Universitatea de Vest din Timisoara

Problema deseurilor

-Napoli-

Introducere

Deseurile reprezinta una dintre problemele cele mai presante in activitatea de protectie a mediului, respectiv in asigurarea unei dezvoltari sustenabile. De aceea,ca orice activitate ce apartine dezvoltarii durabile este nevoie de o gestionare integrata a acestei probleme.

In teorie,termenul de managemantul integrat al deseurilor apare usor realizabil; in practica se intampina dificultati in implementarea sa sub toate aspectele. Mai ales in tarile in curs de dezvoltare, din cauza bugetelor limitate si a altor factori socio-economici si politici, managementul deseurilor se realizeaza destul de diferit si numai partial organizat.

In Romania, managementul deseurilor nu a fost luat in considerare inainte de 1990.Desi s-au inregistrat anumite progrese de atunci,sunt necesare resurse importante in vederea imbunatatirii infrastructurii de deseuri si a dezvoltarii unui management eficient al deseurilor.

In majoritatea judetelor, infrastructura existenta respecta doar intr-o mica masura prevederile directivelor din sectorul deseuri. Managementul integrat al deseurilor are ca scopuri urmatoarele:

1.Minimizarea cantitatilor de deseuri;

2.Tratarea deseurilor si colectarea lor la sursa de generare;

3.Protectia sanatatii publice si a sanatatii mediului inconjurator

4.Utilizarea resurselor naturale intr-o maniera durabila (sustenabila pe termen lung).

Tinand cont de situatia actuala socio-economica, de reglementarile in vigoare, de constrangerile de toate felurile pentru gestionarea durabila a deseurilor si de ierarhia optiunilor, s-ar putea schematiza un sistem de management al deseurilor.

Un astfel de sistem va cuprinde obligatoriu etapele de:

• Producere si colectare a deseurilor;

• Prevenirea si minimizarea deseurilor;

• Reutilizarea;

• Reciclarea;

• Tratarea deseurilor;

• Depozitarea deseurilor

I.Probleme actuale ale omenirii

Omenirea se confruntă cu o serie de probleme grave care nu pot fi ignorate

si care necesită solutii viabile si rapide. Dintre aceste probleme globale

amintim:

- explozia demografica;

- probabilitatea unor schimbari şi perturbari profunde ale climei planetei;

- precaritatea sigurantei alimentare globale;

- dubiile privind disponibilitătile de energie;

- saracia si subdezvoltarea, problema datoriei externe;

- problemele mediului (probleme ecologice, amenintarea distrugerii

nucleare, managementul deseurilor, etc.).

Dintre principalele cauze ale aparitiei acestor probleme sunt: cresterea

brusca a numarului de locuitori, influenta antropogena negativa asupra

mediului natural, înrăutăţirea condiţiilor ecologice de viaţă ale oamenilor,

decalajul in crestere dintre nivelul de dezvoltare social-economica a tarilor

lumii

Gunoi menajer, constand din materiale fermentabile(resturi alimentare,

hartie), si alte materiale nefermentabile (sticla, lemn, materiale textile,

materiale plastice si metale);

Alte deseuri municipale solide: resturi menajere voluminoase, deseuri

rezultate din folosirea automobilelor, gunoaie provenite din piete care pot

fi asimilate cu deseurilor menajere, gunoaie provenite din intretinerea

parcurilor si gradinilor;

Deseuri industriale: materiale de constructii, reziduuri speciale ce contin

elemente toxice sau poluante;

Reziduuri toxice: detergenti,lubrifianti, baterii, etc; dar si deseuri

microbiologice, provenite de la spitale

II.Istoric

Încă din 1970 s-a conştientizat că deşeurile constituie o problemă şi că metodele de tratare prin depozitare sau incinerare nu sunt satisfăcătoare. De asemenea, s-a pus problema reciclării materialelor care intră în componenţa acestora. La Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare de la Rio de Janeiro din 1992 s-au adoptat politici care au fost introduse pe plan mondial. În Uniunea Europeană preocupările erau mult mai vechi, primele directive ale Comisiei Europene în problema deşeurilor datând din anul 1975.

Campania de conştientizare că cea mai eficientă formă de tratare a

deşeurilor este reciclarea lor a avut loc în Europa sub sigla trei R

(Reducere, Refolosire, Reciclare). Deşi în România s-au demarat iniţiative

de reciclare ale deşeurilor sub acest generic încă înainte de 1989, în

contextul lipsurilor din acea perioadă acţiunea, fiind impusă de sus în jos,

a întâmpinat rezistenţă. Actual, reciclarea este reluată, dar reuşita politicii

de reciclare ţine şi de posibilitatea sortării deşeurilor, care trebuie începută

chiar din prima fază, prin colectarea separată a materialelor refolosibile.

III. Depozitarea deseurilor

Un depozit este definit ca fiind orice amplasament pentru eliminarea finala a deseurilor prin depozitare in sol sau in subteran.

In functie de tipul de deseuri care sunt acceptate, depozitele de deseuri se clasifica dupa cum urmeaza:

● depozite pentru deseuri periculoase● depozite pentru deseuri nepericuloase● depozite pentru deseuri inerte

1. Proiectarea depozitelor de deseuriProiectarea unui depozit de deseuri se face in functie de o serie de factori

dintre care cei mai importanti sunt:● cantitatea si natura deseurilor ce urmeaza a fi depozitate● caracteristicile amplasamentului● posibilitatea de reabilitare si utilizare ulterioara a terenului

2. Alegerea amplasamentuluiAlegerea amplasamentului optim dintre mai multe variante posibile se

face pe baza unei analize pluricriteriale care cuprinde:● criterii geologice, pedologice si hidrogeologice: caracteristicile si modul

de dispunere a straturilor geologice, structura, adancimea si directia de curgere a apei subterane: distanta fata de cursurile de apa si alte ape de suprafata; clasa de seistmicitate; criterii legate de pericole de alunecare; tasare.

● criterii climaterice: directia dominanta a vanturilor fata de asezarile umane sau alte obiective; regimul precipitatiilor.

● criterii economice: capacitatea depozitului si durata de exploatare; distanta medie de transport al deseurilor; necesitatea unei amenajari secundare.

● criterii suplimentare: vizibilitatea amplasamentului si modul de incarcare in peisaj; accesul la amplasament; existenta unei arii protejate de orice natura.

3. Continutul proiectuluiProiectul unui depozit de deseuri, indiferent de clasa din care face parte,

trebuie sa contina toate datele si informatiile necesare referitoare la fiecare fiecare etapa din ciclul de viata al depozitului.

Ca date generale proiectul trebuie sa contina informatii referitoare la:-natura si provenienta deseurilor ce urmeaza a fi depozitate;-cantitarea de deseuri;-tehnologiile de tratare a deseurilor inaite de depozitare, daca este cazul.Pentru faza de constructii, proiectul trebuie sa contina informatii

referitoare la:

-infrastructura depozitului, echipamentele si instalatiile componente, amplasarea acestora si caile de acces;

-asigurarea utilitatilor;-modul de realizare a bazei si a peretilor laterali ai depozitului;-realizarea sistemului de colectare, tratare si eliminare a levigatului;-realizarea sistemului de colectare si evacuare a gazului de depozit.Pentru faza de exploatare, proiectul trebuie sa contina informatii

referitoare la:-procedura de acceptare a deszeurilor la depozitare;-modul de operare;-auto-monitorizarea tehnologica;-auto-monitorizarea emisiilor si controlul calitatii factorilor de mediu in

zona de influenta a depozitului;-masuri de siguranta pentru prevenire a incendiilor si exploziilor;-masuri de protectie a muncii pentru asigurarea conditiilor igienico-

sanitare;-sistem de paza si supraveghere.Pentru faza de inchidere si minitorizare post-inchidere, proiectul trebuie

sa contina informatii referitoare la:-cota finala de depozitare;-modul de realizare a acoperirii finale;-auto-monitorizarea emisiilor si controlul calitatii factorilor de mediu in

zona de influenta a depozitului;-masuri de siguranta pentru prevenire a incendiilor si exploziilor;-data privind posibilitatea de reabilitare si utilizare ulterioara a terenului.

4. Construirea depozitelor de deseuriUn depozit de deseuri trebuie sa aiba in componenta urmatoarele instalatii

si echipamente fixe principale.-poarta de acces si sistem de paza si supraveghere;-echipamente de cantarire;-facilitati de verificare a deseurilor si laborator;-drumuri interioare;-zone pentru depozitarea deseurilor;-instalatii pentru tratarea levigatului respectv pentru colectare si evacuare

a gazului de depozit;-garaje ateliere si spatii pentru depozitarea utilajelor;-echipament pentru curatarea rotilor masinilor;-birouri administrative si constructii sociale.Aceste facilitati trebuie amplasate, in functie de rolul pe care il au si de

caracteristicile fiecarui depozit, astfel inacat sa asigure o explorare optima.

5. Poarta de acces si sistem de paza si supraveghere

Proiectarea si construirea portii si a drumului principal de acces se realizeaza in functie de o serie de factori, cum ar fi: numarul de vehicule de transport deseuri si frecventa cu care acestea intra in depozit, marimea si tipul vehiculelor, caracteristicile drumului public din care se face accesul in depozit.

Sistemul de paza si supraveghere este destinat sa impiedice patrunderea in depozit a persoanelor neautorizate.

6. Echipamente de cantarireDepozitul de deseuri trebuie sa fie prevazut cu echipament de cantarire

atat pentru vehiculele incarcate cat si pentru cele descarcate care parasesc depozitul. Acest lucru se paote realiza cu ajutorul unui singur echipament de tipul platforma de cantarire, sau cu doua echipamante montate in paralel pe sensul de intrare respectiv pe cel de iesire.

Platformele de cantarire moderne pot fi racordate la un sistem computerizat de inregistrare a caracteristicilor calitative si cantitative ale incarcaturii de deseuri.

7. Facilitati de verificare a deseurilor si laboratorEchipamente pentru verificarea deseurilor sunt amplasate in zona special

destinata inspectiei, prelevarii de probe pentru analize.

8. Drumuri interioareDrumurile interioare principale au caracter semi-permanent. Deoarece

caracteristicile lor trebuie sa indeplineasca anumite standarde, costruirea lor va fi bine planificata, astfel incat sa poata fi itilizate cat mai indelungat.

Drumurile interioare temporare au o durata scurta de utilizare ele facand legatura dintre drumurile interioare principale si zona de depozitare.

9. Zone pentru depozitarea deseurilorAmenajarea initiala a zonelor pentru depozitarea deseurilor cuprinde doua

operatii de baza:-impermeabilitarea bazei si a marginilor depozitului;-relizarea sistemului de drenare si evacuare a levigatului.[3]

10. Impermeabilitatea depozitelor de deseuriIn functie de natura deseurilor ce urmeaza a fi depozitate, implicit de

gradul de etansare dorit, impermeabilizarea se poate realiza prin:-etansare simpla prin geomembrana;-etansare simpla prin geocompozit cu strat mineral etans;

-etansare dubla cu geomembrana;

Fig. 1: Construirea depozitelor de deseuri

La partea superioara a taluzului, geomembrana trebuie sa fie ancorata in mod corespunzator pentru a face fata la solicitarile mecanice si pentru a impiedica alunecarea acesteia.

11. Realizarea sistemului de dreanare si evacuare a levigatuluiSistemului de dreanare si evacuare a levigatului este format din:-strat de pietris;-sistem de drenuri colectoare si absorbante.

Fig.2: Sistemului de dreanare si evacuare a levigatului

Caracteristicile sistemului de drenare a levigatului va fi stabilit de catre proiectant, in fiecare caz in parte, in functie de conditiile specifice fiecarului amplasament.

12. Instalatii pentru colectarea si evacuarea gazului de depozitAceste instalatii au rolul de a asigura colectarea controlata a gazului de

fermentare care se formeaza, o perioada lunga de timp, in toate depozitele ce contin deseuri biodegradabile.

Evacuarea controlata a gazului este necesara atat pentru evitarea aparitiei unor serii de riscuri, cat si pentru valorificarea metanului. Gazul colectat este valorificat in energie electrica, surplusul este supus unui proces de ardere controlata.

13. Exploatarea depozitelor de deseuriProcedura de exploatare a deseurilor la depozitare reprezinta un mecanism

complex construit din mai multe etape.Modul specific de exploatare utilizat de catre operatorul depozitului

depinde de natura deseurilor acceptate, si de specificatiile autorizatiei de mediu.Acoperirea zilnica a deseurilor descarcate si compactate se realizeaza

pentru a preveni aparitia mirosurilor neplacute, imprastierea de vand a deseurilor usoare, proliferarea insectelor, a pasarilor.

Fig.3 : Exploatarea depozitelor de deseuri

14. Inchiderea depozitelor de deseuriSistemul de inchidere a depozitelor de deseuri este format din:-strat pentru acoperirea deseurilor(geotextil)-strat pentru colectarea si evacuarea a gazului de depozit;-strat de impermeabilizare;-strat pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale;-strat de sol vegetal.

Fig.4: Inchiderea depozitelor de deseuri

15. Monitorizarea post-inchidere si recostruirea ecologica a zonei afectate de depozitarea deseurilor

Sistemul de monitorizare post inchidere cuprinde:-determinarea caracteristicilor calitative si cantitative ale levigatului;-determinarea caracteristicilor calitative si cantitative ale gazului de

depozit;-inregistrarea datelor meteorologice;-analiza principalilor indicatori de calitate a apelor de suprafata;

-analiza principalilor indicatori caracteristici apelor subterane;-urmarirea topografiei depozitului.Utilizarea ulterioara a amplasamentului se va face tinand seama de conditiile si restrictiile impuse de existenta depozitului acoperit, in functie de stabilitatea terenului i de gradul de risc pe care acesta il poate prezenta pentru mediu si sanatatea umana.

IV.Problema deseurilor in Napoli

Napoli, a fost considerat intotdeauna orasul-problema al Italiei, datorita

nivelului ridicat al delicventei, dar mai ales datorita cantitatilor enorme de

deseuri existente la nivelul orasului

Orasul Napoli este asaltat de deseuri de aproape 15 ani datorita politicilor

proaste de gestionare a deseurilor dar si a ”eco-mafiei” locale.

Aici exista la propriu munti de gunoaie pe strazi, iar zona a capatat

denumirea de “triunghiul mortii” datorita ratei ridicate a cazurilor de

imbolnavirii de cancer

Problema deseurilor s-a agravat incepand cu anul 2007 cand firmele care

se ocupau de ridicarea gunoiului si-au incetat activitatea, deoarece nu mai

aveau unde sa depoziteze deseurile, toate gropile fiind pline.

Peste 100.000 de tone de gunoaie au infestat strazile metropolei din sudul

Italiei.

Inmultirea cantitatii de deseuri a dus la aparitia a numeroase proteste ale

locuitorilor;acestia ajungand chiar la incendierea cosurilor in care erau

depozitate deseurile;

Autoritatile locale sustin ca rezolvarea problemei este impiedicata si de

“eco-mafia”, care obtine profituri mari din industria de salubrizare si

saboteaza, incercarile de construire a unor noi incineratoare

Depozitarea acestor deseuri pe strazile orasului au numeroase consecinte

ce se rasfrang asupra populatiei si mediului;

Exista o halda de depozitare in apropierea unei statii de purificare a apei

ce alimenteaza 34 de localitati invecinate; apa contine substante toxice ce

accelereza imbolnavirea locuitorilor;

Mirosurile provenite de aici sunt insuportabile, acestea fiind atenuate de

precipitatii;

Apoi, miile de tone de deseuri atrag dupa sine mii de rozatoare care ii fac

pe locuitori prizonieri in casele lor Italia sustine ca a sporit nivelul

colectarii diferentiate a deseurilor, a deschis doua depozite de deseuri si a

construit noi incineratoare;

Insa, cantitatile importante de deseuri raspandite pe drumurile publice

demonstreaza existenta unui deficit structural de instalatii, a carui

remediere nu a fost posibila, Italia ecunoscand ca instalatiile existente la

nivelul orasului nu acopereau nevoile reale ale acestei regiuni;

Germania este singura tara care a acceptat de a prelua o parte din

deseurile Italiei pentru a le valorifica (prin reciclare sau, varianta mai

putin indicata, prin incinerare).

In Romania  a fost facuta publica anul trecut tentativa de importare a

catorva tone de deseuri din Italia. Informatia a fost, insa, infirmata de

ministrul mediului.

Depozitarea deseurilor, pe langa faptul ca este un proces tehnologic destul

de scump, prezinta un dezavantaj, polueaza mediul inconjurator.

Autoritatile sustin ca au fost alocate milioane de euro pentru solutionarea

problemei, insa rezultatele intarzie sa apara;

Solutia nu consta in depozitarea lor pe locuri virane, ci in colectarea

selectiva si reciclarea lor

Datorita problemelor complexe pe care le genereaza deseurile solide,

politica deseurilor menajere a stabilit dezvoltarea unei ierarhii de solutii:

Reducerea resurselor:

Reutilizarea produselor reziduale;

Reciclarea;

Incinerarea si recuperarea energiei inglobate;

Ingroparea deseurilor solide in gropi de gunoi controlate

Managementul deseurilor este una dintre problemele actuale ale globului

care necesita gasirea unor solutii urgente;

Napoli, unul dintre orasele mari ale lumii care se confrunta cu aceasta

problema;

Pe strazile orasului se gasesc aproximativ 100000 tone deseuri;

Cauzele sunt multiple, incepand cu inconstienta locuitorilor orasului pana

la proasta gestionare a deseurilor;

Consecintele, de asemenea, pot fi catastrofale, si anume poluarea grava a

mediul ce atrage dupa sine moartea vietuitorelor si chiar moartea

oamenilor;

Autoritatile au luat o serie de masuri, insa aceastea s-au dovedit a fi

ineficiente, iar situatia a scapat de sub control;

Masuri propuse: reducerea resurselor, reutilizarea produselor reziduale,

reciclarea, incinerarea si ingroparea deseurilor solide in gropi de gunoi

controlate.

Valorificarea deseurilor se poate realiza in numeroase moduri, pentru

utilizarea in industria energetica, recuperarea metalelor, transformarea in

substante combustibile s.a

Orasul Napoli este asaltat de deseuri de aproape 15 ani datorita politicilor

proaste de gestionare a deseurilor dar si a ”eco-mafiei” locale.

Aici exista la propriu munti de gunoaie pe strazi, iar zona a capatat

denumirea de “triunghiul mortii” datorita ratei ridicate a cazurilor de

imbolnavirii de cancer.

Ca urmare a unei situatii de criza in procesul de eliminare a deseurilor,

aparuta in regiunea Campania in anul 2007, s-a formulat impotriva Italiei

o actiune in constatarea neindeplinirii obligatiilor, reprosand acestui stat

ca nu a creat, in cadrul regiunii, o retea integrata si adecvata de instalatii

care sa poata asigura autonomia in materie de eliminare a deseurilor pe

baza criteriului proximitatii geografice. Astfel s-a ajuns la aparitia unui

pericol atat pentru sanatatea umana cat si pentru mediu.

Depozitarea acestor deseuri pe strazile orasului au numeroase consecinte

ce se rasfrang asupra populatiei si mediului;

Exista o halda de depozitare in apropierea unei statii de purificare a apei

ce alimenteaza 34 de localitati invecinate; apa contine substante toxice ce

accelereza imbolnavirea locuitorilor;

Mirosurile provenite de aici sunt insuportabile, acestea fiind atenuate de

precipitatii;

Apoi, miile de tone de deseuri atrag dupa sine mii de rozatoare care ii fac

pe locuitori prizonieri in casele lor.

De asemenea, consecintele “muntilor de gunoi” se resimt si in agricultura;

Fermieri sunt nevoiti sa cultive un pamant otravit, pentru a-si asigura

necesarul de hrana,Iar pastorii privesc neputinciosi cum mor zecile de oi

din cauza dioxinei; insa si celelalte animale sunt afectate, inregistrandu-se

cresterea numarului de pierderi in randul vietuitoarelor.

Italia sustine ca a sporit nivelul colectarii diferentiate a deseurilor, a

deschis doua depozite de deseuri si a construit noi incineratoare;

Insa, cantitatile importante de deseuri raspandite pe drumurile publice

demonstreaza existenta unui deficit structural de instalatii, a carui

remediere nu a fost posibila, Italia ecunoscand ca instalatiile existente la

nivelul orasului nu acopereau nevoile reale ale acestei regiuni;

Depozitarea deseurilor, pe langa faptul ca este un proces tehnologic destul

de scump, prezinta un dezavantaj, polueaza mediul inconjurator.

Autoritatile sustin ca au fost alocate milioane de euro pentru solutionarea

problemei, insa rezultatele intarzie sa apara;

Solutia nu consta in depozitarea lor pe locuri virane, ci in colectarea

selectiva si reciclarea lor

Managementul deseurilor este una dintre problemele actuale ale globului

care necesita gasirea unor solutii urgente;

Napoli, unul dintre orasele mari ale lumii care se confrunta cu aceasta

problema;

Pe strazile orasului se gasesc aproximativ 100000 tone deseuri;

Cauzele sunt multiple, incepand cu inconstienta locuitorilor orasului pana

la proasta gestionare a deseurilor;

Consecintele, de asemenea, pot fi catastrofale, si anume poluarea grava a

mediul ce atrage dupa sine moartea vietuitorelor si chiar moartea

oamenilor;

Autoritatile au luat o serie de masuri, insa aceastea s-au dovedit a fi

ineficiente, iar situatia a scapat de sub control;

Masuri propuse: reducerea resurselor, reutilizarea produselor reziduale,

reciclarea, incinerarea si ingroparea deseurilor solide in gropi de gunoi

controlate.

Bibliografie

Păunescu, Ioan; Atudorel, Alexei (2002). Gestionarea deșeurilor urbane.

București: Editura Matrix Rom;

http://www.juridice.ro/101813/neadoptare-masuri-ref-eliminarea-

deseurilor-cjue-c-297-08-comisia-vs-italia.html;

http://www.ecosystem.ro/imagini/Doc/Brosura.pdf;

http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2009_2014/documents/peti/cm/

757/757601/757601ro.pdf;

http://www.ramp.ase.ro/_data/files/articole/7_09.pdf;

http://www.ecomagazin.ro/napoli-orasul-de-foc

http://www.agir.ro/universingineresc/managementul_deseurilor_si_dezvoltarea_durabila_1448.html