CURS 1 • Psihiatrie-generalitati

Psihiatria• Etimologie greacă

- Psyche = suflet

- iatrea- = tratare

• Definitie; = ştiinţa vindecării bolilor sufleteşti uman

Disciplină medicală care se ocupa cu

• studiul bolilor psihice

• asistenţa medicală a bolnavilor psihici

• boală psihică – tulburare psihică

• Perturbarea personalităţii

• Modificarea conştiinţei de sine

• Perturbarea relaţiilor cu mediul ambiental

PSIHICUL

• =este un concept biologic şi social ce cuprinde totalitatea –

- vieţii conştiente a unui individ,

- proceselor, activităţilor şi însușirilor psihice aflate într-un echilibru dinamic adaptativ ce realizează starea de psiho-stazie, dând expresie unităţii indestructibile, denumită personalitate.

• = un concept fundamental care desemnează o lume proprie, un nivel autonom de dezvoltare a ființei in raport cu mediul inconjurator

• Personalitatea umană este o unitate (funcţii):– Biologică– Psihologică– Axiologică– Socială– Culturală

Ființa umană este o unitate psihosomatică, adaptată la un mediu natural și sociocultural cu care interactioneaza .

Relația este - directă cu mediul (care e de fapt o funcție neurologică) și o

- indirectă, superioară, umană, simbolică, este cu psihicul

Relatia se dezvoltă trecând prin

perioade de tranziție ontogenetică, cum este

copilăria și adolescența,

ajungându-se la maturitate – vazuta ca un complex armonios,

după care performanțele scad în involuție.

Psihicul - este de fapt funcție individuală,personificată și

- reprezintă capacitatea de a organiza propria existență.

ONTOGENIA REPETA FILOGENIA-(ERNEST HAECHEL)• ONTOGENIA =dezvoltarea indivizilor. FILOGENIA-evolutia speciilor• Fiecare individ trece in cursul dezvoltarii sale prin aceleasi etape prin care a trecut si de specia

sa de-a lungul evolutiei sale • Viața psihică este legată de -activitatea somatică generală şi

de a celulelor cenuşii care alcătuiesc cortexul cerebral. • cortexul cerebral. s-a dezvoltat de-a lungul unor etape, a unor salturi calitative ce au existat şi

marcat evoluţia progresivă a filogenezei şi care se repetă în ontogeneză. • Aceste etape evolutive au rămas fixate în memoria biologică a elementelor fundamentale ale

celulelor cenuşii şi au devenit condiţionate genetic.• Astfel, celulele cenuşii au devenit depozitoarele sociale ale individului.• Creierul uman prezinta 3 nivele structurale –mostenite - ce păstrează o semiautonomie: - Arhicortexul - un creier propriu reptilelor-

(creierul mijlociu, ganglionii bazali, substanţa reticulată)

- funcţionează prin comportamente stereotipe instinctuale- Paleocortexul - un creier propriu mamiferelor inferioare (cortexul limbic)

- cu rol în - emoţii,

-activităţi viscero-somatice- Neocortexul- un creier propriu mamiferelor superioarecare

- permite omului cumularea comportamentelor instinctive, a stărilor emoţionale

cu

posibilitatea comunicării prin vorbirea articulată, scris, acte deliberate.

- Existența normală se compune dintr-o succesiune de experiențe

- O experiență poate fi descrisă în termenii -unui comportament - cognitiv

și a substrat al acestuia cu două niveluri: - afectiv

Analiza acestor parametri la - un moment dat reprezinta conștiința

- de-a lungul existenței reprezinta personalitatea

- Personaliatea are doi determinanți cu sens contrar.

- temperamentul, ca determinant genetic ereditar,

modelat de determinantul

- caracterul, rezultat al educației, culturii, familiei și mediului în general

Psihicul este o funcție

- teleologică care are scopul de a orienta organismul intr-un mediu favorabil

- biologică de a-l îndepărta de condiții nefavorabile, periculoase.

Psihicul uman - reprezinta - formă superioară a existenţei biologice şi sociale şi

- formă superioară a vieţii de relaţie,

- are un scop precis: integrarea adaptativă a omului la mediu.

Viaţa psihică normală, dar şi devierile patologice ale acesteia sunt în strânsă legătură cu mediul. Omul şi activitatea psihică apare ca produs al unui determinism strict impus de rigorile condiţiilor de mediu, mai mult sau mai puţin sesizabile.

• Comportamentul – obiectul psihologiei/psihopatologiei/psihiatriei

= ansamlul reactiilor adaptative,obiectiv –observabile

pe care un organism prevazut cu sistem nervos

le executa ca raspuns la stimulii din ambianta

tot, obiectiv –observabili

- nu este aleatoriu ci este orientat de conținutul afectiv

(nevoile) - exprimate în voință și

- realizate sau inhibate de cunoaștere (inteligență)

care duce până la urmă la

satisfacție sau frustrare.• - se investigheaza prin diferite metode• Metoda –este un program dupa care se reglementeaza

actiunile practice si intelectuale

in vederea atingerii unui scop

- exemplu de metode :experimentul, observatia ,convorbirea ,

ancheta psihologica, psihometria,

Psihiatria- definitie, • definitie

- Guiraud: “Obiectul psihiatriei constă într-o investigaţie de ordin psihologic.”- Parhon considera obiectul psihiatriei ca fiind studiul fenomenelor psihice morbide legate de

activitatea creierului, insistând asupra relaţiei cu alte discipline.- Alti autori considerau psihiatria ca o disciplină medicală antropologică.

-Dupa Romila- Psihiatria este disciplina medicală care se ocupă de - cunoașterea și

-tratarea bolilor psihice• Psihiatria nu poate fi exclusiv medicală sau exclusiv filosofică sau psihologică. • Cunoașterea bolilor mintale are trei etape: semiologia, sindromologia și nosologia. • Trebuiesc cunoscute cauzele,etiopatogenia, determinismul bolilor psihice.• In unele boli cu determinism neprecizat se practică un tratament empiric, întrucît nu există

complet o știință, ci se practică arta, adică empirismul.• Psihiatria are în față multe necunoscute, este multidisciplinară.- Psihiatrul american Sullivan definește psihiatria ca o știință a relațiilor interumane.- Alți autori, tot americani, o definesc ca fiind știința comportamentului interuman deviat, dar

există și planul cunoașterii și cel afectiv, nu numai cel comportamental. - Psihiatria studiază fenomenele psihologice ca și cauze, semne sau agenți terapeutici- Freedman, Kaplan şi Sadock definesc psihiatria

ca fiind ştiinţa ce- studiază comportamentul uman

- are obiect -accidentele şi devierile comportamentului şi

- metodele de a-l readuce la normele sociale dorite