderea analizată S.A.“CEBA-VIN”, precum şi nivelul fiecărui indicator din totalul activului sau

pasivului.

Rezultatele financiare se calculează ca diferenţa dintre venituri şi cheltuieli. Principalele surse de

informare sunt forma N2 a rapoartelor financiare şi anexa la raportul de profit şi pierdere.

Profitul brut reprezintă expresia valorică obţinută ca rezultat al veniturilor – cheltuieli.

Rezultatul financiar din activitatea operaţională este elementul formator al profitului pînă la

Impozitare

Rezultatul financiar din activitatea de investiţii reprezintă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile ce

ţin de mişcarea activelor pe termen lung.

Rezultatul din activitatea economic- financiară reprezintă diferenţa dintre venituri şi cheltuieli ce ţin

de modificarea capitalului propriu şi a surselor împrumutate.

Rezultatul excepţional- diferenţa dintre venituri şi cheltuieli apărute în rezultatul

calamităţilor naturale şi a altor evenimente neprevăzute.

Profitul perioadei de gestiune pînă la impozitare nu trebuie confundat cu venitul impozabil, care

se determină în baza profitului cantabil şi poate să devieze de la ultimul cu mărimea

diferenţelor  permanente şi temporare. Venitul impozabil se calculează în declaraţia fiscală completată anual,

conform legislaţiei în viguare. Profitul periadei de gestiune pînă la impozitare se calculează prin însumarea

rezultatelor financiare din toate activităţîle şi a rezultatului excepţional. Profitul perioadei de gestiune pîna la

impozitare se utilizează pe larg în procesul analizei financiare pentru determinarea nivelului de rentabilitate a

activelor şi a altor indicatori, care caracterizează eficienţa activităţii unităţilor de producţie.

Profitul net reprezintă diferenţa dintre profitul perioadei de gestiune pînă la impozitare şi

cheltuielile privind impozitul pe venit.

Tabelul 3.2. Rezultatele financiare ale S.A.“CEBA-VIN”.

16

Indicatori 2011, lei 2012, lei Abaterea absoluta, lei

Ritmul cresterii, %

2012/ 2011 2012/20111. Profitul brut 179181 583917 404736 225,882.Rezultatul din activitatea operaţională

(1394811) (526953) (-867858) 37,78

3.Rezultatul din activitatea financiară

4866 0 0 0

4.Profitul (pierderea) perioadei de gestiune pîna la impozitare

(1411197) (539338) (-871859) 38,22

5.Profitul net (pierderea) neta (1411197) (539338) (-871859) 38.226.Profitul din activitatea de investiţii (21253) (12385) (-8868) 58,277.Rezultatul din activitatea econimico- financiara

(1411197) (539338) (-871859) 38,22

Sursa: Calculat de autor în baza raportului financiar.

Analizînd tabelul rezultatelor financiare ale companiei S.A.“CEBA-VIN” observăm că: în 2012

comparativ cu 2011 profitul brut al întreprinderii s-a majorat cu 404736 lei fiind în 2011 de 179181 lei iar în

2012 de 583917 lei.

Comparînd rezultatele reflectate în tabel putem constata că întreprindere înregistrează o reducere pe tot

parcursul perioadei de gestiune analizate, fapt ce se apreciază negativ. Astfel, prin raportare la anul 2011

rezultatele date din anul 2012 înregistrează o reducere cu 38,22 %.

Analizînd rezultatul din activitatea operaţională observăm că în 2012 comparativ cu 2011 acesta la fel,

înregistrează o reducere cu 867858 lei avînd un ritm de reducere egal cu 37,78 %, în 2011 acesta constituia

1394811 lei iar în 2012 acesta constituia 526953 lei.

Putem concluziona că la începutul perioadei de gestiune analizate, rezultatul din activitatea financiară

înregistra o valoare pozitivă, însă pe parcurs a înregistrat o scădere atingînd valori negative, fapt ce se

apreciază negativ.

Analizînd rezultatul din activitatea economico-financiară, profitul (pierderea) perioadei de gestiune pînă

la impozitare și a profitului net (pierderea netă) a întreprinderii observăm faptul că acești indicatori

înregistrează valori egale la finele fiecărui an de gestiune analizat. Putem menționa faptul ca rezultatul din

activitatea economico-financiară este egal cu profitul (pierderea) perioadei de gestiune pînă la impozitare

deoarece pe parcursul perioadei analizate întreprinderea nu sa confruntat cu situații excepționale înregistrînd

un nivel nul al rezultatului excepțional. Deasemeni profitul (pierderea) perioadei de gestiune pînă la

impozitare este egală cu profitul net, deoarece pe parcursul perioadei de doi ani analizaţi impozitul pe venit a

înregistrat o cotă egală cu zero. Deci, în anul 2012 comparativ cu 2011 atît rezultatul din activitatea

economico-financiară, profitul (pierderea) perioadei de gestiune pînă la impozitare și a profitului net

(pierderea netă) a întreprinderii înregistrează o reducere cu 871859 lei avînd însă un ritm de 38,22%.

17

Pentru desfăşurarea activităţii economico-financiare, întreprinderea îşi formează patrimoniul său, care

reprezintă totalitatea resurselor economice controlate de managerul întreprinderii.

Analiza situaţiei patrimoniale presupune examinarea activelor controlate de întreprindere indiferent de

sursele de finanţare a acesteia.

Pentru aprecierea situaţiei patrimoniale se studiază mărimea şi evoluţia resurselor economice reflectate

în activul bilanţului contabil. Compararea evoluţiei activelor disponibile în concordanţă cu dinamica

veniturilor permite aprecierea eficienţei folosirii patrimoniului existent la întreprinderea dată.

Tabelul 3.3. Analiza mărimii şi evoluţiei patrimoniului întreprinderii S.A.“CEBA-VIN”

Indicatori La finele anului Abaterea

2011 2012 mii lei %Total activ 38846960 37914916 -932044 97,60Venituri din vînzări 1872504 3332074 1459570 77,95Venituri din toate tipurile de activităţi 2145683 4439692 2294009 106,91Sursa: Elaborat de autor, conform rapoartelor financiare.

Efectuînd calculele necesare, rezultă că în dinamică se evidenţiază o tendinţă de creştere a

patrimoniului întreprinderii S.A.“CEBA-VIN”. Dacă la începutul anului 2011 activele controlate de

întreprindere au constituit 38846960 lei, atunci la sfîrşitul anului respectiv au crescut cu 2,4% şi au alcătuit

37914916 lei. Conform datelor din tabel se atestă utilizarea eficientă a patrimoniului disponibil. Atunci se

ajunge la concluzia că odată cu reducerea activelor controlate de întreprindere, are loc cresterea considerabilă

a veniturilor obţinute.

În cadrul fiecărei întreprinderi un rol semnificativ îl joacă problema determinării şi analizei rezultatelor

financiare, veniturilor din vinzari, obţinute de aceasta. Venitul din vinzari reprezinta sumele recuperate din

vinzarea produselor finite,, din vinzarea marfurilor sau/si prestarea serviciilor. In continuare vom analiza

ponderea veniturile din vinzari din toate activitatile operationale.

Tabelul 3.4. Analiza veniturilor din vînzări pe anii 2011-2012

Indicatori2011 2012

Suma,lei

Ponderea,%

Suma,lei

Ponderea,%

1.Venitul din vînzări din activitate operaţionala

3332073,59 100 1872504,44 100

1.1.Vînzarea produselor finite 3195572,5 95,90 1376438,14 73,51

1.2.Vînzarea mărfurilor - - 47500,00 2,54

1.3.Prestarea serviciilor 136501,09 4,1 448566,30 23,95Sursa: Elaborat de autor, conform rapoartelor financiare.

18

Din tabelul analizat se constată că pe parcursul a doi ani de gestiune 2011- 2012, venitul din vînzări

evidenţiaza oscilaţii, cel mare nivel se înregistreaza în anul 2011, cu 3332073 lei.

Specificînd activitaţile operaţionale observăm că locul de frunte îl ocupă vînzarea produselor finite cu

95,9% în anul 2011 şi respectiv 73,51% în anul 2012. Ponderea cea mai mică o deţine în 2011 prestarea

serviciilor cu 4,1%, iar în 2012 vînzarea mărfurilor cu 2,54%.

În continuare se va efectua o analiză a cheltuielilor întreprinderii pe tipuri de activităţi.

Cheltuielile unei întreprinderi reflectă sub formă valorică întregul consum de factori de producţie sau

de resurse materiale, umane şi financiare, efectuat prin prestarea şi comercializarea serviciilor.

Recunoaşterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoaşterea creşterii datoriilor sau a reducerii activelor (de

exemplu, drepturile salariale angajate sau amortizarea mijloacelor fixe).

Nivelul, dinamica şi structura acestor cheltuieli reflectă activitatea întreprinderilor pe linia folosirii

eficiente a resurselor de care dispun, iar reducerea nivelului lor trebuie să reprezinte un obiectiv principal

pentru toţi agenţii economici, în vederea sporirii eficienţei întregii activităţi desfăşurate.

Cheltuielile ce apar în cursul activităţilor curente ale întreprinderii includ costul vânzărilor, salariile şi

amortizarea. Ele se regăsesc de obicei sub forma ieşirilor sau scăderii valorii activelor, cum ar fi: numerarul

sau echivalentele numerarului, stocurile, terenurile şi mijloacele fixe.

Astfel, în tabelul ce urmează sînt ilustrate principalele categorii de cheltuieli pe care întreprinderea le-a

efectuat pe parcursul perioadei de gestiune 2011 – 2012:

Tabelul 3.5. Analiza structurii cheltuielilor întreprinderii S.A.“CEBA-VIN” pe tipuri de activităţi. Indicatori Perioada analizată Abaterea

Anul 2011 Anul 2012 2012- 2011lei % lei % lei %

Cheltuiele ale activitaţii operaţionale

4726885 100 2399457 100 -2327428 49,24

Costul vînzărilor 3152893 66,70 1288588 53,70 -1864305 59,13Cheltuieli comerciale

- - - - - -

Cheltuieli generale şi adminstrative

420854 8,90 483406 20,15 62552 14,86

Alte cheltuieli operaţionale

1153138 24,40 627463 26,15 -525675 45,59

Total cheltuieli 4726885 100 2399457 100 -2327428 100Sursa: Elaborat de autor, conform rapoartelor financiare.

În baza datelor obţinute din tabelul de mai sus se observă că ponderea cea mai mare a cheltuielilor în

totalul acestora o au cheltuielile operaţionale, care au constituit în anul 2011 o valoare în mărime de 4726885

lei, iar în 2012 de 2399457 lei, în mediu 100 puncte procentuale. 19

Pe parcursul perioadei de gestiune întreprinderea nu a înregistrat nici o cheltuială în activitatea de

investiţii, în activitatea financiară şi nici pierderi excepţionale.

În baza datelor din tabel se observă că în componenţa cheltuielilor operaţionale ponderea cea mai mare

o deţin costul vînzărilor.

Costul reprezintă o parte din consumurile aferente produselor, mărfurilor vîndute şi serviciilor prestate

şi este determinat de activitatea producţiei efective. În perioada de gestiune 2011-2012, costul vînzărilor a

înregistrat o instabilitate. Astfel, pe parcursul anilor 2011-2012 costul a scăzut cu o abatere de - 1864305 lei

ceea ce reprezintă circa 59,13. Ponderea cea mai mică o deţine cheltuielile generale şi administrative cu o

valoare în mărime de 420854 lei în anul 2011, iar în 2012 acestea înregistrează o creştere cu 62552 lei sau

14,86%.

Forţa de muncă este unicul factor important care este capabil să producă valori noi. Orice activitate de

producţie poate fi desfăşurată cu o eficacitate maximă numai cu condiaţia că unitatea respectivă este

asigurată la timp cu resurse umane necesare din punct de vedere cantitativ, structural şi calitativ.

Pentru a examina modul de asigurare a unităţilor de producţie cu resurse umane se utilizeză indicatorul

generalizator, numărul mediu scriptic al salariaţilor, care reflectă situaţia asigurării întreprinderii cu resurse

umane sub aspect cantitativ. Analiza productivităţii muncii începe cu examinarea generală a modificării

productivităţii medii anuale a unui salariat şi a unui muncitor în dinamică sau faţă de nivelul programat.

Pentru aceasta se utilizează următorul tabel analitic:

Tabelul 3.6. Analiza structurala a personalului întreprinderii.Indicatori Efectiv

Persoane Ponderea, %

1.Numărul de persoane 129 100

2.Activitatea de bază 121 93,55

2.1. Muncitori 94 81,38

2.2. Funcţionari 22 18,62

3.Personal din activitatea secundară 5 6,45

Sursa: Elaborat de autor in baza rapoartelor financiare.

Din tabelul dat se observă că în activitatea de bază ponderea cea mai mare o deţine muncitorii cu 81,38%,

iar funcţionarii 18,62%. Din activitatea secundară fac parte doar 6,45%.

Mijloacele fixe reprezintă mijloacele de producţie care participă în procesul de producţie a întreprinderii

de mai multe ori, acestea îşi păstrează forma sa materială iniţială, transmiţîndu-şi valoarea treptat produsului

20

nou creat proporţional cotelor de uzură. În tabelul ce urmează este evidenţiată componenţa mijloacelor fixe la

întreprinderea S.A.“CEBA-VIN”.

Analiza asigurării cu mijloace fixe şi a eficienţei utilizării acestora de regulă se începe cu examinarea

structurii mişcării şi stării funcţionale a mijloacelor fixe în dinamică.

Tabel 3.7. Componenţa mijloacelor fixe la întreprinderea S.A.“CEBA-VIN”.2011 2012

Indicatori Suma, lei Ponderea, % Suma, lei Ponderea,%1. Mijloace fixe total din care:

47143241,54 100 48040662,10 100

1.1.Clădiri 8748213,41 18,56 8748213,41 18,21 1.2.Construcţii speciale

11059281,05 23,46 11766943,41 24,50

1.3.Maşini, utilaje 14153216,85 30,02 14223451,20 29,62 1.4.Mijloace de transport

717325,56 1,53 836849,41 1,72

1.5.Plantatii perene 12449843,84 26,40 12449843,84 25,91 1.6.Alte mijloace fixe

15360,83 0,03 15360,83 0,04

Sursa: Elaborat de autor, conform rapoartelor financiare.

În baza rezultatelor obţinute se poate constata că la întreprinderea S.A.“CEBA-VIN” ponderea esenţială

în valoarea totală a mijloacelor fixe o deţin maşinile şi utilajele, care înregistreză o valoare în mărime de

14153216 lei, sau 30% pe anul 2011. În anul 2012 valoarea acestora nu se schimbă esenţial. Pe locul doi se

află contrucţiile speciale cu 23- 24%, iar pe locul urmator se află clădirile cu 18%. Valoarea cea mai mică o

deţine mijloacele de transport si alte mijloace fixe cu aproape 2%, şi respectiv 0,03- 0,04%. cu 146213

mii lei, 35241 mii lei, 272755 mii lei. Deci, întreprinderea dispune de rezerve interne de majorare a valorii

mijloacelor fixe pe viitor.

Deci, întreprinderea dispune de rezerve interne de majorare a valorii mijloacelor fixe pe viitor.

În continuare pentru a exprima capacitatea întreprinderii S.A.“CEBA-VIN” de a obţine profit, se

calculează rentabilitatea activităţii acesteia.

Studierea şi analiza rentabilităţii oferă întreprinzătorilor informaţia necesară pentru aprecierea eficienţei

diferitor laturi ale activităţii conduse, de asemenea de a realiza profit cît mai mare cu minim de cheltuieli din

activitatea pe care o desfăşoară. În continuare vom prezenta sistemul de indicatori economico-financiari

(utilizând datele din rapoartele financiare pe anii 2011-2012) începând cu calculul rentabilităţii activităţii

întreprinderii S.A.“CEBA-VIN”.

21

Tabel 3.8. Analiza rentabilităţii activităţii S.A.“CEBA-VIN”.Indicatori Semn.

conv.Formula de

calculMetoda de calcul Anii

2011 2012

Rentabilitatea vînzărilor Rv Pb/VVn Rd 030/rd 010,f2 0,054 0,31Rentabilitatea activelor Ra P/TA Rd 130,f2/rd 470,f1 0,037 0,014Rentabilitatea economică Rec P/CP Rd130,f2/rd650+rd770,f1 0,28 0,096

Rentabilitatea financiară Rfin Pn/Cp Rd 150,f2/rd 650,f1 0,27 0,095Sursa: Elaborat de autor în baza rapoartelor financiare.

În urma calculelor efectuate constatăm că nivelul rentabilităţii vînzărilor s-a mărit de la 0,054% la

0,31%, această reducere fiind cauzată de creştere semnificativă a profitului brut. Rentabilitatea activelor,

economică şi financiară s-a redus respectiv pînă la nivelul de 0,014%, 0,096% şi 0,095%, cauzele ce au stat

la baza reducerii acestora au fost creşterea datoriilor pe termen scurt şi a capitalului permanent. Astfel, se

poate constata că întreprinderea S.A.“CEBA-VIN”, înregistrează reduceri în cadrul indicatorilor de

rentabilitate, aceasta fiind un aspect negativ.

În cadrul echilibrului finciar, capacitatea de plată, lichiditatea, solvabilitatea, caracterizează una dintre

cele mai importante condiţii de existenţă a întreprinderii pe piaţă, adică posibilitatea de a- şi onora obligaţiile

de plată la termenele scadenta.

Capacitatea de plată a întreprinderii poate fi analizată pe termen scurt şi în ansamblu , astfel sînt calculaţi

indicatorii lichidităţii şi solvabilităţii între prinderii.

Indicatorii lichidităţii arată capacitatea întreprinderii de a- şi onora obligaţiunile pe termen scurt, astfel

distingem :

1. Lichiditate absolută;

2. Lichiditate curentă;

3. Lichiditate intermediară.

Tabelul 3.9. Analiza indicatorilor de plată S.A.“CEBA-VIN”.Indicatori 2011 2012 Abaterea

2012/20111. Lichiditate absolută ( rd 440/ rd 970) 0,00001 0,000002 -0,000008

2. Lichiditate curentă (rd 460/ rd 970) 0,022 0,033 0,0113. Lichiditate intermediară (rd 440+390+350/ rd 970)

0,001 0,0011 0,0001

4. Rata solvabilităţii generale ( active totale/datorii totale)

0,88 0,87 -0,01

Sursa: Elaborat de autor în baza raportului financiar.

Din calculele efectuate în tabel rezultă că la întreprindere în decursul anului de gastiune 2012 s- a ivit o

tendinţă de scădere a coeficienţilor lichidităţii absolute. La cel mai scăzut nivel în comparaţie cu intervalul 22

optim (0,2- 0,25), se situează coeficientul lichidităţii absolute. Este de menţionat ca acest coeficient nu

corespunde cerinţelor pe întreaga perioadă analizată.

Din cauza reducerii mijloacelor băneşti, creanţelor pe termen scurt, în condiţiile creşterii datoriilor pe

termen scurt, s- a redus esenţial şi nivelul lichidităţii intermediare. În dinamică se observă o reducere a

acestui indicator faţă de limite normală (0,7- 0,8).

Lichiditatea curentă nu se încadrează în intervalul optim (0,1- 2,0), nici într- un an analizat în tabel. În

dinamică se observă o creştere a acestui indicator.

Bibliografie

23

http://www.garling.moldagro.md/ru/about_us/

http://www.vinifera.md/files/Studii/sectorulvinicolmoldova.pdf

http://www.aut.upt.ro/staff/diercan/data/PIPPS/curs-03.pdf

http://www.garling.md/

24