PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC

UNIVERSITATEA TEHNICA GHEORGHE ASACHI IASI

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGATIREA PERSONALULUI DIDACTIC

PROIECT

DIDACTICA SPECIALITATII

Coordonator, Cursant,

Lect. dr. ing. Costica NITUCA ARDELEANU D-tru Daniel IASI 2008 CUPRINS

I. Aspecte teoretice privind proiectarea demersului didactic

II. Proiectarea demersului didactic (Exemplificari)

a. Studiul programei scolare

b. Planificarea calendaristica semestriala

c. Proiectarea unei unitati de nvatare

d. Proiectarea activitatii didactice (a lectiei)

III. Bibliografie I. Aspecte teoretice privind proiectarea demersului

didactic

Proiectarea demersului didactic este o activitate desfasurata de profesor menita sa anticipeze etapele si

modalitatile de organizare si de desfasurare concreta a procesului instructiv-educativ.

Pentru realizarea unei proiectari didactice corecte, profesorul trebuie sa raspunda la o serie de ntrebari: Ce voi face ? Cu ce voi face ? Cum voi face ? Cum voi sti daca ceea ce trebuia facut a fost facut ?

Raspunsul la aceste ntrebari reprezinta de fapt, o conturare a etapelor proiectarii activitatii didactice.

Proiectarea demersului didactic pentru o disciplina tehnica sau tehnologica presupune:

1. studiul programei scolare;

2. planificarea calendaristica;

3. proiectarea unitatilor de nvatare;

4. proiectarea activitatii didactice (a lectiei). I. 1. Algoritmul proiectarii didactice

Proiectarea didactica presupune urmatorul algoritm:

1. Stabilirea obiectivelor educationale. Obiectivele educationale sunt elementele cele mai importante n realizarea proiectarii didactice.Acestea sunt precizate n programele scolare, programe ce sunt caracterizate ca documente oficiale si obligatoriu de parcurs. Profesorii trebuie sa aiba n vedere, n primul rnd, obiectivele care circumscriu trunchiului comun, partea obligatorie a programei scolare si care va constitui temeiul realizarii evaluarii nationale (capacitate si bacalaureat). De asemenea, obiectivele trunchiului comun vor contribui la conturarea profilului de formare la sfrsitul nvatamntului obligatoriu. Pe de alta parte, n functie de deciziile care se vor lua la nivelul fiecarei clase, cadrele didactice trebuie sa tina cont de obiectivele care contureaza curriculum extins, n cazurile claselor capabile

de performanta n anumite domenii, ale unei motivatii superioare pentru aceste discipline.

2. Selectarea si organizarea continuturilor de nvatare. Aceasta etapa consta n selectarea si organizarea continuturilor n concordanta cu obiectivele educationale urmarite. Activitatea instructiv educativa trebuie sa fie centrata pe obiective si nu pe continuturi, continuturile reprezentnd o punte de legatura ntre obiective si elevi. Un rol important n selectarea si organizarea continuturilor l constituie identificarea unitatilor de nvatare. Plecnd de la identificarea unitatilor de nvatare trebuie delimitat, stabilit si ordonat unitatile structurale (capitole, subcapitole, lectii). De asemenea, trebuie sa se tina seama de subiectele pentru fiecare lectie, prelucrnd si ordonnd logic notiunile n concordanta cu posibilitatile de asimilare ale elevilor si cerintele demersului educational.

3. Alegerea strategiilor de predare-nvatare. Strategiile de predare-nvatare privesc modul de organizare si conducere a actului didactic prin concordanta si mbinarea eficienta a continutului nvatarii cu metodelor de nvatare, cu mijloacele didactice, cu formele de organizare a procesului instructiv-educativ n vederea atingerii obiectivelor propuse. La alegerea strategiilor didactice trebuie sa se tina cont de specificul disciplinei, de particularitatile de vrsta ale elevilor, precum si de tipul de lectie abordat.

4. Stabilirea metodelor si tehnicilor de evaluare.

Reprezinta partea finala a demersului de proiectare didactica prin care profesorul va masura eficienta ntregului proces instructiv-educativ.

Proiectarea demersului evaluativ va avea n vedere momentul n care se realizeaza evaluare (la nceputul

procesului de predare-nvatare, pe parcursul derularii sale sau la sfrsitul demersului), dar si metodele si tehnicile de evaluare. Proiectarea modulului de realizare a evaluarii va avea ca finalitate asigurarea unui feed-back de calitate att pentru elevi, ct si pentru cadrul didactic, care, pe baza prelucrarii informatiilor obtinute, si vor regla modul de desfasurare a demersului didactic.

n privinta instrumentelor de evaluare se pun cteva ntrebari:

Care sunt obiectivele cadru si obiectivele de referinta ale programei scolare, pe care trebuie sa le realizeze elevii ? Care sunt performantele minime, medii si superioare pe care le pot atinge elevii, pentru a demonstra ca au atins aceste obiective ?

Care este specificul colectivului de elevi pentru care mi propun evaluarea ?

Cnd si n ce scop evaluez ?

Pentru ce tipuri de evaluare optez ?

Cu ce instrumente voi realiza evaluarea ?

Cum voi proceda pentru ca fiecare elev sa fie evaluat prin tipuri de probe ct mai variate, astfel nct evaluarea sa fie ct mai obiectiva si relevanta ?

Cum voi folosi datele oferite de instrumentele de evaluare administrate, pentru a elimina Eventualele blocaje constante n formarea elevilor si pentru a asigura progresul scolar al fiecaruia dintre ei ?

Raspunsul la aceste ntrebari trebuie sa conduca la evidentierea progresului nregistrat de elevi, atingndu-se n aceste fel obiectivele propuse n programa scolara.

I. 2. Studiul programelor scolare

Documentele de proiectare didactica sunt documente administrative realizate de catre profesor dupa o lecturare atenta a programei scolare. Programele scolare sunt centrate pe obiective/competente si nu mai trebuie vizata ca o tabla de materii, care sa fie parcursa ntr-o anumita perioada de timp. n acest sens, profesorul trebuie sa aiba o vedere de ansamblu asupra ntregului curriculum alocat unui an de studiu, sa cunoasca programele disciplinelor nrudite pentru o abordare interdisciplinara a anumitor teme si sa personalizeze demersul didactic, tinnd seama de specificul elevilor carora li se adreseaza.

Lectura programelor scolare trebuie sa scoata n valoare relatiile care exista ntre obiectivele cadru obiectivele de referinta - activitatile de nvatare - continuturi si modalitatile de evaluare.

I. 3. Planificarea calendaristica orientativa

Planificarea calendaristica este un document scolar administrativ care asociaza elementele programei scolare cu alocarea de timp, considerata optima de catre profesor, pe parcursul unui an scolar. Planificarile calendaristice pot fi:anuale - se ntocmesc pe un an de studiu;

semestriale - continutul din planificarea anuala se distribuie pe semestre.

Pentru realizarea planificarilor calendaristice se recomanda parcurgerea etapelor:

1. identificarea unitatilor de nvatare;

2. stabilirea succesiunii de parcurgere a unitatilor de nvatare;

3. asocierea obiective de referinta - continuturi respectiv, competente specifice - continuturi;

4. alocarea timpului necesar parcurgerii fiecarei unitati de nvatare.

Planificarile calendaristice pot fi realizate pornind de la urmatoare rubricatie:

Unitatea scolara____________________

Profesor__________________________

Disciplina_________________________

Clasa______Nr. ore/saptamna_______

Programa scolara___________________

Anul scolar___________

Planificare calendaristica

Semestrul I, II

Unitatea de

invatare Obiective de

referinta/

Competente

specifice ContinuturiNr.de

oreSapt.Obs.

1 2 3 4 5 6

I. 4. Proiectarea unitatii de nvatare

O unitate de nvatare constituie o structura didactica deschisa si flexibila ce prezinta urmatoarele caracteristici:

determina formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea unor obiective de referinta/competente specifice;

este unitara din punct de vedere tematic;

se desfasoara n mod sistematic si continuu pe o perioada de timp;

se finalizeaza prin evaluare [30].

n vederea proiectarii unitatii de nvatare, profesorul trebuie sa identifice elementele necesare demersului didactic. Pentru aceasta, se vor parcurge urmatoarele etape:

1. identificarea obiectivelor/competentelor, (n ce scop voi face ?);

2. selectarea continuturilor, (Ce voi face ?);

3. analiza resurselor sau a strategiilor didactice: metode de predare-nvatare, mijloace didactice, locul de desfasurare a activitatii didactice, formele de organizare si desfasurare a activitatii didactice, timp, (Cu ce voi face ?);

4. determinarea activitatilor de nvatare, (Cum voi face ?);

5. stabilirea instrumentelor de evaluare, (Ct s-a realizat).

Proiectul unei unitati de nvatare poate fi realizat pornind de la urmatoare rubricatie;

Unitatea scolara____________________

Profesor__________________________

Disciplina_________________________

Clasa______Nr. ore/saptamna_______

Programa scolara___________________

Anul scolar__________

Proiectul unitatii de nvatare

Unitatea de nvatare________________________________________

Numarul de ore alocate_______

ContinuturiObiective de

referinta/

Competente

Specifice Activitati de invatareResurseEvaluare

1 2 3 4 5

I. 5. Proiectarea lectiei

Proiectarea unei lectii este operatia de identificare a secventelor instructionale ce se deruleaza n cadrul unui

timp determinat, de obicei, o ora scolara.

Proiectarea lectiei presupune parcurgerea unor etape:

1. Formularea clara a obiectivelor operationale. Obiectivele operationale indica efectele observabile la sfrsitul lectiei. Pentru a fi atinse, obiectivele de referinta/competentele specifice din programa scolara, acestea sunt transpuse, la nivelul lectiei, n obiective operationale a caror caracteristici sunt prezentate n cele ce urmeaza:

se exprima n functie de elev/clasa de elevi;

indica o modificare concreta de comportament;

descriu efecte observabile;

precizeaza conditii n care se manifesta comportamentul;

pot preciza nivelul realizarii.

2. Selectarea si analiza continuturilor. ntruct cantitatea de informatii este extrem de mare, exista tentatia de a suprancarca programul elevului prin introducerea a ct mai multe notiuni din ct mai multe domenii. n consecinta, profesorul are sarcina de a selecta si de a analiza din multitudinea de informatii pe cele utile elevului astfel nct sa atinga obiectivele/competentele prevazute n programa scolara. De asemenea, tot n sarcina profesorului cade si

estimarea capacitatii fizice si intelectuale a clasei la care preda. Asadar, trebuie estimat nivelul de pregatire, interesul nvatarii, ritmul de munca al elevilor, precum si capacitatea necesara trecerii la un nivel superior de nvatare a acestora.

Predarea unei discipline tehnice impune parcurgerea n conformitate cu modelul stiintific, precum si respectarea logicii didactice. Notiunile de specialitate vor fi astfel restructurate si adaptate vrstei elevilor nct sa poata fi usor ntelese si asimilate.

Analiza continutului activitatii de nvatare presupune:

identificarea continuturilor cu obiectivele de referinta/competentele specifice din programa scolara;

divizarea si organizarea continutului;

stabilirea ordinii de parcurgere a elementelor de continut;

stabilirea relatiilor dintre elementele de continut.

3. Analiza resurselor. Aceasta presupune:

a) analiza a resurselor umane:

particularitatile elevilor (nivelul de cunostinte, motivatia nvatarii, ritmul de nvatare);

competentele cadrului didactic (competente de baza ale cadrului didactic, competentele n

specialitate, psihopedagogice si metodice precum si competentele psihorelationale).

b) analiza a resurselor materiale:

mijloace de nvatamnt;

mediul de instruire;

timpul aferent desfasurarii lectiei.

4. Adoptarea strategiei didactice. n scopul atingerii obiectivelor operationale fixate, actul educational prevede o strategie didactica reprezentata printr-un ansamblu de metode, mijloace si forme de organizare a clasei de elevi. Alegerea acestor strategii se face n functie de:

obiectivele operationale;

natura continutului;

particularitatile elevilor;

competentele cadrului didactic;

conditii materiale din dotare;

timp disponibil.

5. Evaluarea instrumentelor si probelor de evaluare. Instrumentele de evaluare sunt concepute la nceputul activitatii didactice (lectiei) si servesc la masurarea atingerii obiectivelor operationale. Evaluarea trebuie sa fie centrata pe unitatea de nvatare, sa fie n raport cu obiectivele prevazute n programa scolara si sa evidentieze progresul nregistrat de elev n raport cu sine nsusi.

Pentru proiectarea unei lectii, profesorul va elabora un proiect de lectie a carui structura este prezentat n cele ce urmeaza: A. Date generale de identificare

Unitatea scolara____________________

Profesor__________________________

Disciplina_________________________

Clasa ______ Nr. ore/saptamna______

Programa scolara___________________

Anul scolar__________

Proiect de lectie

Unitatea de nvatare:___________________________________________________________________

Lectia: ______________________________________________________________________________

Tipul lectiei: _________________________________________________________________________________

Durata lectiei: _____________

Locul de desfasurare: _______________________________

Competenta specifica: _________________________________________________________________

Obiective operationale. La sfrsitul lectiei elevii vor fi capabili:

O 1. ____________________________________________________________________________________________

O 2. _____________________________________________________________________________________________

:

O n. _____________________________________________________________________________________________

Continutul activitatii de instruire

Cod Arii de continut Sub-arii de continut

C1

C2

:

Cn

Diagrama obiective-continuturi

Obiective/

Continuturi C1 C2 Cn

O1

O2

On

Metode si procedee de instruire_____________________________________________________________________

Mijloace de nvatamnt:

Cod Denumirea resurselor materiale

B.Continutul stiintific al lectiei

__________________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________

Bibliografie

[1] ________________________________________________________________________________________________________

C. Desfasurarea lectiei

Evenimentele

i nstruirii

Continut/

ObiectiveT

i

m

p Activitatea profesorului Activitatea elevului Strategie didacticaEvaluare

Metode de invatamantMijloace de invatamantForme de organizare

a

activitatii

12 3 4 5 6 7 8

D. Evaluarea cunostintelor

1. Forma de evaluare - proba de evaluare propriu-zisa

stabilirea tipului de test;

identificarea obiectivelor;

selectarea continuturilor ce urmeaza a fi evaluate;

construirea itemilor.

2. Diagrama obiective/itemi;

3. Etalonul de rezolvare si punctajul pentru fiecare item (baremul de notare).

Cunostintele dobndite de elevi pot fi evaluate prin diverse metode. Este indicat ca la ntocmirea probelor de

evaluare sa se tina cont pe ct posibil de cerintele enumerate mai sus, astfel nct procesul de evaluare sa duca la

culegerea unor informatii ct mai utile n vederea luarii unor decizii ulterioare. II. Proiectarea demersului didactic II. 1. Programa scolara

ELECTRICITATE Clasa a IX-a

Scoala de Arte si Meserii CURRICULUM DE DEZVOLTARE LOCALA Specializarea: Lucrator in electrotehnica

AUTOR: prof. ing. Ardeleanu D-tru Daniel NOTA DE PREZENTARE

In cadrul Curriculum-ului de Dezvoltare Locala a fost elaborata programa la modulul teoretic pentru Cultura de specialitate la clasa a IX-a, Scoala de Arte si Meserii, nivelul 1 de calificare, cu denumirea Electricitate.

Modulul este conceput sub forma de optional ca disciplina noua, a carei programa nu cuprinde unitati de competenta si continuturi tematice din cadrul celorlalte programe de trunchi comun si uemeaza a fi parcurs intr-un an de studiu. Programa fiind elaborata dupa modelul celor de trunchi comun, conform OMECT nr.4664/31.03.2003.

Continuturile tematice au o structura axata atat pe caracterul informativ cat si pe cel aplicativ si experimental, permitand elevilor sa-si poata dezvolta dezvolta, cat mai mult cu putinta, viziunea asupra complexitatii problemelor din domeniul electric si tehnic in general. Prin parcurgerea programei acestui modul se urmareste dobandirea competentelor descrise in Standardele de Pregatire Profesionala, documente ce stau la baza Sistemului National de Calificari Profesionale.

Unitatile de competenta si continuturile tematice a acestei programe sunt capitole, respectiv teme independente care nu sunt studiate in cadrul celorlalte module de trunchi comun, fiind elaborate numai dupa modelul acestora. Continutul tematic are drept scop insusirea cunostintelor asupra electricitatii si a aplicatiilor practice ale acesteia, aratandu-se ce este electricitatea, cum se produce, cum se transporta si cum poate fi folosita in diferite scopuri casnice si industriale. Se prezinta elementele componente ale instalatiilor electrice, materialele folosite pentru constructia lor, conditiile pe care trebuie se le indeplineasca, modalitatile de intretinere si reparare a instalatiilor, indicandu-se masurile de protectie sau de siguranta de care trebuie sa se tina seama in diferite situatii problema.

Parcurgerea modulului ofera elevilor posibilitatea sa-si insuseasca mai bine necesitatea identificarii problemelor simple, alcatuirea si aplicarea unui plan de rezolvare a problemelor simple, verificarea rezultatelor obtinute in urma aplicarii planului de rezolvare, astfel incat, in final, toate acestea sa conduca spre rezolvarea anumitor situatii problema intalnite in practica, avand posibilitatea familiarizarii cu diverse rezolvari de probleme.

Numarul total de ore alocat modulului fiind repartizat dupa cum urmeaza:

- teorie =64 ore (2 ore/saptamanaX32saptamani);

Timpul alocat pentru studiul disciplinei este de doua ore pe saptamana, pe care profesorul le poate planifica in ore de predare-invatare, ore de aplicatii si experimente sau ore de recapitulare si evaluare.

Profesorul inginer are posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale elevilor, de compatibilitatea materialului didactic si de ritmul de invatare si de formare a deprinderilor specific grupului instruit.

COMPETENTE SPECIFICE SI CONTINUTURI

COMPETENTE SPECIFICE CONTINUTURI

Identifica probleme

simple Generalitati privind electricitatea:

materia si structura ei;

explicarea fenomenului;

tipuri de campuri electrice si magnetice;

modalitati de producere a electricitatii;

clasificarea centralelor electrice;

principalele marimi electrice si unitatile de masura ale acestora;

procesele care se intalnesc in circuitele electrice;

caracteristicile instalatiilor electrice de lumina si forta;

Utilizarile energiei electrice:

probleme generale ale instalatiilor electrice;

marimi si unitati fotometrice.

Alcatuieste si aplica un plan de rezolvare a unei probleme simple Aplicatii cu caracter practic si experimental:

realizarea practica a instalatiilor si circuitelor electric

alegerea materialelor optime functionarii si sigurantei in exploatare;

analiza constructiva si functionala a diferitelor tipuri de aparate electrice din structura unei instalatii sau circuit electric;

studiul instalatiilor electrice de iluminat si forta din gospodariile proprii;

Utilizarile energiei electrice:

surse electrice de lumina;

corpuri de iluminat;

transformatoare si masini electrice;

studiul domeniilor de utilizare a energiei electrice la diversi consumatori casnici si industriali.

Verifica rezultatele obtinute in urma aplicarii planului de rezolvare a unei probleme simple identificarea tipurilor de defecte care apar intr-o instalatie electrica si a cauzelor;

conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca instalatiile electrice;

instructiuniprivind utilizarea, intretinerea si repararea instalatiilor electrice de iluminat si forta;

instructiuni privind utilizarea, intretinerea si repararea aparatelor electrice din structura unei instalatii electrice;

masuri de protectia muncii;

masuri de prim ajutor la electrocutare.

VALORI SI ATITUDINI

Adaptarea la cerintele pietei muncii si la dinamica evolutiei tehnologice

Responsabilitatea pentru asigurarea calitatii produselor/serviciilor

Manifestarea simtului estetic n design-ul industrial

Manifestarea gndirii critice si creative n domeniul tehnic

Constientizarea importantei standardizarii n domeniul tehnic

SUGESTII METODOLOGICE

Intre competente si continuturi exista o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite.

Activitatea de invatare/instruire utilizata de cadrul didactic va avea un caracter activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatea de invatare si nu pe cea de predare.

Metodele recomandate pentru atingerea obiectivelor sunt:

explorative (vizite de documentare, observarea independenta, studiul de caz, problematizarea);

expozitive (explicatia, descrierea, exemplificarea);

metode bazate pe actiune (efectuarea de lucrari practice, jocul de rol, simularea)

Continuturile programei modulului Electricitate trebuie sa fie abordate intr-o maniera diferentiata, tinand cont de particularitatile colectivului cu care se lucreaza si de nivelul de cunostinte anterioare ale acestuia.

Pentru asigurarea unei logici a intelegerii si invatarii, se vor parcurge continuturile in urmatoarea ordine:

Cunostinte generale despre electricitate

Ce este electricitatea;

Campuri electrice, magnetice si electromagnetice;

Cum se produce electricitatea. Surse electrice;

Marimi electrice principale si unitati de masura;

Curentul continuu si curentul alternativ;

Scheme de legaturi electrice;

Scurtcircuitul electric;

Efectele curentului electric;

Cum se transporta energia electrica.

Instalatii electrice la consumator

Generalitati;

Bransamentul;

Descrierea instalatiei electrice. Parti componente;

Materiale folosite in instalatiile electrice;

Diferite tipuri de instalatii electrice;

Masuri de protectie impotriva tensiunilor de atingere;

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca instalatiile electrice.

Aplicatiile electricitatii

Generalitati;

Aplicatiile efectului termic;

Aplicatiile efectului magnetic;

Aplicatiile efectului chimic;

Utilizarile energiei electrice:

- marimi si unitati fotometrice

- surse electrice de lumina - corpuri de iluminat

MATERIALE NECESARE

Folii pentru retroproiector, planse didactice, modele, cataloage de componente sau extrase de catalog, fise de activitate independenta, ndrumar de laborator, manuale de utilizare, colectii de componente si dispozitive electronice, platforme de lucru/module experimentale, osciloscop cu doua spoturi, multimetre, generatoare de semnal, surse de c.c., elemente de conectica.II. 2. Planificarea calendaristica semestriala

Unitatea scolara: Grup Scolar Industrial Nicolae Iorga Negresti, jud. VasluiDisciplina: Electricitate (C.D.L.)Profesor: ing. Ardeleanu D-tru DanielClasa: a IX a. Nr.ore/saptamna: 2 oreSpecializarea: Electrotehnica

Programa scolara: nr. Anul scolar 2007 / 2008 Planificare calendaristica 30 sapamani X 2 ore/sapt = 60 ore Unitatea de

invatare Obiective de

referinta/

Competente

specifice ContinuturiNr.de

ore Sapt. Obs.

1 2 3 4 5 6

Rezolvare de

probleme

1Identifica probleme simple

Alcatuieste si aplica un plan de rezolvare a unei probleme simple

2 Generalitati 1. Ce sete electricitatea;

2. Campuri electrice,magnetice si electromagnetice;

3. Cum se produce electricitatea. Surse electrice;

4. Marimi electrice principale si unitati de masura;

5. Curentul continuu si curentul alternative;

6. Scheme de legaturi electrice;

7. Scurtcircuitul electric;

8. Efectele curentului electric;

9. Cum se transporta energia electrica

Instalatii electrice la consumator

1. Generalitati;2. Bransamentul;

3. Descrierea instalatiei electrice. Parti componente;

4. Materiale folosite in instalatiile electrice;

5. Diferite tipuri de instalatii electrice;

6. Masuri de protectie impotriva tensiu 322

2

1

3

4

4

4

1

1

2

16

1

1

2

8

2

4S1

S2

S3

S4-5

S6-7

S10-11

S12

S12

S13 S14

S14

S15

S16-19

S20

S21 5Saptam

ana: 8,9,practica comasata 6

Verifica rezultatele obtinute in urma aplicarii planului de rezolvare a unei probleme simple

7. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca instalatiile electrice; Aplicatiile electricitatii

1. Generalitati;

2. Aplicatiile efectului termic;

3. Aplicatiile efectului magnetic;

4. Aplicatiile efectului chimic;

5. Utilizarile energiei electrice

marimi si unitati fotometrice;

surse electrice de lumina;

corpuri de iluminat22

1

3

3 3 4

4

4

S22

S22-23

S24-25

S25-26

S27-28

S28-31

S31-33

Saptam

ana: 32,33

practica

comasata

Recapitulare: semestriala si finala Instalatii electrice la consumator

Aplicatiile electricitatii 4 S34-35

II. 3. Proiectarea unitatii de nvatare

Unitatea scolara: : Grup Scolar Industrial Nicolae Iorga Negresti, jud. Vaslui Disciplina: Electricitate (C.D.L.) Profesor: ing. Ardeleanu D-tru Daniel Clasa: a IX a. Nr.ore/saptamna: 2 ore Specializarea: Lucrator in electrotehnica Programa scolara: nr. Anul scolar 2007 / 2008 Proiectul unitatii de nvatare

Unitatea de nvatare: Rezolvarea de peobleme Numarul de ore alocate: 56 ore ContinuturiObiective de

referinta/

Competente

Specifice Activitati de invatare Resurse Evaluare

1 2 3 4 5

Generalitati

1. Ce sete electricitatea;

2. Campuri electrice,magnetice si electromagnetice;

3. Cum se produce electricitatea.

Surse electrice;

4. Marimi electrice principale si

unitati de masura;

5. Curentul continuu si curentul

alternative;

6. Scheme de legaturi electrice;

7. Scurtcircuitul electric;

8. Efectele curentului electric;

9. Cum se transporta energia

electrica.

CS 1

CS 2

CS 3 Cunostinte generale despre electricitate; Explicarea fenomenelor de producere a electricitatii;

Caractrizarea campului electric: definire, marimi caracteristice;

Caractrizarea campului magnetic: definire, marimi caracteristice;

Caractrizarea campului electromagnetic: definire, marimi caracteristice;

Clasificarea surselor electrice (ideale si reale):

generatoare de current;

generatoare de tensiune;

Producerea electricitatii prin transformarea diferitelor forme de energie

(chimica, mecanica);

Centrale electrice: clasificare, constructie, functionare;

Definirea si caracterizarea marimilor electrice: (cantitatea de electricitate, curentul electric, conductibilitatea si rezistenta electrica,

Potentialul electric, legatura dintre tensiune, current si rezistenta, caderea de tensiune, puterea electrica, energia electrica.Curentul contunuu:definitie, mod de producere;

Tipuri de current alternative. Generarea curentului alternative;

Legarea in serie, paralel si derivatie a componentelor unui circuit electric

Definitia si producerea scurtcircuitului electric;

Efectul termic; efectul chimic; efectul magnetic;

Transformatoare electrice;

Linii electrice de transport si distributie. Folii pentru

retroproiector;

Retroproiector; Manuale;

Tabla;

Markere

Observarea

curenta;

Intrebari orale

1 2 3 4 5

Instalatii electrice la

consumator

1. Generalitati;6. Bransamentul;

7. Descrierea instalatiei electrice. Parti componente;

8. Materiale folosite in instalatiile electrice;

9. Diferite tipuri de instalatii electrice;

6. Masuri de protectie impotriva

tensiunii

7. Conditiile pe care trebuie sa le

indeplineasca instalatiile electrice

Definirea notiunilor de: retea electrica, instalatie electrica, circuit electric, consummator electric, receptor electric;Descrierea unei instalatiei electrice. Parti componente.

Tablouri de distributie;

Circuite de lumina;

Circuite de forta;

Materiale electroizolante;

Conductoare electrice (isolate, neizolate);

Alegerea conductoarelor pentru instalatiile interioare;

Tuburi protectoare;

Izolatoare;

Retele de distributie: descrierea elemntelor structurale (stalpi, aparate, tablouri de distributie, contoare, materiale);

Instalatii de lumina;

Instalatii pentru circuite casnice;

Protectia prin legarea la pamant;

Protectia prin legarea la nul;

Folosirea de tensiuni nepericuloase

Planse;

Stand cu

lucrari de

laborator

Receptoare de lumina si de fortaTablouri de distributieConductoare electrice

Folii pentru

retroproiector;

Retroproiector;

Manuale;

Tabla;

Markere

Observarea

curenta;

Intrebari orale

Lucrari

scrise

Activitati

practice de

laborator

Aplicatiile electricitatii

8. Generalitati;

9. Aplicatiile efectului termic;

10. Aplicatiile efectului magnetic;

11. Aplicatiile efectului chimic;

12. Utilizarile energiei electrice

marimi si unitati fotometrice;

surse electrice de lumina;

corpuri de iluminat

Lampa electrica cu incandescenta; Lampi fluorescente tubulare;

Lampi electrice cu vapori de mercur de mare presiune si joasa presiune;

Aparate electrotehnice: clasificare, constructie, utilizare;

Casificarea masinilor electrice;

Regimurile de functionare ale masinilor electrice;

Elemente galvanice;

Acumulatoare electrice;

Principalele marimi fotometrice si unitatilor lor de masura: (fluxul luminos, intensitatea luminoasa, iluminarea si legile ei, excitanta luminoasa, luminanta, cantitatea de lumina, expunerea luminoasa) Planse;

Stand cu

lucrari de

laborator

Folii pentru

retroproiector;

Retroproiector;

Manuale;

Tabla;

Markere

Observarea

curenta;

Intrebari orale

Lucrari

scrise

Activitati

practice de

laborator

II. 4. Proiectul de lectie

A. Date generale de identificare

Unitatea scolara: Grup Scolar Industrial Nicolae Iorga Negresti, jud. Vaslui Disciplina: Electricitate (C.D.L.) Profesor: ing. Ardeleanu D-tru Daniel Clasa: a IX a

Programa scolara: nr. C.D.L Nr.ore pe saptamna: 2 ore Anul scolar 2007 / 2008 Proiect de lectie

Unitatea de nvatare: Rezolvarea de probleme Lectia: Lampi electrice cu incandescenta Tipul lectiei: Comunicare de noi cunostinte

Durata lectiei: 50 minute

Locul de desfasurare: Laboratorul de electronica

Competenta specifica: CS 3 Continutul activitatilor de instruire:

Cod Arii de continut Sub-arii de continut

C1 Clasificare Definitie. Emisia de lumina

Lampa cu incandescenta normala si

cu ciclu regenerativ de iod

Parametrii caracteristici

C2 Elemente constructive.

Principiu de functionare. Rolul functional al elementelor

componente

Reactii si fenomene chimice si

fizice

C3 Analiza comparative a

lampilor cu incandescenta Fiabilitatea lampilor cu

incandescenta

Avantajele si dezavantajele

lampilor cu incandescenta

Obiectivele operationale: La sfrsitul lectiei elevii vor fi capabili:

O 1. Sa explice emisia de lumina la lampile cu incandescenta;

O 2. Sa clasifice lampile cu incandescenta;O 3. Sa defineasca parametrii fotometrici ai lampilor cu incandescenta;O 4. Sa cunoasca elementele constructive ale lampilor cu incandescenta;O 5. Sa explice functionarea lampilor cu incandescenta;O 6. Sa explice avantajele si dezavantajele lampilor cu incandescenta; Diagrama obiective-continut:Obiective/Continut C1 C2 C3

O1 X

O2 X

O3 X

O4 X

O5 X

O6 X

Metode si procedee de instruire: Conversatia, explicatia, demonstratia, exercitiul.

Mijloace de nvatamnt de uz general: Flipchart (FC), markere (MK), tabla ecologica (TE), pixuri, creioane colorate, caiete de notite.

Mijloace de nvatamnt specifice:

Cod Denumirea resursei materiale

M Manual de specialitate

R Retroproiector

W Filament de Wolfram

Ln Lampi cu incandescenta normale

Lci Lampi cu incandescenta cu ciclu

regenerative de iod

Evaluare: Observare curenta; Evaluare orala; Evaluare scrisa.

B Continutul stiintific al lectiei

C 1: Clasificare. Emisia de lumina. Emisia de lumina a acestor izvoare se datoreste aducerii la incandescenta a unui filament metallic parcurs de current.

Ca element de circuit, lampa cu incandescenta este un rezitor neliniar, inertial, cu o caracteristica dinamica volt-amper simetrica.

Se disting doua tipuri de lampi electrice cu incandescenta:

lampi incandescente normale;

lampi incandescente cu ciclu regenerative de iod.

Parametrii fotometrici.

randamentul optic; este raportul dintre fluxul energetic emis in domeniul vizibil al

spectrului si fluxul total al sursei;

efectul vizual util; se defineste ca fiind raportul dintre fluxul luminos estimate in wati

luminosi si fluxul energetic corezpunzator domeniul vizibil al

spectrului;

eficacitatea luminoasa a sursei; reprezinta raportul dintre fluxul luminos exprimat

in lumeni si fluxul energetic al sursei.

Pentru o sursa reala, indifferent de legea dupa care functioneaza, eficacitatea luminoasa se defineste ca raportul dintre fluxul luminos si puterea totala Pa absorbita de retea:

Unde, Pa = Pe + DP, cu

Pe-puterea efectiva a sursei;

DP-pierderi de putere pe elementele conexe de circuit (startere, balasturi, etc.)

C 2: Elemente constructive.Principiul de functionare. Din punct de vedere constructive, lampa cu incandescenta prezinta trei parti principale:

1- Balonul de sticla; care poate avea forme diferite(in functie de destinatia lampii) si se realizeaza din sticla clara, mata (cu asperitati de natura chimica sau mecanica), laptoasa (cu suspensii din oxizi de thoriu, fosfor), opala (cu incluziuni de ipsos, talc, oxizi de plumb) sau de tip solar (cu spectru corectat).

2- Soclul; care asigura legatura, mecanuca si electrica, cu suportul lampii (fasung) si poate fi de tip cu filet (Edison) sau baionet (Swan).

3- Filamentul; se realizeaza din wolfram care, comparative cu alte metale greu fuzibile, prezinta o serie de avantaje si anume:

- temperatuara de topire ridicata (3600gr.K);

- rezistenta mecanica buna;

- volatizare redusa la temperature inalte. Pentru evitarea oxidarii filamentului baloanele lampilor cu incandescenta de putere mica se videaza.

Lampile cu puteri mai mari de 40W au balonul umplut cu gaz (Ne, Ar, Kr, N) si filament dublu spiralat, ceea ce permite cresterea temperaturii de lucru (circa 3000gr. K) si implicit diminuarea sectiunii filamentului.

Lampile cu incandescenta utilizat in mod current in instalatiile de iluminat au balonul de forma unei suprafete izoterme si se construiesc pentru tensiuni de 127, 220, 230 V cu puteri unitare de maximum 2000W. Eficacitatea luminoasa este de cel mult 2324 lm/W, ceea ce corespunde la un randament al sursei de circa 3,5%, durata de functionare fiind de 1000 ore.

Pentru a diminua volatilizizarea filamentului, in conditiile ameliorarii sensibile a caracteristicilor de functionare, in balonul lampii se introduce un halogen (iod, in ultimul timp brom), obtinandu-se lampa incandescenta cu halogeni. Daca in balon se introduce, de exemplu, iod se obtine o lampa cu incandescnta cu ciclu regenerativ de iod, functionarea fiind urmatoarea.

- la temperatura (2000gr.C) relative ridicata a filamentului, moleculele de iod disociaza in atomi:

I2 -------2I,

ce se rqaspandesc in balonul de sticla.

- particulele de wolfram, condensate pe balon sau aflate in vecinatatea acestuia, la temperaturi relative scazute (200gr.C) se combina cu atomii de iod, W + 2I = WI2

rezultand iodura de wolfram volatila.

- in vecinataea filamentului iodura se descompune eliberand wolframul ce se depune pe filament, iodul ramanand liber pentru o noua reactie.

Ciclul descris de ecuatia:

W + 2I =========== WI2Delimiteaza in interiorul balonului doua zone de temperatura, separate de o suprafata izoterma de circa 1300gr. C. In exteriorul acesteia sunt preponderente reactiile de formare a iodurii de wolfram, fenomen ce inlatura depunerea metalului pe balonul lampii. In interiorul suprafetei izoterme predomina reactiile de disociere, insotite de concentrarea wolframului in zona filamentului. C 3: Analiza comparativa a lampilor cu incandescenta Comparativ cu lampile incandescente normale, cele cu ciclu regenerative de iod, prezinta o serie de avantaje, dintre care cele mai importante sunt: - flux luminos practice constant pe toata durata de viata a lampii;

- durata de functionare mare (de circa 2000 de ore)si eficacitatea luminoasa ridicata (2226lm/W) la puteri unitare pana la 10kW;

- temperature de culoare ridicata (2900gr.K) ce asigura o mai buna redare a culorilor. D Desfasurarea lectiei:

Evenimentele

i nstruirii

Continut/

ObiectiveT

i

m

p Activitatea profesorului Activitatea elevului Strategie didacticaEvaluare

Metode de

invatamantMijloace de

invatamantForme de

organizare

a

activitatii

12 3 4 5 6 7 8

Secventa

organizatorica

1Face prezenta elevilor, noteaza elevii absenti n catalogul

clasei; face observatii si recomandari, daca este cazul.Raspund la ntrebarile puse de profesor, si

nsusesc observatiile si recomandarile primate.Conversatia

Catalog,

pixuri,

TE, MKFrontala -------

Verificarea

temelor3Prin sondaj, solicita caietele de teme.

Face aprecieri, corectari, unde este cazul.Cei solicitati prezinta caietele de teme.

Ceilalti elevi asculta aprecierile si eventual si

corecteaza raspuns urile n caietele de teme.

Conversatia

Explicatia

Caietele de

teme, pixuri

colorate

Individuala

Frontala

Eval.

orala

Transmiterea

noilor cunostinte

Dirijarea

nvatarii

C 1 O 1, O 2

10 Propune elevilor o noua lectie. Lampi electrice cu incandescentaPrezinta obiectivele lectiei.

n prima etapa prezinta definitia lampii cu incandescenta si clasificarea acestora.

n continuare prezinta si explica parametrii fotometrici.

Asculta si devin interesati de propunerea facuta.

Noteaza n caietele de notite definitia si clasificare lampilor cu incandescenta.

Aplicand cunostintele anterioare, dup ace-si noteaza definitia parametrilor fotometrici, deduc relatiile matematice de definitie.

Noteaza explicatiile primite si deseneaza n

caietele de notite schemele proiectate pe tabla.Expunerea

Explicatia

Observatia

Conversatia

R,

Ln,

Lci.Caiete de

notite, pix.

Frontala

Individuala

----------

Obtinerea

performantei5Solicita un elev sa prezinte clasificarea lampilor electrice cu incandescenta.

Solicita alti elevi din clasa sa defineasca parametrii fotometrici.

Elevul solicitat prezinta clasificare ceruta.

Ceilalti elevi sunt atenti si intervin unde este cazul.

De asemenea, elevii prezinta explicatiile ce li s-aucerut.

Conversatia

Tabla,

creta,

burete,Setul de

planseFrontala

Individuala

Obs.

curenta,

Eval.

orala

Asigurarea

FEED-BACK-ului2Confirma si apreciaza raspunsurile corecte ale elevilor.

Face observatii si corectii, daca este cazul.

Retin aprecierile si explicatiile suplimentare.Explicatia R,

Ln,

Lci.

Caiete de

notite.

Frontala,

Individuala

Obs.

curenta

Dirijarea nvatarii

C 2 O 3, O 4,

O 5

14Prezinta partile principale ale unei lampi electrice cu incandescenta si rolu acestora.

Explica functionarea filamentului si prezinta proprietatile acestuia, materialele utilizate.

Explica modul de obtinere a lampilor electrice cu incandescenta cu ciclu regenerative de iod si functionarea acestora.

Observa schema facuta pe tabla.

si noteaza n caiete schema si explicatiile primite.

Deduc mpreuna cu profesorul functionarea lampilor cu ciclu regenerative de iodi si noteaza

relatiile de calcul si reactiile chimice n caiete.

Expunerea

Observatia

Conversatia

Exercitiul

Tabla,

creta,

burete,R,

Ln,

Lci.

Caiete de

notite.

FrontalaObs.

curenta

12 3 4 5 6 7 8

Obtinerea

performantei5Solicita un elev sa realizeze la tabla schema unei lampi cu incandescenta normale.

Solicita alti elevi din clasa sa explice modul de functionare a celor doua tipuri de lampi electrice cu incandescentat.

Solicita clasa de elevi sa explice cum se regenereaza ionii de iod.. Restul clasei sunt solicitati

sa faca observatii sau completari pe marginea celor discutate.

Elevii solicitati realizeaza la tabla schemele cerute si le explica.

Elevii solicitati suplimentar comenteaza si

apreciaza raspunsurile colegilor verificati.Conversatia

Exercitiul,

Tabla,

creta,

burete,R,

Ln,

Lci.

Caiete de

notite.

Frontala

Individuala

Obs.

curenta,

Eval.

orala

Asigurarea

FEED-BACK-ului

2Prezinta din nou schemele oferind elevilor

posibilitatea sa-si corecteze schemele realizate, precum si eventualele greseli facute.

Apreciaza raspunsurile corecte. Ofera, daca este cazul,

explicatii suplimentare.

Corecteaza eventualele greseli din caietele de

notite.

Retin aprecierile si explicatiile suplimetare.

Conversatia

Caiete de

notite, pixuri, catalogul

Frontala

Individuala

-----------

Fixarea si

consolidarea

noilor cunostinte

Evaluarea

performantei

5Prezinta, pe scurt, notiunile predate, punnd accent pe

notiunile mai dificile si reproiectnd foliile transparente.

Solicita elevilor sa raspunda la unele intrebari.

Dup ace elevii au raspuns discuta mpreuna cu elevii

raspunsurile acestorat. Corecteaza, daca este

cazul, raspunsurile gresite.

Elevii si nsusesc nca o data notiunile predate,

fixndu-le mai bine.

Elevii raspund la intrebarile primite.

Retin explicatiile suplimetare. Corecteaza

raspunsurile gresite.

Conversatia

ExercitiulTabla,

creta,

burete,R,

Ln,

Lci.

Caiete de

notiteFrontala

Individuala

Obs.

curenta,

Eval.

orala

Secventa

finala.

Aprecierea

desfasurarii

lectiei si a

asimilarii

cunostintelor

2Formuleaza aprecieri, observatii si recomandari. Apreciaza prin note raspunsurile elevilor motivndu-le.Retin aprecierile, observatiile si recomandarile.

Conversatia

Caiete de

notite, pixuri, catalogul

Frontala

Individuala

-----------

Prezentarea

temei de lucru

individuale

1Prezinta continutul unei ntrebari.Noteaza problema de rezolvat; retin precizarile

profesorului.

Conversatia

Explicatia

Caiete de

teme.Frontala

Individuala

------------

Prezentarea

temei de lucru

individuale

1 Prezinta continutul unei ntrebari.

Noteaza problema de rezolvat; retin precizarile

profesorului.

Explicatia,

Conversatia

Caietul de

teme

Frontala,

Individuala -

Tema pentru acasa

ntrebare:

Cum vor fi polarizate jonctiunile j1, j2, si j3, la polarizarea inversa, respectiv polarizarea directa ?

Raspuns:

La polarizarea inversa jonctiunile j1, si j3, sunt polarizate invers, iar j2, este polarizata direct. La polarizarea directa, jonctiunile j1, si j3, sunt polarizate direct, n timp ce jonctiunea j2, este

polarizata invers.

DIDACTICA SPECIALITATII

21

Test de evaluare

Cititi cu atentie ntrebarile si raspundeti n scris prin ncercuirea raspunsurilor corecte, respectiv completarea spatiilor libere:

I1. Tiristorul este un dispozitiv: 0,5 puncte;

a). capacitiv;

b). semiconductor;

c). rezistiv.

I2. Tiristorul are: 0,5 puncte;

a). 4 straturi semiconductoare si 3 jonctiuni;

b). 3 straturi semiconductoare si 2 jonctiuni;

c). 2 straturi semiconductoare si o jonctiune

I3. Simbolul tiristorului este: 0,5 puncte;

a). b). c).

I4. Ce se ntmpla cu tiristorul daca se aplica o tensiune UAK < 0 la bornele anod-catod ?

1,5 puncte;

I5. Avnd la dispozitie folia retroproiector f) stabiliti expresia curentului anodic: 4 puncte;

I6. Identificati marimile electrice ce caracterizeaza circuitul din plansa de mai sus: 2 puncte;

Din oficiu 1 punct;

Total 10 puncte = 10 (zece).

Diagrama obiective/itemi

Obiective/Itemi I1 I2 I3 I4 I5 I6

O1 x x

O2 x

O3 x

O4 x

O5 x

A

C

PROIECT - DIDACTICA SPECIALITATII

22

Raspunsuri si baremul de notare:

1. b) 0,5 puncte;

2. a) 0,5 puncte;

3. b) 0,5 puncte;

4. Daca se aplica o tensiune UAK < 0 ntre anod si catod, tiristorul se considera blocat, prin el circulnd doar un curent rezidual

invers IR de valoare foarte mica. Daca tensiunea UAK creste peste o anumita valoare notata cu USTR numita tensiune de

strapungere, atunci aceasta va conduce la distrugerea tiristorului,

1,5 puncte;

5. Tinnd cont de folia f) se pot scrie relatiile:

IA = IC1 + IC2; IK = IA + IG;

2

0

2 2

C

C K

I

I M I a ;

2

0

1 1

C

C A

I

I M a I

Eliminnd ntre cele patru ecuatii pe IC1, IC2 si IK rezulta:

1 2

0 2

1 a a

a

M

M I I

I C G

A ,

La tensiunile anodice inferioare celei de strapungere M=1 si curentul anodic are expresia: 1 2

0 2

1 a a

a

C G

A

I I

I ,

4 puncte;

6. A Anod;

K Catod

G Grila de comanda;

UAK Tensiunea aplicata ntre anod si catod;

IA Curentul care circula prin anod;

IK Curentul care circula prin catod;

IG Curentul injectat prin grila de comanda;

T1 Tranzistor bipolar de tip pnp;

T2 Tranzistor bipolar de tip npn;

1, 2 Factori de transfer ai celor doua tranzistoare;

IB1 Curentul care cuircula prin baza tranzistorului T1.

IB2 Curentul care cuircula prin baza tranzistorului T2.

IC2 Curentul care cuircula prin colectorul tranzistorului T2.

2 puncte;

Din oficiu 1 punct.

Total 10 puncte = Nota 10.

III : Bibliografie

[6] Stanciu, M., Didactica postmoderna, Editura Universitatii Suceava, 2003.

[9] Gabriela-Carmen, Oproiu; Elemente de didactica disciplinelor tehnice, Editura Printech, 2003.

[12] Cucos, C., Pedagogie, Editura Polirom, Iasi, 1996.

[30] Consiliul National pentru Curriculum Ghid Metodologic pentru aplicarea programelor scolare, Tehnologii, Liceu tehnologic, profil tehnic,

Editat de Aramis Print, 2002.