UNIVERSITATEA VALAHIA TARGOVISTEFACULTATEA: “INGINERIA MEDIULUI SI BIOTEHNOLOGII”SPECIALIZAREA: “INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI IN AGRICULTURA”

“COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI”

PROFESOR: S.L.drd.ing. Stirbu Clara STUDENT:

ANUL III, SG. FANUL UNIVERSITAR 2011-2012

CUPRINS:

I Memoriul descriptiv.......................................................................................2

1. Repere istorice..........................................................................................2

2. Situatia geografica-administrativa............................................................3

3. Studiul climatic.........................................................................................4

4. Studiul geologic si pedologic....................................................................4

5.Studiul topografic......................................................................................6

6.Studiul hidrologic.......................................................................................9

7. Studiul vegetatiei......................................................................................9

II Memoriu justificativ....................................................................................10

1.Balanta folosintelor inainte de amenajare...............................................10

a) Balanta folosintelor agricole................................................................10

b) Balanta folosintelor neagricole............................................................11

2) Evaluarea proceselor de degradare prin eroziunea existenta pe terenurile agricole.......................................................................................11

Delimitarea S.O.R pe fiecare folosinta si inventarierea si determinarea marimilor S.O.R........................................................................................11

3. Stabilirea valorii parametrilor modului de calcul pentru estimarea eroziunii solului...........................................................................................17

4.Propuneri de restructurare si reamplasare..............................................18

a)Balanta folosintelor agricole.................................................................19

b)Balanta folosintelor neagricole.............................................................19

Bibliografie:....................................................................................................20

1

I Memoriul descriptiv

1. Repere istorice

Prima atestare documentară a localităţii noastre datează dintr-un document din anul 1538, când se face referire la aşezarea Şerbăneştilor, denumirea de Pucioasa fiind menţionată pentru prima dată abia în anul 1759.

Pucioasa, ca unitate teritorial-administrativă, a căpătat statutul de comună în anul 1910, devenind ulterior oraş, prin Decretul Regal nr. 9431 din 7 decembrie 1929, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 274/1929.

În conformitate cu Legea nr. 2/1968, cu modificările şi completările ulterioare, oraşul Pucioasa are în componenţă următoarele „localităţi” (aceasta fiind denumirea folosită în lege): Pucioasa, Bela, Diaconeşti, Glodeni, Malurile, Miculeşti şi Pucioasa-Sat.

Ca staţiune balneoclimaterică, Pucioasa este cunoscută încă din anul 1828, deşi acest statut i-a fost recunoscut printr-un act oficial cu peste un secol mai târziu când, prin Hotărârea Guvernului României nr. 510 din 24 iunie 1999, s-a aprobat atestarea oraşului Pucioasa ca staţiune turistică de interes naţional.

2. Situatia geografica-administrativaLocalitatea este amplasată la 250 26’ 22’’ longitudine estică şi 450 05’

07’’ latitudine nordică, în partea de nord a judeţului Dâmboviţa, la 81 km de limita sudică şi 42 km de cea nordică a acestuia. Se învecinează cu oraşul Fieni şi comunele: Moţăieni, Brăneşti, Vulcana Băi, Vulcana Pandele, Glodeni Deal şi Vârfuri.

Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare, Pucioasa este situat în Regiunea nr. 3 Sud – Muntenia, în care se mai găsesc localităţile din judeţele Prahova, Argeş, Teleorman, Giurgiu, Ialomiţa, Călăraşi şi restul judeţului Dâmboviţa.

Oraşul Pucioasa este situat pe cursul mijlociu al râului Ialomiţa, în regiunea dealurilor subcarpatice, subunitatea Subcarpaţilor cuprinşi între râul Prahova şi râul Dâmboviţa, la circa 400 m deasupra nivelului mării, pe o distanţă de 8,750 km lungime (de-a lungul văii râului Ialomiţa) şi pe o lăţime de 7,375 km (între Pucioasa-Sat şi Malurile).

Localitatea este amplasată la circa 100 km de trei mari oraşe ale ţării: Bucureşti (unde se află cel mai apropiat aeroport), Braşov şi Piteşti.

Din punct de vedere geomorfologic, oraşul Pucioasa aparţine zonei dealurilor subcarpatice. Oraşul este situat pe trei terase, prima la nivelul râului Ialomiţa şi ultima la baza dealului Patrana, într-o zonă depresionară, fiind împrejmuită de o serie de dealuri, care îi asigură o protecţie naturală împotriva intemperiilor de ordin climatic.Oraşul este înconjurat de dealuri,

2

cele mai înalte culmi din jur fiind Măgura Bela (664,7 m) şi Dealul Glodeni (615 m).

3. Studiul climaticDatorită aşezării, oraşul se află la adăpost de curenţii reci din nord

(ceea ce se reflectă în iernile blânde de care avem parte), iar cantitatea de precipitaţii este mai mare decât în alte localităţi.

Principalele caracteristici ale climei oraşului Pucioasa: • Temperatura medie anuală: + 8,5 0C • Temperatura minimă absolută a aerului: - 28 0C • Temperatura maximă absolută a aerului: + 40 0C • Media anuală a precipitaţiilor: 700-800 mm/mp.

4. Studiul geologic si pedologic

Solul reprezintă un sistem natural complex, polidispers, eterogen şi poros, situat la suprafaţa scoarţei terestre, rezultat prin interacţiunea acesteia cu aerul, apa şi organismele vii.

Solurile Pucioasei sunt, ca si in alte regiuni de pe teritoriul Romaniei, diferite si reflecta particularitatile climatice, de relief si microrelief ale rocilor superficiale si ale panzei freatice.

Factorii pedogenetici care contribuie la formarea tipurilor de soluri sunt: litologia, clima, factorul biologic, relieful, apa şi timpul. Modul de asociere al

3

acestora, precum si frecventa şi intensitatea participării unui anumit factor pedogenetic explica diversitatea solurilor.

Solul brun argiloiluvial este caracteristic Pucioasei.Acest sol apartine clasei argiluvisolurilor. Aspectul solului este normal,

materialul parental fiind reprezentat de luturi iar cel subiacent din depozite fluviatile. Culoarea în stare umeda naturala este bruna deschis, respectiv bruna-galben roscat. Textura este lutoasa, lutoargiloasa (tabel ). Reactia este moderat acida (pHH2O 5,35-5,70), capacitatea de schimb cationic este mijlocie (T 24,9-30,8 me/100g sol), aciditatea hidrolitica este foarte mare (Ah>8 me/100g sol), gradul de saturatie cu baze (V) este oligomezobazic, în primii 40cm. Continutul de humus si de azot în primul orizont este mijlociu, aprovizionarea cu fosfor mobil este mica iar cu potasiu mobil este mica spre mijlocie (tabel ).  Apa freatica se afla la adâncimea de 5m.

Fertilitatea acestor soluri este mai redusa datorita în principal regimului aerohidric, aprovizionarii scazute cu substante nutritive, reactiei solului, etc.

Pentru îmbunatatirea fertilitatii se recomanda: -lucrari agrotehnice care sa faciliteze patrunderea apei în sol si încetinirea procesului de evapotranspiratie; lucrari hidroameliorative; -aplicarea de îngrasaminte (N,P,K si gunoi de grajd); -aplicarea de amendamente calcaroase daca reactia este prea acida, etc. [11]. 

 Aceste soluri sunt bune pentru culturi furajere, cartofi, trifoi, in, mazare,fasole, soia, grâu, porumb, floarea soarelui, etc.

Cele mai importante resurse ale subsolului sunt :-apa minerală sulfuroasă

Cea mai importantă resursă a subsolului o reprezintă izvoarele de sulf, aflate pe malul drept al râului Ialomiţa, de unde apele minerale sunt captate

4

şi trimise prin pompare în staţiune. Apele sunt folosite la tratarea mai multor boli, descrise în secţiunea TURISM. -gipsul

Pe teritoriul oraşului, localizate pe malul drept al Ialomiţei, se află formaţiuni gipsifere, exploatate de fabrica de la Fieni, care utilizează gipsul la obţinerea cimentului. -gazele de sondă

Deşi au fost descoperite în zona Diaconeşti din secolul trecut, încă nu sunt exploatate. -ape iodate

Au fost descoperite în anul 2005, concentraţia acestora fiind de 9,8% după prima analiză. Debitul acestora este de 0,4 l/s. Acestea ar putea fi folosite în scop balnear.

Suprafaţa oraşului Pucioasa este de 4009 ha, din care 605 ha intravilan şi 3404 ha extravilan.

După destinaţie, aceasta se clasifică astfel: - teren agricol: 2151 ha (53,65%), din care 460 ha teren arabil, 228 ha vii

şi livezi, 954 ha păşuni, 509 ha fâneţe - teren neagricol: 1858 ha (46,35%), din care: 249 ha construcţii, 1374 ha

păduri, 111 ha ape, 100 ha drumuri şi 24 ha terenuri neproductive. Pădurile, păşunile şi fâneţele ocupă o suprafaţă totală de 2837 ha şi

reprezintă circa 71% din totalul suprafeţei administrativ-teritoriale a oraşului. Islazurile ocupă o suprafaţă de circa 15,8 ha.Cea mai importantă resursă a solului este fondul forestier, în care

predomină pădurile de foioase, specia predominantă fiind fagul.

5.Studiul topografic

Versantul I are expozitie Sudica, panta convexa.Versantul II are expozitie Sudica, cu panta concava.Versantul III are expozitie Sudica, panta este convexa.Versantul IV are expozitie Nordica, cu panta concava.Versantul V are expozitie Sud-Vestica, cu panta convexa.La realizarea calculelor de la cartograma pantelor s-a tinut cont de

urmatoarele categorii de panta:-pantele sub 3% se incadreaza in categoria I;-pantele cuprinse intre 3,1-5% se incadereaza in categoria II;-pantele curpinse intre 5,1-10% se incadreaza in categoria III;-pantele cuprinse intre 10,1-15% se incadreaza in categoria IV;-pantele cuprinse intre 15,1-20% se incadreaza in categoria V;-pantele cuprinse intre 20,1-25% si incadreaza in categoria VI;-pantele cuprinse intre 25,1-30% se incadreaza in categori VII;-pantele peste 30% se incadeaza in actegoria VIII.Suprafata totala: 1041.635

5

Suprafata totala= versant I+ versant II+ versant III+versant IV+versant VII

281.95+197.58+102.705+202.44+256.96 1041.635 ha=1041.635 haAnexa 1.

Versant Nr.crt. L(m) I(%) CategoriaI

281.95 ha1 105.5 4.8 II2 3.7 II3 2.7 I4 2.3 I5 5.9 II6 4.2 II7 3.6 II

II197.58 ha

8 40 25 VI9 25 VI10 13 IV11 33.3 VIII12 20 V13 16.7 V14 25 VI15 12.5 IV16 10 III17 14.3 IV18 16.7 V19 10.5 IV20 8.3 III21 28.6 VIII22 14.3 IV23 14.3 IV24 10 III25 20 V26 33.33 VIII27 11.1 IV

III102.705 ha

28 39.5 20 V29 33.3 VIII30 10 III21 14.3 IV32 10 III33 18.2 V34 12.5 IV35 15.4 V36 25 VI37 9.1 III

6

38 25 VI39 16.7 V40 14.3 IV41 20 V

IV202.44 ha

42 78.5 28.6 VII43 16.7 V44 18.2 V45 33.3 VIII46 25 VI47 20 V48 16.7 V49 16.7 II50 4.3 V51 15.4 III52 7.7 VI53 25 VI54 22.2 IV55 11.1 III56 8.3 III57 8.3 V58 18.2 V59 6.6 III60 16.7 V61 16.7 V62 33.3 VIII63 20 V64 12.5 IV65 10.5 IV

V256.96 ha

66 175,5 11.1 IV67 10 III68 22.2 VI69 28.6 VII70 22.2 VI71 28.6 VII72 12.5 IV73 28.6 VII74 50 VIII75 4.8 II76 18.2 V77 5.5 III78 7.7 II79 2.3 I80 33.3 VII

7

81 20 V82 2.9 II

La realizarea propriu-zisa a cartogramei pantelor s-au utilizat urmatoarele categorii de panta:

- pentru pantele sub 3% s-a utilizat culoarea galben;- pentru pantele cuprinse intre 3,1-5% s-a utilizat culoarea verde deschis;- pentru pantele curpinse intre 5,1-10% s-a utilizat culoarea portocaliu;- pentru pantele cuprinse intre 10,1-15% s-a utilizat culoarea maro;- pentru pantele cuprinse intre 15,1-20% s-a utilizat culoarea bleu;- pentru pantele cuprinse intre 20,1-25% s-a utilizat culoarea roz;- pentru pantele cuprinse intre 25,1-30% s-a utilizat culoarea verde

inchis;- pantele peste 30% nu s-au colorat.

6.Studiul hidrologicReţeaua hidrografică principală a zonei este reprezentată de râul

Ialomiţa, pe care, în anul 1975, a fost construit un baraj, care apără oraşul împotriva inundaţiilor care ar putea fi cauzate de acest curs de apă, dar care totodată serveşte şi la alimentarea cu apă a Pucioasei şi a câtorva localităţi din vecinătate. În curând acesta va fi reabilitat prin lucrări de decolmatare. Prin partea de sud a oraşului mai trece pârâul Bizdidel, un afluent al Ialomiţei.

Reţeaua hidrografică secundară este formată dintr-o serie de văi cu caracter torenţial, nepermanente, alimentate de apele din precipitaţii. Unele dintre acestea, dintre care se evidenţiază Valea Neagră, provoacă inundaţii în perioadele cu precipitaţii abundente. S-a întocmit un studiu de fezabilitate pentru reabilitarea acestei văi şi urmează să se caute soluţii de finanţare a următoarelor etape ale investiţiei

7. Studiul vegetatiei

Vegetatia predominanta este de stejar, stejar in amestec cu fag, fag, si, in proportii mai mici,alte specii.

Etajul stejarului - sub 500 m alt - include stejar, cer, garnita, stejar pedunculat, gorun, carpen, ulm, tei, frasin, artar, paltin, jugastru.

Fauna cuprinde: mistretul, viezure, lup, vulpea, pisica salbatica, caprioara, iar pasari: ciocanitoare, cinteza.

Fauna apei se remarca prin: clean (Luciscus cephalus), mreana (Barbus Barbus).

8

II Memoriu justificativ

1.Balanta folosintelor inainte de amenajare

a) Balanta folosintelor agricole

Folosinta Suprafata (ha)Arabil (A) 411,975

Pasune si faneata (Ps+F) 394,39Vita-de –vie (Vh) 129,655

Livada (Lv) 77,605Total agricol 1013,625

Terenul arabil se simbolizeaza cu A si se coloreaza cu galben pe planul de situatie.

Pasunea si faneata se simbolizeaza cu Ps+F si se coloreaza cu verde deschis,iar vita-de-vie se simbolizeaza cu Vh si se coloreaza cu mov si

9

livada se simblizeaza cu Lv si se coloreaza pe planul de situatie cu portocaliu.

b) Balanta folosintelor neagricole

Folosinta Suprafata (ha)Constructii civile (C.C) 28,05

Constructiile civile se coloreaza pe planul de situatie cu maro si se simbolizeaza cu C.C.

Total a+b=1041,675 ha

2) Evaluarea proceselor de degradare prin eroziunea existenta pe terenurile agricole

Delimitarea S.O.R pe fiecare folosinta si inventarierea si determinarea marimilor S.O.R

O suprafata omogenă de relief cuprinde acelasi tip de sol, aceeasi categorie de panta, aceeasi expozitie, aceeasi folosinta agricola si acelasi grad de eroziune. (Anexa 2).

Folosinta S.O.R. I(%) L(m) Suprafata (ha)

Arabil 1 4.2 240 6.472 2.56 390 12.43 8.33 120 2.754 5.8 170 9.95 3.12 320 15.46 4.7 210 17.427 4.5 220 3.98 4.5 220 4.629 2.9 340 7.0110 2.5 400 19.611 5.88 170 2.4312 4.45 220 19.3213 14.28 70 4.1314 14.28 70 0.6315 11.11 90 4.9516 16.16 60 2.16

10

17 16.6 60 3.9218 8.3 120 5.8819 14.2 140 3.6520 12.5 80 121 12.5 80 1.4822 11.11 90 2.223 9.9 110 924 7.69 130 5.3325 20 50 4.8226 12.5 80 0.5627 4.8 120 8.3328 25 50 1.6229 20 50 2.4530 6.6 60 2.3731 12.5 80 6.832 11.11 90 2.4533 16.66 120 4.0534 18.18 110 0.9935 10 100 1.3536 16.6 60 2.1437 25 40 0.4938 25 40 0.839 20 40 1.0840 22.2 90 2.9241 50 20 1.6842 16.6 60 2.243 16.6 240 1.7644 16.1 310 3.945 10 100 3.8546 9.9 220 4.0947 10 100 8.7148 13.32 150 349 11.11 90 5.5250 7.6 130 4.6251 12.5 80 5.452 12.5 80 0.6553 33.3 30 0.5454 33.3 30 0.6455 25 40 2.4956 23.07 130 4.857 8.3 120 0.558 20 40 2.3559 12.5 80 0.65

11

60 15.38 130 0.4861 15.15 120 4.3262 33.33 30 1.6263 23.07 130 5.5964 25 40 12.565 12.5 80 0.7266 25 40 0.5867 12.5 80 0.4468 10 100 2.2469 6.25 160 1.170 3.33 300 8.1771 5 200 5.272 5 200 15.6373 4.76 210 14.2174 3.83 260 17.9375 3.7 270 23.4876 3.44 290 2.1477 6.06 330 31.36

Total 411,975Pasune si faneata

1 11.11 90 3.1

2 10 100 5.23 7.14 140 9.384 10.52 190 9.525 9.09 110 0.526 16.66 60 0.787 6.25 160 5.28 10.52 90 2.289 20 50 1.210 12.5 80 1.1911 12.5 80 3.812 14.28 70 1.6813 18.18 220 8.114 14.28 70 2.5215 20 50 0.416 25 40 0.817 14.28 70 1.618 11.11 90 0.619 20 50 0.4520 25 40 1.5221 16.6 60 1.222 14.28 70 0.4923 10 110 1.66

12

24 33.3 30 125 20 50 0.9426 18.18 110 2.6627 25 40 1.3428 25 40 2.429 20 100 0.5230 12.5 80 1.6831 14.28 70 1.4432 6.66 150 2.3733 7.69 130 0.8134 5.55 180 3.7835 6.66 150 1.9536 9.09 110 0.3637 10 100 0.8438 8 250 9.3639 11.11 180 4.8340 14.28 70 1.4841 25 80 0.842 20 20 0.8443 22.22 90 2.244 14.28 70 1.4445 15.38 130 7.0346 20 50 0.447 18.18 110 1.1448 33.3 30 0.3649 25 40 0.0950 20 50 0.2451 12.5 80 1.9852 20 50 1.2453 25 40 1.3254 12.5 160 2.4155 25 40 0.2456 28.57 70 2.2457 33.33 30 2.1658 9.09 110 6.5259 3.84 260 31.3460 3.22 310 14.9361 5.1 370 31.2462 5.4 190 14.9263 4.34 230 16.3264 4 250 19.4865 6.66 150 12.3466 2.77 360 8.31

13

67 3.12 320 12.3468 2.46 290 5.9269 6.25 180 2.8370 8.33 120 1.7371 20 50 2.9772 20 50 1.52

Total 394,39Vita-de-vie 1 15.78 190 9.37

2 15.38 130 2.373 10 100 3.824 10 100 1.275 7.14 140 3.426 16.6 60 3.947 14.28 70 1.488 14.28 70 1.429 20 50 1.3710 20 50 1.2711 11.11 70 1.1212 20 50 2.3713 25 40 1.8914 17.39 230 5.7815 25 40 1.6916 13.3 150 3.4517 13.73 290 9.318 12.5 240 3.1219 11.7 170 4.820 10 200 10.421 14.28 140 0.722 16.6 60 1.523 20 50 1.2524 16.6 60 3.225 9.09 110 2.7326 18.18 110 1.8427 4.76 210 7.9428 16.6 60 2.7829 12.5 80 4.0230 16.6 60 0.531 14.28 70 2.9332 13.33 150 10.933 17.78 190 7.0834 11.53 260 8.61

Total 129,655Livada 1 25 80 2.03

14

2 25 80 0.993 33.33 30 0.34 16.6 60 2.555 16.6 60 2.446 20 50 2.327 25 40 18 33.33 30 0.929 25 40 0.6310 25 40 1.8511 20 50 1.2512 25 40 113 13.33 150 1.7114 20 100 0.6615 14.28 70 6.316 25 40 1.0817 16.6 60 1.9218 22.2 90 2.219 16.6 180 3.420 16.21 370 2.5221 16.66 240 5.2222 12.5 80 1.6223 14.28 70 3.6624 10 100 0.725 9.37 160 6.8426 10 100 7.227 9.09 110 0.9528 12.5 80 1.6229 14.28 140 3.3630 12.5 160 1.6831 14.28 210 2.6432 10 100 0.3233 25 40 0.3134 10 100 0.5235 9.52 210 0.4136 33.33 30 1.3237 14.28 70 0.7438 15.78 190 1.64

Total 77,605

15

3. Stabilirea valorii parametrilor modului de calcul pentru estimarea eroziunii solului

Pentru stabilirea eroziunii hidrice din aceasta zona se foloseste forluma

universala a eroziunii si anume ecuatia lui Wischmeier.

E=Ka*S*mL * *C*Cs [t/ha si an] , unde:

E-eroziunea medie anuala multianuala de suprafata (t/ha si an);Ka-coeficientul de agresivitate climatic;Cs-factorul antropic;

mL - coeficientul de corectie in functie de lungimea de scurgere, masurata pe directia de cea mai mare panta;

- coeficientul de corectie , in functei de panta terenului pe directive de scurgere;

S- coeficientul de corectie pentru sol;

C- coeficientul de corectie pentru folosinte si structura culturilor.

Anexa 3.Coeficientul de agresivitate climatica “Ka” pentru Pucioasa este 0.14,

conform hartii eroziunii medie multianuala.În această zonă, tipul de sol cel mai des întâlnit brun-argiloiluvial, cu

eroziune moderata. Pe baza acestor detalii s-a ales valoarea coeficientului de corectie pentru erodabilitatea solului ca fiind 0,9.

Valorile factorului C:-pe ternurile arabile unde pantele sunt sub 3% s-a plantat cartofi si sfecla, iar valoarea factorului C este 0.6, iar acolo unde panta a depasit 3 % s-au cultivat cereal paioase de toamna cu factorul C de 0.14.

Valoarea factorului C pentru plantatiile pomicole este de 0.5Valoarea factorului C pentru plantatiile viticole este de 0,7.Pentru pasuni si fanete s-a ales valoarea de 0.3 (pasuni mediu

degradate).Pentru alegerea factorului Cs s-au ales culturi pe linia de cea mai mare

pantă, valoarea lui Cs fiind 1. Valoarea maxima a factorului Es trebuie sa fie de 6 t/ha/an. În caz contrar se vor propune lucrari de reamenajare si reamplasare a culturilor.

4.Propuneri de restructurare si reamplasare

Terenul arabil se împarte în sole, deoarece sola reprezintă unitatea de lucru pe arabil.

16

Sola poate avea formă dreptunghiulara, trapezoidala cu laturile lungi paralele pe directia curbelor de nivel pentru a creste eficienţa lucrarilor mecanizate. Amplasarea solelor pe versanti trebuie sa se facă în mod obligatoriu cu latura lungă paralela pe direcţia generala a curbelor de nivel. În cazul de fata pe arabil avem pante de sub 5 %, deci lungimea recomandată la impartirea în sole variaza între 1500-2000 m. Latimea recomandată variază între 500-800 m.

In urma impartirii terenului arabil avem 15 sole.Pe terenurile arabile, coeficientul de agresivitate climatic Ka are

aceeasi valoare, de 0.14.Pentru plantatiile pomicole unitatea teritoriala de lucru caracteristica

care cuprinde o suprafata omogenă în privinta solului, categorie de panta, expozitie si gradul de degradare este tarlaua.

Pomii fructiferi prefer terenurile cu expozitie S, SE si SV. Valorifica bine si terenurile cu expozitie N, NV si NE, cu conditia amplasării judicioase a speciilor pomicole în diferite zone ale versantului.

Amplasarea tarlalelor se face cu latura lunga pe directia curbelor de nivel.

Pentru plantatiile pomicole, lungimea tarlalei recomandată variaza între 300-800 m, iar latimea este conditionată de panta terenului: pentru pante mai mici se recomandă ca lăţimea să fie cuprinsă între 70-400 m, iar pentru pante mai mari se recomandă ca latimea sa fie cuprinsă între 70-200 m.

In urma impartirii livezii avem 22 de tarlele.in cadrul plantatiilor pomicole, se recomandă o terasare a zonei

respective, din acest motiv valoarea factorului Cs va fi 0,15. Valoarea factorului C pentru livada este 0,5 în plantaţiile tinere de sub 4 ani.

Unitatea teritoriala de baza, în organizarea pajistilor naturale este tarlaua.

Impartirea în tarlale se face de asemenea, pe direcţia curbelor de nivel. Lăţimea unei tarlale nu trebuie să depaşească 400 m.

In umra impartirii s-au obtinut 26 de tarlale.In cadrul pasunilor si fanetelor, se recomandă o terasare a zonei

respective, din acest motiv valoarea factorului Cs va fi 0,15.

a)Balanta folosintelor agricole

Folosinta Suprafata (ha)Arabil (A) 444.75

Livada (Lv) 155.32Pasune si faneata (Ps+F) 129.65

Vita-de-vie (Vh) 39.33Total 769.05

17

b)Balanta folosintelor neagricole

Folosinta Suprafata (ha)Constructii civile (C.C) 28.05

Padure (Pd) 86.42Total 114.47

Total a+b=883,52 ha

Bibliografie:www.primpuc.ro

Bugă, D., (1992), Subcarpaţii. Potenţial turistic, Geografia României, pag 229-231, Bucureşti;Căndea  Melinda,  Isbăşoiu  C,  (1999),  Geografia agriculturii,  Editura Universităţii, Bucureşti

18