Proiect Contabilitatea Cheltuielilor Si Veniturilor La Sc Gavco Srl-

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor la SC GAVCO SRL

„… lecţiile vin totdeauna atunci când eşti pregătit,

iar dacă eşti atent la semne, vei afla mereu

tot ce-ţi trebuie pentru pasul următor.”

Paulo Coelho

INTRODUCERE

“Contabilitatea este una dintre cele mai sublime creatii ale spiritului omenesc pe care

fiecare gospodar ar trebui sa o foloseasca in gospodaria sa.“Goethe

Contabilitatea reprezintă un sistem informatic utilizat pentru măsurarea, prelucrarea şi

transmiterea informaţiilor necesare şi pertinente utilizatorilor în procesul de luare a deciziilor

economice.

Contabilitatea reprezintă un produs al activităţii practice şi teoretice. Contabilitatea s-a

afirmat ca un sistem de cunoaştere şi gestiune a resurselor economice ale societăţii separate

patrimonial.

Prima definiţie dată contabilităţii aparţine italianului Luca Paciolo in cadrul lucrării

"Suma de aritmetica, geometria proportioni et proportionalita", aparută la Veneţia, în 1494,

Luca Paciolo analizează contabilitatea ca un sistem, ca un ansamblu de reguli şi principii

privind înregistrarea în partidă dublă a averii ce aparţine unui negustor precum şi toate

afacerile acestuia în ordinea în care a avut loc.1

În decursul timpului contabilitatea a cunoscut permanent un proces de perfecţionare

determinat de legătura între sistemele economice şi practicile contabile. Contabilitatea poate fi

apreciată ca cel mai important element al sistemului informaţional al unei unităţi economice.

Primele definiţii date ştiinţei contabilităţii au avut ,în principal, în vedere funcţia

tradiţională de conducere a registrelor (evidenţa documentelor), pe care în mod firesc şi logic

o îndeplinea profesionistul contabil.

O organizaţie americană aprecia contabilitatea ca fiind ''arta înregistrării, clasificării şi

rezumării într-o manieră semnificativă şi în exprimare bănească a operaţiunilor şi faptelor care

au chiar şi caracter financiar ca şi interpretarea rezultatelor acestor acţiuni''.2

În anii '70 această organizaţie definea contabilitatea ca fiind acel furnizor de

''informaţii cantitative preponderent de natură financiară, referitoare la entităţi economice şi

1 O. Călin, M. Ristea, I. Văduva, H. Neamţu, "Bazele contabilităţii", Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1995.2 Committee on Accounting Terminology, Accounting Terminology Bulletin No.1 (New York, American

Institute of Certified Public Accountants, 1953), pag.9.

1Cristea Luiza Bianca


care urmează a fi utilizate în luarea deciziilor economice ''.3

Contabilitatea nu trebuie apreciată exclusiv ca o tehnică de înregistrare şi de prelucrare

a datelor, ea este şi o tehnică de modelare şi reglare a activităţii economice răspunzând

cerinţelor pe plan informaţional şi decizional, problemelor gestiunii valorilor economice

separate patrimonial.

Sistemul informaţional economic reprezintă un ansamblu organizat de informaţii

economice complexe, care se obţin prin prelucrarea datelor furnizate din anumite surse

necesare pentru organizarea, conducerea şi desfăşurarea activităţii economice.

Un asemenea sistem este definit ca un ansamblu de oameni, maşini sau programe a

cărui scop este furnizarea de informaţii necesare funcţionării unei înterprinderi sau unui

organism având ca principală funcţie furnizarea informaţiilor necesare cunoaşterii activităţii

economice în vederea luării deciziilor pe toate treptele organizatorice.

Importanţa sistemului informaţional economic constă în faptul că organizarea şi

conducerea activităţii economice la nivel micro şi macroeconomic presupune cunoaşterea

permanentă a stării şi funcţionării unităţilor patrimoniale realizate cu ajutorul sistemului

informaţional economic.

Contabilitatea nu reprezintă un scop în sine ci un sistem informaţional care cuantifică

şi comunică informaţii financiare despre o entietate economică care prin câmpul său de

acţiune este grefată pe o entietate patrimonială. Entităţile patrimoniale reprezintă spaţiul de

cunoaştere şi de acţiune a contabilităţii .

Prin lege s-a statuat că entităţile patrimoniale trebuie să conducă atât contabilitatea

generală, numită şi financiară, cât şi contabilitatea de gestiune adaptată la specificul activităţii

întreprinderii şi la necesităţile de evidenţă şi informare.

Contabilitatea financiară oferă informaţii ce au ca destinatar partenerii externi ai

înterprinderii ajutându-i să analizeze deciziile în alocarea resurselor. Documentele contabile

de sinteză pe care aceasta le produce (bilanţul, contul de profit şi pierdere şi alte componente

ale situaţiilor financiare anuale) oferă imagine sintetică şi retrospectivă a patrimoniului

înterprinderii.

Contabilitatea de gestiune analitică sau managerială este utilizată în primul rând de

gestionarii înterprinderii, care au misiunea de a obţine plusvaloare ca urmare a procesului de

transformare a resurselor care le-au fost procurate din exterior.

Contabilitatea de gestiune are ca obiect calculul şi reflectarea circuitului patrimonial

3 Statement of the Accounting Principles Board No.4, Basic Concept and Accounting Principles Underlying

Financial Statesments of Business Entreprises (New York: American Stamford Conn. Financial Accounting

Standard Board, 1978), pag.9.



intern al întreprinderii. Este principalul furnizor de informaţii cu caracter analitic cu privire la

resursele alocate spre gestionare la nivelul verigilor organizatorice interne (secţii, ateliere,

sectoare, firme, uzine, fabrici etc.).

Contabilitatea de gestiune oferă acele informaţii care privesc gestiunea internă a

întreprinderii, criterii după care se calculează costurile şi asigură măsurarea performanţelor

interne la nivel de sector de activitate, funcţie a înterprinderii sau produs.

În mod concret contabilitatea de gestiune are rolul de a furniza elementele destinate a

facilita luarea deciziilor şi ale cărei obiective esentiale sunt următoarele4:

-cunoaşterea costurilor diferitelor funcţii asumate de întreprindere;

-determinarea bazelor de evaluare a unor elemente patrimoniale;

-explicarea rezultatelor calculând costurile produselor, bunurilor sau serviciilor pentru

a le compara cu preţurile lor de vânzare;

-stabilirea costurilor planificate, prestabilite;

-constatarea realizărilor şi abaterilor ce rezultă, precum şi a cauzelor acestora.

Prevederile legii contabilităţii se aplică şi persoanelor fizice care prestează activităţi

independente sau care execută în mod obişnuit acte de comerţ şi sunt înmatriculate la Oficiul

Registrului Comerţului potrivit legii.

CAPITOLUL 14 Epuran M., Băbăiţă V., Grosu C., „Contabilitate şi control de gestiune”, Editura Economică, Bucureşti, 1999,

pag.18.



Delimitări conceptuale privind organizarea contabilităţii cheltuielilor

1.1 Documente justificative si documente contabile

Contribuabilii primesc informatii despre intocmirea si utilizarea documentelor

justificative financiare si contabile, astfel, dupa Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata,

orice tranzactie economico-financiara realizata se inregistreaza in momentul desfasurarii ei

intr-un inscris care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, avand calitatea de document

justificativ.

Documentele justificative au de regula aceste elemente:

- denumirea documentului;

- denumirea si sediul unitatii patrimoniului care intocmeste inscrisul;

- data redactarii si numarul acestuia;

- consemnarea partilor participante la realizarea operatiunilor economice si financiare

(atunci cand este cazul);

- continutul operatiunilor economice si financiare si temeiul legal al realizarii ei;

- datele cantitative si valorice care decurg din operatiile economice si financiare

realizate;

- numele, prenumele, semnaturile persoanelor au intocmit, vizat si aprobat;

- alte elemente destinate sa garanteze inregistrarea completa a operatiunilor in

documentele justificative.

Documentele justificative rezultate din tranzactii de cumparare a unor bunuri de la

persoane fizice, pe baza de borderouri de achizitii, pot fi adaugate in contabilitate numai in

cazul in care se face dovada intrarii in gestiune a bunurilor respective.

Documentele contabile: jurnale, fise etc., care sunt utilizate la prelucrarea,

inregistrarea si centralizarea in contabilitate a operatiilor mentionate in documentele

justificative, realizate manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, trebuie sa cuprinda elemente

privitoare la:

- data,numarul, felul documentului justificativ;

- sumele operatiilor efectuate;

- conturile sintetice,conturile analitice debitoare si creditoare;

- semnaturile pentru intocmire,dar si verificare.


http://achizitii.fisc.ro/?cs=803911


In documente nu se admit stersaturi sau razaturi.

Rectificarea greselilor in documente se face prin taierea textului sau sumei gresite cu o

linie, in asa fel incat sa se poata citi ceea ce a fost gresit. Apoi se scrie deasupra textul sau

suma corecta, facandu-se mentiunea pe documentul rectificat asupra acestui fapt, care se

confirma prin semnaturile acelorasi persoane care au semnat initial documentul.

Documentele referitoare la mijloace banesti (chitanta, ordinul de plata, dispozitii de

incasare sau plata) gresit intocmit nu se pot corecta , ele se anuleaza si raman in carnetele

respective fara a fi detasate.

De asemenea este necesar ca documentele sa fie intocmite la timp,pentru a se asigura

operativitatea informatiilor contabile pentru conducerea activitatilor economice.

In acest sens Legea Contabilitatii prevede ca orice operatiune patrimoniala se

consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un inscris care sta la baza inregistrarilor in

contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ.

1.2 Definirea notiunii de „Cheltuiala”

Prin cheltuiala se intelege cantitatea de munca vie sau materializata, exprimata

valoric, consumata in procesul de productie sau de circulatie. Notiunea de cheltuiala (consum)

desemneaza o plata sau obligatie de a efectua o plata in viitor pentru un activ sau serviciu.

Cheltuielile sunt iesiri sau alte utilizari de active, sau crearea unor datorii, rezultate

din livrarea sau producerea de bunuri, prestari de servicii sau desfarurarea altor activitati care

constituie operatiunile curente, preponderente sau principale ale unitatii.

Altfel spus, cheltuielile reprezinta costuri ale bunurilor si serviciilor utilizate in

activitatea de obtinere a veniturilor.

Definitia cheltuielilor include pierderile, precum si acele cheltuieli care apar in

procesul desfasurarii activitatilor intreprinderii.

1.3 Contabilitatea curenta a fluxului de cheltuieli



Cheltuielile indica reduceri ale elementelor de activ, sau cresteri elementelor de pasiv,

care genereaza micsorari a beneficiilor economice.Se pot clasifica patru momente în care apar

elemente de cheltuieli:

- consumul, de ex:vanzarea marfurilor;

- angajarea cheltuielilor – plata catre diversi furnizori, ex:lucrări, servicii, utilităţi;

- plata/achitarea unei sume de bani a bunurilor si serviciilor primite;

- imputarea indica momentul in care cheltuielile sunt decontate din venituri.

1.4 Clasificarea cheltuielilor in contabilitatea financiara

Clasificarea cheltuielilor are ca obiective principale, următoarele: calcularea costului

şi comparabilitatea cheltuielilor, după natura activităţii ce le generează, cu veniturile.

Cheltuieli sunt intitulate uneori costuri de activitatii cum ar fi .(vezi fig. nr. I.1).

Costurile bunurilor vandute

Costurile activitatii necesare pentru derularea operatiunilor

Costurile atragerii si deservirii clientilor (salariile, chiriile, publicitatea, serviciile

telefonice , amortizarea cladirilor, asigurarile sociale si impozitele.

Fig. nr. I.1. Costuri ale activitatii

1.4.1 Cheltuieli de exploatare

Activitatea de exploatare include tranzactiile cu privire la aprovizionarea,

producţia şi desfacerea bunurilor, lucrărilor şi serviciilor.Aici sunt cuprinse şi tranzactiile

privind investiţiile, prin care se efectueaza producţia şi construcţia cu forţe proprii a activelor

imobilizate.

Cheltuielile de exploatare cuprind :

a. Cheltuieli cu materiile prime, materiale consumabile stocate si nestocate, cu

animalele;

b. Costul de achizitie al marfurilor;

c. Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi:

d. Cheltuieli cu personalul: salarii, asigurari sociale si alte cheltuieli



e. Alte cheltuieli de exploatare: despăgubiri, amenzi, penalităţi, donaţii, etc.

f. Cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate.

1.4.1.1 Cheltuielile privind stocurile

Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile face parte din grupa 60 “CHELTUIELI

PRIVIND STOCURILE”.

Contul 601 “Cheltuieli cu materiile prime” ţine evidenţa consumului de materii

prime.Este un cont de activ. În debit se înregistrează valoarea preţului de înregistrare a

materiilor prime pe cheltuieli,la terminarea lunii, soldul acestui cont se mută asupra contului

de profit şi pierdere.

Contul 602 ”Cheltuieli cu materialele consumabile” ţine evidenţa cheltuielilor cu

materialele consumabile.În debit se înregistrează: valoarea preţului de înregistrare a

materialelor consumabile incluse pe cheltuieli.

Contul 603 “Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar” ţine

evidenţa cheltuielilor urmarind materialele de natura obiectelor de inventar, la darea în

intrebuintare a acestora.În debit se înregistrează: valoarea preţului de înregistrare a

materialelor de natura obiectelor de inventar incluse pe cheltuieli.

Contul 604 “Cheltuieli privind materialele nestocate” marcheaza în debit pretul

materialelor nestocate aprovizionate de la furnizori, aferentă exerciţiului în curs.

Contul 605 “Cheltuieli privind energia şi apa” ţine evidenţa cheltuielilor cu privire

la consumul de energie electrică şi al apei furnizate.

Contul 606 “Cheltuieli cu animalele şi păsările” ţine cont de cheltuielile cu

animalele şi păsările ieşite din gestiune prin vânzări, pierderi din mortalilităţi, lipsuri la

inventar.

Contul 607 ”Cheltuieli privind mărfurile” ţine evidenţa cheltuielilor privind

mărfurile şi reprezintă costul mărfurilor vândute sau constatate lipsă în gestiune.

Contul 608 “Cheltuieli privind ambalajele” evidenţiază cheltuielile privind

ambalajele.

Contul 609 “Reduceri comerciale primite” marcheaza în credit valoarea reducerilor

comerciale primite ulterior facturării, indiferent de perioada la care se referă”.5

1.4.1.2 Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti5 OMFP 3055/2009, Cap. 2 Funcţiunea conturilor, pag. 241



Cheltuielile privind lucrările şi serviciile executate de terţi se evidenţiază în

contabilitate prin intermediul grupei de conturi 61 “CHELTUIELI CU LUCRĂRILE ŞI

SERVICIILE EXECUTATE DE TERŢI”.

Contul 611 “Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţii” ţine evidenţa cheltuielior cu

lucrările de întreţinere şi reparaţii realizate de terţi

Contul 612 ”Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile”, cont de

activ, evidenţiază în debit redevenţele, chiriile, locaţiile de gestiune, aferente exerciţiului în

curs datorate de către unitatea patrimonială în calitatea sa de concesionar, locatar sau chiriaş,

unităţii având calitatea de concedent sau locatar.

Contul 613 ”Cheltuielile cu primele de asigurare” evidenţiază în debitul său

primele de asigurare , achitate în baza contractelor încheiate cu societăţile de asigurări.

Contul 614 ”Cheltuieli cu studiile şi cercetările” evidenţiază în debitul său valoarea

studiilor şi a cercetărilor executate de terţi.

1.4.1.3 Cheltuieli cu alte servicii executate de terti

Cheltuielile cu alte servicii executate de terţi se evidenţiază în contabilitate cu ajutorul

grupei de conturi 62 “CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERŢI”.

Contul 621 ”Cheltuielile cu colaboratorii” evidenţiază în debitul său sumele

datorate colaboratorilor pentru prestaţiile efectuate conform listelor de plată întocmite de către

unităţile patrimoniale.

Contul 622 ”Cheltuielile privind comisioanele şi onorariile” evidenţiază în debit

cheltuielile reprezentând comisioanele datorate pentru cumpărarea sau vânzarea titlurilor de

valoare imobilizate sau a celor de plasament, comisioanele de intermediere, onorariile de

consiliere, expertizare, precum şi a altor cheltuieli similare.

Contul 623 ”Cheltuieli de protocol reclamă şi publicitate” evidenţiază în debit

sumele datorate sau achitate care privesc acţiunile de protocol, reclamă şi publicitate.

Contul 624 “Cheltuielile cu transportul de bunuri şi de personal ”, cont de activ,

evidenţiază valoarea facturilor datorate furnizorilor sau a celor achitate în avansuri pentru

transportul de bunuri şi personal aferente exerciţiului în curs.

În ceea ce priveşte transportul de bunuri, la contul 624 “Cheltuielile cu transportul de

bunuri şi de personal” se înregistreză contravaloarea transportului de bunuri executat de terţi,

dacă aceasta nu se poate include direct în costul de achiziţie al bunurilor achiziţionate.



În situaţia în care transportul bunurilor aprovizionate se efectuează cu mijloace

proprii, cheltuielile ocazionate de exploatarea acestor mijloace de transport sunt înregistrate

pe nature şi se înregistrează în conturile din clasa 6 ”Conturi de cheltuieli”.

Procedându-se în acest mod, cheltuielile de transport nu sunt recunoscute ca active

imobilizate sau stocuri, ci sunt încadrate în zona costurilor perioadei, ignorându-se principiul

independenţei exerciţiilor. Din punct de vedere fiscal avantajează societăţile comerciale.

Contul 625 ”Cheltuieli cu deplasări, detasări şi transferări” evidenţiază în debit

cheltuielile (diurnă de deplasare, îndemnizaţie de detaşare, transport, cazare etc.) ocazionate

cu deplasările, detaşările şi transferările personalului suportate de unitatea patrimonială.

Contul 626 “Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii”, cont de activ,

evidenţiază în debitul său valoarea serviciilor poştale şi a taxelor de telecomunicaţii datorate

de către agenţii economici unităţilor specializate, cheltuieli aferente exerciţiului în curs.

Contul 627 “Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate”, evidenţiază în debit

valoarea serviciilor bancare (comisioane, speze etc.), plătite de către unităţile patrimoniale.

Contul 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi”, evidenţiază cheltuielile

cu alte servicii executate de terţi, altele decât cele prezentate mai sus, pentru activitatea de

exploatare.

1.4.1.4. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

Pentru evidenţa cheltuielilor cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, în planul de

conturi a fost rezervată grupa 63 “CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ŞI

VĂRSĂMINTE ASIMILATE ”, cuprinzând contul 635. Acest cont înregistrează cheltuielile

unităţii comerciale, fiind compus din impozite, taxe şi contribuţii datorate bugetului statului şi

altor organisme publice. In debit se inregistreaza:

- prorata din TVA deductibilă transformata nedeductibilă;

- TVA colectată a bunurilor şi serviciilor utilizate în scop personal,

- cheltuieli cu alte impozite, varsaminte si taxe;

- contribuţia unităţilor patrimoniale la constituirea unor fonduri speciale, prin creditul

contului 447.

1.4.1.5 Cheltuieli cu personalul



Contabilitatea cheltuielilor cu personalul se conduce cu ajutorul grupei de conturi 64

“CHELTUIELI CU PERSONALUL”, care înregistrează următoarele categorii de cheltuieli:

Contul 641 “Cheltuielile cu salariile personalului ”, care evidenţiază salariile brute

şi alte drepturi legate de muncă, cuvenite personalului: sporuri, îndemnizaţiile de conducere

etc..

Contul 642 “Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaţilor”, care evidenţiază

contravaloarea tichetelor de masă acordate personalului. Se debitează cu valoarea tichetelor

de masă acordate salariaţilor.

„Contul 643 “Cheltuieli cu primele reprezentând participarea personalului la

profit” evidenţiază cheltuielile cu primele reprezentând participarea personalului la profit,

acordate potrivit legii.

Contul 644 “Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii” ţine

evidenţa cheltuielilor cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii”.6

Contul 645 “Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială” se debitează cu

cheltuielile calculate reprezentând datorii faţă de personal sau faţă de bugetul asigurărilor

sociale şi se creditează prin transferul respectivelor cheltuieli la contul de rezultate, acesta din

urmă, fiind dezvoltat pe următoarele subconturi:

- 6451 “Contribuţia unităţii la asigurările sociale”;

- 6452 “Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj”;

- 6453 “Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”;

- 6456 ”Contribuţia unităţii la schemele de pensii facultative”;

- 6457 ”Contribuţia unităţii la primele de asigurare voluntară de sănătate”;

- 6458 “Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială”.

1.4.1.6 Alte cheltuieli de exploatare

Contabilitatea altor cheltuieli de exploatare se ţine cu ajutorul conturilor sintetice de

grad I 652 ”Cheltuieli cu protecţia mediului înconjurător”, 654 ”Pierderi din creanţe şi

din debitori diverşi” şi 658 “Alte cheltuieli de exploatare”, respectiv subconturile:

- 6581 “Despăgubiri, amenzi şi penalităţi”;

- 6582 “Donaţii şi subvenţii acordate”;

- 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital”;

6 OMFP 3055/2009, Cap.2 Funcţiunea conturilor, pag. 243



- 6588 “Alte cheltuieli de exploatare

Aceste conturi se debitează cu valoare cheltuielilor privind: taxele de mediu achitate,

certificatele de emisii de gaze cu efect de seră achiziţionate, cheltuielile efectuate în avans,

pierderile de creanţe, diferenţele din lichidarea datoriilor şi creanţelor, despăgubirile,

amenzile, şi alte penalităţi datorate sau plătite, donaţiile şi subvenţiile acordate, valoarea

neamortizată a imobilizărilor necorporale sau corporale cedate sau scoase din evidenţă.

1.4.2. Cheltuieli financiare

În condiţiile existenţei unor cheltuieli de natura pierderilor legate de participaţii,

investiţiilor financiare cedate, diferenţelor de curs valutar, dobânzilor, sconturilor acordate; se

contabilizează cu ajutorul conturilor din grupa 66 “CHELTUIELI FINANCIARE”.

Contul 663”Pierderi din creanţe legate de participaţii”

Evidenţiază pierderile din creanţe imobilizate, în debit se înregistrează valoarea

pierderilor din creanţe imobilizate.

Contul 664 “Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate”

Reflectă cheltuielile privind investiţiile financiare cedate, se debitează cu valoarea

imobilizărilor financiare, cedate sau scoase din activ; diferenţele favorabile dintre valoarea

contabilă a investiţiilor financiare pe termen scurt şi preţul de cesiune.

Contul 665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” reliefează cheltuielile privind

diferenţele de curs valutar, debitându-se cu:

-diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate în urma încasării creanţei ori în valută,

-diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate în urma evaluării creanţelor la

închiderea exerciţiului financiar;

-diferenţele nefavorabile de curs valutar, rezultate din evaluarea datoriilor în valută la

încheierea exerciţiului financiar;

-diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la încheierea exerciţiului

financiar a disponibilităţilor bancare în valută, disponibilităţilor în valută existente în casierie,

precum şi a altor valori de trezorerie, cum sunt titluri de stat în valută, acreditive şi depozite

pe termen scurt în valută;

-diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate din lichidarea depozitelor pe termen

scurt, a acreditivelor şi avansurilor de trezorerie în valută.

Contul 666 “Cheltuieli privind dobânzile” reflectă cheltuielile privind dobânzile, iar

în debit se înregistrează:



-valoarea dobânzilor datorate, aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate;

-valoarea dobânzilor datorate, aferente împrumuturilor încasate de la societăţi din

grupa;

-valoarea dobânzilor cuvenite asociaţiilor pentru disponibilităţile depuse la unitate;

-valoarea dobânzilor repartizate pe cheltuieli pentru operaţiunile de cumpărare cu plata

în rate,

-valoarea dobânzilor plătite, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente;

valoarea dobânzilor aferente creditelor bancare pe termen scurt.

Contul 667 ”Cheltuieli privind sconturile acordate” evidenţiază cheltuielile privind

stocurile acordate clienţilor, debitorilor sau băncilor şi se debitează cu valoarea sconturilor

acordate clienţilor, debitorilor sau băncilor.

Contul 668 “Alte cheltuieli financiare” reliefează cheltuielile financiare, altele decât

cele înregistrate în celelalte conturi din această grupă.

Acest cont funcţionează similar celorlalte conturi din grupa 66 “Cheltuieli financiare”

1.4.3 Cheltuieli extraordinare

Cheltuielile din această categorie, aşa cum reiese chiar din denumirea lor, reprezintă

operaţii cu caracter de excepţie, neavând legătură directă cu activităţile curente ale unităţii

patrimoniale, de exploatare şi financiară.

Ele se oglindesc în contabilitate cu ajutorul unui singur cont sintetic de gradul I, care

se prezintă în continuare.

Contul 671 „Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare" este de

activ şi oglindeşte în debit valoarea pierderilor din calamităţi şi din exproprieri de active, prin

creditul conturilor de imobilizări corporale şi necorporale sau de stocuri, după caz.

Totodată, se precizează că, pe seama cheltuielilor extraordinare, ca de altfel şi a

veniturilor extraordinare, ale exerciţiului curent, se corectează şi eventualele erori de natura

cheltuielilor sau veniturilor provenite din anii anteriori. în asemenea situaţie se depune o

declaraţie fiscală prin care se rectifică calculul impozitului pe profit aferent exerciţiului

financiar la care se referă eroarea constatată.

Cheltuielile extraordinare înregistrate se transferă în mod obişnuit în contul de

rezultate, la sfârşitul lunii.



1.4.4 Cheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru

depreciere sau pierdere de valoare

Contul 681 ”Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi

ajustările pentru depreciere” ţine evidenţa cheltuielilor de exploatare privind amortizările,

provizioanele şi ajustărilor pentru depreciere.

Cheltuielile cu amortizările şi ajustările reprezintă contravaloarea deprecierilor

ireversibile pe care le suportă activele imobilizate şi cele circulante, iar provizioanele se

constituie pentru riscuri şi cheltuieli.

În debitul contului 681 ”Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi

ajustările pentru depreciere” se înregistrează:

- provizioanele constituite sau majorate;

- amortizarea aferentă imobilizărilor necorporale şi corporale;

- ajustările pentru deprecierea imobilizărilor necorporale sau corporale, constituite sau

majorate;

- ajustările pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie, constituite

sau majorate;

- ajustările pentru deprecierea creanţelor neîncasabile şi a clienţilor dubioşi, rău

platnici sau în litigiu, constituite sau majorate.

Contul 681 ”Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările

pentru depreciere” este dezvoltat pe următoarele subconturi:

- 6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor ”;

- 6812 “Cheltuieli de exploatare privind provizioanele”;

- 6813 “Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor ”;

-6814 “Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor

circulante ”.

1.4.5 Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor cu impozitul pe profit si alte impozite

datorate bugetului statului sau altor organisme publice.

Contul 691 "Cheltuieli cu impozitul pe profit", in debit se inregistreaza impozitul pe profitul

datorat (4411).



Contul 698 „ Cheltuielile cu impozitul pe venit si alte impozite” care nu apar in elementele de

mai sus , se utilizeaza conform reglementarilor legale.

1.5 Clasificarea cheltuielilor fiscale

Cheltuielile fiscale sunt formate din trei categorii: cheltuieli deductibile, cheltuieli

nedeductibile si cheltuieli cu deductibilitate limitată.

1.5.1 Cheltuieli deductibile

Cheltuielile deductibile sunt cheltuielile realizate in scopul obtinerii de venituri.

Printre cheltuielile menţionate specific de Codul fiscal ca fiind suportate în vederea

generării de venituri impozabile se numără:

- Cheltuieli pentru marketing,pentru studiul de piaţă,avansarea pe pieţele

existente;

- Cheltuieli pentru reclama si publicitatea;

- Cheltuieli de dezvlotare şi cercetare;

- Cheltuieli pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor;

- Cheltuieli pentru optimizarea administrării;

- Cheltuieli cu retragerea din gestiune a creanţelor neîncasate;

- Cheltuieli pentru transport, deplasare şi cazare;

- Cheltuieli pentru formare profesională şi dezvoltare a angajaţilor;

- Cheltuieli conform legii pentru protecţia muncii;

- Cheltuieli pentru procurarea de ambalaje pe durata de viaţă utilă a acestora.

- Cheltuieli pentru amenzi, dobânzi, penalităţi sau majorări datorate.

1.5.2 Cheltuieli cu deductibilitate limitata

Cheltuielile cu deductibilitate limitata sunt acele cheltuieli efectuate de orice entitate,

indiferent de obiectul de activitate in limitele prevazute de lege.

Cheltuielile care au o deductibilitate limitata sunt urmatoarele:

cheltuieli de protocol în limita de 2% aplicată diferenţei rezultate dintre totalul

veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile;



suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare în limita a de 2,5 ori nivelul legal

stabilit pentru instituţiile publice

cheltuieli sociale, în limita până la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu

salariile personalului, conform Legii nr. 53/2003 - Codul muncii(modificata si completata)

perisabilităţile, în masurile stabilite de organele de specialitate cu avizul

Ministerului Finanţelor Publice;

cheltuieli privind tichetele de masă;

cheltuieli cu provizioane,în procent de maxim 20% începând cu data de 1 ianuarie

2004, 25% începând cu data de 1 ianuarie 2005, 30% începând cu data de 1 ianuarie 2006, din

valoarea creanţelor asupra clienţilor şi rezerve legale, în limita unei cote de 5% aplicată

asupra profitului contabil;

cheltuieli cu dobânzi şi diferenţe de curs valutar;

amortizarea;

cheltuieli realizate,la schemele de pensii facultative,maxim 400 euro echivalent in

lei într-un an fiscal pentru fiecare participant;

cheltuieli pentru primele de asigurare voluntară de sănătate, maxim 250 euro

echivalent in lei într-un an fiscal pentru fiecare participant;

cheltuieli realizate la funcţionarea,întreţinerea şi repararea,care se majorează cu

10%.

cheltuieli realizate la intretinere,reparatii şi functionare al sediului situat în locuinţa

proprietate personală;

cheltuieli pentru funcţionare,întreţinere şi reparaţii a autoturismelor, deductibile

limitat la cel mult un singur autoturism pentru fiecare persoana fizica cu functie de conducere.

1.5.3 Cheltuielile nedeductibile

Cheltuielile nedeductibile sunt cheltuielile care nu sunt aprobate prin lege pentru a fi

scazute din cheltuielile totale.

Cheltuielile nedeductibile sunt urmatoarele:

- cheltuieli proprii ale subiectului impozabil cu impozitul pe profit datorat;

- dobânzi/majorări de întârziere, amenzi, confiscări şi penalităţi de întârziere datorate

- cheltuieli privind stocurilor sau activele corporale;



- cheltuieli cu TVA a bunurilor date salariaţilor de forma unor avantaje in natura;

- cheltuieli pentru acţionari sau asociaţi;

- cheltuieli scrise în contabilitate, care nu au documentul justificativ;

- cheltuieli înregistrate de societăţile agricole, pentru dreptul de folosinta a terenului

agricol adus de asociati sau membrii;

- cheltuielile diferenţelor nefavorabile de valoarea titlurilor de participare la persoane

juridice;

- cheltuieli privind veniturile neimpozabile, cu excepţia celor care sunt mentionate in

lege;

- cheltuielile contribuţiilor plătite peste limitele legale;

- cheltuielile pentru primele de asigurare achitate,care nu fac parte din venitul

salariatului;

- diferite cheltuieli salariale;

- cheltuieli pentru consultanţă, asistenţă, management sau alte prestări de servicii;

- cheltuieli pentru prime de asigurare care nu urmaresc activele contribuabilului;

- pierderi realizate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu;

- cheltuieli de sponsorizare şi cheltuieli cu bursele private, date potrivit legii;

- cheltuieli efectuate în evidenţa contabilă;

- cheltuieli pentru taxe şi cotizaţii către organizaţii neguvernamentale sau asociaţii

profesionale;

CAPITOLUL 2

Delimitari conceptuale privind organizarea contabilitatii veniturilor

2.1 Definirea notiunii de venit



Veniturile reprezinta fie intrari sau alte cresteri de active ale unei entitati, fie

reglementarea unor datorii obtinute din livrare sau producere de bunuri, prestare de servicii

sau alte activitati care constituie operatiunile curente preponderente sau principale ale unitatii.

Mai simplu, putem spune ca veniturile sunt egale cu pretul bunurilor vandute si al

serviciilor prestate pe parcursul unei anumite perioade de timp.

Veniturile ce corespund unei anumite perioade de timp sunt egale cu totalul sumelor

incasate din livrari de bunuri si prestari servicii catre client pe parcursul perioadei.

2.2. Contabilitatea curenta a fluxurilor de venituri

Conform IAS 18 venitul este cresterea de active ale unei entitati.

IAS 18 se referă la veniturile din următoarele surse:

-vânzarea de bunuri

-prestarea de servicii

-utilizarea de către alte persoane a activelor întreprinderii, ceea ce duce la obţinerea de

dobânzi, redevenţe şi dividende

Nu este întotdeauna clară diferenţa dintre venituri şi câştiguri. Câştigurile apar în urma

unor tranzacţii care sunt colaterale activităţilor de exploatare şi care pot fi, uneori,

semnificative.

De exemplu, sediul în care o societate îşi desfăşoară activitatea poate fi vândut mai

târziu pentru a realiza un profit din vânzare. O societate de investiţii poate deţine proprietăţi

pentru care acestea pot genera venituri din vânzare, atunci când proprietăţile sunt vândute,

câştigul rezultat va fi inclus în cifra de afaceri. O astfel de societate va include proprietăţile

deţinute în categoria activelor curente.

În mod normal, alte întreprinderi înregistrează proprietăţile deţinute în categoria

mijloacelor fixe şi orice câştig din vânzarea lor va fi reflectat într-un cont care nu face parte

din cifra de afaceri. În cazul în care există incertitudini cu privire la clasificarea activelor, este

foarte important ca politica adoptată să fie prezentată clar şi aplicată în mod consecvent.

2.3. Clasificarea veniturilor in contabilitatea financiara



Veniturile reprezinta cresterea beneficiilor economice in cursul perioadei contabile ca

urmare a cresterii activelor/diminuarea datoriilor care genereaza cresterea capitalurilor proprii

altele decat cele referitoare la aporturile aduse de actionari-asociati.

Similare veniturilor sunt si castigurile. Ele sunt generate din activitatile asimiliate

activitatilor de baza ale intreprinderii.

Spre deosebire de venituri, castigurile sunt reflectate in contul de profit si pierdere la

valoare lor neta.

2.3.1. Venituri din exploatare

Veniturile reprezintă bunuri materiale sau sume de bani care revin unei persoane fizice

sau juridice în procesul repartiţiei şi care sunt generate de desfăşurarea unei activităţi din

exploatarea unui teren şi diminuarea sau anularea provizioanelor şi din vânzarea activelor

cedate din plasarea unui capital etc.

Potenţialul economic al societăţilor comerciale şi regiilor autonome, consecinţă a

potenţialului tehnic, productiv, comercial, managerial, este capacitatea acestora de a crea

venituri ca unică sursă de acoperire a cheltuielilor şi realizarea unui profit suficient pentru a

asigura dezvoltarea şi a împiedica emigrarea capitalului.

Veniturile din exploatare sunt formate din:

a) venituri din vânzarea produselor, a mărfurilor, lucrărilor executate şi serviciilor

prestate.

Prin aceste veniturilor realizate din livrările de bunuri, executia lucrărilor şi prestări de

servicii se obţine cifra de afaceri a întreprinderii. Producţia vândută este evaluată la preţul de

vânzare fără calcularea TVA-ului adăugat, încasările de la clienţi în vederea decontării ei la

buget.

b) venituri din producţia stocată reprezintă variaţia în plus sau în minus între valoarea

la costul de producţie a stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie şi valoarea pretului de

înregistrare a acestora necalculand provizioanele pentru deprecieri constituite pentru aceste

stocuri.

Variaţiile de producţie stocată se determină pentru fiecare formă de produse stocate

(produs finit, rezidual, semifabricat) cât şi pentru animale şi păsări din producţie proprie.

- venituri din producţie de imobilizări. Aceste venituri reprezintă costul lucrărilor

respectiv cheltuielile efectuate de unitatea patrimonială pentru ea însăşi.

- venituri din subvenţii de exploatare



- alte venituri din exploatarea curentă cuprinde veniturile obţinute din alte resurse cum

sunt: veniturile din creanţe recuperate

2.3.1.1. Cifra de afaceri

Cifra de afacere este un indicator financiar de bază al activităţii întreprinderii care

rezulta din însumarea veniturilor rezultate din vânzarea bunurilor, executarea lucrărilor,

prestărilor de servicii, locaţii, chirii, studii, cercetări şi alte venituri.

Veniturile care cuprind cifra de afacere sunt legate de profilul principal al activităţii

agenţilor economici şi reprezintă cea mai mare pondere din cadrul veniturilor întreprinderii.

Cifra de afacere netă, cuprinde totalitatea veniturilor provenind din vânzarea de bunuri

şi servicii ce intră în categoria activităţii curente după scăderea reducerilor comerciale, a taxei

pe valoarea adăugată şi a altor impozite şi taxe aferente.

Grupa 70 din cadrul Planului General de Conturi poarta denumirea de ”Cifra de

afaceri” .În cadrul acestei grupe intra următoarele conturi:

Contul 701 “Venituri din vânzarea produselor finite” ţine evidenţa vânzărilor de

produse finite, animale şi păsări, în credit se înregistrează preţul de vânzare al produselor

finite vândute clienţilor şi preţul de vânzare al produselor finite pentru care nu s-au întocmit

facturi.

Contul 702 “Venituri din vânzarea semifabricatelor” reflectă veniturile din vânzare

semifabricatelor, se creditează cu preţul de vânzare al semifabricatelor vândute clienţilor şi

preţul de vânzare al semifabricatelor pentru care nu s-au întocmit facturi.

Contul 703 “Venituri din vânzarea produselor reziduale” ţine evidenţa veniturilor

din vânzarea produselor reziduale, în credit se înregistrează preţul de vânzare al produselor

reziduale, vândute clienţilor şi preţul de vânzare al produselor reziduale pentru acre nu s-au

întocmit facturi.

Contul 704 ”Venituri din lucrări executate şi servicii prestate” reliefează veniturile

din lucrările executate şi servicii prestate, se creditează cu tarifele lucrărilor executate şi

serviciile prestate, facturate clienţilor; tarifele lucrărilor executate şi serviciilor prestate pentru

care nu s-au întocmit facturi; venituri înregistrate în avans aferente perioadei curente sau

exerciţiului în curs; tarifele lucrărilor executate şi serviciilor prestate, încasate în numerar.

Contul 705 “Venituri din studii şi cercetări” evidenţiază veniturile din studii şi

cercetări, iar în credit se înregistrează: valoarea studiilor şi a contractelor de cercetare,



facturate clienţilor şi valoarea studiilor şi a contractelor de cercetare pentru care nu s-au

întocmit facturi .

Contul 706 “Venituri din redevenţe ,locaţii de gestiune şi chirii” reflectă veniturile

din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii.

Contul 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” oglindeşte veniturile din vânzarea

mărfurilor, se trec în creditul contului: preţul vanzarii mărfurilor pentru care nu s-au întocmit

facturi;

Contul 708 “Venituri din activităţi diverse” reflectă veniturile din diverse activităţi

cum sunt: comisioane, servicii prestate în interesul personalului, punerea la dispoziţia terţilor

a personalului unităţii, venituri din valorificarea ambalajelor, precum şi alte venituri realizate

din relaţiile cu terţii.

2.3.1.2. Variatia stocurilor

Contul 711 “Variaţia stocurilor” evidenţiază costul de producţie al producţiei

stocate, precum şi a variaţiei acesteia, în credit se înregistrează:

-costul de producţie al semifabricatelor,

-diferentele de pret;

-plusurile de inventar la stocurile obtinute.

2.3.1.3. Venituri din productia de imobilizari

Activitatea de producţie a unui agent economic, poate uneori depăşi graniţele specifice

obiectului său de activitate, extinzandu-se şi asupra unor activităţi conexe constand:

- construcţia sau modernizarea in regie proprie a clădirilor;

- modernizarea instalaţiilor şi utilajelor realizate prin efort propriu;

- finalizarea unor cercetări şi proiecte proprii etc.

In toate aceste cazuri este vorba despre costul unor lucrări şi cheltuieli efectuate de entitate

pentru ea insăşi, care se inregistrează ca active imobilizate corporale sau necorporale pe de o

parte şi ca venituri din producţia de imobilizări pe de altă parte. Aceste venituri se reflectă in

contabilitate cu ajutorul conturilor din gr. 72 „Venituri din producţia de imobilizări” astfel:

721 „Venituri din producţia de imobilizări necorporale”

722 „Venituri din producţia de imobilizări corporale”.



Aceste conturi de venituri au rolul de a contrabalansa (echilibra) cheltuielile de producţie

generate de realizarea investiţiilor şi obţinerea prin efort propriu a imobilizărilor corporale sau

necorporale.

Contul 721 “Venituri din producţia de imobilizări corporale” arata veniturile din

producţia imobilizărilor necorporale.

Contul 722” Venituri din producţia de imobilizări corporale” reprezinta veniturile

din producţia imobilizărilor corporale,

2.3.1.4. Venituri din subventii de exploatare

Pe langă subvenţiile pentru investiţii (ct 133), intreprinderile pot beneficia şi de

subvenţii de exploatare pentru acoperirea unor cheltuieli (subvenţionarea locurilor de muncă

in cazul angajării de absolvenţi şi şomeri etc.) pentru completarea cifrei de afaceri (subvenţii

pentru acoperirea diferenţelor de preţ la anumite bunuri şi servicii) etc.

Contabilizarea subvenţiilor de exploatare se efectueaza cu ajutorul contului 741

„Venituri din subvenţii de exploatare” .

Contul 741 “Venituri din subvenţii de exploatare” reflecta evidenţa subvenţiilor şi

împrumuturilor nerambursabile.

2.3.1.5. Alte venituri din exploatare

In activitatea de exploatare curentă, entităţile pot realiza de asemenea venituri din

creanţe care sunt reactivate şi alte sume incasate sau de incasat pentru debite datorate de

salariaţi sau terţe persoane juridice sau fizice ca despăgubiri, penalităţi etc.

Contabilitatea acestor venituri se efectueaza cu ajutorul conturilor din gr. 75 „Alte

venituri din exploatare” cu următoarea structură:

754 „Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi”

758 „Alte venituri din exploatare”

Contul 754 “Venituri din creanţe reactivate” evidenţiază creanţe reactivate privind

clienţii şi debitori diverşi, se creditează cu veniturile din creanţele reactivate.

Contul 758 “Alte venituri din exploatare” reflectă veniturile realizate din alte surse

decât cele nominalizate în conturile distincte de venituri ale activităţii de exploatare.

2.3.2. Venituri financiare



În condiţiile existenţei unor venituri de natura celor din imobilizări financiare,

investiţiilor financiare pe termen scurt, diferenţelor de curs valutar, dobânzilor, sconturilor

primite; se contabilizează cu ajutorul conturilor din grupa 76 “VENITURI FINANCIARE”.

Contul 761 “Venituri din imobilizări financiare” reprezinta veniturile din

imobilizările financiare .

Contul 762 “Venituri din investiţii financiare pe termen scurt” reflecta veniturile

din investiţii pe termen scurt, se creditează cu dividendele pe termen scurt.

Contul 763 “Venituri din creanţe imobilizate” reliefează veniturile din creanţe

imobilizate, iar în creditul se înregistrează dobânda aferentă creanţelor imobilizate cedate.

Contul 764 “Venituri din investiţii financiare cedate” reflectă veniturile nete

realizate din vânzarea titlurilor de plasament.

Contul 765 “Venituri din diferenţe de curs valutar”, evidenţiază veniturile din

diferenţe de curs valutar.

Contul 766 “Venituri din dobânzi”, ţine evidenţa veniturilor financiare din

dobânzile cuvenite pentru disponibilităţile din conturile bancare, pentru împrumuturile

acordate sau pentru livrările pe credit.

Contul 767 “Venituri din sconturi obţinute” reflectă veniturile din sconturile

obţinute de la furnizori şi alţi creditori. Se creditează cu valoarea sconturilor obţinute de la

furnizori şi alţi creditori. Se creditează cu valoarea sconturilor obţinute de la furnizori sau alţi

creditori.

Contul 768 “Alte venituri financiare” ţine evidenţa veniturilor financiare, altele

decât cele înregistrate în celelalte conturi din această grupă .

2.3.3. Venituri extraordinare

Veniturile extraordinare reprezintă acele venituri care sunt legate de activitatea

normală, curentă a unităţii patrimoniale. Acestea cuprind veniturile din subvenţii pentru

evenimente extraordinare si altele similare.



Grupa 77 din cadrul Planului General de Conturi poarta denumirea de venituri

extraordinare. În cadrul acestei grupe întâlnim un singur cont: 771 ”Venituri din subvenţii

pentru evenimente extraordinare şi altele similare”.

Contul 771 ”Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare”

ţine evidenţa veniturilor care nu sunt legate de activitatea normală, curentă anuităţii, dar se

refera la operaţii de exploatare.

Evidenţiază subvenţiile primite sau de primit drept compensaţie pentru pierderi

înregistrate de o societate ca urmare a efectuării unor cheltuieli generate de evenimente

extraordinare.

2.3.4. Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere sau

pierdere de valoare

CONTUL 781 “Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere

de valoare“ reprezinta venituril obţinute din anularea provizioanelor pentru riscuri şi

cheltuieli.

2.4. Clasificarea veniturilor din punct de vedere fiscal

2.4.1. Venituri impozabile

Potrivit art. 41 din Codul fiscal, categoriile de venituri supuse impozitării sunt

următoarele:

- venituri din activităţi independente care cuprind venit comercial, profesii libere şi din

drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual sau într-o formă de asociere,

- venituri din salariu care reprezintă venituri în bani , în natură obţinute de la o

persoana fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă,

- venituri din cedarea folosinţei bunurilor care constau în veniturile în bani şi/sau în

natură din cedarea folosinţei bunurilor mobile şi imobile, obţinute de către proprietar,

uzufructuar sau alt detonator legal, altele decât veniturile din activităţi independente (art. 61

din Codul fiscal)

- venituri din investiţii în care se includ dividendele, veniturile impozabile din

dobânzi, ca din transferul titlurilor de valoare, veniturile din operaţiuni de vânzare-cumpărare



de valută Ia termen, pe bază de contract, precum şi orice alte operaţiuni similare şi veniturile

din lichidarea unei persoane juridice (art. 65 din Codul fiscal)

- venituri din pensii care reprezintă sume de bani primite ca pensii de Ia fondurile

înfiinţate din contribuţiile sociale obligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale,

inclusiv cele din fonduri de pensii facultative şi cele finanţate de Ia bugetul de stat

- venituri din activităţi agricole

- venituri din premii şi din jocuri de noroc care reprezintă, pe de o parte veniturile din

concursuri, altele decât cele prevăzute la alin. 42 lit. t) şi u) din Codul fiscal şi cele din

promovarea produselor sau serviciilor ca urmare a practicilor comerciale, potrivit legii, iar pe

de altă parte câştigurile realizate ca urmare a participării Ia jocuri de noroc, inclusiv cele de

tip jack-pot (art. 75 din Codul fiscal)

- venituri din transferul proprietăţilor imobiliare care reprezintă veniturile obţinute în

urma transferului dreptului de proprietate şi al desmembrămintelor acestuia, prin acte juridice

între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra

terenurilor de orice fel fără construcţii (art. 77 din Codul fiscal);

- venituri din alte surse care cuprind:- prime de asigurări suportate de o persoană fizică

independentă sau de orice altă entitate;- câştiguri primite de la societăţile de asigurări;-

venituri primite de persoanele fizice pensionari;- venituri primite de persoanele fizice;-

venituri primite de persoanele fizice din activităţi desfăşurate pe baza contractelor civile,

încheiate dupa Codul civil (art. 78 din Codul fiscal).

2.4.2. Venituri neimpozabile

Potrivit art. 42 din Codul fiscal veniturile neimpozabile se pot grupa în mai multe

categorii după cum urmează:

- venituri având caracter de ajutor:

a) ajutoare, indemnizaţii şi alte forme de sprijin, potrivit Iegii;

b) pensiile pentru invalizi,orfani,văduve/văduvi de război,

c) contravaloarea cupoanelor ce reprezintă bonuri de valoare care se acordă cu titlu

gratuit persoanelor fizice conform dispoziţiilor legale în vigoare;etc

- venituri reprezentând despăgubiri: (sume încasate din asigurări de orice fel;sumele

primite drept despăgubiri);

- venituri ale sportivilor: (premii obţinute de sportivii; premiile, primele şi

îndemnizaţiile sportive acordate sportivilor;



- veniturile unor categorii de persoane nerezidente:

- alte venituri

CAPITOLUL 3

Prezentarea generala a societatii

3.1. Date informative



Societatea comerciala GAVCO SRL din Ploiesti, are forma unei societati comerciale

cu raspundere limitata, infiintata conform prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societatile

comerciale.

Societatea este persoană juridică română, iar obligaţiile ei sunt garantate cu capitalul

social, având numărul de înmatriculare în Registrul Comerţului J29/1064/1994 si are ca

asociat unic in persoana domnului Gavrila Constantin.

In present, sediul social al societatii este in judetul Prahova, localitatea Ploiesti, str.

Erou Arhip. Nicolae, nr.8,bl.59, ap.29, si are codul unic de inregistrare fiscal RO 5562352,

fiind platitor de TVA de la inceput ,depunand decont de TVA lunar.

Obiectul principal de activitatea conform statutului de socieatate si actelor

constitutive, il reprezinta activitatea de morarit si panificatie, cod CAEN 1061. Pe langa

activitatea principala societatea desfasoara si activitati de comert produse proprii si alte

produse agroalimentare.

Administratorul societatii conform actelor constituite este reprezentata de domnul

Gavrila Constantin, pe perioada nedeterminata.

Capitalul social al societatii este in suma de 50000 lei, contravaloarea a 500 de parti

sociale cu o valoare nominal de 100 lei, reprezentand aportul la capitalul social a asociatului

Gavrila Constantin.

Societatea efectueaza operatiuni de incasari si plati, prin contul de virament

RO63RZBR0000060000115077 deschis la Raiffeisen Bank, filiala Ploiesti.

3.2. Scurt istoric

De la infiintare pana in prezent, societatea a deschis si a functionat in urmatoarele

puncte de lucru:

-Com. Gheorghita - activitate de morarit

-Com. Lipanesti – activitate de brutarie si magazin de desfacere produse proprii si alte

produse alimentare

-Com. Magurele – magazin alimentar

-Com. Sipot – magazin alimentar

-Ploiesti, str. Elena Doamna – magazin alimentar

Societatea are in patrimoniu:

3 cladiri:

Com. Gherghita – moara



Com. Lipanesti – brutarie

Ploiesti – cladire magazine,

Utilaje si echipamente tehnologice de specialitate:

Instalatie moara,

Echipament tehnologic de brutarie

Birotica

Mijloace de transport:

2 camioane

2 autospeciale

2 autoturisme.

De asemeni, societatea are in derulare 2 contracte de leasing cu BCR leasing si

IMPULS leasing, pentru achizitionarea unei autoutilitare si un autoturism, inregistrat in contul

167.

3.3. Obiectivele societatii

Pe scurt activitatea societatii comerciale se desfasoara dupa cum urmeaza:

Aprovizionarea cu materie prima, grau, de la furnizori, care este procesat in moara

proprie, produsele finite fiind 75% faina, 22% tarate si 3% impuritati.

Produsele finite sunt valorificate atat pentru productia proprie de brutarie, cat si prin

vanzare prin magazinele proprii, sau cu facturi catre diversi clienti.

Faina transferata in brutarie este procesata si rezulta diverse specialitati de paine care

sunt valorificate pe baza de factura catre diversi clienti sau vandute direct prin magazinele

proprii.

Activitatea de comert cu alte produse alimentare se realizeaza prin aprovizionarea pe

baza de factura de la diversi furnizori de produse diferite si receptionate, si stabilirea pretului

de vanzare prin adaugare la pretul de cumparare a unui adaos cuprins intre 0-30% in functie

de zona de desfacere.

3.4. Organigrama societatii

Pentru desfasurarea activitatii conform actelor constitutive, societatea are angajate un numar de 26 persoane cu contracte de munca pe perioada nedeterminata, din care:



Director -2 Contabil -1 Vanzator -5 Brutar -10 Morar -2 Ingrijitor -1 Laborant -2 Instalator -1 Sofer -2

3.5. Structura personalului firmei

Directorul administrativ planifica, conduce si coordoneaza serviciile administrative

ale organizatiei, cum ar fi inregistrarea, colectarea si arhivarea informatiilor, distribuirea

postei, operatorii de telefonie si receptionistii etc. Poate superviza planificarea

amplasamentelor si activitatile de intretinere si curatenie, custodia, paza si protectia, protocol.

Contabilul se ocupa de intocmirea si completarea documentelor primare contabile,

contarea operatiunilor patrimoniale, efectuarea de calcule contabile specifice, completarea



registrelor contabile, intocmirea balantei de verificare, evaluarea patrimoniala, intocmirea

bilantului contabil, precum si intocmirea / semnarea / transmiterea altor documente specifice

(declaratii fiscale etc.).

Vanzatorul se ocupa in principal cu comunicarea cu clientii magazinului (punctului de

vanzare), organizarea cadrului general de deschidere si inchidere a activitatii magazinului

(punctului de vanzare), efectuarea vanzarii, incasarea contravalorii marfii, prezentarea

produselor si serviciilor aferente vanzarii, promovarea imaginii magazinului (punctului de

vanzare), mentinerea stocurilor si necesarului de monetar de rezerva, verificarea stocurilor cu

vanzarile, intocmirea documentelor specifice activitatii de vanzare (intocmire

NIR,monetare,raport de gestiune)

Brutarul se ocupa in principal cu receptia, depozitarea, pregatirea si dozarea mteriilor

prime si a materialelor necesare produselor de panificatie, urmarirea fermentarii si prelucrarii

aluatului, framantarea aluatului, asistarii coacerii produselor de panificatie, precum si

pregatirea produselor in vederea livrarii.

Morarul se ocupa in principal cu receptia calitativa si cantitativa a materiilor prime si

a materialelor, depozitarea si transportul materiilor prime, materialelor si a produselor finite,

pregatirea materiilor prime in vederea macinarii, macinarea cerealelor, cernerea, pregatirea

loturilor de faina in vederea livrarii, ambalarea si etichetarea produselor finite.

Laborantul face receptia calitativa a materiei prime, auxiliare si a ambalajelor care

sosesc in fabrica si are obligatia de a anunta seful ierarhic neconformitatii intervenite in cadrul

receptiei, controleaza calitatea produselor finite sa fie in conformitate cu specificatiile tehnice

aprobate si opreste, prin marcare, de la livrare catre clienti eventualele produse

neconforme,determinarea parametrilor calitativi la produsele intermediare in toate punctele de

control pe fiecare proces tehnologic,efectueaza analiza mostrelor de grau/porumb predate de

aprovizionare la moara pilot,face cantarirea amelioratorilor conform retetelor de fabricatie,

prin sondaj verifica greutatea produselor preambalate privind livrarea loturilor

necorespunzatoare;face controlul modului si conditiilor de depozitare a materiilor

auxiliare,este direct raspunzator de corectitudinea analizelor efectuate si de interpretarea

acestora, precum si de modul de arhivare,respecta procedurile aprobate si a instructiunilor de

lucru.

Ingrijitorul de cladiri se ocupa in principal cu pregatirea operatiilor de curatare a

cladirilor, curatarea propriu-zisa a acestora, precum si cu utilizarea si intretinerea

echipamentelor de lucru.



Inginerul instalator presteaza activitati de tipuri foarte diferite de inginerie generala

in uzinele care produc piese, unde munca cere deprinderi tehnice de ordin general si mai putin

o specializare ingusta.

Soferul de transport marfuri executa transporturi rutiere de marfuri in trafic national

respectiv transport grau,faina,tarate,paine si in anumite cazuri transport de marfa.

3.6. Clienti si furnizori

FURNIZORII

Aprovizionarea de la furnizori cu materii prime, materiale, energie, apă şi alte

utilităţi specifice activităţii societăţii comerciale se realizează prin intermediul serviciului

aprovizionare, care întocmeşte şi nota de intrare recepţie.

Plata furnizorilor se face de către serviciul financiar pe baza facturii primite de la

furnizor, iar la serviciul contabilitate se realizează înregistrarea în jurnalul de cumpărări.

Principalii furnizori sunt:

- SC MULTIAGRO SRL- SLOBOZIA

- SC PROGRESU SRL- SF. GHEORGHE

- SC AGRIMEC SA- CONSTANTA

- SC CONCEREAL SA- PLOIESTI Furnizori de grau

- SC ROMPAN SA- BUCURESTI

- Societatea Agronoma 20 MAI- CIORANI

- Societatea Agronoma Spiculet- GHERGHITA

-

- SC BOM SRL- PLOIESTI Furnizori de drojdie

- SC MARATHON SRL- PLOIESTI

- SC ESAROM SRL- NEAMT Furnizori de ingrediente

CLIENTII

În cadrul serviciului de contabilitate se întocmesc facturile, precum şi

descărcarea gestiunii pentru marfa vanduta, atat pe baza de facturi cat si monetar.

Principalii beneficiari ai societăţii sunt:

- SC VOIPAN SRL- CAMPINA

- SC ANASTATE SRL- BAICOI

- SC TEJU SRL- BAICOI Clienti faina



- SC CELFORI SRL- CAMPINA

- SC ALKAN TRADING SRL- BUCOV

Diverse persoane fizice –clienti magazine

ALTI PARTENERI

In afara legaturilor pe care le are cu furnizorii si cu clientii, GAVCO SRL

PLOIESTI, mai are relatii cu Raiffeisen Bank, unde are cont deschis in lei si prin intermediul

caruia realizeaza toate operatiile de incasari si plati, precum si cu Administratia Financiara

Ploiesti, in ceea ce priveste declararea si achitarea obligatiilor catre bugetul statului, bugetul

asigurarilor sociale de stat si buget local.

CAPITOLUL 4

Studiu de caz privind contabilitatea cheltuielilor si a veniturilor la S.C. GAVCO S.R.L.

4.1. Contabilitatea cheltuielilor



Activitatea de valorificare contine toatalitatea operaţiilor economice şi comerciale

privind productia,aprovizionarea şi desfacerea bunurilor, serviciilor si lucrurilor. De asemenea

se afla si tranzactiile privind investiţiile, prin care se executa producţia şi construcţia proprie

de mijloace fixe.

4.1.1. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare la SC GAVCO SRL

Cheltuieli privind stocurile

In această categorie sunt delimitate cheltuielile privind energia, apa, marfurile,

materiile prime si materialele consumabile.

Ca metode de contabilizare se pot utiliza :

- metoda inventarului intermitent,

- metoda inventarului permanent.

Metoda inventarului intermitent

Această metodă se materializează în faptul că ieşirile (E) nu se calculează pe bază de

documente justificative de ieşire ci se stabilesc pe bază de diferenţă între mărimea stocurilor

iniţiale (Si) plus intrările (I) şi stocurile finale determinate pe baza inventarierii efective (Sf).

Cum stocul final inventariat efectiv la sfârşitul unei perioade (care poate fi luna

calendaristică) este egal cu stocul iniţial luat în calcul pentru perioada următoare, iar intrările

sunt contabilizate document cu document, ieşirile reprezintă un rezultat calculat prin formula

următoare.

În cazul in care utilizăm aceasta metoda, renunţăm la utilizarea în cursul lunii a

contului de stocuri pentru evidenţierea intrărilor şi a recalculării stocurilor scriptice după

fiecare intrare. Asadar, conturile de stocuri se utilizează numai la începutul şi sfârşitul lunii,

iar intrările de stocuri, din timpul lunii sunt contabilizate direct în conturile de cheltuieli

corespunzătoare, la cost de achiziţie, preţ de factură sau preţ prestabilit, după caz. La sfârşitul

fiecărei luni se stabilesc stocurile finale prin inventariere şi se înregistrează în conturile de

stocuri iniţiale ale lunii următoare şi ele se vor anula prin includerea lor pe cheltuieli la

începutul lunii următoare.

Metoda inventarului intermitent constă în:


E = Si + I - Sf


înregistrarea tuturor intrărilor de stocuri, din cursul unui exerciţiu financiar, direct

în conturile de cheltuieli privind consumul acestor stocuri,

regularizarea stocurilor la finele exerciţiului financiar pe bază de inventare faptice

prin:

- destocarea stocului iniţial reprezentat de soldul al contului de stocuri, sub premiza că

acesta s-a consumat în cursul exerciţiului financiar,

- restocarea stocului faptic determinat pe baza inventarului de la finele exerciţiului

financiar, prin corectarea cheltuielilor privind consumurile de stocuri.

Folosirea acestei metode presupune:

- utilizarea ca preţuri de înregistrare în contabilitate a stocurilor, a costului de achiziţie

pentru bunurile achiziţionate din afara unităţii şi respectiv a preţurilor de producţie pentru

bunurile obţinute din producţie proprie;

- nu trebuie utilizate conturi de diferenţe de preţ aferente stocurilor;

- nu este necesară organizarea unei contabilităţi analitice a stocurilor.

Tipurile de înregistrări în cazul acestei metode sunt:

- Preluarea la cheltuieli, la deschiderea exerciţiului, a stocurilor iniţiale de materii

prime, materiale şi mărfuri:

60


= 3

Conturi de stocuri şi

producţie în curs de

execuţie

- Înregistrarea cumpărărilor de stocuri efectuate în cursul exerciţiului:

%

60

cheltuieli privind stocurile 4426

TVA deductibilă

= 40

Furnizori şi conturi

asimilate

- Preluarea ca stocuri, la închiderea exerciţiului, a stocurilor determinate şi evaluate pe

baza de inventar:

3

Conturi de stocuri şi producţie în

curs de execuţie

= 60




Această procedură este specifică firmelor mici şi mijlocii unde există posibilitatea de

urmărire şi control al mişcării, integrităţii şi gestiunii stocurilor de către conducerea

întreprinderii, prin inventarierea efectivă la sfârşitul fiecărei perioade. Este o procedură mai

rapidă, mai ieftină dar mai puţin riguroasă.

Metoda inventarului permanent

Specifică marilor firme sau celor cu grijă sporită faţă de risipă, dispariţie, furt această

procedură de urmărire, calcul şi control al stocurilor deşi mai costisitoare, asigură rapiditate în

urmărirea stocurilor, o gestionare riguroasă şi un control operativ, inopinat asupra integrităţii

stocurilor.

Folosirea acestei metode presupune:

- utilizarea fiecăruia dintre preţurile de înregistrare a stocurilor,

- folosirea conturilor de diferenţe de preţ aferente stocurilor,

- conducerea unei contabilităţi analitice a stocurilor prin adoptarea uneia dintre

metodele de contabilitate analitică.

Când se foloseşte metoda inventarului permanent, cheltuielile colectate în cursul

exerciţiului se înregistrează prin articolul contabil:

60


= 3

Conturi de stocuri şi

producţie în curs de execuţie

În sfera materialelor se înscrie o gamă largă de elemente, care se diferenţiază în

anumite limite prin caracteristici comportamentale, care impun desfăşurarea contului 602

Cheltuieli cu materialele consumabile , în conturi sintetice de gradul II, astfel:


Contul

602

Cheltuieli cu materialele

consumabile

6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare

6022 Cheltuieli privind combustibilul

6023 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat


Contul 604

“Cheltuieli privind materialele nestocate“ înregistrează toate materialele

consumabile, aprovizionate de la furnizori, dar nestocate de întreprindere, aferente exerciţiului

în curs, care nu trec printr-un cont de gestiune (inventar).

Pe baza bonurilor de consum, se înregistrează ieşirile de materii prime şi

materiale consumabile:

6021

Cheltuieli cu materiile

consumabile

= 301

Materii prime

100996.84

6022

Cheltuieli privind combustibilul

= 401

Furnizori

8297.74

6024

Cheltuieli privind piesele de

schimb

= 401

Furnizori

392.63

604

Cheltuieli privind materialele

nestocate

= 304

Materiale rezerva de stat si

de mobilizare

450.00

604


nestocate

401

Furnizori

328.30

604


nestocate

5311

Casa in lei

422.45


6024 Cheltuieli privind piesele de schimb

6025 Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat

6026 Cheltuieli privind furajele

6028 Cheltuieli privind alte materiale

consumabile


Se înregistrează consumul de energie şi apă, pe baza facturilor

primite de la furnizori:

%

605

Cheltuieli privind energia şi apa

4426

TVA deductibilă

= 401

Furnizori

15244.00

12294.62

2950.00

Pe baza jurnalelor pentru vânzarea mărfurilor se înregistrează descarcărea gestiunii

pentru mărfurile vândute:

607

Cheltuieli privind mărfurile

= 371

Mărfuri

53974.48

Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi

Sunt grupate în două categorii:

a) Cheltuieli privind lucrările şi serviciile ocazionate direct de desfăşurarea

activităţilor, în ansamblu, a întreprinderii cum sunt: lucrările de întreţinere şi reparaţii,

redeverenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile; primele de asigurare; studiile şi cercetările.

Toate aceste cheltuieli se înregistrează în conturile din grupa 61 “Cheltuieli cu

lucrările şi serviciile executate de terţi”.

b) Cheltuieli privind lucrările şi serviciile legate direct de activităţile de ansamblu

desfăşurate de întreprindere cum sunt: colaborările cu terţii; comisioanele şi onorariile;

protocol, reclamă şi publicitate; transportul de bunuri şi personal; deplasări, detaşări şi

transferări; poştă şi telecomunicaţii; alte servicii executate de terţi.

Aceste cheltuieli sunt înregistrate la conturile reunite în grupa 62 “Cheltuieli cu alte

servicii executate de terţi”.

Precizare:

Cheluielile privind transportul şi cazarea salariaţilor, ocazionate de delegarea,

detaşarea şi deplasarea acestora în ţară şi străinătate, sunt deductibile fiscal la nivelul sumelor

efective, constatate prin documente justificative.

Cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita unei cote de 2% aplicată asupra

diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente



veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe

profit.

Se înregistrează cheltuieli cu intretinere si reparatii, redevenţele, locaţiile de

gestiune şi chiriile, precum şi cheltuielile poştale, pe baza facturilor primite de la furnizori :

%

611

Cheltuieli cu intretinerea si

reparatiile

612

Cheltuieli cu redevenţele,

locaţiile de gestiune şi chiriile

613

Cheltuieli cu primele de

asigurare

625

Cheltuieli cu deplasari ,detasari

si transferari

626

Cheltuieli postale şi taxe de

telecomunicaţii

628

Alte cheltuieli cu serviciile

executate de terţi

4426

TVA deductibilă

= 401

Furnizori

6770.18

1365.34

167.70

1514.88

104.84

4

26.66

1880.41

1310.35

Pe baza exrtasului de cont primit de la B.R.D., se înregistrează

comisionul unităţii bancare:

627

Cheltuieli cu serviciile

bancare şi asimilate

= 5121

Conturi la bănci în

lei

376.20

Cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate



O categorie distinctă de cheltuieli, care prin natura lor se deosebesc de celelalte

cheltuieli analizate anterior, o constituie cele care se reflectă în contabilitate cu ajutorul

contului 635 ” Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”.

a) Impozite, taxe şi vărsăminte asimilate datorate bugetului de stat sau altor organisme

publice sub formă de: prorată din TVA deductibilă devenită nedeductibilă; TVA colectată

aferentă bunurilor şi serviciilor folosite în scop personal sau predate cu titlu gratuit (donatii),

cea aferentă lipsurilor peste normele legale, precum şi cea aferentă bunurilor şi serviciilor

acordate salariaţilor sub forma avantajelor în natură; diferenţele de preţ la gaze şi ţiţei obţinute

din producţia internă; impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, taxa pentru folosirea

terenurilor proprietate de stat, asupra mijloacelor de transport, taxa de firmă şi alte impozite şi

taxe:

635

Cheltuieli cu alte impozite, taxe

şi vărsăminte asimilate

= %

4426

TVA deductibilă

4427

TVA colectată

446

Alte impozite, taxe şi

vărsăminte asimilate

b) Datorii şi vărsăminte de efectuat la alte organisme publice,

destinate fondurilor speciale, cum sunt: fondul special pentru sănătate, de risc şi

accidente, pentru persoane cu handicap, fondul special pentru dezvoltarea şi

modernizarea drumurilor publice.

635



= 447

Fonduri speciale – taxe

si vărsăminte asimilate

Pe baza statului de salarii aferent lunii decembrie, se înregistrează contribuţia de

asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale 0.5%:

635



= 447.01

Contribuţia de

asigurare pentru accidente

330.00



de muncă si boli profesionale

Cheltuielile cu personalul

Contabilizează cheltuielile cu salariile personalului, cheltuielile privind asigurările şi

protecţia socială. Înregistrarea contabilă este de forma :

Pe baza statului de salarii din luna decembrie, se înregistrează salariile

brute, contribuţiile la asigurările sociale 20,8%, la fondul de şomaj 0,5% şi

asigurările sociale de sănătate datorate 5,2% de angajator:

641

Cheltuieli cu salariile

presonalului

= 421

Personal – salarii datorate

23286.00

6451

Cheltuieli privind contribuţia

unităţii la asigurările sociale

= 4311

Contribuţia unităţii la

asigurările sociale

4843.00

6452

Contribuţia unităţii pentru

ajutorul de şomaj

= 4371

Contribuţia unităţii la fondul

de şomaj

111.00

6453

Contribuţia angajatorului pentru

asigurările sociale de sănătate

= 4313

Contribuţia angajatorului

pentru asigurările sociale de

sănătate

1211.00

Alte cheltuieli de exploatare

În activitatea de exploatare curentă, pe lângă categoriile şi felurile de cheltuieli

analizate anterior, se pot ocaziona şi alte cheltuieli, cum sunt cele aferente pierderilor din

creanţe suportate de întreprindere, pierderile din lichidarea dobânzilor şi creanţelor, valoarea

debitelor prescrise sau a debitorilor insolvabili, scoşi din evidenţă, valoarea despăgubirilor,



amenzilor şi penalităţilor datorate sau plătite, valoarea donaţiilor, subvenţiilor şi

sponsorizările acordate.

Colectarea cheltuielilor generează înregistrarea:

Conform procesului verbal, se înregistrează amenda primită:

6581

Despăgubiri, amenzi şi penalităţi

= 4481

Alte datorii faţă de bugetul

statului

595.24

4.1.2. Contabilitatea cheltuielilor financiare la SC GAVCO SRL

În categoria de cheltuieli financiare se cuprind toate cheltuielile privind pierderile de

creanţe legate de participaţii, cheltuieli privind investitiile financiare cedate, diferenţele de

curs valutar din operaţiile curente şi disponibilităţile în devize la încheierea exerciţiului

financiar; dobânzile curente aferente împrumuturilor primite şi altor datorii privind exerciţiul

în curs; sconturile acordate clienţilor, alte cheltuieli financiare.

Toate operaţiile privind cheltuielile financiare sunt înregistrate prin conturile din grupa

66 “Cheltuieli financiare” .

Cheltuieli privind investitiile financiare cedate

Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate reprezintă diferenţa

nefavorabilă între valoarea contabilă dintre valoarea contabilă a investiţiilor

financiare pe termen scurt şi preţul de cesiune (preţ de vânzare mai mic decât cel

de cumpărare). Se contabilizează prin formula:

664

Cheltuieli privind

investiţiile financiare cedate

= 50

Investiţiile financiare

pe termen scurt

Cheltuieli privind diferenţele de curs valutar

Cheltuieli privind diferenţele de curs valutar cuprinde diferenţele nefavorabile de curs

valutare rezultate în urma lichidării datoriilor şi creanţelor în devize ale întreprinderii.



Cumpărarea sau vânzarea unui bun în monedă străină este înregistrată la un anumit curs de

schimb care poate fi cursul din ziua negocierii, cursul din ziua acceptării comenzii, cursul de

la data transferului de proprietate, cursul de la data facturării sau cursul din ziua contabilizării

facturii. Diferenţa dintre cursul reţinut pentru contabilizare şi cursul din ziua plăţii/încasării

reprezintă un câştig sau o pierdere înscrisă în veniturile sau cheltuielile financiare .

În cazul creanţelor cheltuielile privind diferenţele nefavorabile de curs valutar apar în

situaţia în care valoarea de contabilizare din momentul derulării operaţiei este mai mare decât

valoarea la cursul zilei din momentul încasării creanţei. Pentru datorii, diferenţele

nefavorabile apar în situaţia inversă.

Conform facturii fiscale se înregistrează diferenţa de curs valutar aferent

leasingului financiar:

665

Cheltuieli din diferenţe de curs

valutar

= 401

Furnizori

9.43

Cheltuieli cu dobânzile

Agentul economic, ca beneficiar al împrumuturilor şi datoriilor asimilate, se află în

postura de plătitor de dobânzi, care pentru el reprezintă o cheltuială financiară şi pe care o

reflectă cu ajutorul contului 666 “Cheltuieli privind dobânzile”.

Marimea cheltuielilor este determinată de felul dobânzii (simplă sau compusă),

mărimea creditului şi durata de rambursare.

Dacă se aplică dobânda simplă, relaţia de calcul a dobânzii (D) este:

D= C x t x r

100

în care:

C - este capitalul împrumutat,

t - timpul de rambursare

r - rata dobânzii.

În situaţia în care se aplica dobânda compusă, relaţia de calcul a dobânzii (D) este:

D = Ct – Co

în care:

Ct - capitalul fructificat la termenul t

Co- capitalul iniţial



Se înregistrează cheltuielile cu dobânda:

666

Cheltuieli privind dobânzile

666

Cheltuieli privind dobanzile

=

=

401

Furnizori

5311

Casa in lei

431.69

1962.61

Cheltuieli privind sconturile acordate

Cheltuielile privind sconturile acordate în cadrul relaţiilor de decontare cu

clienţii, inclusiv a celor privind efectele comerciale de primit în cazul în care

decontarea se face înainte de termen, se contabilizează prin relaţia:

667

Cheltuieli privind sconturile

acordate

= %

4111

Clienti

461

Debitori diverşi

Mărimea scontului (S) este egală cu:

S = Vn x (t/360) x r

100

în care:

Vn- reprezintă valoarea nominală a creanţei

t - timpul în zile

r – rata scontului

Alte cheltuieli financiare

Cuprind toate naturile de cheltuieli financiare altele decât cele înregistrate în celelalte

conturi din această grupă.

4.1.3. Contabilitatea cheltuielilor cu amortizarile, provizioanele si

ajustarile pentru depreciere la SC GAVCO SRL



Amortizarea reprezintă procesul financiar de includere în cheltuieli a unei părţi din

valoarea imobilizărilor. Un aspect caracteristic acestei operaţiuni îl reprezintă fapul că nu au

antrenat şi nici nu vor antrena într-un viitor apropiat un schimb de mijloace băneşti decât

pentru valoarea de intrare iniţiala, în cazul în care imobilizările au fost achizitionate, în timp

ce pentru plusul de valoare care a rezultat cu ocazia reevaluării, unitatea nu a efectuat nici o

contraprestaţie bănească.

În aceeasi categorie de cheltuieli se încadreaza şi cele efectuate cu prilejul constituirii,

respectiv majorării provizioanelor, fapt care a necesitat urmărirea lor cu ajutorul grupei

distincte de cheltuieli 68 „Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele”.

În cadrul aceste grupe, cheltuielile cu amortizările şi provizioanele sunt reflectate

în raport cu natura activităţii la care se referă şi anume: de exploatare şi financiare.

Contabilizarea acestor cheltuieli se face prin relaţia:

68

Cheltuieli cu amortizările şi

provizioanele

%

15

Provizioane pentru riscuri şi

cheltuieli

28

Amortizări privind imobilizările

29

Provizioane pentru deprecierea

imobilizărilor

39


stocurilor şi a producţiei în curs

de execuţie

49


creanţelor

59


conturilor de trezorerie

Precizare:



În ceea ce priveşte cheltuielile cu provizioanele, sunt deductibile fiscal numai în

situaţiile în care sunt nominalizate expres de reglementările de natura fiscală.

Se înregistrează cheltuielile cu amortizarea construcţiilor şi a mijloacelor de transport:

6811

Cheltuieli de expoatare privind

amortizarea imobilizărilor

= %

2812

Amortizarea construcţiilor

2813

Amortizarea mijloacelor de

transport

3892.00

505.00

3387.00

4.1.4. Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit si alte

impozite

Determinare şi înregistrarea impozitului pe profit reprezintă operaţia contabilă prin

care se reflectă, pe de o parte, majorarea cheltuielilor de natură fiscală, iar pe de alta parte

crearea obligaţiei faţă de bugetul statului. Se determină lunar, cu date cumulate de la începutul

anului.

La rândul său, impozitul pe venit datorat de microîntreprinderi se calculează

trimestrial prin aplicarea cotei de 1,5% asupra veniturilor totale obţinute şi implicit

înregistrate în contul de profit şi pierdere, indiferent de sursa de provenienţă a lor, cu excepţia

celor înregistrate în conturile: 711 „Variaţia stocurilor”, 722 „Venituri din producţia de

imobilizări corporale” şi 781 „Venituri din provizioane privind activitatea de expoatare”.

Pentru înregistrarea cheltuielilor privind impozitul pe profi/venit se utilizează

conturile:

691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit”

698 „Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele de mai sus”.

Contul 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” înregistreaza în debit, de regulă la

sfârşitul lunii, sumele în negru sau în rosu care reprezintă valoarea impozitului pe profit

calculat şi implicit datorat bugetului de stat şi respectiv înregistrat în plus şi ştornat, după

formula contabilă:

691

Cheltuieli cu impozitul pe

profit

= 441

Impozit pe

profit/venit

2197.00



Contul 698 „Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele de mai sus”

reflectă în debit impozitul pe venit, datorat de microîntreprinderi, se înregistreaza cu ajutorul

aceleiaşi formule contabile, cu menţiune că sumele sunt numai în negru.

4.2. Contabilitatea veniturilor

Criteriul de delimitare şi înregistrarea veniturilor este acela care începe cu obţinerea

producţiei şi se continuă cu vânzarea aceleiaşi producţii sau a mărfurilor cumpărate.

Se consideră venituri realizate, numai cele din stadiul de vânzare, adică din faza unde

are loc transferarea dreptului de proprietate.

4.2.1. Contabilitatea veniturilor de exploatare la SC GAVCO SRL

Contabilitatea veniturilor privind cifra de afaceri

Categoriile de venituri incluse în cifra de afaceri caracterizează profilul activităţii

de bază şi au ponderea cea mai mare în totalul veniturilor realizate de agenţii economici.

Se urmaresc in contabilitate cu ajutorul unor conturi distincte pe elemente primare de

venituri cuprinse in grupa 70 ”Cifra de afaceri”

Venituri realizate din vânzarea produselor, mărfurilor, prestărilor de servicii şi lucrărilor prin

încasare în numerar se înregistreză cu ajutorul articolului contabil:


Grupa

70

CIFRA DE AFACERI

702 “Venituri din vânzarea semifabricatelor”

703 “Venituri din vânzarea produselor reziduale”

704 “Venituri din lucrări executate şi servicii prestate”

705 “Venituri din studii şi cercetări”

706 “Venituri din redeverenţe,locaţii de gestiune şi

chirii”

707 “Venituri din vânzarea mărfurilor”

708 “Venituri din activitati diverse”

701 “Venituri din vânzarea produselor finite”


5311

Casa

%

70

Cifra de afaceri

4427

TVA colectată

Pe baza jurnalului de vânzări din luna decembrie, se înregistrează veniturile obţinute din

vănzarea produselor finite, produselor reziduale, mărfurilor, precum şi veniturile din chirii:

4111

Clienţi

5311 =

Casa in lei

%

701

Venituri din vânzarea

produselor finite

4427

TVA colectată

%

707


mărfurilor

4427

TVA colectată

141529.02

114136.31

27392.71

72278.29

58288.95

13989.34

Contabilitatea veniturilor din producţia stocată

Activitatea de producţie a oricărui agent economic se concretizează pe de o parte, în

diferite active circulante materiale, care se reflectă în conturile corespunzătoare naturii lor,

existente în conturile de stocuri, iar, pe de alta parte, în venituri aferente acestei producţii

obtinuţe şi predate depozitului unităţii, pentru stocare până în momentul valorificării catre

clienţi, precum şi celei neterminate de la sfârşitul perioadei. Aceasta categorie de venituri se

oglindeşte în contabilitate utilizându-se contul 711 „Variaţia stocurilor”.

Contul amintit este bifuncţional sub aspectul soldului şi prezintă particularităţi

comparativ cu celelalte conturi de venituri.

Conţinutul contului 711 „Variaţia stocurilor” se poate prezenta în mod sugestiv astfel:



Debit 711 “Variaţia stocurilor” Credit

- Costul efectiv aferent producţiei

ieşite în timpul lunii, indiferent de

perioada în care a fost obţinută.


în curs reluată la începutul lunii.


obţinute în timpul lunii.

- Costul efectiv aferent producţiei în

curs de la sfârşitul lunii.

Diferenţa dintre rulajul creditor şi cel debitor ale contulul 711 „Variaţia stocurilor”

reprezintă, la finele fiecărei luni, creşterea sau diminuarea costului total, inclusiv diferenţele

de preţ aferente, corespunzătoare producţiei proprii terminate şi aflate în stoc, diferenţă care

se transferă în contul de rezultate. În cazul celorlalte conturi de venituri asupra rezultatului

exerciţiului se trec rulajele creditoare ale acestora.

Utilizarea acestui cont diferă în cadrul unităţilor economice în funcţie de mărimea

acestora.

Unităţile mici şi mijlocii aplică pentru gestiunea stocurilor metoda inventarului

intermitent, înregistrând la 711„Variaţia stocurilor” doar stocurile de produse fabricate şi

comenzile în curs de execuţie de la sfârşitul perioadei care nu au fost vândute (facturate).

Venituri din producţia stocată, metoda inventarului intermitent,

a) „destocarea” la începutul exerciţiului financiar:

711

Variaţia stocurilor

= %

33

Producţia în curs de execuţie

34

Produse

36

Animale

b) „restocarea” la sfârşitul exerciţiului financiar:

%

33

= 711





34

Produse

36

Animale

Se înregistrează producţia aferentă lunii decembrie:

711


= 345

Produse finite

140349.00

%

345

Produse finite

354

Produse aflate la terti

=

711


95630.50

94444.90

1185.60

Unităţile mari aplică pentru gestiunea stocurilor metoda inventarului

permanent, înregistrând la 711„Variaţia stocurilor” întreaga producţie fabricată şi respectiv

vândută în cursul perioadei precum şi comenzile în curs de execuţie de la sfârşitul perioadei.

Venituri din producţia stocată, prin metoda inventarului permanent:

%

33


34

Produse

36

Animale

= 711


Diferenţele între costul de producţie şi costul standard pot fi:



- diferenţe nefavorabile, costul de producţie mai mare decât preţul

prestabilit:

%

348

Diferenţe de preţ la produse

368

Diferenţe de preţ la animale şi

păsări

= 711


- diferenţe favorabile, costul de producţie mai mic decât preţul

prestabilit:

711


= %

348

Diferenţe de preţ la produse

368

Diferenţe de preţ la animale

şi păsări

Contabilitatea veniturilor din producţia imobilizată

În cadrul activităţii pe care o desfaşoară, agentii economici îşi pot realiza elementele

de imobilizări corporale si necorporale, ceea ce este cunoscut sub denumirea de investiţii in

regie. Bunurile sau lucrările astfel realizate se înregistrează , pe de o parte, în conturile

corespunzatoare naturii lor, existente în clasa conturilor de imobilizări, pe de alta parte, în cele

de venituri aferente activităţii de realizare a acestor venituri care se urmăresc în contabilitate

utilizându-se conturile din clasa 72 „Venituri din producţia de imobilizări”.

Precizare:

Aceste venituri nu intră în cifra de afaceri, dar se raportează ca venituri din exploatare.

Veniturile din producţia de imobilizări necorporale sunt formate din costul lucrărilor şi

cheltuielilor aferente operaţiilor economice efectuate pe cont propriu pentru realizarea de

lucrări şi proiecte de dezvoltare, concesiuni, brevete, licenţe şi alte drepturi şi valori similare,

inclusiv alte imobilizări necorporale , precum şi cele corespunzătoare imobilizărilor



necorporale în curs. Contabilitatea acestor venituri se realizează cu ajutorul contului 721

“Venituri din producţia de imobilizări necorporale”.

În categoria veniturilor din producţia de imobilizări corporale se cuprind:

mijloacele fixe obţinute din producţie proprie;

lucrările de punere în funcţiune a mijloacelor fixe procurate de la terţi;

amenajările de terenuri realizate pe cont propriu.

Contabilitatea acestor venituri se realizează cu ajutorul contului 722 “Venituri din

producţia de imobilizări corporale”.

Tipuri de înregistrări:

%

20

Imobilizări necorporale

21

Imobilizări corporale

23

Imobilizări în curs

= %

72

Venituri din producţia de

imobilizări

4427

TVA colectată

Contabilitatea veniturilor din subvenţii de exploatare

Subvenţiile din exploatare de care beneficiază unitatea patrimonială din partea

statului, a colectivităţilor publice sau a altor unităţi patrimoniale sunt considerate venituri din

exploatare. Ele se acordă pentru:

acoperirea diferenţelor de preţ la produse fabricate cu cheltuieli mai mari decât

preţul de livrare, ce sunt subvenţionate,

acoperirea pierderilor obţinute din activitatea economică desfăşurată în

anumite perioade de timp,

finanţarea unor activităţi de cercetare.

Contabilitatea unor astfel de sume primite sau de primit de către unitate se

organizează prin utilizarea contului 741 “Venituri din subvenţii de exploatare”.

%

445

Subvenţii

512

Conturi curente la bănci

= 741

Venituri din subvenţii de

exploatare



Se înregistrează subvenţia primită pentru persoanele încadrate în muncă

cu vârstă peste 45 de ani:

445

Subvenţii

= 741

Venituri din subvenţii de

exploatare

Contabilitatea altor venituri din exploatare

Acele venituri care nu pot fi nominalizate în conturile distincte de venituri ale acestei

activităţi se reflectă în contabilitate cu ajutorul conturilor din grupa 75 “Alte venituri din

exploatare”.

Există situaţii în care creanţele unităţii patrimoniale devin din motive diferite incerte şi

nu se mai pot încasa fiind trecute asupra cheltuielilor şi afectează nefavorabil rezultatul

exerciţiului. În momentul în care acestea revin la o stare de solvabilitate, ele se reactivează şi

vor influenţa pozitiv rezultatul exerciţiului, motiv pentru care se consideră venituri, chiar dacă

se vor încasa ulterior, şi se înregistrează la contul 754 “Venituri din creanţe reactivate”.

Tipuri de înregistrări:

%

411

Clienţi

461

Creditori diverşi

= 754

Venituri din creanţe

reactivate

4.2.2. Contabilitatea veniturilor financiare la SC GAVCO SRL

Gestiunea financiară a fiecărei întreprinderi, în funcţie de managementul adoptat şi,

totodată, ca o consecinţă a operaţiilor specifice efectuate asigură realizarea mai multor tipuri

de venituri de această natură.

În general, veniturile financiare sunt corelative cu cheltuielile financiare, în sensul că

elementelor de venituri financiare le corespund elemente de cheltuieli financiare, ambele fiind

generate, de regulă, de aceeaşi operaţie economică.

Veniturile financiare, ca de altfel şi cele din exploatare, se includ în baza de

impozitare pentru determinarea impozitului pe profit.

Pentru contabilizarea veniturilor financiare se folosesc conturile din grupa 76

“Venituri financiare”.



Tipurile de înregistrări care intervin sunt :

dividendele aferente titlurilor imobilizate şi valoarea titlurilor

imobilizate primite ca urmare a reinvestirii dividendelor:

%

26

Imobilizări financiare

451

Decontari în cadrul grupului

461

Debitori diverşi

512


= 761

Venituri din titluri

imobilizate

dividende aferente investiţiilor financiare pe termen scurt:

%

451

Decontări în cadrul grupului

461

Debitori diverşi

512


= 762

Venituri din investiţii

financiare pe termen scurt

dobânzile de încasat sau încasate, dupa caz, aferente creanţele

imobilizate:

%

267

Creanţe imobilizate

512


= 763

Venituri din creanţe

imobilizate



venituri din investiţii financiare cedate, relizate în situaţia în care cesionarea

acestora (transmiterea cu titlu oneros) se efectuează la valoare mai mare decât valoare

contabilă:

%

451

Decontări în cadrul grupului

461

Debitori diverşi

= 764

Venituri din investiţii

financiare cedate

venituri din diferenţe favorabile de curs valutar, rezultate în urma

lichidării creanţelor şi datoriilor în devize evaluate la cursul zilei cu ocazia

închiderii exerciţiului financiar:

%

16

Împrumuturi şi datorii asimilate

267


40

Furnizori şi conturi asimilate

41

Clienti şi conturi asimilate

45

Grup şi asociaţi

46

Debitori şi creditori diverşi

51

Conturi la bănci

53

Casa

54

Acreditive

= 765

Venituri din diferenţe de

curs valutar



venituri financiare din dobânzile cuvenite pentru disponibilităţile din

conturile bancare , pentru împrumuturile acordate sau pentru livrările pe credit:

%

267


451

Decontări în carul grupului

461

Debitori diverşi

472

Venituri înregistrate în avans

512

Conturi curenta la bănci

518

Dobânzi

= 766

Venituri din dobânzi

Conform extrasului de cont de la B.R.D. din luna decembrie, se înregistrează

dobânda primită:

5121

Conturi curenta la bănci

= 766


-1481.49

venituri din sconturile obţinute de decontare la furnizori şi alţi

creditori:

%

401

Furnizori

404

Furnizori de imobilizări

462

Creditori diverşi

= 767

Venituri din sconturi

obţinute



512

Conturi la bănci

Contabilitatea altor venituri financiare, adică, acele venituri care nu se pot

înregistra la conturile corespunzătoare din grupa 76 se înregistrează la contul 768 “Alte

venituri financiare”.

CAPITOLUL 5

Contabilitatea impozitului pe profit si analiza economico-financiara a

cheltuielilor

5.1. Impozitul pe profit –scurta descriere

Impozitul pe profit, unul din cele mai importante impozite directe reglementate de

Codul fiscal roman, are o sfera de cuprindere din ce in ce mai larga la nivel de contribuabili.

Statul roman imbunatateste an de an dispozitiile de aplicare a impozitelor si taxelor la nivel de

stat prin Norme Metodologice, Ordonante Guvernamentale,Ordonante Guvernamentale de

Urgenta, Hatarari de Guvern si Legi ducand astfel la mai bune prelevari fiscale, pecuniare si

definitive necesare finantarii globale a cheltuielilor publice Impozitul pe profit ocupa un rol

important atat prin prisma contributiei sale la formarea veniturilor bugetare cat si prin

influentarea activitatilor generatoare de profit.

Rolul ce revine impozitului ,ca resursa de finantare a cheltuielilor publice ,dar si ca

variabila cu impact direct asupra venitului disponibil si implicit a consumului

personal ,investitiilor private ,productiei,ofertei si ocuparii fortei de munca ,este avut in

vedere si in modelele de crestere economica echilibrata.

PROFITUL reprezinta excedentul realizat de o entitate atunci cand venitul total pe

care acesta il obtine depaseste cheltuielile necesare realizarii acestor activitati.

PROFITUL BRUT efectuat de o societate comerciala este diferenta dintre cheltuielile

totale si veniturile totale.

PROFITUL NET reprezinta diferenta dintre profitul brut si cota impozitului pe

profit.



Perioada impozabila este anul fiscal care de regula este anul calendaristic, iar daca o

societate isi incepe sau inceteaza activitate în cursul a unui an fiscal, intervalul impozabilă

este intervalul din anul pentru care societatea a existat.

Cota de impozit pe profit care se pune pe profitul impozabil este de 16%, cu cateva

exceptii. Societatile care au activităţi de exemplu:pariuri sportive, discoteci, baruri de noapte,

cazinouri sau cluburi, si persoane juridice care fac venituri conform unui contract, şi la care

impozitul pe profit datorat pentru activităţile mentionate în acest articol este mai mic decât

5% din veniturile respective sunt obligaţi la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri

realizate.

Odata cu intrarea in Uniunea Europeana s-a impus un anumit sistem fiscal si desigur

au fost si necesare anumite reglementari fiscale, pentru a putea avea o comunicare cat mai

profunda si benefica cu Uniunea Europeana.

Una din cele mai importante legi aparute in 2006 si aplicate de la 1 ianuarie 2007 este

Legea nr. 343/2006 care vine si completeaza prezentul Codul Fiscal al Romaniei din 2003.

5.2. Rezultatul contabil si rezultatul fiscal

Rezultatul unei activitati economice este dezbatut din doua rezultate: contabil si fiscal.

Desfasurarea activitatii unei entitati implica o serie de modificari si transformari ale

elementelor sale in cadrul proceselor economice, ceea ce presupune utilizarea in contabilitate

a unor categorii proprii precum cheltuieli, venituri, rezultat financiar. Cheltuielile si veniturile,

categorii care stau la baza determinarii rezultatului financiar exprima efortul depus de entitate

(cheltuieli) si efectul obtinut in urma efortului depus (venit).

In general, rezultatul contabil inainte de impozitare, se determina ca diferenta între

veniturile obtinute din livrarea bunurilor mobile, serviciilor prestate si lucrarilor executate, din

vanzarea bunurilor imobile, inclusiv din câstiguri din orice sursa, si cheltuielile efectuate

pentru realizarea acestor venituri.

Rezultatul exercitiului determinat ca diferenta intre venituri si cheltuieli este un

rezultat brut, stabilit pe fiecare tip de activitate desfasurata. Rezultatul brut determina prin

insumarea rezultatelor brute pe activitati: rezultatul brut al activitatii de exploatare, rezultatul

brut al activitatii financiare si rezultatul brut al activitatii extraordinare.

Rezultat contabil = Venit total – Cheltuieli totale

In legislatia de spacialitate nu este data o definitie a profitului contabil brut , dar

acestea reprezinta diferenta(pozitiva) intre veniturile si cheltuielile totale brute.



Rezultat fiscal = Rezultat brut + Cheltuieli nedeductibile – Venit neimpozabil

Determinarea profitului impozabil

Profitul brut (profitul impozabil) efectiv realizat al unei societati comerciale este

calculat prin scaderea tuturor cheltuielilor din venitul total obtinut de societate. Profitul net se

calculeaza prin scaderea profitului brut a cotelor de impozit pe profit.

5.3. Calculul impozitului pe profit aferent anului 2010 la SC GAVCO

SRL

Profitul impozabil este diferenţa între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile

efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile

neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile.

Din punct de vedere fiscal potrivit Ordonanţei Guvernului nr.70/1994 privind

impozitul pe profit, masa profitului impozabil se determină pe baza relaţiei:

Profitul

impozabil =

Veniturile

realizate -

Cheltuielile

Corespondente -

veniturilor realizate

Cheltuiele

nedeductibile +

Deducerile

fiscale

Potrivit normelor fiscale, cheltuielile sunt deductibile numai dacă sunt aferente

realizării veniturilor şi cele considerate deductibile conform prevederilor legale în vigoare.

Cheltuielile pentru care nu se admite deducerea sunt:

a) impozitul pe profit datorat şi impozitul pe venitul realizat din străinatate;

b) amenzile şi penalităţile datorate către autorităţile române sau străine;

c) cheltuielile pentru protocol, reclamă şi publicitate care depăşesc limitele prevazute

de lege;

d) sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor sau provizioanelor

peste limitele legale. În cazul rezervelor legale în limita a 5% din profitul contabil anual până

ce acesta va atinge 20% din capitalul social;

e) cheltuielile de sponsorizare care depăşesc limitele cotei prevăzute în legea privind

sponsorizarea;

f) sumele care depăşesc limitele cheltuielilor considerate deductibile, conform legii;



Anul 2010 2011

Venituri totale 2083062 3510960

Cheltuieli totale 2059823 3400361

Cheltuieli nedeductibile 6173 1838

PROFIT IMPOZABIL 17066 108761

Impozitul datorat pentru luna în curs, se determină pe baza relaţiei:

Impozitul datorat =

pe luna în curs

Impozitul pe profit calculat -

asupra profitului impozabil

cumulat de la începutul anului

Impozitul aferent profitului

impozabil cumulat până la

sfârşitul lunii precedente

5.4. Analiza contului de profit si perdere la SC GAVCO SRL

Bogatul fond informaţional al situaţiilor financiare le fac recunoscute, atât pe plan

naţional cât şi mondial , ca fiind instrumentele de bază ale managementului la toate nivelele

organizatorice. Referindu-se la importanţa acestora P.A.Samuelson, laureat al premiului

Nobel în economie precizează”este absolut indispensabil omului modern de a se iniţia cât de

puţin în elementele contabilităţii .

Toţi cei care lucrează în economie trebuie să fie în măsură să înţeleagă cele două

relevee esenţiale, să ştie bilanţul şi contul profit şi pierdere”1 Contul de profit şi pierdere face

parte din situaţiile financiare de închidere a exerciţiului financiar, este un document contabil

de sinteză,ce prezintă rezultatul activităţii întreprinderii şi astfel măsoară performanţele firmei

în cursul unei perioade de gestiune.

Bilantul contabil este considerat documentul ce descrie pozitia unei intreprinderi la un

moment dat, indicand si marimea rezultatului. Apare insa necesara prezenta unui alt

instrument de modelare contabila care sa explice modul de constituire a rezultatului si sa

permita desprinderea unor concluzii legate de performantele activitatii intreprinderii. Acest

instrument este cea de-a doua componenta a situatiilor financiare si anume contul de profit si



pierdere. In aceasta optica, intreprinderea devine un centru de calcul economic, calculul avand

la baza :

- valorile produse si vandute pe piata clientilor, denumite generic venituri

- valorile utilizate pentru obtinerea unor venituri, care sunt constituite in costuri

angajate pe alte piete, denumite cheltuieli. Aceasta reprezinta in fapt, remunerarea

factorilor de productie.

Veniturile reprezinta cresterea beneficiilor economice in cursul perioadei contabile ca

urmare a cresterii activelor/diminuarea datoriilor care genereaza cresterea capitalurilor proprii

altele decat cele referitoare la aporturile aduse de actionari-asociati.

Similare veniturilor sunt si castigurile. Ele sunt generate din activitatile asimiliate activitatilor

de baza ale intreprinderii. Spre deosebire de venituri, castigurile sunt reflectate in contul de

profit si pierdere la valoare lor neta.

Cheltuielile reprezinta diminuari ale beneficiilor economice ca urmare a diminuarii

valorii activelor/cresterea valorii datoriilor care genereaza micsorari ale capitalurilor proprii

altele decat cele care se refera la distribuirile aporturilor (restituirea aporturilor catre actionari

sau asociati). Similar cheltuielilor sunt pierderile. Ele provin din activitati economice

asemanatoare cu activitatile de baza ale intreprinderii. Pierderile sunt reflectate in contul de

profit si pierdere la valoare lor neta.

Din compararea celor doua marimi valorice se obtine un rezultat. Acesta poate fi o

marime valorica pozitiva, numita profit, atunci cand veniturile sunt mai mari decat

cheltuielile, sau o marime valorica negative, denumita pierdere, atunci cand veniturile sunt

mai mici decat cheltuielile.

Contul de profit si pierdere sintetizeaza fluxurile economice, respectiv veniturile si

cheltuielile perioadei de gestiune. Veniturile cuprind valoare tuturor activitatilor de

imbogatire a intreprinderii legate sau nu de activitatea sa normala si curenta. Partea

preponderata veniturilor o reprezinta cifra de afaceri realizata de intreprindere in cursul

exercitiului. Cheltuielile constituie ansamblul elementelor de costuri suportate de

intreprindere in cursul exercitiului.

Dupa cum se cunoaste , Contul de profit si pierdere cuprindere elemente de venituri si

de cheltuieli. Includerea veniturilor, respective cheltuielilor in aceasta situatie finaciara este

conditionata de majorarea respectiv diminuarea beneficiilor economice viitoare ce poate fi

determinate de scaderea respectiv cresterea unei datorii sau de majorarea respectiv diminuarea

unui element de active- modificari ce pot fi evaluate credibil.



Veniturile sunt cresteri de beneficii economice concretizate in cresteri de capital

propriu, de alta natura decat aporturile membrilor fondatori.

Cadru general de intocmire si prezentare a situatiilor financiare cuprinde categoria

veniturilor atat pe cele rezultate din activitati ordinare, cat si alte venituri, care provin sau nu

din activitati ordinare, indifferent daca acestea sunt realizate sau latent.

Unele operatii, desi determina o crestere a activelor sau o diminuare a datoriilor, nu

conduc la evidentierea unui venit. In aceasta situatie se inscriu: rambursarea unui imprumut,

incasarea creantelor la termen,etc. De asemenea, majorarea capitalurilor proprii nu se

datoreaza in mod obligatoriu realizarii unui venit (spre exemplu investitiile proprietarului).

Termenul general de venit include atat veniturile propriu zise (din vanzari, chirii,

dobanzi, comisioane etc.), cat si castigurile (din reevaluarea activelor, din cedarea

imobilizarilor etc.). Daca veniturile se obtin in urma derularii operatiunilor si tranzactiilor

normale ale intreprinderii, castigurile se pot obtine fie in urma derularii operatiunilor si

tranzactiilor normale ale intreprinderii, fie in afara acestora si include iesirile de active

imobilizate sau castigurile nerealizate din reevaluarea activelor imobilizate. De obicei,

castigurile sunt evidentiate separate, o buna cunoastere a lor fiind utila in procesul de decizie.

In ceea ce priveste nivelul la care veniturile sunt evidentiate in contabilitate, acestea

trebuie evaluate la valoarea justa a elementelor primate sau de primit in contrapartida.

Pe parcursul unei anumite perioade de timp, veniturile sunt egale cu pretul bunurilor

vandute si al serviciilor prestate, respectiv cu totalul sumelor incasate si sumelor de incasat

din livrari de bunuri si prestari de servicii catre client.

Cheltuielile constituie diminuari ale beneficiarilor economice, concretizate in reduceri

de capital propriu, de alta natura decat distribuirile in favoarea membrilor fondatori.

Cadrul general de intocmire si prezentare a situatiilor financiare cuprinde in categoria

cheltuielilor pe cele rezultate din activitatile ordinare ale unitatii, precum si pierderile de

valoare degajate sau nu din activitati ordinare, indifferent ca acestea sunt latente sau realizate.

Cheltuielile se evidentiaza in contul de profit si pierdere si atunci cand acestea

(cheltuielile):

- sunt determinate in procesul de obtinerii de venituri

- este posibila obtinerea de avantaje economice intr-o perioada mai indelungata, dar nu

se poate realiza o legatura directa intre cheltuielile efectuate si veniturile inregistrate

- un cost nu genereaza beneficii economice viitoare, sau atunci cand, si in masura in

care, viitoarele beneficii economice nu corespund sau inceteaza sa mai corespunda

conditiilor pentru recunoasterea in bilant sub forma de active



- apar noi datorii, fara ca activele sa se majoreze

Dupa cum nu toate incasarile reprezinta venituri, nici toate platile nu reprezinta

cheltuieli.

Astfel, in cazul platii unei datorii, se poate ca aceasta (datoria) sa fi fost inregistrata

anterior ca o cheltuiala (ex: impozit), dar se poate intampla si ca respectiva datorie sa nu

provina din efectuarea unei cheltuieli anterioare (ex: imprumut). Pe de alta parte, in cazul

platii unei cheltuieli in avans sau in cazul achizitionarii unei imobilizari, se efectueaza plati

anterior evidentierii cheltuielilor aferente. De asemenea, diminuarea capitalurilor proprii nu se

datoreaza in mod obligatoriu efectuarii unei cheltuieli. Spre exemplu distribuirea de dividend

sau retragerea unui asociat, fara a ocaziona evidentierea de cheltuieli, conduc totusi la

micsorarea capitalului propriu.

Termenul general de cheltuieli include atat cheltuielile propriu-zice (ex: de personal,

cu amortizarea etc.) rezultate din activitatea curenta, cat si pierderile (din catastrophe natural,

din cedarea imobilizarilor, din variatia cursului valutar etc.) care, in vederea optimizarii

deciziilor economice, sunt evidentiate separate.

In vederea reflectarii cat mai exacte a performantei intreprinderii in rezultatul contabil,

se aplica principiul conectarii cheltuielilor la veniturile perioadei. Acesta conduce la

contabilizarea tuturor cheltuielilor ce au contribuit la obtinerea unui venit in perioada

contabilizarii venitului respectiv.

În calitate de componentă a situaţiilor financiare contul de profit şi pierdere prezintă

un îndoit interes deoarece:

- permite determinarea rezultatului global dar şi formarea unei aprecieri de ansamblu

asupra performanţelor financiare ale perioadei de gestiune;

- oferă posibilitatea unei recapitulări în întregime a elementelor de venituri şi cheltuieli

ce au contribuit la obţinerea rezultatului dar şi la identificarea factorilor(favorabili sau

nefavorabili) care l-au influenţat.

Veniturile constituie 2 creşteri ale profitului înregistrate pe parcursul perioadei de

gestiune sub forma de intrări sau creşteri ale activelor ori descreşteri ale datoriilor, care se

concretizează în creşteri ale capitalului propriu, iar cheltuielile constituie diminuări ale

profitului înregistrat pe parcursul aceleiaşi perioadei sub forma de ieşiri sau scăderi ale valorii

activelor ori creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu,

altele decât cele rezultate din distribuirea acestuia către acţionari.

Mai mult, veniturile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere numai atunci când

a avut loc o creştere a profitului viitor aferentă creşterii unui activ sau diminuării unei datorii,



modificare ce poate fi evaluată în mod credibil, iar cheltuielile sunt recunoscute în atunci când

a avut loc o reducere a profitului viitor aferent diminuării unui activ sau creşterii unei datorii,

modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. Totodată, valoarea veniturilor din exploatare

poate fi rectificată şi prin eventualele ajustări ale valorii imobilizărilor corporale şi

necorporale cât şi a valorii activelor circulante.

Documentul oficial folosit pentru finalizarea exerciţiului financiar este bilanţul

contabil. În modelul de contabilitatea din România, bilanţul contabil în formaţia sa completă

este alcătuit pe lângă bilanţ, anexele la bilanţ, raportul de gestiune şi de contul de profit şi

pierdere.41

Întocmirea propriu-zisă a bilanţului este precedată de o serie de lucrări cu caracter

preliminar, numite lucrări de închidere:42

1. Întocmirea balanţelor de verificare primară

2. Inventarierea şi întocmirea inventarului

3. Nivelarea conturilor (cu prilejul acestei lucrări are loc punerea de acord a datelor

din contabilitate cu realitatea înscrisă în inventar)

4. Definitivarea calculaţiei, decontarea costurilor

5. Înregistrarea operaţiunilor de regularizare a evaluărilor, de determinare şi

concentrare a rezultatelor (cu prilejul acestei lucrări are loc stabilirea rezultatului financiar

final, iar în cazul unui profit se determină impozitul pe profit).

6. Închiderea conturilor patrimoniale

7. Întocmirea balanţei de verificare finală.

Rezultatul financiar se determină ca diferenţa între venituri şi cheltuieli, indiferent de

data plăţii sau încasării lor, cuantificate, contabilizate şi localizate pe feluri omogene şi pe

segmente de gestiune, compatibile şi clare.

În contabilitate rezultatul exerciţiului se determină lunar cu ajutorul contului

121”Profit şi pierderi”.

Compararea veniturilor cu cheltuielile şi cuantificarea finală a formării rezultatelor

exerciţiului se realizează în mai multe etape: închiderea conturilor de venituri, închiderea

conturilor de cheltuieli şi determinarea rezultatului final.

Operaţiunea de stabilire a mărimii rezultatului final se realizează după înregistrarea în

contabilitate a tuturor operaţiunilor ce privesc perioada la care acesta de referă, inclusive

41 Legea contabilităţii nr. 82/1991, art.27, din Sistemul contabil al agenţilor economici, Editura Economică, 1994, p.11.

42 R. Petriş, Contabilitate generală, vol.2, Iaşi, 1998, p.250-251.



diferenţelor în plus sau în minus constatate la inventariere şi a provizioanelor pentru diverse

deprecieri sau riscuri şi cheltuieli.

Potrivit art. 19 din Legea contabilităţii nr.82/1991 - republicată, în contabilitate

profitul sau pierderea se stabilesc lunar, cumulat de la începutul anului. În acest scop se

procedează lunar la închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri.

Principiul noncompensării impune ca veniturile perioadei să nu poată fi compensate cu

cheltuielile perioadei, prin înregistrări contabile de debitare a conturilor de venituri şi

creditare a conturilor de cheltuieli. În consecinţă închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli,

se face numai în corespondenţă cu contul 121 “Profit şi pierdere” la sfârşitul fiecărei luni.

Aceste conturi nu prezintă solduri, însă asigură datele pentru completarea componentei

bilanţului contabil denumită ,,Contul de profit şi piedere” .

În ce priveşte contul 711 “Variaţia stocurilor”, la sfârşitul lunii poate avea sold

creditor sau debitor. În raportările fiscale, soldul debitor al acestui cont diminuează celelalte

venituri din exploatare.

Stabilirea mărimii profitului brut sau pierderii se realizează sub forma soldului final al

contului 121 “Profit şi pierdere”, care se calculează după înregistrarea în contabilitate a

următoarelor două categorii de operaţiuni:

a) închiderea conturilor de cheltuieli, prin virarea în debitul contului de rezultate a

rulajelor sau soldurilor finale debitoare, după caz, aferente perioadei pentru care se calculează,

pe total şi pe feluri de cheltuieli, după formula contabilă:

121

Profit şi pierdere

=

6

Conturi de cheltuieli

b) închiderea conturilor de venituri, prin virarea în creditul contului de rezultate

a rulajelor sau soldurilor finale creditoare, după caz, aferente perioadei de referinţă, pe

total şi pe feluri de venituri, utilizându-se formula contabilă:

7

Conturi de venituri

=

121

Profit şi pierdere

ÎNCHIDEREA CONTURILOR DE CHELTUIELI



La sfârşitul lunii decembrie se transferă cheltuielile înregistrate anterior în contul de

rezultate:

121

Profit şi pierdere

= %

6021

Cheltuieli cu materialele

auxiliare

6022

Cheltuieli privind

combustibilul

6024

Cheltuieli privind piesele de

schimb

604

Cheltuieli privind

materialele nestocate

605

Cheltuieli privind energia şi

apa

607

Cheltuieli privind mărfurile

611

Cheltuieli cu intretinerea si

reparatiile

612

Cheltuieli cu redeventele,

locaţiile de gestiune şi

chiriile

613

Cheltuieli cu primele de

asigurare

625

Cheltuieli cu

deplasari,detasari si

221862.06

100996.84

8297.74

392.63

1200.75

12294.62

53974.48

1365.34

167.70

1514.88

104.84



transferari

626

Cheltuieli poştale şi taxe de

telecomunicaţii

627

Cheltuieli cu serviciile

bancare

628

Alte cheltuieli cu serviciile

executate de terţi

635

Cheltuieli cu alte impozite şi

taxe

641

Cheltuieli cu salariile

personalului

6451

Contributia unităţii la

asigurările sociale

6452

Contribuţia unităţii pentru

ajutorul de şomaj

6453

Contribuţia angajatorului

pentru asigurările sociale de

sănătate

6581

Despăgubiri, amenzi şi

penalităţi

665

Cheltuieli din diferenţe de

curs valutar

666

426.66

376.20

1880.41

330.00

23286.00

4843.00

111.00

1211.00

595.24

9.43

2394.30



Cheltuieli privind dobânzile

6811

Cheltuieli de exploatare

pribind amortizarea

imobilizărilor

691

Cheltuieli cu impozitul pe

profit

3892.00

2197.00

ÎNCHIDEREA CONTURILOR DE VENITURI

La sfârşitul lunii decembrie se transferă integral veniturile înregistrate

în contul de rezultate :

%

701


produselor finite

707

Venituri din vânzarea marfurilor

711

Variatia stocurilor

758

Alte venituri din exploatare

766


= 121

Profit şi pierdere

215758.00

114136.00

58288.00

44719.00

95.00

-1481.00

În urma închiderii conturilor de venituri şi cheltuieli situaţia contului de profit si

pierdere se prezintă astfel :

Debit 121"Profit si pierdere" Credit

RD

221862.06

SC

97168.56

RC

215758.00

SF

91064.00



Rezultatul brut al exerciţiului calculat ca diferenţa între veniturile totale şi cheltuielile

totale, se mai poate exprima şi sub forma sumei între rezultatul curent al exerciţiului şi

rezultatul extraordinar.

Rc = (Vexpl + Chexpl) + (Vfin + Chfin)

Rextraordinar = (Vextraordinare + Chextraordinare)

Rb = Rc + Rextraordinar

Rb = Vt + Cht

5.5. Analiza soldurilor intermediare de gestiune privind activitatea de

exploatare

Conceptul de performantă financiară a fost prezentat pe larg în cadrul primului capitol al

acestei lucrări. El poate fi definit şi cuantificat pe baza unui set de indicatori sau pe baza unor

criterii de natura calitativă, cum ar fi profit, rate de rentabilitate şi altii.

Din multitudinea acestor indicatori voi prezenta : analiza soldurile intermediare de

gestiune, capacitatea de autofinantare şi ratele de rentabilitate.

Analiza performanţelor intreprinderii are o mare importanţa aşa cum rezulta şi din

precizarile Standardelor Internationale de Contabilitate (IAS 1), care incurajează prezentarea, pe

langă situaţiile financiare, a analizei financiare care să descrie şi să explice performanţe,

principalii factori şi influentele care determină performantă.

Analiza performanţelor intreprinderii permite, pe baza contului de profit şi pierdere,

elaborarea aprecierilor asupra formarii şi masurării rezultatelor activitătii intreprinderii, dar şi

studierea structurii rezultatului.

Soldurile intermediare de gestiune constituie o prezentare economica a contului de

rezultate. In fapt, soldurile intermediare de gestiune sunt indicatori sub forma de solduri, numite

si marje,care pun in evidenta etapele formarii rezultatului exercitiului, in stransa legatura cu

structura de venituri si cheltuieli aferente activitatii unei intreprinderi. Necesitatea utilizarii

soldurilor de gestiune este impusa de doua cerinte: analiza economico-finaciara a intreprinderii,

plecand de la datele contabile, si intocmirea conturilor nationale. Normele contabile romanesti nu

au prevazut obligativitatea intocmirii unui document care sa redea soldurile intermediare de

gestiune si nici nu au lasat la dispozitia intreprinderilor o asemenea optiune.

Totusi, modelul romanesc de cont de rezultate, cu structura informatiilor dupa natura

economica a veniturilor si cheltuielilor, permite intocmirea soldurilor intermediare de gestiune.



Unul din obiectivele urmarite de intocmirea soldurilor intermediare de gestiune este

aprofundarea contului de profit si pierdere punand in evidenta modul in care functioneaza

intreprinderea si rentabilitatea ei.

De asemenea se prezinta modul de formare al rezultatului net si rezultatul gestiunii

financiare la fiecare treapta respectiva de acumulare.

Realizarea acestor obiective presupune o tratare in prealabil a contului de profit si

pierdere pentru a pune in evidenta modul de functionare si rentabilitate intreprinderii ca marja

comerciala, productie a exercitiului,valoare adaugata,excedent brut de exploatare,rezultat al

exploatarii, rezultat curent si rezultat net al exercitiului.

Contul de profit şi pierdere explică modalitatea de determinare a rezultatului prin

intermediul a trei rezultate intermediare: rezultatul de exploatare, rezultatul fmanciar şi

rezultatul extraordinar. Avantajul calcularii rezultatului exercitiului pe baza celor trei rezultate

intermediare, rezida în posibilitatea analizarii succesive a impactului lor asupra rezultatului

final al intreprinderii.

În acest subcapital, ne propunem să prezentam aceste solduri intermediare de gestiune,

denumite şi marje de acumulare în cadrul unui tablou, calculate pe baza contului de profit şi

pierdere .

În urma calcului acestor indicatori, ii vom prezenta pe fiecare în parte cu analiza situatiei

în care se afla:

SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE şi ANALIZA DINAMICII LOR

Indicatori 2010 2011 Diferenta Indici (%)

Vănzări de marfuri 560967 953466 392499 1.699

-Costul marfurilor vandute 468360 877020 408660 1.872

= Marja comercială 92607 76466 16161 0.825

Producţia vănduta 1115247 1902396 787149 1.705

+ Producţia stocată 388210 652712 264502 1.681

+ Producţia imobilizată - - - -

=Producţia exercitiului 1503457 2555108 1051651 1.699

Marja com + Producţia exercifului 1596064 2631554 1035490 1.648

- Consumuri terti - - - -

= Valoarea adaugată 1596064 2631554 1035490 1.684

- Impozite, taxe 14979 16170 1191 1.079

- Cheltuieli cu personalul 256629 329508 72879 1.283



= Excedent brut de exploatare 271608 345678 74070 1.272

+ Venituri din proviz exploatare - - - -

+ Alte venituri de exploatare 18635 2382 -16253 0.127

- Amortizări şi provizioane 37539 45700 8161 1.217

- Alte cheltuieli de exploatare 66923 95385 28462 1.425

= Rezultatul exploatarii 39066 142045 102979 3.636

Rezultatul financiar -22000 -33284 11284 1.467

+ Venituri financiare 3 4 1 1.33

- Cheltuieli financiare 22003 33288 11285 1.512

= Rezultat curent 17066 108761 91695 6.372

- Rezultat extraordinar - - - -

- Impozit pe profit 9535 17696 8161 1.855

= Rezultatul net al exercitiului 7531 91065 85534 12.09

Primul sold intermediar de gestiune care este reflectat în cadrul tabloului este marja

comercială., numit si adaos comercial si se refera la intreprinderile de comercializare sau la

partea de activitate pur comerciala efectuata de intreprinderile producatoare, aceasta activitate

presupunand cumpararea si revanzarea marfurilor in aceeasi stare.

Marja comercială se calculează ca diferenţă între veniturile din vânzarea de mărfuri şi

costul de achiziţie al mărfurilor vândute. Acest indicator prezintă interes mai mult pentru

întreprinderile care exercită acte de comerţ. Pentru aceste întreprinderi, marja comercială

reprezintă o măsură a fluxului global al activităţii de comerţ cu mărfuri, şi nu un indicator de

rezultat real. In urma analizei soldurilor intermediare de gestiune, se constată majorarea marjei

comerciale cu 16161mii lei, adică cu aproximativ 0.825%. Majorarea marjei comerciale s-a

datorat creşterii sumei provenind din vânzările de mărfuri faţă de anul 2010 cu 392499 lei.

Marja comercială reflectă un flux global al activităţii comerciale pozitiv şi contribuie în

mod favorabil la formarea rezultatului net al întreprinderii analizate. în anul 2011, activitatea

de comercializare a mărfurilor capată o importanţă mai mare în cadrul activităţii întreprinderii,

aceasta fund principala cauză a majorării marjei comerciale, prin prisma creşterii veniturilor din

vânzarea mărfurilor, ceea ce relevă o creştere a interesului cumpăaratorilor faţă de mărfurile

comercializate de către întreprindere şi din această cauză au crescut şi stocurile de mărfuri.

Aceasta se poate datora schimbării calităţii mărfurilor sau a furnizorului de mărfuri. Deşi

activitatea de comercializare capată o importanţă mai mare în anul 2011, întreprinderea se



bazează în continuare, în principal pe producţie deoarece, după cum vedem în tablou, producţia

vândută prezintă o creştere semnificativă şi are o pondere semnificativă în cadrul producţiei

vândute.

Producţia exercitiului este un alt indicator care, însumând producţia vândută, variaţia

producţiei stocate şi producţia imobilizată, are rolul de a dimensiona întreaga activitate a

întreprinderii

Trebuie remarcat faptul că acest indicator nu are un caracter omogen7, deoarece

include produsele finite, înregistrate la preţ de vânzare (producţia vândută) şi produsele finite,

înregistrate la cost de producţie, cum ar fi producţia stocată. în cazul analizat, producţia

exercitiului a înregistrat o evoluţie ascendentă, majorându-se cu 1.699%, adică în mod absolut

cu 1051651 lei. Creşterea producţiei exercitiului se poate datora utilizării integrale a capacităţii

de producţie disponibile a întreprinderii, a procurării cu uşurinţă a factorilor de producţie

necesari desfâşurării activităţii de exploatare, a adaptării ofertei sale la cerinţele pieţei pe care-şi

desfăşoară activitatea.

Valoarea adăugată exprimă creşterea sau plusul de bogăţie creată de întreprindere

prin activitatea tehnico-productivă, ca urmare a utilizării propriilor factori de producţie care

reprezintă potenţialul productiv al întreprinderii. Valoarea adăugată nu ia în calcul valoarea

bunurilor şi serviciilor procurate de la terţi (consumuri intermediare) şi consumate în procesul

de producţie. De asemenea, valoarea adăugată reprezintă sursa acumulărilor monetare care

servesc la remunerarea participanţilor direcţi sau indirecţi la activitatea economică a

întreprinderii. Aceşti participanţi direcţi sau indirecţi sunt:

personalul, remunerat prin salarii, indemnizaţii şi alte ajutoare sociale ;

statul, remunerat prin impozite şi taxe ;

creditorii, remuneraţi prin dobânzi şi comisioane ;

acţionarii, remuneraţi prin dividende ;

întreprinderea, remunerată prin capacitatea de autofinanţare

Valoarea adăugată poate fi determinată prin metoda sintetică (cea utilizată şi de noi) sau

prin metoda de repartiţie (aditivă). De asemenea, valoarea adăugată poate fi de două tipuri :

valoare adăugată produsă şi valoare adăugată realizată. Valoarea adăugată produsă se

determină ca diferenţă între producţia exerciţiului şi consumurile intermediare şi se calculează

de întreprinderile care desfăşoară numai activitate de producţie. La valoarea adăugată produsă se

însumează marja comercială şi rezultă valoarea adăugată realizată. Acest indicator este folosit de

întreprinderile care desfăşoară atât activitate de producţie, cat şi activitate de comerţ cu mărfuri.

7 P. Brezeanu, “Gestiunea financiară a întreprinderii”, Ed. ASE, Bucureşti, 2001



Creşterea valorii adăugate se datorează creşterii cu 1.699% a producţiei exerciţiului, datorată

probabil cererii existente pentru produsele firmei, determinată prin studii de piaţă.

Consumurile intermediare sau consumurile provenind de la terţi se determină prin

însumarea cheltuielilor materiale totale şi a cheltuielilor cu serviciile achiziţionate de

întreprindere, utilizate integral în componenţa bunurilor şi serviciilor produse şi livrate de

întreprindere. Pe parcursul perioadei analizate, valoarea adăugată a crescut cu 1.648% faţă de

anul 2010, creştere în sumă absolută de 1035490 lei. Această creştere se datorează unei creşteri

mai mari, în sumă absolută, a producţiei exerciţiului şi marjei comerciale faţă de consumurile

de la terţi.

Excedentul brut de exploatare sau, uneori, deficitul brut de exploatare caracterizează

măsura în care întreprinderea poate să-şi menţină sau să-şi dezvolte potenţialul productiv, să

remunereze capitalurile proprii, să remunereze capitalurile avansate (proprii sau împrumutate)

şi să facă faţă obligaţiilor fiscale. Acest indicator reflectă performanţele tehnice, dar şi

comerciale ale întreprinderii, performanţe care derivă din ciclul de exploatare. Acest indicator

este utilizat în realizarea comparaţiilor între întreprinderi, care vizează caracterizarea eficienţei

tehnice şi comerciale. Excedentul brut de exploatare este un sold calculat independent8 de

politica financiară a întreprinderii (nu ţine seama de cheltuielile şi veniturile financiare), de

politica sa fiscală (nu ia în calcul impozitul pe profit), de elementele extraordinare şi de politica

de amortizare a întreprinderii. Excedentul brut de exploatare este înţeles ca reprezentând

capacitatea potenţială de autofinanţare degajată din activitatea de exploatare.

Excedentul brut de exploatare este considerat drept un indicator care face trecerea de la

analiza rezultatelor contabile la analiza fluxurilor financiare datorită faptului că indicatorul se

poate calcula prin compararea veniturilor de exploatare, susceptibile să genereze încasări, cu

cheltuielile de exploatare, susceptibile să antreneze plăţi.

Pentru întreprinderea analizată, excedentul brut de exploatare înregistrează o creştere

semnifîcativă în cadrul soldurilor intermediate de gestiune, în sumă absolută de 74070 mii lei şi

procentual 1.272%. Analizând structura lui EBE, se observă că valoarea adăugată reprezintă una

din cauzele evoluţiei sale ascendente, care s-a majorat în exerciţiul 2011 fata de anul 2010, cu

1.648%.

În cazul excedentului brut de exploatare, majorarea semnificativă derivă în principal

din creşterea accentuată a valorii adăugate în anul 2011, dar şi a unei creşteri limitate a

impozitelor şi taxelor şi a cheltuielilor de personal, datorate probabil condiţiilor economiei

naţionale, ceea ce relevă o buna negociere cu salariaţii şi totodată o remunerare conform cu

8 G. Vintilă, „Gestiunea financiară a întreprinderii”, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti



productivitatea muncii şi o satisfacere materială a personalului.. Prin majorarea excedentului

brut de exploatare, întreprinderea dovedeşte faptul că poate să-şi menţină potenţialul productiv,

are capacitatea să remunereze capitalurile avansate şi să onoreze la timp obligaţiile fîscale,

deoarece surplusul monetar potential derivat de activitatea de exploatare a întreprinderii este în

creştere. Evoluţia favorabilă a acestui indicator se propagă şi asupra rezultatului de exploatare

determinând creşterea acestuia sub forma profitului, chiar dacă în cursul exerciţiului financiar

2011, cheltuielile cu amortizarea se majorează cu 1.217% şi, implicit, asupra rezultatului net

al exerciţiului.

Rezultatul de exploatare este, ca şi excedentul brut de exploatare, util în analiza

comparată de gestiune. El caracterizează într-o manieră mai completă eficacitatea tehnică şi

comercială a întreprinderii şi exprimă rentabilitatea activităţii de exploatare, după deducerea

tuturor cheltuielilor plătite şi a cheltuielilor calculate. În cazul nostru, rezultatul exploatarii

înregistrează de asemenea o creştere în cadrul SIG de 3.636%, respectiv cu 102979 mii lei,

exercitând o influenţă favorabilă asupra rezultatului net care înregistrează o creştere

procentuală de 12.09% .

Rezultatul financiar este negativ în întreprinderile care sunt îndatorate şi au

plasamente financiare relativ puţine. Acest indicator poate fi analizat separat, ca expresie a

gestiunii financiare a întreprinderii. Astfel, el are rolul de a evidenţia atât calitatea gestiunii

financiare a întreprinderii, cat şi efectele imputabile activităţii de exploatare, strategiei de

dezvoltare sau altor evenimente întâmplătoare. în urma analizei cazului considerat, rezultatul

financiar în anul 2011 a crescut faţă de anul 2010 cu 11284 mii lei, deşi rămâne un rezultat

negativ. Acest rezultat exercită o influenţă nefavorabilă asupra rezultatului net al exerciţiului.

Dacă rezultatului financiar i se adaugă rezultatul de exploatare, se obţine rezultatul

curent. Acest indicator permite analiza performanţelor activităţii întreprinderii, ţinând seama de

structura sa financiară şi de nevoile financiare, excluzând elementele extraordinare şi incidenţa

fiscală a impozitului pe profit.

Rezultatul extraordinar derivă din operaţiile cu caracter extraordinar, adică cele care

sunt neobişnuite şi au caracter nerepetitiv. Se observă din datele din tabloul SIG că rezultatul

extraordinar a înregistrat valoarea 0 în anul 2011, iar în anul 2010, a avut o valoare 0, influenţând

nefavorabil rezultatul net al exerciţiuiui.

Corectarea rezultatului curent cu rezultatul extraordinar duce la obţinerea rezultatului

exerciţiuiui înainte de impozitare. Acesta din urmă, la rândul său, după corectarea cu

impozitul pe profit, reflectă rezultatul net al exerciţiuiui, care poate fi profit net sau pierdere şi

care reprezintă rezultatul definitiv obţinut de întreprindere.



Rezultatul net al exerciţiului are, conform unor autori, o dublă semnificaţie. Pe de o

parte, el apare ca o confirmare globală a eficienţei activităţii, respectiv ca un indicator care

reflectă eficacitatea de care întreprinderea a dat dovadă în activitatea productivă, financiară,

comercială, ţinând seama de efectele evenimentelor cu caracter neobişnuit. Pe de altă parte,

rezultatul exerciţiuiui măsoară fluxul resurselor adiţionale create de întreprindere sau a

resurselor consumate de către aceasta în cursul exerciţiuiui (pierderea).

Când rezultatul exerciţiuiui îmbracă forma profitului, el semnalează o amplificare a

acumulării, adică trebuie înţeleasă ca o posibilitate de reconstituire a capitalurilor angajate.

Când rezultatul exerciţiuiui exprimă o pierdere, aceasta indică faptul că resursele angajate nu

pot fi decât partial reconstitute, evidenţiind o diminuare a posibilităţii de a reproduce capitalul

avansat în cursul exerciţiuiui.

Rezultatul net al întreprinderii luate în studiu a avut o evoluţie favorabilă în perioada

analizată, realizând o creştere în valoare de 85534 mii lei, aproximativ cu 12.09%. Formarea

rezultatului net s-a realizat, în principal, pe seama activităţii de exploatare (producţie şi

comercializare) şi mai puţin pe seama activităţilor colaterale (financiare şi excepţionale).

Analiza rezultatului net al întreprinderii se bazează în mod traditional pe indicatori

contabili. Gama acestor indicatori este lărgită prin utilizarea în analiză a unor indicatori care

derivă din fluxurile financiare pozitive şi negative, care caracterizează activitatea

întreprinderii.

În categoria acestor indicatori se înscrie, pe lângă excedentul brut de exploatare, şi

capacitatea de autofinanţare, indicatori care pot să facă trecerea de la aspectele de ordin contabil

la cele de natură financiară. Analiza sodurilor intermediare de gestiune se poate realiza şi prin

dinamica ratelor, calculate pe baza indicatorilor din tabloul SIG şi a datelor din contul de profit

şi pierdere.

O primă rată care poate fi calculată este rata marjei comerciale. Aceasta rată are rolul de

a pune în evidenţă strategia comercială a întreprinderii.

Formula pentru această rată este următoarea :

Rmc = Marja comercială / Cifra de afaceri *100

Astfel, în anul 2010, Rmc = 92607 / 1676214 *100 = 5.500, iar în anul 2011 are

valoarea de 2.600 . Rmc2011 = 76446 / 2855862 *100 = 2.600

Această evoluţie evidenţiază faptul că întreprinderea încearcă să-şi mărească marjele,

adoptând o politică cat mai avantajoasă.

O altă rată este rata valorii adăugate, care se calculează ca raport între valoarea

adăugată şi producţia exerciţiului, conform relaţiei de mai jos



RVA = Valoarea adăugată / Prod exerciţiului * 100

RVA2010 = 1596064 / 1503457 * 100 = 106100

RVA2011 = 2631554 / 2555108 * 100 = 102900

Valoarea relativ ridicată a acestei rate, cunoscută şi sub denumirea de rată de integrare

pe verticală pentru industrie, sugerează o poziţie relativ favorabilă a întreprinderii în cadrul

economiei naţionale, în raport cu celelalte firme din sector. întreprinderea prezintă capacitatea

de a-şi finanţa singură un număr cat mai mare de faze a ciclului de fabricaţie şi are nevoie de

puţini intermediari pentru realizarea produsului finit.

Rata contribuţiei factorului uman se calculează pentru a releva ponderea cheltuielilor

de personal în valoarea adăugată. Astfel, ea va fi egală cu raportul între cheltuielile de personal şi

valoarea adăugată.

Rsal2010 = 256629 / 1596064 * 100 =16000

Rsal2011 = 329508 / 2631554 * 100 =12500

Deşi factorul de remunerare a personalului nu prezintă o evoluţie deosebită, rata

contribuţiei factorului uman înregistrează o scădere. Aceasta se datorează creşterii semnificative

a valorii adăugate.

Deoarece valoarea adăugată permite remunerarea personalului, pentru asigurarea unei

bune cointeresări a personalului, pe viitor se recomandă o creştere mai accentuată a salariilor,

care ar putea avea drept efect o majorare a productivităţii muncii.

Rata remuneraţiei întreprinzătorului, după cum arată şi denumirea, reflectă partea din

valoarea adăugată care se cuvine acţionarilor/asociaţilor sub forma de dividende. Se

calculează ca raport între profit net, amortizări şi provizioane şi valoarea adăugată, cum apare în

formula de mai jos :

Rrem = (Pr.net + Am + Proviz) / Valoare adăugată *100

În exerciţiile prezentate, această rată are următoarele valori

Rrem2010=45070/1596064*100=2.800

Rrgm2011= 136765/ 2631554 *100 = 5.100

Din analiza dinamicii acestei rate, se constată o uşoară creştere în exerciţiul 201, faţă de

2010. Această majorare relevă că întreprinzătorii primesc dividende, ca remunerare, în ambele

exerciţii financiare, dar ţinându-se cont şi de disponibilităţile băneşti existente.

O altă rată care prezintă importanţă pentru analiza economico-financiară a unei

întreprinderi este rata rezultatului exploatării. Este o rată de structură care reflectă ponderea



deţinută de rezultatul de exploatare în veniturile de exploatare. Calculată ca raport între

rezultatul de exploatare şi veniturile din exploatare, această rată prezintă următoarele valori:

Rre2010= 39066 / 2083059*100 = 1800

Rre2011= 142045 / 3510956*100 = 4000

Se observă o creştere a acestei rate care se datorează creşterii superioare a rezultatului

de exploatare faţă de majorarea veniturilor din exploatare.

În urma prezentării analizei performanţelor economico-financiare pe baza soldurilor

intermediare de gestiune, putem să tragem următoarele concluzii:

Indicatorii de performanţă financiară care fac obiectul analizei sunt selectaţi în

strânsă corelaţie cu obiectivele vizate de fiecare întreprindere şi în funcţie de optica în care se

face analiza financiar-contabilă.

Soldurile intermediare de gestiune au rolul de a oferi utilizatorilor de informaţii

contabile, detalii asupra provenienţei rezultatului exerciţiului şi asupra cauzelor care au

generat rezultatul respectiv.



CONCLUZII SI PROPUNERI

Societatea S.C. GAVCO S.R.L. este o firma serioasa care stie sa isi administreze

activitatea desfasurata.

Reusita sa este datorita unor atuuri, cum ar fi: imagine buna (rapiditate in

serviciu, ,,descurcareti", modul de comportare vizavi de client, concurenta pretuita de clienti,

determinarea importanta a colaboratorilor, corectitudine fata de director, furnizori si clienti) si

bine condusa.

Ca orice afacere a intalnit si situatii mai grele, dar a reusit sa treaca cu brio, fapt

confirmat de situarea sa pe primul loc, in domeniu.

Conform notatiilor din contabilitate, societatea incearca sa inregistreze exact

activitatea pentru trei categorii de activitati: prestari servicii, comert si productie.

Pentru a putea tine o evidenta contabila si o verificare usoara se propune utilizarea

unui program contabil (SAGA, ETC) pentru mentionarea tuturor tranzactiilor pe calculator.

Conform tranzactiilor pentru decontarile cu furnizorii si clientii se propune o varietate

cat mai mare a categoriilor de vanzari si cumparari ca cele pe credit cambial si cele pe credit

comercial.

Creantele si datoriile cu privire la diferite persoane formeaza doua categorii insemnate

de elemente patrimoniale pentru ca, ele sunt realizate deoarece firma S.C. GAVCO S.R.L. isi

deruleaza activitatea in situatia unui procedeu complex de relatii de decontare fixate cu

diferite persoane fizice si juridice.

Amploarea si varietatea relatiilor au o influenta mare functie de natura si multitudinea

activitatilor realizate, care obliga existenta unor cooperari continue cu numerosi furnizori si

clienti.

Optimizarile sunt tot timpul oportune garantand un efect pozitiv al patrimoniului

firmei.

Firma intentioneaza sa faca investitii in modernizare, retehnologizare si rentabilizare.

Pentru aceste investitii firma trebuie sa foloseasca resursele financiare rezultate din

vanzari cat mai mari.



Investitiile pentru retehnologizare recomandate iau in considerare procurarea unor

utilaje performante noi si masini, care sa permita reducerea costurilor de fabricatie, marirea

caliatii produselor si serviciilor efectuate de firma.

Obiectivele recomandate pentru dezvoltarea firmei sunt:

- reinoirea normelor de lucru;

- procurarea de la furnizori de produse intermediare mai convenabile si folosirea

fortelor proprii pentru realizarea de produse mai profitabile;

- dezvoltarea si creearea de activitati noi, in legatura cu domeniul principal de

activitate ;

- dezvoltarea unui model eficace si rentabil pentru firma pentru alegerea

materiilor prime si a materialelor folosite;

- dezvoltarea unor compartimente rentabile noi ;

- scoaterea din fabricatie a unor produse invechite care nu mai prezinta interes

pentru piata;

- intrarea in procesul de productie a unor produse noi pentru firma cu interes

pentru piata, in special pentru pietele externe;

- efiecintizare activitatii firmei.

Pentru fiecare compartiment trebuie adoptate urmatoarele masuri:

- folosirea corecta a retelei de calculatoare si pregatirea personalului;

- efiecintizarea softurilor de evidenta si control informatizat;

- pregatirea personalului pentru indatoririle de serviciu.

In cel mai scurt timp se vor realiza masurile propuse..



BIBLIOGRAFIE

1. Bojian O., Contabilitate generală, Ed.Universitară, Bucureşti, 2003.

2. Bojian O.,Contabilitatea financiară a întreprinderii, Ed.Universitară Bucureşti,

2004.

3. Feleagă N., Ionaşcu I., Tratat de Contabilitate Financiară, vol.I şi II,

Ed.Economică, Bucureşti , 1998.

4. Gheorghiu A., Analiza economico-financiară la nivel microeconomic, Ed.

Economică, Bucureşti, 2004.

5. Paraschivescu M.D., Păvăloaia W., Contabilitatea şi dezvoltarea economico-

socială, Ed.Tehnopress, Iaşi, 1999.

6. Păvăloaia W., Paraschivescu M.D., Olaru D., Radu F., Analiză

financiară.Studii de caz., Ed.Tehnopress, Iaşi, 2006.

7. Patraşcu Lucian - Situaţiile financiare suport informaţional în decizia

managerială, Ed.Tehnopress, Iaşi, 2008

8. Patraşcu Lucian – Bazele Contabilităţii, Ed.Tehnopress, Iaşi, 2011.

9. Pleşea D., Bazele Contabilităţii / Contabilitate financiară, Ed.Omnia UNI-

SAST, Braşov, 2004.

10. Pleşea D., Convergenţe contabile internaţionale, Ed.Omnia UNI-SAST,

Braşov, 2008.

11. Popa A., Politici şi opţiuni contabile, Ed.Omnia UNI-SAST, Braşov, 2007.

12. Ordinul nr. 3055/2009 - pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme

cu directivele europene.

13. Legea contabilităţii nr. 82/1991- modificata si completata.

14. Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal – cu modificările şi completările ulterioare

la zi .



ANEXE

S C GAVCO SRL

Avand in vedere prevederile OMFP 3055/2009 privind reglementarile contabile

conforme cu directivele europene cu Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, modificata

si completata prin OG nr 61/2001 se intocmesc note explicative privind metodele de evaluare

a activelor si orice informatii suplimentare care sunt relevante in ceea ce priveste pozitia

financiara si rezultatele obtinute.

NOTA 1

ACTIVE IMOBILIZATE

VALOAREA BRUTA

Elemente de active Sold la 01.01.2011

Cresteri Reduceri

Sold la 31.12.2011

0 1 2 3 4 = 1 + 2 - 3

201 - 2801

203 - 2803

205 - 2805

208 - 2808

Imob. Necorp 0 0 0 0

2111 - 2811 786928 10000 796928

212 - 2812 354041 62239 4680 411600



2131 – 2813.01 77853 77853

2132 – 2813.02

2133 –2813.03 136107 2785 73065 65827

214 - 2814 2802 2802

Imob. Corporale 1357731

75024 77745 1355010

261+262+263

+265+257+2678

Imob. Financiare

Active imobilizate

TOTAL

1357731 75024 777745 1355010

NOTA 2

PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI

La 31.12.2011 societatea nu a constituit provizioane pentru riscuri si heltuieli ,

neinregistrand elemente de litigii , daune sau alte datorii incerte.

NOTA 3

REPARTIZAREA PROFITULUI LA DATA DE 31.12.2011

Societatea in anul fiscal 2011 a inregistrat profit net in suma de 91.065 lei.

DESTINATIA SUMA

Profit net de repartizat : 91065

Rezerva legala

Acoperirea pierderii contabile

Dividende

Alte repartizari

Profit nerepartizat 91065



NOTA 4

ANALIZA REZULTATULUI DE EXPLOATARE 2011

INDICATOR EXERCITIU

PRECEDENT

EXERCITIU

CURENT

Cifra afaceri neta 1676214 2855862

Costul bunurilor

vandutesi al serviciilor

prestate

Cheltuielile

activitatii de baza

2065993 3368911

Cheltuielile

activitatilor auxiliare

Cheltuieli indirecte

de productie

Rezultatul brut

aferent CA nete

-389779 -513049

Cheltuieli de

desfacere

Cheltuieli generale

de administratie

Variatia stocurilor 378675 652712

Alte venituri din

exploatare

18635 2382

Rezultatul din

exploatare

7531 142045



NOTA 5

SITUATIA CREANTELOR SI DATORIILOR LA DATA DE 31.12.2011

Termen de lichiditate a activului

CREANTE Sold la 31.12.2011 Sub 1 an Peste 1

an

Alte creante imobilizate 2677+2678

Creante din active imob

TOTAL

0 0

Furnizori debitori 409

Clienti 411 + 413+416+418 175347 17437

Creante personal si asig. Sociale

425+4282+4382

7550 7550

Impozit profit SD

TVA 4424

Alte creante cu statul si instit

4428+444+445+446+447+4482+448

4+463

7615 7615

Decontari cu grupul I alte creante

451+456

Decontari din operatii in participatie

4581

Debitori 461 6082 6082

Creante din active

circulante TOTAL

196593 196593

Cheltuieli inreg in avans 471

TOTAL CREANTE 196593 196593



Termen de exigibilitate a pasivului

DATORII Sold 31.12.2011 Sub 1 an 1 – 5 ani Peste 5 ani

Imprumuturi din emisiuni de

obligatii 161+1681

Credite bancare pe termen mediu

si lung

1621+1623+1624+1625+1626+1

627

48695 48695

Credite bancare pe termen scurt

519+512

222858 222858

Dobanzi1682+1686+1687+5186

TOTAL DATORII

FINANCIARE

271553 222858 48695

Furnizori

401+403+404+405+408

178200 178200

Clienti 419

Datorii cu personalul si asigurari

soc.112+421+423+424+426+427

+4281+431+437+4381

27626 27626

Impozit pe profit 441 2197 2197

TVA 4423 27440 27440

Alte datorii fata de stat si

instit.Publice

428+444+446+447+4481+4483

+4485

1825 1825

Decontari cu grupul si alte

datorii

451+455+456+457+4582+509

101446 101446

Creditori diversi 462

DATORII TOTAL 582661 533966 48695

Venituri inregistrate in avans 472



TOTAL DATORII 582661 533966 48695

NOTA 6

PRINCIPII , POLITICI SI METODE CONTABILE

Pe parcursul anului 2011, nu au intervenit modificari fata de principiile, politicile si

metodele contabile respectandu-se astfel:

- principiul permanentei metodelor;

- principiul continuitatii activitatii;

- principiul necompensarii intre elementele de activ si pasiv;

- principiul intangibilitatii bilantului de deschidere cu bilantul de inchidere;

- principiul prudentei conform caruia elementele de activ si venituri nu sunt supraevaluate iar

elementele de pasiv si cheltuielile nu sunt subevaluate.

Activele imobilizate sunt incluse in situatiile financiare anuale la cost de achizitie mai

putin amortizarea inregistrata.

Amortizarea activelor imobilizate a fost calculata conform metodei liniare.

Creantele si datoriile sunt prezentate in situatiile financiare anuale la valoarea de

intrare, si nu a fost necesara constituirea de provizioane.

NOTA 7

ACTIUNI SI OBLIGATIUNI

Societatea nu a emis actiuni si obligatiuni in cursul anului 2010.

La data de 31.12.2010 societatea prezinta urmatoarea situatie:

1. Capital social subscris si varsat este de: 50.000 lei

2. Numărul partilor sociale 5.000 parti

3. Valoarea unei parti este de 10 lei

4. Valoarea totală a acţiunilor este de nu este cazul

5. Acţiuni răscumpărabile – nu este cazul

6. Obligaţiuni emise – nu este cazul

7. Data cea mai apropriata si data limita de rascumparare – nu este cazul

8. Caracterul obligatoriu sau neobligatoriu al rascumpararii – nu este cazul



9. Valoarea eventualei prime de rascumparare – nu este cazul

10. Actiuni emise in timpul exercitiului financiar: – nu este cazul

tipul de actiuni

numar de actiuni emise

valoarea nominala totala si valoarea incasata la distribuire

11. Drepturi legate de distributie: – nu este cazul

numarul, descrierea si valoarea actiunilor corespunzatoare

perioada de exercitare a drepturilor

pretul platit pentru actiunile distribuite

12. Obligatiuni emise: – nu este cazul

tipul obligatiunilor emise

valoarea emisa si suma primita pentru fiecare tip de obligatiuni

obligatiuni emise de intreprindere, detinute de o persoana nominalizata sau

imputernicita de aceasta

valoarea nominala

valoarea inregistrata in momentul platii

NOTA 8

INFORMATII PRIVIND SALARIATII, ADMINISTRATORII SI DIRECTORII

SALARIATI

- numar mediu aferent exercitiului financiar - 29

- salarii platite aferente exercitiului financiar - 259.338 lei

- cheltuieli cu asigurarile sociale - 70.170 lei

NOTA 9

I . CALCUL INDICATORI LA DATA DE 31.12.2011

1. LICHIDITATE GLOBALA

Active circulante 405105

= -------------- X 100 = 656.33

TOTALdatorii curente 610704

> 200%

2. SOLVABILITATE PATRIMONIALA



Capitaluri proprii = 1149411

------------ X 100 = 65, 08

Total pasiv 1766115

30%

3. VITEZA DE ROT. FD. RULMENT

Venituri din exploatare = 3.510.956

---------------- = - 17.08

Fond rulment -205599

4. FOND RULMENT

> 0

ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL DATORII = 405105-610704 = - 205599

5. RATA PROFITULUI BRUT = profit brut 108761

------------- x 100 = 3.81

> 0 cifra de afaceri 2855862

II. INDICATORI DE RISC

1. GRAD DE INDATORARE

Capital imprumutat 271553

-------------------------------- = -------------------= 0.24

Capital propriu 1149411

INDICATORI DE ACTIVITATE

1. VITEZA DE ROTATIE A ACTIVELOR IMOBILIZATE

Cifra de afaceri 2855862

--------------- = 2.11

Active imobilizate 1355010

2. VITEZA DE ROTATIE A ACTIVELOR TOTALE

Cifra de afaceri 2855862



-------------- = 1,62

Total active 1761150

NOTA 10

ALTE INFORMATII

a. Informatii cu privire la prezentarea societatii: - sediul si forma juridica a societatii: jud.Prahova, Ploiesti str.Erou Arhip Nicolae

nr.8 bloc 59 ap. 29 = SOCIETATE CU RASPUNDERE LIMITATA ; - tara de infiintare: Romania ; - adresa sediului oficial:jud.Prahova, Ploiesti str.Erou Arhip Nicolae nr.8 bl 59 ap. 29;b. Informatii privind relatiile societatii cu filiale, societati asociate – sau cu alte

societati in care se detin titluri de participare strategice: - societatea nu are filiale , intreprinderi asociate sau cu alte societati in care sa detina titluri

de participare strategice. c. Modalitatea folosita pentru exprimarea in moneda nationala a elementelor

patrimoniale, a veniturilor si cheltuielilor evidentiate initial intr-o moneda straina: nu este cazul.d. Informatii referitoare la profit: - proportia dintre activitatea curenta si cea extraordinara: toata activitatea este

curenta– - reconcilierea dintre rezultatul exercitiului si rezultatul fiscal, asa cum este prezentat in

declaratia de impozit pe profit ; lei

- profitul brut 108.761

cheltuieli nedeductibile fiscal: 19.534

- cheltuieli cu impozit pe profit 17.696

- profitul net 91.065

e. Cifra de afaceri: 2.855.862 leif. Cheltuielile cu chiriile si ratele achitate in cadrul unui contract de leasing financiar:

nu este cazul ;g. Onorariile platite auditorului: nu este cazul ; h. Angajamente acordate: nu este cazuli. Angajamente primite: nu este cazul


Documents

Proiect Contabilitatea Cheltuielilor Si Veniturilor La Sc Gavco Srl-