UNIVERSITATEA SPIRU HARETFACULTATEA MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL BUCUREŞTI

Programul de studii universitare de masterat (4 SEMESTRE, Ciclul II Bologna): CONTABILITATE – Contabilitatea agenților economici și a instituțiilor publice (CAEIP)

PROIECT LA DISCIPLINA “SISTEME INFORMATICE INTEGRATE ECONOMICE (SIIE)” (Semestrul 1)

Realizarea evidenței salariaților societății S.C. DYNAMIC PARCEL

DISTRIBUTION S.A. cu ajutorul aplicației Microsoft Access

Titularul disciplineiTitularul disciplinei:

Prof.univ.dr. Zenovic GHERASIM

Masterand:

MIERLESCU Daniela

CUPRINS

INTRODUCERE....................................................................................................................21. NOȚIUNI DESPRE BAZELE DE DATE.........................................................................3

1.1. Definirea bazelor de date.............................................................................................31.2. Conceptul de sistem de gestiune a bazelor de date.....................................................41.3. Aplicatia Microsoft Access.........................................................................................5

2. STUDIU DE CAZ – ÎNREGISTRAREA EVIDENȚEI SALARIAȚILOR ÎN CADRUL FIRMEI S.C. DYNMIC PARCEL DISTRIBUTION S.A. FOLOSIND “MICROSOFT ACCESS”...............................................................................................................................7

2.1. Prezentarea generală a companiei...............................................................................72.2. Studiu de caz..............................................................................................................8

CONCLUZII FINALE.........................................................................................................19BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................20

1

INTRODUCERE

Dintre resursele care se folosesc în orice întreprindere cea mai importantă este

resursa umană. În cazul în care întreprinzătorul nu acordă atenția cuvenită acestei resurse

umane, fiind singura creatoare de valoare, o resursă cheie, o resursă vitala, care asigură

supraviețuirea dezvoltarea și succesul competițional al tuturor organizațiilor, orice afacere

va fi sortită eșecului. Aceste resurse sunt cele care au o influență hotărâtoare la rezultatul

economic. Resursele umane au de asemenea un rolr în creșterea eficienței: „oamenii sunt

resursele active ale organizației, deoarece potențialul lor, experiența și pasiunea oamenilor,

inițiativele și dezvoltarea lor contribuie activ la creșterea eficienței si eficacității

organizaționale”, posedând capacitatea de a amplifica considerabil efectul utilizării

celorlalte resurse.

Pentru a avea succes o afacere, trebuie să se aibe în vedere utilizarea eficientă a

forței de muncă și posibilitățile de evaluare a angajaților, realizarea optimă a proceselor de

recrutare, derularea unor programe adecvate pentru trainingul personalului.

În ultimul timp, utilizarea unor sisteme informatice pentru derularea proceselor

informaționale legate de resursele umane a devenit o cerință obligatorie. Astfel, sistemele

informatice pentru resursele umane au înregistrat o evolutie importanta. De exemplu, in

ceea ce priveste firmele mici sau cele aflate in perioada de start-up, cu un numar mic

de salariati , gestionarea salariatilor si calculul salariilor , se prefera a se realiza cu ajutorul

unui singur program , care sa aiba o baza de date comuna, si care sa ofere cat mai multe

utilitati: calculul automat al salariilor, calculul automat al contributiilor catre stat, ore

normale, ore suplimentare, ore de noapte, prime, sporuri, retineri, facilitati de administrare

a personalului, cunoasterea in orice moment a costurilor salariale la nivel de firma, detalii

despre angajare, date despre angajat.

În această lucrare s-a realizat un astfel de program de gestiune a salariaților și calcul

salariilor pentru societatea S.C. DYNMIC PARCEL DISTRIBUTION S.A. Este necesar să

fie utilizat acest gen de program, ca urmare a extinderii firmei, pentru a optimiza activitatea

persoanelor care se ocupă cu calculul salariilor și evidența personalului și pentru a crește

randamentul departamentului resurse umane.

2

1. NOȚIUNI DESPRE BAZELE DE DATE

1.1. Definirea bazelor de date

O bază de date 1reprezintă un ansamblu de date integrat, anume structurat şi dotat cu o descriere a acestei structuri.

Baza de date este explicata in Encyclopedia Britannica astfel: „Prin bază de date se înţelege orice colecţie de date sau informaţii, care este organizată special, în vederea consultării rapide a datelor de către utilizatorul unei aplicaţii, care rulează pe un calculator. Bazele de date sunt structurate astfel încât să faciliteze memorarea, regăsirea, modificarea şi ştergerea datelor, prin diferite operaţii specifice. Bazele de date se pot memora pe disc sau pe bandă magnetică, pe disc optic sau pe orice alt fel de tip de memorare secundară.”2

Baza de date poate fi privită ca o colecţie de fişiere interconectate3 care conţin nucleul de date necesare unui sistem informatic. Astfel, poate fi considerată drept un model al unor aspecte ale realităţii unei unităţi economice, modelată prin intermediul datelor. Diferitele obiecte din cadrul realităţii ce prezintă interes sunt denumite clase sau entităţi. Pentru aceste obiecte sunt achiziţionate şi memorate date referitoare la diferite caracteristici (atribute). Baza de date se constituie ca un ansamblu intercorelat de colecţii de date, prin care se realizează reprezentarea unei realităţi.

Datele constituie orice mesaj primit de un receptor, sub o anumtă formă.Informaţiile reprezintă cantitatea de noutate adusă de un mesaj din exterior(realitate).Un fişier este un ansamblu de înregistrări fizice4, omogene din punct de vedere al

conţinutului şi al prelucrării.O înregistrare fizică este o unitate de transfer între memoria internă şi cea

externă a calculatorului.O înregistrare logică este unitatea de prelucrare din punct de vedere al programului

utilizator. O înregistrare se compune din câmpuri (atribute) care descriu anumite aspecte ale realităţii.

Sistemele de baze de date sau băncile de date reprezintă un sistem de organizare şi prelucrare, respectiv teleprelucrare (prelucrare la distanţă) a informaţiei, constituit din următoarele 3 elemente:

• colecţia de date aflate în interdependenţă

• descrierea datelor şi a relaţiilor dintre ele • un sistem de programe care asigură exploatarea bazei de date (actualizare,

interogare)

1Trandafir Romica, Nistorescu Mihai, Mierlus-Mazilu Ion. Bazele informaticii si limbaje de programare 2. Baze de date relationale. Universitatea Bucuresti 2007 2 Database: Any collection of data, or information, that is specially organized for rapid search and retrieval by a computer. Databases are structured to facilitate the storage, retrieval, modification, and deletion of data in conjunction with various data-processing operations. Databases can be stored on magnetic disk or tape, optical disk, or some other secondary storage.3 http://www.marketwatch.ro/articol/5767/Introducere_in_bazele_de_date/4 http://www.scritube.com/stiinta/informatica/Conceptul-de-baza-de-date10310211217.php

3

1.2. Conceptul de sistem de gestiune a bazelor de date

Sistemele de gestiune a bazalor de date (SGBD)5 sunt sisteme informatice

specializate în stocarea şi prelucrarea unui volum mare de date, numărul prelucrărilor fiind

relativ mic.

Un SGBD trebuie să asigure următoarele funcţii:

definirea – crearea bazei de date;

introducerea (adăugarea) datelor în baza de date;

modificarea unor date deja existente în baza de date;

ştergerea datelor din baza de date;

consultarea bazei de date – interogare/extragerea datelor.

În plus un SGBD mai asigură şi alte servicii:

suport pentru limbaj de programare;

interfaţă cât mai atractivă pentru comunicare cu utilizatorul;

tehnici avansate de memorare, organizare, accesare a datelor din baza de date;

utilitare încorporate: sistem de gestiune a fişierelor, liste, tabele etc.;

“help” pentru ajutarea utilizatorului în lucrul cu baza de date.

Apariţia şi răspândirea reţelelor de calculatoare a dus la dezvoltarea SGBD-urilor

în direcţia multiuser: mai mulţi utilizatori folosesc simultan aceeaşi bază de date.

Principalul avantaj al reţelelor a fost eficienţa sporită de utilizare a resurselor sistemelor de

calcul: la o bază de date aflată pe un server central au acces simultan mai mulţi utilizatori,

situaţi la distanţă de server, de unde rezultă o bună utilizare a resurselor server-ului şi

economie de memorie datorată memorării unice a bazei de date.

Un SGBD este dotat cu un limbaj neprocedural de interogare a bazei de date SQL

care permite accesul rapid şi comod la datele stocate în baza de date. Un SGBD este un

ansamblu complex de programe care asigură interfaţa între o bază de date şi utilizatorii

acesteia. SGBD este componenta software a unui sistem de baze de date care

interacţionează cu toate celelalte componente ale acestuia asigurând legătura şi

interdependenţa între ele.

Un SGBD trebuie să asigure următoarele activităţi:

5 Chris Fehily . SQL: Visual quickstart guide . Bucuresti: All, 20044

• definirea şi descrierea structurii bazei de date – se realizează printr-un limbaj propriu,

limbaj de definire a datelor (LDD), conform unui anumit model de date;

• încărcarea datelor în baza de date – se realizează prin comenzi în limbaj propriu,

limbaj de manipulare a datelor (LMD);

• accesul la date – se realizează prin comenzi specifice din limbajul de manipulare a

datelor. Accesul la date se referă la operaţiile de interogare şi actualizare.

Interogarea este complexă şi presupune vizualizarea, consultarea, editarea de

situaţii de ieşire (rapoarte, liste, regăsiri punctuale).

Actualizarea presupune 3 operaţiuni: adăugare, modificare efectuate prin

respectarea restricţiilor de integritate ale BD şi ştergere;

• întreţinerea bazei de date – se realizează prin utilitare proprii ale SGBD;

• reorganizarea bazei de date – se face prin facilităţi privind actualizarea structurii de

date şi modificarea strategiei de acces. Se execută de către administratorul bazei de date;

• securitatea datelor – se referă la asigurarea confidenţialităţii datelor prin

autorizarea si controlul accesului la date, criptarea datelor.

1.3. Aplicatia Microsoft Access

Microsoft Access face parte din pachetul de programe Microsoft Office. Este un

sistem de gestiune a bazelor de date destinat rezolvării problemelor uzuale care apar într-o

firmă medie, mică sau acasă, care oferă posibilitatea efectuării următoarelor operaţii:

crearea şi întreţinerea colecţiei de date, utilizatorul putând crea şi manipula datele

fără să cunoască modul în care sunt stocate pe mediul de memorare;

memorarea şi actualizarea datelor din baza de date (adăugarea, ştergerea şi

modificarea lor);

căutarea şi găsirea informaţiilor necesare şi asigurarea accesului rapid la datele din

colecţia de date prin folosirea interogărilor;

crearea formularelor pentru vizualizarea, introducerea şi actualizarea datelor;

analizarea şi tipărirea datelor folosind rapoartele;

importul şi exportul datelor în diverse formate de baze de date (dBase, FoxPro,

Paradox) sau în format de foaie de calcul Excel;

legarea datelor din tabelele create cu alte aplicaţii la tabelele bazei de date Accsess;

5

păstrarea unei copii de siguranţă a datelor pentru a putea fi recuperate în cazul în

care au loc întreruperi accidentale ale funcţionării sistemului;

asigurarea securităţii datelor;

asigurarea integrităţii datelor (se pot introduce în baza de date numai date valide, iar

operaţiile de actualizare nu distrug legăturile dintre tabele);

Pentru expresiile folosite în rapoarte, formulare şi interogări, Accsess pune la

dispoziţia utilizatorului peste 100 de funcţii încorporate (built-in functions).

„O bază de date Access poate fi definită ca o colecţie de obiecte: tabele ( table),

cereri de interogare (query), formulare (form), rapoarte (report), pagini Web (pages),

comenzi macro (macro) şi module (module).

Tabela este un obiect definit de utilizator în care sunt stocate datele primare.

Formularul este un obiect care permite introducerea datelor, afişarea acestora sau

controlul întregii aplicaţii.

Cererea de interogare este un obiect care permite vizualizarea informaţiilor obţinute

prin prelucrarea datelor din una sau mai multe tabele şi/sau alte cereri de interogare.

Raportul este un obiect care permite formatarea şi tipărirea informţiilor obţinute în

urma consultării bazei de date sub formă de documente.

Pagina Web de accesare a datelor reprezintă un obiect care include un fişier HTML şi

alte fişiere suport în vederea furnizării accesului la date prin intermediul browser-elor

Internet.

Comanda Macro reprezintă un obiect care conţine o definiţie structurată a uneia sau

mai multor acţiuni pe care Access le realizează ca răspuns la un anumit eveniment.

Modulul reprezintă un obiect care conţine proceduri definite de utilizator şi scrise în

limbajul de programare Visual Basic.” 6

„ Bazele de date uzuale sunt concepute în scopul de a păstra structuri de date. Un

element al structurii poartă numele de câmp (field). El se caracterizează prin nume, tip şi

lungime. Definiţia structurii de date ca succesiune de câmpuri, poartă numele de şablon

(template) de înregistrare (record). Datele propriu-zise grupate conform şablonului poartă

numele de înregistrări. Acestea se pot reprezenta intuitiv sub forma unui tabel.”7

6 Cicortaş Alexandru - Iniţiere în Access şi în SQL, „Vasile Goldiş” University Press, Arad, 2002

7 Teodorescu Alexandru - Lecţii de Access, Editura Teora, Bucureşti, 20056

2. STUDIU DE CAZ – ÎNREGISTRAREA EVIDENȚEI SALARIAȚILOR ÎN CADRUL FIRMEI S.C. DYNMIC PARCEL

DISTRIBUTION S.A. FOLOSIND “MICROSOFT ACCESS”

2.1. Prezentarea generală a companiei

Societatea DPD (fosta Pegasus Courier) are sediul în social în România, localizat la adresa Sos. Tamaşi nr. 20, Hala 4A, oraş Buftea – Judeţul Ilfov, înregistrată la Registrul Comerţului cu nr. J23/409/2010.. Sediul firmei poate fi schimbat în alta localitate din România, în baza deciziei acţionarilor, potrivit legii. În funcţie de necesităţi, firma poate deschide sucursale, filiale, agenţii sau birouri, în ţara sau în străinătate, pe baza hotărârii asociaţilor. Societatea comercială, S.C. Pegasus Courier S.A. (actuala DPD), a fost declar-ată iniţial ca persoana juridică romana, având formă juridică de societate cu răspundere limitată, ulterior în anul 2004 luând forma juridică de societate pe acţiuni, acţionar străin.

Durata de activitate a societăţii comerciale este nelimitată, începând cu data înma-triculării acesteia la Registrul Comerţului, cu excepţia cazurilor de dizolvare. Obiectul principal de activitate al societăţii este: „Alte activităţi poştale şi de curierat (altele de cât cele furnizate de Poştă Naţională)” - cod CAEN 5320 (curierat, colectare/livrare plicuri şi colete).

DPD a ales să investească în România. Dorinţa de a pătrunde pe piaţa românească, de a-şi extinde reţeaua în Europa, de a beneficia de o reţea puternică la nivel local în România au fost principalele motive pentru care DPD dorea să pătrundă pe piaţa românească. Iniţial, compania DPD colaborase în România cu o altă companie de curierat locală, Cargus, însă din motive de neconcordanta a viziunii au renunţat la acest parteneriat şi s-au orientat către Pegasus Courier. Motivele care i-au determinat, cu adevărat, pe reprezentanţii Pegasus să vândă pot fi mai multe şi din cele mai diversificate, însă conform declaraţiilor, ei au vândut pentru a avea în proprietate un business profitabil şi valoros şi doresc că reţeaua naţională să facă parte dintr-o performantă reţea internaţională, lider în Europa. Serviciile oferite în România sunt aceleaşi cu cele oferite în toată Europa atât ca nivel de calitate caracteristici şi funcţionalităţi. Cu o experienţă de 40 de ani în domeniu, obiectivul DPD este de a deveni societatea cea mai apropiată de client din sectorul coletăriei şi curieratului express global. Portofoliul de produse se întinde de la expediţii standard, express şi cu timp garantat, servicii adiţionale că COD (numerar la destinaţie) până la soluţii flexibile individualizate pentru clienţi. Deşi numele firmei se schimbă din Pegasus în DPD, valorile nu se schimbă: viteza, încredere, siguranţă, flexibilitate şi calit-ate.

Misiunea companiei este de a oferi soluţii complete de transport pentru clienţii reţelei europene, îmbinând servicii de încredere şi constant fiabile şi servicii constante fiabil şi livrări prompte, adaptate la nevoile clienţilor noştri.

7

2.2. Studiu de caz

Aplicatia utilizata in cadrul acestui proiect, pentru evidenta salariatilor in societatea

S.C. DYNMIC PARCEL DISTRIBUTION S.A., a fost dezvoltata in cadrul sistemului de

gestionare a bazelor de date “Microsoft Access 2003” , iar pentru realizarea interogarilor s-

a utilizat limbajul de interogare “S.Q.L.”

Datele de intrare au fost organizate în patru tabele relaţionate, dupa cum urmeaza:

Tabelul Salariati – structura de baza a acestei aplicatii, cuprinde urmatoarele

coloane:

IDSalariat – stocheaza codul angajatului, cheie primara

Nume – stocheaza numele si prenumele angajatului

Adresa – stocheaza adresa angajatului

Localitate – stocheaza localitatea de resedinta a angajatului

Telefon – stocheaza numarul de telefon al angajatului

DataNastere – stocheaza data nasterii

DataAngajare – stocheaza data angajarii in firma curenta

Functia – functia indeplinita in cadrul departamentului

Departament – numele departamentului din care face parte angajatul, cheie externa

pentru Departamente

Sal_de_baza – salariul de incadrare al angajatului

Figura 2.1. Tabel Salariati

Tabelul

Departamente –

structurat pe 2

coloane:

Departa-

ment – stocheaza numele fiecarui departament, conform organigramei

8

ID Departament – numar unic atribuit fiecarui departament, din acesta deriva codul

fiecarui angajat (codul fiecarui angajat contine primele 2 cifre din codul departamentului

din care face parte.

Figura 2.2. Tabel Departamente

Tabelul Prezenta salariati – stocheaza numarul total de ore lucrate, precum si totalul

orelor de concediu. Cuprinde urmatoarele coloane:

IDSalariat – codul unic al angajatului, cheie primara

Anul – anul in care s-a efectuat inregistrarea

Luna – luna in care s-a efectuat inregistrarea

Ore_lucrate – numarul total de ore de munca pe luna curenta

Ore_concediu – zilele de concediu exprimate in ore, pentru o mai buna gestiune a

datelor

Figura 2.3. Tabel Prezenta Salariati

9

Tabelul Fisa retineri – stocheaza penalizarile aplicate salariilor angajatilor cu abateri

repetate de la normele regulamentului de ordine interna al firmei. Cuprinde urmatoarele

coloanele:

Nr Penalizare – numar ce se incrementeaza automat la introducerea fiecarui rand

si este cheie primara

DataPenalizare – data la care s-a inregistrat penalizarea in baza de date

Motiv – cauza ce determina luarea deciziei de penalizare

Suma – cuantumul penalizarii, exprimat in RON

IDSalariat – cod unic, atribuit fiecarui angajat

Figura 2.4. Tabel Fisa Retineri

Interfata aplicatiei s-a obtinut prin realizarea unei ferestre principale ce contine

legaturi (butoane) catre un numar de patru subferestre, precum si datele de identificare ale

studentului, ale profesorului coordonator si ale facultatii.

Figura 2.5. Fereastra principala a aplicatiei

Subfereastra

Tabele - cuprinde legaturi

catre cele patru tabele prezentate

anterior, rolul acesteia fiind acela de a facilita accesul rapid la acestea, ori de cate ori este

necesara introducerea de noi date (Ex: Angajarea unui nou salariat, va necesita alocarea

unui identificator unic, derivat din ID-ul departamentului din care va face parte, precum si

10

introducerea tuturor datelor de identificare in tabelele Salariati si Prezenta_salariati.

Figura 2.6.Subfereastra Tabele

Subfereastra Formulare – integreaza butoane catre 4 formulare ce ofera cu rapidi-

tate, informatii utile conducerii companiei.

Figura 2.7. Subfereastra Formulare

Formularul Departamente – utilizand acest formular, se vor obtine numele fiecarui departament al firmei, codul unic al acestuia, cat si salariatii ce isi desfasoara activitatea in cadrul sau.

Figura 2.8.Formular Departamente

Formularul

Pe- nalizari –

prezinta numarul pe-

11

nalizarii, data aplicarii acesteia, motivul, precum si cuantumul sau, exprimat in RON. La

acestea se mai adauga codul unic al salariatului, pentru o identificare rapida in baza de

date.

Figura 2.9.Formular Penalizari

Formularul Prezenta_salariati – asigura evidentierea numarului total de ore lucrate

in luna curenta si totalul orelor de concediu.

Figura 2.10. Prezenta salariati

Formularul Informatii Salariati – se constituie intr-o interfata usor de manipulat si inteles, in care sunt relevate informatii cu privire la IDSalariat; Nume; Functia; Departament si Salariu. Pentru o navigare mai facila, s-au implementat butoane pentru gasirea in timpul cel mai scurt a informatiilor esentiale despre salariati.

12

Figura 2.11. Formularul Informatii Salariati

Subfereastra Interogari – pentru aceasta am ales un numar de 6 butoane, cu legaturi

catre interogari construite utilizand limbajul de interogare SQL si aplicand diverse filtre de

selectie, precum si clauze.

Figura 2.12. Subfereastra Interogari

Reducere cu 25% a salariilor – interogare ce are ca rezultat crearea unui tabel cu coloanele: Idsalariat; nume; departament; functia si sal_diminuat.

Figura 2.13. Interogarea Reducere 25% din salariu

13

Bonificatie pentru salariatii care au lucrat ore suplimentare - aceasta interogare are ca efect construirea unui tabel cu coloanele: idsalariat; nume; departament; functia; ore_lucrate, bonificatia de 5 procente pentru angajatii care au depasit un numar de 170 ore pe luna, si salariul la care s-a adaugat bonificatia.

Figura 2.14. Interogarea Bonificatie pt salariatii care au lucrat ore suplimentare

Cautare salariati dupa Departament – aceasta interograre este de tip parametric,

efectul produs materializandu-se sub forma unei ferestre de dialog in care utilizatorul, pen-

tru a obtine datele dorite, este necesar sa introduca numele departamentului.

Figura 2.15. Interogare parametrica – cautarea angajatilor dupa departamente

Angajatii departamentului Fi-

nanciar-contabil din Constanta – sunt frecvente situatiile cand este necesar sa obtinem

intr-un timp foarte scurt, un tabel care sa cuprinda doar angajatii unui anumit departament.

Pentru a exemplifica acest fapt, s-a creat aceasta interogare. Coloanele tabelului rezultat

sunt:Nume; Adresa; Functie, Sal_de_baza.

Figura 3.16

Interogarea Angajatii dep.Financiar-contabil din Constanta

14

Vechimea angajatilor din Constanta – un alt exemplu de interogare ce returneaza rezultatul sub forma unui tabel ale carui coloane sunt: Nume; Adresa; Vechime.

Figura 2.17. Interogarea Vechimea angajatilor din Constanta

Stat de salariu – accesand aceasta aplicatie, construita cu ajutorul clauzei “iif”, se

va genera un stat de plata a salariilor. Coloanele incluse in acest stat sunt: Nr_crt; Nume,

Sal_de_baza; vechime; Spor_vechime; Salariu_brut. Sporul de vechime este adaugat in

cuantum du 5%, in mod automat salariului de baza si se acorda angajatilor cu o vechime in

cadrul firmei mai mare de 5 ani. Salariul brut este rezultatului aplicarii unei cresteri cu 5

procente a salariului de baza (de incadrare).Acest stat este actualizat lunar, servind la sta-

bilirea salariului fiecarui angajat. In consecinta, corectitudinea datelor continute in acest ra-

port, este de mare importanta.

Figura 2.18. Stat de plata a salariilor

Subfereastra Rapoarte – in aceasta fereastra am creat legaturi catre un numar de

15

patru rapoarte, acestea generandu-se automat la accesarea butonului corespunzator. Dupa

generarea raportului, este trimisa si comanda de printare a acestuia, scopul acestui

automatism fiind simplificarea obtinerii si printarii diverselor rapoarte privind salariatii

firmei.

Figura 2.19. Subfereastra Rapoarte

Raportul Stat de plata salarii – acest raport cuprinde coloanele: Nr_crt; Nume;

Departament; Functia; Vechime (exprimata in ani); Sal_de_baza; Spor_vechime si

Salariu_brut.

Figura 2.20. Raportul Stat de plata

Raportul Bonificatie pentru ore suplimentare – cuprinde coloanele: ore_lucrate;

idsalariat; nume; departament; functia; bonificatia ; sal_bonificat

16

Figura 2.21. Bonificatie ore suplimentare

Raportul Reducere cu 25 % a tuturor salariilor – contine urmatoarele coloane:

idsalariat; nume; departament; functia; sal_diminuat.

Figura 2.22. Raportul Reducere cu 25 procente a salariului tuturor angajatilor

Raportul Vechimea angajatilor din Constanta – contine coloanele:Nume; Adresa;

Vechime.

17

Figura 2.23. Raportul Vechime angajatilor din Constanta

18

CONCLUZII FINALE

In cadrul acestui proiect am dorit sa realizez activitatea de evidenta a salariatilor si a

remunerarii acestora in cadrul unei societati comerciale prin dezvoltarea unui program

informatic bazat pe sistemul de gestiune Microsoft Access.

In primul capitol intitulat „Baze de date” am prezentat fundamentele teoretice

referitoare atat la bazele de date, cat si la sistemele de gestionare a bazelor de date.

In capitolul al doilea am analizat socitetatea comerciala S.C. DYNMIC PARCEL

DISTRIBUTION S.A prin prisma aplicatiei. Astfel plecand de la rezultatele pe care le

doream de la acest program, am prezentat rand pe rand functiile programului, iar in final

obtinand informatii utile intr-un format accesibil si usor de utilizat.

Ca si concluzii finale, mentionez ca:

pentru monitorizarea resurselor umane dintr-o societate comerciala este

imperativ necesar a se implementa o baza de date pentru evidenta salariatilor,

in conditiile in care se doreste sporirea eficientei utilizarii resurselor umane

disponibile.

Implementarea unui program informatic pentru gestionarea informatiilor

economice in cadrul unei firme private sau de stat, va avea ca rezultat o

crestere semnificativa a eficientei pe ansamblul activitatilor prin reducerea

timpilor necesari procesarii unui numar mare de documente individuale,

disparate, toate acestea, in cazul bazelor de date, gasindu-se intr-un singur

loc, relationate si structurate logic. De asemenea, obtinerea tuturor rapoartelor

necesare desfasurarii activitatii, devine in acest fel extrem de usoara.

Implementarea unei baze de date, indiferent de dimensiunile sau domeniul de

activitate ale companiei in care urmeaza a functiona, necesita un studiu

riguros al tuturor detaliilor legate de structura sa organizatorica, al repartizarii

geografice a tuturor punctelor de lucru, al modului in care se realizeaza

comunicatia intre acestea si sediul central, astfel incat sa se obtina un sistem

de gestiune informatica a datelor cit mai robusta si mai eficient dimensionata

la dimensiunile si caracteristicile respectivei companii.

19

BIBLIOGRAFIE

1. Andy Oppel. SQL fara mistere - ghid pentru autodidacti. Rosetti Educational, 2006

2. Cicortaş Alexandru - Iniţiere în Access şi în SQL, „Vasile Goldiş” University Press,

Arad, 2002

3. Chris Fehily . SQL: Visual quickstart guide . Bucuresti: All, 2004

4. Teodorescu Alexandru - Lecţii de Access, Editura Teora, Bucureşti, 2005

5. Trandafir Romica, Nistorescu Mihai, Mierlus-Mazilu Ion. Bazele informaticii si

limbaje de programare 2. Baze de date relationale. Universitatea Bucuresti 2007

6. http://www.marketwatch.ro/articol/5767/Introducere_in_bazele_de_date/

7. http://www.seap.usv.ro/annals/ojs/index.php/annals/article/viewFile/92/93

8. http://www.scritube.com/stiinta/informatica/Conceptul-de-baza-de-

date10310211217.php

9. http://www.ancaflorea.ro/ro/?id=10028&lang=ro

10. http://www.legislatiamuncii.ro/articole/salarizare-18/

20