3
DEZVOLTAREA INTELECTUALA Stadiul inteligenţei /gândirii preoperaţionale (2-7 ani) Reprezintă o perioadă de intensă dezvoltare intelectuală caracterizată prin dezvoltarea reprezentărilor, prin expansiunea comunicării verbale şi prin posibilitatea de interiorizare a acţiunilor concrete. Limbajul verbal (conduită semiotică) se include de timpuriu în activitatea copilului, transformând-o. Practic, se poate considera că cel de- al doilea stadiu al dezvoltării intelectuale stă sub semnul limbajului, a cărui evoluţie are loc simultan cu evoluţia gândirii. Copilul ascultă indicaţiile verbale care i se dau, pune întrebări, formulează răspunsuri, relatează pe parcurs etc. În raport cu acţiunea concretă, limbajul ajunge să ocupe poziţii diferite la vârste diferite. Astfel, dacă la 3-4 ani, limbajul apare de regulă la sfârşitul unei acţiuni realizate de copil, la 4 - 5 ani limbajul însoţeşte acţiunea pentru ca, după vârsta de 5 ani limbajul să se deplaseze spre începutul ei, devenind mijloc de planificare pentru acţiunea care urmează a fi realizată. Abia după 5 ani, efectuând o acţiune, copilul o poate transpune şi în cuvinte. Până la acastă vârstă, deşi poate realiza efectiv o acţiune, nu reuşeşte însă să o reproducă integral prin limbaj. Transpunerea prin limbaj a unei acţiuni practice, verbalizarea ei, indică apariţia la copil a capacităţii de interiorizare a acţiunii. Prin verbalizare, acţiunea concretă este adusă din planul extern, cel al acțiunii cu obiectele, pe planul limbajului verbal, devenind acţiune mintală. Se formează în acest stadiu, în gândirea copilului, acţiunile mintale. Acţiunile mintale nu sunt însă operaţii mintale propriu-zise deoarece nu sunt încă reversibile, fiind orientate doar într-un singur sens. Operaţiile mintale propriu-zise, care sunt acţiuni mintale reversibile, se vor forma în gândirea copilului abia în stadiul următor, în acest stadiu copilul dispunând de o gândire preoperaţională. Gândirea preoperaţională este numită şi gândire în imagini (J. Piaget) deoarece gândirea operează încă cu reprezentări (imagini psihice), adică cu preconcepte şi nu cu noţiuni propriu-zise.Gândirea copilului este cantonată în concret şi în actual, fiind dominată de contextul figurativ al situaţiei concrete. În acest stadiu se constituie operaţiile de seriere (ordonarea în şir crescător sau descrescător a elementelor unei mulţimi), precum şi cele de clasificare (operaţie mult mai complexă, deoarece necesită gruparea elementelor asemănătoare dintr-o mulţime de obiecte diferite, după diverse criterii). Spre finalul perioadei, apare conceptul de număr prin asocierea cantităţii de obiecte la număr.Principala limită a dezvoltării gândirii în acest stadiu este că acţiunile mintale sunt ireversibile ceea ce face preşcolarul să poată formula o idee, poveste etc. să o poată duce până la capăt, dar să nu se poată întoarce într-un anumit punct al expunerii sale.

Prescolaritatea Aaa

Embed Size (px)

DESCRIPTION

ESTE UN MATERIAL FOARTE BUN DESPRE PERIOADA PRESCOLARA

Citation preview

DEZVOLTAREA INTELECTUALA Stadiul inteligenei /gndirii preoperaionale(2-7ani)Reprezint o perioad de intens dezvoltare intelectual caracterizat prin dezvoltarea reprezentrilor, prin expansiunea comunicrii verbale i prin posibilitatea de interiorizare a aciunilor concrete. Limbajul verbal (conduit semiotic) se include de timpuriu n activitateacopilului,transformnd-o.Practic, se poate considera c celde-aldoilea stadiu al dezvoltrii intelectuale st sub semnul limbajului, a crui evoluie are loc simultan cu evoluia gndirii. Copilul ascult indicaiile verbale care i se dau, pune ntrebri, formuleaz rspunsuri, relateaz pe parcurs etc. n raport cu aciunea concret, limbajul ajunge s ocupe poziii diferite la vrste diferite. Astfel, dac la3-4ani, limbajul apare de regul la sfritul unei aciuni realizate de copil, la 4 - 5 ani limbajul nsoete aciunea pentru ca, dup vrsta de 5 ani limbajul s se deplaseze spre nceputul ei, devenind mijloc de planificare pentru aciunea care urmeaz a fi realizat. Abia dup 5 ani, efectund o aciune, copilul o poate transpune i n cuvinte. Pn la acast vrst, dei poate realiza efectiv o aciune, nu reuete ns s o reproduc integral prin limbaj. Transpunerea prin limbaj a unei aciuni practice, verbalizarea ei, indic apariia la copil a capacitii de interiorizare a aciunii. Prin verbalizare, aciunea concret este adus din planul extern, cel al aciunii cu obiectele, pe planul limbajului verbal, devenindaciune mintal. Se formeaz n acest stadiu, n gndirea copilului, aciunile mintale. Aciunile mintale nu sunt ns operaii mintalepropriu-zisedeoarece nu sunt nc reversibile, fiind orientate doarntr-unsingur sens. Operaiile mintalepropriu-zise,care sunt aciuni mintale reversibile, se vor forma n gndirea copilului abia n stadiul urmtor, n acest stadiu copilul dispunnd de ogndire preoperaional.Gndirea preoperaional este numit igndire n imagini(J. Piaget) deoarece gndirea opereaz nc cu reprezentri (imagini psihice), adic cu preconcepte i nu cu noiunipropriu-zise.Gndirea copilului este cantonat n concret i n actual, fiind dominat de contextul figurativ al situaiei concrete. n acest stadiu se constituie operaiile de seriere (ordonarea n ir cresctor sau descresctor a elementelor unei mulimi), precum i cele de clasificare (operaie mult mai complex, deoarece necesit gruparea elementelor asemntoaredintr-omulime de obiecte diferite, dup diverse criterii). Spre finalul perioadei, apare conceptul de numr prin asocierea cantitii de obiecte la numr.Principala limit a dezvoltrii gndirii n acest stadiu este c aciunile mintale sunt ireversibile ceea ce face precolarul s poat formula o idee, poveste etc. s o poat duce pn la capt, dar s nu se poat ntoarcentr-unanumit punct al expunerii sale.

DEZVOLTAREA MORALA I. Nivelul premoral sau preconvenional(4 10 ani)Standardele de judecare ale copilului sunt etichetele culturale ale anturajului su: bun/ ru, cuminte/ obraznic, corect/ greit, drept/ nedrept etc. A face ceva bine nu are valoare n sine, copilul respectnd regulile i cerinele adultului fr ns s neleag valoarea acestora, ci doar din dorina de a nu fi sancionat sau de a fi recompensat. n plus, faptele, comportamentele sunt judecate de copil doar dup consecinele lor, nu i dup intenii, dup motivaiile specifice.

Stadiul I:stadiul moralitii ascultrii i supunerii

n acest stadiu, copilul ascult, se conformeaz regulilor i cerinelor adultului, din nevoia de a evita anumite sanciuni, pedepse din partea acestuia. Aadar, pedeapsa reprezint pentru copil un criteriu puternic care ghideaz comportamentele acestuia, evitarea pedepsei i supunerea la cerinele adultuluiaducndu-icopilului avantaje imediate. Pentru copil este considerat ca fiind bun sau bine din punct de vedere moral ceea ce adultul nu pedepsete, nu sancioneaz.Observaie: Termenul depedeapsnu trebuie neles strict cu sensul de sanciune fizic, de puniie, ci ca orice modalitate aplicat de adult pentru a sanciona, pentru a motiva negativ anumite fapte ale copilului, adic prin ceart, mustrare, ignorare, interdicie, retragerea anumitor drepturi i liberti, ameninarea cu pierderea afeciunii, iubirii ori ncrederii adultului etc.

Reperul de conduit moral: pedeapsa, evitarea ei.ntrebarea tipiccare l ghideaz pe copil n alegerea a ceea ce este bun sau bine din punct de vedere moral este: Cum s fac (ce s fac) ca s nu fiu pedepsit ?

Stadiul II:stadiul moralitii hedonismului instrumental naiv

n acest stadiu, copilul se conformeaz regulilor i cerinelor adultului, din nevoia de a obine anumite beneficii, avantaje din partea acestuia. Recompensa reprezint pentru copil un criteriu puternic care ghideaz comportamentele acestuia, obinerea recompensei i supunerea la cerinele adultuluiaducndu-icopilului avantaje imediate. Comportamentele de conformare la norm constituie pentru copil o surs de beneficii i, prin urmare, trebuiesc realizate pentru c sunt recompensate de adult, deci plcute prin consecinele lor. Copilul consider ca fiind bun, corect, frumos, admis acea fapt pentru care adultul l recompenseaz. Pentru copil a face ceva bine nu are o valoare n sine, ci este doar un mod util de a obine unele avantaje din partea adultului.Observaie: Termenul derecompensnu trebuie neles strict cu sensul de beneficiu material, ci ca orice modalitate aplicat de adult pentru a stimula, pentru a motiva pozitiv anumite fapte ale

copilului, adic prin laud, ncurajare, oferirea anumitor drepturi i liberti, acordarea ateniei, oferirea afeciunii, iubirii ori ncrederii adultului etc.

Reperul de conduit moral: recompensa, obinerea ei.

ntrebarea tipiccare l ghideaz pe copil n alegerea a ceea ce este bun sau bine din punct de vedere moral este: Cum s fac (ce s fac) ca s fiu recompensat ?

DEZVOLTAREA AFECTIV MOTIVATIONALA

Simultan cu dezvoltarea intelectual i moral are loc i procesul dezvoltrii afectiv- motivaionale i a personalitii n ansamblul ei,de-alungul vrstelor copilriei, preadolescenei i adolescenei

Perioada precolarsaucopilria mijlocie (3 - 6/7 ani)Reprezint o etap semnificativ pentru constituirea bazelor activitii psihice i a trsturilor de personalitate. Are loc diversificarea conduitelor copilului ca urmare a multiplicrii situaiilor de via i a diferenierii cerinelor crora acesta trebuie s le fac fa. Comportamentele devin mai adaptabile, se nuaneaz i se structureaz, apar achiziii noi n plan comportamental, are loc diversificarea capacitilor de cunoatere i de comunicare. Frecventarea colectivitii determin diferene la nivelul dezvoltrii psihice, a modurilor de relaionare i adaptare la mediul social ntre copiii care frecventeaz grdinia i