1. INTRODUCERE

Cresterea struilor este o afacere foarte rentabil acolo unde exista o orientare bun i organizare strict. Investiia iniial este destul de mare, dar rezultatele i satisfaciile sunt pe masura. inand cont i de orientarea Romaniei din acest moment, ferma de strui este o opiune care merit luat n calcul. Dezideratul care sta la baza nfiinrii fermei de strui este unul de natur pur economica. n ultimul deceniu, struul a fost privit ca o potenial schem de mbogaire rapid. La inceputul modei privind creterea struilor, indivizii de pe piat au observat cum investiia lor iniial a crescut de 10 ori. ns, pe msur ce numrul psarilor pentru mperechere crete, potenialii investitori sunt avertizai c afacerea de cretere a struilor poate cpata un grad de risc. Struul este o psare complex, prin faptul ca poate produce un numr atat de mare de produse. Ceea ce trebuie acum urmrit este c aceste produse variate s fie plasate pe pia de ctre crescator, i de a face faa unei piee dinamice. La ora actual, produsele obinute de la strui sunt extrem de scumpe, i se adreseaza elitelor din Europa i SUA. Cu toate acestea, ridicarea monopolului Africii de Sud asupra struilor, precum i creterea numrului acestora, vor antrena reducerea preului pana la un nivel rezonabil. Atunci cand aceasta reducere se va produce, beneficiile crnii snatoase de stru, pielea de calitate vor avea un viitor luminos pe piaa mondiala. Creterea struilor n Romania este o activitate relativ noua. La ora actuala exista doar 10-15 fermieri din judeele Maramure, Satu-Mare, Cluj, Bihor, Ilfov, Arge i Suceava. Piaa din ara nu este ns organizat. Ritmul de cretere a struilor este incomparabil cu al altor animale. Aceste psari uriae pot fi valorificate la maximum, deoarece sunt cutate att carnea, pielea i penele, ct i oule, i puii.

1

2. DOCUMENTARE

2.1.CONCENTRAREA I SPECIALIZAREA FERMELOR I NTREPRINDERILOR ZOOTEHNICE N CONDITIILE DEZVOLTRII MULTILATERALE Experiena acumulata n domeniul producie agricole scoate n eviden faptul c obtinerea unor producii mari i eficiente, n condiiile introducerii celor mai noi tehnologii, se poate realiza numai n condiiile unor ntreprinderi raional dimensionate. Procesul de concentrare este characteristic unei agriculture modern, intensive, de nalta productivitate. Concentrarea produciei agricole este la fel de pregnant n cele doua ramuri de producie (vegetala si animal). Cu toate acestea, particularitile existente scot in eviden tratarea n mod difereniat a acestui proces. Esena procesului de concentrare a agriculturii const n creterea mrimii ramurilor (ntreprinderilor) si a ponderii ramurilor mari ( marilor ntreprinderi) n volumul produciei. Ca urmare a acestui fapt, concentrarea agriculturii poate fi urmrit att la nivelul fiecrei ramuri, cat i pe ansamblul agriculturii, i ea este urmarea fireasca a procesului de intensificare a produciei agricole. Cerinele concentrrii pe scar larg n unitaile agricole deriv din posibilitaile pe care aceasta form de organizare a produciei le ofer dezvoltrii tehnice, introducerii metodelor moderne de raionalizare a produciei, perfecionrii planificarii si conducerii produciei agricole. Unitile agricole ar trebui sa fie astfel amplasate nct s permit valorificarea superioar a potenialului productiv al resurselor financiare, a efectivelor de animale , a forei de munca. Studiile de specialitate existente au pus n eviden faptul ca procesul de concentrare se dezvolt n unittile agricole n mod specific, nfaptuirea lui avnd loc pe doua ci principale i anume : prin centralizarea teritorial ( alocarea unor suprafee suplimentare pentru anumite culturi, unificarea unor subdiviziuni organizatorice ale ntreprinderilor in scopul asigurrii unor condiii mai favorabile de producie); pe calea intensificarii producie prin alocarea de resurse materiala si umane suplimentare pe unitatea de suprafat, in limitele suprafetei de teren a ramurii, a subdiviziunii organizatorice, a intreprinderii in ansamblu.

2

2.2.PARTICULARITTILE I EVOULTIA PROCESULUI DE CONCENTRARE I SPECIALIZARE A PRODUCIEI ANIMALIERE

Concentrarea i specializarea productiei animale reprezint o parte integranta a procesului de concentrare a productiei agricole, process obiectiv, generat de un anumit grad de socializare a mijloacelor de productie si de perfectionarea conditiilor material si socialeconomie, ca expresie a stadiului de concentrare a proprietatii. Concentrarea intensive a productiei in intreprindei (unitati agricole) a caror dimensiune este astfel stabilita incat sa corespuna cerintelo de utilizare cat mai eficienta a resurselor constituie principal forma de intensificare si modernizare a agriculturii romanesti. Experienta a dovedit ca realizarea productiei animaliera in unitati specializate , de dimensiuni variind in functie de conditiile concrete tehnico-material ale fiecarei zone, cu un grad avansat de mecanizare, si dispunand de o organizare superioara a productiei si a muncii, ofera conditii de economicitate superioare, transformand aceasa activitate intr-o veritabila variant a muncii industrial. Concentrarea productiei animala in obiective industrial realizate de agricultura de stat si cooperatista a avut loc pe baza unor programe judicious intocmite in functie de potentialul economic al unitatilor agricole socialiste si de conditiile pedoclimatice ale diferitelor zone. Marimea unitatilor industrial de crestere a animalelor a constituit una din problemele majore ale dirijarii procesului de concentrare, specializare si industrializare. Optimul economic dimensional a fost evaluat la data realizarii complexelor, in functie de conditiile pedoclimatice, gradul de intensificare si prognoza productiei vegetale din zona, balanta resureslor furajere, potentialul economic, ethnic si uman al unitatilor in cadrul carora s-au construit obiectivele, distant fata de centrele populate, sursele de apa si energie, posibiltatile de evitare a poluarii mediului inconjurator. La baza fundamentarii amplasarii obiectivelor agrozootehnice de tip industrial a stat zonarea productiei agricole-lucrare ce reprezinta un punct de referinta pentru planificarea si organizarea productiei in profil territorial. Bazandu- se pe cunoasterea concreta a specificului fiecarei zone , lucrarea de zonarea reluata cu o periodicitatea de 5-7 ani, a fundamentat, pe baza unor indicatori specifici, directiile principale ale concentrarii si specializaraii productiei agricole, stabilind totodata corelatiilte optime dintre productia vegetale si productia animal in cadrul zonelor si judetelor, astfel incat sa se realizeze in cele mai bune condiii.

3

Una din caracteristicele procesului de concentrare a produciei animale este dezvoltarea unitar a produciei de nutreuri combinate in intreprinderi specializate pe baza optimizarii volumului si structurii bazei furajere. Importanta organizarii stiincifice si eficiente a bazei furajere decurge din influenta hotaratoare a furajelor asupra costurilor de productie, ponderea acestora fiind de 60-80%. Particularitatea cea mai importanta a procesului de concentrare si specializare a productiei animale esta data de alocarea unui insemnat volum de investitii pentru realizarea de unitati moderene cu un inalt grad de tehnicitate. In toate judetele tarii, aproape 30% din investiitile acordate agriculturii au fost destinate construirii complexelor de crestere a vacilor pentru lapte, de ingrasare a taurinelor, de crestere si ingrasare a porcilor, de crestere a pasarilor pentru carne si oua, de ingrasare a tineretului ovin. In aceste complexe specializate, unele dintre ele realizand fluxuri de productie integrate pana la produsul finit, activitatea se desfasoara dupa principiile organizarii productiei industrial, cu un inalt grad de mecanizare a administratii furajelor si apei a mulsului,a tunsului, colectarii si sortarii oualelor, evacuarii dejectiilor.

2.3.MRIMEA I DIMENSIUNEA OPTIM A FERMELOR I NTREPRINDELOR ZOOTEHNICE

Procesul dimensionarii optime la nivel macro si microteritorial Concentrarea productiei in unitati economice de marimi si dimensiuni optime reprezinta cadrul organizatoric indispensabil cresterii productiei si eficientei economice. La nivel

macroeconomic o serie de etape preced dimensionarea optima a intreprinderilor si anume: optimizarea structurii ramurilor si a limitelor concentrarii si specializarii; stabilirea legaturilor de productie dintre ramuri; planificarea necesarului de resurse, materii prime, materiale si produse pentru si din productia interna; stabilirea disponibilitatilor pentru export si a relatiilor cu piata externa; stabilirea modalitatilor de acoperire a necesarului de produse prin extinderea si modernizarea capacitatilor existente sau prin construirea de noi capacitate. Factorii care influenteaza dimensionarea optima a intreprinderilo trebuie considerate la nivel macro si microeconomic: resursele natural utilizate; natura proceselor tehnologice; volum investitiilor; complexitatea conducerii; caracterul deficitar al diferitelor tipuri de utilaje sau resurse necesare; conditiile de transport a materiilor prim, materialelor, produselor finite; cantitatea si calitatea fortei de munca etc.4

2.4.CONCEPTUL DE MRIME I DIMENSIUNE OPTIM

O caracteristica esentiala intreprinderilor agricole o constituie faptul ca dimensiunea si marimea reprezinta doua notiuni diferite. Prin dimensiune se poate intelege acea suprafata (efectiv de animale) care asigura conditiile optime de utilizare a tuturor resurselor material si umane, in conformitate cu structura de productie si a tehnologiilor folosite de unitatile agricole in vederea atingerii obictivelor propuse. In ceea ce priveste marimea, se poate afirma ca aceasta este un concept care exprima capacitatea, potentialul de productie al intreprinderii agricole, care este exprimat de toate resursele allocate pentru a obtine un anumit volum si valoare a productiei. Marimea fermei reflecta latura calitativa a organizarii productiei, gradul de intensificare a acesteia. Capacitatea de productie maxima a ansamblului de resurse material, umane si financiare reflecta limita superioara a marimii optime a fermei, care asigura premisele obtinerii eficientei economice ridicate. Masura in care investitiile effectuate se reflecta in nivelul randamentelor medii, al costurilor de productie, al productie nete si al beneficiilor. Aceste rezultate exprima de fapt, eficienta folosirii capacitatilor de productie a fermelor, in conditiile unor dimensiuni date. Daca in ceea ce priveste dimensiunea, indicatorul principal este suprafata de teren pentru unitatile cu profil vegetal si efectivul de animale, pentru unitatile cu profil zootehnic, aceatsa problema este mult mai complexa in cazul stabilirii marimiii optima, pentru care trebuie utilizat un sistem complet de indicatori tehnico-economici. In practica, procesul dimensionarii optime cuprinde atat stabilirea dimensiunii optime, cat si intr-o masaura mai mare sau mai mica determinarea marimii optime in functie de capacitatea sistemului de indicatori utilizat de a exprima influenta tuturor factorilor de productie si de metodele de calcul folosite. 2.5.FACTORII CARE INFLUENEAZ MRIMEA I DIMENSIUNEA FERMELOR Asupra dimensiunii unitatilor agricole si a subdiviziunilor lor organizatorice actioneaza o serie de factor de natura diferita. Urmatorii factori influenteaza in mod diferit dimensiunea si anume: a) Factori care influenteaza dimensiunea teritoriala, in sesnsul extinderii acesteia b) Factori care influenteaza dimensiunea teritoriala in sensul restrangerii acesteia c) Factori care pot influenta dimensiunea teritoriala in ambele sensuri

5

O alta grupare a factorilor care influenteaza dimensiunea intreprinderilor agricole se refera la: a) Forma social-economica a intreprinderii care reprezinta o conditie atat a dimensionarii intreprinderilor in anumite limite, cat si a cailor prin care au loc schimbarea ei. b) Specializarea intreprinderilor sau a subdiviziunilor organizatorice ca factor dynamic, care influenteaza dimensiunea in sensul extinderii ei. c) Nivelul tehnicii cu care sunt dotate unitatilr agricole. Acesta influenteaza in mod substantial rezultatele de productie economice ale intreprinderilor agricole, determinand gradul de intensificare a productiei. d) Gradul de pregatire profesionala a cadrelor din intreprinderi reprezinta un factor care asigura posibilitatea de a desfasura procesele de productie agricola pe suprafete mai intinse. e) Reteaua drumurilor, dotarea cu mijloace de transport si cheltuielile cu transportul constituie factori cu influenta diversa asupra dimensiunii teritoriale a intreprinderilo agricole. Orice imbunatatire calitativa a drumurilo principale si secundare va determina in mod obiectiv si posibilitatea de a action ape spatii mai largi. f) Nivelul de intensivitate al productiei reprezinta factorul care influenteaza hotarator dimensiunea teritoriala a intreprinderii. Raportul existent intre sporirea dimensiunii si gradul de intensivitate al productiei este inver proportional. Schimbarea sistemului de cultura de pilda , de la extensive la intensive modifica proportiile productiei in intreprindere si , ca atare ii modifica si dimensiunea. Cu cat productia intreprinderii se intensifica, cu atat suprafata agricola sau efectivele de animale trebuie sa se reduca. In cazul in care suprafata ramane neschimbata, dar creste nivelul de intensificare, atunci se cer modificate conditiile de productie. g) Conditiile natural-explicatia acestei legaturi este destul de simpla daca ne gandim la impactul destul de mare pe care il au factorii naturali asupra productiei agricole. Configuratia terenului de pilda, diferentiaza in mod evident dimensiunea unei intreprinderi agricole din zona de ses cu a alteia din zona de deal. Se stie ca intreprinderile amplasate in zona de ses, in conditiile aceluiasi profil, isi pot organiza ma rational procesul de productie pe suprafete mai mari decat unitatile amplasate in zona de deal.

6

2.6.PARTICULARITI ALE DIMENSIONRII OPTIME A FERMELOR ZOOTEHNICE, N RAPORT CU SPECIALIZAREA PRODUCIEI Concepia de dezvoltare intensive a agriculturii, aparut n epoca de varf a utilizarii resurselor neregenerabile de energie, a imprimat acesteia un caracter industrial si ritmuri dinamice. Concepia agriculturii biologice a revenit , cautandu-se solutii de a antrena procesle ciclice in randamentele maxime de bioconverise , intr-un timp cat mai scurt. Spre acest obiectiv sunt inidreptate preocuparile si eforturile tehnico-stiintifice din intreaga lume. Agricultura va ramane in continuare o ramura de productie intensive, adaptandu-se din mers la utilizarea energiilor disperse, rejudecand decand tehnologiile, folosind cu economicitate crescuta intreaga gama de energii disponibile, promovand o noua politica de crestere si utilizare a capacitatii productive a pamantului si reevaluand toti factorii natural ice pot fi angrenati in productia agricola, in cadrul unui echilibru ecologica si social stabil. In aceste conditii procesul de investire a fondurilor ina gricultura capata noi valente. Fiecare noua investitie trebuie sa raspunda caracterului nou si complex al utilizarii resurselor si factorilor progresului tehnico-stiintific, si in primul rand al factorilor de progress biologic

7

3. CRESTEREA STRUILOR

3.1.SCURT ISTORIC Cresterea strutilor in ferme, asa cum se intalneste astazi in Africa de Sud si in alte regiuni, s-a dezvoltat probabil intre anii 1857 si 1864 ca o noua ramura in agricultura. Comertul cu pene de strut insa, are o vechime de cateva secole, datand din civilizatiile primitive, in special in timpul imperiilor Egiptean, Asirian si Babilonian. Exista marturii in Biblie, hieroglife si istorie despre existenta strutilor chiar inainte de Hristos. Continentul african, in special zonele vaste de desert, reprezinta habitatul natural pentru aceste pasari. Din cele mai indepartate timpuri, penele de strut au fost folosite in scop decorativ. In Egiptul Antic ele reprezentau un simbol al justitiei. Penele acestor pasari salbatice erau exportate din Senegal, Maroc, Algeria, Sudan, Tripoli si Egipt. Desertul Sahara era un spatiu excelent pentru vanatoarea strutilor, doar pentru penajul acestora. Datorita faptului ca de la distanta silueta unui strut se aseamana cu cea a unei camile, arabii il numeau pasarea-camila (de aici specia numita Struthio Camelus). Numerosi indivizi au afirmat faptul de a fi fost primii care sa creasca si sa smulga penajul pasarilor vii. Exista dovezi despre un numar de fermieri din Little Karoo si Capul Estic care aproape simultan (1863) au crescut struti. Dupa ce Arthur Douglas a construit si patentat primul incubator pentru ouale de strut, numit Eclipsa, in 1896, aceasta industrie a luat rapid amploare. Primul succes in cresterea strutilor a avut loc in Europa, la Gradina Zoologica din Marsillia. Strutii au fost importati pentru prima data de Germania, in 1906. Strutii se adapteaza rapid oricarui mediu. Ei au s-au inmultit cu succes chiar si timpul unor ierni aprige, in Nordul Germaniei, langa Hamburg. Primii struti pentru imperechiere (aflati in afara supravegherii Gradinii Zoologice) au fost adusi din Africa in Europa acum 20 de ani. Strutii au ajuns din Olanda in Slovacia, in iunie 1992, si apoi exportati in Republica Ceha. Au fost adusi cu scopul unic de a popula fermele din aceste tari. Astazi, strutul domestic este crescut pentru pielea de foarte buna calitate, carnea fara grasimi si penajul fin. Obiectivele actuale vizeaza cresterea strutilor: 60% pentru piele, 14% pentru carne, 11% pentru pene si 15% pentru altele (exempalre vii, oua si turism). Aceasta reprezinta o buna parte din veniturile industriei Sud-Africane. In prezent, cresterea strutilor in ferme reprezinta o industrie in dezvoltate in tari precum SUA, Canada, Israel, Olanda, Anglia, Germania, Austria, Franta etc.8

3.2.DATE GENERALE

Strutul este un animal intrigant. Este o pasare dar nu poate zbura. Face parte alaturi de Emu, Rea, Cazuar (Noua Guinee) si Kiwi (Noua Zeelanda) din familia ratitelor. Termenul 'ratite' provine din latinescul ratis cuvant care inseamna lipsa musculaturii de pe osul pieptului (stern). Lipsa acestei musculaturi a dus la pierderea abilitatii de zbor dar a fost compensata de cresterea capacitatii de alergare. Ca membru al acestei familii, strutul a fost inzestrat cu o pereche de picioare puternice capabile sa-l propulseze cu o viteza de pina la 70Km/h in caz de pericol (find dupa ghepard cel mai rapid animal), in mod normal putand mentine o viteza de 50Km/h timp de 20 de minute. Este cea mai mare pasare din zilele noastre. Un adult poate atinge pana la 2.75m inaltime si pana la 150-180Kg putand trai in libertate pana la 70-80 de ani. Masculul adult are cea mai mare parte a penajului negru cu parti albe la coada si in virful aripilor, femela este colorata in gri-maro pe tot corpul cu anumite nuante de gri spre alb catre coada si varful aripilor. Puii nou nascuti au aproximativ 1kg si 25 cm inaltime si sunt colorati in maro, galben, portocaliu sau crem cu pete negre, iar cei pina intr-un an au coloritul penajului asemanator cu cel al femelelor.Ouale strutului sunt cele mai mari in comparatie cu ale altor pasari - 1-2 Kg in greutate, insa ele sunt cele mai mici daca le raportam la dimensiunea parintelui.

Specii de struiStrutul sau Strutio Camelus cuprinde 4 subspecii: Strutio Camelus Australis si Strutio Camelus Molybdophanes, mai cunoscuti sub numele de Blue necks; Strutio Camelus Camelus si Strutio Camelus Masaicus cunoscuti sub numele de Red Necks. Cele mai uzate nume de identificare a subspeciilor sunt: AFRICAN BLACK (BLACK NECK) - este rezultatul a foarte multe incrucisari, care au inceput acum mai bine de 100 ani, in Africa de Sud, mai intai pentru a creste calitatea penelor (pentru piata franceza) si dupa cativa ani pentru productia de piele. Strutii din aceasta specie au gatul si picioare mai scurte pielea fiind de culoare gri. Pe piele, foliculii sunt numerosi si foarte desi. Ciocul si picioarele femelelor au zone mai deschise. In medie depun 65 oua pe sezon fiecare ou cantarind 1.1 - 1.6 kg. In general este o pasare linistita si docila.

9

BLUE NECK - NAMIBIA - are gatul si picioarele lungi; corpul sau este ingust si are la spate o cocoasa vizibila (iesita in afara). Penajul este subtire si moale. Pielea are cativa foliculi, destul de rari in timpul perioadei de imperechere, partea frontala a metatarsului si picioarele masculului devin rosii. Nu au un caracter foarte bun si sunt foarte iritabili. BLUE NECK ZIMBABWE - este inalt cu un corp masiv. Greutatea si masa crpului este mult mai mare decat a celorlalte specii; 120-140 kg pentru femele si 150-170 kg pentru masculi. In timpul sezonului de imperechere picioarele sunt colorate in rosu pana la baza coapsei, de asemeni capul si pielea de pe gat capata tente rosiatice. Foliculii de pe piele sunt mai rari. Femelele au pene lungi si drepte; cele de pe pieptul masculilor fiind putin curbate. Ciocul si picioarele femelelor au o culoare gri-negru uniforma. Femelele depun in jur de 60 de oua pe sezon, fiecare ou cantarind aproximativ 1.5-2.2 kg. Au un caracter usor de manipulat. RED NECK - are un corp masiv, este destul de agresiv si

neproductiv. Pielea de pe intregul corp este colorata in roz, mai intensa in perioada de imperechere. Capul este lipsit de puf. Femela incepe sa depuna oua dupa ce ajunge la 3-5 ani; se adapteaza foarte greu pentru

reproductie in mediul artificial si de aceea se intampla sa nu depuna nici un ou sau atunci cand o face, puii rezultati sunt foarte slabi. African Black este cea mai comuna specie din lume, a fost obtinuta de fermierii sud africani prin incrucisari selective obtinand o pasare docila cu o productie ridicata de oua, ajung devreme la maturitate sexuala, cu o productie de piele si pene de o calitate superioara. Tot ei au fost si primii exportatori in intreaga lume. Fiind crescuti de multa vreme, imperecheati si selectati pentru productia de pene si piele, au o marime mai mica si de aceea cantitatea de carne furnizata este mai mica. In ceea ce priveste Blue Neck Namibia - aceasta subspecie este chiar mai saraca in carne decat cea anterioara. Blue Neck Namibia a crescut aproape complet in zona desertica si de aceea strutii originali erau inalti si slabi pentru a face fata mai bine caldurii. In acele locuri in care cresterea strutilor a devenit o activitate serioasa, cele 2 subspecii anterioare sunt din ce in ce mai des substituite cu Blue neck Zimbabwe, care au10

dimensiuni mai mari ceea ce duce la o productivitate mai mare de carne; mai mult pentru ca datorita originii lor se adapteaza mai usor climatului temperat continental de la noi. Blue Neck Zimbabwe are o rata de crestere mult mai rapida fata de celelalte subspecii ajungand sa depaseasca 100Kg in greutate atunci cand are doar 7 luni.

Scheletul /prezentare schematica 1 .Atlas 2. Axis 3. Ultima vertebra a gitului 4. Prima vertebra a gitului 5. Vertrebre sacrale 6. Os sacral 7. Osul ischiatic 8. Osul pubian 9. Humerus 10. Radius 11. Ulna 12. Osicioarele miinii 13. Oasele degetelor 14. Sternum 15. Coracoid 16. Scapula 17. Coastele 18. Femur 19. Menisc 20. Tibia 21. Articulatia intertarsiala 22. Tarsometatarsus 23. Degete

11

3.3.Informaii referitoare la piaa mondial a struilor

In ultimii ani, datorita in principal 'bolii vacii nebune' si a diferitelor epidemii ce au afectat fermele de vaci din Europa, a aparut tot mai pregnanta necesitatea gasirii unui inlocuitor pentru aceasta carne. Faptul ca este o carne rosie cu un gust intre cel al carnii de vaca si cel al carnii de pui a dus la alegerea strutilor ca o alternativa viabila. Carnea de strut este promovata ca fiind una dintre cele mai sanatoase carni, cu un continut foarte scazut in grasimi si calorii fata de carnea de vaca, porc, pui sau curcan prezentand un continut bogat in proteine si fier. De asemeni carnea de strut este cunoscuta ca fiind foarte saraca in colesterol constituindu-se ca o alternativa excelenta pentru persoanele ce prefera carnea rosie (asemanatoare celei de vaca) si sunt ingrijorati de nivelul ridicat de grasimi din dieta lor. Datorita cererii foarte mari de pe piata europeana stocurile multor ferme s-au epuizat rapid, recurgindu-se astfel la importuri din Africa de Sud, Israel si alte tari.Anul acesta crescatorii din Africa de Sud se asteapta sa poata exporta pana la 350.000 de pasari in Uniunea Europeana si tarile din Asia.( sursa: Datorita cererii foarte mari si a epuizarii stocurilor de pasari pretul strutilor a crescut constant in ultima perioada. In Romania, cresterea strutilor este o activitate relativ noua. Primele ferme au fost construite in 1996-1997 cu pasari aduse din Belgia sau Ungaria, anul acesta (2001) numarul total de struti fiind undeva in jurul cifrei de 300 de pasari. Momentan piata se indreapta spre popularea fermelor existente cu capital animal adus din strainatate. Exista cativa producatori care au investit in instalatii de incubatie. Facand un calcul estimativ putem avea o viziune asupra pietei strutilor in Romania si in lume. Pentru Romania se estimeaza in 2003 un consum de 278 mii tone carne de vita (sursa: http://www.camib.agravista.md/n18_2.html). Daca 1% din acest consum ar fi acaparat de carnea de strut, aceasta ar insemna 2.780.000 Kg carne de strut/an. Tinand cont de faptul ca de la un strut ajuns la varsta sacrificarii (12-14 luni) se pot obtine 40-50Kg de carne rezulta ca pentru satisfacerea acestui procent de 1% sunt necesare intre 55.600 si 69.500 de struti. Fata de numarul curent de struti din Romania necesarul ar fi de peste 200 de ori mai mare. Puteti extrapola acest calcul pentru piata Uniunii Europene unde, dupa declansarea bolii 'vacii nebune', consumul de carne de vita a scazut cu peste 50%. In aceste conditii nu este de mirare ca stocurile de carne de strut s-au epuizat rapid iar crescatorii nu pot face fata cererii.12

Strutul (Struthio camelus) face parte din familia ratitelor, ca si Emu, Cassowary, Rhe si Kiwi. Este cea mai mare pasare de pe glob, nu poate zbura, dar alearga cu o viteza de pana la 60-70 Km / ora pentru o durata de 20 de minute. Strutul este ultima specie in viata din familia Struthionidae, ordinul Struthioniforme. In urma cu 40-50 milioane de ani, in Eocen, putea fi gasit in stepele asiatice ulterior raspindindu-se in Asia, Europa si Africa. In zilele noastre poate fi intalnit in libertate doar in Africa. Termenul 'ratite' provine din latinescul ratis cuvant care inseamna lipsa musculaturii de pe osul pieptului (stern). Lipsa acestei musculaturi a dus la pierderea abilitatii de zbor dar a fost compensata de cresterea capacitatii de alergare. Strutul comun are o inaltime cuprinsa intre si 2,5 metri, o lungime de circa 2 metri, greutate de circa 75 kg, un corp puternic, gat lung si aproape neacoperit, cap foarte mic si plat, cioc de lungime mijlocie, forma dreapta, la capat rotunjit si aplatizat. Masculul adult are cea mai mare parte a penajului negru cu parti albe la coada si in virful aripilor, femela este colorata in gri-maro pe tot corpul cu anumite nuante de gri spre alb catre coada si varful aripilor. Puii nou nascuti au aproximativ 1kg si 25 cm inaltime si sunt colorati in maro, galben, portocaliu sau crem cu pete negre, iar cei pina intr-un an au coloritul penajului asemanator cu cel al femelelor. Anatomia strutului are anumite insusiri specifice, in principal datorita lungimii gatului. Narile strutului sunt localizate pe cioc, foarte in fata si nu la baza lui cum se intalneste la alte pasari. Traheea este mare si localizata in partea de jos a gurii. Esofagul se afla deasupra deschiderii traheei si se continua in jos pe partea dreapta, alaturi de vena jugulara. Sistemul respirator al strutului ca al oricarei alte pasari consta din plamani si un sistem de saci cu aer care se gasesc in spatiile intercostale. Strutul utilizeaza acesti saci pentru a-si regla temperatura corpului. Rata normala de respiratie este de 7-12 respiratii/minut. Ca orice alta ratita, strutii, desi au aripi, nu zboara. Strutul are un piept putenic ce acopera cutia toracica protejand inima si ficatul. Un fapt caracteristic strutului si familiei din care acesta face parte (ratite) este ca aceste pasari nu au muschi pe stern, muschi ce le-ar putea permite sa zboare. Ouale strutului sunt cele mai mari in comparatie cu ale altor pasari - 1-2 Kg in greutate, insa ele sunt cele mai mici daca le raportam la dimensiunea parintelui. Cresterea acestor pasari a suscitat un interes continu incepand cu anii 1980 pana astazi ceea ce arata tendinta de a atinge dimensiuni majore deoarece carnea de strut are o valoare nutritiva considerabila, in conditiile in care aceasta contine foarte putine grasimi. In ultima perioada cresterea strutilor in ferme, a luat o deosebita amploare datorita cererii tot mai mari de carne de pe piata Uniunii Europene.13

Iata cateva din avantajele cresterii strutilor: - Pentru cresterea lor se pot utiliza zone abandonate sau care nu sunt folosite in agricultura - Terenul necesar unei ferme este mic, ajungand doar 1-2 hectare. - Sunt pasari ierbivore, hranindu-se in special cu lucerna, porumb, grau, orz si concentrate - Productie nelimitata - Un trio (1 mascul si 2 femele) pot fi productivi timp de peste 30 de ani - Sunt pasari foarte rezistente, nepretentioase si docile - Nu polueaza atmosfera sau zona in care traiesc - Perioada mare de fertilitate - peste 30 de ani. - Investitii limitate in echipamente, constructii, timp si personal - O piata a carnii foarte receptiva si in continua crestere ca urmare a apritiei bolii vacii nebune si altor epidemii in cadrul fermelor de vaci, piata satisfacuta doar intr-o proportie foarte mica - Calitatea si valoarea foarte ridicata a pielii - Pielea este folosita in marochinaria de lux - Penele sunt cautate in lumea modei si in industria electronica (datorita proprietatilor electrostatice) - Randament mult superior celorlalte animale si pasari - Sunt foarte prolifice - pot ajunge la peste 80 oua / an - Ajung la o greutate de sacrificare de peste 100 kg in 12 luni - Au cea mai mare rata de conversie a mancarii in greutate - Grasimea este cautata in industria farmaceutica si cosmetica - Ministerul Agriculturii acorda o serie de subventii pentru crescatorii de struti - Carnea de strut se vinde cu aproximativ 200.000 lei vechi/kg, ouale fecundate se vand cu 23.000.000 lei/bucata, iar 1,5 metri de piele costa in jur de 3.000.000 lei vechi. - De la o singura femela strut se pot obtine anual 5.000 USD numai din valorificarea oualor. Alimentatia strutilor este cel mai important factor ce va influenta cresterea unor pasari sanatoase si productive. Foarte adesea se fac grave erori in ceea ce priveste nutritia strutilor lucru ce va reduce fertilitatea pasarilor si implicit scaderea productivitatii. In ciuda marimii sale, strutul este una dintre cele mai economice specii in ceea ce priveste hrana. Nu are nimic de-a face cu crescutul altor animale sau pasari productive, a caror alimentatie devine adesea neprofitabila. Cu toate acestea, amestecul (compozitia) corect al alimentatiei strutului este o problema foarte delicata. Psihologia acestei pasari alaturi de particularitatile sale anatomice cer un14

amestec

special,

bine

proportionat

de

ingrediente.Hranirea corecta garanteaza un venit substantial ca urmare a obtinerii unor pasari sanatoase, viguroase si productive. De asemenea, trebuie amintit ca alimentatia strutilor din zona mediteraneeana difera de cea a pasarilor crescute la tropice. Strutii sunt animale ierbivore, hranindu-se in principal cu lucerna si anumite tipuri de graunte. Exista retete speciale de preparare a amestecului de mancare in functie de stadiul de viata al pasarii (de exemplu, continutul in proteine va avea variatii intre 16-22%) ratiile pentru puii de o zi foarte bogate in proteine nu sunt recomandabile deoarece pot genera anumite tulburari digestive. Ratiile pentru strutii reproducatori trebuie sa contina un supliment de calciu. O alta problema a nutritiei strutilor este legata de obiceilul acestora de a manca orice este stralucitor, mai ales puii. De aceea este de dorit ca ei sa fie tinuti intr-un spatiu curat, de preferat o curte cu multa iarba, dar fara alte obiecte sau resturi in ea.

15

4. PLAN DE AFACERI FERMA DE STRUI

Strutomania.Srl este o firma de productie si comert care va avea ca obiect de activitate cresterea strutilor si comercializarea acestora si a produselor derivate. Initial vanzarea se va face direct de la microferma urmand ca in scurt timp firma sa-si dezvolte reteaua de distributie prin incheierea de contracte cu magazine ,supermarket-uri, restaurante si firme de comercializarea produselor agroindustriale si alimentare. Firma va fi o Societate cu raspundere limitata, avand doi actionari principali (sot si sotie).Acestia se vor ocupa de toate problemele operationale, comerciale si manageriale ale firmei. Investitia initiala este de 30000 RON (din care 20000 RON capitaluri proprii si 10000 RON imprumut necesar de la banca ) si va fi folosita in scopul infiintarii firmei, achizitionarii de pasari, achizitionarii materialelor necesare pentu tarcuri si a hranei pentru pasari. Obiectivul principal al firmei in prima faza este sa patrunda si sa se mentina pe piata produselor de acest fel. De asemenea isi propune sa organizeze piata de acest tip din Romania, si prin atragerea de investitii sa construiasca un abator pentru sacrificarea strutilor. Are in vedere incheierea de contracte cu firme de profil din strainatate in scopul comercializarii produselor. Dezideratul care sta la baza infiintarii fermei de struti este unul de natura pur economica. Cresterea strutilor reprezinta una dintre cele mai bune oportunitati de investitie in agricultura. Aceasta activitate s-a dezvoltat foarte mult in ultimii ani in multe din tarile din America, Asia si Europa Exista o cerere pe piata internationala si locala nesatisfacuta de productia actuala.Din cauza encefalopatiei spongiforme a bovinelor si a febrei aftoase la porcine, carnea de strut castiga tot mai mult teren in fata carnii de vaca si de porc. In plus, strutul nu este afectat de bolile specifice animalelor de consum. Cresterea strutilor in Romania este o activitate relativ noua. La ora actuala exista doar 10-15 fermieri din judetele Maramures, Satu-Mare, Cluj, Bihor, Ilfov, Arges si Suceava. Piata din tara nu este insa organizata. Ritmul de crestere a strutilor este incomparabil cu al altor animale. Aceste pasari uriase pot fi valorificate la maximum, deoarece sunt cautate atat carnea, pielea si penele, cat si ouale, si puii. Carnea de strut are calitati nutritive diferite de cele ale carnii de vita si de porc, fiind un aliment ideal pentru cei care vor sa tina cura de slabire si pentru bolnavii de inima. Este carnea cu cel mai mic continut de grasime (de zece ori mai putina decat la cea de porc) si contine cu 50% mai putin colesterol decat carnea de vita si de porc. Pielea de strut, de trei ori mai valoaroasa decat pielea de crocodil, este folosita mai ales in16

marochinaria de lux, o poseta de dama din piele de strut fiind vanduta in Occident cu 1.200 dolari. Un kilogram de carne de strut se vinde in Romania cu 30 de dolari, iar in Occident, pretul este de 50 de dolari. Un ou de strut, care cantareste intre 1,5 si 2,2 kg se vinde cu 1.5 milioane de lei, avand o valoare nutritiva incomparabila si fiind recomandat pentru diferite boli. Ouale de strut sunt folosite insa si in mica industrie de artizanat, din ele fiind realizate lampi. O pana de strut costa un dolar, o coaja de ou valoreaza 5 dolari. Firma va practica preturi mai mici fata de cele ale concurentei, oferind facilitati in cazul contractelor mari in scopul dezvoltarii canalelor de distributie. Pretul estimativ minim de vanzare calculat atat pentru ou cat si pentru pui incepand cu a treia luna de activitate este 1427 RON ( in conditiile in care pretul mediu al pietei este de 125 RON /ou si 1250 RON/pui in functie de varsta acestuia). Strutomania.Srl isi propune sa aiba in primul an un profit net calculat de aproximativ 3500 RON urmand ca acesta sa creasca in anii urmatori (in cel mai rau caz sa se dubleze) avand in vedere strategia de marketing (astfel veniturile din vanzari vor creste in raport cu costurile fixe). Daca in primul an firma isi propune sa vanda numai o parte din oua si din pui, in anii urmatori numarul produselor va creste (carne, piele, pene). In scopul dezvoltarii firmei, actionarii isi propun reinvestirea profitului (prioritara este achizitionarea de incubatoare in al doilea si al treilea an). Acest plan de afaceri este un proiect de afacere si reprezinta o estimare a potentialului firmei. El a fost conceput luand in calcul valorile medii ale costurilor si preturilor. Deci este o estimare probabila. Trebuie mentionat ca nu pot fi prevazute toate riscurile majore. Insa, unul din riscurile mari ar putea fi mortalitatea mare a pasarilor (dar trebuie sa tinem cont de faptul ca potrivit studiilor sunt pasari foarte rezistente, traiesc intr-o mare varietate de clima , arida, semiarida si temperata, suportand conditii climaterice extreme). Felul firmei: Companie privata Obiect de activitate : cresterea si comercializarea strutilor si produselor derivate Actionari principali: Popescu Ion, Popescu Ioana Surse de finantare : Investitii proprii -; 10000 RON . Imprumuturi-; 20000 RON -; (rambursabil in 3 ani) Finantare totala : 30000 RON Obiective financiare: Investitie totala : 30.000 RON17

Profit brut: 4.700 RON Profit net: 3.525 RON Total costuri = 45.300 RON ROI = Profit net/investitie = 12% Rata de recuperare a investitiei este buna, tinand cont ca prognoza vanzarilor totale luata in calcul este pentru preturi medii si productie medie. Costuri directe Ambalaje 500 RON Intretinere anuala 4.000 RON Buget: 4.500 RON Costuri fixe Publicitate 1.500 RON Amenajare tarcuri 500 RON Salarii 15.000 RON Impozite pe teren, cladire 200 RON Amortizare 5.100 RON Taxe si impozite(12%) 1.800 RON Rata la credit 6.700 RON Dobanda la credit (50%) 10.000 RON Buget: 40.800 RON Amortizarea investitiei:5 ani 25.500 RON(struti + amenajare tarcuri) Amortizare lunara:425 RON Produs Volum vanzari Valoare vanzari Oua 100 12.500 RON Pui 30 37.500 RON Total venit estimat pentru primul an: 50.000 RON Pentru primul an nu ne propunem sacrificarea pasarilor. Aceasta previziune se situeaza in categoria probabil. In cazul in care: nu sunt atinse vanzarile prevazute sau concurenta isi reduce preturile sau mortalitatea puilor este mare, putem lua in considerare si previziunea in cel mai rau caz astfel incat venitul estimat pentru primul an sa se reduca cu 25% (37.500 RON). Daca luam in calcul preturile maxime de vanzare, chiar o crestere a preturilor si pierderi 0, venitul estimat pentru primul an ar deveni 70.000 RON.

18

4.1. MARKETING

Cresterea strutilor in Romania este o activitate relativ noua. Cererea de produse este mare . La ora actuala exista doar cateva ferme de strut in tara noastra. Piata din tara nu este insa organizata. Exista posibilitatea organizarii acestui fel de comert mai ales ca strutii sunt o marfa buna la export .Exista o cerere pe piata internationala si locala nesisfacuta de productia actuala. Un pui de strut se poate cumpara cu 300 RON si poate fi vandut, cand implineste trei luni, cu 1.000 RON . Productivitatea este de 31-45 kg carne macra, 1-2 kg pene, 1.1-1,4 m piele per individ. Carnea de strut a inceput sa fie servita in cele mai fine restaurante din SUA din 1992, dar in restaurantele selecte din Europa se serveste de mult. Carnea de strut este o alternativa superba pentru iubitorii de carne rosie- culoarea, gustul si textura este similara cu cea a carnii de vaca, dar are de doua ori mai putina grasime. Retetele si metodele de gatit valabile pentru vitel sint valabile si pentru strut. Cercetarile au determinat ca muschiul de strut este foarte fraged. Pielea de strut, de trei ori mai valoaroasa decat pielea de crocodil, este folosita mai ales in marochinaria de lux, o poseta de dama din piele de strut fiind vanduta in Occident cu 1.200 dolari. Un kilogram de carne de strut se vinde in Romania cu 30 de dolari, iar in Occident, pretul este de 50 de dolari. Un ou de strut, care cantareste intre 1,5 si 2,2 kg se vinde cu 1.5 milioane de lei, avand o valoare nutritiva incomparabila si fiind recomandat pentru diferite boli. Ouale de strut sunt folosite insa si in mica industrie de artizanat, din ele fiind realizate lampi . De asemeni exista femei care realizeaza oua de strut incondeiate, turistii oferind pentru asemenea opere de arta 200 de dolari. Pentru ca are atita cautare, o coaja de ou valoreaza 5 dolari. Penele sunt cautate in lumea modei si in industria electronica (datorita proprietatilor electrostatice) . O pana costa 1 dolar. Grasimea este cautata in industria farmaceutica si cosmetica. Avantajele majore ale cresterii strutilor sunt: 1. Terenul necesar unei ferme este mic, ajungand doar 1-2 hectare. 2. Terenul folosit poate fi zona arida sau semiarida, chiar impropriu agriculturiii. 3. Nu produce poluare zonala si nu induce mirosuri neplacute. 4. Amenajarile nu sunt costisitoare. 5. Sunt pasari ierbivore, hranindu-se in special cu lucerna, porumb, grau, orz si concentrate. 6. Sunt pasari foarte rezistente, nepretentioase si docile.19

Preturile vor fi stabilite pe baza costurilor de productie, si a cererilor clientilor . Procentajul adaugat la costul unitar va fi stabilit in functie de preturile competitorilor ,de cererile clientilor(volumul de marfa si modalitatea de plata -;de exemplu pentru plata in avans se va acorda discount). Promovarea produselor se va face la inceput prin toate mijloacele care nu implica costuri iar pentru cele cu plata, am alocat un buget de 1.500 RON pentru primul an: Publicitate in mass-media 1.500 RON/primul an -; publicitate gratuita in toate ziarele care publica anunturi gratuite si publicitate la radio si TV Realizarea unui site web cu prezentare in toate limbile de circulatie internationala. Promovarea site-ului prin inscrierea in toate paginile web - baze de date (motoare de cautare) si prin abonarea la listele de discutii on-line Gratis -; realizarea site-ului si a banner-ului o face managerul, gazduirea lui pe un server este gratuita iar schimbul de bannere se va face initial prin sistem barter (promovare reciproca). Prezentarea ofertei de produse pe site-ul Centrului Roman de Comert Exterior si pe alte site-uri similar Inregistrarea in programul GTN-Southeast Europe (Global Technology Network ) -; program care ajuta la dezvoltarea comertului local si regional in tarile din sud-estul Europei si faciliteaza legaturile cu firmele americane- contribuie la dezvoltarea comertului prin intermediul Internetului. Conceperea unui comunicat de presa care va fi distribuit revistelor de profil. Principalele obiective de marketing pentru primul an financiar : Am luat in calcul atat un volum mediu al vanzarilor cat si un pret mediu al produselor. Grupul tinta pentru toate produsele oferite este format din persoane fizice (indiferent de sex si varsta, cu un venit disponibil mediu, pot fi angajate sau pensionare) si firme (intreprinderi de orice dimensiune din domeniul agicultura, zootehnie, alimentatie, comert).

20

5. ALEGEREA SPAIULUI PENTRU FERMA DE STRUI

Constructii anexe ale fermei agroturistice

fig.1. care reprezinta: fig.1-adapost pentru animale, fig.2.- adapost furaje fig.3.-magazie pentru unelte si utilaje

fig.2.

21

Terenul trebuie sa fie relativ plat si se recomanda ingradirea lui precum si semanarea cu iarba, lucerna, etc. Conditia principala care trebuie avuta in vedere atunci cand se vrea infiintarea unei microferme sau ferme de struti este ca aceste pasari sunt usor stresabile in special la zgomote puternice, asadar amplasarea ei trebuie facuta departe de sosele circulate, de zone industriale sau orice altceva ii poate stresa. De asemenea sa nu fie in zone cu curenti de aer foarte puternici si sa fie feriti de curiozitatea trecatorilor sau a localnicilor. 5.1. Construciile Avem 2 categorii de constructii, cele care sunt destinate adapostirii strutilor si puilor si cele administrative. Familiile trebuie sa aiba la

dispozitie un tarc cu dimensiuni cuprinse intre 500 m patrati la 1000 m patrati ( sa nu fie foarte mic, dar nici foarte mare pentru a se evita salbaticirea pasarilor). Adapostul indicat este o constructie usoara din lemn cu o suprafata de aproximativ 20 m patrati. Nu se recomanda zidarie deoarece strutii sunt animale salbatice semisalbatice si tot ceea ce ii inconjoara trebuie sa fie cat mai natural. In afara de acest considerent sa nu se uite ca strutul este extrem de rezistent inclusiv la variatiile de temperatura si isi petrece majoritatea timpului afara indiferent de anotimp. In schimb cladirea in care sunt crescuti puii in prima parte a vietii lor trebuie sa fie o constructie solida incalzita si izolata termic. Cladirea in care se tine incubatorul

(incubatoarele), la fel, trebuie sa fie o cladire izolata termic si careia sa i se asigure o buna ventilatie si temperatura constanta. Celelalte cladiri: pentru furaje, moara, tocatoare, etc., ramane la latitudinea proprietarului cum vor fi. Sa nu se uite ca strutul are nevoie de nisip si pietris marunt pe care le inghite in vederea digerarii hranei si le mai foloseste pentru a se 'scalda'.

22

arcuri exterioare pentru puii de stru

Puii de strut trebuie sa fie plasati in tarcuri optime pana la varsta de 4-5 luni. Mutarea lor trebuie evitata, pentru a reduce stresul. Marimea tarcurilor exterioare trebuie largita pe masura trecerii timpului, avand in minte regula de 4,6 metri patrati/strut.

Puii tineri trebuie separati in grupuri de varsta asemanatoare, pentru a evita ranirea celor mici de catre strutii mai mari. De la aprox. 8 luni pana la 18 luni, strutii au greutatea asemanatoare, astfel incat pot fi tinuti in acelasi tarc. Tarcurile mari pot fi despartite prin garduri temporare (panza sau plastic) pentru a separa puii foarte mici in grupuri care nu au mai mult de 4 saptamani. Pe masura ce puii cresc, ingradirea temporara poate fi eliminata, largind strucura tarcului. Cand puii ating 4-5 luni, diferenta de varsta nu mai reprezinta o problema, astfel incat unele tarcuri pot fi unite, oferind un spatiu mai mare puilor. Garduri exterioare Gardurile pentru puii mai mari si pentru adulti trebuie sa aiba o inaltime de cel putin 1,5 metri si sa fie construite din 5-7 randuri de sarma neghimpata, neteda. Randul de sarma de jos trebuie sa fie suficent de inalt incat sa permita ingrijitorului sa scape de masculii agresivi. Uneori se foloseste plasa de sarma la gardurile exterioare pentru a tine la distanta pradatorii, dar nu se recomanda a fi folosita in cazul tarcurilor, deoarece strutii se pot rani in ea. Stalpii gardului trebuie plasati in afara tarcurilor. Tuburile pentru incarcare si tarcurile pentru captare trebuie sa fie de cel putin 2,4 metri inaltime, constructii solide pentru a preveni ca pasarile sa evadeze. Gardurile tarcurilor pot fi construite din numeroase materiale si trebuie sa fie inalte de 1,5-1,6 metri.Gardul de imprejmuire a terenului poate fi construit din gard de sarma, gard din zale de metal sau plasa din plastic. Gardurile din sarma impletita sunt de asemenea folosite cu succes. Gardurile inalte de 1,5 metri vor putea retine un strut adult. Aproape toate gardurile au o parte superioara fina, pentru ca strutii sa nu se raneasca in sarma. Gardurile nu trebuie ingropate in pamant, ci deschise in partea inferioara. Se recomanda plasarea unor garduri duble intre pasuni pentru ca masculii sa nu se raneasca intre ei in lupta, cu o distanta de cel putin 1,8 metri intre ele. Nu folositi niciodata sarma ghimpata care poate cauza serioase leziuni strutilor. Daca se amplaseaza gard viu sau un paravant intre tarcuri, se asigura intimitate in timpulsezonului de imperechere. Gardul de plastic si paravantul pot fi folosite pentru a crea despartituri temporare in tarcurile exterioare. Trebuie remarcar faptul ca puii de strut pot evada prin gaurile de plasa

23

(iar animalele de prada pot intra). Cand puii sunt mici, trebuie blocata temporar partea de jos a gardului la o inaltime de 0,3-0,6 metri pentru acest tip de gard. Este important ca gardurile sa fie construite dintr-un material neted si flexibil pentru a reduce riscul de ranire a strutilor. Gardul nu trebuie sa aiba colturi ascutite. Incepand cu varsta de 6 luni, gardul ar trebui sa aiba 1,5-1,6 metri in inaltime. Materialul folosit poate fi plasa cu ochiuri/zale, sarma 24, etc. Construcii si arcuri interioare Adpostul Strutii sunt pasari rezistente; cu toate acestea, ei trebuie protejati impotriva zapezii, ghetii, vantului puternic, ploilor reci si lapovitei. Pasunile trebuie astfel amenajate incat sa ofere strutilor posibilitatea sa intre in adapost pentru a se hrani si a bea apa. Tarcurile amenajate astfel simplifica procesul de prindere si retinere a pasarilor. Astfel, existenta hranei si apei in adapost protejeaza strutii impotriva conditiilor meteorologice neprielnice. Alimentatoarele si adapatoarele trebuie astfel pozitionate incat managerii sa aiba acces la ele fara a se expune strutilor agresivi. Desi nu dau semne de agresivitate in mod normal, strutii pot deveni violenti in timpul sezonului de imperechere. In timpul verii, trebuie asigurata umbra. Puii si strutii mai tineri de un an, binainteles, trebuie protejati de vremea rea. Adapostul trebuie astfel conceput incat strutii sa intre printrun culoar de retinere, care faciliteaza prinderea lor. Hrana si apa trebuie plasate in interiorul adapostului pentru a determina strutii sa intre de bunavoie, precum si pentru a proteja hrana de vremea rea.Atat alimentatoarele cat si adapatoarele trebuie sa fie deschise si adaptate astfel incat sa ajunga la nivelul pieptului strutilor. Adapostul pentru cresterea puilor este prevazut cu o sursa de caldura, si se deschide catre un tarc aflat in exterior. In amenajarea unui astfel de stabiliment trebuie prevazut un spatiu in care sa fie izolate pasarile bolnave sau cele nou-venite. Adaposturile trebuie sa prevada un spatiu de 5,5-7,5 metri patrati/strut. Pasarile mai tinere au nevoie de mai putin spatiu 1,5-2,5 metri patrati. Construcii i arcuri interioare pentru psari mari (6 luni-varsta adulta) Desi strutii traiesc foarte bine in orice tip de clima iar adultii pot rezista la temperaturi de 23 grade Celsius, ei au nevoie de adapost pentru vreme rea, si in caz de vant puternic. Desi unii producatori asigura hambare incalzite pentru struti, cele mai bune rezultate s-au inregistrat la folosirea unor sere deloc costisitoare sau hambare cu baloturi pentru adapost si vreme rea.24

n construcia unui adpost trebuie avute in vedere:

masuri de siguranta si protectie alimentatoarele si adapatoarele sa poata fi accesate din afara adapostului usile trebuie astfel proiectate incat sa fi deschise si inchise cu usurinta din afara tarcului. Aceasta permite separarea masculului de personalul ingrijitor in timpul colectarii oualor

facilitand sortarea si manipularea. stabiliti o zona in care sa examinati pasarile, protejandu-va astfel si pe dvs. si strutii. Se poate realiza o deschizatura prin atasarea unei usi batante pe o parte a tarcului, langa un colt. Cand nu este folosita, poarta batanta sta lipita de un perete. Cand este necear, poarta va fi deschisa la un unghi de 90 grade, sau mai mare, spre colt, realizand o zona in forma de U sau in forma de triunghi.

asigurati apa printr-o sursa de caldura care sa o impiedice sa inghete pe timpul iernii. Aceasta asigura pastrarea apei la o temperatura optima; strutii nu agreaza apa foarte rece. O cale economica de a realiza acest lucru o reprezinta plasarea unui boiler de 250 Watti intr-o caldare de 15-20 litri.

furnizati iluminare si ventilatie corespunzatoare planificati dimensiunile tarcului interior in functie de marimea hambarului si de numarul pasarilor din fiecare tarc. O pereche trebuie sa dispuna de minim 3-3,5 metri, un trio de 3,5-5 metri.

spatiile mai mari sunt intotdeauna de preferat. portile trebuie sa fie suficient de largi pentru ca pasarile sa intre neingradite (1,4-2,4 metri). Cele mai folosite sunt portile care se deschid intr-o parte, cele care se deschid in doua parti si cele care se ridica.

cel mai cunoscut tip de podea folosit pentru strutii tineri sau cei pentru imperechere este solul natural sau cel acoperit cu nisip, acoperit cu paie pentru odihna (asigura caldura si absorbtia).

Construcii i arcuri interioare pentru puii tineri (varsta: o zi-6 luni) Se recomanda construirea hambarelor pentru pui pe sistemul toti intrati-toti iesiti, ca pasarile sa creasca impreuna in acelasi loc fara a fi mutate sau amestecate cu altele. Mutarea puilor dintr-un loc in altul trebuie minimizata, chiar evitata, deoarece poate cauza stres nedorit, urmat de pierderea puilor, datorita25

impactului

si

expunerii

la

boli.

Spatiul interior pentru pui devine foarte important in timpul sezonului rece, deoarece puii au nevoie de un mediu cald cel putin in primele 3-4 luni de viata. Ei au, de asemenea, nevoie de spatiu pentru alergare. Deoarece cresc foarte repede, facilitatile trebuie planificate astfel incat puii sa dispuna de spatiul necesar. Aceasta se poate realiza prin marirea spatiului pe masura ce puii cresc. n construcia amenajrii trebuie avut in vedere:

Spatiul sau marimea tarcului depinde de numarul de pasari din grup, varsta sau dimensiuni, si daca ele dispun de un spatiu exterior. Pentru primele 4 saptamani din viata, se recomanda un spatiu de 2,53,5 metri, unde pot fi plasati pana la 12 pui. In timp, spatiul poate fi marit, pe masura ce puii cresc. Retineti regula de 1,5-2,5 metri patrati spatiu/pui.

5.2.Msuri de siguran

Caile de iesire din tarcurile pentru crestere trebuie realizate sub forma portilor specifice caselor, sau se poate lasa un spatiu de 4,5-5,5 metri de la sol pana la limita gardului suficient de inalt pentru ca un om sa se rostogoleasca pe sub gard. (Acest spatiu nu este adecvat, bineinteles, tarcurilor pentru pui). O metoda necostisitoare de realiza porti o reprezinta lasarea unui spatiu intre cladire, hambar si primul gard, suficient de larga pentru a permite accesul unui om, dar poate fi prea ingusta pentru ca o pasare matura sa patrunda prin ea. (Aceste gauri nu trebuie sa fie prea inguste, altfel pasarile risca sa-si prinda gatul). Cand se folosesc aceste porti realizate de om,trebuie sa va asigurati ca le puteti inchide temporar atuni cand puii sunt inca mici. 5.3.Creterea artificial a puilor Managementul joaca un rol important in cresterea cu succes a puilor.La varsta de 0-12 saptamani se inregistreaza cea mai mare mortalitate. Devine imperativ ca prin experienta, cercetare si cunoastere, sa se reduca mortalitatea.O serie de factori sunt esentiali in cresterea puilor: genetici, starea de sanatate, managementul, conditiile de clima, nutritia, facilitatile si mediul, precum si factorii de stres.Crescatorii de struti se confrunta adesea cu o mortalitate ridicata la pui si strutii tineri, ca urmare a cresterii neadecvate.

26

Facilitatile pentru crestere trebuie astfel proiectate incat sa protejeze puii in fata pradatorilor (caini, vulpi etc), cat si in fata conditiilor de clima neprielnice. Puii nu trebuie niciodata lasati sa se ude pana la piele. Trebuie tinuti intr-un mediu uscat si curat, precum si ventilat.

I.

Temperatura

Deoarece temperatura in incubator este de 36 grade Celsius, trebuie acordata atentie pentru ca puii sa nu raceasca cand sunt mutati. Sectorul in care sunt tinuti puii de o zi trebuie sa fie dezinfectata inainte. Temperatura puilor trebuie sa fie de 33-34 grade Celsius in primele 10 zile de viata, apoi de 29-30 pana la varsta de 3 saptamani. De la 3 la 8 saptamani, temperatura ideala este de 21-26 grade Celsius. Puii nu trebuie expusi la temparaturi scazute, si nici prea ridicate. Puii crescuti intr-un mediu stramt, incalzit cu infrarosii, sunt susceptibili de a se imbolnavi intr-un mediu rece. Camerele incalzite uniform vor preveni aceasta problema. Se recomanda incalzirea centrala sau becuri calorice ceramice. Daca puii sunt asezati pe rumegus, coji de orez sau nisip pentru constructii, acestea trebuie acoperite cu panza de sac in primele 20 zile pentru ca puii sa nu manance resturile, aparand astfel probleme intestinale. Dupa ce panza este indepartata, rumegusul sau nisipul sunt scuturate zilnic pentru a se usca. Hrnirea

II.

Dispozitivele pentru hrana si apa trebuie curatate, dezinfectate si reumplute. Este important ca puii sa invete sa manance terci din primele zile de viata, inainte de a fi trecuti pe alimentatie cu lucerna. In acest timp, puii trebuie tinuti intr-un spatiu mic (33 m/50 pui), cu 8-10 orificii de alimentare cu hrana si apa. Ei trebuie sa aiba acces la hrana si apa din primele zile. Prin agitarea hranei cu regularitate, pui vor fi indemnati sa manance; sunt curiosi si vor veni sa cerecteze.Poate fi de asemenea plasat un pui mai mare care stie sa se hraneasca, pentru a-i invata pe cei mici acest lucru. Lucerna se taie foarte fin (bucatele de 5 mm), se inmoaie, se amesteca cu terci pentru pui si se da puilor de 6 ori pe zi. Puii vor fi atrasi de alimentatoare si vor invata repede sa manance. Acestea nu trebuie sa fie adanci pentru ca puii sa se poata deplasa cu usurinta printre ele. Lucerna se administreaza dupa virta de 2-3 saptamini.

27

Imediat ce puii incep sa manance din terci, spatiul in care stau poate fi marit cate putin in fiecare zi, pentru ca acestia sa incepa sa faca mai multa miscare. Dupa 7 zile acesta zona trebuie sa masoare 410 m/50 pui. Puii mai mici de 4 saptamani nu trebuie sa primeasca fibre mai lungi de 5-8 mm. Daca fibrele sunt mai lungi, ele vor forma un ghem fibros in stomac, cauzand indigestie. Dupa 4 saptamani, fibrele pot ajunge la 10 mm.Pentru a preveni deshidratarea, apa potabila poate fi colorata galben-verde, culoare preferata de struti. Apa poate fi imbogatita cu o soluti e de multivitamine.Containerele pentru hrana trebuie proiectate astfel incat puii sa nu se calce in picioare. Se presara lucerna proaspata peste hrana, pentru a incuraja ciugulitul.Adapatoarele trebuie sa fie putin adanci pentru puii de o zi pana la 2 saptamani, pentru a preveni inecarea accidentala.Este important sa se asigure pietris pentru pui, circa 2 kg la 50m kg de hrana. Ventilaia

III.

Incalzirea suficienta, mai ales in prima saptamana, este esentiala, dupa care puii trebuie invatati sa se adapateze la temperaturi normale. O temperatura constanta, mai ales in lunile de iarna, poate fi mentinuta in puiernita prin suspendarea unor senzori de caldura, la inaltimea puilor, ce vor activa sistemul de incalzire atunci cand se inregistreaza scaderea temperaturii la un anumit prag.. puiernita trebuie ventilata permanent, mai ales daca sunt multi pui, pentru a preveni cresterea amoniacului.Curentul este nociv pentru pui, dar pe de alta parte ei nu trebuie supraincalziti. Un grad in plus la caldura este mai nociv decat unul in minus.Grupurile de mai mult de 50 de pui trebuie tinute in spatii largi, permitand detectarea anomaliilor, dar ingreunand managementul general. Puii care se dezvolta mai greu sunt dificil de indentificat in grupuri mari. Puii trebuie sa fie cat mai apropiati ca varsta in cadrul unui grup.

IV.

Iluminatul

Performantele reproductive ale strutilor sunt reglate in functie de durata zilei-lumina. Programele de iluminat folosesc o combinatie de lumina naturala si lumina artificiala pentru a stimula si prelungi productia de oua si fertilitatea. Trebuie utilizate ceasuri alaturi de lumina artificiala, pentru a controla durata luminii. Ouale sunt de obicei nefertile in ultima parte a sezonului de imperechere; acest fapt poate fi cauzat de infertilitatea masculului. Masculii pentru imperechere ar trebui sa primeasca 16 ore de lumina pe zi, incepand cu 3-4 saptamani,28

inainte de a se imperechea cu femelele. Dupa ce au fost plasati in acelasi loc, atat femelele cat si masculii primesc 16 ore de lumina pe zi, pe parcursul intregului sezon de imperechere. Daca ferma de struti este plasata intr-o zona in care durata de zi-lumina este mai mare de 16 ore, potriviti ceasul pentru a arata cea mai lunga perioada cu lumina naturala. Dupa apusul soarelui, pot fi aprinse 2-5 lumanari pentru lumina artificiala, pentru a stimul aproductia de oua. Durata de zi-lumina nu trebuie niciodata scurtata iar intensitatea luminii nu trebuie niciodata scazuta in timpul ciclului de depunere.Trei sau patru zile cu lumina sczuta sau durata micsorata poate genera ca intregul grup sa stopeze productia de oua. Femelele si masculii adulti trebuie separati dupa sezonul de imperechere. Aceasta va permite pasarilor sa fie mai odihnite, ele incepand productia de oua mai repede cand vor fi plasate impreuna in sezonul de imperechere.

V.

Condiii exterioare

Exista o serie de sisteme de crestere a puilor, insa baza tuturor sistemelor o reprezinta sistemul pasunilor cu lucerna si al alimentatiei pe baza de concentrate.Daca un anumit sistem da rezultate bune, el nu trebuie schimbat. Schimbarea, atunci cand se impune, trebuie facuta gradual.Cand puii au doua saptamani si sunt pregatiti pentru lucerna, nu trebuia lasati afara in frig, in primele zile. Pe masura ce se incalzeste, sistemul de incalzire trebuie inchis iar puii scosi afara, pentru cateva ore. Lucerna trebuie sa fie scurta, nu mai mult de inaltimea burtii strutilor, iar gardul nu este mai mare de 33-55 metri. Pe masura ce puii cresc, ei pot fi plasati in spatii mai mari. Daca tarcurile sunt prea mari, puii vor manca prea multa lucerna, si prea putina hrana concentrata. Alimentatoarele si adapatoarele trebuie plasate in tarcuri. In zilele cu vant puternic, se pot plasa folii de plastic la garduri pentru a proteja. In caz de vreme rea, puii trebuie tinuti inchisi. Pe masura ce se avanseaza in sezonul de imperechere, cuibarul se aglomereaza cu pui, iar pui mai mai sunt scosi afara. Daca in acest interval se inrautatesc conditiile meteo, fara sa existe spatiu disponibil, se pot produce pierderi considerabile. Puii trebuie tinuti in sistem extensiv cat mai mult timp posibil, inainte de a fi transferati pe pasune (nu inainte de varsta de 4 luni).Nu trebuie neglijata importanta hranirii corecte, in sistemul extensiv. Crescatorul de struti trebuie sa cunoasca ce elemente nutritive sunt cerute de pasari.Daca strutii pot fi hraniti cu furaje sau grane, trebuie sa se realizeze un echilibru intre acestea si alimentatia din comert. Nu trebuie permis ca strutii sa devina supraponderali.29

Excesul de grasime este daunator productiei de oua si afecteaza calitatea carnii de strut.La varsta de 6-8 saptamani, puii pot fi plasati afara daca vremea este prielnica, dar trebuie bagati in adapost pe timp de noapte.Pot fi manevrati in grupuri de 25-50 pasari. Puii tineri vor ingiti orice. Tarcurile trebuie curatate de pietricele, vegetatie uscata,sarma, pioneze, si alte materiale ce pot cauza obstructie intestinala, si chiar deces. De asemenea, se curata resturile de hrana.

5.4. Hrnirea puilor de struNutritia in cazul strutilor a reprezentat o problema majora pentru producatori, inca de la infiintarea primelor ferme de crestere a acestor pasari. S-au intocmit putine studii si exista inca foarte multe necunoscute despre dietele optime.Aceasta se datoreaza, probabil, faptului ca strutii prefera o dieta variata, constand in principal din plante.Acest tip de dieta este dificil de duplicat in forma de cocoloase.Exista o cantitate limitata de informatii cu privire la cerintele nutritionale ale strutilor. Cu toate acestea, au fost trasate cateva linii generale prin activitatea desfasurata in Africa. Ca in cazul tuturor dietelor, o serie de ingrediente de calitate ar trebui sa fie intalnite in recomnadarile de hrana pentru struti. Utilizarea unei game diversificate de ingrediente ajuta la reducerea variatiilor inerente la toate ingredientele luate separat. Strutii sunt animale ierbivore, hranindu-se cu o varietate de plante si arbusti. In multe cazuri, plantele si fructele suculente constituie o componenta importanta alaturi de insecte si soparle. Strutii calatoresc pe distante mari pentru a-si procura hrana si apa necesare.Atunci cand hrana este fabricata, trebuie acordata atentie pentru a produce portii consistente.Intr-o prima etapa, hrana trebuie oferita sub forma faramitata. Celelalte tipuri de hrana trebuie sa fie sub forma de cocoloase. 5.4.1. Modificri n dieta Modificarile in dieta trebuie introduse gradat. Schimbarile bruste de dieta pot provoca probleme digestive si chiar deces.Intotdeauna, schimbarea de la un tip de hrana la altul se realizeaza incet, amestecand noua dieta in cea deja existenta.Intr-o prima etapa, se amesteca hrana noua cu hrana actuala. Dupa 4 zile, mixul este de cu . Dupa 8 zile, se amesteca cu din vechea dieta. Dupa doua saptamani din acest proces, noua dieta ar trebui sa o inlocuiasac total pe cea veche. Este foarte important ca tranzitia sa fie facut30

incet.Pot aparea probleme dupa ce a avut loc tranzitia. De exemplu, pasarile pot evita hrana, poate aparea diaree, sau alte reactii. Cerintele se schimba in mod continuu. Deoarece necesitatile nutritive ale strutilor se schimba in primele 10 luni, ratia trebuie ajustata in mod continuu. Nivelele acceptate de aminoacizi, vitamine, minerale si necesar energetic trebuie incluse in fiecare ratie. Daca una dintre aceste componente este exclusa cresterea va fi influentat negativ, rezultand numeroase probleme. Hrana sub forma de cocoloase este esentiala incepand cu varsta de trei luni. Combinatiile de materii deteriorate pot determina incapacitatea de a consuma hrana, ceea ce va determina retard si malformarea oaselor. Pregatirile trebuie facute in avans pentru a asigura rezervele de hrana si apa pentru cazuri de urgenta (ex. zapada abundenta).Cercetarile efectuate in ultimii 5 ani ne indica cum trebuie modificate ratiile pentru a obtine maximum de crestere.Aceste cercetari au ajutat la stablirea ratiilor pentru struti. Pana la varsta de 10 luni, strutul este un animal foarte economic. Pana la aceasta varsta raportul este de 6,5 kg hrana / 1 kg luat in greutate. Dupa aceasta etapa, raportul devine 12:1. Printr-o hranire adecvata a strutului se poate atinge maximum de greutate pana la varsta de 10 luni, dupa care se poate folosi o ratie mai slaba, de mentinere a greutatii.Daca evolutia strutului da semne de retard ca urmare a continutului scazut de proteine avut la varsta de o zi, costul total pentru hrana de la varsta de o zi pana la 14 saptamani va fi mult mai mare.Un pui bine hranit, din prima zi, va creste mai repede, atingand varsta pentru vanzare mult mai rapid. Cercetarile au indicat faptul ca o hranire adecvata poate determina diferente de greutate de pana la 13 kg la varsta de 3 luni. Pasarile care au fost hranite in concordanta cu greutatea lor in 1995, au atins o greutate de 35 kg, comparativ cu 22 kg in 1991 (pentru varsta de 3 luni). Cercetarile efectuate au indicat faptul ca puii pana la varsta de 6 luni trebuie hraniti cu cocoloase. Compozitia generala a acestui tip de hrana consta in 18% proteine si 16% fibre. Componenta proteica este suficienta pentru a asigura o crestere adecvata fara a cauza probleme pentru picioare sau sistem osos, iar continutul ridicat de fibre se dovedeste a regla consistenta fecalelor, reducand bacteriile. In primele zile, puii isi consuma propriile fecale, provocandu-si probleme intestinale. Pentru a evita pericolele, fecalele trebuie adunate cu regularitate. Puii tineri prefera sa manance pamant decat cocoloase. In general puii prefara hrana umeda in locul celei uscate. Trebuie insa retinut faptu ca hrana umeda va fi asimilata mai rapid de organism, cauzand indigestie. Recipientele pentru hrana trebuie curatate zilnic iar resturile de hrana trebuie indepartate si oferite pasarilor mai in varsta. Dupa prima hranire, fecalele pasarilor trebuie supravegheate31

timp de 3-5 zile. La primele semne de diaree, pasarile trebuie tratate cu antibiotice plasate in hrana sau apa. Rata de cretere Varsta (saptamani) Greutatea medie (kg) 0,6 2-3 3-4 4-5 3,1 5 5-6 6-7 7-8 10

1,3 1,8

Dieta pentru strutii adulti este asemenatoare cu cea pentru pui, cu exceptia faptului ca pasarile pentru reproducere trebuie sa aiba o ratie de calciu/fosfor suficienta pentru a compensa productia de oua. Se recomanda consultarea veterinarului si/sau companiei furnizoare pentru detalii in ceea ce priveste hrana. Se recomanda mentinerea pasarilor pe dieta de intretinere in afara perioadei de depunere a oualor. Acest regim trebuie sa permita pasarilor sa-si pastreze grautatea fara sa o creasca si chiar sa o reduca (nu mai mult de 5-10%) in afara perioadei de depunere a oualor. Cu doua luni inainte de aceasta perioada, proteinele pot fi din nou administrate pasarilor pentru a le energiza inainte de depunere. In general, strutii adulti consuma aprox. 1,3-1,8 kg de hrana/zi. Cei care initiaza o astfel de afacere trebuie sa apeleze la experienta companiilor de furnizare a hranei pentru struti. Acestea pot determina cea mai adecvata forma de hrana si nivelul optim de hranire a strutilor pe diferite stadii de dezvoltare .Hrana pentru pui trebuie proiectata pentru ca pasarile sa castige in greutate cu minim de efort. Luarea in greutate intr-un timp foarte scurt poate cauza probleme cu picioarele la puii tineri. Puii sunt alimentati cu o ratie de start in primele trei luni. Apoi ratia este crescuta pana la varsta de 10-14 luni (cand sunt pregatiti pentru taiere). Stocul pentru inmultire este alimentat cu o ratie speciala timp de 6 luni pe an, si o ratie de intretinere, in celelalte luni ale anului. 5.5. Economia struului In ultimul deceniu, strutul a fost privit ca o potentiala schema de imbogatire rapida. La inceputul modei privind cresterea strutilor, indivizii de pe piata au observat cum investitia lor initiala a crescut de 10 ori. Insa, pe masura ce numarul pasarilor pentru imperechere creste, potentialii investitori sunt avertizati ca afacerea de crestere a strutilor poate capata un grad de risc.

32

Strutul este o pasare complexa, prin faptul ca poate produce un numar atat de mare de produse. Ceea ce trebuie acum urmarit este ca aceste produse variate sa fie plasate pe piata de catre crescator, si de a face fata unei piete dinamice. La ora actuala, produsele obtinute de la struti sunt extrem de scumpe, si se adreseaza elitelor din Europa si SUA. Cu toate acestea, ridicarea monopolului Africii de Sud asupra strutilor, precum si cresterea numarului acestora, vor antrena reducerea pretului pana la un nivel rezonabil. Atunci cand aceasta reducere se va produce, beneficiile carnii sanatoase de strut, pielea de calitate vor avea un viitor luminos pe piata mondiala.

Harta economica comparativ Perioada de incubare -zilePerioada pana la taiere zile Marimaniea tarcului-haPerioada de productie Animale crescute1 an Greutatea medie la taiere-kgCant. carne obtinuta-kg42 365 0.2 35 30 100 35

Productia medie de carne-1 an- 3500 Pret mediu carne (USD)-1 kgVenituri estimate (USD)1 an5 17500

Avantaje Strutii nu necesita un spatiu mare pentru a creste, spre deosebire de vaci sau oi. Doar 4000 metri patrati sunt necesari pentru a creste o pereche de struti, iar daca se adauga o a treia pasare, atunci este necesar 5000 metri patrati.Strutii fac pui foarte devreme si cu mai multa regularitate decat animalele traditionale, ca vaca. De exemplu, femela-strut poate incepe sa depuna oua la varsta de 2 ani, si poate produce 30-90 oua pe an. Din acest motiv, potentialul pe piata al strutului este enorm; carnea de strut este asemanatoare cu cea de vaca, fiind mult mai sanatoasa, datorita faptului ca are un continut scazut de grasimi si colesterol. De cand s-a dovedit ca aceasta carne rosie este mai sanatoasa decat carnea rosie traditionala, numerosi consumatori constienti din intreaga lume, care sunt ingrijorati de atacurile de cord, presiunea ridicata a sangelui, si bolile cardiace, au devenit tot mai interesati in a achizitiona carne de strut.

33

Atunci cand strutul este taiat, se pierde foarte putina carne in procesul de taiere. Cand strutul este dus la sacrificare, carnea este vanduta distribuitorilor si restaurantelor; pielea este vanduta pentru productia de produse de inalta calitate; picioarele sunt plasate intr-un praf foarte fin si vandute in Estul indepartat, ca afrodisiac; penele sunt vandute constructorilor de automobile pentru a fi folosite in ultima etapa de vopsire a acestora; in cele din urma, ochii sunt dispusi pentru centrele de cercetare a cataractei la oameni pentru a fi studiati. Industria de crestere a strutilor are acces la programe de crestere si cumparare disponibile On-Line, iar fermele de struti pot comunica intre ele, fie ca se afla in SUA, Europa, Africa, Australia sau Noua Zeelanda, prin Internet. Strutii on-line pot realiza procesul de gasire a perechilor, de incubatie, clocire, crestere, vanzare oua si pui, si chiar deplasarea pasarilor la taiere. Se previzioneaza ca piata de struti se va afla in plin proces de crestere a cererii in viitorul apropiat. Dezavantaje Investitia de intrare pe piata de struti este destul de ridicata; cu toate acestea, avand in vedere rata ridicata de natalitate a strutilor, este posibil sa se realizeze un profit semnificativ in 5 ani.Aceasta se datoreaza, pe de o parte cresterii numarului de exemplare disponibile pentru imperechere, iar pe de alta parte ridicarii monopolului sud-african. In prezent, produsele obtinute de la struti devin din ce in ce mai accesibile, fapt extrem de benefic, deoarece pielea de strut este considerata a fi cea mai fina si mai rezistenta din lume, in timp ce carnea de strut are un continut scazut de grasimi si colesterol. Numarul actual de struti crescuti in ferme, pe teritoriul SUA, variaza intre 400.000 si 700.000. Asociatia Americana pentru Struti estimeaza ca va fi nevoie de aprox. 3.000.000 struti in SUA, pentru a face aceasta industrie profitabila atat pentru crescator, cat si pentru consumator. In prezent, cea mai grava problema in ceea ce priveste carnea de strut, o reprezinta faptul ca nu sunt suficiente exemplare, iar carnea este foarte scumpa. De aceea, se recomanda ca producatorii sa se asocieze, pentru a furniza o cantitate suficienta de carne, astfel incat ambalalatorii sa identifice restaurante si distribuitori en-detail, carora sa le ofere aceste produse la un pret rezonabil.

34

5.6. Dimensiunile oualor

Ouale de strut pot varia de la 350 la peste 2200 grame. Marimea medie variaza in functie de subspecie si de conditiile de domesticire, dar se situeaza intre 1300 si 1700 g. Ouale supradimensionale au o suprafata mica pentru gaze si schimb de vapori de apa, si de aceea pot produce pui slabi, cu edeme. Pe de alta parte, ouale subdimensionale pierd excesiv apa in timpul incubatiei, rezultand pui slabi si deshidratati. Ouale mici sunt de obicei produse la inceputul sezonului sau de catre pasari tinere, si sunt cel mai adesea infertile. Ouale foarte mici au coaja foarte subtire si de obicei nu contin galbenus.

Coaja de ou Coaja se comporta ca o bariera selectiva ce permite schimbul de oxigen, dioxid de carbon si vapori de apa, inhiband in acelsi timp, patrunderea unor factori de infectie. Grosimea cojii variaza intre struti, si poate avea intre 1,4 si 2,4 mm, cu o medie de 1,7-2,0 mm. Goaja groasa inhipa pierderile de apa, ducand la nasterea de pui slabi, edematosi. Coaja subtire permite trecerea excesului de apa, expunand oul la bacterii sau ciuperci. Coaja cu crapaturi, ciobituri, creste, sau alte texturi neregulate, are o pierdere de integritate structurala care o expune la invazia agentilor straini.

Calitatea oului In general, daca femela este deficitara in proteine, carbohidrati sau grasimi, ouale produse sunt echilibrate dar mai mici decat marimea normala sau mai putine la numar. Cu toate acestea, carenta de vitamine sau minerale poate duce la un ou redus din punct de vedere nutritiv. Efectele datorate hranirii asupra morfologiei embrionului si mortalitatii au fost descrise in cazul puilor degaina, si servesc in prezent ca baza pentru analiza relatiei nutritiecapacitate de clocire in cazul strutilor. De exemplu, famelele-strut hranite excesiv cu cereale, au produs oua care au dat nastere la pui cu edeme datorate sangerarilor subcutanate. Cerine pentru cuibar Atat procedura de colectare a oualor cat si cea de igienizare pot fi simplificate daca se proiecteaza adecvat cuibarele. Strutilor trebuie sa li se puna la dispozitie zone pentru cuib cu nisip curat. Nisipul trebuie sa se afle intr-o groapa adanca de 1 metru, cu un canal de scurgere pe margine pentru a drena apa pe timp ploios. Daca se plaseaza un sopron in tarcurile pentru imperechere, atunci se recomnada construirea unei anexe sau a unei zone acoperite, pe o35

latura a sopronului, unde sa se construiasca cuibarul acoperit. Alaturi de hambar,acesta va proteja de ploaia venita din mai multe directii.Masculul va sapa in cuib in mod regulat, ceea ce angajeaza o cantitate mare de nisip; de aceea, trebuie sa aveti o rezerva permanenta de nisip curat pentru a acoperi cuibul. Teoretic, aceasta metoda ar trebui sa functioneze dar strutii pot alege sa-si construiasca cuibul unde doresc. In cele mai multe cazuri, acesta este plasat langa gard. Puteti astepta pana ce masculul incepe sa construiasca cuibul, si apoi acoperiti locul cu nisip.

5.6.1. Colectarea oualor

Strutii isi depun ouale, in general, dupa-amiaza sau seara, de aceea ele trebuie colectate cat mai curand posibil. In mod ideal, colectarea oualor trebuie sa se faca de cateva ori pe zi, cu ultima colectare la apusul soarelui. Ouale ramase in cuib pot fi strivite sau chiar mancate de catre strutii adulti. De asemenea, ouale lasate in cuib peste noapte se pot raci, permitand bacteriilor sa intre in ou prin pori. Ouale lasate in cuib timp de cateva zile sunt expuse variatiilor de temperatura, mai ales cand stau la soare. Strutii agresivi pot fi hraniti si inchisi intr-en tarc in timp ce sunt colecatate ouale. Daca ouale sunt colectate in fiecare zi, va rezulta o productie mai mare. Ouale trebuie identificate la fiecare colectare. Numarul tarcului, numarul femelei, si alte metode de identificare, sunt necesare pentru a evalua productivitatea, si pot fi notate pe ou cu un creion. Toate aceste date trebuie organizate in dosare inainte ca ouale sa fi igienizate si depozitate. Trebuie sa existe lucratori specializati care sa supravegheze femelele, astfel incat ouale sa fie colectate la 10-15 minute dupa ce au fost ouate, mai ales in zilele calduroase, permitand cuticulei sa se usuce. Colectarea imediata previne distrugerea embrionului la temperaturi ridicate, expunerea la microbi si pierderilor datorate furtului. Mentinerea igienei cuibului reprezinta cea mai simpla cale pentru a reduce atacul mocrobilor. Usurinta in colectarea oualor depinde de structura tarcurilor pentru imperechere si a cuiburilor. Nu este simplu de intrat in cuib pentru a colecta ouale. In cele mai multe cazuri, colectarea oualor reprezinta o munca de echipa, o persoana distrage atentia masculului catre cealalta parte a tarcului, permitand celeilalte persoane sa se furiseze rapid pentru a aduna ouale.Aceasta metoda functioneaza mai bine atunci cand cuibul este plasat in apropierea portii de acces. Pe de alta parte, metoda este ineficienta.

36

Pe cat posibil, se construiesc tarcurile astfel incat sa se poata inchide pasarile in afara cuibului. Daca acest lucru nu este posibil, exista un dispozitiv numit captator de oua care poate fi folosit din afara tarcului pentru a apuca oul. Din nou, cuibul trebuie sa se afle la o distanta rezonabila de gard. Oricare metoda este folosita, asigurati-va ca va spalati pe maini inainte de colectare, sau folositi manusi de cauciuc, sau o punga de plastic pentru a colecta ouale . Trebuie remarcat faptu ca strutii obisnuiesc sa stea in cuib si sa se joace cu ouale dupa ce au fiost depuse, deci strutii trebuie indepartati din cuib inainte de colectare. Manusile de latex trebuie purtate la manipularea oualor, pentru a preveni ca uleiurile din piele sa patrund in coaja de ou. Curarea oulor Cel mai important aspect in reducerea contaminarii oualor il reprezinta producerea unui ou curat. Managementul strutilor recomnada ca ouale sa fie depuse in cuiburi sub forma unor gropi nu foarte inalte in pamant. Este imperativ ca aceste cuiburi sa fie cat mai curate cu putinta, iar ouale sa fie colectate cat mai rapid. Nisipul plasat in cuib asigura un substrat curat ce este tolerat de struti. Desinfectia cuibului este sustinuta de unii crescatori, dar eficienta metodei ramane de dovedit. Cu toate acestea, deoarece ouale de strut sunt depuse in pamant, teoretic toate sunt acoperite de praf si pamant pe suprafata si in pori.

Doar ouale curate trebuie incubate. Pamantul si ingrasamintele trebuie indepartate cu grija cu smirghel. Ouale nu trebuie sterse cu o carpa, intrucat poate impinge bacteriile mai adanc in porii oului, crescand sansele de infectare. Daca ouale trebuie spalate, se foloseste apa ce contine un agent de igienizare, ce contine compusi cu amoniu, clor, iod. Apa trebuie schimbata permanent, pentru a preveni raspandirea bacteriilor. Curatarea incorecta este mai daunatoare decat absenta ei. Nu se recomanda curatarea oualor decat daca este absolut necesar. Doar in situatii extreme ouale pot fi udate in tipul procesului de curatare. De asemenea, trebuie sa existe cate un prosop curat pentru fiecare ou care sa nu fie reutilizat. Nu se foloseste dezinfectant care poate altera coaja de ou. Igienizarea oulor Acesta este un sector unde inca se intreprinde un volum insemnat de munca. Exista, la ora actuala, o serie de metode de igienizare a oualor, unele dintre ele adoptate de la cresterea puilor.Marimea fizica a unui ou, precum si perioada lunga de incubatie, il expun la contaminari, dar acest risc poate fi redus prin metode de igienizare adecvate.

37

O metoda utilizata este inmuierea oului intr-o solutie de dezinfectare. Dezavantajele acestei metode constau in faptul ca bacteriile se pot dezvolta in aceasta solutie daca nu este schimbata in mod frecvent , astfel ca udarea oului poate duce la deteriorarea suprafetei oului. O varianta a acestei metode consta in pulverizarea oului cu dezinfectant, urmata de stergerea oului cu un prosop de hartie. Aceasta metoda este mai fina decat prima, dar prezinta de asemenea un coeficient de risc in ceea ce priveste suprafata oului. Au fost dezvoltate o serie de metode de igienizare a oualor, inclusiv expunerea acestora la ultraviolete. Ouale sunt lasate in cuib timp de 10-15 minute dupa ce au fost depuse daca temperatura si suprafata cuibului sunt uscate. Daca cuibul este umed, ouale trebuie colectate cat mai curand posibil. Orice fir de nisip sau praf de pe suprafata oului trebuie periat cu o pensula moale. Oul este apoi pulverizat cu un dezinfectant, si sters imediat cu un prosop de hartie. Ulterior, oul trebuie lasat sa se raceasca pana ce o celula de aer devine vizibile (2-4 ore in, functie de temperatura). Oul este apoi plasat intr-un frigider la o temperatura de 16 grade Celsius pana ce va fi dus in incubator. In acest punct, orice igienizare este efectuata de incubator. Ouale se strica atunci cand au fost depuse intr-un cuib umed, de aici si necesitatea de a feri cuibul de ploaie. 5.6.2. Depozitarea oulor

Depozitarea oualor inainte de incubatie sporeste eficienta managementului clocirii, permitand procesarea in grup a oualor. Atunci cand se efectueaza corect, depozitarea la rece nu dauneaza oualor. Pragul de temperatura pentru cresterea embrionului trebuie sa fie de 20 grade Celsius. Ouale de strut depozitate la/peste aceaste temperatura prezinta o mortalitate crescuta inca din a doua zi de viata. Ouale depozitate la o temperatura cuprinsa intre 12,818,3 grade Celsius, pot fi pastrate in siguranta timp de o saptamana, dar clocirea va fi redusa semnificativ la doua saptamani. Umiditatea relativa de 75% este recomandata pentru a preveni pierderea in exces a apei sub forma de vapori, in timpul depozitarii oualor. Ouale ar trebui plasate pe un gratar (rastel) din sarme curat in camera de depozitare. Daca ouale sunt pozitionate cu celula de aer in sus in tava incubatorului, atunci ele pot fi transferate fara a contamina oule individuale. Celula de aer poate fi identificate imediat ce oul este depus, luminand capatul oului cu o lanterna, intr-o camera intunecata.

O varianta o reprezinta depozitarea oualor in pozitia orizontala.

38

Daca ouale nu sunt incubate in 4-7 zile, gradul de clocire scade. Ouale trebuie intoarse de 3 ori pe zi inainte de a fi plasate in incubator. Ouale sunt plasate timp de 7 zile sub ultraviolete pentru a elimina bacteriile. Se mentine o umiditate relativ scazuta de 35% pentru a preveni aparitia unor pui umflati. Trebuie mentinuta, de asemenea, o temperatura de 17-21 grade Celsius. 5.7. Incubaia

Sunt consacrate doua metode de incubatie pentru strutii domestici - naturala si artificiala. Majoritatea crescatorilor de struti africani perfera metoda naturala de incubatie deoarece sunt de parere ca puii obtinuti pe cale artificiala nu sunt la fel de sanatosi. Acest fapt este probabil adevarat, deoarece puii cei mai puternici pot supravietui in conditii naturale; cu toate acestea, putini pui supravietuiesc la incubatia pe cale naturala. De asemenea, permitand strutilor sa stea pe oua pana la 6 saptamani, poate cauza tensionarea acestora, deteriorandu-le conditia. Atat femela cat si masculul impart responsabilitatile de clocire, masculul mai ales noaptea iar femela ziua. Daca femela poate sta pe oua, ea va depune cate un ou la interval de doua zile, cumuland astfel 12-15 oua pe luna. Cuibul este o groapa nu foarte adanca in pamant; poate fi marit prin saparea unei mici gropi in pamant, langa cuib, umpluta cu nisip, iar in jurul ei se construieste o ridicatura. Producatorii din Statele Unite sunt adeptii incubatiei artificiale; ei considera ca investitia in incubatia naturala este mult mai mare. O productie mare de oua se obtine daca ouale sunt indepartate din cuib in fiecare zi. Daca se apeleaza la incubatia artificiala, se colecteaza ouale de doua ori pe zi, se depoziteaza, se racesc la 18-21 grade Celsius, si se plaseaza in incubator timp de 7-10 zile. Daca ouale nu sunt incubate in 7-10 zile, rata de clocire este semnificativ redusa. Principii generale de incubatie: Perioada medie de incubatie 42 43 zile Temperatura medie 36 grade Ceslius Umiditate relative 23% - 26% Rotatia 6 8 ori/zi Depozitarea 10 zile 1215 grade Celsius

39

5.7.1. Facilitti pentru incubaie i clocire

Sunt necesare sisteme performante de incubatie si clocire. Alaturi de struti, aceste sisteme reprezinta o importanta investitie financiara. Aceste tehnici au fost perfectionate, contribuind la reducerea mortalitatii timpurii. Ventilatia inadecvata, umiditatea improprie au reprezentat probleme majore in trecut. Obiectivul incubatieiil reprezinta crearea conditiilor necesare pentru ca din ouale fertile sa rezulte pui de strut intr-o perioada de 42-43 zile, folosind echipament special. In natura, parintii-struti asigura in mod instinctiv conditiile de mediu pentru clocire, dar in mediul artificial, trebuie creat un mediu similar. Facilitatile pentru incubatie difera de la o ferma la alta, in functie de buget, dimensiunea afacerii, cladirile existente. Fiecare producator trebuie sa puna la punct o structura, permanenta sau temporara, in functie lde numarul anticipat de oua.Dimensiunile actuale ale echipamentelor pentru incubatie si clocire vor varia, de aceea trebuie stiute aceste dimensiuni, inainte de a sti suprafata cladirii. La planificarea facilitatilor trebuie avute in vedere: izolarea fata de circulatia persoanelor controlul de mediu asupra camerelor si cladirii igienizarea camerei sursa de curent de rezerva extinderea ulterioara spatii adecvate pentru provizii spatiu pentru depozitarea echipamentului necesar pentru incubator.

Incubatorul trebuie astfel proiectat incat sa asigure temperatura, umiditate si circulatia aerului constante. 5.7.2. Echipament Pe piata actuala exista mai multe tipuri de echipamente pentru incubatie si clocire. Un incubator are 4 functii de baza: 1.controlul temperaturii 2.controlul umiditatii 3.circulatia adecvata a aerului 4.mecanismul de rotatie (acest mecanism nu este prezent la instalatiile de clocire) Fiecare dintre acesti factori poate cauza erori fatale in procesul de incubatie.

40

1. Temperatura Valorile recomandate variaza intre 32,2 grade Celsius si 36,6 grade Celsius dar valorile cele mai comune sunt cuprinse in intervalul 35,5-36,6.

2. Umiditatea Este de asemenea foarte importanta. Ouale trebuie sa piarda o anumita cantitate de apa in timpul incubatiei 13-15% din greutatea initiala. Umiditatea si circulatia aerului joaca un rol important in pierderea apei. Umiditatea trebuie sa aiba valori cuprinse intre 20-40%. Pierderea de apa va fi determinata prin cantarire saptamanala. In functie de pierderea in greutate a oului, se opereaza ajustari in incubator in ceea ce priveste umiditatea. Pentru a tine o evidenta clara, se recomnada un registru operat pe calculator. Umiditatea relativa trebuie mentinuta la valoarea de 25% pana in ziua a 40-a, dupa care se trece la valoarea de 35-40%. Vor exista diferente de marime la oua