Principiile Dreptului

7/23/2019 Principiile Dreptului

http://slidepdf.com/reader/full/principiile-dreptului 1/45

CUPRINS

INTRODUCERE…………………….………...…………………………………………..3

1. CONCEPTUL ŞI ORIGINEA PRINCIPIILOR DREPTULUI………....….…………71.1. Noţiunea şi semnele definitorii ale principiilor dreptului……....………………………7

1.2. Originea şi fundamentul principiilor dreptului………………………………………..10

1.3. Prezentarea analitică a principiilor dreptului………………………………………….13

2. SISTEMUL PRINCIPIILOR DREPTULUI…………….…………...………………..1

2.1. Noţiunea şi clasificarea principiilor generale ale dreptului…………………………...1

2.2. Principiile ramurale ale dreptului……………………………………………………..222.3. Principiile interramurale ale dreptului………………………………………………...2!

3. VALOAREA PRINCIPIILOR DREPTULUI……………………...…………………..2

3.1. "ocul şi rolul principiilor dreptului #n procesul ela$orării dreptului………………….2

3.2. "ocul şi rolul principiilor dreptului #n cadrul realizării dreptului……………………..33

ÎNCHEIERE……………………………………………………………………………....%1

BIBLIOGRAFIE..………………………………………………………………………..%%

2



INTRODUCERE

Actualtat!a t!"!. Principiile dreptului reprezintă un domeniu de interes interdisciplinar.

&alenţele a'io(teleo(pra'iologice ale principiilor dreptului implică a$ordări din perspecti)a

filosofiei şi filosofiei dreptului* #n special. +ercetarea esenţei şi fundamentului dreptului* #nsă*implică a$ordarea ideilor de ma'imă generalitate a dreptului din perspecti)a teoriei generale a

dreptului. Principiile generale ale dreptului #n funcţie de in)aria$ile ale dreptului se

dimensionează #n principii ramurale ale dreptului* a$ordate din perspecti)a ştiinţelor ,uridice

ramurale.

Principiile dreptului s#nt permanenţe ale dreptului* de aceea* reprezintă o preocupare

constantă a doctrinarilor* a'ul #n ,urul căruia gra)itează legiuitorul şi o$iecti)ul ma,or al

aplicantului dreptului.Principiile dreptului sunt idealul dreptului urmărit de legiuitor #n acti)itatea de procreare

a dreptului. Principiile dreptului e'primă cele mai #nalte aspiraţii ale omului- li$ertatea*

egalitatea* dreptatea* unitatea.

Principiile dreptului determină e'istenţa realităţii ,uridice materiale #n calitatea lor de

premize ale ordinii ,uridice poziti)e. Principiile dreptului #şi afirmă cu pregnanţă prezenţa #n

cadrul acţional(,uridic- #n procesele ela$orării şi realizării dreptului.

Principiile dreptului reprezintă un su$iect de ma'imă rezonanţă #n g#ndirea ,uridică* dar şi

de rezistenţă ma'imală #n faţa contingenţelor relati)e şi poziti)ismului ,uridic. enaşterea

dreptului natural este #n acelaşi timp o renaştere a principiilor dreptului găzduite de natura

umană. +onştiinţa indi)iduală* #n special cea ,uridică* este /depozitarul şi /scutul principiilor

inerente fiinţei umane* principiilor care tre$uie să(şi afirme prezenţa #n orice drept poziti)-

li$ertatea* responsa$ilitatea* egalitatea* ecitatea* ,ustiţia* asigurarea etc.

Precum nu e'istă idei de azi şi de ieri* datorită )eşniciei ideilor* la fel nu e'istă principii de

drept )ala$ile pentru hic et nunc doar acele principii care depăşesc poziti)itatea dreptului

sunt )erita$ile principii ale dreptului. ată de ce unele pretinse /principii de drept sunt realmente

reguli ,uridice poziti)e. eieşind din considerentele e'puse* domeniul principiilor dreptului

se pretează prin pro$lematică* conceptualizare şi oportunitatea delimitărilor.

Sc#$ul % #&!ct'!l! t!(!. 4omeniu constant al preocupărilor ştiinţifice* principiile

dreptului implică totuşi )iziuni originale* descoperiri ce rezultă din o$iecti)e limpede trasate.

5rgumentele in)ocate #n fa)oarea importanţei şi actualităţii o$iectului cercetărilor ne

anga,ează a formula finalităţile studiului #ntreprins.

3



6copul ma,or al cercetărilor efectuate este de a ordona şi de a cizela* din du$la perspecti)ă

teoretico(practică* domeniul incert şi contro)ersat al principiilor dreptului. 6copul trasat se

dimensionează #ntr(un şir de o$iecti)e de realizare consec)entă şi consecuti)ă-

( definirea noţiunii de principii ale dreptului şi sta$ilirea semnelor definitorii ale

/principiilor dreptului

( cercetarea originii principiilor dreptului şi sta$ilirea fundamentului principiilor

( determinarea analitică a principiilor dreptului

( numirea* interpretarea şi enunţarea* #n ultima instanţă* a ideilor principiilor8 li$ertăţii*

,ustiţiei* egalităţii* responsa$ilităţii şi altor posi$ile principii generale ale dreptului

( definirea şi /construirea sistemului principiilor dreptului

( formularea criteriilor de clasificare a principiilor dreptului

( definirea şi clasificarea principiilor generale ale dreptului

( definirea şi clasificarea principiilor ramurale ale dreptului

( definirea şi elucidarea principiilor interramurale ale dreptului

( determinarea locului şi e)aluarea rolului principiilor dreptului #n procesul ela$orării

dreptului

( e)idenţierea locului şi aprecierea rolului principiilor dreptului #n procesul realizării

dreptului respectării* e'ecutării şi aplicării8

Su$#)tul "!t#*#l#+c % t!#)!tc#,%t-/c al -'!0t+al#). 9n )ederea cercetării c#t mai

complete a o$iectului in)estigaţiilor* urmărind cu perse)erenţă atingerea graduală a o$iecti)elor

enunţate* am selectat metodele adec)ate de cercetare ştiinţifică a principiilor dreptului. :aza

metodologică a in)estigaţiilor se compune din-

( metoda logică analiza deducti)ă* inducti)ă* generalizare* specificare* di)iziune*

clasificare* definiţii etc.8* utilizată constant pe toată lungimea tezei

( metoda istorică* folosită pentru cercetarea originii principilor dreptului* corelarea

principiilor dreptului cu ma'imele şi aforismele ,uridice latine etc.( metoda sistematică* indispensa$ilă pentru cercetarea sistemului principiilor dreptului*

actelor normati)e care e'primă principiile dreptului* etc.

( metoda comparati)ă* folosită cu incidenţă ma'imală #n )ederea sta$ilirii cone'iunilor

principiilor dreptului cu conceptualismul ,uridic şi ordinea ,uridică poziti)ă* etc.

( metoda o$ser)aţiei* pertinentă pentru e)idenţierea )alorii şi e)aluarea funcţiei

principiilor dreptului.

%



6uportul teoretico(ştiinţific al in)estigaţiilor a fost determinat de realizările doctrinare

din ţară şi de peste otare. 9n mod special* e)idenţiem doctrina ,uridică din om;nia* <ederaţia

usă* epu$lica =oldo)a pri)ind materia principiilor dreptului.

+u o deose$ită consideraţie pentru =ircea 4,u)ara* 5le'andru &ăllimărescu* >eorge

=iai* adu =otica* on +raio)an* Nicolae Popa* on 4ogaru* >eorge 4ănişor* 4an +laudiu

4ănişor* 6ofia Popescu* ?fim =oorea* :oris Negru* >eorge 5)ornic* 4umitru :altag* >.+.

<iodoro) =. =arcenco* &. "azare)* >. =ano)* =. :aitin* >. Nazarenco* >. 4el &eccio* ş.a.*

operele cărora de teoria generală a dreptului* filosofia dreptului şi logică ,uridică au constituit un

real şi nepreţuit suport la ela$orarea tezei. 6urse nesecate de inspiraţie şi lumină pri)ind esenţa

principiilor dreptului* care au fost citate #n lucrare* sunt operele marilor g#nditori Platon*

5ristotel* @egel* ş.a.

eieşind din necesitatea determinării locului şi rolului organelor ,urisdicţionale #n aplicarea

şi dez)oltarea principiilor dreptului* am recurs la cercetarea sintezelor ,urisprudenţiale ale +urţii

6upreme de Austiţie a epu$licii =oldo)a* a otăr#rilor +urţii +onstituţionale a epu$licii

=oldo)a.

Noutatea ştiinţifică a lucrării. ?lementele de noutate ştiinţifică ale tezei le rezumăm astfel-

1. 4efinirea principiilor dreptului principiilor generale ale dreptului principiilor ramurale

ale dreptului principiilor interramurale ale dreptului.

2. ?nunţarea principiilor generale ale dreptului care determină prezentarea analitică a

principiilor dreptului- li$ertate* egalitate* ecităţii* ,ustiţie* responsa$ilitate.

3. 5$ordarea sistemică a principiilor dreptului.

%. 4eterminarea locului şi rolului principiilor dreptului #n cadrul ela$orării dreptului*

precum şi departa,area principiilor dreptului de principiile procesului de ela$orare a dreptului.

!. 6ta$ilirea locului şi rolului principiilor dreptului #n procesul realizării dreptului* precum

şi delimitarea principiilor dreptului de principiile interpretării ,uridice.

S!"-/caa t!#)!tc % 'al#a)!a a$lcat' a luc)). ele)ăm semnificaţiatridimensională a tezei.

6emnificaţia epistemologică a lucrării rezidă #n a$ordarea şi cercetarea ştiinţifică a

domeniului principiilor dreptului. 6emnificaţia metodologică a lucrării rezultă din departa,area

principiilor #ntemeietoare ale dreptului de alte posi$ile principii de ela$orare* realizare*

interpretare a dreptului. 6emnificaţia pra'iologică a tezei rezultă din a$ordarea aspectelor

practice ale principiilor dreptului şi reliefarea implicaţiilor principiilor dreptului #n procesele

legiferării şi aplicării dreptului de către organele competente. +oncluziile şi propunerile pot fi de

!



folos #n procesul ela$orării actelor normati)e* modificării şi amendării legislaţiei #n )igoare a

epu$licii =oldo)a.

6tudiul efectuat pri)ind principiile dreptului nu este consumat* de aceea consideraţiile

concluzi)e pot fi dez)oltate cu succes de doctrina ,uridică.

ostul lucrării* #n primul r#nd* este de a clarifica un domeniu cu suficiente incertitudini şi

stereotipuri afirmate. 9n al doilea r#nd* de a aprofunda procesul cogniti) al dreptului la general şi

#n particular.

A$)#&a)!a )!(ultat!l#) #&-ut!. "ucrarea a fost ela$orată la +atedra de 4rept Pu$lic a

<acultăţii de 4rept a Bni)ersităţii "i$ere nternaţionale din =oldo)a* unde a fost recomandată

spre susţinere.

St)uctu)a t!(!. Ceza este structurată #n trei capitole succedate logic şi organic introducere

ca iniţiere #n studiu #nceiere ce inserează concluzii şi recomandări $i$liografie #n funcţie de

suport documentar şi doctrinar al lucrării.

1. CONCEPTUL ŞI ORIGINEA PRINCIPIILOR DREPTULUI

1.1. N#u-!a % 0!"-!l! *!/-t#) al! $)-c$l#) *)!$tulu

D



Cermenul de principiu #şi are originea #n grecescul arhe care desemnează acţiunea de a

conduce* dar şi mişcarea de a #ncepe. 6u$stanti)ul arhon #nseamnă ceea ce stă de conducător* de

căpetenie* pe c#nd areic este #nceputul* temei logic al lucrurilor. "atinii au tradus din greaca

)ece )er$ul arhe cu principium* ceea ce #nseamnă #nceput* prim ar8* temei E1F* p. 11FG. 4in

latină principium #şi păstrează intact rădăcina #n rom;nă principiu* principie8* franceză

principe8* italiană principio8* engleză principle8* rusă принцип8 etc.

Potri)it 4?H(ului E3* p. !0G* principiu este elementul fundamental* ideea* legea de $ază

pe care se #ntemeiază o teorie ştiinţifică* un sistem politic* ,uridic* o normă de conduită etc. la

plural ( totalitatea legilor şi a noţiunilor de $ază ale unei ştiinţe.

4octrina ,uridică #nregistrează o definiţie(tip a noţiunii Iprincipiile dreptului* dată şi

acceptată #n mare măsură de teoreticienii din ţară şi de peste otare* cu unele accente* nuanţări

,uridice făcute de diferiţi autori. 5stfel* conform doctrinarilor 4umitru :altag* oan +eterci* on

+raio)an* &iorel 4agie* <lorin +oman(Jund* ş.a.* principiile dreptului s#nt acele idei generale*

postulate călăuzitoare sau precepte directoare care stau la $aza #ntregului sistem de drept dintr(o

ţară* orient#nd reglementările ,uridice şi aplicarea dreptului ED* p.1F * p. 30(32 11* p. 2%(2!G.

>eorge 5)ornic şi >eorge "upu completează definiţia principiilor dreptului*

accentu#nd că principiile dreptului s#nt determinate de relaţiile sociale* fiind e'presia )alorilor

promo)ate şi apărate de drept şi că s#nt idei ale conţinutului tuturor normelor ,uridice. >.

5)ornic şi >. "upu astfel nu #nrămează principiile dreptului #ntr(un cadru naţional E1D* p. FF(

101G. 4umitru =azilu şi &ictor 4an Klătescu completează fondul definiţiei principiilor dreptului

cu caracterul fundamental al acestora* consider#nd că ele cuprind cerinţele o$iecti)e ale societăţii

#n procesul creării dreptului şi realizării dreptului* s#nt produsul o$ser)aţiei ne)oilor societăţii

E17* p.10FG.

+onform opiniei lui :oris Negru* principiile dreptului s#nt acele idei fundamentale*

diriguitoare ale sistemului de drept şi ale compartimentelor acestuia* precum şi modalitatea de

coordonare a normelor ,uridice #n ,urul unei norme călăuzitoare E22* p. 237G.4upă Nicolae Popa* principiile dreptului s#nt acele idei conducătoare ale conţinutului

tuturor normelor ,uridice E2D* p. 112G. ndiferent de spaţiul ( timp al lor de e'istenţă* L precizare

adusă de autorii >eorge =iai şi adu =otica* L ceea ce ne permite să decidem că un sistem

de drept este mai aproape sau mai departe de ele* aceste principii. 5ceiaşi doctrinari susţin

că principiile dreptului constituie esenţa lui şi reprezintă fundamentul oricărui sistem de

drept* de aceea* se regăsesc #n acestea. 9n măsura #n care sunt cunoscute* recunoscute de către

autoritatea legiuitoare şi consacrate de ea* principiile dreptului dau sistemului de drept )aliditateşi sta$ilitate E1F* p. 123G.

7



>.+. <iodoro) afirmă că principiile dreptului #ntr(o formă concentrată caracterizează esenţa

şi conţinutul dreptului* oglindesc principalele legităţi şi fundamente ale formaţiunii social(

economice respecti)e şi tipului de drept corelati). 6a)antul statuează asupra caracterelor

uni)ersal* imperati)* de supremaţie şi de pondere generală a principiilor dreptului E3%* p. 21FG.

=.N. =arcenco susţine că principiile dreptului nu #ntotdeauna sunt la suprafaţă* adică

e)idente şi e'plicite* #nsă prezente #n orice sistem de drept E30* p. 2F7G.

=.. :aitin defineşte principiile dreptului #n funcţie de idei de $ază* reglementări şi

determinări care constituie fundamentul moral şi organizaţional al apariţiei* dez)oltării şi

funcţionării dreptului. Principiile dreptului s#nt suportul constituirii* dinamicii şi acţiunii

dreptului. Principiile determină orientarea natura8 democratică sau totalitară a dreptului. ?le

e'primă ceea ce este principal* fundamental #n drept* ceea ce este orientat asupra e)oluţiei

dreptului. Principiile dreptului reflectă* pe de o parte* legităţile o$iecti)e ale dez)oltării

societăţii date* iar* pe de altă parte* e'primă năzuinţele su$iecti)e sau conştiinţa ,uridică a

mem$rilor societăţii E2* p. 1!1(1!2G.

9n urma celor relatate concidem că definiţia este de importanţă fundamentală #n teoria

dreptului. 4efiniţia este una dintre operaţiile logice care e'primă #ntr(o formă concisă

principalele rezultate ale unei etape #n cunoaşterea definitului o$iectului definiţiei8. O condiţie

necesară pentru a putea defini un anumit o$iect este aceea de a şti realmente* ce este acel o$iect.

Pentru a şti ce sunt principiile dreptului este oportun să scoatem #n e)idenţă caracteristicile

principiilor dreptului. 4eoarece cunoaşterea #n general şi cunoaşterea dreptului #n particular are

un caracter continuu* rezultă că nici o definiţie a principiilor dreptului nu este a$solută* formulată

pentru totdeauna. eieşind din relati)itatea definiţiilor date principiilor dreptului intenţionăm să

redăm caracterele semnele8 principiilor dreptului.

1. +aracterul sistematic structural8. 4reptul este un sistem* structura şi dez)oltarea

căruia este su$ordonată principiilor dreptului. 6istemul dreptului este edificat şi consolidat

#n temeiul principiilor generale ale dreptului. ?le au rolul de a asigura unitatea sistemică adreptului poziti) ele tind să asigure completitudinea sistemului şi supleţea lui #n faza aplicării

dreptului E13* p. 1%F(1!0G.

2. +aracterul glo$al general* uni)ersal8. Principiile dreptului se e'tind asupra tuturor

componentelor sistemului dreptului. 6u$sistemele dreptului- normele* instituţiile* ramurile

s#nt ela$orate* acţionează şi reglementează #n $aza principiilor generale ale dreptului.

3. +aracterul esenţial fundamental8. Principiile dreptului e'primă su$stanţa* esenţa

dreptului. ?le #ntemeiază conţinutul fundamental al tuturor normelor ,uridice. <undamenteledreptului se regăsesc #n cadrul principiilor dreptului. 4at fiind faptul că #n teoria şi filosofia



dreptului pro$lema esenţei dreptului* su$stanţei lui este cea mai complicată* )om reduce esenţa

dreptului la )oinţa comună a su$iectelor de drept* a principalilor actori ai fenomenului ,uridic.

%. +aracterul sta$il static8. Principiile dreptului e'primă construcţia internă a dreptului.

6#nt acele idei imuta$ile ale sistemului ,uridic* statornicite indiferent de timp* loc şi cadrul

social determinat. /Principiile generale ale dreptului fac să pre)aleze spiritul dreptului asupra

literei lui* sensul comun asupra tenicii* ,ustiţia asupra simplei legalităţi* prin faptul că ele

permit penetrarea dincolo de dreptul poziti)* p#nă la inspiraţiile profunde ale ordinii sociale E13*

p. 1!0G.

!. +aracterul mo$il dinamic8. Principiile dreptului reflectă funcţionarea şi dez)oltarea

dreptului poziti). ?le )ariază* se scim$ă conform configuraţiei dreptului după cadrul politic*

economic* cultural* naţional* internaţional* etc. Principiile s#nt )alorificate odată cu e)oluţia

fenomenului ,uridic* de aceea* principiile dreptului s#nt principii de dez)oltare. 6unt reguli

ale progresului sistemului şi surse reale ale acestuia. Principiile sunt )ectorii dez)oltării

sistemului ,uridic* #n sensul că ele progres#nd impulsionează progresul sistemului ,uridic E13*

p. 1!0G. =ircea 4,u)ara a remarcat că principiile ,uridice tre$uie controlate* adaptate ne)oilor

noi cărora tre$uie să se aplice* tre$uie prin efectul ela$orării ştiinţifice armonizate laolaltă #ntr(

un tot conştient şi sistematic. +iar dacă /se o$işnuieşte a atri$ui principiilor de drept o putere

oarecum sacrosanctă ca şi cum ar cuprinde ade)ăruri imua$ile* pe care ciar nici legislatorul de

oriunde şi #ncă mai puţin interpretatorul ar fi #n drept să le pună #n orice fel la #ndoială E12* p.

!G.

9n fine* pentru a #nţelege caracterele dinamic şi static ale principiilor dreptului care rezidă

#n dinamica şi statica sistemului dreptului* se impune acceptarea şi penetrarea ideii unităţii

in)ariantei constantului* staticii8 şi )ariantei insta$ilului* dinamicii8 fenomenului ,uridic #n

ansam$lu E1%* p. 1%G.

D. +aracterul )aloric a'iologic8. Principiile dreptului s#nt e'presia )alorilor promo)ate şi

apărate de drept. +ele mai generale şi fundamentale principii coincid cu )alorile sociale promo)ate de drept E* p. 30G. . +eterci precizează că )alorile care gidează dreptul nu sunt

de natură strict şi e'clusi) ,uridică* dimpotri)ă ele au o dimensiune mai largă de natură morală*

politică* socială* filosofică #n general. 5ceste )alori tre$uie #nţelese #n dinamica lor istorico(

socială. 4eşi unele din ele pot fi regăsite #n toate sistemele de drept ca de pildă* ,ustiţia* totuşi

specificul şi particularităţile istorice #şi pun amprenta asupra lor. 5utorul menţionat* alături de

,ustiţie enumără )alori(principii ale dreptului contemporan* cum sunt democraţia* securitatea

siguranţa8 ,uridică* pluralismul formelor proprietăţii* su)eranitatea naţională etc. EF* p. D(7G.

F



7. +aracterul formal normati)8. 4e regulă* principiile dreptului s#nt formulate #n te'tele

actelor normati)e* a)#nd forţa şi semnificaţia unor norme superioare* ele sunt norme ,uridice de

o mare generalitate de care tre$uie să se ţină seama at#t #n ela$orarea dreptului c#t şi #n aplicarea

sa E* p. 0G.

Principiilor generale le re)ine rolul de a suplini neclaritatea sau ine'istenţa legii* c#t şi de a

limita legea* fundament#nd(o. ?le normează normele* sunt un fel de supra(legalitate. 4e aceea*

controlul legiferării nu se face doar #n raport cu o constituţie scrisă* ci şi cu principiile generale

ale dreptului E13* p. 1%FG.

Progresul #n cunoaştere completează* modifică definiţiile anterioare sau ciar le #nlocuieşte

cu altele ce ar corespunde noii etape a cunoaşterii. 4efiniţiile ,uridice tre$uie să fie corecte at#t

din punctul de )edere a formei* structurii logice* c#t şi din punctul de )edere al conţinutului lor

,uridic concret. 5)#nd #n )edere conţinutul comple' al noţiunii /principiile dreptului* precum şi

apro'imitatea* incompletitudinea şi relati)itatea oricărei definiţii* propunem următoarea definiţie

a /principiilor dreptului-

Principiile dreptului sunt idei de ma'imă generalitate* esenţă şi )aloare ale sistemului

,uridic care #ntemeiază dreptul poziti) sau orientează ela$orarea şi realizarea dreptului poziti).

5propo* definiţiile doctrinare au a)anta,ul de a nu fi o$ligatorii* de a a)ea suficientă supleţe

pentru a se reconfigura #n funcţie de necesităţile )ieţii sociale şi ale aplicării dreptului.

1.2. O)+-!a % /u-*a"!-tul $)-c$l#) *)!$tulu

Pro$lema originii şi fundamentului principiilor dreptului a fost şi este pe ordinea de zi a

di)erselor şcoli şi curente #n g#ndirea ,uridică. 4e aceea* este o preocupare a filosofiei dreptului

mai mult dec#t a teoriei generale a dreptului. 4e fapt* pro$lema dată este a$sor$ită de o altă

pro$lemă fundamentală a filosofiei şi teoriei dreptului* cea a originii şi naturii dreptului. Or* fărăinterpretarea fundamentului dreptului este cu neputinţă de a continua demersul ştiinţific #n

)ederea sta$ilirii originilor principiilor dreptului* a fundamentului acestora.

4eterminarea fundamentului dreptului* adică criteriul ,ustiţiei* a preocupat #ntotdeauna

filosofia dreptului. 9n acest sens sau conturat teoriile teologismului* scepticismului* realismului

empiric* istoricismului* utilitarismului ş.a.

Ceoria teologismului face tentati)a de a soluţiona pro$lema fundamentului intrinsec al

dreptului recurc#nd la ideea di)inităţii. 4i)initatea aţiunea 6upremă* 5$solutul8 ar fi fi'at principiile $inelui şi ale ,ustului* care ar tre$ui acceptate prin re)elaţie* ca şi ideea di)inităţii de

10



altfel. +onform acestei concepţii* fundamentul dreptului este )oinţa di)ină* deci putem concide

că ideile principiile8 dreptului au origine sacră di)ină8 şi autoritatea supremă )oinţei omului.

>.del &eccio remarca că #ncercarea de a #ntemeia dreptul pe di)initate s(a făcut #n două moduri

şi două forme distincte E1%* p. 32D(327G.

O altă teorie este cea a scepticismului ,uridic* care afirmă că dreptul nu are un fundament

intrinsec* ci este e'presia autorităţii şi a forţei. eprezentanţii acestui curent neagă orice temei

ideal al dreptului şi orice criteriu a$solut al ,ustiţiei* superior faptului dreptului poziti). 5depţi ai

acestor idei au fost #n anticitate 5rcelaus* Crasimac* +arneade din +Mrene ş.a.* #n perioada

modernă- =ontaigne* Pascal* ş.a.

4e doctrina scepticismului ,uridic s#nt apropiate şi altele* $unăoară realismul ,uridic şi

realismul empiric. +onform realismului ,uridic* numai statul poate determina ,ustul şi in,ustul

dreptul #ncepe odată cu statul şi nu poate pree'ista #ntr(o stare naturală. Prin aceasta dreptul este

o e'presie a autorităţii* iar #n realitate #i lipseşte un fundament natural. ealismul empiric* #nsă

pune fundamentul dreptului #n sentimentul de respect* #n teama plină de re)erenţă faţă de

autoritatea constituită. dealul de ,ustiţie se consideră ine'istent* iar indi)idul are sentimentul de

supunere faţă de puterea e'istentă* adapt#ndu(se psiologic la această putere E1%* p. 322(323G.

+onform altei teorii* a istoricismului* dreptul nu are alt fundament dec#t legătura faptelor

care #(l determină. 5dică* fundamentul dreptului ar consta numai #n relati)itatea sa* #n

corespondenţa necesară #ntre drept şi factorii săi. storicismul consideră dreptul ca un fapt sau un

proces colecti)* ca un produs al )ieţii sociale. 4in această teorie se inspiră istoricismul filosofic*

politic şi ,uridic* sau şcoala istorică de drept. storicismul ,uridic reprezentanţi- <. 6a)ignM* <.

Pucta* >. @ugo8 su$ #nr#urirea filosofiei antiene prezintă dreptul şi principiile dreptului ca

produse ale conştiinţei colecti)e ale spiritului popular. +onştiinţa ,uridică populară este

considerată generatoarea dreptului* care se cristalizează ulterior #n legi. 4reptul #nsă nu este

considerat creaţia legislatorului* ci o producti)itate instincti)ă şi aproape inconştientă* care se

dez)oltă spontan ca şi lim$a,ul unui popor. "egile nu fac dec#t să fi'eze şi să uasi(mo$ilizeze principiile dreptului ela$orate de conştiinţa ,uridică populară. Numai aceasta este iz)orul autentic

şi natural al dreptului. 5ceastă şcoală* după >. 4el &eccio* a a)ut o influenţă $enefică asupra

studiului faptului istoric al dreptului şi a dus la luarea #n considerare a originii dreptului* #n raport

cu condiţiile particulare ale fiecărui popor. Pe l#ngă această latură poziti)ă a şcolii istorice* del

&eccio constată deficienţa acesteia de a e'clude orice speculaţie ideală asupra ,ustiţiei. 5dică*

necesitatea păstrării unei atitudini pasi)e faţă de orice produs istoric* fără a(l plasa pe c#ntarul

conştiinţei noastre şi al spiritului critic. 9nsă simplul fapt nu ne poate da e'plicaţia dreptului şi principiilor sale. O$iecţiunea fundamentală ridicată #mpotri)a istoricismului* de altfel adusă şi

11



contra scepticismului de către del &eccio* este că spiritul uman nu se poate mulţumi* şi

niciodată nu s(a mulţumit cu recunoaşterea faptului simplu. /Peste lumea faptelor e'istă aceea a

)alorilor* şi acesteia #i aparţine #n mod esenţial dreptul. Pentru adunarea faptelor sau fenomenelor

,uridice tre$uie* #nainte de toate să a)em criteriile distincti)e ale ,uridicului de ne,uridic E1%* p.

12F* 32%* 32*G.

coala utilitarismului ,uridic reprezentanţi- ?picur* A. :entam* A.6. =ill* +. 4arQin* @*

6penser* ş.a.8 e'clude fundamentul raţional sau a$solut propriu al dreptului* deoarece consideră

,ustul ca identic cu utilul. Btilitatea tratată frec)ent #n sens material şi concret este ceea ce

ser)eşte la satisfacerea instinctelor indi)iduale* aceea ce produce plăcere indi)idului. Btilitariştii*

de regulă* nu acceptă sensul formal şi a$stract al utilului* adică tot ce foloseşte la atingerea unui

scop. 9n acest sens* despre nimic nu se poate spune cu siguranţă* că este util* at#ta timp c#t nu este

indicat scopul. +onştiinţa morală şi cea ,uridică s#nt mi,loace de pro$aţiune ale utilului

a)anta,ul material8 şi ale ,ustului imperati)ul datoriei8. 5stfel* a)em sentimentul datoriei* ciar

cu preţul unor sacrificii să facem $inele şi să respectăm dreptul altuia. /4reptul altuia e respectat

şi socotit sacru* nu pentru că acesta ne pare util* ci pentru că recunoaştem #n drept o )aloare

independentă de utilitate. +onştiinţa datoriei* după Jant* este #ntotdeauna clară deoarece e'istă

#ntotdeauna #n noi o )oce care ne spune dacă acţiunile noastre s#nt $une sau rele. ar utilitariştii

nu e'plică cum şi pentru ce utilul unuia tre$uie să cedeze #n faţa altuia* care este criteriul utilităţii

colecti)e* solidare. 9n acest sens* nici morala şi nici dreptul nu pot căpăta un fundament ade)ărat.

+iar dacă fiecare din teoriile prezentate sumar mai sus face tentati)a de a fundamenta

dreptul şi principiile sale* insist#nd asupra soluţiei proprii a pro$lemei* acestea nicidecum nu

consumă su$iectul a$ordat.

5stfel* del &eccio iniţiază cercetarea fundamentului dreptului din perspecti)a naturii

umane* adică #l caută #n conştiinţa fiinţei noastre* dat fiind faptul că a)em o facultate originară ce

nu poate fi dedusă din e'perienţă de a deose$i ,ustiţia de in,ustiţie* numită sentiment ,uridic.

5cest sentiment* după del &eccio* nu deri)ă din fapte e'terioare ci din conştiinţa noastră. ar instituţiile ,uridice poziti)e la r#ndul lor emană din acest sentiment ,uridic. 4reptul poziti) este

tocmai produsul inteligenţei şi al )oinţei oamenilor asociaţi E1%* p. 32FG.

6entimentul ,uridic* inerent fiinţei umane* se caracterizează prin autonomie faţă de

reglementările poziti)e* #n sens că poate să se a$stractizeze de la ele sau ciar să li se opună*

apreciind ,ustul şi in,ustul. Nici un comandament e'terior* nici un imperati) al statului nu poate

e'termina această facultate naturală a omului de a urma ,ustiţia* de a distinge ,ustul de in,ust.

1.3. P)!(!-ta)!a a-altc a $)-c$l#) *)!$tulu

12



Prezentarea principiilor* enumerarea lor este rodul unor acti)itaţi de cercetare ştiinţifică şi

prin aceasta au gradul lor de su$iecti)itate* deşi #n conţinutul lor ele răspund unor necesitaţi ce se

impun #n mod esenţial legiuitorului. 9n continuare* )om descrie unele dintre ele.

4upă cum sa menţionat anterior* dintre principiile de $ază ale dreptului am putea enumera

următoarele- principiul libertăţii şi egalităţii; principiul echităţii şi justiţiei; principiul

responsabilităţii ED* p. 1F%G.

1. P)-c$ul l&!)t % !+alt. 9n sensul său metafizic* li$ertatea este esenţa spiritului.

"i$ertatea este conştiinţa de sine a spiritului* este raportarea simplă la sine #nsuşi. 4upă @egel*

li$ertatea este ceea ce nu se raportează la altce)a* ceea ce nu at#rnă de aceasta. Omul li$er este

omul care #n conştiinţa sa are sentimentul că a atins plenitudinea conştiinţei de sine E13* p. 70(

71G. 9n accepţiunea sa filosofică* de fapt li$ertatea este un ideal care aşteaptă să fie realizat. 4e

aceea* li$ertatea nu este doar o posi$ilitate* #nsă o muncă spirituală consec)entă* o luptă de

perfecţionare continuă a fiinţei umane* indiferent de cadrul social #ncon,urător. 9n raport de

gradul de desă)#rşire interioară spirituală8* omul este capa$il să depăşească dependenţele din

e'terior. Or* prin integritatea sa spirituală omul de)ine cu ade)ărat independent faţă de

imperfecţiunile e'trinseci.

4upă @egel* dreptul este #n genere li$ertate ca idee. /4reptul este ce)a #n genere sf#nt*

numai fiindcă el este e'istenţa #n fapt a conceptului a$solut* a li$ertăţii conştiente de sine E1!* p.

!1G. /<iecare treaptă a dez)oltării ideii li$ertăţii are dreptul ei propriu* fiindcă ea este e'istenţa #n

fapt a li$ertăţii #ntr(una din determinaţiile proprii. =oralitatea* eticul* interesul statului constituie

fiecare un drept special* fiindcă fiecare dintre aceste forme este o determinare şi o e'istenţă #n

fapt a li$ertăţii. 9n conflict ele nu pot intra dec#t #n măsura #n care stau pe aceiaşi linie* aceea de a

fi drepturi* dacă punctul de )edere moral al spiritului nu ar fi şi el un drept* li$ertatea #n una din

formele sale* ea nu ar putea să intre #n nici un fel #n conflict cu dreptul personalităţii sau cu unaltul* fiindcă dreptul cuprinde #n sine conceptul li$ertăţii* cea mai #naltă determinaţie a spiritului*

faţă de care orice altce)a este lipsit de su$stanţă E1!* p. !1G.

9n această ordine de e'aminare a ideii de li$ertate* . 4ogaru* 4.+. 4ănişor* >. 4ănişor

constată contradicţia de netrecut #ntre caracterul etern al li$ertăţii fiinţei umane şi regulile de

circumstanţă ale dreptului poziti). /olul principiului li$ertăţii #n dreptul poziti) este de natură

pur ideală* el acţion#nd ca un canon situat deasupra relaţiilor #n care este #ncadrat omul ca fiinţă

socială. ?l răm#ne un ideal* după care totuşi se orientează toate preceptele dreptului poziti) E13* p. 7%G. "i$ertatea constituie su$stanţa şi determinarea dreptului* iar sistemului dreptului este

13



domeniul li$ertăţii #nfăptuite* după N. Popa E2D* p. 121G. "imitele dreptului poziti) s#nt dictate de

#nsuşi principiul li$ertăţii #n sensul său a$solut. 4efiniţia antiană a dreptului este eloc)entă #n

acest sens* cu ade)ărat* )oinţa fiecăruia poate coe'ista cu )oinţa altora doar #n raport cu o lege

uni)ersală de li$ertate.

9n continuare )om elucida principiul de egalitate* deci prin egalitate* conform 4?H(ului*

#nţelegem faptul de a fi egal* starea a doua sau mai multe lucruri egale #ntre ele. ?gal #nseamnă a

fi la fel cu altul #ntr(o anumită pri)inţă* de a a)ea aceleaşi drepturi şi aceleaşi #ndatoriri.

Platon arată #n /"egile arată că egalitatea şi proporţia nu sunt $azate nici pe percepţia

simţurilor* nici pe plăcerea ce se poate găsi #ntre ele* ci #n primul r#nd pe ade)ăr* şi aproape pe

nimic altce)a E2%* p. !G.

?galitatea* asemeni li$ertăţii şi ,ustiţiei* poate fi e'aminată din du$lă perspecti)ă.

?galitatea perfectă ideală8 care este cea ade)ărată şi egalitatea imperfectă /păm#ntească8 care

#n fapt nu e'istă* #nsă aspiră spre ideal. 4e fapt* omenirea e'istă datorită marilor idei de

li$ertate* egalitate şi fraternitate* afirma ?. oeric. 4acă aceste idei )or fi considerate utopice şi

pe acest moti) omenirea se )a distanţa de la ele* atunci aceasta ar eci)ala cu trecerea #n nefiinţă

a omenirii. <ără asimilarea acestor idei ma,ore #n inimi* omenirea )a fi in)adată de crime

nemai)ăzute şi desfr#u* consecinţa cărora )a fi descompunerea şi pierirea umanităţii.

?galitatea nu tre$uie concepută #n funcţie de capacităţi şi aptitudini egale. ?ste o #nţelegere

greşită* similară cu conceperea li$ertăţii #n funcţie de samo)olnicie. <iecare cetăţean este egal

#n faţa legilor statului şi doar capacităţile lui )or determina locul pe care #l )a ocupa #n ieraria

socială.

?galitatea #n sens a$solut este irealiza$ilă* dat fiind faptul construcţiei ierarice a macro şi

microcosmosului. 6ocietatea #n mod implicit este su$ordonată principiului legii8 uni)ersal al

erariei. "egile statului pentru a fi )ia$ile tre$uie să oglindească "egile Principiile8 Bni)ersale.

4e aceea* orice cetăţean al unui stat prin naştere este egal #n drepturi cu alţi cetăţeni şi această

stare de ,ure tre$uie garantată. "egea erariei statuează #n acelaşi timp asupra oportunităţii şi ,ustiţiei inegalităţii* adică a diferenţierii uni)ersale* conform căreia se instituie relaţii de

supraordonare şi su$ordonare #n cadrul sistemelor. Oportunitatea inegalităţii oamenilor după

capacităţi şi aptitudini este ,ustă* deoarece acestea sunt rezultatul e)oluţiei şi eforturilor

indi)iduale milenare. negalitatea #n acest sens nu poate fi considerată ca atare şi este

su$ordonată principiului erariei.

2. P)-c$ul !ct % u0t!. 5cest principiu readuce #n prim plan pro$lemele

e'istenţei unor prescripţii fundamentale desprinse din raţiune şi al căror scop este de a dasiguranţă )ieţii sociale.

1%



+u)#ntul echitate )ine de la latinescul aequitas, care #nseamnă dreptate* cumpătare*

potri)ire. "a greci* după #mpărţirea egală a prăzii se auzeau strigăte- Die dreptate8* aşa cum

după o iz$#ndă militară strigau !ie )ictorie8. Personificată apoi* Die de)ine zeiţa armoniei şi

păcii ci)ile ED* p. 1FDG.

deia de dreptate este produsul unei #ndelungate g#ndiri sociale şi religioase* care s(a impus

puternic #n sistemele ,uridice şi filozofice.

9n concepţia lui Platon* ,ustiţia dreptate8 este e'presia unei relaţii armonioase #ntre

diferitele părţi ale unui #ntreg- ea #nseamnă că fiecare parte dintr(un asemenea #ntreg să(şi

#ndeplinească sarcinile care(i re)in #n raport cu un scop comun* acela al ser)irii statului.

9n dic#ionarul e'plicati) al lim$ii rom#ne* ecitate #nseamnă dreptate* nepărtinire* cinste*

omenire.

5cţiunea principiului ecităţii pri)eşte at#t acti)itatea leguitorului* c#t şi acti)itatea de

interpretare şi aplicare a dreptului.

Austiţia #n sens a$solut* #n funcţie de principiu transcedental care eci)alează cu #nsuşi

5$solutul* a fost lo)ită de interpretări #nguste* relati)e* care pri)ează Austiţia de caracterul său

imua$il. Or* incapacitatea raţiunii umane de a cuprinde infinitul nu afectează de altfel #naltele

aspiraţii ale omenirii spre o Austiţie ideală a$solută8. 4rept confirmare a idealului de Austiţie ?.

6peranţia su$linia- /Austiţia )ine din afară* de sus* e de aceeaşi natură şi pro)enienţă ca şi )er$ul

care a creat "umea. u$irea este forţa elementară de ,ustiţie. 4e aceea* #n locul $alanţei de

pră)ălie* em$lema cea mai )or$itoare a Austiţiei* ar fi o inimă #naripată* #n z$or pe cerul #nstelat

E13* p. 120G.

deea de ,ustiţie a )ariat #n spaţiu şi timp* fiind a,ustată la necesităţile timpurilor şi

popoarelor. +eea ce se părea ,ust #ntr(o epocă* )a fi in,ustul epocii ulterioare. 4espre fluctuaţiile

ideii de ,ustiţie ne con)ing )ariatele interpretări ale acestui concept.

=a,oritatea filosofilor antici totuşi )edeau #n ,ustiţie o noţiune a$solută. 5stfel* Platon

)edea #n ,ustiţie armonia #ntre )irtuţi* care s#nt- #nţelepciunea* cura,ul* temperanţa. /4reptatea-concordanţa sufletului cu sine #nsuşi* şi armonia dintre părţile sufletului #ntre ele* unele faţă de

celelalte starea aceluia care ştie să dea fiecăruia ce i se cu)ine starea aceluia care e #nclinat să

aleagă ceea ce i se pare a fi drept stare care te #mpinge să te supui #n )iaţă legii* egalitate

socială E2!* p. 31%(31!G. 4eci* după Platon* ,ustiţia este de ordin intern armonia )irtuţilor8 şi

de ordin e'tern armonia* acordul #ntre indi)izi8.

5ristotel )edea #n ,ustiţie o )irtute care constă #n a respecta $unul altuia. +onceptul

aristotelic al ,ustiţiei are două faţete- ,ustiţia comutati)ă şi ,ustiţia distri$uti)ă. +ea dint#i constă#n egalitatea #n scim$* a da fiecăruia o )aloare eci)alentă )alorii pe care a prestat(o. +ea dea

1!



doua constă #n a da fiecăruia după meritele sale $unuri* onoruri* este o egalitate proporţională.

/Audecătorul tre$uie să fie dreptatea personificată. 9n persoana ,udecătorului se caută un

intermediar* #n ideea că a,ung#nd la intermediar* a,ungi la dreptatea #nsăşi.

3. P)-c$ul )!0$#-0a&lt. Principiul responsa$ilităţii este #ntr(o legătură implicită cu

principiul li$ertăţii. esponsa$ilitatea #nsoţeşte li$ertatea E2D* p. 123G. &oinţa li$eră a omului este

generatoarea responsa$ilităţii. Omul* li$er creator al cauzelor prin puterea )oinţei sale* poate şi

tre$uie să fie responsa$il de efectele implicit produse. 5 fi responsa$il #nseamnă a accepta şi a

suporta consecinţele celor produse g#nduri* dorinţe* fapte8.

" contrario* a fi iresponsa$il este eci)alent cu a fi in)oluntar şi* respecti)* a fi neli$er.

5ltfel zis* responsa$ilitatea este antrenată atunci* c#nd )oinţa omului nu este constr#nsă de

factori interni sau e'terni şi* deci este li$eră. 4upă Jant* acesta este principiul autonomiei

)oinţei care tre$uie să administreze acti)itatea raţională a omului. &oinţa a$solut $ună ar fi

singura lege uni)ersală pe care şi(ar impune orice fiinţă raţională. 5cest ideal antian ar duce la

instaurarea responsa$ilităţii uni)ersale. &oinţa $ună poate fi culti)ată ca făgaş al eli$erării de

acţiunea factorilor interni g#nduri* dorinţe8 şi e'terni străini dezideratului propus. O persoană

este autonomă #n măsura #n care reuşeşte să(şi fr#neze pornirile dictate de simţuri* adică are un

comportament raţional* #n afara oricărui mod constr#ngător. Numai #n această situaţie ea de)ine

responsa$ilă ,uridic şi moral E13* p. 3G.

esponsa$ilitatea poate fi e'aminată din perspecti)a moralei şi din cea a dreptului. =orala*

care administrează uni)ersul g#ndurilor* dorinţelor* sentimentelor umane* este domeniul

responsa$ilităţii pentru emanaţiile lumii interioare psiice8 a su$iectului.

C. =#nzală arată* că /atunci c#nd un indi)id nu aderă la sistemul de norme oficiale* mai ales

,uridice* consider#ndu(le e'terioare şi străine* aceste norme i se impun totuşi* iar el este o$ligat să

le respecte* adică #i impun o răspundere. 9ntr(o astfel de situaţie indi)idul este răspunzător* nu şi

responsa$il #n raport cu normele pe care le dezapro$ă* dar le respectă din o$ligaţie E20* p. 3!G.

4acă responsa$ilitatea morală se #nfăptuieşte* ca regulă #n raport cu sine #nsuşi implic#ndsancţiunile moralei* atunci răspunderea ,uridică este un raport ,uridic de constr#ngere a

făptuitorului de către organul competent de a aplica sancţiunile ,uridice.

9n )iziunea lui C. =#nzală* /responsa$ilitatea reprezintă asumarea conştientă şi deli$erată L

#n faţa colecti)ităţii şi a propriei conştiinţe L a unei atitudini acti)e şi militante faţă de societate* a

gri,ii pentru succesul şi eficienţa* pentru consecinţele acti)ităţii pe care un indi)id o desfăşoară

sau o conduce #n $eneficiul comunităţii din care face parte E20* p. 3%G.

4imensiunea ,uridică a responsa$ilităţii presupune asumarea* de regulă* prin constr#ngere pu$lică a consecinţelor negati)e ale faptelor ilicite să)#rşite de o anumită persoană. ăspunderea

1D



,uridică poate fi caracterizată #n funcţie de reacţie negati)ă* de condamnare a statului faţă de

conduita ilicită a unui su$iect. ăspunderea ,uridică este o formă de reacţie faţă de #ncălcările

normelor ,uridice* acţion#nd indirect la asigurarea e'ecutării cerinţelor legale.

ăspunderea ,uridică nu tre$uie redusă doar la constr#ngere pu$lică* pentru că astfel dreptul

riscă să de)ină sancţionatoriu negati). Or* asumarea $ene)olă a o$ligaţiilor ,uridice şi e'ecutarea

$ene)olă a acestora implică răspunderea ,uridică poziti)ă* cu aplicarea sancţiunilor ,uridice

poziti)e stimulati)e şi de #ncura,are. 4eci* principiul responsa$ilităţii )a gu)erna #ntreg procesul

de realizare a dreptului* implic#nd /promo)area )alorilor sociale şi umane prin normele ,uridice

şi o acţiune conştientă de apărare a acestor )alori E17* p. 13!G.

?li$erarea comportamentului de orice constr#ngere este premisa oricărui comportament etic

sau ,uridic. 9n această premisă . 4ogaru* 4.+. 4ănişor* >. 4ănişor )ăd ,ustificarea

responsa$ilităţii. Omul este li$er şi responsa$il* dacă răspunde numai de faptele sale să)#rşite #n

afara oricărei presiuni e'terioare de natură să(i altereze )oinţa. Omul nu tre$uie să fie

responsa$il de frica pedepsei* ci responsa$ilitatea sa tre$uie să rezulte din con)ingerea că el

acţionează ca fiinţă li$eră* pentru ca actele sale sunt #n concordanţă cu interesul social. Bn om

este responsa$il atunci* c#nd consideră că ordinea socială este #n concordanţă cu propriile sale

aspiraţii. O cultură a li$ertăţii poate genera fără oprelişti o cultură a responsa$ilităţilor. Numai

#ntr(o astfel de societate responsa$ilitatea poate fi concepută ca aderare necondiţionată la )alorile

umane E13* p. %G.

+ultura li$ertăţii şi implicit cultura responsa$ilităţii sunt dependente de procesul dificil de

culti)are a )oinţei omului.

2. SISTEMUL PRINCIPIILOR DREPTULUI

2.1. N#u-!a % cla0/ca)!a $)-c$l#) *)!$tulu

17



4upă N. Popa* /un principiu general de drept este rezultatul unei e'perienţe sociale şi o

reflectare a unor cerinţe o$iecti)e ale e)oluţiei societăţii* ale con)ieţuirii sociale* ale asigurării

acelui ecili$ru necesar #ntre drepturile unora şi o$ligaţiile altora E2D* p. 11%G. Principiile

generale ale dreptului #m$răţişează un mare număr de cazuri concrete* rezumă fie aprecierile

indi)iduale ale relaţiilor ,uridice* fie elementele lor de fapt şi iau forma unor definiţii ştiinţifice

arată =. 4,u)ara #n /?nciclopedia ,uridică E12* p. 27DG.

Prin /principii generale ale dreptului 6. Popescu #nţelege /un ansam$lu de idei directoare

care* fără a a)ea caracterul precis şi concret al normelor de drept poziti)* orientează aplicarea

dreptului poziti). 4e e'emplu- ideile pri)ind li$ertatea umană se concretizează #n principiul

autonomiei de )oinţă E27* p. 1D3G.

C. =#nzală )ede #ntr(un principiu general de drept /un #nceput #n ordinul idealului care

se prezintă su$ forma unei a'iome sau deducţii* deoarece s(a născut printr(o generalizare de

fapte e'perimentale E20* p. 1%G.

ecurc#nd la specificare şi respect#nd regulile definiţiei* propunem următoarea definiţie

a noţiunii /principii generale ale dreptului. 4P)-c$l! +!-!)al! al! *)!$tulu 05-t ac!l!

$)-c$ al! *)!$tulu ca)! 5-t!"!a( c#--utul tutu)#) -#)"!l#) u)*c! *-t),# #)*-!

u)*c $#(t'6 a0+u)5-*u, u-tat!a "at!)al % $)#c!0ual.7 Or* $)-c$l! +!-!)al! al!

*)!$tulu 05-t *!l! *! "a8" +!-!)altat!6 !0!- % 'al#a)! al! c#--utulu tutu)#)

-#)"!l#) u)*c! *-t),# #)*-! u)*c $#(t'6 ca)!, a0+u) -t!+)tat!a "at!)al %

$)#c!0ual.

+onstituţia . =oldo)a din 1FF% a consacrat principiile fundamentale ale su)eranităţii

şi independenţei* pluralismului politic* separării şi cola$orării puterilor* umanismului* unităţii

drepturilor şi o$ligaţiilor fundamentale ş.a. E1G.

" contrario* tendinţa de a e'tinde numeric principiile generale ale dreptului este proprie

unor doctrinari. 6pre e'emplu* =.. :aitin numeşte următoarele principii generale ale dreptului-

li$ertatea egalitatea dreptul la )iaţă dreptul al proprietate demnitatea ,ustiţia omul ( )aloareasupremă familia şi poporul ( iz)orul puterii apărarea drepturilor naturale ale omului ( scop şi

#ndatorire a statului legalitatea #m$inarea con)ingerii şi a constr#ngerii #ncura,are şi limitare #n

drept federalismul E2* p. 1!3G* #n total 13 principii. Printre acestea depistăm şi drepturi

su$iecti)e şi funcţii ale statului şi metode de reglementare ,uridică.

>. <iodoro) propune o listă din 12 principii generale- 18 consolidarea ,uridică a $azelor

social(politică şi economică a statului* a relaţiilor de producţie dominante 28 consolidarea

,uridică a puterii pu$lice* a structurii ei repartiţia #mputernicirilor #ntre organele pu$lice* aformelor şi metodelor lor de funcţionare 38 principiul li$ertăţii sociale %8 principiul ecităţii

1



dreptăţii8 sociale !8 principiul democratismului D8 principiul umanismului 78 principiul

legalităţii 8 principiul egalităţii #n drepturi F8 principiul internaţionalismului 108 principiul

unităţii drepturilor şi #ndatoririlor ,uridice 118 principiul ,ustiţiei 128 principiul răspunderii

pentru )ină E3%* p. 222(223G.

4upă părerea noastră* fără a recurge la e'tinderi sau restr#ngeri raţionale* #n funcţie

de principii generale ale dreptului epu$licii =oldo)a* inerente tuturor normelor* instituţiilor

,uridice şi ramurilor dreptului #n )igoare* sunt- 18 principiul ,ustiţiei descendente- ecitatea sau

dreptatea socială* separarea puterilor #n stat* ş.a.8 28 principiul li$ertăţii descendente- $una

credinţă* pluralismu politic8 38 principiul egalităţii descendente- legalitatea* nediscriminarea*

asigurarea $azelor legale de funcţionare ş.a.8 %8 principiul responsa$ilităţii descendente- pacta

sunt ser)anda* răspunderea pentru )ină* ş.a.8 !8 principiul unităţii descendente- unitatea

drepturilor şi #ndatoririlor ,uridice* democratismul* internaţionalismul* solidaritatea* ş.a.8 D8

principiul ierariei descendente- cooperarea* supremaţia +onstituţiei* #nt#ietatea dreptului

comunitar* ş.a.8.

?'aminarea conceptului de principii ale dreptului implică cercetarea criteriilor de

clasificare şi claselor de principii. Printre puţinii autori preocupaţi de pro$lema clasificării

principiilor generale ale dreptului s(a afirmat autorul francez Aean "ous :ergel.

4upă A.". :ergel* principiile generale ale dreptului pot fi clasificate după trei criterii-

18 funcţia principiilor 28 autoritatea )aloarea8 principiilor 38 sursa de inspiraţie a principiilor.

+onform criteriului funcţiei* A.". :ergel distinge principii generale fundamentale şi principii

generale tenice. Principiile generale care fundamentează orice construcţie ,uridică* care

orientează ela$orarea normelor ,uridice şi e)oluţia acestora sunt numite fundamentale. Principiile

generale care asigură coeziunea ordinii de drept* interpretarea şi aplicarea adec)ată a

dreptului sunt numite tenice. 5cestea sunt #mpărţite #n- a8 principii directoare $8 principii

corecti)e.

Principiile directoare sunt acele principii generale tenice de care depinde ordinea socialăprezumţia cunoaşterii legii* principiul egalităţii #n faţa legii* autoritatea de lucru ,udecat8.

Principiile corecti)e s#nt principiile generale tenice fără de care soluţiile legale ar putea fi

ne,uste sau neadec)ate principiul $unei ( credinţe* principiul că nimeni nu poate să o$ţină

a)anta,e din propria culpă8. 4upă :ergel* e'istă principii generale tenice de natură mi'tă

directoare(corecti)e* care se alternează #n funcţie de situaţiile #n care sunt in)ocate şi de alte

principii cu care se confruntă. Principiul potri)it căruia nu se poate deroga prin con)enţii

particulare de la legile de ordine pu$lică* spre e'emplu* este director* deoarece e'primă e'igenţeale ordinii sociale* consacr#nd superioritatea acesteia faţă de )oinţă şi interesele indi)iduale.

1F



Cotodată* el este un principiu corecti)* căci prin el este atenuat principiul autonomiei de )oinţă

E27* p. 1DD(1D7G.

+onform autorităţii )alorii8* principiile generale ale dreptului sunt grupate de :ergel

#n constituţionale şi generale propriu(zise. +ele dint#i se impun legiuitorului #nsuşi* cele din

urmă se impun autorităţilor competente să ela$oreze acte normati)e su$ordonate legii.

4upă sursa de inspiraţie* principiile generale ale dreptului au fost #mpărţite #n- principii

de inspiraţie filosofică şi politică principiul egalităţii #n drepturi8 şi principii tenico(,uridice

principiul contradictorialităţii8. 9mpărţirea dată este apreciată de 6. Popescu /cam imprecisă şi

lipsită de consecinţe reale #n practică E27* p. 1DD(1D7G.

4upă părerea noastră* cel mai con)ingător criteriu de clasificare* care are )aloare teoretico

( aplicati)ă este cel funcţional. 4eoarece prin funcţiile fundamentale şi tenică* principiile

generale ale dreptului asigură ecili$rul #ntre dinamica şi statica sistemului ,uridic.

5utorul $elgian =ar )an @oece face distincţia #ntre principiile structurale* principiile

ideologice* principiile ( scop şi principiile ( mi,loc E27* p. 1DG.

Principiile generale structurale ale dreptului sunt deduse sau cel puţin pretind a pro)eni din

dreptul scris. ?le reprezintă* după =. @oece* a'iome ascunse ale structurii logice a sistemului

dreptului* prezente implicit #n cadrul sistemului. Particularitatea distincti)ă a principiilor

structurale este suportul instituţional e'istent. 4oar accept#ndu(le legiuitorul poate să le aplice

prin mai multe norme concrete. ?'emplu clasic de principiu structural* adus de autor este

principiul $unei credinţe dedus din pre)ederile legale pri)ind e'ecutarea cu $ună credinţă a

o$ligaţiilor contractuale E27* p. 1DG.

Principiile generale ideologice nu s#nt deduse din sistemul de drept şi nu au un suport

instituţional* după @oece. ?le sunt de natură morală* politică etc.* reprezent#nd aplicaţii ale unor

)alori sau norme ne,uridice de către instanţe. 4e e'emplu- principiul securităţii ,uridice. 5ceste

principii răspund cerinţei de asigurare a unui cadru etic al dreptului şi după )aloarea practică

sunt principii corecti)e. 4eoarece sunt folosite pentru a restr#nge aplicarea unor norme ,uridice*efectele cărora le corectează şi care #n anumite #mpre,urări* speciale sunt considerate

inecita$ile* iraţionale. Principiile ideologice acţionează asupra #ntregului sistem de drept

spre deose$ire de principiile structurale acţiunea cărora se limitează la o anumită ramură a

dreptului E27* p. 1DFG.

Principiile ( scop şi principiile ( mi,loc contri$uie* după @oece* la ierarizarea

principiilor generale ale dreptului şi s#nt modalităţi de aplicare a unui principiu mai general. +a

e'emple s#nt aduse- principiul neretroacti)ităţii legii ( mi,loc de realizare a principiului

20



securităţii principiul rolului pasi) al ,udecătorului ( mi,loc de realizare a principiului neutralităţii

acestuia E27* p. 1DFG.

9n ordinea sistematizării principiilor generale ale dreptului* propunem următoarele criterii

de clasificare pe care le considerăm ,ustificate din punct de )edere teoretic şi practic.

4upă funcţia #nfăptuită* deose$im- a8 principii generale care asigură acti)itatea normati)e

( ,uridică* #n special* principiile legiferării care gidează acti)itatea legiuitorului. 6pre e'emplu-

principiul responsa$ilităţii legiuitorului* principiul egalităţii tuturor #n faţa legii.* etc. 5ceste

principii s#nt reguli* metode de legiferare. $8 principii generale care asigură acti)itatea comple'ă

de realizare a normelor ,uridice* #n special* de acoperire a lacunelor normelor de drept pri)at.

6pre e'emplu- principiul ecităţii* principiul li$ertăţii contractuale. 5ceste principii de asemenea

sunt metodologice* )iz#nd aplicarea dreptului.

4upă forma de e'primare* deose$im- a8 principii generale formulate e'pres #n te'te

normati)e. 5ctul de consfinţire a principiilor generale aparţine legiuitorului. 4in punct de )edere

a clasificării normelor ,uridice* ele poartă denumirea de /norme ( principii. 6pre e'emplu-

principiul egalităţii* consacrat #n articolul 1D al +onstituţiei . =oldo)a principiul unităţii

consacrat #n articolul 1! al +onstituţiei . =oldo)a E1* p. 1!G. $8 principii generale e'primate

#n formule sintetice clasice latine* cum sunt aforismele* ma'imele* adagiile latine. 6pre e'emplu-

principiul ,ustiţiei principiul egalităţii principiul ierariei etc. c8 principii generale* neincluse

e'pres #n te'tul legii* #nsă deduse pe cale de interpretare şi recunoscute de ,urisprudenţă. 5ceasta

#nsă nu #nseamnă că ,udecătorul poate crea principii generale de drept el le descoperă #n

acti)itatea de interpretare a normelor ,uridice. 6pre e'emplu- principiul ierariei prioritatea

ordinii pu$lice faţă de autonomia de )oinţă prioritatea legii speciale faţă de legea generală8* etc.

4upă aria de #ncadrare ,uridică şi spaţiul de aplicare* deose$im- a8 principii generale

#ncadrate şi aplicate #ntr(un sistem ,uridic naţional. 4o)ada acestora este legislaţia naţională şi

sintezele ,urisprudenţiale ale unui stat. $8 principii generale comune c#tor)a două şi mai multe8

sisteme ,uridice naţionale. 5cestea sunt rezultatul comparării ordinilor ,uridice ale mai multor state* ca regulă* cu apartenenţă la o familie ,uridică. 6pre e'emplu- principii ,uridice de common

la# drept comun8* principii ,uridice de drept islamic musulman8 etc. Bn e'emplu eloc)ent este

procesul de integrare europeană* care implică apropierea ordinelor ,uridice europene şi

sintetizarea unor principii generale comune sistemelor ,uridice ale statelor integrate* mem$re

ale Bniunii ?uropene. +urtea de Austiţie de la "u'em$ourg a dedus dintr(o analiză de drept

comparat următoarele principii generale- principiul egalităţii* principiul ierariei principiul

#m$ogăţirii fără ,usta cauză* etc. E21* p. 322G. c8 principii generale ale dreptului care au primito consacrare internaţională* considerate comune tuturor sistemelor ,uridice naţionale.

21



ar după gradul de generalizare şi sfera lor de acţiune* acestea se clasifică #n trei grupe* şi

anume- a8 principii generale sau fundamentale $8 principii ramurale c8 principii interramurale.

a8 Principile generale sau fundamentale se desprind din 4eclaraţia de su)eranitate a

repu$licii =oldo)a. 5semenea principii s#nt democratismul politic* drepturile omului* separaţia

puterilor* pluralismul* independenţa ,udecătorilor.

$8 Principile ramurale s#nt #nscrise #n coduri sau legi. 9n această categorie de principii pot

fi* principiul legalităţii* incriminării şi pedepsei #n dreptul penal* principiile li$ertăţii contractuale

sau $unei credinţe #n dreptui ci)il* principiile realităţii contradictorialităţii sau pu$licităţii #n

dreptul procesual şi altele.

c8 Princippile interramurale se referă la două sau mai multe ramuri de drept* darn u la toate.

4enture ele fac parte principiile oralităţii* contradictorialităţii sau pu$licităţii #n dreptul procesual

penal* #n dreptul procesual ci)il etc. ED* p. 1F2G.

2.2. P)-c$l! )a"u)al! al! *)!$tulu

9n condiţiile societăţii etatice* dreptul este un su$sistem al sistemului ,uridic. 6istemul

dreptului este ansam$lul normelor ,uridice sistematizate #n instituţii şi ramuri* care

reglementează conduita persoanelor* a căror respectare este asigurată* la ne)oie* prin forţa

de constr#ngere a autorităţii pu$lice reglementatoare* recunoscută de societate E1F* p. !G.

6u$sistemele sistemului dreptului s#nt ramurile dreptului şi instituţiile ,uridice* e'istenţa ,uridică

a cărora este datorată normelor ,uridice.

amura dreptului răspunde cerinţelor de sistematizare a normelor ,uridice* la ni)el

macrosistemic* #n )ederea facilitării #nţelegerii şi aplicării acestora. 4upă N. Popa* ramura

dreptului este ansam$lul normelor ,uridice care reglementează relaţiile sociale dintr(un anumit

domeniu al )ieţii sociale* #n $aza unei metode specifice de reglementare şi a unor principiicomune. 4eci* criteriile de structurare a ramurii de drept sunt o$iectul de reglementare ,uridică

relaţiile sociale dintr(un domeniu distinct al )ieţii sociale8 metoda specifică de reglementare

,uridică modalitatea practică de influenţare a conduitei #n cadrul o$iectului de reglementare8

şi principiile comune ramurii de drept respecti)e. Principiile comune şi o$iectul de reglementare

constituie criterii o$iecti)e de construire a unei ramuri* spre deose$ire de metoda de

reglementare considerată criteriu su$iecti) E2D* p. 2%2(2%3G.

+u titlu de e'emplu* 4. =azilu defineşte principiile specifice diferitelor ramuri aledreptului /ca fiind acele idei călăuzitoare ale conţinutului normelor ,uridice ale unei anumite

22



ramuri de drept care cuprind cerinţele o$iecti)e ale creării şi realizării normelor ,uridice din

această ramură a sistemului dreptului E17* p. 11G.

P)- $)-c$ )a"u)al! al! *)!$tulu 5-!l!+!" ac!l! $)-c$ al! *)!$tulu ca)!

+u'!)-!a( c!l "ult # )a"u) a *)!$tulu $#(t'. P)-c$l! )a"u)al! 05-t $)-c$l!

+!-!)al! al! tutu)#) -#)"!l#) % -0ttul#) u)*c! *- ca*)ul u-! )a"u) a *)!$tulu.

4eose$im următoarele funcţii ale principiilor ramurale- a8 funcţia de coeziune a normelor

şi instituţiilor ,uridice* care au un o$iect şi o metodă comună de reglementare $8 funcţia

de configurare a ramurii de drept #n cadrul sistemului dreptului* ce se e'primă #n consolidarea

instituţiilor ,uridice asemănătoare şi departa,area lor de alte instituţii ,uridice di)ergente c8

funcţia de orientare adec)ată a raporturilor ,uridice ce rezultă din ramura de drept respecti)ă

rele)antă este utilitatea acestei funcţii #n practica ,uridică d8 funcţia de proliferare a principiilor

ramurale* prin care se asigură dez)oltarea ramurii de drept #n cadrul sistemului.

4atorită faptului constituirii nesimultane a ramurilor dreptului spre e'emplu* dreptul ci)il

a apărut #n anticitatea romană* dreptul penal s(a diferenţiat a$ia #n secolul H&* dreptul

administrati) are autonomie din secolul HH etc.8 E1F* p. !FG* putem constata e)oluţia procesuală

a principiilor ramurale ale dreptului.

Principiile ramurii de drept ci)il* care e'plică e)oluţia raporturilor de drept ci)il* #n

general* şi a modalităţilor #n care sunt apărate şi promo)ate drepturile şi interesele legitime #n

cadrul acestor raporturi* #n special sunt- principiul proprietăţii* principiul egalităţii #n faţa

legii ci)ile principiul #m$inării intereselor personale indi)iduale cu cele o$şteşti generale

principiul ocrotirii drepturilor su$iecti)e ci)ile ori al garantării lor. 4upă cum arată >. :eleiu*

aceste principii sunt consacrate in terminis de normele dreptului ci)il rom;n* moti) pentru care le

reţinem ca principii fundamentale şi specifice ale dreptului ci)il. dei călăuzitoare pentru

#ntreaga legislaţie ci)ilă* pri)ind toate instituţiile dreptului ci)il* ciar dacă nu(şi manifestă

prezenţa cu aceeaşi intensitate E7* p. 3!(3DG.

Principiile dreptului ci)il al . =oldo)a s#nt #nscrise #n articolul 1 al +odului ci)ilegalitatea participanţilor #n raporturile reglementate de legislaţia ci)ilă in)iola$ilitatea

proprietăţii li$ertatea contractuală neimi'tiunea #n afacerile pri)ate necesitatea realizării li$ere

a drepturilor ci)ile etc.8 E2* p. 3G.

Principiile dreptului familiei descind din principiile ramurale ale dreptului ci)il* consacr#nd

prioritatea interesului pri)at. +odul familiei al epu$licii =oldo)a consfinţeşte e'pres art.28

principiile de $ază ale legislaţiei familiei şi* implicit* a dreptului familiei. 5cestea sunt- căsătoria

li$er consimţită #ntre $ăr$at şi femeie* egalitatea #n drepturi a soţilor #n familie* spri,inul reciprocmoral şi material* manifestarea gri,ii pentru #ntreţinerea* educaţia şi apărarea drepturilor şi

23



intereselor mem$rilor minori şi inapţi de muncă ai familiei* inadmisi$ilitatea amestecului

deli$erat #n relaţiile familiale* soluţionarea pe cale amia$ilă a tuturor pro$lemelor )ieţii familiale

E%* p. 3(%G.

"egiuitorul moldo)ean a codificat următoarele principii ramurale ale dreptului penal*

consider#ndu(le /principii de aplicare a +odului penal E3* p. 3G- legalitate* umanismul*

democratismul* caracterul personal al răspunderii penale* indi)idualizarea răspunderii penale şi

pedepsei penale. +onsiderăm că principiile respecti)e sunt suportul ideatic* #n primul r#nd*

al tuturor normelor de drept material penal* apoi al normelor de drept procesual penal* or

/principii de aplicare a +odului penal. 9n art. ! al +odului penal legiuitorul a admis

inad)ertenţă #ntre titlul articlului /Principiul democratismului şi te'tul normei ( principiu.

Potri)it interpretării conţinutului articolului respecti)* identificăm cu certitudine deplină

principiul egalităţii #n faţa legii penale* or nediscriminării infractorilor. <aptul constatat ţine

de responsa$ilitatea legiuitorului pentru /litera şi /spiritul legii. 9n acelaşi conte't* alineatul 28

al articolului 7 cu titlul /Principiul indi)idualizării răspunderii penale şi pedepsei penale enunţă

un alt principiu de drept penal ( ,usteţea răspunderii şi pedepsei penale E3* p. 3G.

Principiile dreptului constituţional* ramură fundamentală a sistemelor de drept

contemporan* constituie $aza principală a structurării social(economice şi a organizării de

stat* a funcţionării organelor statului* a statutului ,uridic al cetăţeanului. 9n acelaşi timp*

principiile ramurii de drept constituţional fundamentează #nceputurile tuturor celorlalte ramuri

ale dreptului #n )igoare* precum şi #n proces de constituire. Principii fundamentale sau

constituţionale* potri)it +onstituţiei epu$licii =oldo)a* sunt- su)eranitatea şi independenţa

puterii de stat separaţia şi cola$orarea puterilor supremaţia +onstituţiei democraţia şi

pluralismul politic* principiile economiei de piaţă neretroacti)itatea legii prezumţia

ne)ino)ăţiei dreptul la recunoaşterea personalităţii ,uridice a fiecărui om etc. E1* p. 11(12G.

4upă cum am #ncercat să clasificăm principiile generale ale dreptului* intenţionăm să

le clasificăm şi pe cele ramurale. 9n funcţie de criteriile- a8 di)iziunea dreptului $8 su$stanţanatura8 normelor ,uridice c8 legătura cu principiile generale ale dreptului d8 incidenţa

intraramurală.

a8 4upă di)iziunea dreptului* deose$im- 18 principii ramurale de drept pu$lic şi principii

ramurale de drept pri)at 28 principii ramurale de drept intern şi principii ramurale de drept

internaţional. Principiile ramurale de drept pu$lic aparţin ramurilor de drept pu$lic-

constituţional* penal* administrati) etc. Principiile ramurilor de drept pri)at )izează dreptul

ci)il* dreptul comercial* dreptul familiei. Principiile ramurale de drept intern se referă laansam$lul ramurilor sistemului de drept al unui stat. Principiile ramurale de drept internaţional

2%



pu$lic se referă la ramurile dreptului internaţional pu$lic drept diplomatic şi consular dreptul

mării dreptul aerului drept umanitar etc.8.

$8 4upă su$stanţa natura8 reglementărilor ,uridice* deose$im principii de drept material

şi principii de drept procesual. Principiile de drept material sunt principiile ramurilor de drept

ci)il* penal* administrati) etc. Principii de drept procesual sunt principiile dreptului procesual

penal şi dreptului procesual ci)il etc.

c8 9n funcţie de legătura cu principiile generale ale dreptului* deose$im- 18 principii

ramurale su$ordonate principiilor generale ale dreptului şi 28 principii ramurale coordonate

cu principiile generale ale dreptului. Principiile ramurale su$ordonate celor generale se o$ţin

prin di)iziune sau descompunere a noţiunii supraordonate de principii ale dreptului. Principiile

ramurale coordonate cu principiile generale se o$ţin prin clasificare sau grupare #n clase

a principiilor dreptului* după criteriul acţiunii #n cadrul sistemului dreptului principii generale*

principii ramurale* principii interramurale8.

d8 4upă incidenţa intraramurală* deose$im- principii fundamentale* principii generale şi

principii instituţionale ale ramurii de drept. Principii fundamentale ale ramurii sunt reguli cu

incidenţă generală şi a$solută care nu pot fi nesocotite de alte principii intraramurale. Principiile

generale ale ramurii sunt reguli deri)ate din cele fundamentale şi su$ordonate acestora* a)#nd şi

ele incidenţă generală* dar restr#nsă la anumite laturi ale reglementării ,uridice.

Principiile instituţionale ale ramurii de drept sunt reguli su$ordonate at#t principiilor

fundamentale* c#t şi celor generale intraramurale* fiind aplicate numai #n cadrul instituţiilor la

care se referă.

2.3. P)-c$l! -t!))a"u)al! al! *)!$tulu

4upă :. Negru* principiile interramurale caracterizează două sau c#te)a ramuri de dreptE22* p. 127G. 4upă >. <iodoro)* principiile interramurale s#nt #nceputuri* temeiuri călăuzitoare

ale reglementării ,uridice pentru c#te)a ramuri de drept #nrudite E3%* p. 21FG. 4efiniţiile

respecti)e ne sugerează cel puţin două #ntre$ări- 18 +are ramuri de drept s#nt #nruditeR 28 +#te

ramuri cel mult s#nt călăuzite de principii interramuraleR &om #ncerca să găsim răspunsul.

4in perspecti)a sistemului dreptului* toate ramurile dreptului fiind #nglo$ate #ntr(un

tot #ntreg numit /drept s#nt /#nrudite. 4in punct de )edere a di)iziunii dreptului* ramurile

/#nrudite s#nt sistematizate #n drept pu$lic şi drept pri)at. /9nrudirea ramurilor de drept pri)atse face după interesele particulare proprii unui indi)id* unei familii* unei clientele comerciale*

2!



apărate de normele dreptului ci)il* familiei* comercial după modalitatea li$eră de manifestare

a )oinţei indi)iduale autonomia de )oinţă8 şi după caracterul dispoziti) ( permisi) al normelor

,uridice. /9nrudirea ramurilor de drept pu$lic are loc după generalitatea interesului comun al

tuturor cetăţenilor şi a societăţii #nsăşi după modalitatea autoritară* unilaterală a )oinţei

gu)ernanţilor după caracterul general o$ligatoriu* imperati) al normelor ,uridice E13* p. 2!D(

2!G.

4in punct de )edere a metodei specifice de reglementare a relaţiilor sociale* ramurile

dreptului pu$lic sunt /#nrudite prin su$ordonare* iar ramurile dreptului pri)at prin egalitatea

părţilor.

elaţiile sociale dintr(un anumit domeniu al )ieţii sociale o$iectul de reglementare8 pot fi

reglementate de mai multe ramuri ale dreptului. 4e e'emplu- relaţiile de proprietate cad

su$ incidenţa dreptului ci)il* dreptului comercial* dreptului penal etc. 5stfel se instituie raporturi

de #ncrucişare intersecţie8 a ramurilor dreptului.

Pe l#ngă criteriile de /#nrudire a ramurilor dreptului* implicit arătăm şi principiile comune

pentru cel puţin două ramuri de drept. 6u$ egida dreptului ci)il* fundament al dreptului

pri)at* celelalte ramuri de drept pri)at dreptul familiei* dreptul comercial* dreptul muncii*

dreptul locati) şi dreptul mediului8 sunt direcţionate de aceleaşi principii de drept- li$ertatea

contractuală* in)iola$ilitatea proprietăţii* neimi'tiunea #n afacerile pri)ate* egalitatea

participanţilor la raporturile ,uridice etc. 6u$ egida dreptului constituţional* fundament al

dreptului pu$lic* celelalte ramuri de drept pu$lic dreptul penal* dreptul administrati)* dreptul

financiar* dreptul )amal etc.8 s#nt diriguite de principii comune de drept- neretroacti)itatea legii*

prezumţia ne)ino)ăţiei etc. Principii comune ramurilor de drept procesual ci)il şi penal sunt-

aflarea ade)ărului* garantarea dreptului la apărare* legalitatea E17* p. 1%0G. 5stfel de principii le

numim interramurale.

eieşind din cele relatate* constatăm că noţiunea /ramuri #nrudite de drept este

poli)alentă* de aceea* pentru a nu crea confuzii se )a eluda #n lim$a,ul ,uridic. 4acă cel puţindouă ramuri ale dreptului pot fi legate prin principii /comune* pe care le(am numit

interramurale* atunci cel mult ramurile cuprinse #n una din cele două mari su$di)iziuni ale

dreptului pu$lic şi pri)at8 pot constitui aria ma'imă a principiilor interramurale ale dreptului. 9n

scim$* o singură ramură de drept pu$lic sau pri)at* pe care am numit(o fundamentală* poate

fi generatoare de principii comune interramurale8 pentru alte ramuri de drept pu$lic sau

pri)at. 4e aceea* dreptul ci)il este considerat drept comun pentru celelalte ramuri de drept

pri)at şi mi't* cu #nclinaţie pri)ată. 4reptul constituţional* este dreptul comun pentru celelalteramuri de drept pu$lic. 9nsă* ca ramură fundamentală a dreptului* dreptul constituţional este

2D



generator de principii interramurale şi pentru ramurile de drept pri)at. 6pre e'emplu- pluralismul

formelor de proprietate principiile economiei de piaţă- concurenţa loială* li$era iniţiati)ă

economică accesul li$er la ,ustiţie etc.

4eci* $)-c$l! -t!))a"u)al! al! *)!$tulu 05-t $)-c$ +!-!)al! *! *)!$t $u&lc

0au % $)'at ca)! +u'!)-!a( c!l $u- *#u )a"u) al! *)!$tulu.

9n fine* să nu uităm că /di)izarea dreptului #n ramuri are ce)a artificial* că* oric#t ne(am

strădui* este imposi$il să #nţelegem de ce şi #n $aza căror criterii o$iecti)e )a lua fiinţă o ramură

sau alta E13* p. 2!FG. 5ceastă incertitudine se e'tinde implicit şi asupra principiilor ramurale.

3. VALOAREA PRINCIPIILOR DREPTULUI

3.1. L#cul % )#lul $)-c$l#) *)!$tulu 5- $)#c!0ul !la&#)) *)!$tulu

27



1. P)-c$l! *! *!t!)"-a)! a $#ltc l!+0lat'!. Pe l#ngă multiplii factori de

configurare a dreptului* factorul uman reprezintă zona centrală de interes pentru orice legiuitor

EF* p. 3FG.

Parafraz#ndu(l pe . +raio)an* dimensiunea legiuitorului este zona centrală de configurare

a dreptului* deoarece conştiinţa ,uridică a legiuitorului* protagonistul principal al fenomenului

,uridic* generează normati)itatea ,uridică. Protaforma şi conţinutul dreptului poziti) #şi au

sediul #n ideologia şi psiologia ,uridică a legiuitorului. Or* geneza şi e)oluţia normelor ,uridice

#n societate sunt a'ate pe conştiinţa ,uridică micro şi macrosocială transmutată de conştiinţa

,uridică a legiuitorului.

+onştiinţa ,uridică* #n general* reflectă fenomenul ,uridic su$ forma cunoştinţelor ,uridice

şi e)aluărilor ,uridice. 4in punct de )edere structural* cunoştinţele ,uridice se atri$uie la partea

cogniti)ă a conştiinţei ,uridice L ideologia ,uridică. ?)aluările ,uridice #nsă se referă la partea

social(psiologică şi emoţional()oliti)ă L psiologia ,uridică E32* p. 37FG.

Psiologia ,uridică #ntruneşte totalitatea sentimentelor ,uridice* emoţiilor* dorinţelor şi

aprecierilor ce )izează fenomenul ,uridic al societăţii. Prin intermediul psiologiei ,uridice

se realizează ideologia ,uridică. Psiologiei ,uridice #i re)ine funcţia de e)aluare a fenomenului

,uridic. ?)aluarea ,uridică se e'primă #n- a8 aprecierea dreptului $8 aprecierea conduitei licite a

mem$rilor societăţii c8 aprecierea ilicitului d8 autoaprecierea conduitei e8 aprecierea acti)ităţii

organelor de ocrotire a normelor de drept E32* p. 3%G.

+onsiderăm că e)aluarea ,uridică se e'tinde şi asupra normării ,uridice* #n special

legiferării. 9n )izorul conştiinţei ,uridice sociale se află politica legislati)ă* tenica legislati)ă

şi #nsuşi legiuitorul. 4e aceea* #nsuşi legiuitorul tre$uie să demonstreze cel mai #nalt ni)el

posi$il al conştiinţei ,uridice profesionale.

4upă >. =iai şi . =otica* /orice legiuitor are o politică legislati)ă pe care o desfăşoară

prin legiferare. Politica legislati)ă cuprinde totalitatea scopurilor şi strategiilor unui legiuitor*

precum şi instrumentele conceptuale de realizare a acestora )iz#nd ordinea ,uridică dinsocietate E1F* p. 13G.

4upă . 4ogaru* 4.+. 4ănişor şi >. 4ănişor* politica legislati)ă este o parte a politicii

,uridice care sta$ileşte tenicile* metodele* principiile normării #n )ederea atingerii finalităţilor

sistemului ,uridic E13* p. 220G. 6copul politicii legislati)e şi idealul ,uridic general al

legiuitorului este $inele comun.

"egiferarea L acti)itatea primordială a legiuitorului L este e'presia funcţiei de reglementare

a conştiinţei ,uridice a legiuitorului. Precursoarele acesteia sunt funcţiile de cunoaştere şide e)aluare a fenomenului ,uridic. P. ou$ier E1F* p. 1%1G spunea că nu poate e'ista legiferare

2



fără cunoaşterea şi analiza )alorilor- ,ustiţie* ecitate* securitatea statului* ordine socială*

dar şi fără ocrotirea lor. 4eci* ideile de )aloare ale dreptului* precum sunt li$ertatea* egalitatea*

responsa$ilitatea* ,ustiţia etc.* tre$uie să(şi afirme prezenţa statornică #n conştiinţa legiuitorului

pentru a gida legiferarea.

9n literatura de specialitate atestăm un şir de concepte a'ate pe latura su$iecti)ă a

legiferării* precum sunt- /principiile de determinare a politicii legislati)e* /principiile

legiferării* /principiile tenicii ,uridice* /cerinţele legiferării* /metodica legiferării etc. E13*

p. 220(221G.

"egiuitorul este un realist ciar dacă promo)ează idealul său ,uridic. "egiuitorul

acţionează cu pre)iziunea impactului reglementărilor adoptate asupra cadrului relaţional social*

ceea ce #nseamnă că opera de legiferare aparţine mai mult )iitorului dec#t prezentului.

/"egiferarea tre$uie să fie fundamentată ştiinţific E13* p. 222G. +eea ce #nseamnă că o $ună

politică legislati)ă nu este un act ocazional. ?a tre$uie să pornească de la cercetarea minuţioasă

a realităţii sociale din punct de )edere politic* economic* naţional* internaţional* etc. cu

sta$ilirea consecinţelor unor e)entuale reglementări. 9n )ederea studierii circumstanţelor

comple'e care anticipează reglementările ,uridice propriu(zise* pe l#ngă organele legislati)e

ale statelor se instituie organe specializate- +onsilii legislati)e* +entre de creaţie legislati)ă.

4e e'emplu* conform "egii nr. 70(H& pri)ind actele legislati)e* art. 22* alin. !8* /e'pertiza

ştiinţifică a proiectului de act legislati) este efectuată de instituţii ştiinţifice şi de #n)ăţăm#nt

superior de profil* de e'perţi inclusi) de peste otare* a)#nd menirea de a contri$ui la- a8

rele)area necesităţii de a reglementa prin acte legislati)e pro$lema a$ordată #n proiect $8

fundamentarea oportunităţii ela$orării proiectului #n raport cu posi$ilităţile economico (

financiare ale statului* cu situaţia social ( politică şi consecuti)itatea reglementării proceselor

E!G. 5propo* >. =iai şi . =otica prezintă principiul menţionat #n funcţie de fundamentare

conştientă a acti)ităţii de ela$orare a legii E1F* p. 1%2G. /5sigurarea unui ecili$ru #ntre dinamica

şi statica dreptului E13* p. 222G. Pe de o parte* dreptul ca formă şi dez)oltare este fle'i$il*malea$il* a,ust#ndu ( se la scim$ările cantitati)e din societate.

4eci* legiuitorul )a fi conştient de caracterul mo$il* dinamic al normelor pe care le

edictează. Pe de altă parte* dreptul ca esenţă şi )oinţa este statornic repet#nd esenţa construcţiei

etatice. igiditatea dreptului se identifică cu autoritatea legii lato sensu şi imperati)itatea

prescripţiilor legale. / Dura le$ se% le$ ( ma'imă ,uridică latină ( este do)ada eloc)entă a

staticii dreptului. 6tatica dreptului nu semnifică stagnare #n aplicarea lui* dimpotri)ă* sta$ilitatea

reglementărilor asigură practica constantă şi siguranţa ,uridică. 6arcina legiuitorului* #nafara tentaţiilor de a #nscena un spectacol politic* este de a prelua rolul Cemidei #n )ederea

2F



ecili$rării şi armonizării e'tremelor- dinamicii şi staticii dreptului. ?'tremele* oricare n(ar fi

ele* sunt periculoase. 4e e'emplu* e'cesul mo$ilităţii* dinamismului dreptului conduce la

inflaţie ,uridică* ne#ncredere faţă de lege şi legiuitor* niilism ,uridic #n ultimă instanţă.

?)identă este deformarea conştiinţei ,uridice a legiuitorului* care(şi măsoară gloria cu

cantitatea ela$orărilor normati)e. ?'cesul rigidităţii dreptului* legislaţiei #n ansam$lu* este

un semnal al /#m$ătr#nirii organismului social* al incapacităţii legiuitorului sau al am$iţiilor

politice. ?)identă este #n această e'tremă ideologia ,uridică deficitară a legiuitorului şi

psiologia sa ,uridică neadec)ată.

2. P)-c$l! l!+/!)). Principiile* trecute #n re)istă* care determină politica legislati)ă*

se #nfăţişează la ma,oritatea doctrinarilor #n funcţie de principiile legiferării E2D* p. 22% 23* p.

13(1!G sau principiile procesului de ela$orare a actelor normati)e.

9n lim$a,ul legal se operează* de asemenea* cu termenul /legiferare. +u titlu

e'emplificati)* art. % al "egii nr. 70(H& pri)ind actele legislati)e este intitulat /Principiile de

$ază ale legiferării E!G.

4upă N. Popa* principiile legiferării* numite şi cerinţe ale legiferării* sunt-

a8 principiul fundamentării ştiinţifice a acti)ităţii de ela$orare a normelor ,uridice

/descrierea situaţiilor de fapt ce urmează să fie transformate #n situaţii de drept* analiza

,udecăţilor de )aloare cu pri)ire la determinarea situaţiilor de fapt care tre$uie transformate*

scim$ate şi care se găsesc #n contact cu ,udecăţile de )aloare din care se inspiră #nsăşi

scim$area* determinarea anticiparea8 efectelor posi$ile ale )iitoarei reglementări* costul social

al proiectatei reforme legislati)e* oportunitatea sa etc. $8 principiul cerinţa8 asigurării unui

raport firesc #ntre dinamica şi statica dreptului c8 principiul cerinţa8 corelării sistemului actelor

normati)e #n momentul edictării actelor normati)e legiuitorul )a tre$ui să ţină cont de e'istenţa

multiplelor legături #ntre părţile sistemului legislaţiei să ia #n consideraţie toate implicaţiile

noii reglementări* modificările su$sec)ente #n legislaţie* e)entualele colizii #ntre reglementări

etc. E2D* p. 22!(22DG d8 principiul accesi$ilităţii şi economiei de mi,loace #n ela$orareanormati)ă economia de mi,loace se #nfăţişează #n trei ipostaze- 18 alegerea formei e'terioare a

reglementării 28 alegerea modalităţii reglementării ,uridice 38 alegerea procedeelor de

conceptualizare a lim$a,ului normei8.

4upă :. Negru E23* p. 1F2(1F3G* principiile legiferării sunt- 18 planificarea acti)ităţii

legislati)e şi normati)e #n general 28 supremaţia legii 38 corelarea actelor normati)e %8

asigurarea unui raport dialectic #ntre sta$ilitatea şi mo$ilitatea reglementărilor !8 fundamentarea

ştiinţifică a acti)ităţii de ela$orare a normelor ,uridice.

30



"egiuitorul moldo)ean #n art. %* alin. 38 al "egii pri)ind actele legislati)e E!G a consacrat

e'pres principiile de $ază ale legiferării-

a8 oportunitatea * coerenţa* consec)enţa şi ecili$rul #ntre reglementările concurente

$8 consecuti)itatea* sta$ilitatea şi predicta$ilitatea normelor ,uridice

c8 transparenţa* pu$licitatea şi accesi$ilitatea.

4in alineatele anterioare 18 şi 28 deducem #ncă c#te)a principii ale legiferării- primatul

normelor dreptului internaţional* la care este parte . =oldo)a şi celor unanim recunoscute

de naţiuni supremaţia +onstituţiei #n ieraria actelor normati)e corelarea actelor normati)e

unitatea componentelor sistemului legislaţiei8. +onform pre)ederilor art. % al "egii nr. 70(

H&* principiile nominalizate orientează legiuitorul la ela$orarea şi adoptarea actului legislati)*

dar şi destinatarul acestuia #n procesul aplicării normelor ,uridice. +onsiderăm că destinatarul

actului legislati)* #n cazul dat* este #nsuşi legiuitorul care )a aplica cu rigoare pre)ederile "egii.

+onstatăm că la ni)el doctrinar principiile legiferării sunt generalizate* iar la ni)el legal

aceleaşi principii sunt specificate #n afara interpretării legale.

9n rezultatul interpretării logice a alin. 18* art. ! al "egii nr. 70(H& E!G* am sta$ilit

principiile ( scop ale legiferării şi #nsăşi finalitatea actului legislati)* e)ident cu caracter

normati). 9n plan teleologic legiferarea este orientată spre apărarea drepturilor* li$ertăţilor*

intereselor legitime ale cetăţenilor. ?galitatea şi ecitatea socială sunt o$iecti)ele oricărui act

normati)* dar şi principii ale conştiinţei ,uridice a legiuitorului. 4e aceea* considerăm că titlul

art. ! /+ondiţiile generale o$ligatorii ale actului legislati) nu reflectă complet o$iectul

reglementării e'primate #n alineatul 18- finalităţile legiferării şi* respecti)* a actelor legislati)e.

Citlul adec)at conţinutului respecti) ar fi- /<inalităţile şi e'igenţele actului normati) legislati).

Principiile legiferării* #n )iziunea doctrinarilor >. =iai şi . =otica* sunt principii

de metodă #n legiferare* confirmate de oricare legiuitor* indiferent de loc şi timp. 9n caz

contrar* specifică autorii* fiind )ala$ile doar aici şi acum* ele nu pot fi principii ci doar

reguli necesare tenicilor. +onstantele legiferării sunt- a8 fundamentarea conştientă a acti)ităţiide ela$orare a legii $8 tendinţa către ecili$rarea sta$ilităţii cu mo$ilitatea legii c8

accesi$ilitatea legii d8 interpretarea legii #n sistemul actelor normati)e E1F* p. 1%2G.

4upă Juzmin .<* principiile procesului de ela$orare a dreptului sunt- democratismul

legalitatea* umanismul* profesionalismul caracterul ştiinţific al acti)ităţii pregătirea minuţioasă

şi scrupuloasă a proiectelor normati)e desă)#rşirea tenică a actelor E2F* p. 201G. 4upă u.

5. Ciomiro)* principiile procesului de ela$orare a dreptului sunt- a8 fundamentarea ştiinţifică $8

legalitatea ieraria actelor normati)e8 c8 democratismul suportul demos(ului şi e)idenţa

31



intereselor poporului la ela$orarea actelor normati)e8 $8 unitatea sistemului legislaţiei E32*

p. 1D2G.

4upă >. Nazarenco* principiile fundamentale ale procesului de ela$orare a dreptului sunt-

18 democratismul 28 legalitatea procedurii de adoptare a actului normati)8 38 umanismul

actul normati) tre$uie să asigure şi să apere drepturile şi li$ertăţile omului să satisfacă

necesităţile spirituale şi materiale ale indi)idului8 %8 fundamentul ştiinţific soluţia normati)ă

se ea #n $aza realizărilor ştiinţei şi practicii sociale8 !8 profesionalismul specialişti calificaţi

#n ,urisprudenţă participă la ela$orarea reglementărilor ,uridice8 D8 pu$licitatea procesului

de ela$orare a dreptului8 78 pregătirea minuţioasă a proiectului normati) 8 tenicitatea

E33* p. DF(70G.

".6. a)ici* corel#nd #nsă principiile dreptului cu principiile legiferării arată că principiile

dreptului sunt criteriile de legitimitate a actelor normati)e ca forme de e'primare a dreptului.

=ai mult ca at#t* principiile dreptului s#nt suporturi ideatice ale acti)ităţii legislati)e* particip#nd

la reglementarea indirectă a conduitei sociale şi materializ#ndu(se #n norme ,uridice concrete E37*

p. 1!2G.

9n fine* rezumăm asupra raporturilor dintre principiile dreptului* principiile procesului

de ela$orare a dreptului şi principiile legiferării.

1. Principiile legiferării lato sensu se identifică cu principiile procesului de ela$orare

a actelor normati)e. 4in punct de )edere logic* constatăm #ntre aceste două noţiuni un

raport de compati$ilitate identitate8.

2. 6uportul ideatic al principiilor legiferării şi principiilor procesului de ela$orare a

dreptului este constituit de principiile generale ale dreptului- li$ertatea* ecitatea* ,ustiţia*

responsa$ilitatea* etc.

3. Principiile generale ale dreptului şi principiile legiferării asimilate de conştiinţa

legiuitorului* #n )ederea reglementării conduitei sociale* sunt principii ale conştiinţei ,uridice a

legiuitorului.%. Principiile dreptului s#nt antecedentele procesului de ela$orare a actelor normati)e pe de

o parte. Pe de altă parte* principiile dreptului iau formă şi se dez)oltă #n procesul ela$orării

actelor normati)e* #n special #n cadrul legiferării.

!. 5t#t principiile dreptului* c#t şi principiile legiferării lato sensu* sunt #ncadrate ,uridic

de către legiuitor şi interpretate neoficial de către doctrinari. 9n )ederea aplicării uniforme

şi adec)ate at#t a principiilor dreptului* c#t şi a principiilor legiferării stricto sensu şi principiilor

ela$orării dreptului lato sensu* se impune interpretarea oficială autentică* normati)ă a acestor principii.

32



3.2. L#cul % )#lul $)-c$l#) *)!$tulu 5- ca*)ul )!al() *)!$tulu

1. F#)"!l! % $)-c$l! )!al(). Principiile conştiinţei ,uridice au importanţă nu numai

pentru crearea sistemului dreptului. ?le penetrează sistemul ,uridic sistemul de reglare ,uridică8

#n ansam$lu- conştiinţa ,uridică* dreptul poziti) şi realizarea lui. >. <iodoro) arată aceste

principii ale conştiinţei ,uridice- legalitatea* ecitatea dreptatea8* egalitatea* unitatea

indestructi$ilă a dreptului şi o$ligaţiilor* #m$inarea con)ingerii cu constr#ngerea* răspunderea

pentru )ino)ăţie E3%* p. 2%G.

ealizarea dreptului este componenta necesară a fenomenului sistemului8 ,uridic al

societăţii. 4atorită realizării dreptului* sistemul ,uridic este o construcţie )ia$ilă. 4reptul din

planul a$stracţiunilor sollen8 de)ine fapt sein8* realitate din planul uni)ersalului transmigrează

#n cadrul particular. 9n procesul realizării dreptului normele ,uridice #şi găsesc destinatarii

impersonalitatea şi generalitatea normei este su$stituită prin concretizare şi indi)idualizare.

ealizarea dreptului #ncununează opera legiuitorului care nu este un act #n sine. "egiferarea

lato sensu este implicit succedată de realizarea dreptului #n ordinea continuităţii procesului

,uridic.

"a ni)el doctrinar* conceptul realizării dreptului poziti) este interpretat #n general astfel-

/proces de transpunere #n )iaţă a conţinutului normelor ,uridice* #n cadrul căruia oamenii* ca

su$iecte de drept* respectă şi e'ecută dispoziţii normati)e* iar organele de stat aplică dreptul* #n

temeiul competenţei lor E2D* p. 2!3 1F* p. 1!!G. /ealizarea dreptului implică legarea unui

raport #ntre faptele concrete ale oamenilor şi norma a$stractă care sta$ileşte conduita dreaptă*

calea ideală de acţiune indi)iduală* pentru ca li$ertatea su$iectului să nu afecteze celelalte

li$ertăţi E13* p. 3%DG.

ealizarea mediată mi,locită8 a dreptului implică inter)enţia unui organ competent de stat#n )ederea traducerii #n fapt a intenţiei legiuitorului. Necesitatea aplicării dreptului este

condiţionată de-

a8 e'istenţa unui litigiu pri)ind drepturile su$iecti)e şi o$ligaţiile ,uridice

$8 e'istenţa unui impediment pri)ind e'ercitarea unui drept su$iecti) să)#rşirea unei

fapte ilicite

c8 sta$ilirea faptului naşterii drepturilor su$iecti)e sau stingerii o$ligaţiilor ,uridice

d8 realizarea unui drept su$iecti)e8 declanşarea raportului de constr#ngere a delinc)entului

33



f8 decizia de #ncura,are stimulare8 a unei persoane etc.

4eci* spre deose$ire de celelalte forme ale realizării dreptului* aplicarea este #nfăptuită

de organul competent al statului #n cadrul unui raport ,uridic* care se materializează #ntr(

un act de aplicare a normei ,uridice imperati)e sau dispoziti)e8 la cazul ce necesită soluţionare

,uridică.

9n literatura de specialitate rom;nească E2D* p. 2!3(2!% 1F* p. 1!!(1!DG s#nt e'aminate* de

regulă* două forme ale realizării dreptului- 18 respectarea şi e'ecutarea dispoziţiilor legale de

către cetăţeni 28 aplicarea normelor ,uridice de către organele competente ale statului* #n limitele

competenţei lor* şi alte organisme sociale. 9n dependenţă de categoria normelor ,uridice şi* #n

primul r#nd* de caracterul conduitei prescrise de normele de drept* se deose$esc #nsătrei forme

ale realizării dreptului- 18 realizarea normelor ,uridice proi$iti)e 28 realizarea normelor ,uridice

onerati)e şi permisi)e8 38 aplicarea normelor ,uridice de către organele de stat competente EF*

p. 23D(237 22* p. 221G.

+onsiderăm că #n dependenţă de norma ,uridică realizată este raţional a distinge

următoarele modalităţi- 18 realizarea normelor ,uridice imperati)e 28 realizarea normelor

,uridice dispoziti)e 38 realizarea normelor ,uridice* indiferent de categorie* prin aplicarea lor de

către organele competente de stat. 9n dependenţă de conduita licită manifestată #n fapt* )om

deose$i- 18 respectarea interdicţiilor ,uridice 28 e'ecutarea o$ligaţiilor ,uridice 38 e'ercitarea

drepturilor su$iecti)e %8 aplicarea pre)ederilor normati)e. 9n dependenţă de su$iectul destinatar*

realizarea dreptului poate fi simplă* cu implicarea oricărui su$iect de drept şi calificată* numai cu

implicarea organului de stat competent. 9mpărtăşim )iziunea lui N. Popa* potri)it căreia

realizarea #n raport cu destinatarul este efectuată- a8 de către cetăţeni respectarea şi e'ecutarea8

$8 de către organele de stat şi alte organisme sociale E2D* p. 2!3G. 9n )iziunea noastră* #n

dependenţă de gradul ni)elul8 de implicare a destinatarilor #n procesul realizării* se impun-

a8 realizarea indi)iduală a dreptului $8 realizarea colecti)ă a dreptului sau a8 realizarea la

ni)el microsocial $8 realizarea la ni)el macrosocial.ealizarea dreptului la ni)el macrosocial* c#t şi la ni)el microsocial* este condiţionată de un

şir de factori- tipul sistemului social* natura relaţiilor politice* tipul de relaţii economice*

condiţiile naţionale şi internaţionale* gradul de ci)ilizaţie şi cultură* conştiinţa ,uridică* etc. EF* p.

23%G.

+onştiinţa ,uridică este un factor decisi) #n configurarea realizării dreptului. +onştiinţa

,uridică indi)iduală* e'teriorizată #n funcţie de conduită licită* semnifică o $ună cunoaştere

adreptului* o apreciere adec)ată a pre)ederilor legale. 4e nenumărate ori* persoanele aleg#n mod instincti) conduita adec)ată sta$ilită de norma ,uridică. ar gradul de conştientizare

3%



a respectării legii e)ident diferă la diferite categorii de destinatari ai normelor ,uridice* o$ser)ă

6. Popescu E27* p. 2!2G.

4in altă perspecti)ă* respectarea dreptului de către toţi su$iecţii generează fenomenul

legalităţii. "egalitatea* e'igenţă şi principiu al statului de drept* este condiţia ordinii legale.

9nsuşi scopul principal al statului de drept este* după 6. Popescu* realizarea dreptului prin

respectarea regulilor de ela$orare* aplicare şi #nfăptuire a actului de drept* pe de o parte. ar pe

de altă parte* constă #n aşezarea pe $aze ,uridice a acti)ităţii statului sau* cu alte cu)inte*

realizarea dreptului #n acti)itatea statală E27* p. 10FG.

+onţinutul legalităţii este prezentat ca o sumă de principii şi ca un ansam$lu de cerinţe* pe

de altă parte.

Principiile legalităţii* după unii autori E33* p. 113(11% 3%* p. %DG* sunt dispoziţii de

principiu ale fenomenului ,uridic al societăţii* care e'primă conţinutul legalităţii. "a aceste

principii se atri$uie- 18 uni)ersalitatea legalităţii* care implică egalitatea tuturor #n faţa legii

28 unitatea legalităţii* care implică forţa egală a legilor pe tot teritoriul statului 38 supremaţia

legii faţă de alte acte normati)e care tre$uie să corespundă legii %8 unitatea legalităţii şi

oportunităţii* care implică necesitatea supremă de realizare riguroasă a cerinţelor legale !8

legătura indisolu$ilă a legalităţii cu cultura* implică #ntemeierea legalităţii pe cultura ,uridică

D8 ine)ita$ilitatea răspunderii ,uridice* implică consolidarea legalităţii #n $aza unui mecanism

eficient al răspunderii ,uridice 78 controlul realizării legilor* implică controlul constituţional al

legilor* supra)egerea respectării legilor de către procuratură. Principiile respecti)e* se remarcă*

s#nt interdependente* corelati)e şi constituie un sistem* care asigură e)aluarea stării* ni)elului şi

caracterului legalităţii.

+erinţele legalităţii* după alţi autori E22* p. 2DD(2D7 3!* p. 3%DG* sunt- a8 supremaţia legii

/superioritatea unită cu autoritatea şi puterea legii8 $8 uni)ersalitatea legii legile sunt

adresate tuturor persoanelor dintr(un stat8 c8 unicitatea legii /legea este unică pe #ntreg

teritoriul statului8 d8 oportunitatea legii /at#t timp c#t o lege este #n )igoare* ea este adec)atăsituaţiei* #mpre,urărilor* este potri)ită societăţii8 e8 realitatea legalităţii eficacitatea legilor8

f8 asigurarea drepturilor şi li$ertăţilor democratice ale omului.

4upă opinia noastră* contro)ersa pri)ind principiile sau cerinţele legalităţii se soluţionează

#n dependenţă de accepţiunile noţiunii de legalitate. 9ntr(un sens* legalitatea este un principiu de

drept. 9n alt sens* este o metodă de instaurare a ordinii legale. 6ensul a)ut #n )edere de

ma,oritatea autorilor este legalitatea #n funcţie de regim al statului de drept. 4e aici

pornesc cerinţele şi principiile de respectare* e'ecutare şi aplicare nea$ătută şi strictă a dreptului*numite #n literatura de specialitate /principii şi cerinţe ale legalităţii.

3!



9n ce pri)eşte raportul /principiile dreptului şi cerinţele legalităţii* &.N. @ropaniuc este de

părerea că cerinţele legalităţii #n esenţă coincid cu principiile dreptului. /+erinţele legalităţii

sunt mi,loace sau instrumente ,uridice de traducere #n )iaţă a principiilor generale ale dreptului-

ecităţii* ,ustiţiei* umanismului E3D* p. 3%DG.

"egalitatea şi ordinea legală* #n sens larg* implică toate formele realizării dreptului* deci nu

poate fi reduse doar la respectarea dreptului normelor proi$iti)e8 de către destinatari.

"egalitatea şi ordinea legală* )alori incontesta$ile ale statului de drept* necesită conser)are

şi asigurare prin intermediul garanţiilor politice* economice* sociale* ,uridice şi ideologice.

ndicii legalităţii şi ordinii legale sunt #n acelaşi timp indici ai realizării dreptului. 5stfel*

realizarea dreptului #n fapt este atunci* c#nd sunt respectate principiile de dreptate şi de

ade)ăr* de ,ustiţie şi de ecitate* de li$ertate şi de egalitate #n faţa legii E27* p. 102G. +eea ce

#nseamnă că /fără un suport )aloric la ni)elul conştiinţei colecti)e dreptul este lipsit de

su$stanţă* nu este perceput ca ,ust* nu este dec#t o um$ră fără conţinut. ată de ce realizarea

dreptului prin e'ecutarea şi respectarea normelor depinde de modul #n care se impune la

ni)elul conştiinţei colecti)e o anumită ierarizare a )alorilor şi intereselor E13* p. 3%(

3%FG.

4upă cum am menţionat* aplicarea dreptului este o formă specifică a realizării dreptului

care antrenează organele statului* #n limitele competenţei lor* #n procesul punerii #n fapt a

normelor ,uridice. N. Popa )ede #n aplicarea dreptului un sistem de acţiuni statale #n )ederea

transpunerii #n practică a dispoziţiilor şi sancţiunilor normelor de drept prin crearea raporturilor

,uridice E2D* p. 2!G.

?tapele aplicării dreptului s#nt-

18 determinarea situaţiei de fapt 28 alegerea normei de drept precedată de căutarea normei

de drept #n sistemul dreptului8 38 interpretarea normei normelor8 ,uridice %8 ela$orarea şi

emiterea actului de aplicare.

5plicarea dreptului se desfăşoară #ntr(un cadru necontencios adeseori* #nsă proceduraconcurentă este cea contencioasă. Organele statului #n cadrul aplicării dreptului recurg la

acţiuni stimulati)e şi represi)e. ?)ident că aplicarea dreptului nu tre$uie redusă la constr#ngerea

de stat şi resta$ilirea ordinii de drept #ncălcate. <inalitatea şi conţinutul actului de aplicare

este mult mai )ariat dec#t sta$ilirea măsurilor sancţionatorii. /=ulte dintre sancţiuni* fie ele

represi)e sau nu* reprezintă o constatare a eşecului. /Norma ,uridică nu este ade)ărat respectată

dec#t atunci c#nd nici o sancţiune n(a fost aplicată sau nu ar tre$ui să fie aplicată. Numai

aplicarea necontencioasă a dreptului poate fi considerată ca a$solut corectă şi singură a dasatisfacţie deplină cerinţelor ,ustiţiei* su$liniază 6. Popescu E27* p. 2!%G. 4e aceea* credem că

3D



aplicantul dreptului #n acti)itatea sa )a armoniza principiul(metodă a con)ingerii* ca regulă*

cu principiul(metodă a constr#ngerii* la ne)oie.

9n cadrul aplicării dreptului* cercul destinatarilor acestei forme calificate a realizării

dreptului )ariază #n dependenţă de genul acti)ităţii. 4eose$im agenţii statali care inter)in

la #nceierea actelor ,uridice pri)ate* #n )ederea #ndeplinirii condiţiei de solemnitate. O altă

categorie a agenţilor pu$lici s#nt acei care ela$orează şi e'ecută acte administrati)e funcţii

administrati)e8. Organele ,urisdicţionale completează cercul destinatarilor care controlează

comportarea destinatarilor primari. ?le aplică normele #n cadrul litigiilor* realiz#nd ,ustiţia.

5plicarea dreptului este un proces )oliti)* care antrenează acti) conştiinţa aplicantului.

+unoaşterea dreptului poziti) şi a principiilor lui #ntemeietoare este premisa necesară pentru

practica ,uridică. Or* misiunea aplicantului este de a e)alua di)erse stări de fapt şi de a le califica

conform stărilor de drept. 5cti)itatea de aplicare şi respecti) conştiinţa ,uridică profesională a

aplicantului dreptului este direcţionată şi fundamentată de un şir de principii.

4upă =.N. =arcenco* acestea sunt- a8 legalitatea $8 ecitatea socială c8 oportunitatea d8

,usteţea temeinicia8 E32* p. 317(31G. "egalitatea implică conformarea aplicantului dreptului cu

/litera şi /spiritul legii respectarea limitelor competenţelor de către organul pu$lic

respectarea strictă a procedurii sta$ilite prin lege ela$orarea şi emiterea actului de aplicare

corespunzător cazului e'aminat* #n forma presta$ilită. ?citatea socială implică acţiunea

organului de aplicare #n interesul #ntregii societăţi* dar nu #n )ederea promo)ării propriului

interes al agentului puterii. Oportunitatea pertinenţa8 implică cercetarea specificului stării de

fapt la momentul emiterii actului de aplicare e)idenţa condiţiilor de aplicare a normelor

,uridice pertinenţa normei normelor8 pentru cazul cercetat necesitatea acţiunilor procesuale

determinate de starea de fapt. Austeţea temeinicia8 aplicării dreptului constă #n sta$ilirea deplină*

studierea minuţioasă a stării de fapt* emiterea actelor #n $aza faptelor indu$ita$ile* )eridice

şi )erificate. gnorarea principiului respecti) la ela$orarea actului de aplicare a dreptului este un

temei suficient pentru anularea actului.=.N. =arcenco su$liniază că principiile respecti)e* >.&. Nazarenco le numeşte cerinţe

#naintate faţă de actele de aplicare a dreptului8 E33* p. %G* adeseori se contrazic. +ontradicţiile

sunt e'plica$ile* dat fiind faptul generalităţii şi impersonalităţii normelor ,uridice care nu

pot pre)edea toate situaţiile de fapt posi$ile. 6pre e'emplu* #n cazul contradicţiei principiilor

legalităţii şi oportunităţii* organul de aplicare a dreptului soluţionează cazul* sta$ilind

modalitatea optimală de aplicare a normei la circumstanţele cazului* armoniz#nd principiul

legalităţii cu principiul oportunităţii E31* p. 31(31FG.

37



+onsiderăm că #n procesul aplicării dreptului principiile dreptului apar #n ipostaza

principiilor ramurale ale dreptului. 9n special* procedura contencioasă pentru soluţionarea

litigiilor de către organele ,urisdicţionale este gu)ernată de principii procesuale ramurale care*

de altfel* pot fi şi interramurale. 5stfel* #n acti)itatea de aplicare a dreptului de către organele

,udecătoreşti #n pricinile ci)ile se impune respectarea principiilor fundamentale ale dreptului

procesual ci)il- legalitatea aflarea ade)ărului egalitatea părţilor dreptul la apărare

contradictorialitatea rolul acti) al ,udecătorului disponi$ilitatea pu$licitatea oralitatea

nemi,locirea continuitatea dreptul părţilor de a folosi lim$a maternă. 9ncălcarea acestor

principii atrage nulitatea otăr#rilor ,udecătoreşti sau a altor acte de procedură* prin intermediul

căilor de atac reglementate de lege E10* p. !(!FG.

2. P)-c$l! -t!)$)!t) u)*c!. Bna din fazele aplicării dreptului de către organele

competente de stat* premergătoare ela$orării şi emiterii actului de aplicare* este interpretarea

normei selectate din sistemul dreptului #n )igoare. 5gentul interpretării* el şi agentul aplicării*

recurge la di)erse procedee* tenici şi principii de interpretare a normelor. +eea ce ne preocupă

#n conte'tul demersului efectuat* sunt principiile interpretării care nu(şi găsesc loc #n fiece sursă

de Ceoria >enerală a 4reptului.

:unăoară* 6. Popescu se limitează doar la enumerarea principiilor interpretării* pe care

le califică ca /mai mult sau mai puţin precise* mai mult sau mai puţin imperati)e* rezer)#nd

interpretului spaţiu pentru sta$ilirea sensului şi conţinutului principiilor. /a8 Normele ,uridice

tre$uie să fie #ntotdeauna astfel interpretate* #nc#t efectul lor să fie asigurat. ?ste inadmisi$ilă

interpretarea care ar anula efectul practic al normei. $8 Căcerile legii pot fi interpretate #n

fa)oarea li$ertăţii de acţiune. Cot ceea ce nu este interzis* este permis. c8 Cre$uie să fie

asigurată continuitatea de interpretare. 5tunci c#nd s(a consolidat o anumită interpretare a legii*

ea nu tre$uie scim$ată cu uşurinţă. d8 5tunci c#nd un te't este suscepti$il de mai multe

interpretări* nu se poate reţine interpretarea care ar duce la rezultate in,uste* inecita$ile din

punct de )edere economic şi social E27* p. 2F%G.. 4ogaru* 4.+. 4ănişor şi >. 4ănişor arată următoarele principii de interpretare* care

diferă puţin de cele nominalizate mai sus din punct de )edere conceptual* dar mai mult se

deose$esc după /aină* adică enunţare. 5cestea sunt-

1. /Cot ce nu este proi$it este permis. Căcerea legii tre$uie interpretată #n fa)oarea

li$ertăţii de acţiune a indi)idului. Principiul lărgeşte sfera li$ertăţilor indi)iduale* dar nu şi

a puterilor autorităţilor pu$lice.

2. egula continuităţii interpretării. nterpretarea sta$ilită #ntr(un sens nu tre$uie preauşor modificată #n )ederea sta$ilităţii raporturilor ,uridice.

3



3. Principiul efectului util. "egea tre$uie interpretată #n sensul #n care #şi găseşte aplicarea.

%. +ontrolul interpretării #n raport cu rezultatul practic. 9n cazul mai multor interpretări

ale aceluiaşi te't se urmăreşte rezultatul practic* elimin#ndu(se cele a$surde* indezira$ile*

in,uste* antisociale* etc.

!. 4ispoziţiile generale nu derogă de la cele speciale. 4acă la o situaţie se aplică două

norme una generală* alta specială* atunci preferinţă #n aplicare se )a da normei speciale.

D. Cre$uie să interpretăm totdeauna cu $un simţ. 5ltfel zis* pre)alarea sensului uzual al

cu)intelor E13* p. %03(%0%G.

>. =iai specifică că principiile interpretării nu sunt principii ontologice #nsă principii

metodologice. /4eoarece interpretarea este metodă* ea are principii de metodă E1F* p. 1D1G.

5ceste principii nu se )or confunda cu principiile logice identitatea noncontradicţia terţiul

e'clus8 cărora li se su$ordonează orice interpretare ,uridică. Principiile interpretării sunt

#nfăţişate argumentat de >. =iai* de aceea ne raliem la raţionarea autorului.

1. Principiul unităţii dintre litera şi spiritul legii- /spiritul legii poate fi #nţeles ca

/spirit al legiuitorului* dar şi ca un ansam$lu de principii naturale* cărora urmează să se

su$ordoneze orice legiuitor şi care sunt temeiuri ale tuturor actelor normati)e. 4ezecili$rul #ntre

/spiritul şi /litera legii conduce la a$uz de drept* la frauda legii* la #ncălcarea ecităţii.

2. Principiul supremaţiei )oinţei legiuitorului. &oinţa legiuitorului nu se identifică cu

spiritul legiuitorului* după >. =iai. &oinţa legiuitorului su$ordonează spiritul legiuitorului*

iar acesta spiritul legii. &oinţa legiuitorului o su$ordonează pe cea a ,udecătorului. +ea mai

$ună lege este aceea care lasă c#t mai puţin la aprecierea ,udecătorului şi cel mai $un ,udecător

este acela care* #n otăr#rea sa se #ntemeiază #n aşa fel pe lege* #nc#t ar$itrarul să fie c#t mai

redus. especti)* aceasta este şi imaginea indirectă a celui mai $un legiuitor.

3. Principiul conte'tualizării. nterpretarea se efectuează #n cadrul sistemului dreptului*

corel#ndu(se norma interpretată cu instituţia ,uridică şi ramura de drept corespunzătoare.

%. Principiul e)aluării. Potri)it acestuia* interpretul nu tre$uie să facă distincţie acolo undelegea #n )igoare nu distinge ubi le$ non %istinguit, nec nous %istinguere %ebemus 8. +#nd

un te't pare am$iguu sau a$surd* instanţa tre$uie să reţină sensul cel mai fa)ora$il

acuzatului p#r#tului8.

!. Principiul corelării. Principiu formulat #n latina le$ posterior %erogat priori. +onform

acestuia* aplicarea simultană a legilor nu este realiza$ilă su$ aspectul logic şi practic. 6e

alege o lege din două* legea posterioară este prefera$ilă* fiind prezumată mai $ună. 9n caz contrar

se aplică legea anterioară le$ priori8* importantă pentru fa)orizarea acuzatului p#r#tului8*dacă nu este a$rogată de cea posterioară. Bn alt principiu complementar la le$ posterior

3F



%erogat priori este generalia specialibus non %erogant &specialia generalibus %erogant'.

+onform acestuia* #n cazul #n care unei situaţii i se pot aplica două norme* una generală* alta

specială* se )a aplica cea din urmă. Norma specială tre$uie interpretată restricti). :aza

interpretării restricti)e este principiul e$ceptio est strictissimae interpretationis. ?'cepţiile s#nt

reglementate e'pres şi nu pot fi create prin interpretare* de asemenea* neput#nd fi e'tinse la

alte cazuri dec#t cele pre)ăzute e'pres de lege. 9n caz dacă #n legislaţie lipseşte norma

specială ce )izează un domeniu al )ieţii sociale* se aplică normele generale de drept comun

E3FG. Practica ,udiciară* #n special ,urisprudenţa +urţii 6upreme de Austiţie şi a +urţii

+onstituţionale* #şi aduce contri$uţia oficială la interpretarea şi aplicarea uniformă a principiilor

răspunderii ,uridice. 6pre e'emplu* +urtea 6upremă de Austiţie a epu$licii =oldo)a

atenţionează instanţele ,udecătoreşti la necesitatea respectării stricte a principiului

indi)idualizării pedepselor #n aşa fel ca fiecare pedeapsă să(şi atingă scopurile pre)ăzute

E3FG principiului prezumţiei ne)ino)ăţiei la ,udecarea cauzelor #n materie penală E%0G.

Principiul prezumţiei ne)ino)ăţiei este interpretat de către +urtea +onstituţională a epu$licii

=oldo)a cu prile,ul controlului constituţionalităţii.

5lte principii ale interpretării* nominalizate de >. =iai sunt- principiul adec)ării formei

,uridice la semnificaţia din conţinut principiul coerenţei logice şi principiul )alidităţii ,uridice

E1* p. 1D1(1D2G.

9n fine* interpretul* fiind gidat de principiile(metodă* mai mult sau mai puţin determinate

şi discuta$il enunţate* nu are ,ustificare de a crea noi principii.

ÎNCHEIERE

6tudiul pe care l(am #ntreprins* #şi are lungimea determinată de anumite rigori de fond şi

de formă. <inalul pretinde a #ncununa opera* noi* #nsă nu pretindem să fi consumat su$iectula$ordat şi de a fi e'austi)i #n demersul efectuat.

%0



+eea ce pretindem este cizelarea domeniului principiilor dreptului şi ordonarea

conceptuală* relaţională şi funcţională a principiilor dreptului. 9ntru susţinerea afirmaţiei făcute

prezentăm consideraţiile concluzi)e pe marginea fiecărui capitol al tezei #ntr(o formulă sintetică.

1. 4in du$la perspecti)ă* ontologică şi metodologică* principiile dreptului s#nt ideile de

ma'imă generalitate* esenţă şi )aloare ale sistemului ,uridic* care #ntemeiază dreptul poziti) sau

orientează ela$orarea şi realizarea dreptului poziti).

2. 9n plan ideatic* principiile dreptului s#nt un /dat uni)ersal. 5parţinătoare lumii ei%os(

urilor* principiile dreptului #şi au originea #n raţiunea conştiinţa8 supremă a omului. aţiunea

conştiinţa8 supremă este parte a conştiinţei umane* fiind sediul şi fundamentul principiilor

dreptului poziti).

3. deile care dau )iaţă* )aloare şi autoritate dreptului poziti)* dincolo de hic et nunc* sunt

li$ertatea* egalitatea* ,ustiţia* responsa$ilitatea* unitatea* ieraria. 5ceste principii generale*

anterioare logic dreptului* #ntemeiază e'istenţa şi e'primă esenţa dreptului poziti).

%. ?nunţarea principiilor dreptului nu este o sarcină uşoară* totuşi tentati)a de enunţare a

principiilor generale ale dreptului s(a materializat astfel-

"i$ertatea L idee principiu8 generală e'primată #n dreptul poziti)* potri)it căreia

su$iectele de drept #şi construiesc )oliti)* cu pre)iziune şi fără oprelişti propria conduită #n

)ederea atingerii anumitor o$iecti)e.

esponsa$ilitatea L idee principiu8 generală e'primată #n dreptul poziti)* potri)it căreia

su$iectele de drept #şi asumă deli$erat şi #n )olum deplin consecinţele faptelor acţiunilor sau

inacţiunilor8 sale.

?galitatea L idee principiu8 generală e'primată #n dreptul poziti)* potri)it căreia su$iectele

de drept se $ucură de aceleaşi drepturi şi #ndatoriri ,uridice* $eneficiind de acţiunea

nediscriminatorie a legii.

Austiţia dreptatea8 L idee principiu8 generală e'primată #n dreptul poziti)* ca ecili$ru şi

proporţie #ntre interesele* faptele şi consecinţele faptelor su$iectelor li$ere şi responsa$ile.!. 6istemul principiilor dreptului* după opinia noastră* reprezintă formaţiunea principiilor

dreptului cu determinări cantitati)e şi calitati)e specifice sistemului ,uridic poziti)* care

integrează şi su$ordonează principiile dreptului #n funcţie de elemente componente.

+omponentele sistemului principiilor dreptului sunt - principiile generale ale dreptului*

principiile ramurale ale dreptului* principiile interramurale ale dreptului.

Principiile generale ale dreptului sunt acele principii ale dreptului care #ntemeiază

conţinutul tuturor normelor ,uridice dintr(o ordine ,uridică poziti)ă* asigur#ndu(i unitateamaterială şi procesuală.

%1



Principiile ramurale ale dreptului sunt principiile generale ale tuturor normelor şi

instituţiilor ,uridice din cadrul unei ramuri a dreptului poziti). Principiile ramurale ale dreptului

gu)ernează cel mult o ramură a dreptului poziti)* spre deose$ire de principiile generale ale

dreptului care #ntemeiază sistemul dreptului poziti) #n ansam$lu şi orientează realitatea ,uridică a

societăţii.

Principiile interramurale ale dreptului s#nt principii generale de drept pu$lic sau S şi pri)at

care gu)ernează cel puţin două ramuri ale dreptului poziti).

D. nteracţiunile intrasistemice ale principiilor dreptului se manifestă #n raporturi de

ordonare şi coordonare su$stanţială a elementelor componente. Ordonarea principiilor dreptului

poate fi realizată prin două operaţiuni logice- di)iziunea şi clasificarea.

+riteriile de clasificare a principiilor dreptului pe care le propunem sunt-

18 gradul de generalitate a principiilor dreptului principii generale* principii interramurale*

principii ramurale8

28 sfera de aplicare a principiilor dreptului principii de drept intern naţional8* principii de

drept comunitar* principii de drept internaţional8

38 di)iziunea dreptului principii de drept pu$lic* principii de drept pri)at8

%8 forma principiilor dreptului principii scrise* principii nescrise8.

7. Principiile generale ale dreptului le clasificăm după următoarele criterii-

18 funcţia #nfăptuită principiile de ela$orare a dreptului şi principiile realizării dreptului

principii ontologice şi principii metodologice8

28 forma mi,locul8 de e'primare principii generale formulate e'pres #n te'te normati)e

principii generale e'primate #n aforisme* ma'ime* adagii latine principii generale deduse pe

cale de interpretare din te'tele normati)e sau recunoscute prin ,urisprudenţă8

38 aria de #ncadrare ,uridică şi spaţiul de aplicare principii generale #ncadrate şi aplicate

#ntr(un sistem ,uridic naţional principii generale #ncadrate şi aplicate #n două şi mai multe

sisteme ,uridice naţionale principii generale de consacrare şi aplicare internaţională8.. Principiile ramurale ale dreptului le clasificăm după următoarele criterii-

18 di)iziunea dreptului principiile ramurilor de drept pu$lic* principiile ramurilor de drept

pri)at principii ramurale de drept intern* principii ramurale de drept internaţional8

28 su$stanţa normelor ,uridice principiile ramurilor de drept material* principiile ramurilor

de drept procesual8

38 legătura principiilor ramurale cu principiile generale ale dreptului principii ramurale

su$ordonate principiilor generale ale dreptului* principii ramurale coordonate cu principiilegenerale ale dreptului8

%2



%8 incidenţa intraramurală principii fundamentale ale ramurii de drept principii

instituţionale ale ramurii de drept8.

F. a8 eraria principiilor dreptului implică poziţia determinantă şi supremaţia principiilor

generale ale dreptului. 5cestora li se su$ordonează principiile interramurale şi principiile

ramurale ale dreptului.

$8 eraria principiilor generale ale dreptului este realizată su$ forma unei construcţii

piramidale* /)#rful căreia este deţinut de principiul general al ,ustiţiei. 6u$ aspectul cone'iunii

cu alte principii generale ale dreptului* ,ustiţia este un principiu integrator* sintetic faţă de

principiile generale ale egalităţii* li$ertăţii* responsa$ilităţii* unităţii şi deri)atelor lor.

c8 erarizarea principiilor ramurale ale dreptului* de asemenea* este realizată printr(o

construcţie piramidală* /)#rful căreia re)ine principiilor fundamentale ale dreptului. /:aza

construcţiei este formată din principiile ramurale inerente oricărui sistem de drept- principiile

dreptului ci)il* principiile dreptului penal* principiile dreptului administrati)* principiile

dreptului muncii.

10. "ocul şi rolul principiilor dreptului #n procesul ela$orării dreptului le concepem astfel-

a8 Principiile dreptului sunt precursoarele procesului de ela$orare a dreptului* lu#nd formă

şi dez)olt#ndu(se #n special #n urma legiferării.

$8 Principiile dreptului s#nt reperele ontologice* ideatice ale dreptului* principiile legiferării

lato sensu s#nt reperele metodologice ale ela$orării dreptului.

c8 Principiile generale ale dreptului constituie suportul ideatic al principiilor procesului de

ela$orare a dreptului şi principiilor legiferării.

d8 4in considerente practice* se impune imperios interpretarea oficială autentică a

principiilor legiferării stricto sensu şi principiilor procesului ela$orării dreptului lato sensu de

către legiuitor.

11. "ocul şi rolul principiilor dreptului #n cadrul realizării dreptului le rezumăm astfel-

a8 Principiile realizării dreptului s#nt principii(metodă şi nu se identifică cu principiilegenerale ale dreptului care constituie dimensiunea ontologică a dreptului.

$8 Principiile care )izează logica şi acţiunea interpretului #n procesul realizării dreptului

s#nt principii(metodă de interpretare a normelor ,uridice.

BIBLIOGRAFIE

I('#a)! -#)"at'!

%3



1. +onstituţia epu$licii =oldo)a din 2F.0D.1FF%. 9n- =onitorul Oficial al epu$licii =oldo)a*

Nr.1 din 12.0.1FF%.

ttp-SSle'.,ustice.mdSinde'.ppRactionT)ieQU)ieQTdocUlangT1UidT311%FD

2. +odul ci)il al epu$licii =oldo)a Nr. 1107(H& din 0D.0D.2002. 9n- =onitorul Oficial al

epu$licii =oldo)a* Nr. 2(DSDD1 din 22.0D.2002.

ttp-SSle'.,ustice.mdSinde'.ppRactionT)ieQU)ieQTdocUlangT1UidT32!0!

3. +odul penal al epu$licii =oldo)a Nr. F!(H& din 1.0%.2002. 9n- =onitorul Oficial al

epu$licii =oldo)a* Nr. 12(12F din 13.0F.2002.

ttp-SSle'.,ustice.mdSinde'.ppRactionT)ieQU)ieQTdocUlangT1UidT3312D

%. +odul familiei al epu$licii =oldo)a Nr. 131D(H& din 2D.10.2000. 9n- =onitorul Oficial al

epu$licii =oldo)a* Nr. %7(% din 2D.0%.2001.

ttp-SSle'.,ustice.mdSinde'.ppRactionT)ieQU)ieQTdocUlangT1UidT2D11F

!. "egea epu$licii =oldo)a Nr. 70(H& din 27.12.2001 pri)ind actele legislati)e. 9n-

=onitorul Oficial al epu$licii =oldo)a* Nr. 3D(3 din1%.03.2002.

ttp-SSQQQ.laQ(moldo)a.comSlaQsSromSzaonodatelnM(acta(ro.t't

M#-#+)a/6 a)tc#l! *! 0$!caltat!

D. :altag 4. Ceoria generală a dreptului- curs uni)ersitar. +işinău- B"=* Cipografia +entrală*

2010. !3D p.

7. :eleiu >@. 4rept ci)il rom;n- ntroducere #n dreptul ci)il. 6u$iectele dreptului ci)il. ?diţia

a & a re)ăzută şi adăugită de =arian Nicolae şi Petrică Cruşcă. :ucureşti- +asa de editură şi

presă ansa 6..".* 1FF. %F3 p.

. +eterci .* +raio)an . ntroducere #n teoria generală a dreptului. :ucureşti- 5ll :ec* 1FF.

1D p.

F. +raio)an . <inalităţile dreptului. :ucureşti- +ontinent HH* 1FF!. 1FF p.10. 4agie &.* 5postu .* >uriţă ?. ?lemente de procedură ci)ilă şi administrati)ă. :ucureşti-

Naţional* 1FFF. 31 p.

11. 4agie &.* +oman(Jund <. ?lemente de teoria generală a dreptului. :ucureşti- Naţional*

2001. 1%0 p.

12. 4,u)ara =. ?seuri de filosofie a dreptului. :ucureşti- C?* 1FF7. 31F p.

13. 4ogaru .* 4ănişor 4.+.* 4ănişor >@. Ceoria generală a dreptului. :ucureşti- 5ll :ec* 1FFF.

%DD p.1%. >iorgio 4el &eccio. "ecţii de filosofie ,uridică. :ucureşti- ?uropa no)a* 1FF3. 3!2 p.

%%

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc%E2%8C%A9=1&id=311496




http://www.law-moldova.com/laws/rom/zakonodatelnyh-actah-ro.txt





http://www.law-moldova.com/laws/rom/zakonodatelnyh-actah-ro.txt



1!. @egel >.V.<. Principiile filosofiei dreptului sau elementele de drept natural şi de ştiinţă a

statului. :ucureşti- * 1FFD. 33D p.

1D. "upu >@.* 5)ornic >@. Ceoria generală a dreptului- manual. 6tudiu teoretic introducti).

+işinău- "umina* 1FF7. 27F p.

17. =azilu 4. Ceoria generală a dreptului. :ucureşti- 5ll :ec* 1FFF. 3!0 p.

1. =iai >@. <undamentele dreptului- argumentare şi interpretare #n drept. :ucureşti- "umina

le'* 2000. 33 p.

1F. =iai >@.* =otica . <undamentele dreptului- teoria şi filosofia dreptului. :ucureşti- 5ll

:ec* 1FF7. 2!0 p.

20. =#nzală C. 6tudiu asupra principiilor dreptului. +onstanţa- =untenia* 1FFD. % p.

21. =unteanu . 4rept european- ?)oluţie. nstituţii. Ordine ,uridică. :ucureşti- Oscar print*

1FFD. %%7 p.

22. Negru :. Ceoria generală a dreptului şi statului. +işinău- :ons Offices* 1FFF. 31% p.

23. Negru :.* +o,ocaru &. Cenica legislati)ă. +işinău- Cipografia centrală* 1FF7. 112 p.

2%. Platon. "egile. :ucureşti- * 1FF!. %00 p.

2!. Platon. 6crisorile. 4ialoguri suspecte. 4ialoguri apocrife. :ucureşti- * 1FFD. 32 p.

2D. Popa N. Ceoria generală a dreptului. :ucureşti- 5ctami* 1FFD. 33% p.

27. Popescu 6. Ceoria generală a dreptului. :ucureşti- "umina le'* 2002. 3DD p.

2. WXYZ[\ ].^. _`\bZ XX- bhh\\bh \bXZ[\bh Xbb\[X\[h \X jX\[

k` hb. _XXZb- Nota $ene* 2001. %13 .

2F. ̀[\ ^..* q[Z[h ..* XXh .. vwXx Zhb[x XX- yhw\[ k{x

|[k[h[ `b. ]bX- ]}~y [ •.€. WX`X\X* 1FF!. 3% .

30. ]Xh\b ].•. ~hb[x jb`kXZX [ XX- ` {h[Y. ]bX- ‚hX{b* 1FF7. %7!

.

31. ]Xh\b ].•. ƒXb„h [Zh„ bhh\\bjb [X- yhw\bh bbw[h ]}y [.

].. bb\bbX. ]bX- ‚hX{b* 2001. 3F% .32. ]Xh\b ].•. vwXx Zhb[x jb`kXZX [ XX. Xkh[h[Y ` 2( Z.

]bX- ‚hX{b* 1FF. D!D .

33. •XXh\b }.. vwXx Zhb[x XX [ jb k̀XZX- `hw\„Y ` k{x `b.

]bX- v F* 2001. 17D .

3%. hkbb }.. ~hb[x jb k̀XZX [ XX- yhw\[. [[\h- b\h\ ƒhX*

1FF. !31 .

3!. †bX\| .•. ~hb[x jb`kXZX [ XX- yhw\bh bbw[h* bk hk. b‡. ~.•.ˆakb. ]bX- ^•~‰ˆ_~^Š* 1FF. F37 .

%!



3D. †bX\| .•. ~hb[x jb`kXZX [ XX- yhw\bh bbw[h k{x „[ `hw\„

Xhkh\[Y. ƒbk hk. ƒb‡. .}. _ZhbbX. ]bX- qXwXb* ~Xh* q[b* 1FF!. 3% .

37. ‹[ ._. vwXx Zhb[x XX. h\[\jXk- h\[\jXkbjb y\[h[ZhZX* 1F7D. 2D .

Cul!+!) *! *#cu"!-t!6 $)actca u*ca)

3. 5cademia rom;nă. nstitutul de ling)istică /orgu ordan. 4?H. 4icţionarul e'plicati) al

lim$ii rom;ne* ediţia a (a. :ucureşti- ?ditura Bni)ers enciclopedic* 1FF. 11F2 p.

3F. +ulegere de @otăr#ri ale Plenului +urţii 6upreme de Austiţie a epu$licii =oldo)a 1FF7(

1FF8* ediţie specială a re)istei :uletinul +urţii 6upreme de Austiţie a epu$licii =oldo)a.

+işinău- +artier* 1FF7. 2!D p.

%0. +ulegere de @otăr#ri ale Plenului +urţii 6upreme de Austiţie mai 1F7% ( iulie 20028.

+işinău- +artier* 2002. %3D p.

Documents

Principiile Dreptului