Proiect ICIS2

8/18/2019 Proiect ICIS2

1/21

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTIFACULTATEA INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

PROIECT

INSPECTIA CALITATIIIMBINARILOR SUDATE

DEGAZOR TERMIC

Student: Dobrin Nunut Nicusor

Grup:!"# CA

$cu%tte : IMST

Anu% uni&ersitr '(#)*'(#+

1


2/21


Cp,# $or-u%re te-ei

Sa se intocmeasca tehnologia de inspectie a produsului”Degazor termic” în

condiţiile implementării în organizaţie a unui sistem de management al calităţii conform

cu standardul SR EN ISO 9! " #$%

Cp,' An%i. produsu%ui

',# Ro%u% /unction%

Degazorul termic al carui scop este acela de a asigura temperatura

fa&ora'ila a apei de alimentare( pentru cazan si de a diminua coroziuneasistemului tehnologic% )enomenele de coroziune ale partii aflate su' presiune se

datoreaza( in principal( gazelor dizol&ate in apa de alimentare a cazanelor(

respecti& 'io*idul de car'on si o*igenul% Stratul protector de magnetita este

distrus cu rapiditate de catre o*igen% +cest strat( aderent si continuu( este

transformat in o*id feric hidratat( cunoscut drept rugina%

O data ce stratul protector a fost intrerupt( fenomenul ia amploare(

deoarece este formata o zona acti&a( unde metalul are rolul de anod( iar insolutie trec ionii de fier% )ierul este scos din pasi&itatea electrochimica( prin

prezenta 'io*idului de car'on( care face ca p,-ul din zona sa fie redus% .iteza de

reactie creste( ca rezultat al presiunii si a temperaturilor ridicate din circuit% /otul

duce la o coroziune a suprafetei metalice( fenomen care se e*tinde o data cu

distrugerea treptata a stratului protector% 0etale precum nichelul sau cuprul

conduc la o coroziune mult mai rapida( care se manifesta in profunzimea

metalului( su' forma de ciupituri% +stfel( rezistenta mecanica a metalului scade

foarte mult%

)unctionarea unui degazor termic duce la cate&a pro'leme de e*ploatare%

Daca nu e*ista a'ur de 1oasa presiune pentru degazarea termica( reprezinta o

pro'lema prepararea a'urului% /emperatura din degazor este 'ine sa fie putin

mai mare decat cea de fier'ere a lichidului( pentru a realiza o degazare corecta%

2


3/21


Intr-o coloana de tip clopot cu gura directionata in 1os are loc degazarea propriu-

zisa%

',' Co-ponente%e produsu%ui:

-Rezervor de degazare;

-/u' de coloană de siguranţă sau supapă de siguranţă2

-Reg!a"or de #$ve!;

-Reg!a"or de %re&$#e;

-Ma#o'e"r ($ "er'o'e"r;

-Pa#o de )o'a#d*+

a-rezervor de apa de alimentare; b-degazor; c-instalatie de ferbere

suplimentara; d-conducta de barbotare; e-conducta de condensate secundar;-

conducta de egalizare a presiunii.

'," Mteri%e /o%osite

0aterialul de 'aza din care este fa'ricat produsul este un otel nealiat34556,%

7ompozitia chimica a materialului de 'aza se regaseste in ta'elul !"

,


4/21


/a'elul !

7 Si 0n Ni 3 S 7r 0o . N N' /i +l 7u -

%!-%##

ma*%8

!%!-!%

ma*%4

ma*%#5

ma*%!5

ma*%4

ma*%:

ma*%#

ma*%!#

ma*%#

ma*%4

ma*%#

ma*%4

7r;0o;Ni


5/21


$i1,# Sc0e- de principiu % %-inre

1 - semifabricat; 2,3 cilindrii; 4 - produs laminat.

In procesul laminarii materialul este prins si antrenat intre cilindrii laminorului

datorita fortelor de frecare care iau nastere intre suprafata metalului si suprafata

cilindrului% In zona de material cuprinsa intre cei doi cilindri( numita focar de deformare(

are loc o reducere a sectiunii materialului initial si cresterea lungimii si latimii% Inaltimea

finala a semifa'ricatului este egala cu spatiul dintre cei doi cilindri%

3rocedeul de o'tinere a semifa'ricatului tea&a (este e*trudarea%Schema de

princiupiu a procedeului se prezinta in fig%#

)ig%# Schema de principiu e*trudare

a-e*trudare direct2 '-e*trudare in&ers2 c-e*trudare com'inat%!-semifa'ricatul iniţial2 #-camera de presare2 4-poanson2 ?-matriţ2 5-suport matriţ28-produs e*trudat%

E*trudarea constă în trecerea forţată a materialului( datorită unei forţe decompresiune( printr-o matriţă a cărei deschidere este profilata Fi de secţiune mai mică

decGt a materialului semifa'ricat%

3rocesul de e*trudare are loc în ? =patru> faze"

.


6/21


!% 3resarea pGnă la umplerea completă a orificiului matriţei% Hn această fazăforţa de

e*trudare creFte de la zero la &aloarea ma*ima%#% Hnceputul curgerii prin orificiul matriţei4% 7urgerea metalului prin orificiul matriţei%?% a sfGrFitul cursei pistonului semifa'ricatul este complet deformat( iar forţa

se reduce la zero%

',+ Cerinte%e bene/iciru%ui,Respectarea datelor de intrare si iesire%

',! Cset de identi/icre produsu%ui

Nume produs Degazor termic7od produs $TG +(2#+

0aterial 34556,

Starea suprafetei 7ea indicata pe desenul de e*ecutie//Jfara // //=Detensionare>Dimensiunieneficiar 6riro

7erinte special ale 'eneficiarului Respectarea cotelor de intrare si iesire

Cp," De/ecte posibi%e

",# De/ecte speci/ic -teri%e%or /o%osite

+ceste defecte au la origine o anumita comportare a materialului in raport cu

tehnologia de fa'ricatie%

3rincipalele defecte de material sunt cele datorate laminarii si anume"

- Defecte de suprafata2- +'ateri geometrice si de masa2

/


7/21


- Defecte de structura2

",' De/ecte introduse de te0no%o1i de /brictie

+ceste defecte apar datorita aplicarii tehnologiei de fa'ricatie

- )isuri2- 6oluri=sulfuri sau pori>2- Incluziuni solide2- ipsa de patrundere si de topire2- Defecte de forma=crestaturi>2

"," De/ecte induse de e3p%otre

Defectele induse de e*ploatare sunt acele defecte are ulterior pot afecta partial sau

total 'una functionare a produsului"

- ispa de etanseitate2- +'ateri de la pozitia reciproca corecta a suprafetelor2

Tbe% #

Denumirea

imperfecţiunii

Nr% Referinţă ISO 85#-!

Reprezentarea imperfecţiunii

6rosime

piesă

t=mm>

Dimensiunile ma*im admise =mm> în funcţie de tipulde îm'inare(grosimea materialului de 'ază Fi ni&elul

de acceptare prescrisO'ser&

Imperfecţiuni de suprafaţă

)isură ! K(5 Nu se admite Ni&elurile

)isură în crater

!?

K(5 Nu se admite Ni&elurile

0

#!


8/21


3or de suprafaţă

(5L4

t=mm> (5 (: !( !(? !(: #( #(? #(: 4( Hm'inări capcap=M> Fi î=)M>%

d ni&% Nu se admite

d ni&%7 Nu se admite

d ni&%D (!5 (#? (4 (?# (5? (8 (# (:? (9 d (4s=a>

@4

t=mm> ? 5 8 : ! !# !5 !: # Hm'inări cap

=M> Fi în co

d ni&% Nu se admite

d ni&%7 (: !( !(# !(8 #( #( #( #( #( d (#s=a>(

d ni&%D !(# !(5 !(: #(? 4( 4( 4( 4( 4( d (4s=a>(

Retasură deschisă în crater

(5L4

t=mm> (5 (: !( !(? !(: #( #(? #(: 4(

h ni&% Nu se admite

h ni&%7 Nu se admite

h ni&%D (! (!8 (# (#: (48 (? (?: (58 (8 h (#t

@4

t=mm> ? 5 8 : ! !# !5 !: #

h ni&% Nu se admite

h ni&%7 (? (5 (8 (: !( !( !( !( !( h (!t(dar

h ni&%D (: !( !(# !(8 #( #( #( #( #( h (#t(dar

ipsă de topire ?! K(5 Nu se admite Ni&elurile

ipsă de pătrunderela rădăcină

K(5

t=mm> # 4 ? 5 8 : ! !# !5Numai pentsudurile capdintr-o parte

h ni&% Nu se admite

h ni&%7 Nu se admite

h ni&%D (? (8 (: !( !(# !(8 #( #( #(Imperfecţiun

h (#t(dar 7restătură continuă

7restăturăintermitentă

(5L4t=mm> (5 (: !( !(? !(: #( #(? #(: 4(

Hm'inări cap

=M> Fi în co

h ni&% Nu se admite

h ni&%7 (5 %: (! (!? (!: (# (#? (#: (4 h (!t

t

##5

t

h

?#

t h

5!!-se cere trecere cu racordare

5!#-nu se consideră imperfecţiune h

h

t


9/21


h ni&%D (! (!8 (# (#: (48 (? (?: (58 (8 h (#t

@4

t=mm> ? 5 8 : ! !# !5 !: # Hm'inări cap

=M> Fi în co

h ni&% (# (#5 (4 (? (5 (5 (5 (5 (5

h (5t(da

ma*%(5

h ni&%7 (? (5 (5 (5 (5 (5 (5 (5 (5h (!t(darma*%(5

h ni&%D (: !( !( !( !( !( !( !( !( h (#t(dar

(5L4

t=mm> (5 (: !( !(? !(: #( #(? #(: 4(

h ni&% Nu se admite

h ni&%7 (5 (: (! (!? (!: (# (#? (#: (4h (!t%Impscurte%

h ni&%D (#5 (#: (4 (4? (4: (? (?? (?: (5 h (#mm;

@4

t=mm> ? 5 8 : ! !# !5 !: # Imperfecţiun

h ni&% (# (#5 (4 (? (5 (5 (5 (5 (5h (5t( dama*%(5

h ni&%7 (? (5 (8 (: !( !( !( !( !( h (!t ( da

h ni&%D (: !( !(# !(8 #( #( #( #( #( h (#t ( da

Supraînălţaree*cesi&ă

=sudură cap la cap> K(5

'=mm> ? 5 8 : ! !# !5 !: #

h ni&% !(? !(5 !(8 !(: #( #(# #(5 #(: 4( h !mm;dar ma*im 5

7on&e*itatee*cesi&ă

=sudură în colţ>

K(5

'=mm> ? 5 8 : ! !# !5 !: #

h ni&% !(? !(5 !(8 !(: #( #(# #(5 #(: 4(h !mm;

dar ma*im 4

h ni&%7 !(8 !(5 !(9 #(# #(5 #(: 4(#5 4( ?(h !mm;

dar ma*im ?

h ni&%D #( #(#5 #(5 4( 4(5 ?( ?(5 5( 5( h !mm;

dar ma*im 5

imitele imperfecţiunilor sunt incluse în ta'elul precedent%%+ceste limite se aplică unei suduri

terminate Fi pot fi în egală măsură aplicate Fi straturilor intermediare de e*ecuţie%

7restătură larădăcină

5!4-se cere trecere cu racordare

5#-se cere trecere cu racordare

54-se cere trecere cu racordare


10/21


Dacă pentru detectarea imperfecţiunilor se utilizează o altă metodă decGt e*aminarea

macroscopică(tre'uie luate în considerare numai imperfecţiunile detectate la o mărire egală

sau inferioară de zece ori=!*>%

Imperfecţiunile sistematice sunt admise numai în ni&elul de calitate D ( su' rezer&a că altecerinţe din ta'elul de mai sus sunt satisfăcute%

Oricare două imperfecţiuni alăturate ( separate printr-o distanţă inferioară celei mai mari

dimensiuni ale imperfecţiunii mai mici ( tre'uie să se considere ca o singură imperfecţiune%

Hm'inările sudate ( în mod normal ( tre'uie e&aluate separat pentru fiecare tip de

imperfecţiune%+ se reţine că nu e*istă îm'inare sudată fără imperfecţiuni%

Cp,) Metode de e3-inre posibi%e

0etodele de control pot fii "

- Distructi&e 2- Nedistructi&e 2),# Metode de contro% distructi& sunt :

+naliza metalografica consta in e*aminarea macro si microscopica a metalului depus(a

PI/-ului si a materialului de 'aza(in scopul punerii in e&identa a structurilor si constituientilor

metalografici ai im'inarii sudate%

+naliza macroscopica si microscopica(unde se pun in e&identa fisuri(incluziuni solide

goluri(lipsa de topire si de patrundere se realizeaza pe pro'e pregatite%

7ontrolul distructi& se face pe epru&ete prele&ate din im'inare( din piese

apendice sau e*ecutate special pentru incercari% In cazul pro'elor e*ecutate special(conditiile de e*ecutie tre'uie sa fie identice cu cele aplicate constructiilor

caracterizate%

13


11/21


3relucrarea epru&etelor se face numai prin aschiere( totdeauna perpendicular

pe directia de depunere a metalului de adaos% Epru&etele se trateaza termic( inainte de

prelucrare( numai daca constructia sudata este tratata termic%

Epru&etele tre'uie sa fie plane( indreptarea nu este admisa%

3entru fiecare incercare se iau cate 4 epru&ete sau numarul de epru&ete indicat

in documentatie%

Incercarile mecanice distructi&e la care pot fi supuse im'inarile sudate sunt"

- incercarea la tractiune - se determina rezistenta la rupere a sudurilor2

- incercarea la indoire - se determina capacitatea de deformare plastica a

im'inarilor sudate( prin gasirea unghiului de indoire pana la aparitia primei fisuri

si alungirea medie la indoire2

- incercarea de rezilienta - se o'tin rezultate care ser&esc la aprecierea

tenacitatii diferitelor zone ale im'inarii sudate( in cazul solicitarilor dinamice ale

acesteia2

- incercarea de duritate - se determina duritatea metalului depus din metalul

de adaos( in zona influentata termic si in metalul de 'aza( dupa anumite metode

=.icQers( rinell( RocQell>2

- incercarea de aplatisare - se determina capacitatea de deformare a

im'inarilor sudate din te&i longitudinale2

- incercarea la forfecare%

),' Metode de contro% nedistructi&

11


12/21


Se cunoaste faptul ca nu e*ista o metoda de control care sa depisteze toate

defectele(din acest moti& se lucreaza cu un comple* de metode de control” din care nu

tre'uie sa lipseasca e*aminarea optico-&izuala asociata cu un control al formei si

dimensiunii produsului%

+legerea metodelor de control se face in urma unei optimizari%

Dintre criteriile de optimizare amintim"

- aplica'ilitatea metodei2- sensi'ilitatea metodei2- echipamente necesare2- producti&itate2- calificarea personalului operator2

- material consuma'ile2

Se intocmeste ta'elul ?%#%! ta'el in care fiecarei metode i se acorda o nota in functie de

aplica'ilitatea in raport cu defectele pe care tre'uie sa le depisteze%

/a'el ?%#%!

Defecte )isuri 3ori Incluziuni /opire

e*cesi&a

Defecte de

forma0etoda de

control

12


13/21


O. 4 # 4 4R3 4 4 4 4 #

TS # 4 4 # 3 4 # !E/ #

Le1end

0etode"

O.-e*aminarea optico-&izuala2

R3-e*aminarea cu radiatii penetranteTS-e*aminarea cu ultrasunete2

3-e*aminarea cu lichide penetrante2

E/-e*aminarea etanseitatii2

Note"

-nesatisfacatoare2

!-satisfacatoare2

#-'una2

4-foarte 'una%

Contro%u% optico*&i.u% 4O56

7ontrolul &izual este inspectarea atenta a suprafetei cusaturilor sudate si reprezinta cel

mai important procedeu de control%7ontrolul &izual permite o'tinerea unei prime impresii

despre calitatea cusaturii sudate%Desii nu se pot constata imperfectiuni interioare(celeconstatate la controlul &izual pot duce de1a la respingerea unei cusaturi%

+cest tip de e*aminare se poate realiza Fi cu ochiul li'er Fi se numeFte control

&izual( sau cu a1utorul unor aparate optice( în acest caz numindu-se e*aminare optică%

1,


14/21


0odalitati de e*aminare &izuala"

A*cu oc0iu% %iber:- ochiul este mai sensi'il la lumina gal'en-&erde2- intensitate luminoasa adec&ata" :-! lu*2- tehnicianul poate lucra ma*im # ore2- se pot detecta" coroziuni( fisuri =forma si orientare>( porozitati( defecte incordoane de sudura2 - rezultatele pot fi de real a1utor pentru alte controale de tipND/%

B* cu instru-ente optice:

- instrumentele optice permit marirea imaginii defectului si inspectarea unor zone maiputin accesi'ile2

- este necesara cunoasterea tipurilor de defecte ce pot sa apara si zonele in care ar

putea fi intalnite2 - suprafetele de inspectat tre'uie curatate2

- microscop2 - 'oroscop" pentru inspectia cilindrilor de diametre mici( a incintelor din

structuri comple*e2 aria e*aminata este de apro*imati& #5 mm in diametru si se afla la o

distanta de #5 mm de sursa de lumina2 e*ista di&erse modele cu diametrul de #%5-!9

mm si lungimea de cati&a metri%

- endoscop" sistem optic superior 'oroscopului( sursa de lumina de intensitate mai

mare2 suprafata de e*aminat poate fi la distanta de ? mm sau mai mult2 lungimea A !

U !5 mm( diametrul A incepand cu !% mm%

Contro%u% cu %ic0ide penetrnte 4LP6

1


15/21


7ontrolul defectoscopic nedistructi& cu lichide penetrante se 'azeaza pe

proprietatea unor lichide de a umecta suprafetele corpurilor solide si de a patrunde in

ca&itatile defectelor acestor suprafete%Intrucat patrunderea lichidelor in interiorul

defectelor are loc prin capilaritate(metodele de control cu lichide penetrante sunt

cunoscute si su' denumirea de metode capilare%

Etapele principale"

• 7uratarea si uscarea suprafetei pentru un control fara interpretari eronate2• ichidul tre'uie sa ai'a timp suficient sa penetreze in fisuri( uzual minim #-4

min2• ichidul in e*ces se curata de pe suprafata2• +plicarea de&elopantului pe suprafata permite identificarea fisurii =aici ramane

lichid penetrant>2• Inspectia se face la lumina o'isnuita( T. sau laser%

0etoda permite determinarea discontinuitatilor deschise de pe suprafata pieselor

=&ase su' presiune( conducte( suduri( etc>% Informatia o'tinuta se refera la forma(

marimea si orientarea defectului%

Contro%u% cu rditii 7

+cest control consta in iradierea cordoanelor de sudura cu radiatii penetrante V%

+&anta1e" - cantitatea si calitatea radiatiei regla'ile2

- calitatea imaginii ridicata2

- la deconectare aparatului dispare radiatia2

Deza&anta1e" - marimea instalatiei2

- mai putin adec&at pentru e*puneri centrale2

1.


16/21


- piesa tre'uie sa fie accesi'ila din am'ele parti%

a acest procedeu e*ista posi'ilitatea de a do&edi pe produs calitatea controlului%3entru

aceasta se aseaza pe partea opusa a filmului a piesei de controlat(un indicator de

calitate a imaginii%

Cp,+ Metode opti-e de e3-inre

+,# Criteriu% A2R 4Acceptre2Respin1ere6+,' Ec0ip-ente

+,',# Ec0ip-ente /o%osite % contro%u% optico*&i.u%

- lupe2

- endoscop2

- microscop2

+,',' Ec0ip-ente /o%osite % contro%u% di-ension%

-sa'loane"

-su'lere"

+,'," Ec0ip-ente /o%osite % contro%u% cu %ic0ide penetrnte

1/


17/21


- penetrant fluorescent2

- de&elopant2

- lampa cu ultra&iolete2

+,',) Ec0ip-ente /o%osite % contro%u% cu rditii 7

- instalatie radiatii V2

- film radiografic2

- indicator de calitate2

- linie de de&elopare2

- spatiu de uscare filme2

- negatoscop%

+," Person% opertor

3ersonalul operator tre'uie sa corespunda unuia din cele trei ni&ele de competentasta'ilite prin standardul SR EN ?4%

In cadrul unitatii e*ista personal calificat pentru ni&elul 4(calificat pentru conducereaoricarei operatii de e*aminare nedistructi&a pentru care este certificata

O persoana certificata pentru ni&elul 4 tre'uie sa fie competenta pentru"

- asumarea intregii responsa'ilitati a unui la'orator de de e*aminare si a personalului2

- sta'ilirea si &alidarea tehnicilor si procedurilor2

- interpretarea standardelor(codurilor(specificatiilor si procedurilor2

-desemnarea metodelor( tehnicilor si procedurilor de e*aminare de utilizat în situaţii

specifice%

Ea tre'uie să ai'ă"

a> competenţă pentru e&aluarea Fi interpretarea rezultatelor în funcţie de standardele(

codurile Fi specificaţiile e*istente2

10


18/21


'> o cunoaFtere suficientă( 'azată pe e*perienţă practică( a materialelor( a fa'ricaţiei

produselor implicate( pentru a putea alege metodele Fi a sta'ili tehnicile Fi pentru a

a1uta la definirea criteriilor de accepta'ilitate( atunci cGnd nu e*istă nici unul2

c> o cunoaFtere generală a altor metode de e*aminare nedistructi&ă2

d> aptitudini pentru îndrumarea personalului de ni&el inferior ni&elului 4%

7ontrolul se &a efectua in cadrul unitatii cu personal si aparatura proprii(ceea ce &a

reduce semnificati& costurile de realizare a controlului%

Cp,! Inte1rre contro%u%ui in /%u3u% de /brictie

In scopul realizarii unor im'inari de calitate corespunzatoare DE6+POR &a fi controlatinaintea e*ecutiei(pe parcursul e*ecutiei(si in faza finala cu pri&ire la"

- calitatea materialelor de 'aza si de adaos in ceea ce pri&este corespondenta

acestora cu proiectul(conditiile tehnice din proiect(norma de produs si

caracteristicile de caliatate2- dimensiunile pieselor si incadrarea acestora in a'aterile admise prin proiect si

norma de produs2- starea suprafetelor pieselor si incadrarea in pre&ederile proiectuluisi norma de

produs2- respectarea tehnologiei de sudare pentru im'inarile sudate%

Re1%e-entri%e re/eritore % e3ecuti structurii sudte pri&esc in speci%:

- pregatirea suprafetelor de sudat2- respectarea parametrilor de sudare2- efectuarea controlului pe parcursul realizarii sudurilor(aspect(dimensiuni

e*aminari nedistructi&e2- asigurarea lipsei unor defecte si a reducerii de grosime a materialului in zonele in

care au fost e*ecutate suduri de prindere(a unor piese dupa indepartareaacestora2

- e*istenta si instruirea personalului specialiazt pentru e*ecutarea e*aminarilor

nedistructi&e si a operatiilor de control uzuale2

Dupa fiecare operatie tehnologica urmeaza o operatie de control%

1


19/21


Contro%u% & decur1e in ur-tore%e etpe:

- 7ontrolul inaintea sudarii2- 7ontrolul in timpul sudarii2- 7ontrolul dupa sudare2

Contro%u% ininte sudrii

In cadrul acestei etape se efectueaza controlul nedistructi& al tuturor elementelor

care intra in component ansam'lului sudat%+ceasta presupune controlarea

dimensiunilor(a geometriei si a caracteristicilor mecanice ale materialului de 'aza si de

adaos%Se controleaza starea suprafetelor( se &erifica e*istenta unor defecte interioare

datorate procesului de ela'orare%

Contro%u% in ti-pu% sudrii

+ceasta etapa demareaza in momentul in care semifa'ricatele sunt montate in

dispoziti&ele de pozitionare%Se e*ecuta de catre personalul operator si continua cu

inginerul tehnolog(personalul de control%

Se realizeaza"

- controlul parametrilor regimului de sudare2

- parametrii geometrici ai sudurii =latime(patrundere suprainaltare>%

Contro%u% dup sudre

In cadrul acestei etape se urmareste &erificarea formei si dimensiunile

constructiei(pozitia reciproca a elementelor(deformatii sau rupturile aparute%

Se e*ecuta prin tehnici specific controlului optico-&izual si prin masuratori%

Se trece la efectuarea controlului defectelor im'inarilor sudate in cadrul caruia se

urmaresc" defecte e*terioare si defecte interioare%

1


20/21


Cp,8 Intoc-ire p%nu%ui de e3-inri nedistructi&e

Cp,9 ntoc-ire docu-ent;iei de contro%


21/21


21

Documents

Proiect ICIS2