PROIECT

Tehnici de aplicare a lucrarilor de conducere- rărituri din U.P. III- Certej- Vărmaga, din cadrul Ocolului

Silvic Deva

Cuprins

1.Introducere 5

Cap.I. Scop şi obiective 7

Lucrări de îngrijire- rărituri 7

Răritura de jos 9

Răritura de sus 10

Răritura combinată 12

Răritura schematică 21

Descrierea principalelor specii din U.P.III Certej- Vărmaga 24

Cap.II. Localizarea studiului 26

2.1. Elemente de identificare 26

2.1.1. Situatia teritorial administrativa a Ocolului Silvic Deva. 26 2.1.1.1.Amplasarea ocolului silvic in spatiul geografic si administrativ. 26 2.1.1.2.Vecinitati ,limite, hotare. 26

2.1.1.3.Administrarea fondului forestier 27

2.1.1.4. Terenuri acoperite cu vegetatie forestiera situate in afara

fondului forestier. 27

2.1.2 Situatia teritorial administrativa a Unitatii de Productie III Certej

–Varmaga 27

2.1.2.1 Elemente de indentificare a unitatii de productie 27

2.1.2.2.Vecinitati limite hotare. 28

2.2. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului 29

2.3. Situaţia bornelor 30

2.4. Suprafaţa fondului forestier 31

2.5. Enclave 32

2.6. Gospodărirea din trecut 32

2.6.1. Evoluţia bazelor de amenajare 32

Cap.III. Studiul staţiunii şi al vegetaţiei 36

3.1. Metode şi procedee de culegere şi prelucrare a datelor 36

3.2. Elemente de geologie 37

3.3. Elemente de geomorfologie 38

2

3.4. Elemente de hidrologie 40

3.5. Climatologie 41

3.6. Studiul pedologic 44

3.7. Tipuri de staţiune 47

3.8. Tipuri de pădure 50

3.9. Starea sanitară a pădurii 52

Cap.IV. Stabilirea funcţiilor social- economice şi ecologice ale pădurilor şi a bazelor

de amenajare 53

4.1. Stabilirea funcţiilor social- economice şi ecologice ale pădurilor 53

4.1.1. Obiective social-economice şi ecologice 53

4.1.2. Funcţiile pădurii 54

4.1.3. Subunităţi de producţie sau de protecţie constituite 55

4.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor şi ale pădurii 56

4.2.1. Regimul 56

4.2.2. Compoziţia - ţel 57

4.2.3. Tratamentul 57

4.2.4. Exploatabilitatea 57

4.2.5. Ciclul 58

4.2.6. Instalaţii de transport 58

4.2.7. Accesibilitatea 60

4.2.8. Construcţii forestiere 61

Cap.V. Lucrări efectuate şi rezultate obţinute 62

5.1. Elaborarea planului decenal de aplicare a lucrărilor de îngrijire 62

5.2. Borderou de amplasare a masei lemnoase de produse secundare

2006-2007 64

5.3. Studiu de caz 66

5.3.1. Localizarea cercetării şi metoda de lucru 66

5.3.2. Rezultatul inventarierilor 67

5.3.3. Întocmirea Actului de punere în valoare 103

5.3.4. Efecte culturale ale aplicării lucrărilor de îngrijire şi

conducere a pădurii 106

3

Cap.VI. Evaluarea si eficenta lucrarilor de conducere proiectate 108

6.1. Antemăsurătoarea lucrărilor anuale de executat 108

6.2. Devizul lucrărilor pentru unitatea de gestiune studiată 108

6.3. Măsuri tehnico-organizatorice 109

6.4. Norme de protecţia muncii şi P.S.I. 110

Cap.VII. Concluzii 113

Bibliografie 116

4

Introducere

Pădurea este cel mai important şi stabil element al mediului, este un spaţiu ideal

în care pot fi studiate legile naturii care asigură funcţionarea ecosistemele forestiere.

Efectuarea lucrărilor de îngrijire a arboretelor tinere a avut în trecut o importanţă

minoră, sporadică şi fără o concepţie unitară; intensificarea acestui gen de lucrări a

devenit însă, în ultimii 50 de ani, o problemă de actualitate.

În noua viziune, lucrările de îngrijire a arboretelor tinere reprezintă nu numai

mijloace mai rapide de reglare fină a compoziţiei biocenozei forestiere, ci şi posibilităţi

de obţinere a unor importante cantităţi de masă lemnoasă.(P.Gheorghe, Pătraşcu N. ,

2004).

Parcurgerea culturilor şi arboretelor tinere cu lucrări de îngrijire şi conducere sunt

în mare parte condiţionate de bariera eficienţei economice. Rentabilitatea operaţiunilor

culturale trebuie privită la nivelul pădurii ca sistem economic şi nu la nivel de arboret.

Vom înţelege astfel mai bine de ce este necesar ca lucrările de îngrijire să fie finanţate

indiferent de eficienţa economică a fiecărei intervenţii. În paralel , sunt necesare

preocupări pentru valorificarea biomasei forestiere de calitate inferioară obţinută din

degajări, curăţiri si rărituri în arborete tinere.(V.Giurgiu 1982).

Pentru evitarea unor disfuncţionalităţi de ordin tehnic şi economic în lucrările de

îngrijire, este necesară respectarea unor parametrii de bază, ca de pildă : asigurarea

optimală a coeficientului de zvelteţe, parcurgerea cu lucrări a suprafeţei maximale, cu

obţinerea unui volum minim de masă lemnoasă recoltată, utilizarea mecanismelor de

prevenire sau corectare a efectelor deja produse, în scopul reglări raporturilor dintre

biocenoză şi mediu, reducerea proporţiei vătămărilor provocate exemplarelor rămase,

destinate ca arbori de viitor. .(P.Gheorghe, Pătraşcu N. ,2004 )

Prin această lucrare s-a urmărit obţinerea unei mai bune optimizări a compoziţiei

arboretelor în favoarea speciilor autohtone de foioase şi răşinoase, menţinerea unor

consistenţe corespunzătoare, îngrijirea arboretelor în scopul producerii lemnului de

calitate superioară, alegerea arborilor de viitor după criterii fenotipice.

5

Primele rărituri, pe scara restrânsă s-au aplicat între ani 1865 şi 1870 acestea fiind

extinse după anul 1880.

Metodele includ atât principiile rărituri de jos, cât şi acelea ale răriturii de sus şi

chiar ale răriturilor schematice, atunci când se pune problema de a realiza spaţii cât mai

uniforme de creştere în porţiunile de arboret cu exemplare puţin diferenţiate dimensional

şi calitativ. Din acest punct de vedere metodele pot fi definite ca metode

mixte(combinate).(C. Chiriţă 1981).

Iniţial s-a folosit experienţa ţărilor mai avansate în acest domeniu, silvicultorii

români căutând să promoveze şi unele căi proprii, specifice pădurilor din ţara noastră.

Această etapă s-a desfăşurat între anii 1880-1935 şi s-a caracterizat printru-n volum

restrâns de lucrări de acest gen, dar şi prin absenţa unei concepţii unitare şi aplicarea pe

scară redusă, cu caracter experimental.

6

CAPITOLUL I

SCOP ŞI OBIECTIVE

Sistemul de operaţiuni culturale adoptat şi aplicat în România se bazează, în

esenţă pe fundamentele teoretice generale, adaptate şi perfecţionate în funcţie de

realităţile existente în fondul nostru forestier. Astfel, pornindu-se de la specificul şi natura

tehnică şi social-economică, cu rol important în stabilirea intensităţii modului de

gospodărire, prin normele tehnice în vigoare, sa preconizat aplicarea următoarelor

categorii de lucrării: degajări, depresaje, curăţiri, rărituri, tăieri de igienă, elagaje

artificiale, emondaje şi îngrijirea marginii de masiv.

1.1. Lucrări de îngrijire- rărituri

Răriturile sunt lucrări executate repetat în fazele de păriş, codrişor şi codru

mijlociu şi care se preocupă de îngrijirea individuală a arborilor, în scopul de a contribui

cât mai activ la ridicarea valorii productive şi protectoare a pădurii protectoare.

Ele reprezintă un sistem de intervenţii care se execută începând din momentul

trecerii pădurii în faza de păriş şi până în aproprierea termenului exploatării.

Răriturile sunt considerate, lucrări de selecţie individual pozitivă, preocuparea de

bază fiind îndreptată asupra arborilor valoroşi, care rămân în arboret până la termenul

exploatării şi nu asupra a celor extraşi prin intervenţia respectivă. Prin acest mod

exemplarelor de valoare li se asigură permanent condiţii optime de creştere şi dezvoltare,

în detrimentul şi prin extragerea repetată a celor de mică valoare, care iar putea stânjenii

într-un fel oarecare şi care se extrag.

Răriturile devin astfel cele mai pretenţioase, mai complexe şi mai intensive

operaţiuni culturale cu efecte favorabile atât asupra generaţiei existente, cât şi asupra

viitorului arboret.

Obiectivele mai importante care pot fi urmărite şi care se pot soluţiona prin aplicarea

răriturilor sunt următoarele:

7

- ameliorarea calitativă a arboretelor, mai ales sub raportul compoziţiei, al

calităţii tulpinilor şi coroanelor arborilor, al distribuţiei lor spaţiale, precum şi

al însuşirilor tehnologice ale lemnului acestora;

- ameliorarea structurii genetice a populaţiilor arborescente;

- activarea creşterii în grosime, a arborilor valoroşi, ca urmare a răriri treptate a

arboretului, fără însă a afecta creşterea în înălţime şi producerea elagajului

natural;

- luminarea mai pronunţată a coroanelor arborilor de valoare din speciile de

bază, cu ocazia ultimelor rărituri, pentru a crea condiţii mai favorabile pentru

fructificaţie şi deci, pentru regenerarea naturală a pădurii;

- mărirea rezistenţei pădurii la acţiunea vătămătoare a factorilor biotici şi

abiotici, menţinerea unei stări fitosanitare cât mai bune şi a unei stări de

vegetaţie cât mai active a arboretului rămas;

- modelarea eficientă a mediului intern a pădurii;

- recoltarea şi valorificarea completă a arborilor care trebuie să „cadă”

sistematic din pădure.

Pornindu-se de la neuniformitatea constitutivă şi funcţională a pădurii cultivate, în

teoria şi practica răriturilor din diverse ţări s-au imaginat modalităţi şi procedee de lucru

foarte diverse, care pot fi însă incluse în două metode de bază:

a) rărituri selective (prin ele se aleg arborii de viitor, care trebuie

promovaţi, după care se intervine asupra celor de valoare mai redusă,

care vor fi extraşi). În această categorie sunt incluse răritura de jos,

răritura de sus, răritura combinată (mixtă), răritura grădinărită.

b) rărituri schematice(mecanice, geometrice, simplificate), (când arborii

de extras se aleg după o anumită schemă prestabilită, fără a se mai face

o diferenţă a acestora după anumite criterii).Adesea se mai definesc şi

rărituri schematico-selective, cu caractere intermediare între cele doua

metode de bază şi care cuprind diverse combinaţii între extragerile

schematice şi cele selective.

Răritura combinată include principiile a două tipuri fundamentale de rărituri,

respectiv răritura de jos şi răritura de sus. Din acest motiv, pentru înţelegerea

8

mecanismului ei biologic şi a metodologiei specifice de aplicare, se vor detalia în

prealabil principiile de bază ale celor două tipuri de rărituri din care este derivată.

1.1.1. Răritura de jos

Răritura de jos a fost fundamentată de G.L.Hartig în Germania. Ea constă, în

principal, din extragerea arborilor rămaşi în urmă cu creşterea, situaţi în plafonul inferior

al arboretului.

Dacă însă starea arboretului o impune, se poate intervenii şi în plafonul superior,

extrăgându-se numai exemplarele uscate, rupte, puternic vătămate.

Fig.1. Răritura de jos (din Lanier,1994 (a) şi Smith, 1986 (b))

Prin aplicarea rărituri de jos, adâncimea coronamentului se reduce treptat şi

considerabil, plafonul inferior dispărând cu timpul, ceea ce conduce la realizarea de

arborete monoetajate, uniforme, şi cu închidere pe orizontală.

Datorită faptului că se intervine în plafonul inferior al arboretului, răritura de jos

nu modifică prea mult sensul selecţiei naturale, deoarece prevede extragerea ceva mai

devreme a arborilor, care ar fi dispărut prin procesul de eliminare naturală. Răritura de jos

nu a fost considerată un mijloc esenţial de ameliorare a producţie, ci doar o modalitate de

recoltare anticipată a elementelor sociale inferioare din arboret.Ca şi curăţirile, răriturile

de jos se preocupă mai ales cu arborii de extras, luând caracterul unei selecţii negative.

În cazul aplicării răriturii de jos, valorile medii(diametru, înălţime, suprafaţa de

bază, volumul) ale arborilor de extras sunt inferioare celor caracteristice arboretului

9

iniţial. În acest sens, se consideră că, în cazul respectivului tip de rărituri, raportul între

volumul mediu/arbore al arborilor de extras şi cel al arborilor din arboretul iniţial(Vc/Vi)

este cuprinsă între (0,4) 0,5 şi 0,6. În aceleaşi condiţii, intensitatea intervenţiei după

numărul de arbori este nu mai mare decât intensitatea pe suprafaţă de bază sau pe

volum(iN iG iV ).

Răritura de jos prezintă o serie de avantaje cum sunt :

- pot fi realizate de un personal puţin numeros fără o calificare deosebită;

- ameliorează starea sanitară a arboretului ;

- asigură reducerea concurenţei pentru hrană şi apă între arborii valoroşi şi

nedoriţi;

- conduce la creşterea diametrului mediu al arboretului şi reducerea substanţială

a asimetriei curbei de frecvenţă a diametrelor.

În acelaşi timp, aplicarea rărituri de jos este dezavantajoasă deoarece nu

contribuie substanţial la stimularea creşterii şi rezistenţei arborilor care rămân, produsele

lemnoase recoltate(cu volume mici pe lucrare şi formate din arbori cu dimensiuni mici),

prezentând în general un interes comercial redus.

Din aceste motive, răritura de jos, care a fost concepută pentru molidişurile pure,

se recomandă să se aplice în Europa în special în arboretele pure de răşinoase, în cele

situate pe staţiuni sărace, sau chiar la primele rărituri în arboretele cu specii de lumină,

care odată rămase în urmă cu creşterea, nu pot recupera diferenţele de înălţime create,

chiar beneficiind de o iluminare suplimentară de sus.

1.1.2. Răritura de sus

Răritura de sus a fost fundamentată în Franţa de către Bagneris şi Broillard. Constă din

extragerea arborilor necorespunzători şi nedoriţi din plafonul superior al arboretului cu

scopul de a permite dezvoltarea cât mai activă a arborilor valoroşi rămaşi în acelaşi

plafon.

10

Fig.2. Răritura de sus (din Lanier, 1994 (a) şi Smith, 1986 (b)

Totodată, dacă starea arboretului o cere, se extrag şi arbori uscaţi, rupţi, bolnavi,

puternic vătămaţi din plafonul inferior.

Răritura de sus se preocupă de promovarea atentă a arborilor valoroşi din plafonul

superior care, prin natura speciei, prin calitatea şi vigoarea lor de creştere şi dezvoltare, se

impun ca arbori de viitor şi care reacţionează la intervenţie printr-un spor sensibil de

creştere. Totodată, procedând la rărirea plafonului superior prin înlăturarea exemplarelor

care împiedică buna dezvoltare a celor valoroase, se va avea grijă ca plafonul inferior să

se menţină destul de des şi continuu, pentru a realiza protecţia solului şi a menţine un

ritm activ al elagajului natural la arborii din plafonul superior. Procedând în acest mod

răritura în dominant nu mai urmează sensul procesului de eliminare şi selecţie naturală şi

capătă un caracter accentuat de selecţie pozitivă.

În cazul răriturii de sus, raportul dintre diametrul mediu al arborilor de extras şi

diametrul mediu al arboretului înainte de intervenţie(d/D) este mai mare sau egal cu 1.

În acelaşi timp, raportul dintre volumul mediu al arborilor extraşi prin răritură şi

volumul mediu al arboretului înainte de intervenţie (Vc/Vi) este cuprins între 0,8-0,9.

Răritura de sus prezintă o serie de avantaje:

- se diminuează concurenţa pentru spaţiul aerian şi edafic al arboretului;

- arborii cei mai valoroşi şi de mari dimensiuni sunt plasaţi într-o poziţie ideală

pentru a-şi exprima potenţialul de creştere;

11

- este favorizată prezenţa subetajului, care poate deveni mai abundent;

- se pun în valoare produsele lemnoase secundare de dimensiuni mai mari care,

faţă de cele extrase prin răritura de jos, pot fi mai uşor comercializate.

Aplicarea sa prezintă însă şi o serie de dezavantaje, cum sunt:

- datorită dimensiunilor mai mari ale arborilor de extras pot creşte vătămările

produse la exploatare;

- se diminuează consistent capitalul lemnos pe picior, concentrând potenţialul

staţiunii doar pe un număr redus de exemplare, considerate de viitor;

- creşte riscul de dispariţie a speciilor principale de amestec şi secundare,

precum şi al pătrunderii speciilor de umbră, mai puţin valoroase dar cu un

potenţial ridicat de creştere, în plafonul superior.

Răritura de sus a fost concepută şi aplicată la început în arboretele de foioase cu

baza în cvercinee, precum şi în arboretele de cvercinee şi fag . Aplicarea sa este însă

recomandată în special în arboretele de foioase(stejărete pure şi amestecate, şleauri,

cerete, gârniţete) sau amestecuri de răşinoase şi foioase în care plafonul superior poate fi

rărit, iar cel inferior se prezintă suficient de des pentru a putea asigura protecţia solului şi

producerea elagajului natural.

1.1.3. Răritura combinată(mixtă)

Din practica conducerii arboretelor a rezultat că, în puţine cazuri se poate vorbi de

o intervenţie în exclusivitate în plafonul superior sau în plafonul inferior. Datorită acestei

situaţii, sa impus necesitatea de a combina cele două tipuri fundamentale de rărituri,

pentru a realiza corespunzător scopurile urmărite, în special în arboretele cu un anumit

grad de neomogenitate sub raportul vârstei, al desimii sau al compoziţiei.

Acest obiectiv s-a realizat prin adoptarea, generalizată în practica silvică de la noi,

încă din 1966,a răriturii combinate care constă din selecţionarea şi promovarea arborilor

celor mai valoroşi ca specie şi conformare, mai bine dotaţi şi plasaţi spaţial, intervenindu-

se după nevoie atât în plafonul superior, cât şi în cel inferior.

12

Fig.3. Răritura combinată (din Lanier, 1994 (a) şi Smith, 1986 (b))

În aplicarea acestui gen de intervenţie, preconizată de silvicultorul rus A.F.

Rudski, se urmăreşte realizarea unei selecţii pozitive şi individuale active şi, îndeosebi a

următoarelor obiective:

- promovarea celor mai valoroase exemplare din arboret ca specie şi calitate;

- ameliorarea producţiei cantitative şi mai ales calitative a arboretului;

- mărirea spaţiului de nutriţie şi a creştere a arborilor valoroşi;

- mărirea rezistenţei arboretului la acţiunea factorilor vătămători biotici şi

abiotici;

- menţinerea unui ritm satisfăcător de producere a elagajului natural;

- intensificarea fructificaţiei şi ameliorarea condiţiilor bioecologice de

producere a regenerării naturale;

- punerea în valoare a masei lemnoase recoltată sub formă de produse

secundare.

Răritura combinată este o metodă activă, cu mare supleţe, care permite adaptarea

sa la cele mai variate situaţii în care se prezintă pădurea cultivată.

Tehnica de executare a răriturii combinate. Specific acestui tip de răritură

selectivă este diferenţierea în arboret a aşa-numitelor biogrupe. În cazul acestor mici

unităţi structurale şi funcţionale, arborii se clasifică în funcţie de poziţia lor în arboret,

precum şi de rolul lor funcţional.

13

Prin biogrupă se înţelege 5-7 arbori, aflaţi în intercondiţionare în creştere şi

dezvoltare care se situează în jurul unuia sau a 2 arbori de valoare şi în funcţie de care se

face şi clasificarea celorlalte exemplare în arborii ajutători şi arborii dăunători. Uneori, se

mai ia în considerare şi a patra categorie, aceea a arborilor indiferenţi.

Fig.4. Schema unei biogrupe deArbori(din Negulescu ş.a.1973)

V=arbori de valoare;f=folositori;

d=dăunători; i=indiferenţi

Arborii de valoare se aleg dintre speciile principale de bază şi se găsesc, de

regulă, în clasele I şi a II-a Kraft. Aceştia trebuie să fie sănătoşi, cu trunchiuri cilindrice

bine conformate, fără înfurciri sau alte defecte, cu coroane cât mai simetrice şi elagaj

natural bun, cu ramuri subţiri dispuse orizontal, fără crăci lacome.

La alegerea arborilor de valoare se recomandă, ca aceştia să fie cât mai uniformi

repartizaţi pe suprafaţa arboretului.

Alegerea arborilor de viitor, se realizează, în general în două moduri:

A. Prin desemnarea lor precoce, la finalul fazei de păriş şi începutul celei de

codrişor, şi însemnarea(martelarea) lor cu benzi de plastic sau inele(puncte) de vopsea,

care să-i facă uşor de reperat în cursul lucrărilor de exploatare sau a următoarelor

14

intervenţii cu rărituri. Alegerea timpurie a arborilor de viitor prezintă inconvenientul că o

parte dintre exemplarele pot fi rănite în cursul intervenţiilor următoare cu rărituri, pot să-

şi modifice poziţia socială sau chiar pot dispărea brusc. Din motivele respective, numărul

arborilor de viitor în momentul desemnării lor se recomandă să fie de 2-3 ori mai mare

ca numărul arborilor din arboretul ajuns la vârsta exploatabilităţii.

B. Prin selectarea lor la fiecare nouă intervenţie cu rărituri, caz în care se pot

elimina o parte din inconvenientele opţiunii anterioare.

Arborii ajutători stimulează creşterea şi dezvoltarea arborilor de valoare. Ei ajută

la elagarea naturală, formarea trunchiurilor şi coroanelor arborilor de viitor, îndeplinind

în acelaşi timp rol de protecţie şi ameliorare a solului. Se aleg fie dintre exemplarele

aceleaşi specii fie ale speciilor de bază sau de amestec, situate în general într-o clasă

poziţională inferioară.

Pentru ca efectul lor favorabil să se manifeste plenar ar fi de preferat ca arborii

ajutători să aibă coroana situată imediat sub cea a arborilor de viitor şi la o distanţă

convenabilă faţă de aceştia.

În categoria arborilor ajutători pot fi incluşi, după caz, şi arborii sănătoşi din

plafonul superior care nu au fost desemnaţi ca arbori de viitor, dar care nu-i jenează în

dezvoltare pe aceştia din urmă.

Arborii de extras sunt aceia care stânjenesc în dezvoltarea lor arborii de viitor şi

care se includ :

- arborii din orice specie şi orice plafon care, prin poziţia lor, împiedică

creşterea şi dezvoltarea coroanelor arborilor de viitor şi chiar a celor ajutători,

provocând biciuirea şi umbrirea tulpinilor, respectiv vătămarea crăcilor;

- arborii uscaţi sau în curs de uscare, rupţi, atacaţi de dăunători, cei cu defecte

tehnologice evidente( înfurciţi, înclinaţi, curbaţi, cu gelivuri), care dăunează

celorlalţi arborii şi pădurii în ansamblu;

- unele exemplare cu creştere şi dezvoltare satisfăcătoare, în scopul răririi grupe

prea dese.

Arborii nedefiniţi sunt cei care în momentul răriturii, nu se găsesc în raporturile

directe cu arborii de valoare şi, în consecinţă, nu pot fi încadraţi în nici una dintre

15

categoriile precedente. Aceştia se pot găsi în orice clasă poziţională, fiind localizaţi de

obicei la marginea biogrupelor.

Este necesar de remarcat că, atât biogrupele, cât şi clasificarea arborilor din

biogrupe nu au caracter stabil; ele se diferenţiază numai pe teren şi se revizuiesc înaintea

fiecărei noi intervenţii cu rărituri, luându-se în considerare eventualele modificări

produse în evoluţia arborilor(răriri; atacuri de boli şi dăunători; rupturi şi doborâturi de

vânt; schimbarea poziţiei sociale).

Aplicarea răriturilor implică următoarea succesiune de operaţii :

- alegerea anuală a arboretelor de parcurs cu rărituri, realizată prin întocmirea

borderoului de amplasare a masei lemnoase din produse secundare, ţinând

seama de urgenţa de intervenţie, de accesibilitatea arboretelor, de nivelul de

posibilităţii de produse secundare, precum şi de mijloacele materiale şi

financiare ale fiecărei unităţi silvice;

- alegerea şi marcarea arborilor de extras prin rărituri din fiecare arboret cuprins

în borderoul amintit. În mod evident, arborii de extras la fiecare răritură fac

parte, din categoria celor dăunători, la care se adaugă şi unii indiferenţi,

precum şi cei uscaţi sau în curs de uscare, care oricum nu ar rezista în pădure

până la următoarea intervenţie. Alegerea arborilor de extras, prin care se va

urmării să nu se ducă în nici un punct consistenţa arboretului sub limita

recomandată prin instrucţiunile în vigoare, este operaţiunea cea mai

importantă în aplicarea răriturilor şi de aceasta depinde eficienţa momentană

şi de perspectivă a respectivului tip de intervenţie;

- prelucrarea datelor de teren şi întocmirea actelor de punere în valoare(A.P.V.),

estimându-se cantitatea, sortimentele şi valoarea masei lemnoase care

urmează să fie exploatată sub formă de produse lemnoase secundare-rărituri;

- întocmirea proceselor tehnologice de exploatare şi conducere cât mai

judicioasă a lucrării, evitând pe cât posibil vătămarea arborilor remanenţi şi în

special a celor de viitor.

În situaţia rărituri combinate, raportul dintre volumul mediu al arborilor extraşi şi

volumul mediu al arboretului înainte de intervenţie(Vc/Vi) este, în general, cuprins între

0,6-0,9.( Lanier,1994).

16

La aplicarea primelor rărituri combinate în faza de păriş se urmăreşte alegerea şi

promovarea arborilor de viitor, dându-se intervenţiei un pronunţat caracter de selecţie

pozitivă şi o intensitate mai moderată pentru a se menţine activă creşterea în înălţime şi

producerea elagajului natural. De aceea, în această fază, răriturile sunt mai dese cu o

intensitate mai redusă, urmărindu-se şi aproprierea compoziţiei momentane de

compoziţia ţel, dacă acest obiectiv n-ar fi fost deja realizat prin intervenţiile anterioare

(răritura de dozare a speciilor) (Cochet,1971; Florescu, 1981).

În fazele de codrişor şi codru mijlociu, când se urmăreşte stimularea creşterii în

grosime şi în volum a arborilor remanenţi, precum şi crearea unor condiţii favorabile

pentru intensificarea fructificaţiei şi realizarea unei regenerări naturale corespunzătoare,

intervenţiile au intensitate şi o periodicitate mai mare, împrumutând caracterul unei

rărituri de punere în lumină.

Alegerea arborilor de extras, care este obligatoriu însoţită de marcarea acestora, se

face numai în timpul sezonului de vegetaţie la foioase, respectiv pe durata întregului an

la răşinoase.

În situaţia în care numărul arborilor consideraţi dăunători este relativ mică,

acestea se vor extrage integral la fiecare intervenţie. În arboretele sănătoase şi condu-se

anterior corespunzător, pentru a stimula creşterea arborilor de valoare se pot extrage şi o

parte din arborii folositori având grijă ca, în nici un loc, să nu se reducă consistenţa

arboretului sub 0,8.

În schimb, în arboretele cu compoziţie mai mare a arborilor dăunători, pentru a nu

se degrada starea de masiv, acestea se vor extrage treptat, în 2-3 reprize mai des repetate,

în prima urgenţă fiind eliminaţi cei uscaţi, dezrădăcinaţi, rupţi, lâncezi.

Exploatarea arborilor marcaţi, care se poate realiza în regia proprie a unităţilor

silvice, influenţează în mare măsură reuşita de ansamblu a fiecărei rărituri, precum şi

calitatea masei lemnoase la exploatabilitate. De aceea, este necesar să se aplice procese

tehnologice adecvate, adoptate la realităţile fiecărui arboret parcurs cu rărituri, şi

urmărindu-se riguros respectarea strictă a restricţiilor de ordin silvicultural impuse prin

normele silvotehnice în vigoare (XXX, 1986.)

Intensitatea şi periodicitatea răriturilor selective. În mod obişnuit intensitatea

răriturilor se stabileşte, în valori relative, pe număr de arbori ( iN ), pe suprafaţa de

17

bază(iG), sau pe volum(iV), raportând numărul de arbori, suprafaţa de bază sau volumul

arborilor extraşi la valorile corespunzătoare arboretului înainte de intervenţie. În ţara

noastră, după intensitatea lor, răriturile se clasifică(în mod similar curăţirilor) în slabe(iV

mai mic sau egal 5%), moderate(iV 6-15%), puternică( forte)(iV 16-25% ) şi foarte

puternice(iV25%)(xxx,1966).

În general, la primele rărituri în faza de păriş, când creşterea în înălţime, precum

şi procesul de îndreptare şi elagarea tulpinilor, sunt foarte active, intensitatea răriturilor

este mai mică. Pe măsura înaintării în vârstă intensitatea lucrărilor creşte progresiv,

reducându-se apoi odată cu trecerea arboretului în faza de codrişor şi aproprierea

termenului final de aplicare a răriturilor(la atingerea a aproximativ 2/3 din vârsta

exploatabilităţii, respectiv la circa 75-80 ani)(Petrescu, 1971; Negulescu ş.a.,1973;

Florescu,1981).

În mod evident intensitatea răriturilor variază în raport cu specia, vârsta şi

structura arboretului, intensitatea intervenţiei anterioare cu acelaşi gen de lucrări, ţelul de

gospodărire fixat. În general însă, răriturile au intensităţi mai mari în arborete din specii

de lumină, situate în condiţii staţionale nefavorabile şi în care se urmăreşte obţinerea de

sortimente de mari dimensiuni, prin comparaţie cu cele din speciile de umbră, situate în

condiţiile staţionale mai puţin favorabile şi în care se doreşte să se producă o cantitate de

masă lemnoasă cât mai mare şi nediferenţiată sortimental( Negulescu ş.a., 1973).

18

Indici de recoltare pentru produse secundare(curăţiri şi rărituri) în arborete neparcurse sistematic cu lucrări de îngrijire(L.Petrescu,1971)

Tabelul 1Speci

a Consiste

nţa Volumul şi nr. arborilor de extras(în %) raportat la starea iniţială a

arboretului la vârsta11-20

21-30

31-40

41-50

51-60

61-70

71-80

81-90

91-100

peste100

Molid 1,0-0,9 - 9:22 10:24

12:26

11:24

10:22

9:22 8:18 7:- -

Brad 1,0-0,9 - 8:22 10:26

12:30

11:28

10:25

9:23 9:20 8:18

7:14

Gorun sămân

ţă

1,0-0,9 - 12:29

11:28

10:25

9:21 8:17 7:14 6:12 4:10

-

Gorun lăstar

1,0-0,9 12:26

12:25

11:24

10:22

8:20 7:17 6:13 5:10 4:7 -

Stejar sămân

ţă

1,0-0,9 7:- 12:28

12:26

10:22

9:18 7:14 6:11 5:9 3:6 2:4

Stejar lăstar

1,0-0,9 15:33

14:30

13:26

11:20

9:16 7:13 5:10 3:7 2:4 -

Fag 1,0-0,9 - 12:30

14:34

14:34

13:31

12:28

11:26

10:23

9:20

7:16

În anumite situaţii, indicii de recoltare sunt înlocuiţi cu valori obţinute pe plan

local.

19

Răriturile puternice nu sunt indicate la noi, cu două excepţii (arborete tinere de

răşinoase, respectiv făgete destinate să producă lemn de derulaj), datorită scăderii

semnificative a productivităţii arboretelor conduse prin lucrări cu astfel de

intensităţi(Giurgiu ş.a.,1989). În plus, adoptarea unor intensităţi forte poate conduce la

reducerea creşterii în înălţime, dezvoltarea anormală a coroanelor, creşterea ponderii

arborilor purtători de crăci lacome(cvercinee), precum şi la producerea pârliturii

scoarţei(arborete de fag)(Giurgiu ş.a., 1989; Hibberd(ed),1991).

Intensitatea de intervenţie, trebuie stabilită numai pe teren şi în corelaţie cu starea

de fapt a pădurii în fiecare punct, se recomandă să fie astfel adoptată încât consistenţa

arboretului după răritură să nu scadă sub 0,8(arborete aflate în faza de păriş), respectiv

0,7(arborete cu specii de lumină, bietajate şi cu subarboret bine dezvoltat)(Negulescu şi

Ciumac, 1959;Florescu,1981).

Periodicitatea răriturilor este dependentă de diverse caracteristici ale arboretului

(compoziţie, consistenţă, vârstă, clasă de producţie, etc.), intensitatea lucrărilor, precum

şi de condiţiile staţionale în care se lucrează. În general, în păriş(faza de alungire a

tulpinilor), când creşterea este mai activă, periodicitatea va fi mai mică, în timp ce în

codrişor şi codru mijlociu (faza de îngroşare a tulpinilor), aceasta este mai

mare(Bagneris,1878). În condiţiile ţării noastre, periodicitatea răriturilor variază între 4-6

ani(în păriş, când sunt suficiente 2-3 rărituri) şi 6-10(12)ani în fazele următoare (numărul

răriturilor, de asemenea, de 2-3)(Negulescu ş.a., 1973; Constantinescu, 1976).

20

Periodicitatea răriturilor (in ani)

Tabelul 2Formaţia forestieră Rărituri în stadiul de dezvoltare

Păriş Codrişor

Codru

Molidişuri 5-6 6-8 8-10Brădedete 6-8 8-10 10-12

Amestecuri de fag cu răşinoase 5-6 7-8 8-11Făgete 6-8 8-10 10-12

Goruneto-făgete şi şleauri de deal cu gorun 5-7 8-10 10-12Gorunete şi stejărete 5-6 8-10 10-12

Şleauri de câmpie, de luncă, de deal cu stejar 4-5 5-7 7-8Teişuri 5-6 6-8 8-10

Cerete, gârniţe şi amestecuri de cer cu gârniţă 5-7 8-10 10-12Salcâmete 4-5 5-6Aninişuri 4-6 6-7

Arborete de salcie 3-4Arborete de plop alb şi plop negru 3-5 4-5

Pinete şi laricete 5-6 6-7 7-8Arborete de duglas verde 5-7 8-10

Între intensitatea şi periodicitatea răriturilor există o strânsă interdependenţă, în

sensul că, cu cât intensitatea lucrărilor este mai mare, cu atât intervenţiile sunt mai rare şi

invers (Negulescu şi Ciumac, 1959; Dwivedi, 1993).Din motive economice, tendinţa

actuală, manifestă în multe ţări ale lumii, este de a mări intensitatea şi periodicitatea

lucrărilor. Această opţiune are ca efect mărirea volumului extras la fiecare intervenţie şi

care se recomandă să atingă sau chiar să depăşească 40-60 mc/Ha, pentru a face răriturile

atractive şi din punct de vedere comercial. În medie, în ţara noastră, prin rărituri se

recoltează 25-30 mc/ha, dar valorile realizate ar putea fi sporite dacă se acţionează mai

intens în plafonul superior, fără însă a periclita starea de masiv.

1.1.4. Răritura schematică(simplificată)

În anumite situaţii (plantaţii tinere, dese, uniforme, de parcurs cu prima

răritură;populaţii omogene, fără variaţie genetică, cum sunt culturile de clone), nu se mai

justifică alegerea arborilor de extras, caz în care se face apel la aşa-numita răritură

schematică. Aceasta se aplică în general, în două variante :

21

Fig.5. Răritura schematică, cu intensitatea de 33% (b= din Smith, 1986),

a= în linie; c= din distanţă în distanţă

răritura în linie, care este cea mai frecvent folosită şi constă în faptul că se

extrag rânduri (linii, şiruri) întregi de arbori, alăturate sau nu între ele, la intervale

constate, pe suprafaţa întregului arboret;

răritura din distanţă în distanţă, când arborii de extras se aleg în mod

convenţional, după o regulă simplă, la distanţe egale pe fiecare rând(Petrescu, 1971; Vlad

ş.a., 1971).

În ţara noastră, răriturile schematice se recomandă să se aplice doar în culturile

uniclonale de plopi euramericani, cu distanţe de plantare mai mici sau egale cu 5x5 m.

Este evident că răritura schematică, prin simplitatea sa, prezintă o serie de

avantaje, cum sunt:

- se aplică uşor şi nu necesită o tehnicitate mare în execuţie;

- se rezolvă devreme problema accesibilităţii interioare a arboretelor, permiţând

recoltarea mai uşoară şi cu costuri mai reduse a materialului lemnos rezultat;

22

- este posibilă mecanizarea procesului de exploatare;

- nu sunt necesare practicarea elagajului de acces şi alegerea, respectiv

marcarea arborilor de extras, ceea ce reduce costurile de producţie;

- se reduc vătămările de exploatare;

- volumul exploatat pe hectar la fiecare intervenţie este mai mare ca la răriturile

de jos;

- materialul lemnos extras la fiecare intervenţie este de toate dimensiunile şi

calităţile, pe când la aplicarea răriturilor selective se extrage material mai

uniform şi calitativ mai slab.

În acelaşi timp, datorită schematismului şi rigidităţii lor, răriturile schematice au

şi numeroase dezavantaje cum sunt:

- se pot aplica numai în arborete tinere, dese şi uniforme, fără goluri în

coronament;

- efectul pozitiv asupra creşterii în diametru a arborilor individuali se resimt

doar la exemplarele adiacente(alăturate) culoarelor deschise;

- se produc pierderi semnificative faţă de arboretele parcurse cu rărituri

selective, care pot atinge 5-15mc/ha;

- reducerea stabilităţii arboretelor la acţiunea vântului şi zăpezii;

- tasarea solului şi producerea rănilor la arborii rămaşi, când se aplică exploatări

pe bază mecanizată;

- dezvoltarea lemnului de tensiune(reacţiune) pe partea dinspre linie a arborilor

rămaşi.

Multiplele dezavantaje ale răriturilor schematice au făcut ca, în aplicare, să fie

frecvent preferată varianta intervenţiilor schematico-selective. Intensitatea recomandată

pentru răriturile schematico-selective este de până la 50%.

23

1.2. Descrierea principalelor specii din U.P.III Certej-Vărmaga

Cele mai întâlnite specii sunt: fagul, gorunul, carpenul urmat de celelalte specii,structura acestora in % este prezentata in tabelul nr.3.

Structura pe specii Tabelul 3

Specii Fa Go Ca Pi Mo Ce Sc Dr Dt Dm% 39 17 17 5 4 3 3 4 7 1

.

Fagul(fagus sylvatica) este cea mai răspândită specie din

această unitate de producţie, ocupând 39% din suprafaţa

acestuia. Arbore de mari dimensiuni, atinge înălţimi de

până la 40 m şi diametre de maxim 2 m. Rădăcina este

pivotantă în primul deceniu, după care se desface în

numeroase ramificaţii oblice şi orizontale. Tulpina este

dreaptă, cilindrică, acoperită de o scoarţă netedă, subţire,

cenuşie albicioasă cu pete mari de culoare mai deschisă,

lemnul fiind alb-roşiatic, fără duramen, tare

şi greu.

Fig. 6 Fagul (Fagus sylvatica)

Coroana ovoidă îngustă în masiv, bogată în ramuri şi frunze, lujerii anuali sunt

geniculaţi pe care se găsesc muguri fusiformi mari de 2-3 cm lungime, ascuţiţi cu

numeroşi solzi bruni. Florile sunt unisexuat-monoice, apar prin aprilie-mai concomitent

cu înfrunzirea. Fructul denumit jir, este o achenă în trei muchii, brună roşcată, de 1-1,5

cm lungime. Fructifică târziu în masiv de la 70-80 ani, iar fructificaţii abundente se repetă

odată la 4-6 ani. Fagul este o specie cu temperament de umbră.

24

Gorunul ( Quercus petraea) din întreaga suprafaţă ocupă 17%. Arbore de mari

dimensiuni, atinge înălţimi de până la 40-45 m şi

diametre de maxim 2 m. Rădăcina se desface în

numeroase ramificaţii oblice şi orizontale. Tulpina este

dreaptă, cilindrică, acoperită cu ritidom de culoare

cenuşie, lemnul fiind alb-gălbui, cu elasticitate redusă,

tare şi greu. Coroana ovoidă îngustă în masiv, bogată

în ramuri şi frunze, lujerii verzi întunecaţi, sunt glabri

pe care se găsesc muguri fusiformi de 8mm lungime,

ovoizi cu numeroşi solzi bruni. Frunzele ca şi mugurii

stau îngrămădite spre vârful lujerului.

Fig. 7. Gorunul (Quercus petraea).

Florile sunt unisexuat-monoice, apar prin aprilie-mai concomitent cu înfrunzirea.

Cele mascule grupate în amenţi, iar cele femele sesile pe un peduncul scurt. Fructul

denumit ghindă, este o achenă în formă de butoiaş, brună roşcată, de 1,5-2.5 cm lungime.

Fructifică târziu în masiv de la 70-80 ani, iar fructificaţii abundente se repetă odată la 4-6

ani. Longevitatea atinge circa 600 -700 de ani. (Victor Stănescu, 1979)

25

CAPITOLUL II

LOCALIZAREA STUDIULUI

2.1. Elemente de identificare

2.1.1Situatia teritorial administrativa a Ocolului Silvic Deva. 2.1.1.1.Amplasarea ocolului silvic in spatiul geografic si administrativ.

Ocolul Silvic Deva, în suprafaţă totală de 5349,8 ha, face parte din Direcţia

Silvică Deva şi are sediul în Deva, din judeţul Hunedoara.

Suprafata fondului forestier ,administrat de O.S.Deva,este impartita in doua

unitati de productie,U.P.II.Baita , cu suprafata de 2478 ha ,U.P.III.Certej-Varmaga ,cu

suprafata de 2871,2 ha.

Geografic, pădurile ocolului silvic sunt situate în subprovincia piemonturilor

vestice, ţinutul Carpaţilor Apuseni, la periferia sudică a Munţilor Metaliferi, cuprinzând

pădurile de pe versantul drept al Râului Mureş, începând cu bazinul Văii Vălişoara şi

terminându-se cu bazinul Văii Vărmaga.

Din punct de vedere fitoclimatic padurile ocolului silvic sunt situate in

urmatoarele etaje de vegetatie :

etajul montan –premontan de fagete (FM1+FD4)- 296,4 ha (6%).

etajul deluros de gorunete ,fagete si goruneto-fagete(FD3)-3245,7 ha(62%).

etajul deluros de cvercete (FD2)-1695,0 ha(32%).

Întreaga suprafaţă a Ocolului Silvic Deva, se găseşte în limitele teritorial-

administrative ale judeţului Hunedoara, pe raza oraşului Simeria şi a comunelor Şoimuş,

Vălişoara, Băiţa, Certej, Hărău, Bucureşci şi Balşa.

2.1.1.2.Vecinitati ,limite, hotare.

Limitele Ocolului Silvic Deva sunt naturale sau artificiale,fiind constituite din culmi

pronuntate si vai principale .Aceste limite si vecinatati sunt figurate pe harta de

ansamblu a ocolului. Astfel la Nord se invecineaza cu O.S.Brad,O.S.Geoagiu,la Est,cu

O.S.Geoagiu,la Sud cu O.S.Simeria iar la Vest cu O.S,Ilia.

26

Hotarele padurii sunt materializate pe teren cu semne si borne amenajistice .

In zonele unde padurea se suprapune peste limitele teritoriale ale ocolului silvic acestea

au fost materializate pe arbori cu vopsea rosie prin semnul ,,H”

2.1.1.3.Administrarea fondului forestier.

Administrarea fondului forestier proprietate publica a statului.

Fondul forestier proprietate publica a statului in suprafata de 5349,8 ha este administrat

de Regia Nationala a Padurilor –Romsilva ,prin Ocolul Silvic Deva,din cadrul Directiei

Silvice Deva ,in conformitate cu regimul silvic si cu regulile priviind protectia mediului.

Administrarea fondului forestier proprietate privata.

Administrarea fondului forestier proprietate privata se va face de catre proprietarii

acestuia ,individual sau in asociatie ,cu bligatia gospodaririi acestuia ,in conformitate cu

regimul silvic si cu regulile priviind protectia mediului.

In limitele teritoriale ale ocolului silvic ,exista o suprafata de 6686,7 ha reprezentind

fond forestier proprietate privata,din reconstituirea dreptului de proprietate conform

Legii nr 18/1991 si a legii nr 1/2000.

2.1.1.4. Terenuri acoperite cu vegetatie forestiera situate in afara fondului

forestier.

Suprafetele cu vegetatie forestiera din afara fondului forestier ce variaza mult ca

structura si intindere ,sunt estimate la circa 1600 ha ,fiind formate din pasuni impadurite

si numeroase pilcuri situate in cuprinsul pasunilor si fanatelor precum si in lungul

vaielor si paraielor.

Terenurile cu vegetatie forestiera ,din afara fondului forestier proprietate de stat, var fi

administrate de detinatori legali,sub controlul direct al organelor silvice.

2.1.2 Situatia teritorial administrativa a Unitatii de Productie III Certej –Varmaga.

2.1.2.1 Elemente de indentificare a unitatii de productie

Unitatea de producţie III Certej -Vărmaga, in suprafaţa de 2871,2 ha, este

administrată de Ocolul Silvic Deva, din cadrul Direcţiei Silvice Deva.In ,,tabelul 4”.,este

27

prezentata organizarea administrativa a U.P.-ului pe unitati administrativ teritoriale

parcelele aferente acestora si suprafata in Ha.

Organizarea administrativă

Tabelul.4Judetul Unitatea

administrativ teritorială

Parcelele aferente Suprafaţa

Hunedoara Comuna Şoimuş 4,5,17,25-27,30,200,206,208-212, 236237,250,255,257,259,260,280

343,9

Hunedoara Comuna Certeju de Sus

6-13,41,44-46,50-63,65-67,69-71, 73-76,78-97,99,103,104,106,107,110,111 -113,115-

123,131-133,138,148-155, 157-163,192,193,282-287,319,321,

324,326,328-330,337,338,341,347,351353,354,356,360-365,367,368,373, 375-380,383,406,407,410,411-413, 428-430

2239,7

Hunedoara Comuna Hărău 31,32,38,389,395,418,419,424,428-430,431 139,4Hunedoara Comuna Balşa 334,336 65,2Hunedoara Simeria 396,397,400,402,425-427 83,0

Total U.P. 2871,2

Teritorial, unitatea de producţie se întinde pe raza comunelor Certeju de Sus, Şoimuş,

Hărău, Balşa şi a oraşului Simeria din judeţul Hunedoara.

Geografic teritoriul unitatii de productie este situat in partea sud -vestica a ultimilor

ramificatii ale Muntilor Metaliferi , ce se sprijina pe riul Mures.

Din punct de vedere fitoclimatic , padurile acestei unitati de productie sunt situate in

urmatoarele eteje de vegetatie.

FM1+FD4-etajul montan-premontan de fagete-296,4 ha(11%).

FD3-etajul deluros de gorunete,fagete si goruneto-fagete-1765,1 ha.(63%)

FD2-etajul deluros de cvercete si sleauri de deal -744,9 ha(26%).

2.1.2.2.Vecinitati limite hotare.

Vecinitatile ,limitele teritoriale ale unitatii de productie sunt date in tabelul 5.

28

Vecinatatile si limitele unitatii de productie.

Tabelul 5.

Puncte

cardinale

Vecinatati Limite Hotare

Felul Denumirea

N O.S.Geoagiu

U.P.II.Baita.

Naturale Culmea Icoanei

Culmea Stogului

Culmea Luchii

Liziera padurii

Borne

E O.S.Geoagiu Naturale Culmea Livada

Dealul Plesa

Vf.Gurguiata

Dealul Magura Uroi

Liziera padurii

Borne

S O.S.Simeria Naturale Riul Mures Liziera padurii

Borne

V U.P.II.Baita Naturale Coasta Plesului

Culmea Viilor

Culmea Macesului

Dealul Baleancii

Liziera padurii

Borne

2.2. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului

Parcelarul actualei unităţii de producţie III Certej -Varmaga provine din

parcelarul vechilor unităţii de producţie Certej şi Vărmaga. Noul amenajament a menţinut

numerotarea parcelelor din U.P. Certej de la amenajarea precedentă, iar pentru parcelele

din U.P.IV numerotarea s-a facut adaugandu-se la numarul vechi al parcelei 300, pentru

a nu se suprapune cu parcelele din U.P.III. Numărul parcelelor este de 189.

Subparcelarul a suferit modificări, datorită lucrărilor executate pe timpul aplicării

precedentului amenajament şi a unei analize mai aprofundate a staţiunii şi a arboretului

29

pe baza cartării staţionale la scară mijlocie. Acolo unde a fost posibil au fost menţinute

indicativele alfabetice ale vechiului subparcelar.

Delimitarea şi materializarea parcelarului a fost efectuată de către personalul de

teren a ocolului silvic, iar subparcelarul a fost delimitat şi materializat de către proiectant.

În tabelul următor(tabelul 6) este dată suprafaţa minimă, medie şi maximă a

parcelelor din actualul amenajament comparativ cu cel precedent.

Mărimea parcelelor şi subparcelelor

Tabelul 6.

Anul

amenajării

Parcele Subparcele

Nr.

total

Suprafaţa (ha) Nr.

total

Suprafaţa (ha)

medie maximă

( u.a.)

minimă

( u.a.)

medie maximă

( u.a.)

minimă

( u.a.)

1992 418 15,6 78,1

(38)

0,3

(273)

1017 6,4 54,9

(127A)

0,1

(137R)

2004 189 15,1 78,1

(38)

0,3

(273)

490 5,8 50,6

(338C)

0,2

(17D)

Din cele 189 parcele, 10 sunt terenuri cu destinaţie specială, iar din cele 490

subparcele, 66 sunt terenuri cu destinaţie specială.

2.3. Situaţia bornelor

Bornele sunt în număr total de 1287, din care 469 în fondul forestier proprietate

publică de stat şi 818 în fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi

juridice. Acestea sunt confecţionate din beton armat şi piatră naturală şi sunt amplasate la

intersecţia liniilor parcelare, la intersecţia acestora cu liziera pădurii şi în diferite puncte

caracteristice ale lizierii pădurii, marcând hotarele cu vecinătăţiile.

30

Fig.8 Amplasarea bornelor

2.4. Suprafaţa fondului forestier

Suprafaţa fondului forestier pentru această unitate de producţie este de 2871,2 ha.

Suprafaţa fondului forestier din fiecare plan s-a determinat prin planimetrie. Apoi

s-au determinat suprafeţele parcelelor şi subparcelelor, suma parcelelor închizându-se pe

suprafaţa fondului forestier din planul respectiv, iar a subparcelelor dintr-o parcelă pe

suprafaţa parcelei, în cadrul toleranţei.

Suprafaţa fondului forestier astfel determinată s-a confruntat cu cea din evidenţa

Oficiului Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie.

Indicele de utilizare a fondului forestier este de 98%.

Modul de încadrare la o folosinţă la alta poate să varieze de la an la an, în funcţie

de elementele noi care apar în decursul aplicării amenajamentului. În acest sens, ocolul

silvic va analiza noile folosinţe şi va proceda la modificările corespunzătoare, cu

aprobările legale. Se poate schimba categoria folosinţei cu aprobarea puterii publice

centrale care se ocupă de silvicultură.Categoriile de folosinta sunt prezentate in tabelul 7.

31

Categoria de folosinţă forestier. Tabelul 7

Nr.crt.

Simbol Categoria de folosinţă forestiră Suprafaţa(ha)

Totală % Gr.I. Gr.a II-a

1 P. Fond forestier total 2871,2 100 1573,1 1298,11.1 P.D. Terenuri acoperite cu pădure 2806,4 98 1573,1 1233,31.2 P.C. Terenuri care servesc nevoilor

de cultură7,5 1 - -

1.3 P.S. Terenuri care servesc nevoilor de producţie silvică

15,3 1 - -

1.4 P.A. Terenuri care servesc nevoilor de administraţie forestieră

31,5 - - -

1.5 P.I. Terenuri afectate împăduriri - - - -1.6 P.N. Terenuri neproductive 7,6 - - -1.7 P.T. Terenuri scoase temporar din

fondul forestier şi reprimite2,9 - - -

1.8 P.O. Ocupaţii şi litigii - - - -

2.5. Enclave

Suprafaţa enclavelor este de 236,0 ha, în mare parte fâneaţă şi păşune.

2.6. Gospodărirea din trecut.

2.6.1. Evoluţia bazelor de amenajare

Actuala unitate de producţie U.P.III Certej-Vărmaga, fiind constituită din două

unităţi de producţie, fostele U.P.III şi U.P.IV, în continuare va fi prezentată separat,

pentru fiecare unitate de producţie, evoluţia bazelor începând cu 1954 şi până în prezent.

Bazele de amenajare au fost actualizate de la o etapă la alta în conformitate cu

normele tehnice în vigoare. Respectare bazelor de amenajare trebuie să conducă treptat la

nominalizarea mărimii şi structurii fondului de producţie.

Astfel, pentru fostul U.P.III Certej:

32

Primul amenajament din anul 1953, cu aplicare în 1954 a prevăzut trecerea

unităţii la o conversiune prin îmbătrânire, întrucât o mare parte din arborete erau

provenite din lăstari. S-au menţinut totuşi în parte şi tăierile în crâng. Prevederile acestui

amenajament au fost doar parţial aplicate.

După un interval lung de 16 ani,s-a întocmit următorul amenajament în 1969 cu

aplicare în 1970. Cu această ocazie s-au constituit trei subunităţi: una de codru,

conversiune prin îmbătrânire, o alta de refacere şi una de arborete în care nu se recoltează

masă lemnoasă. Pentru subunitatea de codru s-a stabilit un ciclu de producţie de 100 ani,

iar pentru subunitatea de refacere o perioadă de refacere de 30 ani.

Pentru subunitatea de codru s-au prevăzut tăieri combinate, iar pentru unitatea de

refacere, tăieri rase de substituire.

La amenajamentul din 1981, au fost păstrate aceleaşi subunităţi de gospodărire :

- S.U.P. „C”- Conversiune prin îmbătrânire cu ciclu de producţie de 100 ani;

- S.U.P. „S”- Conversiune prin refacere cu o perioadă de refacere de 30 ani;

- S.U.P. „H”- Protecţie absolută din care nu se recoltează lemn.

Ca tratamente s-au stabilit tratamentul tăierilor combinate, succesive, tăieri rase

de refacere-substituire şi tăieri în crâng.

La amenajarea anterioară s-au constituit două subunităţi de gospodărire :

- S.U.P. „A”- Codru regulat cu un ciclu de producţie de 110 ani;

- S.U.P. „M”- Conservare deosebită.

A fost adoptat regimul codru regulat, tratamentul tăierilor progresive, succesive,

rase şi în crâng pentru S.U.P. „A” şi tăieri de conservare pentru S.U.P. „M”.

Pentru fostul U.P.IV Vărmaga, situaţia evoluţiei bazelor de amenajare se prezintă

în felul următor :

Pentru amenajarea din 1970 bazele de amenajare ale acestui amenajament au fost

următoarele :

- S.U.P. „C”- conversiune prin îmbătrânire;

- regimul codru;

- exploatabilitate tehnică;

- tratamentul tăierilor combinate, tăieri rase şi tăieri în crâng

33

Pentru amenajarea din 1981, obiectivele economice urmărite, precum şi funcţiile

atribuite arboretelor, au impus adoptarea unor măsuri de gospodărire care au condus la

constituirea a două subunităţii de producţie:

- S.U.P. „C”- conversiune prin îmbătrânire;

- S.U.P. „H”- Protecţie absolută;

A fost adoptat regimul codru, exploatabilitatea tehnică, ciclu de producţie de 100

ani, tratamentul tăierilor combinate, tăieri de refacere şi substituire şi tăieri în crâng

Amenajarea precedentă a prevăzut constituirea a trei subunităţi de producţie:

- S.U.P. „A”- codru regulat cu un ciclu de producţie de 110 ani ;

- S.U.P. „M” – conservare deosebită;

- S.U.P. „K” – rezervaţii de seminţe.

Tratamentele aplicate au fost: tratamentul tăierilor progresive, tratamentul

tăierilor succesive, tratamentul tăierilor în crâng pentru S.U.P. „A”,tăieri de conservare şi

de stimulare a fructificaţiei pentru S.U.P. „K”.

Pădurile din această unitate au fost în trecut proprietate particulară şi

composesorală. Au existat şi păduri ale unor mari proprietari, care au făcut obiectul unor

exploatări intensive, ca exemplu pe Valea Făeragului sau pe Valea Măcrişului.

Cu excepţia fostelor păduri comunale, toate pădurile din această unitate au devenit

păduri de stat, fiind naţionalizate în anul 1948.

Modul de gospodărire al acestora a fost foarte neregulat. În pădurile

composesorale şi cele particulare mici, s-au practicat în general tăieri în crâng. Marile

proprietăţi, fiind în general alcătuite din păduri bătrâne, chiar cvasivirgine, în special de

fag, au fost tăiate ras la intervale scurte de timp şi regenerarea s-a făcut atât din seminţe

cât şi din lăstari. În pădurile particulare mici s-au practicat adeseori şi tăierile „pe alese”.

Din cauza păşunatului intens şi a lăstarilor repetate, unele păduri, în special cele

din aproprierea satelor au fost puternic degradate.

Incendiile din 1946 au afectat o parte destul de mare din pădurile acestei unităţii,

în special în etajul făgetelor.

Nu au existat amenajamente pentru aceste păduri, decât cel mult sumare

reglementări pentru exploatare.

34

În anul 1948 prin actul de naţionalizare din 13 aprilie, toate pădurile au trecut în

patrimoniul statului, iar gospodărirea pădurilor a început să se facă pe baze ştiinţifice,

întocmindu-se primele amenajamente unitare.

Pentru pădurile din acest teritoriu, primul amenajament unitar s-a întocmit în anul

1953.

35

CAPITOLUL III

STUDIUL STAŢIUNII ŞI AL VEGETAŢIEI FORESTIERE

3.1. Metode şi procedee de culegere şi prelucrare a datelor de teren şi birou

Culegerea datelor s-a făcut în anul 2004-2006, în conformitate cu instrucţiunile şi

normele pentru amenajarea pădurilor aflate în vigoare.

Studiul solului s-a realizat prin amplasarea în teren a canevasului profilelor de sol

şi studiul acestora. S-au făcut toate determinările şi observaţiile necesare caracterizării

solurilor din punct de vedere morfologic, fitoclimatic, al regimului aprovizionării cu apă

şi substanţe nutritive, al relaţiilor cu substratul litologic , cu relieful, cu clima şi vegetaţia

în scopul stabilirii staţiunii.

Stabilirea tipurilor de staţiune s-a făcut în raport cu factorii fizico-geografici, cu solul şi

vegetaţia, ţinând cont de rezultanta ecologică a acestora. Clasificarea s-a făcut după

sistematica tipurilor de staţiune – ediţia 1972.

Datele de caracterizare a staţiunilor forestiere au fost înscrise în fişa unităţii

amenajistice şi fişa pedologică, referindu-se la :

-factorii fizico-geografici : substratul litologic, forma de relief,

configuraţia terenului, înclinare, expoziţie, altitudine.

-caracteristicile solului : litieră, orizonturile diagnostice, culoarea şi

grosimea lor, tipul, subtipul şi conţinutul de humus, conţinutul în CaCO3 şi săruri

solubile, procese de degradare, grosimea fiziologică, volumul edafic util, regimul

hidrologic şi de umiditate, adâncimea apei freatice, tipul şi subtipul de sol, potenţialul

productiv, tendinţe de evoluţie.

- tipul natural fundamental de pădure, tipul de floră indicatoare şi tipul de

staţiune.

Pentru studiul şi descrierea arboretului s-au determinat şi înregistrat caracteristici

de ordin ecologic, silvotehnic şi fitosanitar, dendrometric, de interes amenajistic şi s-au

identificat măsurile necesare în deceniul următor, pentru fiecare unitate amenajistică,

ţinând seama de starea arboretelor şi de funcţiile atribuite acestuia.

36

Determinarea caracteristicilor mai sus menţionate s-a făcut pe etaje şi elemente de

arboret, precum şi pe ansamblul arboretului. S-au făcut determinări şi asupra

subarboretului şi seminţişului. Determinările suplimentare au fost înscrise la date

complementare.

S-au făcut determinări asupra următoarelor caracteristici : tipul fundamental de

pădure, caracterul actual al tipului de pădure, tipul de structură, elementul de arboret,

proporţia speciilor, amestec, diametrul mediu, vârsta, înălţimea medie, clasa de producţie,

calitatea medie, elagaj, consistenţă, modul de regenerare, vitalitatea, subarboretul,

seminţişul, compoziţia-ţel, funcţiile arboretului, ţelul de producţie şi de protecţie, vârsta

exploatabilităţii, lucrările executate, lucrări propuse, date complementare.

Determinarea acestor caracteristici s-a făcut prin parcurgerea în zig-zag a

unităţilor amenajistice şi în puncte de sondaj amplasate în punctele caracteristice ale

arboretului.

3.2. Elemente de geologie

Prin poziţia geografică pe care o ocupă, constituţia geologică a teritoriului studiat

este deosebit de mozaicată şi complexă.

Rocile variază atât pe verticală cât şi pe orizontală. Apusenii sudici cuprind o

foarte puternică masă de magnetite bazice şi formaţiuni de fliş. Vulcanismul a generat o

succesiune largă de roci care cuprind bazalte, andezite, andezite amfibolice,

tranhiandezite, riolite. Acestea se prezintă sub formă de curgeri de lave vulcanice, apar

astfel alternanţe de piroclastite, marne, marnocalcare, gresii calcaroase si argile.În zona

Bampotoc apar calcare, iar pe terasele Mureşului depozite argiloase, marne şi argile

mărnoase.

Pe aceste substraturi s-au format soluri brune eumezobazice, brune luvice, care

prezintă uşoare tendinţe de alunecări şi eroziuni.

37

3.3. Elemente de geomorfologie

Unitatea de producţie III Certej - Vărmaga cuprinde bazinul pârâului Certej şi al

afluenţilor acestuia şi bazinul Văii Vărmaga şi al afluenţilor acesteia, situându-se în

partea estică a munţilor Metaliferi.

Din punct de vedere fitoclimatic, pădurile acestei unităţi de producţie sunt

situate în următoarele etaje de vegetaţie :

FM1+FD4 – etajul montan-premontan de făgete- 296,4 ha(11%)

FD3- etajul deluros de gorunete, făgete şi goruneto – făgete - 1765,1 ha(63%)

FD2- etajul deluros de cverdete – 744,9 ha (26%)

Unitatea de relief dominantă este versantul puternic înclinat spre moderat.(tabelul

8.)

Repartiţia suprafeţelor pe categorii de înclinare

Tabelul 8.

Expoziţia generală este cea parţial

însorită  (tabelul 9.)

Expozitia

Tabelul 9.Expoziţie însorită 1139,8 40%Expoziţie parţial însorită 1282,9 44%Expoziţie umbrită 448,5 16%Total 2871,2 100%

<16˚ 201,6 7%16-30˚ 1534,3 53%31˚-40˚ 935,9 33%

>40˚ 199,4 7%Total 2871,2 100%

38

Fig. 9 Repartiţia suprafeţelor pe categorii de înclinare

In ce priveste altitudinea predomina intervalele 400-800 m,(tabelul 10).

Repartiţia suprafeţelor pe categorii de altitudine Tabelul 10

100-200m 9,7 -%200-400m 570,3 20%400-600m 875,6 30%600-800m 995,9 36%800-1000m 415,9 14%1000-1200m 3,8 -%

Total 2871,2 100%

39

Fig. 10 Repartiţia suprafeţelor pe categorii de altitudine

3.4. Elemente de hidrologie

Cele mai importante văi din teritoriul U.P.- ului sunt Valea Certej şi Valea

Vărmaga. Alte pâraie întâlnite sunt pârâul Boholt, Valea Dumbrava, pârâul Tăului, Valea

Hondol, Valea Măcrişu, Valea Ciongor, pârâul lui Toader, pârâul Tăul Vechi, pârâul

Nojag, afluent pe partea dreaptă a râului Mureş.

Bazinul Văii Vărmaga cuprinde pârâul Boldureasa, pârâul Între Cracuri, Valea

Rea şi pârâul Şesuri.

O importanţă mare o are pârâul Cărpiniş care este afluent direct al râului Mureş.

Aceşti afluenţi au în general un debit variabil, de obicei mic, cu excepţia perioadei

de primăvară, când acestea cresc datorită topirii zăpezii fără însă a afecta fondul forestier.

Se menţionează existenţa unui mic lac de acumulare pe Valea Făeragului construit

pentru nevoile de apă industrială ale Întreprinderii Miniere Certej.

În satul Boholt există un izvor de apă minerală pentru care pădurile situate în jurul

acestuia au fost încadrate în categoria funcţională 1A- protecţia izvoarelor de apă

minerală.

40

3.5. Climatologie

Climatul general al unităţii este temperat, cu un plus de căldură în special vara,

cauzat de zona largă, depresionară a Văii Mureşului, din apropriere, având o puternică

similitudine în climatul întregului ocol silvic.

Clima este puternic influenţată de diferenţa mare de altitudine existentă între

partea nordică(Munţii Metaliferi) şi partea sudică(râul Mureş).

Astfel, în partea nordică verile sunt mai scurte şi mai ploioase, iar iernile mai

lungi şi mai geroase decât în partea sudică a unităţii studiate.

Căderile masive de zăpadă nu au efecte majore asupra pădurii deoarece ponderea

răşinoaselor este mică, iar ele sunt reprezentate în special de plantaţii tinere.

Curenţii de aer predominanţi se resimt pe direcţia văilor principale, influenţa

acestora fiind estompată de relieful extrem de variat rezultând o influenţă minoră asupra

vegetaţiei forestiere.

Ploile torenţiale sunt periculoase pentru buna dezvoltare a vegetaţiei forestiere

odată cu pericolul de eroziune a solului cauzat la exploatarea tot mai extensivă a

terenurilor metalifere.

Se poate deci concluziona că factorii climatici sunt favorabili dezvoltării

vegetaţiei forestiere, insă, odată cu acţiunea factorului antropic asociat cu factorii

climatici pot determina intensificarea procesului de eroziune cu efecte nefaste asupra

pădurii.

A. Regimul termic

Temperatura scade cu creşterea altitudinii, cu gradul de expunere a versanţilor funcţie

de înclinare şi expoziţie în medie cu 0,5 gr. Celsius la 100 m.

datele de lucru au fost înregistrate la staţia meteo Deva ;

temperatura medie anuală este 7.2 gr. Celsius ;

amplitudinea termică este 56.1 gr. Celsius ;

primul îngheţ apare la jumătatea lunii octombrie, iar ultimul îngheţ la jumătatea lunii

aprilie ;

rar apar temperaturi sub 0 gr. Celsius în luna mai. În medie zilele de îngheţ şi fără

îngheţ sunt egale, şi anume 182 ;

41

zilele cu temperaturi peste 10 gr. Celsius este 192, iar a celor cu temperaturi peste 20 gr.

Celsius de 45, deci există un total de 236 zile în care se desfăşoară procesul de activitate

vegetală.

Temperaturile lunare sunt redate in tabelul 11 .

Repartitia temperaturilor medii de-a lungul lunilorTabelul 11

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIITemp -4.2 -2.3 2.5 7.6 12.4 14.2 16 15.6 12 8.0 2.8 -1.0

B. Regimul pluviometricPrecipitatile lunare sunt redate in tabelul 12

Distribuţia precipitaţiilor de-a lungul anului Tabelul 12Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIIPrec. 30 28 33 45 62 82 72 65 65 65 65 60

Stratul de zăpadă se menţine în medie anual 34 – 40 de zile cu maximum de zile în

lunile dec–ian–feb.

Evapotranspiratia lunara este prezentata in tabelul 13.

Distribuţia ETP de-a lungul anului Tabelul 13

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIIETP 0 0 21 52 94 118 132 117 77 43 14 1

Se constată un excedent de apa în sol de 30 mm în februarie, un deficit maxim de

121 mm în lunile iulie, august şi septembrie, evidenţiindu-se caracterul uscat al climei în

zona Devei dar se restrânge simţitor în zona împădurită.

C. Regimul eolianIn tabelul 14 sunt prezentate frecventa si viteza vintului.

Frecvenţa şi viteza vântului pe direcţii Tabelul 14

Direcţia Frecvenţa VitezaN 1,7 1,8

NE 2,3 1,5E 2,7 1,6

42

SE 5,8 1,9S 2,3 1,9

SV 2,4 2,3V 3,3 2,7

NV 9,3 2,9

Vânturile predominante sunt cele din nord. Totuşi trebuie menţionat faptul că

datorită variaţiei foarte mare a formelor de relief, vântul prezintă caracteristici

determinate de orientare a culmilor. Vânturile puternice ce ating o viteza de 11 m/s sunt

rare, aproximativ 3 zile pe an, iar cele ce depăşesc 16 m/s în medie sunt de 0,5 zile pe an

în lunile mai – august

Vânturile dominante nu produc efecte negative, cum ar fi doborâturi

D. Sinteza climatica

Indicele de ariditate anual are valoarea de 41,7. Pentru valoare indicelui egala sau

mai mare de 30, zona corespunde regiunii cu climat forestier propriu zis.tabelul 15

43

Valoarea indicelui de ariditate de Martonne, la nivel lunar

Tabelul.15Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIIIar 90 64 43 41 38 44 32 32 29 37 50 71

Fig. 13 Diagrama climatică Walter – LiethT˚C ETP 1/5

a) temperaturi medii lunare c) evapotranspiraţia potenţialăb) precipitaţii medii lunare d) deficitul de apa din sol

3.6.Studiul pedologic

Pentru determinarea tipurilor şi subtipurilor de sol s-au executat 2 profile

principale de sol. De asemenea , în fiecare unitate amenajistică s-a executat câte un profil

de control.

Tipurile si subtipurile de sol din U.P.III sunt prezentate in tabelul 16

44

Răspândirea tipurilor şi subtipurilor de sol Tabelul 16

Nr.

crt.

Clasa de sol

Tipul de sol Subtipul de sol

Codul Succesiunea orizonturilor

Suprafaţa

Ha %

1 Argilu-visoluri

(luvisoluri)

Brun luvic(Luvosol)

Tipic 2401 Ao-El-Bt-C 694,4 25Litic 2405 Ao-El-Bt-R 384,7 12

Pseudo-gleizat

2407 Ao-Elw-Btw-C 260,4 9

Luvisol albic(Luvosol)

Tipic 2501 Ao-Ea-Bt-C 67,6 2Litic 2506 Ao-El-Bt-R 13,0 1

Total clasa argiluvisoluri 1384,1 49

2 Cambi-soluri

Brun eumezobazic

(eutricambosol)

Tipic 3101 Ao-Bv-C 1124,9 41Litic 3107 Ao-Bv-R 92,4 3

(Brun aciddistricambosol)

Tipic 3301 Ao-Bv-C 200,1 7Litic 3305 Ao-Bv-R 4,9 -

Total clasa cambisoluri 1422,3 51Total U.P. 2806,4 100

Cele mai reprezentative tipuri de sol sunt : brun eumezobazic tipic- 41% şi brun

luvic tipic – 25%.

Descrierea tipurilor şi subtipurilor de sol :

Tipuri de sol

Soluri brune eumezobazice (Eutricambosol)

Solurile brune eu-mezobazice sunt soluri cunoscute în literatură sub denumirile de

soluri brune de pădure, soluri brune eutrofe sau soluri brune de pădure nediferenţiate

textural.

Răspâdire : solurile brune eumezobazice sunt întâlnite în zona de dealuri pe versanţi cu

înclinări diverse.

Alcătuirea şi caracterizarea morfologică a profilului : succesiunea orizonturilor pe

profilul solului este Ao-Bv-C. Orizontul Ao, are o grosime de 10-30 cm, de culoare

brună-gălbui închisă datorită acumulării humusului, cu structură grăunţoasă stabilă,

afânat, permeabil, bine străbătut de rădăcini. Orizontul Bv are grosimi de 20-100 cm,

culoare brună cu nuanţe gălbui sau roşcată, structură poliedrică, textură mijlocie.

Orizontul C este alcătuit din depozite de suprafaţă provenite din alterarea unor roci

bogate în minerale calcice şi feromagneziene.

45

Proprietăţi : prezintă textură nediferenţiată pe profil, de la mijlocie grosieră până la fină,

în funcţie de materialul parental ce a stat la baza formării solului.Structura este

grăunţoasă în Ao şi poliedrică în Bv, fiind foarte stabilă. Conţinutul de humus este mai

mare de 2% şi este de tip mull în raportul C/N mai mic de 15. Reacţia solului este slab

moderat acidă – pH=5,8-6,5 , iar gradul de saturaţie în baze este mai mare de 55%

Subtipuri

Cele întâlnite in cadrul unităţii de producţie sunt : tipic ocupând o suprafaţă de 1131,2 ha

(41%) şi litic care ocupă o suprafaţă de92,4 ha (3%).Solul brun eumezobazic litic este

asemănător celui tipic, dar cu orizont R a cărui limită superioară este situată între 20 şi 50

cm adâncime

Soluri brune luvice – ocupă o suprafaţă de 1303,5 ha

Elemente de diagnoză : prezintă orizont Bt, având culori diverse şi orizont el.

Răspândire : sunt răspândite sub arboretele de fag şi de gorun, pe versanţi cu

înclinări diverse.

Alcătuirea şi caracterizarea morfologică a solului :solurile brune luvice, prezintă

următoarea succesiune de orizonturi pe profil : Ao-El-Bt-C. Orizontul Ao are o grosime

de 15-25 cm, culoare brună, brună deschisă cu structură grăunţoasă. Orizontul El este

gros de 10-20 cm, cu nuanţe gălbui,sărăcit parţial în argilă şi sescvioxizi. Structura este

slab exprimată, iar textura este mai grosieră decât în orizontul Bt. Orizontul Bt are

grosimi de 60-80 cm cu nuanţe brune gălbui sau ruginii. Este compact, cu textură

mijlocie, mijlocie fină şi structură prismatică. Orizontul C este alcătuit din depozite

loessoide decarbonatate şi luturi.

Proprietăţi : au textură diferenţiată pe profil, luto-nisipoasă în Ao, nisipo-lutoasă

în El şi luto-argiloasă sau chiar argiloasă în orizontul Bt. Structura solului este

grăunţoasă, slab dezvoltată în Ao, lamelară sau poliedrică mică în El şi prismatică in Bt.

Apa din precipitaţii străbate uşor orizonturile superioare şi stagnează deasupra orizontului

Bt.

Conţinutul de humus este mai mic (circa 2% ) şi de calitate inferioară, sunt soluri

oligomezobazice şi au reacţie de la moderat acidă la puternic acidă( pH=4,5-5,6 ).

46

Subtipuri de sol

Subtipurile întâlnite în cadrul unităţii de producţie sunt : tipic pe o suprafaţă de 694,4 ha ,

litic pe o suprafaţă de 348,7 ha şi pseudogleizat pe o suprafaţă de 260,4 ha.

Solul brun luvic litic este asemănător celui tipic, dar cu orizont R a cărui limită

superioară este situată între 20 şi 50cm adâncime.

Subtipul pseudogleizat are un profil de tipul Ao-Elw-Btw-C şi se individualizează

prin prezenţa orizontului w în primii 100cm.

Fertilitate : Solurile brune luvice prezintă o troficitate minerală şi azotală cel mult

mijlocie. În privinţa regimului de umiditate, solurile brune luvice pot diferi între ele în

funcţie de poziţia pe versant, expoziţie, conţinutul de schelet. Pe versanţii umbriţi regimul

de umiditate este mai constant ; aici făgetele realizează clase de producţie mijlocii. Pe

versanţii cu expoziţii însorite gorunetele realizează clase de producţie mijlocii.

3.7. Tipuri de staţiune

Tipurile de staţiune determinate sunt rezultatul unor ansambluri de unităţi staţionale elementare identice ecologic şi silvo-productiv echivalente, cu caractere fizico-geografice(relief, substrat litologic, sol) asemănătoare, apte pentru crearea şi dezvoltarea unei anumite vegetaţii forestiere, pentru care se aplică acelaşi complex de măsuri de gospodărire. In U.P.III au fost determinate urmatoarele tipuri de ststiuni(tabelul17)

Evidenţa şi răspândirea teritorială a tipurilor de staţiuni

Tabelul 17Etajul fitocli- matic

Tipul de staţiune Suprafaţa Categoria de bonitate Tipuri şi subtipuri de sol

Cod Diagnoză ha % Supe- rioară

Mijl-cie

Inferi - oară

FM+FD4

4.3.3.1. Montan premontan de făgete Bi, podzolic,edafic mic-mijlociu

39,5 1 - - 39,5 25012506

4.3.3.2. Montan premontan de făgete Bm podzolit şi podzolic argiloiluvial, edafic mijlociu cu Festuca

101,5 4 - 101,5 - 24012501

4.4.2.0. Montan premontan de făgete Bm brun edafic mijlociu, cu Asperula- Dentaria

122,7 4 - 122,7 - 3301

4.4.3.0. Montan premontan de făgete Bs, brun, cu Asperula- Dentaria

32,7 1 32,7 - - 3301

FD3

5.1.3.1.

Deluros de gorunete Bi, puternic podzolit, edafic submijlociu şi mic, cu Luzula albida

209,4 8 - - 209,4 24012405

47

5.1.3.2.

Deluros de gorunete Bm, pod-zolit edafic mijlociu cu graminee mezoxerofite

79,2 3 - 79,2 - 2401

5.1.5.2.

Deluros de gorunete Bm, brun, slab, mediu podzolit, edafic mijlociu

110,9 4 - 110,9 - 2401

5.2.3.1.

Deluros de gorunete Bi, divers podzolit, edafic mic, cu Vaccinum- Luzula

25,7 1 - - 25,7 2501

5.2.3.2.

Deluros de gorunete Bm, pod-zolit, edafic mijlociu cu Festuca

143,8 5 - 143,8 - 2401

5.2.4.1.

Deluros de gorunete Bi, brun edafic mic

97,3 3 - - 97,3 31073305

5.2.4.2.

Deluros de gorunete Bm, brun edafic mijlociu cu Asperula- Dentaria

1098,8 39 - 1098,8 -31013301

FD2

6.1.3.1.

Deluros de cvercete, Bi, podzolit edafic mic cu acidofile mezoxerofite

143,6 5 - - 143,6 2405

6.1.3.2.

Deluros de cvercete, Bm, pod-zolit, edafic mijlociu cu graminee mezoxerofite

236,2 9 - 236,2 - 2401

6.1.4.2.

Deluros de cvercete, Bi,podzolit pseudogleizat, edafic mijlociu

178,6 6 - 178,6 - 2407

6.1.4.3.

Deluros de cvercete şi şleauri de deal Bs, podzolit, pseudogleizat, edafic mare cu Carex pilosa

81,8 3 81,8 - - 2407

6.1.5.2.

Deluros de cvercete, Bi, brun slab podzolit şi pseudogleizat, edafic mijlociu

27,6 1 - 27,6 - 22012401

6.1.5.3.

Deluros de cvercete cu şleauri de deal Bs, brun slab mediu pod -zolit, pseudogleizat,edafic mare

6,3 - 6,3 - - 2401

6.2.5.2.

Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară, Bm, brun eda-fic mijlociu cu Asperula Asarum

70,8 3 - 70,8 - 3101

Total U.Pha 2806,4 120,8 2170,1 515,5 -% 100 4 78 18 -

5.2.4.2.Deluros de făgete Bm, brun edafic mijlociu cu Asperula-Asarum

Este cel mai răspândit tip de staţiune din cadrul U.P.- ului (39%).

Se întâlneşte pe versanţi predominant mijlocii, umbriţi şi semiumbriţi, moderat

înclinaţi, cu configuraţie variată, urcând uneori şi în partea superioară a versanţilor la

altitudini mai mari ale etajului şi localizându-se pe poale de versanţi adăpostiţi.

Substratul litologic este format din depozite de suprafaţă provenite din roci

furnizoare de material pământos şi de schelet în sol(alternanţe sau amestecuri de marne,

48

gresii, luturi cu pietriş, nisipuri lutoase şi luturi nisipoase cu fragmente de roci eruptive

sau metamorfice).

Solurile sunt eumezobazice tipice şi brun acide tipice, mijlociu profunde şi

profunde, luto-nisipoase şi lutoase, slab scheletice şi semischeletice cu volum edafic

mijlociu.

Condiţiile climatice prezintă un plus de umiditate şi un minus de căldură şi

lumină, faţă de media etajului pe expoziţiile umbrite. Apa accesibilă este asigurată la

nivel mijlociu (HIII), acesta fiind un factor moderat limitativ.

Tipul este de bonitate mijlocie pentru fag, pe aceste staţiuni apar pe lângă

arborete pure de fag şi arborete total derivate sau artificiale de productivitate mijlocie sau

inferioară.

Se recomandă menţinerea fagului ca specie de bază, iar în partea superioară a

versanţilor în amestec cu gorunul. De asemenea se recomandă, în arboretele artificiale

reducerea proporţiei speciilor repede crescătoare şi de importanţă economică redusă (plop

tremurător, anin, mesteacăn, salcâm) şi creşterea proporţiei fagului şi molidului.

În cazul arboretelor derivate se recomandă substituirea în timp a acestora cu

arborete de fag în amestec de până la 20-30% cu paltinul, teiul, frasinul, carpenul. Se

recomandă de asemenea introducerea de până la 10-20% a duglasului şi laricelui.

6.1.3.2. Deluros de cvercete, Bm, podzolit edafic mijlociu cu graminee

mezoxerofite

Ocupă 9% din suprafaţa U.P.-ului şi este răspândit pe versanţii superiori şi

„subculmi”, cu expoziţii predominant însorite, cu înclinare moderată până la puternică.

Substratul litologic este format din depozite de suprafaţă provenite din roci

îndeosebi acide, silicioase (gresii, nisipuri, luturi) care asigură formarea de soluri cu

drenaj intern normal. Solurile întâlnite sunt brune luvice litice, oligomezobazice, cu

moder, mijlociu profunde, slab humifere, semischeletice şi cu volum edafic mijlociu.

Condiţiile climatice sunt caracterizate printr-un plus de căldură şi lumină şi cu

minus de umiditate atmosferică. Apa accesibilă este asigurată în medie la nivel

submijlociu (Ue 2-1), iar aeraţia mijlocie.

Tipul este de bonitate mijlocie pentru gorunete, cvercete şi pentru arboretele de

gorun însoţite diseminat de fag, carpen, tei, cireş, jugastru, cer, gârniţă.

49

Se recomandă menţinerea arboretelor de tip natural fundamental, iar pentru

regenerarea şi îngrijirea arboretelor sunt necesare măsuri speciale pentru menţinerea

consistenţei pline şi a speciilor de amestec (paltin, fag, tei, cireş) în proporţii

corespunzătoare, aceste fiind importante atât pentru elagarea gorunului şi protecţia

solului, cât şi ca producătoare de sortimente valoroase.

3.8.Tipuri de pădure

in U.P.III,Certej -Varmaga cele mai reprezentative tipuri de padure sunt:

4.2.1.2. – Făget de deal pe soluri schelete cu floră de mull (m)- 23%;

4.3.1.2. – Făgeto- cărpinet cu floră de mul de productivitate mijlocie (m)- 12%;

5.1.3.1. – Gorunet de coastă cu graminee şi Luzula luzuloides (m)- 11%.

O parte din tipurile de pădure ocupă suprafeţe relativ reduse, existenţa lor fiind

determinată de microrelief şi respectiv de topoclimatul realizat.

Corespunzător condiţiilor climatice şi staţionale, pe teritoriul studiat s-au

identificat 18 tipuri de pădure, a căror denumire cât şi proporţie este prezentată în tabelul

următor:

Raspindirea tipului de padure in cadrul U.P.-ului este prezentat in tabelul 1.

50

Răspândirea tipului de pădure în cadrul U.P.-ului

Tabelul 18Nr.crt.

Tip de

staţiune

Tip de pădure Suprafaţă

Prod. arboretelor

Cod Diagnoză ha % Sup.

Mijl. Inf.

1 4.3.3.1.

415.1

Făget montan cu Luzula Luzuloides (i) 39,5 1 - - 39,5

2 4.3.3.2.

414.1

Făget montan cu Festuca altissima (m) 101,5

4 - 101,5 -

3 4.4.2.0.

411.4

Făget montan pe soluri schelete cu floră de mull (m)

122,7

4 - 122,7 -

4 4.4.3.0.

411.1

Făget normal cu floră de mull (s) 32,7 1 32,7 - -

5 5.1.3.1.

515.1

Gorunet cu Luzula luzuloides (i) 123,1

5 - - 123,1

524.1

Goruneto-făget cu Luzula luzuloides (i) 86,3 3 - - 86,3

6 5.1.3.2.

513.1

Gorunet de coastă cu graminee şi Luzula luzuloides (m)

79,2 3 - 79,2 -

7 5.1.5.2.

531.4

Şleau de deal cu gorun şi fag de productivitate mijlocie (m)

110,9

4 - 110,9 -

8 5.2.3.1.

424.1

Făget de dealuri cu floră acidofilă (i) 25,7 1 - - 25,7

9 5.2.3.2.

428.1

Făget de dealuri cu Festuca drymeia (m) 143,8

5 - 143,8 -

10 5.2.4.1.

421.5

Făget de deal pe soluri schelete de productivitate inferioară (i)

97,3 3 - - 97,3

115.2.4.

2.

421.2

Făget de deal pe soluri schelete cu floră de mull (m)

638,3

23

- 638,3 -

431.2

Făgeto-cărpinet cu floră de mull de productivitate mijlocie (m)

348,1

12

- 348,1 -

433.1

Făget amestecat din regiunea de dealuri (m) 112,4

4 - 112,4 -

12 6.1.3.1.

515.1

Gorunet cu Luzula Luzuloides(i) 143,6

5 - - 143,6

13 6.1.3.2.

513.1

Gorunet de coastă cu graminee şi Luzula Luzuloides (m)

236,2

9 - 236,2 -

14 6.1.4.2.

741.1

Amestec normal de gorun, cer şi gârniţă (m) 178,6

6 - 178,6 -

15 6.1.4.3.

741.3

Amestec normal de gorun, gârniţă şi cer de prod. sup.(s)

81,8 3 81,8 - -

16 6.1.5.2.

532.4

Şleau de deal cu gorun de productivitate mijlocie (m)

27,6 1 - 27,6 -

17 6.1.5.3.

511.1

Gorunet normal cu floră mull (s) 6,3 - 6,3 - -

18 6.1.5.4.

421.2

Făget de deal pe soluri schelete cu floră de mull (m)

70,8 3 - 70,8 -

Total U.P ha 2806,4

100

120,8

2170,1

515,5

% 100 4 78 18

51

3.9. Starea sanitară a pădurii

Starea sanitară a pădurilor din această unitate de producţie este în general bună.

Pentru asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare, se recomandă atât măsuri

preventive, cât şi măsuri de combatere a bolilor şi dăunătorilor, atunci când acestea

depăşesc limitele capacităţii de suport a ecosistemelor respective.

Pentru menţinerea unei stări fitosanitare corespunzătoare, fac obiect al acţiunii de

igienizare şi curăţire a pădurii următoarele categorii de material lemnos:

a) arborii deperisaţi, necesari a fi extraşi din masa arboretului:

- căzuţi, rupţi şi doborâţi de vânt sau zăpadă;

- uscaţi sau pe cale de uscare;

- atacuri de insecte sau agenţi criptogamici;

- arbori cursă şi de control folosiţi la protecţia pădurilor;

b) uscături şi crăci groase răspândite în pădure;

c) resturi de exploatare, nevalorificate pentru producţia industrială provenită din

curăţirea parchetelor exploatate;

d) material lemnos subţire provenit din tăieri de îngrijire (curăţiri) în arborete

tinere, situate în locuri greu accesibile;

e) cioate dezrădăcinate prin fenomene naturale.

52

CAPITOLUL IV

Stabilirea funcţiilor social-economice şi ecologice ale

pădurilor şi a bazelor de amenajare

4.1. Stabilirea funcţiilor social-economice şi ecologice ale

pădurii

4.1.1. Obiective social economice şi ecologice

Obiectivele social-economice şi ecologice ale amenajării pădurilor ce fac obiectul

prezentului studiu sunt:

-producerea de lemn în cantităţi şi de dimensiuni cât mai mari din care rezultă o

gamă variată de sortimente în funcţie de potenţialul staţional şi structura arboretelor;

-asigurarea unor efecte de protecţie a solului;

Enumerarea celor mai importante obiective, luate în calcul, se face în rândurile

următoare:

- obţinerea de masă lemnoasă valorificabilă industrial;

- satisfacerea necesităţilor de lemn de foc şi de construcţie pentru localnici;

- conservarea fertilităţii solurilor şi împiedicarea fenomenelor de eroziune şi

alunecărilor de teren;

- asigurarea unui climat favorabil;

- menţinerea unui regim hidrologic echilibrat;

- satisfacerea necesităţilor estetice şi recreative ale turiştilor şi localnicilor;

- dezvoltarea durabilă a pădurilor prin menţinerea biodiversităţii naturale;

- ocrotirea genofondului unor specii valoroase şi producerea de seminţe

forestiere;

- obţinerea unei faune cinegetice şi salmonicole optim dimensionate şi

diversificate, precum şi valorificarea cât mai intensă a tuturor produselor

accesorii disponibile.

53

4.1.2. Funcţiile pădurii

Corespunzător obiectivelor social-economice şi ecologice fixate, s-au stabilit

funcţiile prioritare pe care trebuie să le îndeplinească arboretele. Pădurile şi terenurile de

împădurit ale acestei unităţi de producţie s-au încadrat în două grupe funcţionale:

- grupa I - păduri şi terenuri cu funcţii speciale de protecţie – 1573,1 ha (56%);

- grupa a II-a - păduri şi terenuri cu funcţii de producţie şi protecţie – 1233,3 ha

(44%).

Zonarea functionala a padurilor din U.P.III, este redata in tabelul 19

Zonarea functionala a padurilor din U.P.III

Tabelul 19Grupa, subgrupa , categoria funcţională si tipul de categori

functionaleSuprafaţa

Cod Denumire ha %GRUPA I-a

1.1A Păduri situate în perimetrelor de protecţie a izvorului de apă minerală potabilă Boholt (TII)

74,5 3

1.1B Păduri de pe versanţii direcţi ai lacului de acumulare Făerag(TIII) 408,9 151.1C Păduri de pe versanţii râurilor şi pâraielor din zona montană şi colinară

care alimentează lacul de acumulare Făerag, situate la distanţa de 15 până la 30 km în amonte de limita acumulării (TIV)

79,4 3

1.2A Pădurile situate pe stâncării, pe grohotişuri, pe terenuri cu eroziune în adâncime, pe terenuri cu înclinare mai mare de 350 (TII)

673,6 24

1.2L Păduri situate pe terenuri cu substrate litologice vulnerabile la eroziune şi alunecări cu pante până la 350 (TIV)

287,7 10

1.3J Benzile de pădure din vecinătatea depozitelor de steril, cenuşă şi alte reziduri(TII)

6,2 -

1.5C Rezervaţia naturală Săcărâmb (TI) 13 -1.5H Păduri constituite în rezervaţii de seminţe(TII) 29,7 1

TOTAL GRUPA I 1573,1 56GRUPA II-a

2.1B Păduri destinate să producă lemn de cherestea (TVI) 1210,4 432.1C Păduri destinate să producă arbori mijlocii şi subţiri pentru

celuloză, construcţii rurale şi alte utilizări (TVI)22,9 1

TOTAL GRUPA II-a 1233,3 44TOTAL U.P. 2806,4 100

54

Prin gruparea arboretelor în cadrul aceluiaşi tip, în raport cu categoriile

funcţionale pentru care sunt indicate măsuri silviculturale similare, au rezultat tipurile de

categorii specificate în tabelul 20.

Tipul de Categorii funcţionaleTabelul 20

Tip funcţional Categoria funcţională Suprafaţaha %

T.I 1.5C 13,0 -T.II 1.1A, 1.2A, 1.3J,1.5H 748,0 28T.III 1.1B 408,9 15T.IV 1.1C, 1.2L 367,2 13T.VI 2.1B, 2.1C 1233,3 44

TOTAL U.P. 2806,4 100

4.1.3. Subunităţi de producţie sau de protecţie constituite

În raport de ţelul de producţie sau de protecţie, de regimul de gospodărire, în

cadrul acestei unităţi de producţie a fost necesar şi justificat economic şi ecologic,

constituirea următoarelor subunităţi:

S.U.P. „A”- codru regulat, cu o suprafaţă de 1602,3 ha, în care au fost

încadrate arborete, cărora li s-au atribuit categoriile funcţionale 1.2L,

2.1B, 1.3I şi vor fi regenerate pe cale naturală din sămânţă sau artificială,

prin plantaţii;

S.U.P. „E”- rezervaţia pentru ocrotirea integrală a naturii Săcărâmb, în

care au fost încadrate arboretele cărora li s-a atribuit categoria funcţională

5C, în conformitate cu „Legea privind protecţia mediului înconjurător”. În

aceste arborete, pe parcursul deceniului nu se vor aplica nici un fel de

lucrări decât cu aprobarea forurilor indrituite;

S.U.P. „K”- păduri constituite în rezervaţii de seminţe, cu o suprafaţă de

29,7 ha, în care au fost încadrate arboretele cărora li s-a atribuit categoria

funcţională 1.5H. În aceste arborete se vor aplica tăieri de formare a

coronamentului şi de stimulare a fructificaţiei.

55

S.U.P. „M”- păduri supuse regimului de conservare deosebită, cu o

suprafaţă de 754,3 ha, în care au fost incluse arboretele din categoria

funcţională 1.1A, 1.2A, 1.3J. În aceste arborete se vor executa lucrări de

conservare, ce vor avea drept scop mărimea funcţiilor ce le-au fost

atribuite;

S.U.P. „O”- păduri ce urmează să fie scoase din fondul forestier de stat cu

o suprafaţă de 407,1 ha.

4.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor şi ale pădurii

Sarcina gospodăriri silvice este dirijarea arboretelor spre o structură normală care

se defineşte prin bazele de amenajare: regim, compoziţie ţel, tratament, exploatabilitate şi

ciclul de producţie.

Gospodărirea pădurilor se face potrivit normelor tehnice în vigoare şi respectând

prevederile Codului silvic.

4.2.1. Regimul

Regimul sau modul general în care se asigură regenerarea unei păduri(din

sămânţă sau pe cale vegetativă) defineşte structura pădurii din acest punct de vedere.

Pentru realizarea funcţiilor social-economice şi ecologice solicitate şi implicit a

ţelurilor de protecţie şi producţie propuse, în cadrul unităţii de producţie s-a prevăzut să

se aplice regimul codru, regim bazat pe regenerarea pădurii din sămânţă şi conducerea

acesteia până la vârsta la care îşi îndeplineşte în mod eficient funcţiile social-economice

atribuite.

Arboretele din S.U.P. „A” urmează a fi conduse până la vârsta când se pot aplica

tăieri în codru, în vederea regenerării din sămânţă, realizându-se arborete viguroase,

corespunzătoare condiţiilor staţionale şi de vegetaţie, care valorifică în mod superior

potenţialul silvoproductiv al staţiunii şi care să exercite în mod activ şi rolul de protecţie

pentru care sunt destinate.

56

4.2.2. Compoziţia-ţel

Compoziţia-ţel reprezintă asocierea şi proporţia speciilor în cadrul unui

arboret care îmbină în orice moment al existenţei lui, în modul cel mai favorabil,

exigenţele biologice ale pădurii cu cele social-economice.Compozitia tel pentru

U.P.III( % ) este : 54 FA 1 MO 4 PAM 21 GO 4 PA 7 CI 2 CE 2 GI 2 PI 3 CA.

Compozitia actuala pentru U.P.III ( % ).este: 39 FA 17 Ca 17 GO 5 PI 4 MO 3

CE 3 SC 4 DR 7 DT 1 DM .

4.2.3. Tratamentul

Sub raportul repartiţiei arboretele pe categorii dimensionale şi al etajării

populaţiilor de arbori şi arbuşti, actualele arborete în cadrul acestui teritoriu diferă de

structura normală.

În vederea realizării de arborete cu o distribuţie spaţială pe categorii de

dimensionale, optimă şi diversificată sub raportul compoziţiei, se prevede aplicarea

tratamentului tăierilor progresive pe 46,0 ha, tratamentul tăierilor rase pe 20,3 ha şi

tratamentul tăierilor în crâng pe 10,7 ha.

În planul de recoltare s-a prevăzut pentru fiecare unitate amenajistică tratamentul

indicat de normele tehnice în vigoare.

Tratamentele indicate pentru arboretele incluse în planul decenal au urmărit

asigurarea regenerării integrale şi realizarea unor structuri optime sub raport ecologic şi

funcţional.

La aplicarea tratamentelor se va avea în vedere asigurarea permanenţei pădurilor

şi a funcţiilor de protecţie şi producţie.

În acest sens se vor corela tehnologiile de exploatare cu tehnica de aplicare a

tratamentelor, în scopul protejării cadrului natural, al diminuării prejudiciilor

seminţişurilor, al protecţiei arborilor care rămân pe picior şi al protecţiei solului.

4.2.4. Exploatabilitatea

Exploatabilitatea defineşte structura arboretelor sub raport dimensional şi se

exprimă prin vârsta exploatabilităţii pentru structurile de codru regulat.

57

În raport cu caracteristicile arboretelor şi funcţiile atribuite acestora, în arboretele

din S.U.P. „A”s-a adoptat exploatabilitatea tehnică corelată cu cea de protecţie.

Pentru S.U.P. „A”codru regulat, vârsta medie a exploatabilităţii este de 102 ani.

Pentru arboretele excluse de la reglementarea procesului de producţie

lemnoasă(S.U.P. „M”,S.U.P. „E”şi S.U.P. „K”) nu s-a stabilit vârsta exploatabilităţii, ele

urmând a fi gospodărite în regim natural.

4.2.5. Ciclul

Ca principală bază de amenajare, ciclul determină mărimea şi structura pădurii în

ansamblul său,în raport cu vârsta arboretelor componente.

La stabilirea ciclului, au fost luate în considerare:

- formaţiile şi speciile forestiere existente;

- funcţiile social-economice atribuite arboretelor;

- media vârstei exploatabilităţii tehnice pentru speciile de bază;

- posibilitatea de creştere a eficacităţii funcţionale a arboretelor şi a pădurii în

ansamblul său.

Pe baza considerentelor arătate, ciclul s-a stabilit prin rotunjirea în plus a vârstei

medii a exploatabilităţii. Astfel, pentru S.U.P. „A”- codru regulat a rezultat un ciclu de

110 ani.

4.2.6. Instalaţii de transport

Gospodărirea intensivă a fondului forestier presupune existenţa unei reţele

permanente de transport care să asigure valorificarea integrală a tuturor produselor

pădurii.

Instalaţiile de transport existente în raza unităţii de producţie III Certej- Vărmaga

care deservesc transportul masei lemnoase sau alte servicii legate de gospodărirea

fondului forestier sunt prezente în tabelul 21:

58

Instalaţii de transportTabelul 21

Nr.crt.

Indicativ

drum

Denumire Lungime(in Km ). Suprafaţa

deservită(ha)

Volum exploatabildeservit(m3)

Total În pădure

1 DP002 Drum public „Ilia-Geoagiu” 21,9 - 200,9 40992 DP010 Drum public „Şoimuş-Todiţa

Mureşului”7,6 - 119,2 898

3 DP012 Drum public „Bîrsău-Săcărâmb”

15,1 1,1 281,4 7167

4 DP013 Drum public „Bîrsău-Năjag” 5,2 - 15,9 1445 DP014 Drum public „Bampotoc-

Vărmaga”18,0 2,8 147,7 1180

6 DP015 Drum public „Năjag-Săcărâmb” 4,0 0,2 17,5 169Total drumuri publice 71,8 4,1 782,6 13657

7 DE006 Drum industrial „Valea Făerag” 3,4 1,6 102,7 7708 DE007 Drum industrial „Coronda-

P.Ciongor ”2,8 0,5 162,8 4074

9 DE009 Drum industrial „Cărpiniş” 2,0 - 67,6 154110 DE010 Drum industrial „Pârâul

Mireşului”0,6 - 17,9 143

Total drumuri industriale 8,8 2,1 351,0 652811 FE004 Drum forestier „Valea Podului” 1,0 0,6 23,7 12012 FE005 Drum forestier „Valea

Măcrişului”4,4 3,0 477,1 5667

13 FE006 Drum forestier „Bocşa Mică-Ciongor”

1,4 1,0 100,2 2157

14 FE007 Drum forestier „Săcărâmb 1” 0,7 0,2 82,5 343515 FE008 Drum forestier „Săcărâmb 2” 3,6 3,6 46,7 111316 FE 009 Drum forestier „Valea

Vărmăgii”5,5 1,4 162,4 4033

17 FE 010 Drum forestier „Boldureasa” 1,5 1,5 89,4 86018 FE011 Drum forestier „Cracuri” 2,4 0,4 255,1 389319 FE012 Drum forestier „Şesuri” 3,8 1,8 28,7 25520 FE013 Drum forestier „Valea

Făeragului”1,1 1,1 40,3 461

Total drumuri forestiere 25,4 14,6 1306,1 21994Total drumuri existente 106,0 20,8 2439,7 42179

21 FN010 Drum necesar „Pârâul Boholt” 2,9 1,4 147,0 217522 FN011 Drum necesar „Pârâul Tăului” 2,0 2,0 284,5 2577

Total drumuri necesare 4,9 3,4 431,5 4752TOTAL DRUMUIRI 110,9 24,2 2871,2 46931

Densitatea reţelei de drumurki este de 36,9m/ha,

59

Fig 14 Drum forestier „Săcărâmb 1” Fig 15 Drum forestier „Săcărâmb 2”

Pentru deceniul următor s-a prevăzut construirea a 4,9km drumuri necesare care

vor determina creşterea accesibilităţii la 98%.

4.2.7. Accesibilitatea

Accesibilitatea fondului de producţie şi de protecţie, precum şi a posibilităţii, este

prezentată în tabelul 22::

Accesibilitatea fondului de producţie şi de protecţieTabelul 22

Specificări Actual La sfârşitul deceniului

Fond de producţie (% din suprafaţă)

Total, din care: 91 91Exploatabil 95 95

Preexploatabil 82 82Neexploatabil 94 94

Fond de protecţie (% din suprafaţă)

Total 95 95

Posibilitatea (% din volum)

Total, din care: 95 95Produse principale 100 100Produse secundare 97 97

Tăieri de igienă 90 90

Accesibilitatea fondului de producţie este de 91% iar a celui de protecţie de 95%.

La sfârşitul deceniului accesibilitatea fondului de producţie va fi tot de 98%.

60

4.2.8.Construcţii forestiere

În cadrul unităţii de producţie III Certej-Vărmaga există 3 construcţii forestiere.

Acestea sunt reprezentate de cantonul silvic din u.a. 46C, cantonul silvic din u.a. 163C şi

cabana locuibilă „Mireşu” pentru muncitori forestieri din u.a. 212C. Nu s-au propus alte

construcţii.

61

CAPITOLUL V

Lucrări efectuate şi rezultate obţinute

5.1. Planul decenal de aplicare a lucrărilor de conducere -

rarituri .

Prin elaborarea planului decenal de aplicare a lucrărilor de conducere a pădurii se

urmăreşte stabilirea soluţiilor tehnice de ansamblu, privind orientarea şi organizarea

raţională a gospodăririi pădurilor echiene preexploatabile pe o perioadă de 10 ani,

respectiv perioada 2004-2013.

La elaborarea planului decenal s-au avut în vedere realizarea următoarelor

obiective:

a) de ordin silvicultural

-eşalonarea parcurgerii cât mai uniforme a arboretelor studiate, în ordinea urgenţei

şi a periodicităţii impuse de natura, starea şi accesibilitatea pădurii în cursul deceniului;

-fixarea naturii şi a numărului de intervenţii de executat în fiecare arboret

considerat separat;

-stabilirea suprafeţelor probabile de parcurs anual şi în cursul deceniului pe natură

de lucrări.

b) de ordin economic:

-evaluarea cantităţii de masă lemnoasă care va rezulta prin parcurgerea arboretelor

incluse în plan şi stabilirea posibilităţii decenale şi anuale de produse secundare.

In tabelul 23 este dat planul decenal al lucrarilor de rarituri

62

Planul decenal al lucrărilor de conducere -rărituriTabelul 23

u.a S (ha)

Vârsta ani

Cons Volumactual(mc)

S. de parcurs

(ha)

Volum de extras(mc)

Compoziţie

11B 1 35 0,9 174 1 30 9FA1DT12B 4,4 35 0,9 467 4,4 88 5FA3CA1GO1DT46E 0,9 40 0,9 211 0,9 34 5BR4LA1DT46H 7,5 50 0,9 1291 7,5 187 5CA4FA1DT59B 0,9 25 0,9 157 0,9 26 4MO5BR1DT80A 3,2 35 0,9 413 3,2 74 3ME2PLT2CA3FA80B 25,3 25 0,9 3871 25,3 677 7MO2LA1FA83A 2,5 25 0,9 418 2,5 72 8MO2DT83B 4,7 25 0,8 803 4,7 138 9LA1DT87A 7,9 25 0,9 1493 7,9 247 8MO1FA1DT87C 14,3 25 0,9 1801 14,3 325 7MO2PAM1LA 88A 6,6 20 0,9 508 6,6 97 9MO1DT90 15,4 25 0,9 1832 15,4 324 4FA3MO1LA1CA1D

T91A 19,5 25 0,9 2672 19,5 472 6MO2PI2FA158B

4,1 45 0,9 972 4,1 149 10FA

159B

19,2 45 0,9 4166 19,2 655 10FA

160D

3,3 45 0,9 1257 3,3 194 8MO2FA

160E 4,6 45 0,9 998 4,6 157 10FA162C

1,4 25 1,0 185 1,4 32 10BR

330A

3,4 25 0,9 407 3,4 72 5BR3MO2DT

341C

3,1 40 0,9 474 3,1 78 8FA2CA

375D

14,5 40 0,9 1654 14,5 284 5CA2FA2GO1DT

380C

28,5 45 0,9 5472 28,5 865 7FA3CA

380F 4,3 25 0,9 580 4,3 103 5MO3SC1LA1DT381E 5,5 25 1,0 558 5,5 100 7MO2LA1DT395 7,7 20 0,9 655 3,9 60 5MO4CA1ST410A

4,1 25 0,9 369 4,1 81 8CA2TE

410D

5,7 30 0,9 793 5,7 125 6CA3TE1DT

63

411A

4,4 35 0,9 585 4,4 99 7CA2GO1DT

411C

6,6 25 0,9 481 6,6 107 4CA3FA2TE1DT

426A

1,2 20 0,9 102 0,6 8 5PI1CE1GO1MJ2ME

427B

8,3 20 0,9 805 8,3 118 5SC1DT2PI2GO

259 2,1 35 0,9 225 2,1 43 5CA4FA1DTTotal 246,

136849 241,7 6121

5.2.Planificarea lucrarilor de conducere – rarituri pentru anul 2007.In tabelul 24 este prezentat borderoul de amplasare a masei lemnoase ce urmeaza a fi extrasa prin rarituri in anul 2007.

64

65

Nr.

crt.

Tipullucrării

u.a. Compoziţie Vârstă

Consistenţa

clp Volum Indicele de

recoltare

Volumul de recoltatmc/u.a.

Denumire

Ha mc/ha

mc/u.a.

i1 i2 V1 V2 Vtot

1 Rărituri

11B 1,0 9FA1DT 35 0,9 3 174 174 15 15 26,1 26,1 52,2

2 Rărituri

59B 0,9 4MO5BR1DT

25 0,9 3 175 157 10 7 15,7 11 26,7

3 Rărituri

83A 2,5 8MO2DT 25 0,9 3 167 418 10 7 41,8 29,3 71,1

4 Rărituri

83B 4,7 9LA1DT 25 0,8 3 171 803 7 7 56,2 56,2 112,4

5 Rărituri

87A 7,9 8MO1FA1DT

25 0,9 3 189 1493 8 7 119,4 104,5

223,9

6 Rărituri

160E 4,6 10FA 45 0,9 3 217 988 10 9 98,8 88,9 187,7

7 Rărituri

162C 1,4 10BR 25 1,0 2 132 185 10 9 18,5 16,7 35,2

8 Rărituri

381E 5,5 7MO2LA1DT

25 1,0 3 155 853 10 10 85,3 85,3 170,6

Total 28.5 461,8 418 879,8 Borderou de amplasare a masei lemnoase de extras prin rarituri in anul 2007 . Tabelul 24

66

5.3. Studiu de caz

5.3.1. Localizarea cercetării şi metoda de lucru

Studiu de caz s-a realizat într-un număr de 8 unităţi amenajistice din unitatea de

producţie III Certej-Vărmaga, Ocolul Silvic Deva din cadrul Direcţiei silvice Deva.

Unităţile amenajistice au fost alese din zone cât mai reprezentative, cât mai unitar

pentru a surprinde metode de aplicare în diverse arborete.

Unităţile amenajistice cu care s-a lucrat sunt prezentate în tabelul de mai

jos(tabelul25).

Prezentarea unităţilor amenajistice Tabelul 25

Nr. crt.

Nr. u.a. Supraf. (ha)

Supraf.efectivă(m2) Nr. arbori inventariaţi

1 11B 1,0 400 872 59B 0,9 360 1353 83A 2,5 1000 2724 83B 4,7 1000 2685 87A 7,9 3000 5986 160E 4,6 2000 3657 162C 1,4 560 1428 381E 5,5 2000 338

Total 28,5 10320 2205

În urma acţiunii de inventariere a arboretelor au fost preluate din teren cele două

valori biometrice mai importante adică diametrul şi înălţimea arborilor, acestea făcând

parte din grupa aspectelor structurale ale arboretelor determinate biometric. Pe lângă

acestea tot în teren s-a apreciat clasa de calitate a fiecărui arbore în parte după proporţia

lemnului de lucru pe care îl conţin, în funcţie de care se realizează indicele de utilizare a

lemnului (definit ca raport între volumul lemnului de lucru şi volumul total). Clasificarea

arborilor pe picior s-a făcut în patru clase de calitate în funcţie de proportia din înălţimea

totală aptă pentru lemn de lucru.

67

Aprecierea calităţii arborilor s-a făcut vizual, astfel că operatorul trebuie să

cunoască atât prevederile standardelor de specialitate, în vigoare, în privinţa condiţiilor

de admisibilitate ale sortimentului cu cele mai largi limite, cât şi legătura corelativă dintre

aspectul exterior al arborelui nedoborât şi defectele interioare ale fusului.

În ceea ce priveşte înălţimile acestea a fost măsurată cu ajutorul dendrometrului

românesc cu pendul, iar diametrul cu clupa din 2 în 2 cm.

5.3.2. Rezultatul inventarierilor

u.a. 11B

Descrierea u.a.11B este data in continuarein tabelul 26:

Descriera parcelara u.a 11 B

Tabelul 26

Descrierea statiunii si arboretului Elm

Arb

P

R

P

M

.

R

E

G

E

VIR

STA

ANI

D

cm

H

m

C

L

P

A

M

E

S

T

E

E

L

A

G

A

J

Pro-

Veni

enta

VI

T

A

LI

Den Volum Cres

11 B !,0 HA GF,2-!b SUP:A TS:5242 TP:4331

SOL:3101, Versant mijlociu ondulat , Expozitie V

ING.20 G ALTITUDINE : 530 -560 m.

LITIERA: continua –subtire, TIP FLORA :Asperula

Asarum

Natural fundamental prod mij , relativ plurien

COMP.ACTUALA: 9 FA 1DT

COMP.TEL : 10 FA

SORT: FA Gros si mijl,cherestea.VIRSTA EXPL.110 ani

SEM UTIL:

SUBARBORET

DATE COMPL.ALTE DATE COMPL.

POL: ERZ:

LUCRARI EXECUTATE.

LUCRARI PROPUSE: RARITURI

Cons Mc/

Ha

Mc/

Ha

Mc/

Ha

FA

DT

9

1

IN

IN

35

35

16

14

15

14

3

4 I

.3

.3

RN

RN

N

N

0.81

0.09

161

13

161

13

7,8

0,7

TOTAL 35 3 0,9 174 174 8,5

Această unitate amenajistică are o suprafaţă de 1,0 ha, expoziţie V, se găseşte

altitudinal între 530-560 m, a fost încadrată în grupa funcţională 2-1B, solul este de tip

eutricambosol tipic, tipul de staţiune a fost identificat ca fiind deluros de gorunete Bm,

brun edafic mijlociu cu Asperula- Dentaria, iar tipul de pădure făget amestecat din

regiunea de dealuri (m), arboretul din această unitate de producţie are compozitia 9 FA

1 DT ,este încadrat în clasa a treia de producţie, provine din regenerare naturală şi are o

68

consistenţă de 0,9, vârsta arboretului fiind de 35 ani. Suprafaţa de pe care s-au inventariat

arborii a fost de 400 m2 .

Pe aceasta suprafata s-au gasit arborii prezentati in tabelul 27

Numar de arbori pe categorii de diametre in u.a 11 b(.arbori,V-valoare,A-ajutatori,D-

daunatori,I-indiferenti;I,II,III,IV-clase de calitate.)

Tabelul 27.

Specia Cat.DiamCm

Nr.de Exemplare Nr.de arbori extrasi

V A D I Total I II III

IV

Total

FA 8 10 10 2 3 510 5 4 6 15 1 7 812 4 11 3 18 3 314 6 2 2 10 2 216 8 1 3 12 3 318 5 1 6 1 120 6 622 024 026 1 128 0

Total 30 20 12 16 78 7 15 22CA 8 1 1 1 1

10 1 1 1 112 2 214 1 1 216 2 1 3 1 1

Total 5 3 1 9 1 2 3

Numarul total de arbori pe specii si categorii de diametre este prezentat sintetic in

tabelul nr 28 ,in baza caruia s-a intocmit graficul din figura 16.

Evidenţa arborilor pe specii şi categorii de diametre în u.a. 11B: Tabelul 28

D(cm)

Specia ArboretFA DT

8 10 1 1110 15 1 1612 18 2 2014 10 2 1216 12 3 1518 6 0 620 6 0 622 0 0 0

69

24 0 0 026 1 0 128 0 0 0

Total 78 9 87

Fig.16. - Distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametru în u.a. 11B

Evidenta arborilor din suprafata inventariata pe categorii de diametre ,initial,extras ramas este prezentata in tabelul 29 in baza caruia s-a efectuat graficul din figura 17

Evidenţa arborilor de extras din u.a.11B:

Tabelul 29Numă

rcurent

D (cm)

Arboret Iniţial Extras Rămas

1 8 11 6 52 10 16 9 72 12 20 3 174 14 12 2 105 16 15 4 116 18 6 1 5

70

7 20 6 0 68 22 0 0 010 24 0 0 011 26 1 0 112 28 0 0 0

Total - 87 25 62

Dinamica numărului de arbori pe categorii de diametru

din u.a. 11 B în urma aplicării răriturii este prezentata in figura nr.17

Fig 17 Dinamica numărului de arbori pe categorii de diametru

din u.a. 11 B în urma aplicării răriturii

În această unitate s-a intervenit cu răritura combinată cu o intensitate de 28%.

Analizând figura de mai sus se poate observa că s-au extras arborii atit din

categoriile inferioare de diametru, cât şi din plafonul superior .

u.a. 59B

Descrierea u.a.59 B este data in continuarein tabelul 30:

Descriera parcelara u.a 59 B

Tabelul 30

Descrierea statiunii si arboretului Elm

Arb

P

R

P

M.

RE

GE

VIR

STA

ANI

D

cm

H

m

C

L

P

A

M

E

S

T

E

L

A

G

A

Pro-

Veni

enta

VI

T

A

LI

Den Volum Cres

59B . 0,9 Ha GF,1-!B SUP:A TS:5242 TP:4312

SOL:3101, Versant inferior ondulat , Expozitie V

ING.24 G ALTITUDINE : 470 -510 m.

Cons Mc/

Ha

Mc/

Ha

Mc/

Ha

71

LITIERA: intrerupta –subtire, TIP

FLORA :Asperula Asarum

Natural fundamental prod mij , relativ -plurien

COMP.ACTUALA: 4MO 5 BR 1 DT

COMP.TEL : 5 BR 4 MO 1 DT

SORT: MO Gros cherestea VIRSTA EXPL.110 ani

BR Gros si foarte gros, cherestea

SEM UTIL:

SUBARBORET

DATE COMPL.ALTE DATE COMPL.

POL: ERZ:

LUCRARI EXECUTATE. 1999 Curatiri

LUCRARI PROPUSE: RARITURI

E J

MO

BR

DT

4

5

1

P

P

LT

25

25

50

14

12

18

12

10

15

3

3

3

M

I

.2

.2

.5

NEC

NEC

RN

N

N

N

0,36

0,45

0,09

76

76

23

68

68

21

4,5

3,6

0,6

TOTAL 25 3 0,9 175 157 8,7

Această unitate amenajistică are o suprafaţă de 0,9 ha, expoziţie V, se găseşte

altitudinal între 470-510 m, a fost încadrată în grupa funcţională 1-1B, solul este de tip

eutricambosol tipic, tipul de staţiune a fost identificat ca fiind deluros de gorunete Bm,

brun edafic mijlociu cu Asperula- Dentaria, iar tipul de pădure făgeto-cărpinet cu floră de

mull de productivitate mijlocie (m), arboretul din această unitate de producţie are

compozitia 4MO 5 BR 1 DT, este încadrat în clasa a treia de producţie, provenienţă

necunoscută şi are o consistenţă de 0,9, vârsta arboretului fiind de 25 ani. Suprafaţa de

pe care s-au inventariat arborii a fost de 360 m2 .

Pe aceasta suprafata s-au gasit arborii prezentati in tabelul 31

Numar de arbori pe categorii de diametre ,in u.a 59 B(.arbori,V-valoare,A-ajutatori,D-

daunatori,I-indiferenti;I,II,III,IV-clase de calitate.)pe specie.

Tabelul 31

Specia Cat.DiamCm

Nr.de Exemplare Nr.de arbori extrasi

V A D I Total I II III

IV

Total

Mo 8 2 6 8 2 2

10 1 4 1 3 9 1 1

12 2 3 1 2 8 1 1

14 1 1 1 3 1 1

16 1 118 020 022 1 124 026 028 0

Total 6 8 5 11 30 1 4 5

Br 8 10 4 11 25 1 3 4

72

10 4 1 7 12 1 1

12 3 6 2 11 1 1 2

14 2 3 1 6 1 1

16 2 3 1 6 1 1

18 3 7 1 11 1 1

20 1 122 1 124 026 1 128 0

Total 13 33 10 18 74 1 1 4 4 10

Dt 8 4 8 12 1 3 4

10 1 5 6 1 1

12 4 1 5 1 1

14 016 1 1 1 1

18 3 320 1 1 222 024 026 028 1 1

Total 8 7 15 30 2 5 7

Numarul total de arbori pe specii si categorii de diametre este prezentat sintetic in tabelul nr 32 ,in baza caruia s-a intocmit graficul din figura 18

Evidenţa arborilor pe specii şi categorii de diametre în u.a. 59B: Tabelul 32

D (cm)

Specia ArboretMo Br Dt

8 8 25 12 4510 9 12 6 2712 8 11 5 2414 3 6 0 916 1 6 1 818 0 11 3 1520 0 1 2 322 1 1 0 224 0 0 0 026 0 1 0 128 0 0 1 130 0 0 0 0

Total 30 74 31 135

73

Fig.18. - Distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametru în u.a. 59B

Evidenta arborilor din suprafata inventariata pe categorii de diametre ,initial,extras, ramas, este prezentata in tabelul 33 in baza caruia s-a efectuat graficul din figura 19

Evidenţa arborilor de extras din u.a.59B: Tabelul 33

Număr

curent

D (cm)

Arboret Iniţial Extras Rămas

1 8 45 10 352 10 27 3 242 12 24 4 204 14 9 2 75 16 8 2 66 18 15 1 147 20 3 0 38 22 2 0 210 24 0 0 011 26 1 0 1

74

12 28 1 0 113 30 0 0 0

Total - 135 22 113

Dinamica numărului de arbori pe categorii de diametru din u.a. 59 B în urma

aplicării răriturii este prezentata in figura nr.19.

Fig.19. Dinamica numărului de arbori pe categorii de diametru

din u.a. 59B în urma aplicării răriturii

În această unitate s-a intervenit cu o răritură de combinata având intensitate de

16.29 %.

Analizând figura de mai sus se poate observa că s-au extras atit arborii din

categoriile inferioare de diametru,(etajul inferior) deoarece este multa uscatura,in MO,iar

la BR s-au scos daunatorii gasiti. , cit si arborii din categoriile superioare pentru

punerea in lumina , deoarece BR este in proportie de 50%.

u.a. 83A

Descrierea u.a.83 A este data in continuare in tabelul 34:

75

Descriera parcelara u.a 83 A

Tabelul 34

Descrierea statiunii si arboretului Elm

Arb

P

R

P

M

.

R

E

G

E

VIR

STA

ANI

D

cm

H

m

C

L

P

A

M

E

S

T

E

E

L

A

G

A

J

Pro-

Veni

enta

VI

T

A

LI

Den Volum Cres

83 A 2,5 Ha GF,1-1B SUP:A TS:5242 TP:4312

SOL:3101, Versant inferior ondulat , Expozitie V

ING.24 G ALTITUDINE : 470-510m

LITIERA: intrerupta –subtire, TIP FLORA :Asperula

Asarum

Artificial de prod. mij , echien

COMP.ACTUALA: 8 MO 2 DT

COMP.TEL : 9 MO 1 DT

SORT: MO Gros ,cherestea VIRSTA EXPL.100 ani

SEM UTIL:

SUBARBORET Alun Pad MCs

DATE COMPL.ALTE DATE COMPL./0,2 PE 0,2 S

intim

POL: ERZ:

LUCRARI EXECUTATE.

LUCRARI PROPUSE: RARITURI

Cons Mc/

Ha

Mc/

Ha

Mc/

Ha

MO

DT

8

2

P

IN

25

25

14

10

12

10

3

3 F

.2

.4

NEC

RN

N

N

0,72

0,18

151

16

378

40

9,0

1,6

TOTAL 25 3 0,9 167 418 10,6

Această unitate amenajistică are o suprafaţă de 2,5ha, expoziţie E, se găseşte

altitudinal între 450-480 m, a fost încadrată în grupa funcţională 2-1B, solul este de tip

eutricambosol tipic, tipul de staţiune a fost identificat ca fiind deluros de gorunete Bm,

brun edafic mijlociu cu Asperula- Dentaria, iar tipul de pădure făget de deal pe soluri

schelete cu floră de mull (m), arboretul din această unitate de producţie,are compozitia 8

MO 2 DT, este încadrat în clasa a treia de producţie, provenienţă necunoscută şi are o

consistenţă de 0,9, vârsta arboretului fiind de 25 ani. Suprafaţa de pe care s-au inventariat

arborii a fost de 1000 m2

76

Fig.20 Arbori extraşi

Pe aceasta suprafata s-au gasit arborii prezentati in tabelul 35

Numar de arbori pe categorii de diametre ,in u.a 83 A(.arbori,V-valoare,A-ajutatori,D-

daunatori,I-indiferenti;I,II,III,IV-clase de calitate.)pe specie.

Tabelul 35

Specia Cat.DiamCm

Nr.de Exemplare Nr.de arbori extrasi

V A D I Total I II III

IV

Total

Molid 8 18 25 43 5 13 18

10 9 15 24 9 9

12 6 10 12 13 41 12 12

14 8 20 2 4 34 2 2

16 10 28 3818 15 11 2620 8 4 1 13 1 1

22 4 424 026 028 1 1

Total 52 73 42 57 224 5 37 42

Carpen 8 20 5 25 6 14 20

10 1 4 5 1 1

12 6 614 6 616 3 318 3 320 0 022 0 024 0 0

77

26 0 028 0 0

Total 12 21 15 48 6 15 21

Numarul total de arbori pe specii si categorii de diametre este prezentat sintetic in tabelul 36 ,in baza caruia s-a intocmit graficul din figura 21

Evidenţa arborilor pe specii şi categorii de diametre în u.a. 83 A: Tabelul 36

D (cm)

Specia ArboretMo Dt

8 43 25 6810 24 5 2912 41 6 4714 34 6 4016 38 3 4118 26 3 2920 13 0 1322 4 0 424 0 0 026 0 0 028 1 0 1

Total 224 48 272

Fig.21 - Distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametru în u.a. 83A

78

Evidenta arborilor din suprafata inventariata pe categorii de diametre ,initial,extras, ramas, este prezentata in tabelul 37 in baza caruia s-a efectuat graficul din figura 22.

Evidenţa arborilor de extras din u.a.83A: Tabelul 37Numă

rcurent

D (cm)

Arboret Iniţial Extras Rămas

1 8 68 38 302 10 29 10 192 12 47 12 354 14 40 2 385 16 41 0 416 18 29 0 297 20 13 1 128 22 4 0 410 24 0 0 011 26 0 0 012 28 1 0 1

Total - 272 63 209Dinamica numărului de arbori pe categorii de diametru din u.a. 83 A în urma

aplicării răriturii este prezentata in figura nr.22

Fig.22 Dinamica numărului de arbori pe categorii de diametru

din u.a. 83A în urma aplicării răriturii

79

În această unitate s-a intervenit cu răritura de jos cu o intensitate de 23,16%

Analizând figura de mai sus se poate observa că s-au extras arborii din categoriile

inferioare de diametru, arbori uscati,vatamati.

u.a. 83B

Descrierea u.a.83 B este data in continuare in tabelul 38:

Descriera parcelara u.a 83 B

Tabelul 38

Descrierea statiunii si arboretului Elm

Arb

P

R

P

M

.

R

E

G

E

VIR

STA

ANI

D

c

m

H

m

C

L

P

A

M

E

S

T

E

E

L

A

G

A

J

Pro-

Veni

enta

VI

T

A

LI

Den Volum Cre

s

83 B . 4,7 Ha GF,2-1B SUP:A TS:5242 TP:4212

SOL:3101, Versant inferior ondulat , Expozitie E

ING.18 G ALTITUDINE : 490-580m

LITIERA: continua –subtire, TIP FLORA :Asperula

Asarum

Artificial de prod. mij , echien

COMP.ACTUALA: 9 LA 1 DT

COMP.TEL : 9 LA 1 DT

SORT: LA Mij si Gros ,cherestea VIRSTA

EXPL.80 ani

SEM UTIL:

SUBARBORET Pad MCS /0,2 PE 0,4 S intim

DATE COMPL.ALTE DATE COMPL

POL: ERZ:

LUCRARI EXECUTATE. 1998 CURATIRI

1999.T.IGIENA

LUCRARI PROPUSE: RARITURI

Cons Mc/

Ha

Mc/

Ha

Mc/

Ha

LA

DT

9

1

P

IN

25

25

16

12

14

11

3

4 M

.3

.4

NEC

RN

N

N

0,71

0,09

162

9

761

42

10,

1

0,7

TOTAL 25 3 0,8 171 803 10,

8

Această unitate amenajistică are o suprafaţă de 4,7ha, expoziţie E, se găseşte altitudinal

între 490-580 m, a fost încadrată în grupa funcţională 2-1B, solul este de tip

eutricambosol tipic, tipul de staţiune a fost identificat ca fiind deluros de gorunete Bm,

brun edafic mijlociu cu Asperula- Dentaria, iar tipul de pădure făget de deal pe soluri

schelete cu floră de mull (m), arboretul din această unitate de producţie are compozitia 9

LA 1 DT este încadrat în clasa a treia de producţie, provenienţă necunoscută şi are o

80

consistenţă de 0,8, vârsta arboretului fiind de 25 ani. Suprafaţa de pe care s-au inventariat

arborii a fost de 1000 m2 . Pe aceasta suprafata s-au gasit arborii prezentati in tabelul 39.

Numar de arbori pe categorii de diametre ,in u.a 83 B (.arbori,V-valoare,A-ajutatori,D-

daunatori,I-indiferenti;I,II,III,IV-clase de calitate.)pe specie.

Tabelul 39Specia Cat.Diam

CmNr.de Exemplare Nr.de arbori extrasi

V A D I Total I II III

IV

Total

Larice 8 5 5 10 5 5

10 8 24 32 8 8

12 9 5 31 45 1 4 5

14 10 9 2 14 35 1 1 2

16 17 23 2 42 2 2

18 13 14 2 29 1 1 2

20 7 8 1 16 1 1

22 4 8 1 13 1 1

24 1 1 226 028 0

Total 52 72 26 74 224 1 4 21 26

Carpen 8 9 11 20 1 8 9

10 1 2 6 9 2 2

12 1 1 2 1 1

14 3 2 5 1 1 2

16 2 2 4 2 2

18 3 1 4 1 1

20 022 024 026 028 0

Total 10 17 17 44 2 15 17

Numarul total de arbori pe specii si categorii de diametre este prezentat sintetic in tabelul 40 ,in baza caruia s-a intocmit graficul din figura 23 ,

Evidenţa arborilor pe specii şi categorii de diametre în u.a. 83B : Tabelul 40

D (cm)

Specia ArboretLa Dt

8 10 20 3010 32 9 4112 45 2 4714 35 5 4016 42 4 46

81

18 29 4 3320 16 0 1622 13 0 1324 2 0 226 0 0 028 0 0 0

Total 224 44 268

Fig.23. - Distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametru în u.a. 83B

Evidenta arborilor din suprafata inventariata pe categorii de diametre ,initial,extras, ramas, este prezentata in tabelul 41 in baza caruia s-a efectuat graficul din figura 24

Evidenţa arborilor de extras din u.a.83B: Tabelul 41Numă

rcurent

D (cm)

Arboret Iniţial Extras Rămas

1 8 30 14 162 10 41 10 312 12 47 6 414 14 40 4 365 16 46 4 426 18 33 3 307 20 16 1 158 22 13 1 12

82

10 24 2 0 211 26 0 0 012 28 0 0 0

Total - 268 43 225

Dinamica numărului de arbori pe categorii de diametru din u.a. 83 B în urma

aplicării răriturii este prezentata in figura nr.24

Fig.24 Dinamica numărului de arbori pe categorii de diametru

din u.a. 83B în urma aplicării răriturii

În această unitate s-a intervenit cu răritura combinata cu o intensitate de 16.04 %

Analizând figura de mai sus se poate observa că s-au extras arborii atit din

categoriile inferioare de diametru (plafonul inferior),cit si din categoriile

superioare(plafonul superior) s-au extras doar arborii vătămaţi (din clasa IV de

calitate),deoarece arboretul este suficent de rar avind consistenta 0,8.

83

u.a. 87A

Descrierea u.a.87A este data in continuare in tabelul 42:

Descriera parcelara u.a 87 A

Tabelul 42

Descrierea statiunii si arboretului Elm

Arb

P

R

P

M

.

R

E

G

E

VIR

STA

ANI

D

c

m

H

m

C

L

P

A

M

E

S

T

E

E

L

A

G

A

J

Pro-

Veni

enta

VI

T

A

LI

Den Volum Cres

87 A 7,9 Ha GF,1-2A SUP:M TS:5242 TP:4212

SOL:3101, Versant ondulat , Expozitie N

ING.38 G ALTITUDINE : 650- 800 m

LITIERA: intrerupta–subtire, TIP FLORA :Asperula-

Asarum

Artificial de prod. mij , echien

COMP.ACTUALA: 8 MO 1 FA ! DT

COMP.TEL : 9 MO 1 FA

SORT: LA Mij si Gros ,cherestea . VIRSTA EXPL.80 ani

SEM UTIL:

SUBARBORET Alun, Pad, Mcs /0,2 PE 0,2 S

intim

DATE COMPL.ALTE DATE COMPL Roca la suprafata/0,1

S

POL: ERZ:

LUCRARI EXECUTATE. 1994 DEGAJARI

1998.CURATIRI

LUCRARI PROPUSE: RARITURI

Cons Mc/

Ha

Mc/

Ha

Mc/

Ha

MO

FA

DT

8

1

1

P

IN

IN

25

25

25

14

12

12

13

11

11

3

3

4

I

M

.,2

.4

.4

NEC

RN

RN

N

N

0,72

0,09

0,09

169

11

9

1335

87

71

9,00

0,6

0,7

TOTAL 25 3 0,90 189 1493 10,3

Această unitate amenajistică are o suprafaţă de 7,9ha, expoziţie N, se găseşte

altitudinal între 650-800 m, a fost încadrată în grupa funcţională1-2A, solul este de tip

eutricambosol tipic, tipul de staţiune a fost identificat ca fiind deluros de gorunete Bm,

brun edafic mijlociu cu Asperula- Dentaria, iar tipul de pădure făget de deal pe soluri

schelete cu floră de mull (m), arboretul din această unitate de producţie are compozitia 8

MO 1 FA 1 DT, este încadrat în clasa a treia de producţie, provenienţă necunoscută şi

are o consistenţă de 0,9, vârsta arboretului fiind de 25 ani. Suprafaţa de pe care s-au

inventariat arborii a fost de 3000 m2

Pe aceasta suprafata s-au gasit arborii prezentati in tabelul 43

84

Numar de arbori pe categorii de diametre ,in u.a 87 A (.arbori,V-valoare,A-ajutatori,D-

daunatori,I-indiferenti;I,II,III,IV-clase de calitate.)pe specie.

Tabelul 43

Specia Cat.DiamCm

Nr.de Exemplare Nr.de arbori extrasi

V A D Total I II III

IV

Total

Molid 8 41 30 71 2 2 37 41

10 11 53 64 11 11

12 30 27 50 107 2 3 22 27

14 27 30 5 12 74 3 1 1 5

16 38 25 3 1 67 1 2 3

18 30 15 4520 11 5 1622 11 5 1624 2 226 2 228 0

Total 121

110

87 146

464 8 6 73 87

Dt 8 11 3 14 3 8 11

10 8 13 21 2 6 8

12 2 4 5 11 1 1 2 4

14 10 2 12 1 1 2

16 8 818 3 1 420 2 222 2 224 026 028 0

Total 27 25 22 74 1 7 17 25

Numarul total de arbori pe specii si categorii de diametre este prezentat sintetic in tabelul 44 ,in baza caruia s-a intocmit graficul din figura 25 ,

Fag 8 7 3 10 1 2 5 8

10 6 8 14 6 6

12 12 1 2 15 1 1

14 7 1 3 11 1 1

16 8 818 1 120 1 122 024 026 028 0

Total 27 12 1 60 1 2 13 16

85

Evidenţa arborilor pe specii şi categorii de diametre în u.a. 87A: Tabelul 44

D (cm)

Specia ArboretMo Fa D

t8 71 10 1

495

10 64 14 21

99

12 107

15 11

133

14 74 11 12

97

16 67 8 8 8318 45 1 4 5020 16 1 2 1922 16 0 2 1824 2 0 0 226 2 0 0 228 0 0 0 030 0 0 0 0

Total 463

60 74

509

Fig.25. - Distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametru în u.a. 87A

Evidenta arborilor din suprafata inventariata pe categorii de diametre ,initial,extras, ramas, este prezentata in tabelul 45 in baza caruia s-a efectuat graficul din figura 26

86

Evidenţa arborilor de extras din u.a.87A: Tabelul 45Numărcurent

D (cm)

Arboret Iniţial Extras Rămas

1 8 95 60 352 10 99 25 742 12 133 32 1014 14 97 8 895 16 83 3 806 18 50 0 507 20 19 0 198 22 18 0 1810 24 2 0 211 26 2 0 212 28 0 0 013 30 0 0 0Total 598 128 470

Dinamica numărului de arbori pe categorii de diametru din u.a. 87 A în urma

aplicării răriturii este prezentata in figura nr.26

87

Fig.26 Dinamica numărului de arbori pe categorii de diametru

din u.a. 87A în cazul aplicării răriturii

În această unitate s-a intervenit cu o răritură de jos având o intensitate de

21,40%

Analizând figura de mai sus se poate observa că s-au extras arborii din categoriile

inferioare de diametru, mai ales la molid deoarece la fag nu sau ivedentiat arborii de

viitor ,extragindu -se cu precadere arborii uscati sau rau conformati.

u.a. 160E

Descrierea u.a.160 E este data in continuare in tabelul 46:

Descriera parcelara u.a 160 E

Tabelul 46

Descrierea statiunii si arboretului Elm

Arb

P

R

P

M

.

R

E

G

E

VIR

STA

ANI

D

c

m

H

m

C

L

P

A

M

E

S

T

E

E

L

A

G

A

J

Pro-

Veni

enta

VI

T

A

LI

Den Volum Cres

160E 4,6 Ha GF,2-1B SUP:A TS:4420 TP:4114

SOL:3301, Versant ondulat , Expozitie S

ING. 18G ALTITUDINE : 900- 1000 m

LITIERA: continua–normala TIP FLORA :Asperula-

Asarum

Cons Mc/

Ha

Mc/

Ha

Mc/

Ha

88

Artificial de prod. mij , relativ- echien

COMP.ACTUALA: 10 FA

COMP.TEL : 10 FA

SORT: FA Gros si mij. ,cherestea . VIRSTA EXPL.110 ani

SEM UTIL:

SUBARBORET

DATE COMPL..ALTE DATE COMPL

POL: ERZ:

LUCRARI EXECUTATE.

LUCRARI PROPUSE: RARITURI

FA 10 IN 45 18 17 3 .5 RN N 0,90 217 998 9,1

TOTAL 45 3 0,90 217 998 9,1

Această unitate amenajistică are o suprafaţă de 4,6 ha, expoziţie S, se găseşte

altitudinal între 900-1000 m, a fost încadrată în grupa funcţională 2-1B, solul brun acid

districambosol tipic, tipul de staţiune a fost identificat ca fiind Montan premontan de

făgete Bm brun edafic mijlociu, cu Asperula- Dentaria, iar tipul de pădure Făget montan

pe soluri schelete cu floră de mull (m), arboretul din această unitate de producţie are

compozotia 10 FA , este încadrat în clasa a treia de producţie, provenienţă din regenerare

naturală şi are o consistenţă de 0,9, vârsta arboretului fiind de 45 ani. Suprafaţa de pe

care s-au inventariat arborii a fost de 2000 m2 .

Pe aceasta suprafata s-au gasit arborii prezentati in tabelul 47.

Numar de arbori pe categorii de diametre ,in u.a 160 E (.arbori,V-valoare,A-

ajutatori,D-daunatori,I-indiferenti;I,II,III,IV-clase de calitate.)pe specie.

Tabelul 47Specia Cat.Diam

CmNr.de Exemplare Nr.de arbori extrasi

V A D I Total I II III

IV

Total

Fag 8 25 17 30 72 1 16 17

10 32 11 15 58 11 11

12 29 6 9 44 6 6

14 20 6 4 30 1 5 6

16 15 10 4 29 1 3 4

18 22 15 4 41 4 4

20 11 14 3 28 1 1 1 3

22 12 6 3 21 1 2 3

24 8 4 1 13 1 1

26 5 3 828 3 330 4 432 2 2

89

34 036 038 1 1

Total 83 158

55 58 354 1 6 48 55

Mesteacan

8 0

10 012 014 1 1 1 1

16 1 1 1 1

18 1 1 1 1

20 022 024 026 028 1 130 1 132 034 036 038 1 1

Total 3 3 6 1 2 3

Carpen 810 1 1 2 1 112 1 1 1 114 1 116 1 11820222426283032343638

Total 1 2 2 5 2 2

Numarul total de arbori pe specii si categorii de diametre este prezentat sintetic in tabelul 48 ,in baza caruia s-a intocmit graficul din figura 27 ,

Evidenţa arborilor pe specii şi categorii de diametre în u.a. 160E: Tabelul 48

D (cm)

Specia ArboretFa Me Ca

8 72 0 0 7210 58 0 2 6012 44 0 1 4514 30 1 1 3216 29 1 1 3118 41 1 0 4220 28 0 0 2822 21 0 0 2124 13 0 0 1326 8 0 0 828 3 1 0 4

90

30 4 1 0 532 2 0 0 234 0 0 0 036 0 0 0 038 1 0 0 140 0 1 0 1

Total 354 6 5 365

Fig.30. - Distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametru în u.a. 160E

Evidenta arborilor din suprafata inventariata pe categorii de diametre ,initial,extras, ramas, este prezentata in tabelul 49 in baza caruia s-a efectuat graficul din figura 31

Evidenţa arborilor de extras din u.a.160E: Tabelul 49Numă

rcurent

D (cm)

Arboret Iniţial Extras Rămas

1 8 72 17 552 10 60 12 482 12 45 7 384 14 32 7 255 16 31 5 266 18 42 5 377 20 28 3 258 22 21 3 1810 24 13 1 1211 26 8 0 8

91

12 28 4 0 413 30 5 0 514 32 2 0 215 34 0 0 016 36 0 0 017 38 1 0 118 40 1 0 1

Total - 365 60 305

Dinamica numărului de arbori pe categorii de diametru din u.a. 160 E în urma

aplicării răriturii este prezentata in figura nr.31

Fig.31. Dinamica numărului de arbori pe categorii de diametru

din u.a. 160E în urma aplicării răriturii

În această unitate s-a intervenit cu răritura combinată, cu o intensitate de 16.43 %

92

Fig.32. Arbore de extras-gelivură

Analizând figura 31 se poate observa că s-au extras arborii atât din categoriile

inferioare de diametru, cât şi superioare datorită stării de sănătate precare a unor arbori de

diametre mari.(Exemplu Fig.32,arbore de extras –gelivura)

u.a. 162C

Descrierea u.a.162 C este data in continuare in tabelul 50:

93

Descriera parcelara u.a 162 C

Tabelul 50

Descrierea statiunii si arboretului Elm

Arb

P

R

P

M

.

R

E

G

E

VIR

STA

ANI

D

c

m

H

m

C

L

P

A

M

E

S

T

E

E

L

A

G

A

J

Pro-

Veni

enta

VI

T

A

LI

Den Volum Cres

162 C 1,4 Ha GF,2-1B SUP:A TS:4420 TP:4114

SOL:3301, Versant mijlociu ondulat , Expozitie V

ING. 14G ALTITUDINE : 760-900 m

LITIERA: intrerupta subtire TIP FLORA :Asperula-

Dentaria

Artificial de prod. sup.- echien

COMP.ACTUALA: 10 BR

COMP.TEL : 10 BR

SORT: Br mij. celuloza ,constr.. VIRSTA EXPL.120 ani

SEM UTIL:

SUBARBORET

DATE COMPL..ALTE DATE COMPL

POL: ERZ:

LUCRARI EXECUTATE. 1999 CURATIRI

LUCRARI PROPUSE: RARITURI

Cons Mc/

Ha

Mc/

Ha

Mc/

Ha

BR 10 P 25 12 9 2 ..3 RN N 1,00 132 185 9,2

TOTAL 25 2 1,00 132 185 9,2

Această unitate amenajistică are o suprafaţă de 1,4 ha, expoziţie V, se găseşte

altitudinal între 760-900 m, a fost încadrată în grupa funcţională 2-1B, solul brun acid

districambosol tipic, tipul de staţiune a fost identificat ca fiind montan premontan de

făgete Bm brun edafic mijlociu, cu Asperula- Dentaria, iar tipul de pădure Făget montan

pe soluri schelete cu floră de mull (m), arboretul din această unitate de producţie are

compozitia 10 BR, este încadrat în clasa a doua de producţie, provenienţă necunoscută şi

are o consistenţă de1,0, vârsta arboretului fiind de 25 ani. . Suprafaţa de pe care s-au

inventariat arborii a fost de 560 m2 .

Inventarierea arborilor este prezentata in fig.33 si figura 34(imagini foto)

Fig.33.Inventarierea arborilor

94

Fig.34.Arbori de extras (X)

Pe aceasta suprafata s-au gasit arborii prezentati in tabelul 51:

Numar de arbori pe categorii de diametre ,in u.a 162 C (.arbori,V-valoare,A-

ajutatori,D-daunatori,I-indiferenti;I,II,III,IV-clase de calitate.)pe specie.

Tabelul 51Specia Cat.Diam

CmNr.de Exemplare Nr.de arbori extrasi

V A D I Total I II III

IV

Total

Brad 8 2 7 33 42 7 7

10 5 3 4 12 1 2 3

12 3 16 2 2 23 2 2

14 5 13 3 21 2 1 3

16 8 10 2 20 1 1 2

18 4 2 1 7 1 1

20 5 3 1 9 1 1

22 2 1 324 1 126 028 030 032 034 036 038 0

Total 28 52 19 39 138 2 4 13 19

Salcie capreas

ca

8

10

12 2 2 2 2

14

16 1 1 1 1

95

18 1 1 1 1

20

22

24

26

28

30

32

34

36

38

Total 4 4 4 4

Numarul total de arbori pe specii si categorii de diametre este prezentat sintetic in tabelul 52 ,in baza caruia s-a intocmit graficul din figura 35 ,

Evidenţa arborilor pe specii şi categorii de diametre în u.a. 162C: Tabelul 52

D (cm)

Specia ArboretBr Sac

8 42 0 4210 12 0 1212 23 2 2514 21 0 2116 20 1 2118 7 1 820 9 0 922 3 0 324 1 0 126 0 0 028 0 0 0

Total 138 4 142

96

Fig.35. - Distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametru în u.a. 162C.

Evidenta arborilor din suprafata inventariata pe categorii de diametre ,initial,extras, ramas, este prezentata in tabelul 53 in baza caruia s-a efectuat graficul din figura 36

Evidenţa arborilor de extras din u.a.162C: Tabelul 53 Numă

rcurent

D (cm)

Arboret Iniţial Extras Rămas

1 8 42 7 352 10 12 3 92 12 25 4 214 14 21 3 185 16 21 3 186 18 8 2 67 20 9 1 88 22 3 0 310 24 1 0 111 26 0 0 012 28 0 0 0

Total - 142 23 119

97

Dinamica numărului de arbori pe categorii de diametru din u.a. 162 C în urma

aplicării răriturii este prezentata in figura nr.36

Fig.36. Dinamica numărului de arbori pe categorii de diametru

din u.a. 162C în urma aplicării răriturii

În această unitate s-a intervenit cu răritura combinata cu o intensitate de 16,19 %

Analizând figura 36.se poate observa că s-au extras arbori atit din categoriile

inferioare de diametru ( arbori uscati) ,cit si din categoriile superioare de diametru.

u.a. 381E

Descrierea u.a.381 E este data in continuare in tabelul 54.

Descriera parcelara u.a 381 E

Tabelul 54

Descrierea statiunii si arboretului Elm

Arb

P

R

P

M

.

R

E

G

VIR

STA

ANI

D

c

m

H

m

C

L

P

A

M

E

S

T

E

L

A

G

A

Pro-

Veni

enta

VI

T

A

LI

Den Volum Cres

381 E 5,5 Ha GF,2-1B SUP:A TS:5242 TP:4212

SOL:3101, Versant superior- ondulat , Expozitie N

ING. 28 G ALTITUDINE : 400 510 m.

Cons Mc/

Ha

Mc/

Ha

Mc/

Ha

98

LITIERA: continua-subtire TIP FLORA :Asperula- Asarum

Artificial de prod. mij..- echien

COMP.ACTUALA: 7 MO 2 LA 1 DT

COMP.TEL : 7 MO 2 La 1 DT

SORT: MO Gros -Cherestea .VIRSTA EXPL. 70 ani

SEM UTIL:

SUBARBORET CORN, ALUN , PADUCEL,/0.2 PF 0.4 S

INTIM

DATE COMPL..ALTE DATE COMPL

POL: ERZ:

LUCRARI EXECUTATE. 1990 DEGAJARI

1999 CURATIRI

LUCRARI PROPUSE: RARITURI

E E J

MO

LA

DT

7

2

1

P

P

L

T

25

25

25

12

13

10

11

11

,.5

9.

5

3

3

3

G

I

.3

3

.3

NEC

NEC

RN

N

N

N

0,7

0,2

0,1

66

24

12

363

132

63

7.4

2.1

0.8

TOTAL 25 2 1,00 102 558 9,2

Această unitate amenajistică are o suprafaţă de 5,5 ha, expoziţie N, se găseşte

altitudinal între 400-510 m, a fost încadrată în grupa funcţională 2-1B, solul

eutricambosol tipic, tipul de staţiune a fost identificat ca fiind deluros de gorunete Bm,

brun edafic mijlociu cu Asperula- Dentaria, iar tipul de pădure făget de deal pe soluri

schelete cu floră de mull (m), arboretul din această unitate de producţie are compozitia 7

MO 2 LA 1 Dt, este încadrat în clasa a treia de producţie, provenienţă necunoscută şi are

o consistenţă de 1,0 vârsta arboretului fiind de 25 ani. Suprafaţa de pe care s-au

inventariat arborii a fost de 2000 m2

. Amplasarea suprafetelor este prezentata in fig.37(imagine foto).

Fig.37 .Amplasarea suprafetelor

99

Pe aceasta suprafata s-au gasit arborii prezentati in tabelul 55.

Numar de arbori pe categorii de diametre ,in u.a 381 E (.arbori,V-valoare,A-

ajutatori,D-daunatori,I-indiferenti;I,II,III,IV-clase de calitate.)pe specie.

Tabelul55Specia Cat.Diam

CmNr.de Exemplare Nr.de arbori extrasi

V A D I Total I II III

IV

Total

Mo 8 9 22 31 62 2 20 22

10 17 9 7 33 1 2 6 9

12 30 14 9 53 1 3 10 14

14 17 7 6 30 1 1 4 6

16 41 14 5518 25 13 3820 7 3 1022 7 1 824 1 4 526 028 1 130 1 1

Total 100

98 51 47 296 3 8 42 51

La 8 010 1 1 3 1 1

12 3 2 514 1 116 3 318 3 2 520 1 122 0242628

Total 10 6 2 18 1 1Carpen 8 14 14 1 13 14

10 4 1 5 1 1

12 2 214 2 216 1 118 02022242628

Total 9 13 2 24 1 14 15

Numarul total de arbori pe specii si categorii de diametre este prezentat sintetic in tabelul 56 ,in baza caruia s-a intocmit graficul din figura 38 ,

100

Evidenţa arborilor pe specii şi categorii de diametre în u.a.381E: Tabelul 56

D (cm)

Specia ArboretMo La Dt

8 62 0 14 7610 33 3 5 4112 53 5 2 6014 30 1 2 3316 55 3 1 5918 38 5 0 4320 10 1 0 1122 8 0 0 824 5 0 0 526 0 0 0 028 1 0 0 130 1 0 0 1

Total 296 18 24 338

Fig.38. - Distribuţia numărului de arbori pe categorii de diametru în u.a. 381E

Evidenta arborilor din suprafata inventariata pe categorii de diametre ,initial,extras, ramas, este prezentata in tabelul 57 in baza caruia s-a efectuat graficul din figura 39

101

Evidenţa arborilor de extras din u.a.381E: Tabelul 57

Număr

curent

D (cm)

Arboret Iniţial Extras Rămas

1 8 76 36 402 10 41 11 302 12 60 14 464 14 33 6 275 16 59 0 596 18 43 0 437 20 11 0 118 22 8 0 810 24 5 0 511 26 0 0 012 28 1 0 113 30 1 0 1

Total - 338 67 271

Dinamica numărului de arbori pe categorii de diametru din u.a. 381 E în urma

aplicării răriturii este prezentata in figura nr.39

Fig.39. Dinamica numărului de arbori pe categorii de diametru

din u.a. 381E în urma aplicării răriturii

102

În această unitate s-a intervenit cu o răritură de jos, având o intensitate de 19,8%.

Analizând figura 39 se poate observa că s-au extras arborii din categoria

inferioara de diametru ,datorita faptului ca arboretul este des si sunt multi arbori de

dimensiuni mici, uscati.

Evidenta arborilor din suprafatele inventariate pe categorii de diametre ,initial,extras, ramas, din toate cele 8 u.a,-uri este prezentata in tabelul 58 in baza caruia s-a efectuat

graficul din figura 40.

Evidenţa arborilor de extras din cele 8 u.a-uri.: Tabelul 58.Numă

rcurent

D (cm)

Arboret Iniţial Extras Rămas

1 8 439 188 2512 10 325 83 2422 12 401 82 3194 14 284 34 2505 16 304 21 2836 18 226 12 2147 20 105 6 998 22 69 4 6510 24 23 1 2211 26 12 0 1212 28 7 0 713 30 6 0 614 32 2 0 215 34 0 0 016 36 0 0 017 38 1 0 118 40 1 0 1

Total - 2205 431 1774

103

Dinamica numărului de arbori pe categorii de diametru din totalul unităţilor

amenajistice în urma aplicării răriturii este prezentata in figura 40.

Fig.40. Dinamica numărului de arbori pe categorii de diametru

din totalul unităţilor amenajistice în urma aplicării răriturii

Analizând figura de mai sus se poate observa că s-au extras arborii atit din

categoriile inferioare de diametru, cit si din categoriile superioare de diametru.

5.3.3. Întocmirea A.P.V.-ului

S-a întocmit în urma inventarieri, odată cu stabilirea arborilor de extras.

104

105

DIRECTIA SILVICA DEVA Marti, 1 Mai 2007 Ocolul Silvic Deva Aprobat, Sef Ocol RNP ACT DE PUNERE IN VALOARE NR. 9999 SR CERTEJ-VARMAGA U.P. nr. 3 Certej-Varmaga Accesibilitate: 1001..1500 m PRODUCTIE INDUSTRIALA *======================================================================================================================================* | Suprafata totala act: 28.50 ha | INFORMATII | Grupa | Numar | Volum | | | Tratament: de ingrijire | PRIVIND | de | de | arbore | Elagaj| | Natura produsului: secundare rarituri | N.T.S.M. | specii | arbori | mediu | | | Tehnologia de exploatare: parti de arbori |-------------------------------------------------------------------| | Data inventarierii: 20 Iulie 2006 | Stincarii pe: ha | Rasinoase | 6835 | 0.05 | 0.25 | | Anul exploatarii: 2007 | Arbori putregaiosi: | FAG | 2234 | 0.08 | 0.40 | | Procedeul de inventariere: fir cu fir. | buc.| Quercinee | | | | | Ciocan rotund nr: P.S.943/4 | cu un volum de: mc | Diverse tari| 2755 | 0.04 | 0.44 | | Semintis neutilizabil pe ha. Vol. craci rasin.23.00 mc. | | Diverse moi | 100 | 0.07 | 0.30 | | Preturi conform Hotaririi Nr. 525:02/11/2006 | Numar Iescari: 0 | TOTAL: | 11924 | 0.05 | 0.35 | *======================================================================================================================================* | Specia | SORTAREA DIMENSIONALA | Lemn | | Lemn de foc | Volum | Valoare | | | G1 | G2 | G3 | M1 | M2 | M3 |subtire |lucru | coaja | Total | craci | brut | lei | *--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* | BRAD | 0 | 0 | 0 | 10 | 11 | 0 | 5 | 26 | 3 | 20 | 4 | 49 | 793.27| | LARICE | 0 | 0 | 0 | 12 | 8 | 0 | 6 | 26 | 6 | 49 | 2 | 81 | 923.25| | MOLID | 0 | 0 | 0 | 3 | 23 | 0 | 25 | 51 | 8 | 161 | 17 | 220 | 1965.38| | FAG | 0 | 0 | 0 | 4 | 11 | 16 | 16 | 47 | 3 | 138 | 25 | 188 | 1798.26| | CARPEN | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 6 | 15 | 21 | 2 | 77 | 14 | 100 | 638.88| | MESTEACAN | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 1 | 1 | 2 | 0 | 7 | 1 | 9 | 78.10| | SALCIE | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 1 | 1 | 0 | 6 | 1 | 7 | 33.87| *--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* Total: | 0 | 0 | 0 | 29 | 53 | 23 | 69 | 174 | 22 | 458 | 64 | 654 | 6231.01| *--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* | |Supra|Vir|Pan-| V O L U M B R U T P E S P E C I I [mc] |Total| Semintis utilizabil | |U.A. |fata |sta| ta |-----------------------------------------------------------------|volum|-----------------------------------------* | | ha |ani| g | BR LA MO FA CA ME SA.C |brut | % |S.tot| Compozitie | H |Rasp | *--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* |11B | 1.0| 35|20.0| 44 5 | 49| | | | | | |160E | 4.6| 45|18.0| 129 2 9 | 140| | | | | | |162C | 1.4| 25|14.0| 32 7 | 39| | | | | | |381E | 5.5| 25|28.0| 1 66 9 | 76| | | | | | |59B | 0.9| 25|24.0| 17 6 8 | 31| | | | | | |83A | 2.5| 25|24.0| 49 13 | 62| | | | | | |83B | 4.7| 25|18.0| 80 39 | 119| | | | | | |87A | 7.9| 25|38.0| 99 15 24 | 138| | | | | | *======================================================================================================================================* | Nr. |Spe-| Diametre | Inaltimi|vir|V.arb.|Nr.ar|Cre| g1 | g2 | g3 | m1 | m2 | m3 |lemn|coa-|Lemn de foc|V.brut| pret | | u.a.|cia:| dt | dcg | ht | hc |sta|mediu:|bori:|st.| | | | | | |subt| ja |total|craci| [mc] | lei: | *======================================================================================================================================* | 11B | FA | 12.0| 12.8|14.0|14.4| 35| 0.080| 550 | | | | | | 1 | 7 | 5 | 1 | 30 | 6 | 44 | 440.01| | | CA | 15.0| 15.4|11.5|11.6| 35| 0.070| 75 | | | | | | | 1 | 1 | | 3 | 1 | 5 | 40.85|

106

*--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* | Total u.a. 11B | 625 | | | | | | 1 | 8 | 6 | 1 | 33 | 7 | 49 | 480.86| *--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* |160E | FA | 16.0| 16.3|15.0|15.1| 45| 0.100|1265 | | | | | 4 | 10 | 9 | 8 | 2 | 96 | 16 | 129 | 1235.88| | | CA | 11.3| 11.3| 9.0| 9.0| 45| 0.040| 46 | | | | | | | | | | 2 | | 2 | 9.84| | | ME | 16.5| 16.5|15.0|15.0| 45| 0.130| 69 | | | | | | | 1 | 1 | | 7 | 1 | 9 | 78.10| *--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* | Total u.a. 160E |1380 | | | | | 4 | 10 | 10 | 9 | 2 | 105 | 17 | 140 | 1323.82| *--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* |162C | BR | 14.5| 14.3|10.0|10.0| 25| 0.070| 475 | | | | | 7 | 5 | | 3 | 2 | 15 | 3 | 32 | 473.22| | |SA.C| 16.5| 16.1| 8.0| 7.9| 25| 0.070| 100 | | | | | | | | 1 | | 6 | 1 | 7 | 33.87| *--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* | Total u.a. 162C | 575 | | | | | 7 | 5 | | 4 | 2 | 21 | 4 | 39 | 507.09| *--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* |381E | LA | 10.0| 10.0|10.5|10.5| 25| 0.040| 27 | | | | | | | | | | 1 | | 1 | 4.91| | | MO | 11.5| 11.4|10.5|10.5| 25| 0.050|1400 | | | | | | 8 | | 9 | 3 | 46 | 5 | 66 | 609.21| | | CA | 8.0| 8.0| 7.6| 7.6| 25| 0.020| 411 | | | | | | | | 1 | | 8 | 2 | 9 | 50.86| *--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* | Total u.a. 381E |1838 | | | | | | 8 | | 10 | 3 | 55 | 7 | 76 | 664.98| *--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* | 59B | BR | 13.5| 13.7|10.5|10.5| 25| 0.070| 250 | | | | | 3 | 6 | | 2 | 1 | 5 | 1 | 17 | 320.05| | | MO | 11.5| 11.8|10.6|10.7| 25| 0.050| 125 | | | | | | 1 | | 1 | | 4 | | 6 | 65.47| | | CA | 11.0| 11.3| 9.5| 9.6| 50| 0.050| 175 | | | | | | | 1 | 1 | | 6 | 1 | 8 | 55.61| *--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* | Total u.a. 59B | 550 | | | | | 3 | 7 | 1 | 4 | 1 | 15 | 2 | 31 | 441.13| *--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* | 83A | MO | 11.0| 11.3|10.0|10.1| 25| 0.050|1050 | | | | | 1 | 2 | | 4 | 1 | 41 | 4 | 49 | 355.51| | | CA | 8.0| 8.0| 9.0| 9.0| 25| 0.020| 525 | | | | | | | | 3 | | 10 | 2 | 13 | 83.70| *--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* | Total u.a. 83A |1575 | | | | | 1 | 2 | | 7 | 1 | 51 | 6 | 62 | 439.21| *--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* | 83B | LA | 14.5| 14.5|11.0|11.0| 25| 0.070|1222 | | | | | 12 | 8 | | 6 | 6 | 48 | 2 | 80 | 918.34| | | CA | 13.5| 13.8| 9.0| 9.1| 25| 0.050| 799 | | | | | | | 3 | 4 | 1 | 31 | 5 | 39 | 242.29| *--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* | Total u.a. 83B |2021 | | | | | 12 | 8 | 3 | 10 | 7 | 79 | 7 | 119 | 1160.63| *--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* | 87A | MO | 11.5| 11.5| 9.6| 9.6| 25| 0.040|2286 | | | | | 2 | 12 | | 11 | 4 | 70 | 8 | 99 | 935.19| | | FA | 9.5| 9.7| 9.7| 9.8| 25| 0.040| 419 | | | | | | | | 3 | | 12 | 3 | 15 | 122.37| | | CA | 10.5| 10.3| 8.5| 8.4| 25| 0.040| 655 | | | | | | | 1 | 5 | 1 | 17 | 3 | 24 | 155.73| *--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* | Total u.a. 87A |3360 | | | | | 2 | 12 | 1 | 19 | 5 | 99 | 14 | 138 | 1213.29| *--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* |Postata | | *--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* |Volum [mc] | | |Nr arbori | | *======================================================================================================================================* Software by Tomoiaga Grigore Sef ocol: Intocmit: Fond Forestier

107

5.3.4. Efectele culturale ale aplicării lucrărilor de îngrijire şi

conducere a pădurii

Prin aplicarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a pădurii se intervine activ în viaţa

arborilor individuali, a arboretului în ansamblu, cât şi a pădurii ca ecosistem.

Reducerea gradată a numărului de exemplare arborescente, realizată prin efectuarea

acestor lucrări, determină o serie de schimbări în desfăşurarea proceselor fiziologice la

arborii rămaşi, precum şi modificarea caracteristicilor structurale şi funcţionale ale

arboretului.

Aceasta face să se poată diferenţia două grupe mari de efecte ale operaţiunilor

culturale: de natură bioecologică, respectiv economică.

În primul caz, extragerea arborilor prin lucrări culturale determină modificări

directe şi inedite ale factorilor climatici, edafici şi biotici, cum sunt:

-creşterea cantităţii de energie radiantă care pătrunde în arboret, direct proporţional

cu intensitatea lucrării. Astfel, randamentul asimilaţiei clorofiliene a arborilor creşte;

-modificarea regimului factorilor edafici, respectiv creşterea rezervei hidrice din

sol, a temperaturii şi regimului de aerisire a acestuia, efectul principal constând în

accelerarea descompunerii litierei ca şi a principalelor procese biochimice şi

microbiologice;

-crearea unor condiţii favorabile pentru dezvoltarea celorlalte etaje de vegetaţie

(subarboret, pătură erbacee).

În acelaşi timp operaţiunile culturale afectează şi arborii individuali în câteva

direcţii principale:

-amplificarea creşterii în grosime;

-reducerea ritmului de producere a elagajului natural şi sporirea numărului de

noduri, cu efecte tehnologice nedorite;

-ameliorarea calităţii lemnului prin modificarea raportului dintre lemnul juvenil şi

lemnul matur, respectiv creşterea ponderii celui matur.

Efectele cele mai importante se resimt asupra arboretului şi constau din:

-salvarea speciilor valoroase şi ameliorarea compoziţiei acestuia care este dirijată

gradat spre compoziţia-ţel;

108

-modificarea stării de desime şi concentrarea potenţialului productiv al staţiunii pe

un număr de arbori judicios aleşi, cu consecinţe favorabile asupra condiţiilor mediului şi

care se răsfrâng asupra pădurii în ansamblu;

-îmbunătăţirea sistematică a valorii, prin sporirea exemplarelor din clase superioare

de calitate;

-menţinerea şi chiar intensificarea funcţiilor protectoare;

-ameliorarea structurii prin normalizarea distribuţiei şi repartizarea relativ uniformă

a arborilor în arboret;

-creşterea valorii de întrebuinţare a produselor lemnoase principale rezultate la

exploatabilitate;

-îmbunătăţirea stării fitosanitare;

-reducerea vârstei exploatabilităţii prin obţinerea mai rapidă a sortimentelor ţel

dorite;

Eficienţa ecologică şi economică a operaţiunii culturale este condiţionată de

aplicarea corectă a acestora. Aplicarea defectuoasă, la întâmplare a operaţiunilor culturale

şi fără adaptarea tehnologiei de lucru la starea şi funcţiile pădurii, poate conduce la

vătămări grave ale arborilor de valoare sau ale solului.

109

CAPIOTLUL VI

Evaluarea si eficenta lucrarilor de conducere proiectate

6.1. Antemăsurătoarea lucrărilor anuale de executat

Antemăsurătoarea se întocmeşte pe natura de lucrări si va cuprinde toate fazele si

operaţiile necesare execuţiei diferitelor lucrări, ea având la baza prevederile din proiect

referitor la intervenţiile silvotehnice alături de normele si tarifele de lucru.

Antemăsurătoarea lucrărilor este prezentata in tabelul 59.

Antemăsurătoarea lucrărilor pentru unitatea de gestiune studiată

Tabelul 59

Nr.crt

Indicativul normei

Lucrarea de executat Unitatea de măsura

Cantitatea

1 F.8.II.f Rărituri – marcarea şi inventarierea arborilor

1000 buc 11,924

6.2. Devizul lucrărilor pentru unitatea de gestiune studiată

Este un act de sinteză în care este dată detaliat structura costurilor de producţie

pentru lucrările proiectate. Devizul se întocmeşte pe natura de lucrări şi cuprinde costul

manoperei şi al proiectului pentru toate u.a.-urile incluse în antemăsurătoare:

Devizul lucrărilor este prezentat intabelul 60. si 61.

Devizul lucrărilor pentru unitatea de gestiune studiată Tabelul 60Nr.crt

Indicativ ul

normei

Lucrarea de executat Unitatea de măsura

Cantitatea Costul manopereiUnitar (RON) Total (Ron)

1 F.8.II.f Rărituri – marcarea şi inventarierea arborilor

1000buc 11,924 21,653 258.19

TOTAL 258.19

Recapitulare deviz Tabelul 61Nr.crt. Specificaţii Total (RON)1 Manopera 258.19

110

2 C.A.S. (25%) 64.553 Ajutor şomaj (5%) 12.9TOTAL 335.64

6.3. Măsuri tehnico-organizatorice

Succesiunea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor şi aplicarea

tratamentelor se finalizează cu recoltarea de masa lemnoasa sub forma de produse

principale, secundare sau accidentale. In amplasarea masei lemnoase trebuie sa se

respecte posibilitatea anuala a U.P.-ului iar exploatarea lemnului trebuie sa îndeplinească

o serie de masuri tehnico-organizatorice cum ar fi:

Stabilirea necesarului de forţa de munca in funcţie de lucrările prevăzute

in normele de producţie in vigoare;

Asigurarea condiţiilor corespunzătoare de munca si securitate a muncii;

Dotarea cu unelte si scule;

Asigurarea fondului necesar pentru acoperirea cheltuielilor;

Stabilirea intervalului de execuţie a lucrărilor.

Calculul necesarului de forţa de muncă

Tabelul 62

Lucrarea

Indicatorul normei

Denumirea lucrării

Unitatea de

măsură

Cantitatea

Norma Nr. zile necesare

Nr. mincitor

i

Interval de

lucrare

Răritură F8IIf Inventarierea şi

marcarea arborilor

1000 11.924 0,297 35 3 2.VI-20

VII

111

6.4. Norme de protecţia muncii şi P.S.I

Normele specifice de protecţie a muncii pentru silvicultură şi economia vânatului

cuprind măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale specifice

acestor activităţi.

Scopul acestor norme este de a asigura desfăşurarea proceselor de muncă în

condiţii de securitate şi sănătate.

Astfel, la executarea lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor muncitorii

vor fi supravegheaţi şi îndrumaţi în permanenţă de către cadre tehnice aparţinând ocolului

silvic.

Încadrarea şi repartizarea lucrătorilor la locurile de muncă trebuie realizată în

funcţie de pregătire, starea de sănătate, aptitudine fizice şi psihice ale solicitanţilor

corespunzător particularităţilor şi condiţiilor, proceselor de muncă cu respectarea

prevederilor “Normelor generale de protecţie a muncii”.

Lucrătorii trebuie să fie informaţi asupra riscurilor profesionale specifice fiecărui

tip de activităţi precum şi asupra măsurilor de prevenire..

Lucrătorii vor fi instruiţi cu privire la utilizarea echipamentelor tehnice, inclusiv

asupra utilizării uneltelor cu muchii tăietoare în timpul lucrului.

La executarea de lucrării în pădure lucrătorii vor fi informaţi şi avertizaţi asupra

pericolelor potenţiale existente în cadrul perimetrului de lucru cum sunt: stâncării, râpe,

locuri cu pericol de alunecare, animale sălbatice, avalanşe, precum şi asupra mijloacelor

de semnalizare de securitate utilizate.

La executarea lucrărilor pe pante accentuate conducătorul formaţiei de lucru va

dispune amplasarea lucrătorilor numai pe curba de nivel.

Lucrătorii vor fi informaţi asupra activităţilor care nu pot fi executate în condiţii

meteorologice nefavorabile, precum şi asupra modului de adăpostire în cazul apariţiei

averselor însoţite de descărcări electrice.

Se interzice efectuarea de activităţi şi lucrări în pădure pe timp de ploaie

puternică, furtună, polei sau în condiţii de vizibilitate redusă.

În cazul apariţiei averselor însoţite de descărcări electrice, se interzice:

-continuarea lucrului;

-staţionarea în locuri situate la înălţime (vârf de munte) sau sub arbori izolaţi.

112

Uneltele manuale specifice cum sunt: topoare, foarfece, cosoare, ferăstraie,

trebuie sa fie bine ascuţite, fără defecte.

Cozile si mânerele din lemn ale uneltelor manuale trebuie să fie netede şi montate

rapid în locaşurile de prindere.

În timpul lucrului se va păstra o distanţă de minimum 2 m între lucrători, pentru

prevenirea accidentelor.

În timpul transportului şi al pauzelor, elementele tăietoare ale uneltelor vor fi

protejate cu apărători.

La punerea în valoare a masei lemnoase se vor inventaria distinct şi marca, prin

semne convenţionale atât pe teren, cât şi în schiţa parchetului:

-arborii periculoşi – putregăioşi iescari, aninaţi dezrădăcinaţi, fără coroană;

-toate locurile periculoase din parchet râpe, stâncării şi bolovani pe pante

accentuate.

În actele de punere în valoare a masei lemnoase se vor prevedea măsuri de

securitate a muncii în raport cu pericolele existente.

Ciocanele de marcat trebuie să fie bine ascuţite, fără deteriorări.

Pentru toate activităţile cu potenţial de accidentare care presupun desfăşurarea de

lucrări în condiţii de izolare se vor asigura truse medicale de prim ajutor şi instruirea

corespunzătoare a lucrătorilor pentru utilizarea lor şi pentru evacuarea accidentaţilor.

Stabilirea echipamentului individual de protecţie şi alegerea sortimentelor adecvate se

realizează în funcţie de riscurile proprii fiecărui tip de activitate, pe baza cumulului de

factori de risc la care este expus lucrătorul în timpul îndeplinirii sarcinilor de serviciu.

Direcţia silvică, Institutul de cercetare si amenajare a ocoalelor silvice, vor

desfăşura permanent acţiuni instructiv – educative privind măsurile de prevenire a

incendiilor de pădure.

Acestea se vor putea realiza prin:

-sensibilizarea opiniei publice la acţiunea distructivă a focului şi a caracterului

fragil al pădurii in faţa focului

-efectuarea unor manifestări instructiv-educative specifice pentru populaţia din

zonele limitrofe pădurii (filme, conferinţe, emisiuni radio şi televiziune)

113

-respectarea de către întreaga populaţie a normelor de protecţie a pădurii împotriva

incendiilor, angajarea în acţiunile de observare şi anunţarea operativă a incendiilor

declanşate şi participarea efectivă la stingerea lor.

În pădure este interzis accesul autovehiculelor proprietate personală pe drumurile

forestiere, arderea resturilor vegetale rezultate din curăţirea păşunilor şi a terenurilor

agricole limitrofe la o distanţă mai mică de 100 m de liziera pădurii, fumatul şi focul

deschis (în afara locurilor special amenajate) sau aruncarea la întâmplare a ţigărilor şi

chibriturilor aprinse ca şi instalarea corturilor, a autoturismelor şi a suprafeţelor de picnic,

în alte locuri decât cele amenajate în acest scop.

114

CAPITOLUL VII

Concluzii

Analizând datele prezentate în capitolele anterioare, referitoare la condiţiile

staţionale existente în unitatea de producţie ce constituie obiectul de studiu al acestei

lucrării “III Certej-Vărmaga” s-a constatat că vegetaţia forestieră beneficiază de condiţii

bune de dezvoltare şi de asemenea valorifică în mod corespunzător potenţialul

silvoproductiv oferit de staţiune.

De asemenea aşa cum s-a prezentat în ,,Planul decenal” pe intreaga perioada a

amenajamentului 2004 – 2013 se propune parcurgerea unei suprafaţă de 241,7 ha cu

rărituri.

În urma intervenţiilor se preconizează a se obţine un volum de masă lemnoasă de

6121 mc, iar in anul 2007 se prevede parcurgerea suprafetei de 28.5 ha si extragerea

unui volum de 654 mc

Inventarierea şi marcarea arborilor de extras cu ocazia efectuării se va face după

aprofundarea metodologiei de aplicare a acestei lucrări, ţinând cont de specificul ecologic

al fiecărui formaţiuni forestiere în parte.

Prin aplicarea răriturilor, se va crea o creştere în grosime mai ales în cele de

productivitate superioară si mijlocie se va urmări creşterea calităţi bunului produs,

accentul punându-se pe majoritatea proporţiei de lemn pentru furnir lemn de derulaj si a

celui pentru cherestea de calitate superioară.

În arboretele parcurse răritura a avut caracter de normalizare, şi urmează a se

aplica încă 2-3 pentru a se ajunge la o structură normală a arboretului. Intensitatea medie

este de 19.66 % variind de la 16.04 % la 28 %.

Calitatea lucrărilor de îngrijire depinde în mare măsură de modul în care se

execută recoltarea şi colectarea lemnului. De aceea se vor lua toate măsurile

organizatorice si tehnologice necesare pentru reducerea prejudiciilor aduse arborilor

rămaşi pe picior.

115

În acest scop, sunt necesare deschiderea şi respectarea căilor de acces cu arborete,

protejarea tulpini arborelui, îndeosebi a arborilor de viitor, recoltarea bunului numai în

perioadele admise sub raport silvicultural, alegerea şi folosirea de tehnologii adecvate,

recoltarea arborilor la rărituri şi lucrări de igienă în conformitate cu prevederile impuse

acţiunilor în vigoare.

Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii ecosistemelor forestiere constituie o

preocupare primordială în cadrul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor. Trebuie

avut în vedere că prevederile amenajamentelor au un caracter orientativ, în consecinţă

unitatea silvică are obligaţia de a analiza situaţia de fapt a arboretelor şi de a decide în

privinţa oportunităţii, metodei, periodicităţii şi intensităţii lucrărilor de îngrijire.

Stabilitatea arboretelor este influenţată considerabil de caracteristicile structurale ale

acestora.

Valorile unor indicatori ai caracteristicilor structurale ale arboretelor cum ar fi:

consistenţa, indicii de desime, indicii de densitate, care cuantifică o anumită stare a

arboretelor, ne indică faptul că arboretele nu au fost parcurse sistematic cu tăieri de

îngrijire.

Respectarea recomandărilor propuse de amenajamentele silvice - în ceea ce

priveşte reglementarea lucrărilor silviculturale (din Leahu, 2001), analizarea stării de fapt

a arboretelor şi respectiv valorificarea experienţei locale, în ceea ce priveşte conducerea

şi îngrijirea arboretelor trebuie să fie în atenţia silvicultorilor pentru a putea promova şi

conduce arborete de mare valoare culturală şi cu mare stabilitate ecosistemică.

La molid, răritura a avut un caracter selectiv, atât în plafonul superior dar cu

precădere în plafonul inferior. Speciile de amestec : fag, brad, larice au fost protejate cu

prepoderenţă.

Cu ocazia primei rărituri, obiectivul prioritar va fi alegerea unui număr de 250-

300 arbori de viitor/ha, lucrările ulterioare vizând cu precădere dezvoltarea acestora.

În unităţile amenajistice cu foioase, marcarea s-a făcut numai în sezonul de

vegetaţie.

În arborete de amestec, alegerea arborilor de viitor se va urmării să se facă pe

biogrupe, răriturile vor avea un caracter de selecţie pozitivă.

116

În arboretele aflate în staţiuni inferioare deschiderea masivului nu se va face decât

până la 0,85, deoarece altfel s-ar expune solul înierbării şi acidifierii.

117

BIBLIOGRAFIE

Donita N.,Borlea.F.Turcu.D.,Cultura Padurilor, 2006 ,Editura Eurobit,.

Chirita,C.s.a.,1977:Statiuni forestiere ,Editura Academiei R S R Bucuresti.

Ciubotaru ,A,1995:Elemente de proiectare si organizare a exploatarii padurilor ,Editura

Lux Librix Brasov

Constantinescu N.,1976:Conducerea arboretelor ,vol II,Editura Ceres ,Bucuresti.

Florescu I.I.1981:Silvicultura ,Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti.

Florescu I.I. 1985:Silvicultura,Indrumar de Proiectare,Universitatea din Brasov.

Florescu.I.I.Nicolescu ,N.V.,1996Silvicultura I Studiul Padurii,Editura Lux Librix

Brasov.

Giurgiu.V.,Decei,I.Armasescu,S.1972:Biometria Arborilor si arboretelor din

Romania,Editura Ceres Bucuresti.

Leahu.I.,1994:Dendrometrie,Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

Nicolescu,N.V.1995,Silvicultura ,Indrumar de lucrari

practice,Universitatea ,,Transilvania „,Brasov.

Oprea.I.,1995:Organizarea santierelor de exploatare a lemnului ,Editura Didactica si

Pedagogica ,Bucuresti.

Rucareanu.,N.,Leahu.I.,1982Amenajarea Padurilor ,Editura Ceres Bucuresti.

Tirziu.D.,1985:Pedologie si Statiuni Forestiere,Universitatea din Brasov.

XXX.1986: Norme tehnice priviind ingrijirea si conducerea arboretelor.Ministerul

Silviculturii,Bucuresti.

118