Upload
others
View
6
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
CLASSICS FOR PLEASURE
PREMIILOR SOCIETÃÞII ROMÂNEDE MEDICINÃ INTERNÃ, EDIÞIA A II-A
Premiul Acad. Prof. Dr. Ioan Prof. Dr. Gabriel MircescuBruckner Prof. Dr. Radu VoiosuProf Dr. Oliviu Pascu Prof. Dr. Ana-Maria
Vladareanu Premiul Nanu-Muscel Conf. Dr. Adalbert Schiller Prof.Dr. Mioara Rizescu Prof. Dr. Dorobantu Mioara Premiul Partener SRMIProf.Dr. Eugen Popescu Astra Zeneca
Premiul Daniel Danielopolu Premiul sponsori SRMIDr. Cristian Stãtescu Berlin ChemieDr. Radu Usvat Servier PharmaDr. Razvan Ionitescu Glenmark
Premiul Iuliu HatieganuDr. Cristina ReziDr. Carolina Negrei Dr. Cezara Raileanu
Premiul N. Gh. LupuDr. Catalin UsureluDr. Florin PurcareaDr. Irina Calangea
Premiul special pentru colaborarea interdisciplinara cu SRMIDr. Dan DeleanuProf. Dr. Cezar Macarie Prof. Dr. Florin Mihaltan Prof. Dr. Miron Bogdan
PREMII SRMI - 7 DECEMBRIE 2009
Premiul Acad. Prof. Dr. Ioan Prof. Dr. Gabriel MircescuBruckner Prof. Dr. Radu VoiosuProf Dr. Oliviu Pascu Prof. Dr. Ana-Maria
Vladareanu Premiul Nanu-Muscel Conf. Dr. Adalbert Schiller Prof.Dr. Mioara Rizescu Prof. Dr. Dorobantu Mioara Premiul Partener SRMIProf.Dr. Eugen Popescu Astra Zeneca
Premiul Daniel Danielopolu Premiul sponsori SRMIDr. Cristian Stãtescu Berlin ChemieDr. Radu Usvat Servier PharmaDr. Razvan Ionitescu Glenmark
Premiul Iuliu HatieganuDr. Cristina ReziDr. Carolina Negrei Dr. Cezara Raileanu
Premiul N. Gh. LupuDr. Catalin UsureluDr. Florin PurcareaDr. Irina Calangea
Premiul special pentru colaborarea interdisciplinara cu SRMIDr. Dan DeleanuProf. Dr. Cezar Macarie Prof. Dr. Florin Mihaltan Prof. Dr. Miron Bogdan
PREMII SRMI - 7 DECEMBRIE 2009
Cristian Mandeal (n. 1946) este unul a participat la numeroase festivaluri dintre cei mai cunoscuþi muzicieni muzicale (Atena, Lisabona, Brescia- români, pianist ºi dirijor de excepþie, Bergamo, Beirut), iar în perioada 2001- director general al Filarmonicii „George 2003 a fost director artistic al Festivalului Enescu" timp de aproape 18 ani (1991- ºi Concursului Internaþional „George 2009). ªi-a început studiile de pian, Enescu" din Bucureºti.compoziþie ºi dirijat la Liceul de Muzicã A fost rãsplãtit cu numeroase premii ºi din oraºul natal, Braºov, apoi la distincþii, dintre care amintim Premiul Academia de Muzicã din Bucureºti. S-a Uniunii Compozitorilor din România, perfecþionat ulterior la Berlin, cu Herbert premiul "Ionel Perlea", medalia von Karajan (1980), ºi la Munchen, sub Academiei Române, premiul pentru îndrumarea lui Sergiu Celibidache (1990). Excelenþã al Forumului Muzical Român În 1991 devine prim-dirijor ºi Director pentru popularizarea operei "Oedip" de General Muzical al Filarmonicii "George Enescu.Enescu", dupã patru ani de activitate ca dirijor permanent al orchestrei. Este perioada când orchestra Filarmonicii îºi restabileºte prestigiul internaþional, printr-o serie de importante turnee în strãinãtate.
(Cristian Mandeal a concertat în peste treizeci de þãri din Europa, Asia, America,
„I se datoreazã lui Cristian Mandeal faptul cã aceastã orchestrã ºi-a reocupat locul între ansamblurile europene de vârf." Rheinische Post, 27 noiembrie 200).
Cristian Mandeal (n. 1946) este unul a participat la numeroase festivaluri dintre cei mai cunoscuþi muzicieni muzicale (Atena, Lisabona, Brescia- români, pianist ºi dirijor de excepþie, Bergamo, Beirut), iar în perioada 2001- director general al Filarmonicii „George 2003 a fost director artistic al Festivalului Enescu" timp de aproape 18 ani (1991- ºi Concursului Internaþional „George 2009). ªi-a început studiile de pian, Enescu" din Bucureºti.compoziþie ºi dirijat la Liceul de Muzicã A fost rãsplãtit cu numeroase premii ºi din oraºul natal, Braºov, apoi la distincþii, dintre care amintim Premiul Academia de Muzicã din Bucureºti. S-a Uniunii Compozitorilor din România, perfecþionat ulterior la Berlin, cu Herbert premiul "Ionel Perlea", medalia von Karajan (1980), ºi la Munchen, sub Academiei Române, premiul pentru îndrumarea lui Sergiu Celibidache (1990). Excelenþã al Forumului Muzical Român În 1991 devine prim-dirijor ºi Director pentru popularizarea operei "Oedip" de General Muzical al Filarmonicii "George Enescu.Enescu", dupã patru ani de activitate ca dirijor permanent al orchestrei. Este perioada când orchestra Filarmonicii îºi restabileºte prestigiul internaþional, printr-o serie de importante turnee în strãinãtate. „I se datoreazã lui Cristian Mandeal faptul cã aceastã orchestrã ºi-a reocupat locul între ansamblurile europene de vârf." (Rheinische Post, 27 noiembrie 200).Cristian Mandeal a concertat în peste treizeci de þãri din Europa, Asia, America,
1. George Enescu - Rapsodia a II a în Re major
2. Giacomo Puccini - Aria lui Rodolfo"Che gelida manina"-
La Boheme
Solist: Lucian Corchiº
3. Giacomo Puccini - Duet Rodolfo-Mimi "O soave fanciula"-
La Boheme
Soliºti: Tina Munteanu ºi Lucian Corchiº
4. Imre Kalman - Aria Silviei "Heia in den Bergen"- Silvia
Solistã: Tina Munteanu
5. Pietro Mascagni - Ave Maria
Soliºti: Tina Munteanu ºi Lucian Corchis
PAUZÃ
6. Antonin Dvorak - Simfonia a VIII a, op. 88, în Sol major
1. George Enescu - Rapsodia a II a în Re major
2. Giacomo Puccini - Aria lui Rodolfo"Che gelida manina"-
La Boheme
Solist: Lucian Corchiº
3. Giacomo Puccini - Duet Rodolfo-Mimi "O soave fanciula"-
La Boheme
Soliºti: Tina Munteanu ºi Lucian Corchiº
4. Imre Kalman - Aria Silviei "Heia in den Bergen"- Silvia
Solistã: Tina Munteanu
5. Pietro Mascagni - Ave Maria
Soliºti: Tina Munteanu ºi Lucian Corchis
PAUZÃ
6. Antonin Dvorak - Simfonia a VIII a, op. 88, în Sol major
Cristian Mandeal, dirijorCristian Mandeal, dirijor
Programul ConcertuluiProgramul Concertului
Cea mai tânãrã orchestrã simfonicã din cadrul Festivalului Internaþional "Enescu ºi România a luat fiinþã la Sinaia în vara muzica lumii " la Sinaia , Buºteni, Braºov ºi anului 2008 , la iniþiativa violoncelistului Bucureºti " "
, cu sprijinul Fundaþiei aºa cum amintea criticul muzical Dumitru "Prietenii muzicii -Serafim Antropov " ºi al Avakian în " România literarã".Centrului European de Culturã din Sinaia.Membrii sãi cu vârste cuprinse între 17 ºi 25 de ani sunt selectaþi dintre cei mai buni la nivel naþional. Pregãtirea tehnicã ºi artisticã este asiguratã de la infiinþarede maestrul . Proiectul "
" a pornit din necesitatea racordãrii tinerei generaþii de muzicieni români la exigenþele ºi aspiraþiile artistice europene.Concertele susþinute în 2008 ºi 2009 în
Marin Cazacu
Cristian Mandeal
au constituit un adevãrat triumf
Orchestra Naþionala de Tineret - spirit enescian ºi tradiþie europeanã
Cea mai tânãrã orchestrã simfonicã din cadrul Festivalului Internaþional "Enescu ºi România a luat fiinþã la Sinaia în vara muzica lumii " la Sinaia , Buºteni, Braºov ºi anului 2008 , la iniþiativa violoncelistului Bucureºti " au constituit un adevãrat triumf " Marin Cazacu, cu sprijinul Fundaþiei aºa cum amintea criticul muzical Dumitru "Prietenii muzicii -Serafim Antropov " ºi al Avakian în " România literarã".Centrului European de Culturã din Sinaia.Membrii sãi cu vârste cuprinse între 17 ºi 25 de ani sunt selectaþi dintre cei mai buni la nivel naþional. Pregãtirea tehnicã ºi artisticã este asiguratã de la infiinþarede maestrul Cristian Mandeal . Proiectul " Orchestra Naþionala de Tineret - spirit enescian ºi tradiþie europeanã " a pornit din necesitatea racordãrii tinerei generaþii de muzicieni români la exigenþele ºi aspiraþiile artistice europene.Concertele susþinute în 2008 ºi 2009 în
Orchestra Nationala de TineretOrchestra Nationala de Tineret
Cristian Mandeal (n. 1946) este unul a participat la numeroase festivaluri dintre cei mai cunoscuþi muzicieni muzicale (Atena, Lisabona, Brescia- români, pianist ºi dirijor de excepþie, Bergamo, Beirut), iar în perioada 2001- director general al Filarmonicii „George 2003 a fost director artistic al Festivalului Enescu" timp de aproape 18 ani (1991- ºi Concursului Internaþional „George 2009). ªi-a început studiile de pian, Enescu" din Bucureºti.compoziþie ºi dirijat la Liceul de Muzicã A fost rãsplãtit cu numeroase premii ºi din oraºul natal, Braºov, apoi la distincþii, dintre care amintim Premiul Academia de Muzicã din Bucureºti. S-a Uniunii Compozitorilor din România, perfecþionat ulterior la Berlin, cu Herbert premiul "Ionel Perlea", medalia von Karajan (1980), ºi la Munchen, sub Academiei Române, premiul pentru îndrumarea lui Sergiu Celibidache (1990). Excelenþã al Forumului Muzical Român În 1991 devine prim-dirijor ºi Director pentru popularizarea operei "Oedip" de General Muzical al Filarmonicii "George Enescu.Enescu", dupã patru ani de activitate ca dirijor permanent al orchestrei. Este perioada când orchestra Filarmonicii îºi restabileºte prestigiul internaþional, printr-o serie de importante turnee în strãinãtate.
(Cristian Mandeal a concertat în peste treizeci de þãri din Europa, Asia, America,
„I se datoreazã lui Cristian Mandeal faptul cã aceastã orchestrã ºi-a reocupat locul între ansamblurile europene de vârf." Rheinische Post, 27 noiembrie 200).
Cristian Mandeal (n. 1946) este unul a participat la numeroase festivaluri dintre cei mai cunoscuþi muzicieni muzicale (Atena, Lisabona, Brescia- români, pianist ºi dirijor de excepþie, Bergamo, Beirut), iar în perioada 2001- director general al Filarmonicii „George 2003 a fost director artistic al Festivalului Enescu" timp de aproape 18 ani (1991- ºi Concursului Internaþional „George 2009). ªi-a început studiile de pian, Enescu" din Bucureºti.compoziþie ºi dirijat la Liceul de Muzicã A fost rãsplãtit cu numeroase premii ºi din oraºul natal, Braºov, apoi la distincþii, dintre care amintim Premiul Academia de Muzicã din Bucureºti. S-a Uniunii Compozitorilor din România, perfecþionat ulterior la Berlin, cu Herbert premiul "Ionel Perlea", medalia von Karajan (1980), ºi la Munchen, sub Academiei Române, premiul pentru îndrumarea lui Sergiu Celibidache (1990). Excelenþã al Forumului Muzical Român În 1991 devine prim-dirijor ºi Director pentru popularizarea operei "Oedip" de General Muzical al Filarmonicii "George Enescu.Enescu", dupã patru ani de activitate ca dirijor permanent al orchestrei. Este perioada când orchestra Filarmonicii îºi restabileºte prestigiul internaþional, printr-o serie de importante turnee în strãinãtate. „I se datoreazã lui Cristian Mandeal faptul cã aceastã orchestrã ºi-a reocupat locul între ansamblurile europene de vârf." (Rheinische Post, 27 noiembrie 200).Cristian Mandeal a concertat în peste treizeci de þãri din Europa, Asia, America,
1. George Enescu - Rapsodia a II a în Re major
2. Giacomo Puccini - Aria lui Rodolfo"Che gelida manina"-
La Boheme
Solist: Lucian Corchiº
3. Giacomo Puccini - Duet Rodolfo-Mimi "O soave fanciula"-
La Boheme
Soliºti: Tina Munteanu ºi Lucian Corchiº
4. Imre Kalman - Aria Silviei "Heia in den Bergen"- Silvia
Solistã: Tina Munteanu
5. Pietro Mascagni - Ave Maria
Soliºti: Tina Munteanu ºi Lucian Corchis
PAUZÃ
6. Antonin Dvorak - Simfonia a VIII a, op. 88, în Sol major
1. George Enescu - Rapsodia a II a în Re major
2. Giacomo Puccini - Aria lui Rodolfo"Che gelida manina"-
La Boheme
Solist: Lucian Corchiº
3. Giacomo Puccini - Duet Rodolfo-Mimi "O soave fanciula"-
La Boheme
Soliºti: Tina Munteanu ºi Lucian Corchiº
4. Imre Kalman - Aria Silviei "Heia in den Bergen"- Silvia
Solistã: Tina Munteanu
5. Pietro Mascagni - Ave Maria
Soliºti: Tina Munteanu ºi Lucian Corchis
PAUZÃ
6. Antonin Dvorak - Simfonia a VIII a, op. 88, în Sol major
Cristian Mandeal, dirijorCristian Mandeal, dirijor
Programul ConcertuluiProgramul Concertului
Cea mai tânãrã orchestrã simfonicã din cadrul Festivalului Internaþional "Enescu ºi România a luat fiinþã la Sinaia în vara muzica lumii " la Sinaia , Buºteni, Braºov ºi anului 2008 , la iniþiativa violoncelistului Bucureºti " "
, cu sprijinul Fundaþiei aºa cum amintea criticul muzical Dumitru "Prietenii muzicii -Serafim Antropov " ºi al Avakian în " România literarã".Centrului European de Culturã din Sinaia.Membrii sãi cu vârste cuprinse între 17 ºi 25 de ani sunt selectaþi dintre cei mai buni la nivel naþional. Pregãtirea tehnicã ºi artisticã este asiguratã de la infiinþarede maestrul . Proiectul "
" a pornit din necesitatea racordãrii tinerei generaþii de muzicieni români la exigenþele ºi aspiraþiile artistice europene.Concertele susþinute în 2008 ºi 2009 în
Marin Cazacu
Cristian Mandeal
au constituit un adevãrat triumf
Orchestra Naþionala de Tineret - spirit enescian ºi tradiþie europeanã
Cea mai tânãrã orchestrã simfonicã din cadrul Festivalului Internaþional "Enescu ºi România a luat fiinþã la Sinaia în vara muzica lumii " la Sinaia , Buºteni, Braºov ºi anului 2008 , la iniþiativa violoncelistului Bucureºti " au constituit un adevãrat triumf " Marin Cazacu, cu sprijinul Fundaþiei aºa cum amintea criticul muzical Dumitru "Prietenii muzicii -Serafim Antropov " ºi al Avakian în " România literarã".Centrului European de Culturã din Sinaia.Membrii sãi cu vârste cuprinse între 17 ºi 25 de ani sunt selectaþi dintre cei mai buni la nivel naþional. Pregãtirea tehnicã ºi artisticã este asiguratã de la infiinþarede maestrul Cristian Mandeal . Proiectul " Orchestra Naþionala de Tineret - spirit enescian ºi tradiþie europeanã " a pornit din necesitatea racordãrii tinerei generaþii de muzicieni români la exigenþele ºi aspiraþiile artistice europene.Concertele susþinute în 2008 ºi 2009 în
Orchestra Nationala de TineretOrchestra Nationala de Tineret
Tina Munteanu este absolventã a secþiei permanent al Operei Naþionale Bucureºti. de Canto clasic din cadrul Universitãþii În prezent, repertoriul sãu cuprinde Naþionale de Muzicã din Bucureºti, la importante roluri de operã ºi operetã: clasa prof. Maria Hurduc. ªi-a rafinat Tatiana din "Evgheni Oneghin" de P. I. tehnica interpretativã în cadrul cursurilor Ceaikovski, Mimi din "Boema" de G. de Masterat urmate la aceeaºi instituþie, Puccini , Nedda din "Paiate" de precum ºi a cursurilor de masterclass Leoncavallo, Contesa din "Nunta lui susþinute de tenorul Constantin Zaharia Figaro" de W.A.Mozart, Maritza din ºi soprana Mariana Nicolesco. "Contesa Maritza" de E.Kalman ºi Hanna Tânãra sopranã este laureatã a numeroase din "Vãduva Vesela" de F. Lehar.concursuri naþionale de lied, este deþinãtoare a Premiului special al juriului la Concursul Internaþional de Canto "Hariclea Darclee", al premiului întai la Concursul Naþional de Interpretare "Paul Constantinescu" ºi al premiului special al Societãþii George Enescu SUA.Dupã o scurtã incursiune pe scena Operei Braso, devine solistã a Teatrului Naþional de Operetã "Ion Dacian" ºi colaborator
Tina Munteanu este absolventã a secþiei permanent al Operei Naþionale Bucureºti. de Canto clasic din cadrul Universitãþii În prezent, repertoriul sãu cuprinde Naþionale de Muzicã din Bucureºti, la importante roluri de operã ºi operetã: clasa prof. Maria Hurduc. ªi-a rafinat Tatiana din "Evgheni Oneghin" de P. I. tehnica interpretativã în cadrul cursurilor Ceaikovski, Mimi din "Boema" de G. de Masterat urmate la aceeaºi instituþie, Puccini , Nedda din "Paiate" de precum ºi a cursurilor de masterclass Leoncavallo, Contesa din "Nunta lui susþinute de tenorul Constantin Zaharia Figaro" de W.A.Mozart, Maritza din ºi soprana Mariana Nicolesco. "Contesa Maritza" de E.Kalman ºi Hanna Tânãra sopranã este laureatã a numeroase din "Vãduva Vesela" de F. Lehar.concursuri naþionale de lied, este deþinãtoare a Premiului special al juriului la Concursul Internaþional de Canto "Hariclea Darclee", al premiului întai la Concursul Naþional de Interpretare "Paul Constantinescu" ºi al premiului special al Societãþii George Enescu SUA.Dupã o scurtã incursiune pe scena Operei Braso, devine solistã a Teatrului Naþional de Operetã "Ion Dacian" ºi colaborator
TINA MUNTEANU, SopranãTINA MUNTEANU, Sopranã
Absolvent al Universitãþii Naþionale de repertoriul lui W. A. Mozart, , "La Muzicã, la clasa profesorului Iulian Boheme" (Rodolfo), "Tosca" (Spoletta), Baiasu, Lucian Corchiº a urmat cursuri de "Madama Butterfly" (Goro) ºi "Manon masterclass la Universitatea Gutenberg Lescaut" (Maestrul de bal) de G. Puccini, (Germania), în prezent fiind masterand la "Falstaff" (Bardolfo) de G. Verdi, "Lucia di clasa prof. dr. Eleonora Enãchescu. Lammermoor" (Normano) de G. Din 2006 Lucian este tenor al Operei Donizzetti.Naþionale din Bucureºti. Un an mai târziu a caºtigat Premiul Publicului la Festivalul Internaþional "Oper Oder Spree" (Beeskow, Germania).Timbrul remarcabil al vocii ºi tehnica interpretãrii admirabil stãpânitã au fost elementele esenþiale care i-au adus numirea în roluri importante din cunoscute piese muzicale, precum "Nunta lui Figaro" (rolurile Don Basilico) ºi "Flautul fermecat" (Tamino si Preotul) din
Absolvent al Universitãþii Naþionale de repertoriul lui W. A. Mozart, , "La Muzicã, la clasa profesorului Iulian Boheme" (Rodolfo), "Tosca" (Spoletta), Baiasu, Lucian Corchiº a urmat cursuri de "Madama Butterfly" (Goro) ºi "Manon masterclass la Universitatea Gutenberg Lescaut" (Maestrul de bal) de G. Puccini, (Germania), în prezent fiind masterand la "Falstaff" (Bardolfo) de G. Verdi, "Lucia di clasa prof. dr. Eleonora Enãchescu. Lammermoor" (Normano) de G. Din 2006 Lucian este tenor al Operei Donizzetti.Naþionale din Bucureºti. Un an mai târziu a caºtigat Premiul Publicului la Festivalul Internaþional "Oper Oder Spree" (Beeskow, Germania).Timbrul remarcabil al vocii ºi tehnica interpretãrii admirabil stãpânitã au fost elementele esenþiale care i-au adus numirea în roluri importante din cunoscute piese muzicale, precum "Nunta lui Figaro" (rolurile Don Basilico) ºi "Flautul fermecat" (Tamino si Preotul) din
LUCIAN CORCHIS, TenorLUCIAN CORCHIS, Tenor
Tina Munteanu este absolventã a secþiei permanent al Operei Naþionale Bucureºti. de Canto clasic din cadrul Universitãþii În prezent, repertoriul sãu cuprinde Naþionale de Muzicã din Bucureºti, la importante roluri de operã ºi operetã: clasa prof. Maria Hurduc. ªi-a rafinat Tatiana din "Evgheni Oneghin" de P. I. tehnica interpretativã în cadrul cursurilor Ceaikovski, Mimi din "Boema" de G. de Masterat urmate la aceeaºi instituþie, Puccini , Nedda din "Paiate" de precum ºi a cursurilor de masterclass Leoncavallo, Contesa din "Nunta lui susþinute de tenorul Constantin Zaharia Figaro" de W.A.Mozart, Maritza din ºi soprana Mariana Nicolesco. "Contesa Maritza" de E.Kalman ºi Hanna Tânãra sopranã este laureatã a numeroase din "Vãduva Vesela" de F. Lehar.concursuri naþionale de lied, este deþinãtoare a Premiului special al juriului la Concursul Internaþional de Canto "Hariclea Darclee", al premiului întai la Concursul Naþional de Interpretare "Paul Constantinescu" ºi al premiului special al Societãþii George Enescu SUA.Dupã o scurtã incursiune pe scena Operei Braso, devine solistã a Teatrului Naþional de Operetã "Ion Dacian" ºi colaborator
Tina Munteanu este absolventã a secþiei permanent al Operei Naþionale Bucureºti. de Canto clasic din cadrul Universitãþii În prezent, repertoriul sãu cuprinde Naþionale de Muzicã din Bucureºti, la importante roluri de operã ºi operetã: clasa prof. Maria Hurduc. ªi-a rafinat Tatiana din "Evgheni Oneghin" de P. I. tehnica interpretativã în cadrul cursurilor Ceaikovski, Mimi din "Boema" de G. de Masterat urmate la aceeaºi instituþie, Puccini , Nedda din "Paiate" de precum ºi a cursurilor de masterclass Leoncavallo, Contesa din "Nunta lui susþinute de tenorul Constantin Zaharia Figaro" de W.A.Mozart, Maritza din ºi soprana Mariana Nicolesco. "Contesa Maritza" de E.Kalman ºi Hanna Tânãra sopranã este laureatã a numeroase din "Vãduva Vesela" de F. Lehar.concursuri naþionale de lied, este deþinãtoare a Premiului special al juriului la Concursul Internaþional de Canto "Hariclea Darclee", al premiului întai la Concursul Naþional de Interpretare "Paul Constantinescu" ºi al premiului special al Societãþii George Enescu SUA.Dupã o scurtã incursiune pe scena Operei Braso, devine solistã a Teatrului Naþional de Operetã "Ion Dacian" ºi colaborator
TINA MUNTEANU, SopranãTINA MUNTEANU, Sopranã
Absolvent al Universitãþii Naþionale de repertoriul lui W. A. Mozart, , "La Muzicã, la clasa profesorului Iulian Boheme" (Rodolfo), "Tosca" (Spoletta), Baiasu, Lucian Corchiº a urmat cursuri de "Madama Butterfly" (Goro) ºi "Manon masterclass la Universitatea Gutenberg Lescaut" (Maestrul de bal) de G. Puccini, (Germania), în prezent fiind masterand la "Falstaff" (Bardolfo) de G. Verdi, "Lucia di clasa prof. dr. Eleonora Enãchescu. Lammermoor" (Normano) de G. Din 2006 Lucian este tenor al Operei Donizzetti.Naþionale din Bucureºti. Un an mai târziu a caºtigat Premiul Publicului la Festivalul Internaþional "Oper Oder Spree" (Beeskow, Germania).Timbrul remarcabil al vocii ºi tehnica interpretãrii admirabil stãpânitã au fost elementele esenþiale care i-au adus numirea în roluri importante din cunoscute piese muzicale, precum "Nunta lui Figaro" (rolurile Don Basilico) ºi "Flautul fermecat" (Tamino si Preotul) din
Absolvent al Universitãþii Naþionale de repertoriul lui W. A. Mozart, , "La Muzicã, la clasa profesorului Iulian Boheme" (Rodolfo), "Tosca" (Spoletta), Baiasu, Lucian Corchiº a urmat cursuri de "Madama Butterfly" (Goro) ºi "Manon masterclass la Universitatea Gutenberg Lescaut" (Maestrul de bal) de G. Puccini, (Germania), în prezent fiind masterand la "Falstaff" (Bardolfo) de G. Verdi, "Lucia di clasa prof. dr. Eleonora Enãchescu. Lammermoor" (Normano) de G. Din 2006 Lucian este tenor al Operei Donizzetti.Naþionale din Bucureºti. Un an mai târziu a caºtigat Premiul Publicului la Festivalul Internaþional "Oper Oder Spree" (Beeskow, Germania).Timbrul remarcabil al vocii ºi tehnica interpretãrii admirabil stãpânitã au fost elementele esenþiale care i-au adus numirea în roluri importante din cunoscute piese muzicale, precum "Nunta lui Figaro" (rolurile Don Basilico) ºi "Flautul fermecat" (Tamino si Preotul) din
LUCIAN CORCHIS, TenorLUCIAN CORCHIS, Tenor
Vã aºteptãm în holul Ateneului la expoziþia
alcãtuitã din aproximativ 50 de lucrãri, reprezentând edificii ºi zone emblematice ale
Bucureºtiului interbelic ºi contemporan. Lucrãrile expuse aparþin pictorului
Vitalie Butescu.
www.eliteart.orgwww.eliteart-gallery.com
Vã aºteptãm în holul Ateneului la expoziþia
alcãtuitã din aproximativ 50 de lucrãri, reprezentând edificii ºi zone emblematice ale
Bucureºtiului interbelic ºi contemporan. Lucrãrile expuse aparþin pictorului
Vitalie Butescu.
www.eliteart.orgwww.eliteart-gallery.com
1 2 3 4C Roux , G Isaia , Cannata Andia , JP Devogelaer antecedente. Criteriile de includere au 1. Department of Rheumatology, Cochin Hospital, Rene
specificat ca vârsta limitã sã fie de 50 de Descartes University Paris, France
ani. O analizã a datelor din SOTI a fost 2. I Divisione Universitaria di Medicina Generale, Torino, Italy realizatã pentru a invstiga eficacitatea 3. Servicio de Metabolismo Oseo y Mineral, Hospital central Ranelatului de Stronþiu în cazul femeilor de Asturias, Oviedo, Spain
cu vârste cuprinse între 50 ºi 65 de ani 4. Service de Rhumatologie, Universite catholique de Louvain, Bruxelles, Belgique (n=353; 168 în grupul ranelat de Stronþiu,
versus 185 în grupul placebo).Ranelatul de Stronþiu este un tratament Rezultate: caracteristicile de bazã au fost antiosteoporotic care reduce atât riscul de similare pentru cele douã grupe de fracturã vertebralã, cât ºi riscul de fracturã paciente (valoarea medie +/- DS: vârsta de ºold, având un mecanism de acþiune 60.0 +/- 3,5 ani; scot T lombar: -3,6 +/- 1,1; dublu: reducerea resorbþiei osoase ºi scor T col femural: -2,5 +/- 0,8), 80,5% stimularea formarii osoase, simultan. În dintre paciente având o fracturã vertebralã populaþia totalã inclusã în studiile de fazã prevalentã ºi 23,0% dintre paciente având III, s-a demonstrat eficacitatea rapidã ºi o fracturã osteoporoticã nonvertebralã susþinutã ( 3 ani) în reducerea riscului de prevalentã. Dupã 3 ani de tratament, în fracturã vertebralã ( reducere semnificativã populaþia "intention to treat", Ranelatul de statistic a riscului de fracturã: cu 49% la un Stronþiu a redus semnificativ riscul an ºi cu 41% la 3 ani), eficacitate în fracturilor vertebrale cu 47% ( RR=0,35; reducerea riscului de fracturã în populaþia 95% IC ( 0.33; 0.85), p=0,006). Incidenþa vârstnicã- 80 de ani sau mai mult. fracturilor vertebrale la 3 ani a fost de Osteoporoza postmenopauzã este o boalã 16,9% în grupul Ranelat de Stronþiu versus cu evoluþie îndelungatã, dar fracturile care 29,6% în grupul placebo. Reducerea apar în primii 10 ani de la instalarea semnificativã a riscului de fracturi menopauzei au un impact major asupra vertebrale este paralelã cu o creºtere progresiei ulterioare a bolii, fiind semnificativã la 3 ani a DMO: cu 13.7% a demonstrat cã producerea unei prime DMO lombare ( 95% CI( 11.54; 15.87), fracturi vertebrale reprezintã un factor de p<0.001) si cu 7,5% a DMO la nivelul risc major pentru producerea ulterioarã a colului femural, comparat cu placebo. altor fracturi osteoprotice. Ca urmare, Aceste modificari sunt în concordanþã cu aprecierea eficacitãþii antifracturã în cazul cele observate în populaþia totalã a pacientelor cu osteporozã postmenopauzã, studiilor de fazã III cu ranelat de Stronþiu.cu vârsta mai micã de 65 de ani, care au Concluzie: Aceste date demonstreazã risc crescut de fracturã a fost de maxim eficacitatea Ranelatului de Stronþiu în interes. reducerea riscului de fracturi vertebrale în Material si metoda: SOTI (Spinal cazul pacentelor tinere cu osteoporozã Osteoporosis Therapeutic Intervention) postmenopauzã, cu vârsta cuprinsã între este un studiu internaþional de fazã III, 50 ºi 65 de ani, ºi confirmã eficacitatea dublu- orb, controlat placebo care a acestui tratament antiosteoporotic demonstrat eficacitatea ºi siguranþa indiferent de vârsta pacientelor.ranelatului de stronþiu în reducerea
Referinte: Meunier et al (2004). N Engl J Med 350: 459-68.riscului de fracturi vertebrale în cazul Ann Rheum Dis. 2007; 66 (Suppl. 11): 681 (LB0005)
pacientelor cu osteoporozã postmenopauzã cu fracturi vertebrale în
Ranelatul de Stronþiu reduce riscul de fracturi vertebraleîn cazul pacientelor tinere cu osteoporozã postmenopauzã
1 2 3 4C Roux , G Isaia , Cannata Andia , JP Devogelaer antecedente. Criteriile de includere au 1. Department of Rheumatology, Cochin Hospital, Rene
specificat ca vârsta limitã sã fie de 50 de Descartes University Paris, France
ani. O analizã a datelor din SOTI a fost 2. I Divisione Universitaria di Medicina Generale, Torino, Italy realizatã pentru a invstiga eficacitatea 3. Servicio de Metabolismo Oseo y Mineral, Hospital central Ranelatului de Stronþiu în cazul femeilor de Asturias, Oviedo, Spain
cu vârste cuprinse între 50 ºi 65 de ani 4. Service de Rhumatologie, Universite catholique de Louvain, Bruxelles, Belgique (n=353; 168 în grupul ranelat de Stronþiu,
versus 185 în grupul placebo).Ranelatul de Stronþiu este un tratament Rezultate: caracteristicile de bazã au fost antiosteoporotic care reduce atât riscul de similare pentru cele douã grupe de fracturã vertebralã, cât ºi riscul de fracturã paciente (valoarea medie +/- DS: vârsta de ºold, având un mecanism de acþiune 60.0 +/- 3,5 ani; scot T lombar: -3,6 +/- 1,1; dublu: reducerea resorbþiei osoase ºi scor T col femural: -2,5 +/- 0,8), 80,5% stimularea formarii osoase, simultan. În dintre paciente având o fracturã vertebralã populaþia totalã inclusã în studiile de fazã prevalentã ºi 23,0% dintre paciente având III, s-a demonstrat eficacitatea rapidã ºi o fracturã osteoporoticã nonvertebralã susþinutã ( 3 ani) în reducerea riscului de prevalentã. Dupã 3 ani de tratament, în fracturã vertebralã ( reducere semnificativã populaþia "intention to treat", Ranelatul de statistic a riscului de fracturã: cu 49% la un Stronþiu a redus semnificativ riscul an ºi cu 41% la 3 ani), eficacitate în fracturilor vertebrale cu 47% ( RR=0,35; reducerea riscului de fracturã în populaþia 95% IC ( 0.33; 0.85), p=0,006). Incidenþa vârstnicã- 80 de ani sau mai mult. fracturilor vertebrale la 3 ani a fost de Osteoporoza postmenopauzã este o boalã 16,9% în grupul Ranelat de Stronþiu versus cu evoluþie îndelungatã, dar fracturile care 29,6% în grupul placebo. Reducerea apar în primii 10 ani de la instalarea semnificativã a riscului de fracturi menopauzei au un impact major asupra vertebrale este paralelã cu o creºtere progresiei ulterioare a bolii, fiind semnificativã la 3 ani a DMO: cu 13.7% a demonstrat cã producerea unei prime DMO lombare ( 95% CI( 11.54; 15.87), fracturi vertebrale reprezintã un factor de p<0.001) si cu 7,5% a DMO la nivelul risc major pentru producerea ulterioarã a colului femural, comparat cu placebo. altor fracturi osteoprotice. Ca urmare, Aceste modificari sunt în concordanþã cu aprecierea eficacitãþii antifracturã în cazul cele observate în populaþia totalã a pacientelor cu osteporozã postmenopauzã, studiilor de fazã III cu ranelat de Stronþiu.cu vârsta mai micã de 65 de ani, care au Concluzie: Aceste date demonstreazã risc crescut de fracturã a fost de maxim eficacitatea Ranelatului de Stronþiu în interes. reducerea riscului de fracturi vertebrale în Material si metoda: SOTI (Spinal cazul pacentelor tinere cu osteoporozã Osteoporosis Therapeutic Intervention) postmenopauzã, cu vârsta cuprinsã între este un studiu internaþional de fazã III, 50 ºi 65 de ani, ºi confirmã eficacitatea dublu- orb, controlat placebo care a acestui tratament antiosteoporotic demonstrat eficacitatea ºi siguranþa indiferent de vârsta pacientelor.ranelatului de stronþiu în reducerea
Referinte: Meunier et al (2004). N Engl J Med 350: 459-68.riscului de fracturi vertebrale în cazul Ann Rheum Dis. 2007; 66 (Suppl. 11): 681 (LB0005)
pacientelor cu osteoporozã postmenopauzã cu fracturi vertebrale în
Ranelatul de Stronþiu reduce riscul de fracturi vertebraleîn cazul pacientelor tinere cu osteoporozã postmenopauzã