proiect tematic sfintele sarbatori de pasti

8/18/2019 proiect tematic sfintele sarbatori de pasti

1/21

GRADINITA „NEGHINIŢĂ”SAT LUNCILE

COMUNA LOPĂTARI

PROIECT TEMATIC

“SFINTELE

SĂRBĂTORI DE PAŞTI !”


2/21

Educatoare : ZOTA SANDA

MOTO: Atâtea lucruri bune-ţi trimite Dumnezeu

Şi-aşa puţin îţi cere să-i dai , copilul meu, Deci, ia te ro aminte la toate câte-ţi spun:

!ă "ii mereu cuminte , ascultător şi bun#

Şi $ei $edea răsplata: de %aşti, un îneraş, %e care $oi îl ştiţi că este iepuraş,

&l $a trimite Domnul cu daruri, ouă roşii, 'a să ciocniţi şi $oi precum ciocneau strămoşii.

ARGUMENT

Sarbatorile sunt un prilej de bucurie, de impacare sufleteasca, lumina sfanta din

noaptea Invierii antuitorului calau!indu"ne spre o viata mai buna, lipsita de #riji. $unctul de pornire in desfasurarea proiectului l"a constituit curio!itatea copiilor de aafla cat mai multe despre Isus si despre obiceiurile si traditiile de $asti. %opiii iubesc aceasta sarbatoare nu pentru latura ei reli#ioasa, ci pentru latura laica "venirea iepurasului cu cadouri si de aceea cu ajutorul parintilor vom incerca sa sadim insufletele lor iubire pentru Dumne!eu si semeni. Implicarea copiilor in derularea acestui proiect va conduce la constienti!area faptuluica traditiile trebuie pastrate si transmise mai departe.

OBIECTIVE CADRU:

%unoa&terea obiceiurilor &i tradi'iilor cre&tine&ti de $a&ti, descrierea &iidentificarea elementelor reli#ioase specifice s(rb(torilor $ascale)

Stimularea curio!it('ii, a interesului de cunoa&tere fa'( de tradi'iile &i obiceiurilede $a&te,

%unoa&terea &i *n'ele#erea de c(tre copii a unor +daruri spirituale+aduse de prim(var(,

%ultivarea unui comportament moral" reli#ios &i formarea unor virtu'i cre&tine,


3/21

n'ele#erea de c(tre copii a mesajului+-(sa'i copiii s( vin( la mine+. ecunoa&terea aspectului l(ca&urilor sfinte &i educarea atitudinilor de tolerant(

*ntre copiii care apar'in altor culte reli#ioase.OBIECTIVE DE REFERINŢĂ :

s( *n'elea#( &i s( e/plice semnifica'ia cre&tin( a s(rb(torilor reli#ioase:

0loriile &i $a&tele. s( denumeasc( tradi'ii specifice de $a&te e/prim1ndu"se corect *n

propo!i'ii, s( descrie evenimente care au avut loc *n preajma s(rb(torilor de 0lorii &i

$ascale: intrarea Domnului *n Ierusalim &i *nt1mpinarea lui cu cren#i defistic2salcie3 &i flori, r(sti#nirea -ui pe cruce, *nvierea *n !iua de $a&te,

s( participle afectiv la s(rb(torile reli#ioase ale familiei &i ale comunit('ii. s( observe &i s( spun( ce ii impresionea!( c1nd privesc icoanele. s( cunoasc( &i s( respecte normele de comportament cre&tin *ntr"un l(ca&

cre&tin. s( asculte cu aten'ie povestiri despre via'a lui Iisus. s( fac( distinc'ie *ntre o !i obi&nuit( &i o !i de s(rb(toare. s( re'in( c( numai de Sf. $a&te &i de n(l'area Domnului se vopsesc ou(, s( e/plore!e &i s( descrie verbal vopsitul &i *ncondeiatul ou(lelor"

semnifica'ia culorilor. s( decupe!e, s( lipeasc( felicit(ri de $a&te, co&ule'e de ou(. s( vopseasc( &i s( *ncondeie!e ou(. s( sesi!e!e &i s( aplice frumosul *n lucr(ri.

EVENIMENT DE DESCHIDERE

Ideea isi are ori#inea in conflictele frecvente de la clasa iar propunerea indirecta seface printr"o discutie imbinata cu o povestire."%um ati reactiona daca unul dintre cole#ii vostri v"ar servi intr"o !i cu bomboane 4"%um v"ati comporta daca un cole# v"ar lovi din #reseala 4"Dar daca v"ar lovi intentionat 4"%um v"ati purta in situatia in care un cole# v"ar invinovati fara sa fie adevarat 4 a bucur ca ati avut incredere si ati raspuns cu sinceritate la intrebari. Eu nu spun care din ele mi"au placut sau care dintre ele se incadrea!a normelor decomportare civili!ata , ci am sa va relate! o povestioara din care veti intele#e foarte multelucruri despre atitudinile si comportamentele voastre 5A e/istat odata, candva, un om deosebit de puternic, capabil sa certe vanturile si sa

opreasca furtuna, sa mear#a pe apa fara sa se ude sau sa se scufunde, un om cu o inimauriasa prin bunatatea si mila, vindecandu"I pe bolnavii care ii cereau ajutorul, un om carein timpul copilariei lui ii placea sa modele!e din pamant foarte multe pasari si animale sise spune ca dupa ce a modelat doua turturele a suflat asupra lor si le"a transformat in pasari vii. Tot in jocurile lor, ale copiilor, s"a intamplat odata, unii dintre prietenii lui sa"l pedepseasca pe un altul, aruncand cu pietre si facandu"i"se mila s"a ru#at atat de mult caacel copil sa nu fie lovit, incat pietrele s"au transformat in flori.+.


4/21

"%e parere aveti despre acest om4 %e simtiti vis"6"vis de faptele sale4"7anuiti despre cine este vorba4 %e I s"a intamplat mai departe4 $rin aceste intrebari copiii isi vor e/prima nedumerirea, curio!itatile si astfel incepe povestea proiectului tematic 5S0INTE-E S878TOI DE $ASTI+.

ALEGEREA SUBIECTULUI

propus indirect de educatoare.

PROCURAREA MATERIALELOR

In derularea proiectului am cerut ajutorul familiilor cu implicarea preotului, , carorale"a preotului, , carora le"am adresat scrisori de intentie.

SCRISOARE ADRESATA PARINTILOR

Dragi parinti,

Noi #rupa mare impreuna cu doamna educatoare, dorim sa va informam ca insaptamana ce urmea!a vom avea drept subiect de abordat 5S0INTE-E S878TOI DE$ASTI+, ales de comun acord si avand de lamurit aspecte ale problemelor pre!entate in9arta proiectului. In acest sens, va cerem sprijinul si colaborarea dumneavoastra, prin su#estii,documente informative, propuneri, materiale didactice sau orice altceva, care sacontribuie la reali!area cu succes a proiectului nostru.

a multumim si asteptam sa ne contactati; %u respect, %olectivul de copii al #rupei mari

5


5/21

"calculator) %D"uri) "ou( pentru vopsit, creioane colorate, acuarele) "pensule, 91rtie #lace, lipici,"aparat foto . RESURSE DE TIMP:

"o saptamana: >?.@.>@@B C >.@.>@@.

METODE:"brainstormin#"ul)"observarea spontana si dirijata,"povestirea,"e/plicatia,"demonstratia,"jocul,"problemati!area,"conversatia,

"invatarea prin descoperire.

CREAREA CENTRULUI TEMATIC Am amenajat un panou pe care am ase!at cateva materiale menite sa tre!eascacurio!itatea copiilor 2ima#ini cu tema de $a&te, icoane, biblie pentru copii, cren#i desalcie, flori naturale3.

STABILIREA DIRECTIILOR DE DEZVOLTARE Impreuna cu copiii am alcatuit 9arta proiectului, marcata prin ima#ini su#estive. %oncomitent cu intocmirea 9artii am stabilit si un inventar de probleme in care amnotat 5%E STI4+ si 5%E E SA STI4+.

Farta a fost ase!ata la loc vi!ibil si la indemana copiilor pentru a avea posibilitatea sa intervina cu modificari, daca este ca!ul.

CE STIM? CE VREM SA STIM"care sunt obiceiurile de $asti 2vopsituloualor si ciocnirea lor3)"de $asti copiii cuminti primesc daruri dela iepuras)"cine este Isus)"ce sarbatorim de $asti)"se vopsesc oua)"mama face multe pre#atiri.

"de ce se vopsesc ouale rosii4"despre copilaria lui Isus)"cum a inviat Isus4"despre lumina invierii."cum se saluta cu aceasta oca!ie4"in aceasta perioada trebuie sa facem fapte bune sa"i ajutam pe necajiti)"le#enda iepurasului de $asti.


6/21

ACTIVITATI PLANIFICATE

LUNI MARTI MIERCURI OI VINERI!i"#i$t%&a'

"7iblia pentru copii"citire de ima#ini)

$& (% r$#'5De"a #ospodinele+)

Arta'5%osul cu oua+"

modelaj)

C$n)tr*&tii'"57iserica noastra+)

$& (% +a)a' 5Ajuta iepurasul sa

ajun#a lamorcovi;+"labirint.

tiin-.5%e con'in ou(le

crude4 Dar celefierte4+

Stiinta'"5De ce vopsimouale rosii4+"discu'ii libere)

!i"#i$t%&a'5%itim ima#ini cudatini si obiceiuri

de $asti+

$& (% r$#'5Amenajam masade $asti+.

$& (% r$#'5De"a iepurasul de

$asti+)C$n)tr*&tii'

%asa iepurasului)Arta'

5Scrisoare pentruiepuras+"desen)

!i"#i$t%&a'5Sa invatam o

ru#aciune+.$& (% +a)a'

5%osul cu oua+)/Arta'

5Suport pentru oul d$asti)+

C*n$a)t%r%a+%(i*#*i'

5-e#enda oualor rosii+"

lectura educatoarei)A&ti0itat% pra&ti&a'50elicitari de $asti+"

aplicatie.

.

A&ti0itat%+at%+ati&a'

5%ate oua sunt incos4+" joc didactic)

E(*&ati% p%ntr*)$&i%tat%'

5%e doresc s("miaduc( iepura&ul 4+"

povestirea copiilor

E(*&ar%a#i+"a1*#*i'5De $a&ti+de


7/21

"picturi) "suporturi pentru ou( &i ou( *ncondeiate. "lum1n(ri pascale.

BIBLIOGRAFIE:

• $ro#rama activitatilor instructive"educative in #radinita decopii, 7ucuresti, >@@@, Ed. GI Inte#ral)• $reda iorica 2coordinator3 )etoda proiectelor la varste timpurii, Ed.

iniped, 7ucuresti >@@>)• Indrumator 5Elemente de educatie reli#ioasa pentru invatamantul prescolar+"

ol.II, 7ucuresti, ?HHH)


8/21

MATERIALE SUPORT

PENTRU DES4ĂURAREA

PROIECTULUI TEMATIC'

DE PAŞTI De George TopârceanuAstăzi in sufragerie

Dormitau pe-o farfurieNecăjite şi mânjite

Zece ouă înroşite.

Un ou al aia ouat

!u mirare le-a-ntreat"- !e #ă este fră$ioare!e #ă %oare& Nu #ă ningeNu #ă plouă'ta$i gătite-n (aină nouă)arcă* Dumnezeu mă ierteN-a$i fi ouă..."

"- 'untem fierte+"Zise-un ou rotun% şi frez,angă pasca cu orez.

i sc(imân%u-şi rusc alura*Toate-au început cu gura"- Ne găteşte %e para%ă"

"- )ân/ la urmă tot nu scap""- Ne ciocneşte cap in cap'i ne z#ârle coaja-n stra%ă""- !e ruşine+ !e %ezastru+)referam să fiu omletă""- 0u* %e m-ar fi %at la closcă*

"

Iepuraşul de paşti

!u sfială-n oc(i

şi-n paşi*

a sosit un iepuraş.

îmrăcat în (aină nouă

şi în ra$e-un coş

cu ouă.!âte unul încetişor

le aşază inişor*

printre firele %e iară*

%ar încet*

să nu se spargă.

1N Z2UA D0 )AT2To$i copii azi s-mracă!u ce au ei mai frumos.i părin$ii lor le cântă1n#ierea lui 3ristos.i la masă ciocnesc astăzi

To$i copiii cei cumin$i*4ua roşii şi pestri$e*!u iui$ii lor părin$i.To$i copii azi sunt %arnici*!ă ei ştiu că lui 3ristos1i sunt %ragi numai copiii*!ei cu sufletul milos.i copiii uni la suflet*Azi cu ucurie %au*!ozonaci şi ouă roşii

5ielul De-aia ziară me-me-me3aar n-are pentru ce

i-i aşa %e mititel...Nici nu ştie că e miel.Are oc(i %e aca%eai otul %e catifea*Are lana ca o spumăi %egete ca %e gumă.)este-o lună-%ouă* trei'e face mai rotofei*

)e capul ca o gutuie1i răsar %ouă cucuie.i nu ştie cum să facă'ă fie primit la joacăDe copiii care-aleargă.)ân6la urmă se ajung'e (ârjonesc* se împung*i cu toate că e miel!el %o#e%it e tot el.-Am pier%ut eu azi la jocDar nu-s supărat %eloc* Aştepta$i #oi să mă-ntrec!ân% #oi %e#eni erec.


9/21


10/21

IEPURASUL DE PASTE

In timpul Sfintelor Sarbatori de $asti, toti copii asteapta Iepurasul sa le aducamulte cadouri, in #eneral 9aine, dulciuri sau jucarii. Dar oare de unde a aparut acestiepure in conte/tul sarbatoririi $astelui4 Iepurasul aducator de oua rosii provine de pe melea#uri #ermane si simboli!ea!afertilitatea. $rima aparitie a iepurasului ca simbol al $astelui a avut loc in


11/21

POVESTE DE PATE

de $assionaria Stoicescu

%ine cre!i c"a observat !orul &i n"a mai urm(rit televi!orul4 Doamna %o'ofan(,care &tie tot ce se petrece"n poian( &i"anun'( cu un c1r1it, orice nou venit, orice mi&care,orice sc9imbare.

(!1nd"o pe 7unica Iepurica b(t1nd covoarele, c1nd nici nu se urcase soarele, a

c1r1it mirat(:" ai, sorrro, iar faci trrreab(4 N"ai mai sf1rrr&it odat(4" Au!i cine m("ntreab(, *i r(spunse 7unica Iepurica. $1n( &i ciorile &tiu c( vin

S(rb(torile; Se"apropie Sf1ntul $a&te &i p(durea rena&te. Totul trebuie s( fie sc9imbat &icurat, ca trupul 1ntuitorului re*nviat. n loc de c1r1it, mai bine te"ai duce la spovedit.Te"a&tept( do9ovnicul =rs, s( m(rturise&ti ce"ai furat &i ce"ai ascuns;

Abia plec( m1nioas( doamna %o'ofan(, c( ap(rur( *n poian( Doru %(prioru &i treiiepura&i dolofani, pas(mite nepo'eii bunicii cei n(!dr(vani, =rec9e 0in(, care ducea *nspate un sac de f(in(, 7l(ni'( (t(soas(, tr(#1nd, cu !a9(r &i mirodenii, o plas( &ime!inul Spaim( Nou(, purt1nd *n l(bu'e ditamai co&ul cu ou(. ntre corni'ele mititele,Doru %(prioru 'inea o cutie cu fel de fel de vopsele.

" Of, ce nepo'ei minuna'i; A'i venit s( m( ajuta'i &i l"a'i luat cu voi &i pe %(prior,ca s( ne fie mai u&or, !ise 7unica Iepurica. n cas(, cur('enia e aproape #ata) ferestrele le"au sp(lat mama &i tata, eu am b(tut covoarele, iar voi o s( vopsi'i ou&oarele. mpreun( os( facem pasc( &i co!onaci, c( nu de#eaba sunte'i nepo'ii mei dra#i;

" %um !ici tu, 7unicu'o, a&a vom face, dar foamea nu ne d( pace; morm(i =rec9e0in( lep(d1nd sacul de f(in(.


12/21

" $ostul are"i de vin(, $ostul are"i de vin(; Dar &i c1nd se va termina, s( ve!ice vom m1nca... De toate, pe s(turate, r(spunse 7l(ni'( (t(soas(, uit1ndu"se #ale& la!a9(rul din plas(.

" 0run!e de unti&or &i coaj( de ar'ar; A&a salat(, mai rar; r1se Iepurica voioas(.$oftim la mas(;

Numai c( Doru %(prioru &i Spaim( Nou( intraser("n cas(. Nu mai aveau pic der(bdare. oiau s("ncondeie!e ou(le de s(rb(toare. $e cele mai multe cu ro&u luminos,amintind s1n#ele lui %ristos, pe restul, *n celelalte culori, ca prim(vara cu flori. Din dou(nuielu&e pe care lipiser( p(r din codi'e luat, f(cur( cele mai #ro!ave pensule de pictat.

" Toate la timpul lor, se sup(r( Iepurica b(t1nd din picior. Ou(le"nt1i trebuiesp(late, apoi desenate, &i"abia apoi fierte"n vopsea. Dac( lipim pe ele o frun!( sau ofloare, vor ie&i o splendoare; nainte de fiert, punem oul cu desenul pe el, *ntr"uncior(pel... A&a se imprim( orice model;

1ncar( p1n( la urm( &i cei doi ner(bd(tori. Apoi 7unica Iepurica f(cu repejor focul la cuptor. $e o buturu#( rotat(, *n ditamai covat( puser( f(in(, !a9(r, lapte, ou( &i"ocan( de rou(. 0r(m1ntar( ei ce fr(m1ntar(, c1t !iua de prim(var(, &i pe r1nd, &i to'i

deodat(, dar coca era piatr(.%u p(l(ria pe ceaf(, tocmai trecea doamna Scroaf(. %1nd v(!u istrea'a %rea'(cum se c9inuiau cu aluatul, cum b(teau cu l(bu'ele de"a lun#ul &i de"a latul f(r( vreunspor, le s(ri"n ajutor. i c1nd mi 'i se opinti *n covat(, se"nmuie coca de fric(, pe dat(.Trosc; $leosc; 7uf; de trei ori... Se f(cu moale ca un fuior, numai bun( de b(#at la cuptor.

$entru pasc( *i ajut( m(tu&a 7roasc( &i vecinii ei, patru 7rot(cei. S(reau de pe"ocrac( &i b(teau cu l(bu'ele br1n!a de vac(. isipeau peste ea #(lbenu&ul ou(lor, aur curat,&i amestecau apoi cu stafide &i !a9(r vanilat.

Farnici, iepura&ii *ncondeiar( toate ou(le p1n( spre sear(. $ictar( pe ele frun!e &ifloricele, #1!e &i *n#era&i, ba c9iar &i mutri&oare vesele de iepura&i. Erau obosi'i, dar ferici'i. %u pu'in *nainte de mie!ul nop'ii, sub lun( plin(, se duser( s( ia -umin(. 7unica

Iepurica le f(cuse lum1n(rele din surcele mici, *n cap(t cu"un -icurici.n sf1r&it venir( acas(. Se a&e!ar( la mas( cu bucurie &i #rab(, to'i cei ce ajutaser(la treab(. 7unica Iepurica &i cei trei nepo'i, m(tu&a 7roasc(, patru 7rot(cei, m(micaIepuroaic(, t(ticul Iepuroi, istrea'a, %(priorul &i doamna %o'ofan(, care urm(rise tot cese"nt1mplase"n poian(.

0iecare lua c1te un ou din cel *ncondeiat &i"l ciocnea !ic1nd:J%ristos a *nviatJ, JAdevarat a *nviatJ; Iar la mas(, ve!i bine, m"au c9emat &i pe mine, las(rb(toarea Sf1ntului $a&te, p(rta&.

Altfel, cum a& fi scris povestea asta cu iepura&i4.....


13/21

A fost odata o familie de iepurasi : mama, tata si cei sapte copii ai lor. $arintii nustiau care din cei sapte copii ai lor va fi adevaratul iepuras de $asti.ama a luat atunci un

cos cu oua, diferit colorate, si"a c9emat copilasii in jurul ei si a inceput sa"i spuna celuimai mare :

"Te ro#, ia un ou din cosul acesta si du"l in #radina, acolo unde copiii au pre#atitcuiburile.

$rimul iepuras a luat oul de aur si a fu#it cu el in padure, peste rau, peste poiana, peste campie, pana a ajuns la #radina. %and sa sara #ardul, iepurasul a facutun salt prea mare, oul i"a scapat si s"a spart. S"a intors acasa suparat iar mama lui i"aspus :"Iepuras, iepuras, in #radina n"ai intrat, Nu esti tu cel asteptat ;


14/21

Al doilea iepuras a luat oul de ar#int, afu#it cu el in padure, a trecut peste rau, prin poiana si cand a ajuns in campie s"a intalnit cu o cotofana,aceasta i"a spus :

"Da"mi te ro# oul sa"l privesc mai bine, n"am va!ut niciodata un ou atat defrumos ; Dar pana cand el sa se #andeasca daca sa"l dea sau nu, cotofana a luat oul si a!burat cu el in cuib.%el de"al treilea iepuras a luat oul de ciocolata, a fu#it cu el in paduresi deodata s"a intalnit cu o veverita care !burda voioasa prin cren#ile unui copac.everita

l"a intrebat :" E bun oul 4" Nu stiu, eu il duc copiilor ;" -asa"ma sa"l privesc si sa #ust putin din el ) Dar pentru ca oul a fost bun veverita

l"a mancat pe tot.

Al patrulea iepuras a luat oul pestrit, pictat cu picatele si a fu#it cu el prin padure dar cand a ajuns la rau, vrand sa"l treaca peste un trunc9i de copac, *ncepu sase o#lindeasca in apa, ca intr"o o#linda si uitand de ou il scapa in apa. %and se intoarseacasa mama lui ii spuse ca si celorlalti frati :

"Iepuras,iepuras,in #radina n"ai intrat, Nu esti tu cel asteptat ;

Al cincilea iepuras lua oul #alben, fu#i prin padure dar acolo seintalni cu vulpea care ii spuse :

"ino pana la vi!uina mea sa le arati si puilor mei minunatia asta de ou.


15/21

$uii de vulpe cum au va!ut oul, au inceput sa se joace cu el, pana cand oul s"aspart.

Al saselea iepuras lua oul albastru si fu#i cu el pana cand se intalni cu alt iepuras.De bucurie lasa oul jos si incepura sa se joace impreuna, si cum se jucau ei voiosi dinneatentie au spart oul.

Ajuns acasa mama lui i"a spus : "Iepuras, iepuras, in #radina n"ai intrat, Nu esti tu cel asteptat ; Toata familia iepurasilor era suparata, pana acum nici un iepuras nu a reusit saduca oul copiilor in cuibul pre#atit de acestia ... %el mai mic dintre iepurasi trebuie sa"siincerce norocul. E randul lui sa porneasca pe drumul care duce spre cuibul din iarba pre#atit de copii.

Al saptelea iepuras,cel mai mic copil al familiei a luat oul rosu, a aler#at cu el prin padure,s"a intalnit si el cu un iepuras dar nu s"a oprit la joaca. Apoi s"a intalnit cu vulpea, pe care a ocolit"o, a trecut cu #rija peste rau.%and a ajuns in campie s"a intalnit cucotofana, care !bura o vreme dupa el, dar iepurasul ii spuse ca e #rabit si cotofana il lasasa mear#a mai departe. Asa a ajuns el cu bine in #radina casei si cu mare atentie a pus oulin cuibusorul pre#atit de copii in iarba.

%and s"a intors acasa mamica lui fericita i"a spus: "Iepuras,iepuras, In #radina ai intrat,


16/21


17/21

%1nd s"a ridicat femeia de jos, ou(le din co&ul ei erau toate ro&ii dela s1n#ele care picurase pe ele din r(nile -ui Iisus. 0emeia n"a mai mers acas( ci a r(mas *n ora&ul Ierusalim. Dup(trei !ile de la r(sti#nire acea femeie *mpreun( cu alte femei au mers lamorm1ntul Domnului, dar acesta era #ol &i atunci s"au bucurat multspun1nd: Fristos a *nviat; $lin( de bucurie, femeia spunea tuturor despre ou(le ro&ii din co&ulei, care erau semnul suferin'elor -ui Iisus pe cruce. %u oc9ii str(lucind de

bucurie *mp(r'ea tuturor c1te un ou ro&u, spun1ndu"le: Fristos a *nviat; De atunci *n fiecare an, *n inerea are, femeia aceea credincioas(*&i pre#(tea c1te un co& cu ou( ro&ii n amintirea (sti#nirii &i nvieriiDomnului. Apoi le *mp(r'ea copiilor &i s(racilor povestindu"le despresuferin'ele -ui Iisus pentru m1ntuirea noastr(, a oamenilor. Apoi *i punea s(ciocneasc( *n amintirea *nvierii Domnului, acestea spun1ndu"&i: Fristos a

*nviat;" Adev(rat a *nviat; De la femeia aceea a r(mas obiceiul s( fie vopsite ou( ro&ii de$a&te &i s( fie d(ruite *n amintirea $atimilor &i nvierii Domnului.

LEGENDE DE PATE

?.,, Dup( r(sti#nirea lui Iisus, *n noaptea de s1mb(t( spre duminic(, $ilat a fost

invitat de mai marii evreilor la un banc9et ca s("l *nveseleasc(, fiind *ntristat. Tocmai'inea *n m1n( un ou, c1nd pe nea&teptate a intrat un centurion roman, care era de servicila Sf1ntul orm1nt &i a spus *nsp(im1ntat: ,,%ristos a *nviat+. $ilat a r(spuns fle#matic: ,,Fei, o s( *nvie c1nd se va *nro&i oul acesta;+ i minunea s"a *nf(ptuit pe loc, *nro&indu"seoul. $ilat s"a speriat &i a sc(pat oul din m1n(. Acesta a c(!ut &i s"a spart.

De aceea se !ice c( a ramas obiceiul spar#erii sau ciocnitul oulelor ro&ii.+

>.,,Duminic( diminea'( dup( nviere, o #in#a&( copil(, precupea'(, care locuia *napropierea


18/21

K.,, n $idalion se spune, c( dup( condamnarea la moarte a lui Iisus, $ilat ca s("siarate convin#erea de nevinov('iea aceluia, s"a sp(lat pe m1ini, &i a !is: ,,S1n#ele lui s(cad( asupra voastr( &i a copiilor vo&tri;+ i"n acel moment toate lucrurile din caselenecredincio&ilor s"au *nro&it printre care &i ou(le.+

,,Obiceiul de a se *ncondeia &i colora ou(le, se pierde *n ne#ura vremurilor: l"auavut p(#1nii ca &i evreii c9iar inainte de %ristos. O supo!i'ie ce pare a nu fi de&art(, e aceea c( colorarea diferit( a ou(lelor &i

infrumuse'area lor cu desene, e un simbol cu semnificarea c( din ou iau via'(, toatefiin'ele vie'uitoare, c9iar si plantele.

De altfel Iisus *n *nv('(turile sale pline de *n'elepciune &i parabolice spune c(:,,N"a venit s( sc9imbe le#ea, ci s"o *ndrepte &i s"o complete!e;+ A&a c( frumosul obicei alcolor(rii ou(lelor a putut r(m1ne &i e probabil c( adep'ii &i apostolii, bucur1ndu"se, auro&it &i ei ou(, *n !iua nvierii.+

O!ICEIURI I TRADIŢII DE PATE

%u >@@@ ani inainte de %ristos c9ine!ii foloseau oua colorate. %ercetarietno#rafice descriu obiceiuri ale oualelor colorate *n =craina 2asemanatoare cu cele de lanoi3, 7ul#aria, =n#aria, %e9oslovacia, $olonia, usia,


19/21

%uloarea rosie este simbol al focului purificator. O credinta din 7ucovinaafirma ca oul rosu este aparator de diavol. Acesta se interesea!a daca oamenii fac ouarosii si umbla cu colinda, caci doar atunci c1nd aceste obiceiuri vor *nceta, el va iesi *nlume. Alta poveste a oualelor rosii: JSase surori maritate au vrut sa ucida pe a saptea soraa lor, care facea oc9i dulci celor sase cumnati ai sai. $ietrele *nsa cu care au cautat sa

arunce *ntr"*nsa s"au colorat *n diferite c9ipuri. Sora aceasta a ramas neucisa, dar *naceasta amintire poporul a *nceput sa colore!e ouale *n duminica $astilor, c1nd s"a*nt1mplat aceastaJ. =na dintre cele mai vec9i marturii privind ouale colorate de la rom1nieste a secretarului florentin al lui %onstantin 7r1ncoveanu, Antonio aria del %9iaro,care, pe la ?B@@, se minuna de culoarea aurie a oualelor vopsite de la %urtea domnitoruluimuntean.

%ulorile folosite corespund unei anumite simbolistici:

osu L simbol al s1n#elui, soarelui, focului, dra#ostei si bucuriei de viata.

Ne#ru L absolutism, statornicie, eternitate.


20/21

linia cu dreptun#9iuri L #1ndirea si cunoasterea

linia usor ondulata L apa, purificarea

spirala L timpul, eternitatea

dubla spirala L le#atura dintre viata si moarte.

A#t% Si+"$#*ri

O*a#% r$)ii. Ouale simboli!ea!a mormintul purtator de viata al Domnuluinostru Iisus Fristos, care s"a desc9is la Invierea Sa din morti. De aceea, cind spar# ouale prin ciocnire, dar si cind se intilnesc unii cu altii, crestinii isi spun: JFristos a inviat;Adevarat a inviat;J. Aceste formule se folosesc numai patru!eci de !ile, pina la InaltareaDomnului. %uloarea rosie a oualelor simboli!ea!a sin#ele lui Iisus care s"a scurs pe cruce pentru mintuirea lumii. %iocnitul oualelor se face JcapJ la JcapJ si JdosJ la JdosJ. E/ista

credinta ca cei care ciocnesc se intilnesc pe lumea cealalta. %el care spar#e oul celuilaltare voie sa i"l ia. Daca acesta refu!a, se spune ca il va minca pe lumea cealalta stricat siuns cu pacura. Ouale pot avea si diferite JmodeleJ, pot fi pictate. In functie de !ona incare se fac ele se numesc oua incondeiate, inc9istrate, muncite, picate 2cu ceara3 etc.Ouale muncite nu se dau de pomana caci nu le primeste Dumne!eu.

Pa)&a5 Se coace de catre #ospodinele crestine numai o data pe an, de Sfintele$asti. Ea are o forma rotunda pentru ca se crede ca scutecele lui Fristos au fost rotunde.Avind la mijloc o cruce, pasca este impodobita pe mar#ini cu aluat impletit. Inmomentul in care se pune in cuptor, femeile de la tara fac semnul crucii cu lopata pe peretii cuptorului, spunind: J%ruce"n casa, %ruce"n piatra, Dumne!eu cu noi

la masa, aica $recista pe fereastraJ. Despre ori#inea pascai e/ista o le#enda care spune ca, in timp ce predicaimpreuna cu apostolii, Iisus a #a!duit la un om foarte primitor care le"a pus in traista, la plecare, piine pentru drum fara stirea lor.

Intrebindu"l pe Fristos cind va fi pastele, intuitorul le"a spus ca atunci cindvor #asi p1ine in traista. %aut1nd apostolii au #asit in traista ce le pusese acel om. Deatunci fac femeile pasca.

Mi%#*#5 Dupa traditie, in familiile crestine se man1nca in !ilele de $asti carnede miel. ielul il simboli!ea!a pe intuitorul nostru Iisus Fristos, care S"a jertfit pentru

pacatele lumii si a murit pe cruce ca un miel nevinovat.


21/21

Documents

proiect tematic sfintele sarbatori de pasti