Rolul prinilor in dezvoltarea socio-emoionala a copiluluiEducatoare: DULU GETA

Pmntul se poate cutremura, popoarele se pot rzboi, catastrofele se pot abate asupra naiunilor: copilul abia le percepe att timp ct universal sau personal continua sa-I ofere sentimentele de tandree i securitate care-i sunt indispensabile. Berge(1970, p. 281).

Definirea i caracterizarea general a familiei

Fiind considerat primul univers al copilului, familia reprezint o imagine la scara redusa a societaii in care va trebui s se integreze (Vincent,1970).Familia reprezint una din verigile sociale cele mai vechi si mai specifice in asigurarea continuitaii si afirmrii finite umane, familia a devenit obiect de studiu abia in epoca modern. Derivnd din latinescul famulus-sclav domestic, termenul familie s-a schimbat in decursul vremurilor, capatand conotatii diferite. Familia a fost si este un mediu de generare si regenerare a resursei umane, dar si a formarii personalitaii viitorilor adulti (Caluschi, 2008). Familia constituie mediul natural al copilului , exercitnd o influena eseniala asupra dezvoltrii acestuia.In literatura roman , Stanoiu si Voinea (1983, p.16) ofera familiei urmtoarea definitie: grup social realizat prin cstorie, alcatuit din persoane care triesc mpreuna, au gospodrie casnica mpreun, sunt legate prin anumite relaii natural-biologice, morale si juridice i care rspund una pentru alta in faa societaii. Dupa unii autori, n zilele noastre e evident procesul de dislocare a familiei, de distrugere a ei; fapt ce-I face pe unii sa se bucure iar pe alti s se intristeze.Sondajele si anchetele confirm aceasta impresie: familiile numeroase dispar, iar prezena sub acelas acoperis a unor cupluri din generaii diferite este de domeniul trecutului. Robu(2008) atrage atenia asupra faptului ca problemele familiei contemporane nu sunt legate att de evoluia valorilor, ct de tranziia normelor, multe dintre ele disprnd, iar altele devenind confluente si incongruente.

Privitor la familiile din Romnia, ele tind sa se debaraseze de gloria tradiionalismului, devenind un fel de barometru al schimbrilor sociale i economice.Prin urmare , este in schimbare patternul valoric legat de cstorie i intemeierea unei familii.Comparativ cu alte ari, in Romnia ataamentul faa de familie rmne la un nivel ridicat, ocupnd chiar primul loc in ierarhia valorilor.

Turliuc(2004) subliniaz o serie de aspecte legate de familia contemporana:

-traverseaza o perioada de tranziie in cele mai multe ari europene;

-se rediscuta structura sistemului familial, valorile, credinele si normele legate de relaiile premaritale si de cstorie;

-paternurile relaiilor din interiorul sistemului familial s-au schimbat, reflectand rata divorurilor, cresterea numarului de mame care lucreaza, scaderea ratei nasterilor;

-se accentueaz valoarea independenei in detrimentul cstorie tradiionale;

-autonomia personal tinde s ia locul asumarii angajamentelor maritale;

-s-au modificat normele privitoare la comportamentul sexual premarital, la sarcin si la meninerea relaiilor maritale.

Rolul parinilor in dezvoltarea copiilor O generatie sntoas psihic si fizic se nate in contextul unui climat familial propice. Iubirea, maturitatea emotional, comunicarea , responsabilitatea, spiritualitatea nalta sunt doar cateva dintre elementele acestui climat, constituind premise ale dezvoltrii copiilor.In acelas timp, experienele pe care le triesc parinii in activitatea de ngrijire i educare, observnd schimbarile care survin pe parcursul copilariei, sunt experiene unice:a observa felul cum nou-nascutul devine bebelus, iar apoi ,succesiv, precolar,colar si adolescent, precum si incercarea de a intelege mecanismele care stau la baza acestei schimbari reprezint activitai interesante din punct de vedere intelectual , oferind in acela timp numeroase satisfacii emoionale(Schaffer, 2005, p. 1).Dac ar fi s realizm o clasificare a celor mai dificile meserii, cu singuranta c meseria de parinte ar ocupa unul dintre primele locuri. Aceast art se nvaa cel mai greu. A fi printe este, probabil , unul dintre cele mai dificile roluri pe care i le poate asuma cineva.Copiii de astzi vor fi adulii de mine, generaia care va avea menirea de a duce mai departe motenirea culturala si spirituala:valori, tradiii, grija de planeta.Evoluia societaii depinde de felul in care educam si crestem generaiile viitoare. Pentru asta parinii au nevoie de o pregtire prealabila care sa in cont de caracteristicile si nevoile copilului in toate etapele sale de dezvoltare.S fie constieni c venirea pe lume a copilului va aduce o perioada de transformari inerente care se vor resimi in doua planuri:atat in plan conjugal, ct si in planul relaiei triunghiulare dintre mam , tat si copil. In plus, chiar naintea momentului concepiei este necesar contientizarea responsabilitailor pe care un printe le are fat de copil. Acesta este doar un prim pas pentru a deveni un printe responsabil. Exemplul personal deine un rol important ,fiind urmat cu sfinenie de copil, cel putin in primii ani de via, pare un spectacol in care rolurile se schimb mereu. n faza de debut , cnd copilul ncearca sa se integreze in lumea reala , el este un spectator extrem de atent la exemplul oferit de prini , de acea actorii trebuie sa fie adevarate exemple de corectitudine ntrucat la aceast vrsta educaia se realizeaz prin puterea exemplului(Lanz apud Bonchis, 1998).La intrebarea: CE NSEAM SA FII UN PRINTE BUN SAU CE NSEAMN A AVEA UN STIL DE PARENTING EFICIENT?este greu de rspuns dar formula reuitei ar fi probabil urmtoarea:capacitatea printelui de a se centra pe copil i de a fi mereu prezent in viaa lui , sa interprinda aciuni contiente si planificate pentru a oferi acceptare necondiionat, ncurajare si afeciune, sa fie dispus s se schimbe, s-i revizuiasc concepiile educative, s-i reconsidere prioritaile i a se eccepta din perspetiva noului rol, s vad acesta experien de invare ca pe un proces ce se desfasoar pe parcursul intregii viei , ca pe un proces de dezvoltare personal si maturizare, n care fiecare partener ii construiete un stil personal pe baza reflectrii asupra experienelor personale.De neajunsurile copiilor si de problemele cu care acetia se confrunt sau pe care le cauzeaz sunt raspunztori printii.Efortul familiei este esenial in educarea copilului pentru adaptarea optima la mediul social, in meninerea sntaii mentale si emoionale, in dezvoltarea si meninerea starii de bine.

Cum ar trebui s rspund printele la un comportament neadecvat al copilului?Kounin (1970, apud Opre, 2010) propune cateva sugestii in acest sens:

centrarea atentiei pe comportament si nu pe copil;

oferirea de argumente care sa evidenieze motivul pentru care comportamentul a fost neadecvat;

descrierea comportamentului dezirabil, respective al comportamentului care ar trebui s-l inlocuiasc pe cel necorespunztor; nu in ultimul rnd, fermitate i stapanire de sine, fr accese de mnie.

Copilul este o persoana, nsa este adevarat o persoana in formare.Ceea ce nu nseamna c nu trebuie luat mai puin in consideraie.Are sentimente, dorine, opiunii, inclinaii, opinii.Este o persoan in formare unica, special, care se indreapt pas cu pas spre vrsta adulta.Cunostinele, comportamentele,emoiile, valorile pe care le achiziioneaz i le structreaz intr-un mod numai al lui, sunt cele desi, calitativ, altele ale viitorului adult.Faptul c un copil are nevoie de sfaturile, sprijinul si incurajarea adultului nu inseamn ca ele este mai puin dect un adult. Tot ceea ce ii poate influena pe prini are un efect asupra copilului. Muli educatori, prini si cadre didactice nu considera necesar sa discute cu copiii lucruri privind deciziile adulte, afirmnd ca cei mici -nu vor inelege. Desigur copiii nu vor inelege ca un adult, dar vor inelege in propria lor maniera, conform dezvoltrii lor. In plus ei vor aciona puternic din punct de vedere afectiv. Deciziile luate de adulti in afara si deasupra copiilor pot produce tulburari permanente in personalitatea in formare.Supravegherea copilului- a acorda libertate si autonomie copilului nu este incompatibil cu a-l supraveghea.Copilul insusi doreste s fie supravegheat, adica sa se simta in siguran, i s tie c n orice clipa e cineva care l vede, l ocrotete i l ajut. Este vorba despre sentimentul de ncredere despre care vorbete Erik H. Erikson, sentiment care, in condiiile unui climat familial adecvat , apare din primele zile de viata.Sentimentul de incredere al sugarului ca in jur totul e bine, ca va obine intotdeauna ceea ce dorete- hran , cldur,curtenie,mangiere, nsoit de starea de bine i relaxare, are o importan esenial in relaiile pe care le va dezvolta fiina uman mai trziu cu cei din jur.Aceeai raportare la supravegherea adultului se vede i atunci cand copilui crete.Ce trebuie s fac adultul pentru a ndeplini trebuinele sociale ale copiilor? Raspunsul la aceast intrebare se construiete in jurul cuvintelor-cheie comunicare, cooperare, prietenie.Sa comunice si s educe prin comunicare-comunicarea ntre adult si copil este esenial in formarea acestuia ca fiina social. Privarea copilului de comunicare l transform ntr-o fiina singur att pe dinauntru , ct i pe dinafar.

Sa faciliteze copilului reliile de prietenie-nu toi copiii pot stabili cu uurin contacte, unii sunt indraznei, alii, dimpotriv, prefera s stea tacui, retrai. Dac vin musafiri in cas, se ascund, iar dac sunt interpelai , se blocheaz si amuesc. i unii, i alii trebuie ajutai sa gaseasc o conduit adecvat.Douasprezece porunci pentru parinti :1. Nu ii deprecia copilul

2. Nu folosi ameniri

3. Nu ii mitui copilul

4. Nu obliga un copil mic s promit5. Nu fi excesiv in supravegherea copilului

6. Nu face exces de cuvinte cand ii vorbeti copilului

7. Nu insista sa obii o supunere imediata i oarba din partea copilului

8. Nu rasfaa excesiv copilul

9. Nu abdica de la cerinele constante privind regulile

10. Nu cere respectarea unor reguli inadecvate varstei copilului

11. Nu utiliza metode moralizatoare care include vinovaia

12. Nu da copilului ordine pe care nu le iei in serios

In loc de concluziiRelaiile care se stabilesc intre printe si copil sunt hotrtoare pentru calitatea relaiilor pe care le va stabili acesta din urm, de-a lungul vieii, in diferite contexte. Este greu pentru prinii crescui intr-o tradiie educaional ce se bazeaz pe inferioritatea copilului- care trebuie s fie disciplinat, pentru binele lui sa iteleaga datoria de respect pe care o au faa de propriul copil.Cu toate acestea nu este greu pentru un printe care dorete cu adevarat binele copilului su s-i depaseas si s -i modifice opiniile, privind lucrurile din perspectiva copilului. coala incepe in familie. Este vorba de o scoala in care copilul asimileaza tot ce-I poate fi util, fara a fi obligat s o faca intr-un context autoritar, formal.El are nevoie in primul rnd de stimulare intelectual, care sa i se ofere prin jucrii, cari, casete dar si prin intermediul printelui care particip la invetigaiile copilului. Pentru a fi un bun printe, ce ii nelege copilui, adultul trebuie s-i aminteasc propria lui copilrie , s retriasc sentimentele copilului de atunci i, in loc s indeprteze acel copil, s-l scoat la iveala, s-l actualizele i astfel, simind ca un copil , s se intlneasc cu fiul sau cu fiica lui.Nu este o pledoarie pentru un adult care se copilarete, ci pentru un adult care privete vrsta copilariei cu cea mai mare seriozitate, cu rspundere si afeciuneBIBLIOGRAFIE:

Magdalena Dumitrana- Copilul, familia si gradinita; Editura Compania

Virginia Satir- Terapia familie; Editura Trei

Familia si rolul ei in educarea copilului; Editura Polirom volum coordonat de Elena Bonchis

Elena Bonchis,Monica Secui, Camelia Dindelegan, Delia Barle, Daniela Roman,Rosana Stan-Impactul parentingului incomplete asupra dezvoltarii socio-emotionale a copilului si adolescentului, Editura Universitatii Din Oradea 2010 Ross Campbell- Adolescentul copilul meu, Editura Logos, Cluj -1995