PROIECT DE LECŢIE

Şcoala: Grup Şcolar „Traian Vuia” CraiovaProfesor: Bălună DanielaData: 22 martie 2012Clasa: a IX-a BSpecializarea: Ştiinţe socialeVârsta elevilor: 14-15 Număr de elevi: 31Număr de elevi absenţi: Disciplina: Tehnologia Informaţiei şi ComunicaţiilorCondiţii de desfăşurare a activităţii: laboratorul de informaticăConţinutul activităţii: Funcţii şi formule de calcul în tabele WordTip de lecţie: Comunicare şi însuşire de noi cunoştinţeUnitatea de învăţare: Operaţii avansate în utilizarea editorului Microsoft WordConţinut: pe baza programei aprobată prin OMECI nr. 5099/09.09.2009

Competenţa generală: Utilizarea aplicaţiilor software specializate pentru editare de text

Competenţe specifice: Aplicarea operaţiilor elementare şi a conceptelor de bază ale aplicaţiei Microsoft Word Realizarea calculelor matematice în tabele Word utilizând funcţii şi formule specifice Realizarea unor aplicaţii practice

Obiective operaţionale:

Cognitive: să cunoască modalitatea de creare a unui tabel; să-şi însuşească funcţiile de calcul cel mai frecvent utilizate în tabele (sum, product, min,

max, average); să cunoască modul de reprezentare al argumentului unei funcţii; să-şi însuşească modalitatea de inserare a funcţiilor de calcul într-o celulă a unui tabel; să cunoască metoda de actualizare a rezultatelor formulelor.

Afectiv – atitudinale: să conştientizeze importanţa studierii şi aplicării funcţiilor şi formulelor de calcul în

tabele; să-şi integreze cunoştinţele în sistemul propriu de valori; să manifeste interes şi perseverenţă în timpul orei.

Psihomotorii: să folosească cunoştinţele pentru rezolvarea problemelor specifice temei date; să-şi formeze deprinderi de lucru specifice temei de studiu;

Strategia didactică: Resurse procedurale:

Metode de comunicare orală Expunerea Conversaţia

Metode de acţiune

1

Exerciţiul Analiza problemei Învăţarea dirijată Învăţarea prin descoperire

Procedee de instruire Explicaţia în etapa de comunicare Învăţarea prin descoperire, prin rezolvarea de aplicaţii Conversaţia în etapa de fixare a cunoştinţelor

Resurse materiale: cretă, tablă, calculatoare manual (Mariana Miloşescu, Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor. Manual pentru clasa

a IX-a., EDP, Bucureşti, 2004) fişe de lucru videoproiector proiect didactic

Forme de organizare: frontală individuală

Forme de evaluare: chestionare orală, set de aplicaţii practice

2

NR. CRT

VERIGILE / ETAPELE LECTIEI

CONŢINUT/ SISTEME DE ACŢIONARE DOZAREFORMAŢII DE LUCRU ŞI INDICAŢII

METODOLOGICEOBS.

1.Momentorganizatoric

Se verifică prezenţaSe captează atenţia

5 min Se acţionează asupra întregului colectiv (frontal)

2.Reactualizarea cunoştinţelor

Se face prin întrebări ce permit introducerea noilor cunoştinţe şi a aplicaţiilor propuse spre rezolvare. Elevii îşi reamintesc câteva noţiuni teoretice legate de crearea şi formatarea tabelelor. (Anexa 1)

5 minElevii urmăresc profesorul si răspund la întrebările adresate de acesta

3.Anunţarea subiectului şi a unor obiective

Se scrie pe tablă titlul lecţiei şi se anunţă obiectivele

2 minToţi elevii scriu pe caiete titlul lecţiei. Se lansează în execuţie aplicaţia Microsoft Word

4.Predarea noilor cunoştinţe

Cu ajutorul prezentării Power Point şi a videoproiectorului se prezintă noile cunoştinţe ce vizează utilizarea funcţiilor predefinite şi a formulelor de calcul într-un tabel Word. (Anexa 2)

20 minSe prezintă conţinutul lecţiei folosind calculatorul şi videoproiectorul.

5. Realizarea feedback-ului

Se propune spre rezolvare o fişă de lucru. (Anexa 3) 15 min

Elevii lucrează independent. Se fac recomandări asupra greşelilor tipice ce se observă la realizarea cerinţelor. Se exemplifică, folosind videoproiectorul, modalităţile corecte de realizare a cerinţelor din fişă.

6.Concluzii, aprecieri, recomandări

Aprecieri generale şi individuale.3 min Se fac aprecieri, autoaprecieri şi autoevaluări.

3

Anexa 1

Reactualizarea cunoştinţelor

Nr. Crt. Întrebare1. Cum se inserează un tabel într-un document Word?

2. Cum se selectează o linie/coloană? 3. Cum sunt etichetate coloanele şi rândurile unui tabel?4. Din ce este formată adresa unei celule a tabelului?5. Cum se reprezintă un domeniu de celule adiacente?

Anexa 2

Predarea noilor cunoştinţe

FUNCŢII ŞI FORMULE DE CALCUL ÎN TABELE WORD

În rezolvarea diferitelor aplicaţii, deseori avem nevoie să realizăm anumite calcule matematice asupra datelor numerice dintr-un tabel.

Funcţiile reprezintă formule complexe ce efectuează anumite operaţii asupra unei serii indicate de valori.

Fiecare funcţie constă din următoarele elemente: semnul “ = “ indică faptul că ceea ce urmează este o funcţie (formulă) numele funcţiei – indică operaţia care va fi efectuată; argumentul funcţiei – indică adresele celulelor asupra cărora va lucra funcţia.

Microsoft Word pune la dispoziţie un pachet de 18 funcţii predefinite, dintre care cele mai des utilizate sunt:

SUM (argument) – calculează suma unei serii de numere;

PRODUCT(argument) – calculează produsul unei serii de numere;

AVERAGE (argument) – calculează media aritmetică a unei serii de numere;

MAX (argument) – calculează maximul dintr-o serie de numere;

MIN (argument) – calculează minimul dintr-o serie de numere;

COUNT (argument) – numără toate celulele din serie care conţin valori numerice;Argumentul unei funcţii poate fi reprezentat de o celulă sau un grup de

celule şi poate fi exprimat în două feluri:1) Prin adresele celulelor pentru care se aplică funcţia, separate prin „;”

dacă acestea nu sunt adiacente (ex. A1;B2;C3) sau prin domeniul reprezentat de celule, dacă acestea sunt consecutive(ex. A1:C3).

2) Prin argumente de poziţie care indică locul unde se află situate celulele, pentru care se calculează funcţia, faţă de celula în care se va afişa rezultatul funcţiei. Acestea sunt:

a) LEFT - se referă la toate celulele din rând aflate în stânga celulei în care se calculează rezultatul funcţiei;

b) RIGHT - se referă la toate celulele din rând aflate în dreapta celulei în care se calculează rezultatul funcţiei;

c) ABOVE - se referă la toate celulele din coloană aflate deasupra celulei în care se calculează rezultatul funcţiei;

4

d) BELOW - se referă la toate celulele din coloană aflate sub celula în care se calculează rezultatul funcţiei;

Inserarea unei funcţii/formule într-o celulă se realizează astfel: Se selectează celula din tabel în care se va calcula şi afişa rezultatul; Se selectează meniul: INSTRUMENTE TABEL – ASPECT – FORMULĂ; În caseta de dialog FORMULĂ se scrie sau se selectează din lista LIPIRE

FUNCŢIE, funcţia ce se doreşte a fi calculată; Se selectează butonul OK sau se apasă tasta ENTER.

Pentru actualizarea rezultatului unei funcţii se execută clic dreapta pe funcţie şi se alege din meniul contextual opţiunea ACTUALIZARE CÂMP sau se apasă tasta F9.

Pentru modificarea sau înlocuirea unei funcţii se execută clic dreapta pe funcţie şi se alege din meniul contextual opţiunea EDITARE CÂMP.

Exemple de utilizare a funcţiilor utilizarea funcţiei SUM (Argument) – totalul cheltuielilor pentru familia A.

a) În celula E2 se introduce formula: = SUM(LEFT)

b) În celula E2 se introduce formula: = SUM(B2:D2)

utilizarea funcţiei AVERAGE (Argument) – media elevului D.a) În celula E5 se introduce formula: = AVERAGE(LEFT)

5

a) În celula E5 se introduce formula: = AVERAGE(B5:D5)

utilizarea funcţiei MAX (Arg 1: Arg n) – cea mai mare notă la Română.

utilizarea funcţiei MIN (Argument) – cea mai mică notă la Română.a) În celula B6 se introduce formula: = MIN(ABOVE)

b) În celula B6 se introduce formula: = MIN(B2:B5)

6

utilizarea funcţiei MAX (Argument) – cea mai mare notă la Matematica.a) În celula C6 se introduce formula: = MAX(ABOVE)

b) În celula C6 se introduce formula: = MAX(C2:C5)

utilizarea funcţiei COUNT (Argument) – nr. de elevi = nr. de note la o disciplină.

7

Se propune elevilor o aplicaţie pentru intensificarea reţinerii şi obţinerea performanţei.Profesorul oferă elevilor ocazii să-şi dezvolte independent ideile, dă elevilor spre

rezolvare o fişă de lucru şi extinde învăţarea în afara clasei.

Anexa 3

FIŞĂ DE LUCRU

1. Creaţi un document Word nou pe care îl salvaţi cu numele vostru pe Desktop.2. Inseraţi un tabel cu 7 coloane şi 9 rânduri şi completaţi-l cu următoarele date:

Nume elev Med_sem1 Med_sem2 Medie generala

Abs_sem1 Abs_sem2 Total_absenţe

A 7 8 45 20B 8 9 12 8C 9 10 25 15D 5 6 36 12Produsul mediilor pe sem 1Cea mai mare medie generalaCea mai mica medie pe sem 2Nr. de medii semestriale încheiate

Folosind funcţii prezentate anterior (SUM, AVERAGE, MAX, MIN, COUNT), completaţi câmpurile rămase libere:

Media generală pentru fiecare elev; Nr. total de absenţe pentru fiecare elev; Produsul mediilor pe sem 1; Cea mai mare medie generala; Cea mai mica medie pe sem 2; Nr. de medii semestriale încheiate.

În această etapă elevul transferă prin analogie cunoştinţele acumulate la alte situaţii-problemă întâlnite anterior, rezolvă fişa de lucru, integrează noţiunile obţinute în cadrul lecţiei într-un context mai larg.

Concluzii: Se vor face aprecieri individuale şi colective asupra activităţii desfăşurate.

8