PROIECT DIDACTIC

Numele şi prenumele profesorului : Robert VisaLiceul Tehnologic „Virgil Madgearu”, Roşiorii de VedeClasa: a XI-a HDisciplina de învăţământ: Planificare operaționalaTitlul lecţiei: Relațiile ce se stabilesc in cadrul structurii organizatoriceTipul de lecţie: - lecţie de asimilare, dobândire şi însuşire de noi cunoştinţeDurata lecţiei: 50 minuteData şi ora ţinerii lecţiei: 235.11.2015 ; Obiective operaţionale: la sfârşitul orei elevii vor fi capabili:

să defineasca structura organizatorica ; să identifice legaturile ce se stabilesc intre compartimentele organizatiei; sa defineasca tipurile de relatii din cadrul compartimentelor firmei;

Obiective cu efect asupra personalităţii : cognitive – însuşirea de noi cunoştinţe , înţelegerea şi aplicarea lor în practică ; afective – satisfacţia de a răspunde corect ;

Metode şi procedee didactice: expunerea, conversaţia, explicaţia, problematizarea.Material didactic: fişe pentru verificarea cunoştinţelor, planşe, scheme, manual.

Structura şi desfăşurarea lecţiei

1. Momentul organizatoric: 2 minute-salutul către elevi;-prezenţa;-asigurarea condiţiilor psihodidactice de începere a lecţiei (stabilirea liniştii şi

captarea atenţiei).

2. Comunicarea noilor cunoştinţe: a) Anunţarea titlului temei noi de predare – „Elementele componente ale ambiantei magazinului”b) Transmiterea cunoştinţelor importante ale temei noi.

Ambianța este definită ca fiind  mediul material, social sau moral în care trăiește cineva sau în care se află ceva. Într-un magazin ambianța este dată un cumul de factori tactili, olfactivi, sonori, vizuali, gustativi și de socializare. În funcție de senzațiile pe care le produc anumite produse și ambianța din magazin, respectiv prin strategii de marketing senzorial, clienții pot fi influențați în luarea deciziei de cumpărare.

Factorii ambianței (tactili, olfactivi, sonori, vizuali, gustativi, socializare) pot să provoace anumite reacții clienților:

- afective, - cognitive, - psihologice, - comportamentale.

În funcție de reacțiile dorite, pot fi stabilite obiective de marketing și comunicare: să crească timpul petrecut în locație, să se modifice compoziția coșului de cumpărături, să crească numărul de cumpărături impulsive, clienții să-și manifeste dorință de a reveni, să existe socializare cu personalul, să încetinească ritmul de vizitare a locatiei, clienții să fie integrați afectiv în locație, să fie înveseliți, relaxați, dinamizați.

1. Mediul vizual Scopul principal al visual merchandising-ului este de a crea un mediu vizual

plăcut şi o logică, ce va capta atenţia consumatorului şi se va traduce în creşterea vânzărilor. Comercianţii trebuie să creeze un mediu care atrage clientul, oferă un anumit grad de confort în timpul cumpărătrilor, şi încurajează clientul să revină. Elementele de bază ale visual merchandising includ:

- un magazin curat, - bine luminat, - produsele expuse în grupări ordonată. Pe de altă parte, visual merchandising se dezvoltă și în profunzime, concentrându-

se pe psihologia şi motivaţa clientului-ţintă. Conceptul întregului magazin trebuie să fie construit în jurul clienţilor-ţintă. Cele mai unice și creative magazin nu vor avea efectul scontat dacă nu corespund dorințelor și așteptărilor clienţilor.

Aranjamente creative şi interesante ale vitrinelor captează atenţia clienților şi îi atrage în magazin. Cele mai mare succes îl au vitrinele care creează o temă, un stil de viaţă care stârneşte curiozitatea. Ele pot arăta clientului cum un articol s-ar putea integra în viaţa lui de zi cu zi.

Mai presus de toate, este nevoie de un echilibru vizual. Culorile întunecate par mai grele decât cele deschise, la fel și obiectele mari în comparație cu cele mici. De aceea se poziționează elementele mari și întunecate lângă partea de jos rafturilor și elementele mai uşoare în partea de sus pentru a evita o senzație de apăsare. Amplasarea unui număr prea mare de obiecte sau a unor articole, care arată grele pe o singură parte, de asemenea, va face aranjamentul să pară dezechilibrat. Trebuie sa existe echilibru de la punctul de focalizare către stânga și dreapta.

Câteva recomandări legate de iluminarea unui magazin:1. În zonele-cheie ale magazinului este de preferat să existe modalități de

iluminare ajustabile2. Utilizarea unor becuri de calitate, care să nu facă marfa să pară gri și

învechită3. Utilizarea unor reflectoare, preferabil cu halogen, pentru a scoate în

evidență zonele-cheie de vânzare4. Articolele nu ar trebui să fie iluminate în mod direct, de sus, deoarece

se pot crea umbre nefavorabile5. Lumina ar trebui sa cada din mai multe unghiuri pe articole pentru a le

sublinia caracterul tridimensional6. Luminile trebuie îndreptate în direcția în care vrem să se uite clientul.

Dacă produsele sunt amplasate pe pereți, îi putem „inunda” cu lumină7. Intrarea în magazin trebuie să strălucească, fiind astfel mult mai ușor

de observat și memorat de către clienți

8. Becurile arse trebuie înlocuite imediat. Clienții le vor observa și vor avea impresia de neglijență.

2. Seducerea simțului olfactivExperienta senzoriala a clientului se poate consolida folosind diferite miresme în

magazin. Nu degeaba oricare magazin din întreaga lume își poziționează raionul de parfumuri la parter vis-a-vis de intrarea. Mirosul ispititor dintr-o brutărie sau mirosul de popcorn de la cinematografe se traduc de cele mai multe ori în decizii spontane de cumpărare.

În comunicare, mirosul este extrem de eficient deoarece imediat se declanşează amintiri personale şi dorinţele, care influenţează deciziile, generează o stare de bine şi ajută la o mai rapidă distingere a produselor, serviciilor sau a mediului înconjurător. Mirosurile îi fac pe oameni să decidă instinctiv. Țintind simțul olfactiv, se pot influența emoțiile și memoria clienților. Oamenii pot reține cu acuratețe de 100 ori mai mare un mesaj care are și o componentă olfactivă față de același mesaj care este prezentat doar vizual sau auditiv. Difuzarea aromei potrivite joacă un rol esențial în crearea contextului dorit – elegant, confortabil sau plin de energie.

Semnătura olfactivă întărește identitatea de brand, ajută la diferențierea de concuranță și promovează mai eficient gama de produse.

3. Muzică bună care vinde…oriceReprezentanții companiilor care oferă servicii de marketing senzorial spun că,

aplicat corect, acest gen de marketing ar putea crește afacerea cu minimum 10%. Potrivit studiului Dauce și Rieunier, marketingul muzical poate avea următoarele

obiective: muzică trebuie să contribuie la cumpărăturile impulsive, să micșoreze timpul de vizitare fără rost a locatiei și să relaxeze. Nu în ultimul rând, muzică trebuie să dinamizeze și să dea energie clienților.

Muzica face atmosferă. Clienţii tind să stea mai mult în medii cu muzică adecvateă și astfel cumpară, de obicei, mai mult. Un loc de muncă relaxat şi distractiv va creşte, de asemenea, nivelul de productivitate şi moralul angajaţilor. Trebuie totuși să ne asigurăm -vă că alegem muzica potrivită pentru magazinul şi clienţii la care ne raportăm. În magazine care vor să atragă adolescenti ar trebui să răsune muzica modernă, plină de viaţă, în timp ce comercianţii specializați în produse naturale ar trebui să folosească sunete naturale, calmante, amestecate cu melodii clasice.

Cinci motive pentru care magazinele de retail folosesc muzica:1. Pentru a-i face pe clienți să se relaxeze – în magazine se folosește muzica în

primul rând în speranță că astfel clenții se vor relaxa. Există multe studii care au arătat că în cazul în care clienții sunt mai relaxați, șansele ca aceștia să cumpere ceva din respectivul magazin sunt mai mari. Acest fenomen apare deoarece anumite tipuri de muzică pot crește nivelul de serotonină din creier, facându-ne fericiți.

2. Pentru a vinde un produs – magazinele de electronice și cele cu raioane de muzică se folosesc de anumite melodii în încercarea de a ne vinde anumite produse. Dacă trecem pe lângă rafturile cu boxe, de exemplu, este foarte probabil ca din ele să răsune muzică, permițându-ne astfel să ne dăm seama, care produs este mai calitativ și care nu.

3. Pentru a ajuta clienții să se integreze – într-un magazin care vinde haine pentru adolescenți sunt șanse mari să auzim melodiile, care tocmai sunt în topuri. Aceasta este o încercare de a induce clienților sentimentul ca sunt destul de moderni, de „cool” pentru a purta hainele la modă vândute de respectivul magazin.

4. Pentru a aminti clienților ce anotimp este – acest fenomen este foarte proeminent mai ales în jurul sărbătorilor de Crăciun. În acea perioadă, în majoritatea magazinelor vom auzi colinde pentru a reaminti clienților că vin sărbătorile și trebuie să cumpere. Studii au demonstrat ca probabilitatea ca un client să cumpere este mai mare într-un magazin în care se aude muzică de Craciun, decât într-unul, cu muzica de alt gen.

5. Pentru a stabili o relație de bună înțelegere cu angajații – multe studii au arătat faptul că angajații sunt mai eficienți dacă în mediul de lucru se aude muzică.

Fie că este vorba despre muzică, modul de prezentare al produselor, modul de iluminare sau temperatura, orice factor din interiorul magazinului poate avea un impact asupra experienței de cumpărături a clientului. Oamenii își vor aminti de un magazin anume mai ales dacă au auzit cântând acolo una dintre melodiile lor preferate sau au simțit acel miros îmbietor, care i-a dus cu gândul la vacanța exotică mult visată.