PROIECT DIDACTIC

CLASA: a XII-a

PROFESOR:

DISCIPLINA: Istorie

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Relaţiile internaţionale

TITLUL LECȚIEI: Diplomaţia Romaniei până la Primul Război Mondial

LOCUL DE DESFĂȘURARE: Sala de clasă

TIPUL LECȚIEI: lecţie de predare-învăţare-evaluare

SCOPUL LECȚIEI: de a-i determina pe elevi sa înţeleagă contextul afirmarii Romaniei în planul relaţiilor internaţionale

COMPETENȚE GENERALE

1. Utilizarea surselor istorice a metodelor şi tehnicilor adecvate istoriei pentru rezolvarea de probleme

COMPETENŢE SPECIFICE:

1. Compararea şi evaluarea unor argumente diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii

2. Evidentierea relatiei cauza-efect intr-o succesiune de evenimente, procese istorice

COMPETENŢE DERIVATE:

C1. Precizarea contextului intern care a favorizat înfiinţarea Ministerului Afacerilor Străine

C2. Formularea unui punct de vedere cu privire la avantajele sau limitele Convenţiei comerciale şi de navigaţie dintre România şi Austro-Ungaria(10/22 iunie 18751875)

C3. Identificarea, cu ajutorul documentelor, a principalelor acţiuni diplomatice ale României înainte de recunoaşterea independenţei si asocierea numelui unor personalitati diplomatice cu un aspect al activitatii sale politice

C4. Analiza prevederilor Convenţiei româno-ruse din 4 aprilie 1877

C5. Enuntarea, pornind de la documente, a obiectivelor diplomaţiei româneşti dupa obţinerea independenţei

C6. Descoperirea importanţei alianţei dintre România şi Puterile Centrale

C7. Demonstrarea faptului că pacea de la Bucureşti a însemnat reorientarea politicii externe a României

STRATEGII DIDACTICE

explicativ-conversative

învăţarea prin descoperire

demonstraţia

conversaţia euristică

comparaţia

problematizarea

hărtile conceptuale

metoda 3-2-1

RESURSE

a. Resurse materiale: Manual, videoproiector, calculator, harta

b. Resurse spațiale: Sală de clasă

c. Resurse temporale: 50 de minute

BIBLIOGRAFIE

1. Ioan Scurtu, Nicolae Cristea,Marian Curculescu, Constantin Dinca, Manual de ISTORIE, clasa a XII-a, Editura Economica Preuniversitaria, Bucuresti, 2007

2. Ioan Scurtu, Contributii privind viata politica din Romania, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1988

3. Florin Constantiniu, Oistorie sincera a poporului roman, Univers Enciclopedic,

1997

4. Gheorghe Zbuchea, Romania si razboaiele balcanice (1912-1913), Editura Albatros, Bucuresti, 1999

SCENARIUL DIDACTIC

Nr. Crt.

Momen-

tele

lecţiei

Activitatea

profesorului

Activitatea

elevului

Strategii

didactice

Forme de

evaluare

1. Momentul

organiza-toric

Captarea atenţiei

(2 min.)

Consemnarea absenţelor, enunţarea scopului lecţiei şi pregatirea climatului socio-afectiv necesar actului învăţării.

Profesorul prezintă elevilor un tablou al pictorului Nicolae Grigorescu ,,Cucerirea redutei Griviţa’’.

Elevii de serviciu comunică absenţii

Pregătirea fişelor de lucru

Elevii comentează imaginea. Conversaţia euristică

Evaluare predictivă

2. Reactuali-zarea,

sistemati-zarea şi esenţializa-rea

cunoştin-ţelor

(8 min.)

Profesorul va evalua lecţia ,,Criza orientala şi spaţiul românesc’’.

Profesorul va adresa urmatoarele întrebări:

- Definiţi conceptul de ,,criză orientală’’.

- Explicaţi cum a afectat ,,criza orientală’’ Principatele Române în secolul al XVIII-lea şi la inceputul secolului al XIX-lea.

- Localizaţi pe hartă pierderile teritoriale suferite de Ţările Române în secolul fanariot.

Elevii răspund la întrebări:

-,,Criza orientală’’= criza Imperiului Otoman

- Ţările Române au fost transformate în teatru de razboi, au suferit pierderi teritoriale: Oltenia, Bucovina, Basarabia…

- Elevii localizează pe hartă pierderile teritoriale suferite de ŢĂrile Române în secolul fanariot.

Conversaţia euristică

Invaţarea prin descoperire

Evaluare formativă şi sumativă

Dobandi-rea noilor cunostinte

(35 min.)

- Cum a fost abordată ,,problema romanească’’ la Congresul de pace de la Paris din 1859?

- Pe ce cale şi-a dobândit Romania independenţa de stat?

- Cara au fost tratatele semnate la sfârşitul razboiului? Mentionaţi câte două prevederi ale fiecarui tratat!

- Ce eveniment marchează sfârşitul Imperiului Otoman?

Anuntarea lectiei noi: ,,Diplomaţia României până la Primul Război Mondial’’ precum şi a compeţentelor specifice şi a obiectivelor operaţionale.

Elvii sunt împărţiţi pe grupe .

Grupa I – pe baza documentelor precizează contextul intern care a favorizat înfiinţarea Ministerului Afacerilor Străine, formulează un punct de vedere cu privire la avantajele sau

- Problema românească devine problemă europeană- Franţa propune unirea Principatelor. Imperiul Otoman şi Imperiul Habsburgic se opun unirii.

-România va participa la razboiul ruso-turc din 1877-1878.

- Tratatele de la San Stefano şi Berlin (1878)

- s-a recunoscut independenţa Serbiei şi României, autonomia Bosniei si Hertogovinei etc…

-Primul Război Mondial

Învăţarea prin cooperare

Evaluare formativă

limitele Convenţiei comerciale şi de navigaţie dintre România şi Austro-Ungaria(10/22 iunie 1875) şi raspunde la urmatoarele întrebări:

1.Care este actul de naştere al Ministerului Afacerilor Străine din România?

2.Cine semna acest act?

3.Precizati contextul intern care a favorizat Infiintarea Ministerului Afacerilor Străine!

4.Care a fost primul diplomat aflat în fruntea Ministerului Afacerilor Străine al Principatelor Unite?

5.Ce caracter avea economia românească la data semnarii Convenţiei?

6.Afirmaţia cuprinsă în Convenţie, potrivit căreia ,,statul român se obliga să scutească de taxe vamale importul maşini, cărbuni minereu de fier, oţel brut, produse chimice…’’ o consideraţi avantajoasă sau dezavantajoasă pentru România? Argumentaţi, de ce? (C1, C2)

Grupa II – Identifică demersuri diplomatice pentru dobândirea independenţei şi analizează conţinutul Convenţiei româno-ruse din 4 aprilie 1877

Elevii răspund la întrebări:

1-2.În data de 27 iulie 1862, Alexandru Ioan Cuza, Domn al Principatelor Unite semna Decretul Domnesc nr. 168 pentru înfiinţarea Ministerului Afacerilor Străine.

3. Alexandru Ioan Cuza a reuşit, în 1862, să înfăptuiască unitatea administrativă şi constituţională a Principatelor Unite.

4. Apostol Arsache

5.economie eminamente agrară

6.Prevederea Conventiei a dezavantajat ţara noastră deoarece acesta exporta produse agricole şi animaliere ce aveau preţuri mici pe piaţa internaţională şi importa produse de lux şi produse industriale

Conversaţia euristică

Învaţarea prin descoperire

Problematizarea

1. Identificaţi, pornind de la document, acţiunile diplomaţiei româneşti pentru obţinerea independenţei!

2. Care sunt reprezentanţii Rusiei prezenţi la întâlnirea de la Livadia?

3. Cu ce rezultat s-au soldat negocierile diplomatice pentru dobândirea independenţei de stat a României?

4. Care a fost contextul extern care a grăbit semnarea Convenţiei româno-ruse din 4 aprilie 1877?

5.. Enunţaţi, pe baza documentului două angajamente pe care şi le-a asumat Rusia, potrivit Convenţiei!

(C3, C4)

Grupa III – analizează tratatul de alianţă al României cu Puterile Centrale

1. Analizaţi harta de mai sus şi menţionaţi un motiv care a determinat apropierea României de Austro-Ungaria?

2. Pornind de la sursa A, precizaţi care este importanţa alianţei dintre România şi Puterile Centrale?

1.- Cele două note circulare din anul 1876, a lui Lascăr Catargiu şi a lui Mihail Kogălniceanu, intalnirea de la Livadia…

2. - ţarul Alexandru al II-lea şi cancelarul Gorceakov..

3. – eşecul negocierilor

4. – ,,criza orientală’’a evoluat spre un conflict direct ruso-turc

5. - se obligă a menţine şi a face a se respecta drepturile politice ale Statului Român, astfel cum rezultă din legile interioare, şi tratatele existente, precum şi a menţine şi a apăra integritatea actuală a României

Invaţarea prin cooperare

Conversaţia euristică

Evaluare formativă

Evaluare

3. Când şi în ce context a fost anexată Transilvania la Ungaria?

4. Care consideraţi a fi punctul vulnerabil al alianţei dintre România şi Austro – Ungaria? Motivaţi răspunsul! (C5,C6)

Grupa IV – analizează documentele referitoare la pacea de la Bucureşti şi răspunde urmatoarelor cerinţe:

1. Care a fost scopul pentru care Bucureşti-ul a fost propus ca loc de desfăşurare a tratatului de pace care va pune capăt războaielor balcanice?

2. Analizaţi documentul I şi identificaţi care a au fost cele 5 state beligerante, participante la Conferinşa de pace de la Bucureşti?

3. Care este teritoriul pe care îl dobândea România prin pacea de la Bucureşti? Identificaşi pe hartă şi numiţi cele două judeţe dobândite de România pe seama Bulgariei! (C7)

Grupa V - ASOCIAZĂ:

1. –Romania pierduse in 1878 in favoarea Rusiei, trei judete din sudul Basarabiei

2. -Alianţa cu Puterile Centrale reprezintă un moment important în desfăşurarea politicii externe româneşti de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul veacului următor, România ieşind din izolarea de care era ameninţată şi evitând o înţelegere între Petersburg şi Viena în detrimentul intereselor sale

3. – în contextul instaurarii regimului dualist austro-ungar – 1867

4. –situaţia românilor din Transilvania, carea tinde să se agraveze pe fondul instaurării regimului dualist

1.- Bucurestiul este propus ca loc de desfasurare a Tratatului de pace pentru a se evita implicarea Marilor Puteri.

2.- România. Bulgaria, Grecia, Serbia, Muntenegru

Invaţarea prin cooperare

Demonstraţia

Învăţarea prin cooperare

formativă

Evaluare formativă

1. P.P. Carp s-a afirmat ca lider al cărui partid politic? A fost adeptul cărui curent de gândire din epocă?

2. Care a fost atitudinea lui Mihail Kogalniceanu faţă de implicarea României în războiul ruso-turc din 1877-1878?

3. Care este orientarea politica a lui Titu Maiorescu, respectiv Ion I. C. Bratianu?

(C3)

3.- Cadrilaterul cu judeţele Caliacra şi Silistra

1.- Partidul Conservator

- curentul junimist

2.- se pronunta pentru implicarea Romaniei in razboiul ruso-turc din 1877-1878

3.- Partidul Conservator

- Partidul Naţional Liberal

Demonstraţia

Conversaţia euristică

Evaluare formativă şi sumativă

Realizarea feed-backului

(5 min.)

Se aplică un test de evaluare. Elevii completează un test de evaluare. Metoda 3-2-1 Evaluare sumativă