ANALIZĂ REGIONALĂ ŞI URBANĂ

ANALIZA SUCCINTĂ A COMUNEI HOLBOCA

PARTE COMPONENTĂ A ZONEI METROPOLITANE IAŞI

Student ID: Tudor JEMNA

2008

CUPRINS

Introducere Capitolul I - Prezentare generală

1. Date generale 2. Localizare 3. Conditţii geografice, geologice şi climatice 4. Istoricul zonei 5. Situaţia demografică 6. Resursele de muncă – ocupare şi şomaj 7. Infrastructura

A. Transporturi B. Telecomunicaţii C. Energia electrică D. Alimentarea cu căldură E. Alimentarea cu gaze naturale

8. Condiţii sociale 9. Economia zonei

A. Agricultura B. Zootehnia C. Silvicultura D. Industria E. Activitati agricole si zootehnice F. Activitati auxiliare din domeniul serviciilor G. Comerţ H. Turism

10. Sistemul financiar – bancar 11. Situaţia mediului înconjurător

A. Calitatea factorilor de mediu B. Calitatea aerului C. Calitatea apei D. Calitatea solului

Capitolul II - Analiza SWOT Concluzii Bibliografie Anexe

„O ţară nu este a locului unde stă, ci a ţintei la care se uită.”

(Nicolae Iorga).

Introducere

În cadrul expunerii următoare, am de gând să prezint o parte a Zonei Metroploitane Iaşi,

formată de Comuna Holboca, astfel încât acest referat, se va constitui într-o analiză succintă a unui

teritoriu cunoscut. Voi prezenta o caracterizare a acesteia prin intermediul a 10 indicatori relevanţi,

pentru a putea face aprecieri comparative. (cum este acest teritoriu faţă de teritorii de referinţă –

regiune, mediu urban /rural etc.), pentru familiarizarea cu analiza regională şi urbană, urmărind

principiile dezvoltării regionale.

Capitolul I

PREZENTARE GENERALĂ

1. DATE GENERALE

Comuna Holboca este situată în partea de est a judeţului Iaşi la 5 km distanţa de municipiul

Iaşi.

În componenţa comunei intră satele Holboca (resedinţă de comună ), Dancu, Cristesti,

Orzeni, Rusenii Vechi, Rusenii Noi şi Valea Lungă.

Comuna având o suprafaţă de 5.004 ha şi o populaţie de 11.670 de locuitori, face parte din

comunele de talie mare ale judetului Iaşi.

2. LOCALIZARE

Comuna Holboca se situează în partea de sud-est a judeţului Iaşi iar din punct de vedere

geo-morfologic se încadrează în regiunea Câmpia Moldovei, subregiunea Câmpia Jijiei Inferioare,

unitatea Culuarul Bahlui-Jijia.

Comuna se învecinează la nord-est cu comuna Ungheni, la nord cu comuna Golăesti, la

nord-vest cu comuna Aroneanu, la vest şi sud-vest cu municipiul Iasi, la sud cu comuna Tomeşti şi

la est cu comuna Ţutora.

Comuna este plasată la o distanţă de 5 km de Municipiul Iaşi pe drumul DJ 249 A şi linia

ferată Iaşi-Ungheni. Ea este inclusă în cadrul sistemelor a căror centru este municipiul Iaşi.

3. CONDITŢII GEOGRAFICE, GEOLOGICE ŞI CLIMATICE

Relieful se prezintă sub aspect general sub forma unor terase cu o uşoară înclinare spre sud,

brazdate de văi adânci şi cu versanţi puternic afectaţi de eroziune şi alunecări. De asemenea, relieful

mai cuprinde şesul format de albia majoră a Jijiei şi Bahluiului. Energia de relief este în general

redusă fiind cuprinsă între 150 m pe interfluvii, 100 m pe terase şi 32 m la confluenţa Bahluiului cu

Jijia. Forma versanţilor este in general conexă, iar în zonele de alunecări, versanţii prezintă un profil

ondulat. Cele mai înalte puncte ale reliefului se suprapun teraselor superioare ale Bahluiului, la

peste 200 m altitudine. Cele mai joase puncte se află la confluenţa Bahluiului cu Jijia.

Pantele reliefului variază de la 1 grad la 20 grade. Versanţii deluviali au 3-5 grade şi sunt

afectaţi de eroziune aerolară ,cu alunecări incipiente. Cei cu pante mai mari de 20 grade sunt

afectaţi de eroziuni aerolare, torenţiale şi alunecări de teren.

Geologic zona este caracterizată de prezeţa formaţiunilor de vârstă sarmaţiană şi cuaternară.

Sarmaţianul, fundamentul zonei, este reprezentat de argilă marnoasă bazală vânătă-cenuşie,

prezentă la adâncimi de 16-18 m pe platou şi la partea superioară a versantului, 13-15 m la partea

medie a versantului şi 10-12 m la baza versantului.

Cuaternarul acoperă sarmaţianul şi este reprezentat din:

- soluri vegetale şi umpluturi de pământ

- complex argilos prăfos loessoid sensibil la umezire

- complex granular format din nisip fin, mijlociu ,cochilifer în bază cu pietriş urmat de

argile compacte cu calcare.

Pentru caracterizarea climei teritoriului comunei Holboca s-au folosit date climatologice de

la staţia Meteorologică Iaşi.

Temperatura medie anuală este de 9,6 grade C, iar amplitudinea medie anuală este de 24,9

grade C.

Temperatura minimă medie este de –3 grade C.

Suma medie a precipitaţiilor anuale este de 517,8 mm .

Umiditatea relativă a aerului este de 70 % cu scăderi până la 62 % în lunile de vară.

4. ISTORICUL ZONEI

În componenţa comunei Holboca intră următoarele sate:

Holboca –sat, centru de comună suburbană datată ca aşezare din anul 1640. În localitate s-au

descoperit aşezări din prima perioadă a epocii fierului şi a migrării populaţiilor. Aici se află de

asemenea şi biserica: “Sf. Nicolae”, reclădită în anul 1805 pe ruinele vechii biserici.

Dancu – sat, situat la 2 km vest de centrul comunei şi la numai 3 km de municipiul Iaşi, este

atestat ca aşezare din 1541, dar primele documente cunoscute menţionează Podul Dancului în 1583

şi Odaia Dancului în 1639.

Cristeşti – sat, situat la 3 km de centrul comunei, fiind atestat documentar din 1803. S-a

dezvoltat în special după instalarea căii ferate din anul 1874.

Orzeni, - situat la 3 km de centrul comunei este atestat in 1890.

Rusenii Vechi şi Rusenii Noi –sate situate la 3 respectiv 5 km de centrul comunei.

Denumirea lor provine de la coloniştii ruteni (rusăneni) veniţi aici din zona Ucrainei între anii 1710

– 1712. În satul Rusenii Vechi este biserica “Adormirea Maicii Domnului: construită în anul 1820.

Valea Lungă – aşezat la nord-vest de centrul comunei datează din anul 1772.

5. SITUAŢIA DEMOGRAFICĂ

Populaţia comunei Holboca se ridică la 11.760 locuitori, din care :

- 50,6 % de sex bărbătesc

- 49,4 % de sex femeiesc

Structura populaţiei pe grupe de vârstă :

- 0-6 ani 7,26 %

- 7-14 ani 13,69 %

- 15-19 ani 13,98 %

- 20-29 ani 14,72 %

- 30-59 ani 40,39 %

- 60 ani 9,93 %

În ultimii ani populaţia comunei a crescut ca urmare a migrării populaţiei de la oraş către sat

şi a întoarcerii locuitorilor din marile platforme industriale care au făcut în ultima perioadă

restructurări .

6. RESURSELE DE MUNCĂ – OCUPARE ŞI ŞOMAJ

Faţă de mediile înregistrate pe plan naţional, grupele de vârstă între 0-14 şi 15-19 ani

înregistrează proporţii ridicate, în timp ce grupa de vârstă a vârstnicilor este mai scăzută. Se

evidenţiază din aceste date un proces de întinerire a populaţiei. Din totalul populaţiei active

predominantă este populaţia ocupată în agricultură respectiv 31,54 %. Reducerea activităţii în

unităţile economice de producţie din judeţ a condus la mărirea numărului şomerilor, reorientându-se

spre lucrarea suprafeţelor de pământ deţinute, care în mare parte sunt de dimensiuni reduse.

Structura populaţiei ocupate este următoarea:

- Agricultură 31,54 %

- Industrie 31,50 %

- Construcţii 6,44 %

- Comerţ 10,79 %

- Transport 5,08 %

- Invăţământ 3,55 %

- Sănătate 3,64 %

- Altele 7,42 %

Procentul şomerilor din totalul populaţiei active este de 11,09 %. Populaţia inactivă

raportată la cea activă este de 111,1 %.Un număr de 1370 de persone sunt înregistrate ca navetişti.

7. INFRASTRUCTURA

A. Transporturi – Comuna este traversată pe direcţia vest-est de DJ 249A Iaşi –

Ungheni şi drumul comunal DC 19 Iaşi-Golăeşti. Cele mai apropiate staţii CFR sunt satele Holboca

şi Cristeşti situate pe linia CF Iaşi – Ungheni, cu staţiile Holboca şi Cristeşti precum şi un punct

vamal, Cristeşti. Legătura dintre satele comunei se realizează prin drumurile comunale DC 20 şi DC

19. Reţeaua de drumuri a comunei însumează lungimea totală de 29,51 km, din care 6,79 km drum

asfaltat. Transportul public este asigurat de firma “Aprilie” ce asigură legătura între satele Dancu-

Holboca-Rusenii Vechi. Pânâ în satul Dancu ajunge linia de tramvai nr. 3 .

B. Telecomunicaţii - În satul Holboca există o centrală telefonică de tip ALCATEL,

care deserveste satele Holboca, Rusenii Vechi, Rusenii Noi şi Cristeşti. Centrala este dotată cu 500

de posturi . În cartierul Dancu există o centrală telefonică de cartier cu 780 de posturi. Firma

ASTRAL TELECOM cu punct de lucru în Dancu asigură prin reţeaua de cablu TV legătura la

INTERNET.

C. Energia electrică – Comuna Holboca este alimentată cu energie electrică prin

intermediul unei reţele de distribuţie de 20 KV. Pe teritoriul comunei sunt 43 de posturi de

transformare dintre care, 28 de tip aerian şi 15 cabine. Reţeaua de joasă tensiune (LEA 0,4 kV ) este

pozată pe stâlpi de beton tip RENEL.

D. Alimentarea cu căldură – În prezent, încălzirea şi prepararea hranei este asigurată de

sobe cu lemne, butelii cu gaze şi energie electrica. În cartierul Dancu există un sistem centralizat de

încălzite prin cele două puncte termice de ridicare a temperaturii agentului termic preluat de la CET

II Holboca. La şcoala “Stefan cel Mare” din cartier Dancu încălzirea se realizează cu o centrală

termică funcţionind cu gaze naturale. În prezent se montează şi la şcoala coordonatoare din satul

Holboca o centrală pe gaze naturale. Grupul Şcolar Holboca beneficiază de o centrală ce foloseşte

combustibil lichid usor.

E. Alimentarea cu gaze naturale – Alimentarea cu gaze naturale se face din reţeaua de

distribuţie a municipiului Iaşi prin redimensionarea staţiei de reglare-măsurare din cartier Dancu.

Satele ce beneficiază de gaze naturale sunt Dancu şi Holboca.

8. CONDIŢII SOCIALE

Centrul administrativ al comunei se află în satul Holboca. Aici îşi au sediul Primaria

Comunei Holboca şi Consiliul Local al Comunei Holboca. Pe teritoriul comunei există două

dispensare umane, cu un număr de 7 cabinete medicale familiare, două stomatologii şi un dispensar

medical veterinar. Sistemul de învatamint este format dintr-un număr de 7 şcoli cu clasele I-VIII şi

un liceu cu profil agricol. Un număr însemnat de elevi frecventează şcolile din municipiul Iaşi.

Pentru principalele componente sociale situaţia statistică se prezintă astfel:

Sănătate

Cadre medicale cu studii superioare 0,257 la mie

Cadre medicale cu studii medii 0,257 la mie

Învatamânt

Cadre didactice cu studii superioare 83,20 %

Cadre didactice fara grad 28,29 %

Cadre didactice debutante 12,97 %

Cadre didactice cu experienta > 20 ani 28,77 %

Cadre didactice suplinitoare 10,60 %

Suprafata de clasa pe elev 2,21 mp

Alti indicatori:

Abandon gimnazial 0,422 %, înscrişi la capacitate 94,4 %, provovati la capacitate 46,77 %,

elevi / cadru didactic 9,115.

Populaţie

Cu studii superioare 1,92 %, Cu studii postliceale 1,46 %, Cu studii liceale 19,05 %, Cu

studii primare 22,74 %, Fără studii 2,74 %, Analfabeti 2,11 %.

Un indice important îl reprezintă populaţia beneficiară de asistenţă socială aceasta fiind de

7,77 %

9. ECONOMIA ZONEI

Comuna Holboca are un predominant caracter agricol.

A. Agricultura

Din punct de vedere al zonării producţiei agricole, comuna se încadrează în zona a VII-a,

fiind favorabilă productiei de lapte, cereale, legume şi floarea soarelui. Suprafaţa agricolă are o

pondere de 82,7 % din suprafaţa comunei. După studiile O.J.S.P.A. Iaşi teritoriul comunei se

încadrează în principal în următoarele stări calitative :

Zone de fertilitate-arabil cl. a II-a-grădini de zarzavat, cl. a III-a-zone de favorabilitate-vii,

cl. a IV-a-livezi, cl a IV-a-păşuni, cl a IV-a-fâneţe.

Modul în care se foloseşte întregul teritoriu al comunei ce însumează 5004 ha se prezintă în

tabelul următor :

Nr

crt FOLOSINŢĂ U.M.

SUPRAFATA

(HA) %

TERENURI AGRICOLE Ha 4139 82,7

1 Arabil ha 3271 65,4

2 Pajişti naturale ha 627 12,5

3 Fâneţe ha 151 3,0

4 Vii ha 72 1,4

5 Livezi ha 18 0,4

TERENURI NEAGRICOLE ha 865 17,3

6 Păduri ha 198 3,9

7 Ape ha 68 1,4

8 Neproductiv ha 385 7,7

9 Drumuri ha 134 2,7

10 Curţi + construcţii ha 80 1,6

11 Teren agricol intravilan ha 340 8,2

B. Zootehnia

Este reflectata de încărcătură de animale la 100 ha şi se prezintă astfel:

- păsări 131 capete/100 ha

- ovine 17 capete/100 ha

- porcine 13 capete/100 ha

- bovine 18 capete/100 ha

- cabaline 6 capete/100 ha

- albine 49 familii

C. Silvicultura

Comuna are un perimetru funciar silvic redus de 198 ha, reprezentând 22,9 % din terenurile

neagricole. Principala zonă silvică se află la graniţa cu comuna Aroneanu , pădurea Cananău.

D. Industria

În comuna Holboca, nu se poate vorbi de un puternic sector industrial cu profil local.

Industria este reprezentată de :

- două mori în satul Holboca

- moară în satul Dancu

- moară în satul Rusenii Vechi

- C.E.T. II Holboca

- producţie de produse alimentare (dulciuri) în sat Holboca – SC ALISAN SRL

- îmbuteliere produse alcoolice în sat Holboca SC SALVARAS GRUP

- îmbuteliere produse alcoolice în sat Holboca SA PODGORIA COPOU

- producţie de sucuri în sat Holboca

E. Activitati agricole si zootehnice

Agricultura de stat, se desfăsoară în cadrul unităţilor S.C. Agroind Holboca şi S.C. Podgoria

Copou şi S.C. Sere Dancu care la acest moment au un statut incert.

Agricultura privată ste împărţită la un număr de 8 asociaţii agricole ce reuşesc să cuprindă o

importantă suprafaţa de teren.

Din păcate, la momentul actual, fermele zootehnice de pe raza comunei (AEI Holboca,

Ferma Fintinele) au dat faliment sau sunt în restructurare.

F. Activitati auxiliare din domeniul serviciilor

Initiativa particulară a reuşit să acopere un însemnat areal din domeniul serviciilor. Astfel pe

teritoriul comunei întilnim:

- trei service-auto şi o vulcanizare în sat Dancu

- trei frizerii în Dancu şi una în Holboca

- atelier de cojocărie, tăbăcărie în Dancu şi Holboca

- fierărie în Dancu şi Orzeni

- atelier de croitorie în Dancu şi Holboca

- servicii de taximetrie în Dancu

- atelier de reparaţii încălţăminte în Dancu

- Internet în Dancu

G. Comerţ

Activitatea comercială (dat fiind şi numărul populaţiei), este bine dezvoltată în comună, aici

existind:

- 2 subunităţi de alimentaţie publică aparţinând de FEDERALCOOP şi CONSUMCOOP în

Dancu şi Holboca

- 3 magazine mixte în Dancu în care se găsesc şi articole meşteşugăreşti.

- cofetărie în Dancu

- depozit materiale de construcţii

- peste 30 de magazine privatizate, în Dancu, în special cu profilul de desfacere a băuturilor

alcoolice, dulciuri, probuse alimentare de bază ş.a.

- peste 15 magazine privatizate în satul Holboca

- cel puţin un magazin în satele mai mici componente ale comunei

- 2 restaurante în Dancu

H. Turism

Turismul în zonă este foarte slab dezvoltat, comuna nereprezentând o atracţie în acest sens.

În satul Dancu există un motel cu 60 de locuri de cazare dotat cu restaurant şi bar.

10. SISTEMUL FINANCIAR BANCAR

Sistemul financiar bancar pe teritoriul comunei este reprezentat doar de un punct de lucru în

cartierul Dancu al Cooperativei de Credit: “Prutul” – Bosia. Până în anul 2000 a funcţionat un punct

de lucru în cartierul Dancu al Casei de Economii şi Consemnaţiuni.

11. SITUAŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

A. Calitatea factorilor de mediu

Pe teritoriul comunei, principalii poluatori sunt:

- C.E.T. II Holboca cu emisii de fum, praf şi cenuşa de la depozitul de zgură

- S.N.C.F.R. staţia Cristeşti cu păcură şi rezidurile produse la spălarea vagoanelor

- S.C. Podgoria Copou – ferma Fântânele

- S.C. SELEFER Dancu

- I.I.C. Iasi – depozitul de oase al COMTOM Tomeşti

- centrala termică de zonă

- staţia de epurare a COMTOM Tomeşti

- Tăbăcării – cojocării satele Dancu şi Holboca

- Staţie de betoane în Holboca

- Groapa de gunoi a Municipiului Iaşi, aşezată pe teritoriul comunei Tomeşti

- Terom + Tehnoton cu depozit de materiale radioactive

- Staţia de epurare RAJAC

B. Calitatea aerului

Aerul este poluat cu noxe (CO, CO2, NOx) şi pulberi emanate de C.E.T. II Holboca, care

funcţionează pe lignit, precum şi de la staţia de ars revidii din zona depozitului de deşeuri toxice

Terom + Tehnoton. Aerul mai este poluat olfactiv de la păturile de uscare a dejectiilor de la fermele

de vaci şi de la platformele de uscare a nămolurilor de la staţia de epurare RAJAC.

C. Calitatea apei

Pe teritorul comunei râul Bahlui este poluat de S.C. COMTOM Tomeşti şi S.C. PODGORIA

–Fântânele. Apele uzate de la complexul de taurine Holboca sunt colectate în fosele propii de unde

sunt preluate de serele Dancu pentru a fi folosite ca îngrăşământ natural neafectind pânza freatică.

În localităţile comunei sunt fose vidanjabile la şcoli, clădirea CONSUMCOOP, primarie şi cămin

cultural, apele uzate fiind duse la staţia de epurare. Cartierul Dancu este racordat la reţeaua de

canalizate a Municipiului Iasi.

D. Calitatea solului

Depozitarea neorganizată a deşeurilor menajere constituie principala sursa de poluare a

solului în comuna Holboca.

Tot în categoria poluatorilor este consemnat din nou S.C. COMTOM Tomeşti care deţine

C.E.T.-ul aflat în stare avansata de degradare, oferind o imagine defavorabilă zonei.

Capitolul II

ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI

- comuna Holboca se învecinează cu Municipiul Iaşi şi are bune legături cu acesta prin

drumul judetean 249 A, calea ferată Iaşi – Ungheni şi linia de tranvai nr. 3 ce are punct

terminus staţia “Rond Dancu” pe teritoriul satului Dancu;

- pe teritoriul comunei funcţionează C.E.T. II Holboca, un puternic pol economic şi

contribuabil;

- s-a păstrat în mare parte infrastructura fostelor unităţi agricole, fapt ce poate constitui baza

de plecare în noi investiţii;

- sporul natural este pozitiv iar populaţia trece printr-o perioada de întinerire, grupa de vîrstă

18-35 de ani având ponderea în structura pe vîrstă a populaţiei ;

- piaţa imobiliară este în creştere, comuna devenind atractivă pentru tinerele familii din

Municipiul Iaşi şi din alte zone;

- se constată întoarcerea la vechile gospodării a locuitorilor ce au lucrat pe marile platforme

industriale sau în zone miniere care în prezent trec printr-o perioadă de restructurare. Aceştia

sunt în mare parte personae calificate, cu un puternic potenţial;

- un număr important de locuitori, circa 1.370, sunt navetişti;

- existenţa unei bune infrastructuri sociale, pe raza comunei existând şcoli, liceu, dispensare

umane şi veterinare, cămin cultural etc.;

- în cadrul Primăriei Holboca există un personal calificat cu experienţă în întocmirea şi

derularea proiectelor de investiţii;

- populaţie calificată, cu experienţă în industrie, construcţii, comerţ etc. şi cu un ridicat grad

de iniţiativă;

- preţul scăzut al terenurilor, comparativ cu cele din Municipiu sau din comunele din cadrul

primului inel al Municipiului, reprezintă o atractivitate în plus pentru investitori sau infuzie

de populaţie tînără din alte localităţi;

- zona favorabilă creşterii animalelor, culturilor de cereale şi pomi fructiferi;

- există în P.U.G. zone destinate dezvoltării industriale ceea ce creează cadrul legal

eventualelor investiţii;

PUNCTE SLABE

- legislaţie deficitară, instabilă şi greu de aplicat;

- proceduri greoaie şi stufoase în gestionarea fondurilor

- aparat administrativ ales, necooperant cu o mare inerţie;

- populaţie nereceptivă la initiaţivele comunei;

- slabă comunicare cu populaţia în ambele direcţii;

- lipsa unor utilităţi în satele mai mici ale comunei;

- drumuri săteşti degradate;

- resurse naturale limitate;

- emigrarea forţei de muncă tinere;

- sistem deficitar de colectare a deşeurilor excepţie cartierul Dancu;

- venituri mici ale populaţiei;

- buget local insuficient;

- aparat administrative restrâns ceea ce duce la lipsa unei structuri care sa se ocupe de

implementarea şi actualizarea permanentă a strategiei de dezvoltare;

- acces indirect la graniţe şi doar pe calea ferată

- comuna este puternic poluată;

OPORTUNITĂŢI

- construirea podului rutier peste Râul Prut în localitatea Ungheni ar duce la o mai mare

deschidere a zonei;

- existenţa programelor de dezvoltare şi sociale cu finanţare externă;

- constituirea Zonei Metropolitane Iaşi;

- interesul furnizorilor de utilităţi de a-şi extinde reţerele în comunele peri-urbane;

- lărgirea grilei de angajare în cadrul Primăriei Holboca;

- extinderea reţelei de INTERNET

AMENINŢĂRI

- degradarea fondului construit al fostelor unităţi din zonă;

- nerealizarea podului peste Prut în Localitatea Ungheni;

- recesiunea economică mondială;

- schimbările politice ce vor exista în urma alegerilor electorale;

Concluzii:

Din analiza SWOT rezultă faptul că resursele umane şi fondul existent conferă Comunei

Holboca un puternic potenţial de dezvoltare. Oportunităţile, experienţa locuitorilor, cadrul existent,

impun o strategie de dezvoltare pe axa industriei în principal, fără a elimina celelalte aspecte

sociale, culturale, de mediu etc.

Criteriile de funcţionare ale zonelor metropolitane, se constituie ca armătură majoră a

dezvoltării urbane în România, iniţiatoare ale unei noi relaţii urban-rural şi constituindu-se în

motoarele principale ale dezvoltării economice a ţării, prin valorificarea şi consolidarea

competenţelor-cheie.

Pornind de la criteriile de funcţionare ale unei zone metropoitane, trecând prin investiţiile

necesare pentru a atinge nivelurile de performanţă la nivel naţional, este urmărită identificarea

proiectelor prioritare aferente dezideratelor unei bune funcţionări şi care să poată fi solicitate în

parteneriat naţional, din fondurile structurale si de coeziune.

Un set de măsuri care se impun a fi promovate, vor susţine progresul acestei zone de

organizare administrativ – teritorială prin:

1. Iiniţierea reţelei de zone metropolitane, susţinerea municipiilor de rang I, în vederea

asocierii cu unităţile administrativ-teritoriale din raza de influenţă reciprocă, în

vederea constituirii unui parteneriat naţional pentru dezvoltarea economică a

României şi integrarea în Uniunea Europeană.

2. Sprijinirea în identificarea şi consolidarea competenţelor-cheie relevante pentru

dezvoltarea României şi exercitarea rolului ţării în Uniune.

3. Accesul facil la finanţări pentru proiectele care îi sustin rolurile regional, naţional,

(transfrontalier).

4. Reţeaua de zone metropolitane să fie susţinuţă prin politici publice.

În cazul în care vor fi stimulate intervenţiile care să susţină astfel de măsuri, comunele

limitrofe ale oraşelor principale, care sunt cuprinse în arealele zonelor metropolitane, vor putea

înregistra o creştere durabilă, pentru scăderea disparităţilor regionale cuprinse în setul de indicatori

definitorii pentru acestea.

Bibliografie:

- http://www.cjgorj. ro/webnou/ strategii/ analiza-gorj- complet.pdf

- Gabriel PASCARIU, Analiză regională urbană, Modulul Dezvoltare Regională– Suport de

curs, 2007

- Gabriel PASCARIU, Curs de planificare şi Dezvoltare Spaţială, Universitatea

Bucureşti,Facultatea De Sociologie Şi Asistenţă Socială, 2004

- Gabriel PASCARIU, UAUIM – Facultatea de urbanism, anul V, semestrul I - Curs

dezvoltare regională, 2007

- Urbanproiect: Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al Planului

Urbanistic Zonal, indicativ GM – 010 – 2000, Bucureşti, 2000

- Urbanproiect: Ghid privind reglementarea dezvoltării urbane prin operaţiuni de parcelare

şi reparcelarea terenurilor introduse în intravilan (inclusiv terenuri retrocedate ca urmare a

aplicării legii nr. 18/1991 şi a legii nr. 1/2000), Bucureşti 2002

- Rolul agricol al comunei Holboca

- Planul Urbanistic General al comunei Holboca

- Arhiva Statiei Meteorologice Iasi

- Datele transmise de Agentia de protectie a Mediului Iasi

- Baza de date statistice detinute de EMI Systems

Zona Metropolitană Iaşi

Zona Metropolitană Iaşi în context Judeţean

Zona Metropolitană Iaşi în context Naţional

Zona Metropolitană Iaşi în context European