CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XVI I nr . 10 (405) 29 mai 2015 8 pagini 70 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

REPERE ÎN COTIDIAN

Platinum Eagle 15 (P.E. 15) a fost un exerciþiu mul-tinaþional de tip joint, în cadrul BSRF 15.1, condus decãtre Brigada 1 Mecanizatã „Argedava“, care s-a des-fãºurat în perioada 11-28 mai. A fost planificat pe douãetape. Prima a fost par-cursã în poligonul Vãr-sãtura, Brãila, în primasãptãmânã împreunãcu Brigada 10 Geniu.Cea de-a doua, în poli-gonul Babadag, a re-prezentat ºi faza multi-naþionalã...

Exerciþiul multinaþional înExerciþiul multinaþional înpoligonul Babadag, poligonul Babadag, Platinum Eagle 15 Platinum Eagle 15

În data de 26 mai 2015, în poligonul Cincu, a avutloc Ziua Distinºilor Vizitatori, în cadrul exerciþiuluimultinaþional „SARMIS-15”. Acþiunile în teren ale mi-litarilor ºi tehnicii au fost urmãrite de cãtre ministrul

Apãrãrii Naþionale, MirceaDuºa, Însãrcinatul pentruAfaceri al SUA, DeanThompson, ambasadorulCanadei în România,Joanne Lemay, reprezen-tanþi ai ambasadei MariiBritanii în România, ºefulStatului Major General...

Exerciþiul multinaþional„SARMIS-15”

În decursul existenþei sale, populaþia a cãutat fel defel de metode de protecþie împotriva armelor atacatorilorde tot felul. Dacã protecþia individualã a infanteriei uºoa-

re era datã, mai ales de miºcareºi a infanteriei grele era asigura-tã de cascã, scut ºi armurã, pro-tecþia colectivã se realiza, în ge-neral, prin cetãþi ºi fortificaþiidin piatrã sau pãmânt.

Casca, diferitã de la o armatãla alta, era destinatã sã protejezecapul ºi figura luptãtorului ...

Protecþia luptãtorilor Protecþia luptãtorilor în antichitateîn antichitate

KAKI 100%

20 mai a fost o zi cu multe emoþii pentru judoka dinStatul Major al Forþelor Terestre care au luptat pentru unrezultat cât mai bun în cadrul Campionatului militar dejudo pentru unitãþi de instrucþie, ediþia 2015. Aceastã eta-pã a competiþiei s-a desfãºurat în garnizoana Craiova ºi areunit loturile Diviziei 1 Infanterie „Dacica”, Diviziei 2Infanterie „Getica” ºiDiviziei 4 Infanterie„Gemina”.

Confruntarea a fostuna destul de aprinsã,rezultatul final s-a lãsataºteptat de multe oripânã în ultima secundã,ba chiar pânã la...

Judo, Judo, o demonstraþie de forþã

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

Ochelarii de vedere vor fi de domeniul trecutului o-datã ce aceste lentile bionice vor ajunge pe piaþã. Un of-talmolog canadian a inventat lentile de ultimã generaþiecare asigurã obþinerea unei vederi de trei ori mai bunedecât cea normalã.

Nu este vorba despre lentile de contact, ci de cele ca-re sunt introduse în ochiprintr-o procedurã caredureazã mai puþin de 10minute ºi este lipsitã dedurere, similarã operaþieide cataractã.

Lentilele dezvoltatede Gareth Webb ...

ACTUALITATE

Lentilele bionice vor înlocuiLentilele bionice vor înlocuiochelariiochelarii

Preºedintele Klaus Ioha-nnis a semnat joi, 21 mai,decretul de decorare a Dra-pelului de Luptã al Batalio-nului 20 Infanterie „Dolj”.

Astfel, în semn de „apre-ciere a înaltului profesiona-lism ºi a rezultatelor remar-cabile obþinute de persona-lul unitãþii în îndeplinireamisiunilor specifice încre-dinþate pe timpul desfãºurã-rii activitãþilor de instruirepentru luptã, precum ºi pe

timpul executãrii misiunilorîn teatrele de operaþii”, ºefulstatului a conferit OrdinulNaþional „Pentru Merit” îngrad de Cavaler, cu însemnde rãzboi, pentru militari,Drapelului de Luptã al Ba-talionului 20 Infanterie„Dolj”.

Decorarea a fost fãcutãla propunerea ministruluiApãrãrii Naþionale, MirceaDuºa.

(P.I.)

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 10 (405) din 29 mai 2015Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1,40 lei, iarbanii se vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO70 TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia „Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a publi-caþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtreºeful U.M. 02450 „V", în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

PPlltt..aaddjj..pprr.. MMiihhaaii OOaannee((tteehhnnoorreeddaaccttoorr))PPlltt.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã

((ccoorreessppoonnddeennþþãã - eexxppeeddiiþþiiee)) iinntt.. 00111122

TTiippooggrraaffiiaa ººii eexxppeeddiiþþiiaa UU..MM.. 0022221144

PPlltt.. NNaarrcciiss GGuuþþããGGeeoorrggeettaa DDuummiittrraacchhee

LLeennuuþþaa BBooþþooaaggãã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

RReeddaaccttoorrii

MM..mm..IIIIII MMoonniiccaa DDeeaaccuu

CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64415C10/ 2015

TOKYO - Japonia va participa pentru prima datã lamanevre militare în Australia. Japonia urmeazã sã partici-pe în curând, pentru prima datã, la manevre militare în Aus-tralia, alãturi de SUA, a anunþat armata japonezã, relateazãAFP. Armata japonezã va trimite un mic contingent de 40 desoldaþi la aceste manevre americano-australiene - numite„Talisman Sabre” - ce vor avea loc între 7 ºi 21 iulie în Aus-tralia, a declarat un purtãtor de cuvânt al armatei nipone.„Vom exersa cu puºcaºii marini americani, dar fãrã a operadirect cu armata australianã”, a precizat purtãtorul de cu-vânt, subliniind cã participarea Japoniei a vizat „întãrirearelaþiilor în domeniul Apãrãrii” cu Australia. În total,27.000 de militari urmeazã sã participe la acest exerciþiubienal. „Talisman Sabre” are ca obiectiv sã „amelioreze ex-pertiza tacticã în cadrul unor operaþiuni amfibii, precum ºiinteroperabilitatea forþelor din Japonia ºi SUA”, se aratãîntr-un comunicat al armatei. Guvernul premierului conser-vator Shinzo Abe a aprobat recent legislaþia necesarã pentruextinderea rolului militar al Japoniei. MOSCOVA - Rusiaînchide coridorul de tranzit al forþelor NATO spre Afga-nistan. Rusia a decis sã nu mai autorizeze tranzitarea pe te-ritoriul sãu a armamentului ºi echipamentelor militare desti-nate Forþei Internaþionale de Asistenþã ºi Securitate (ISAF)din Afganistan, potrivit unei dispoziþii date în acest sens depremierul rus Dmitri Medvedev. „Ministerul rus de Externeeste însãrcinat sã informeze guvernele statelor strãine ºi or-ganizaþiile internaþionale despre încetarea tranzitãrii teres-tre ºi combinate (feroviarã, rutierã ºi aerianã) pe teritoriulFederaþiei Ruse a armamentului ºi tehnicii militare destina-te Forþei Internaþionale de Asistenþã ºi Securitate în Afga-nistan”, condusã de NATO, se precizeazã în ordinul emis deDmitri Medvedev, potrivit Interfax. Rusia a autorizat în2001 tranzitarea teritoriului sãu pentru transferul forþelorNATO în Afganistan, apoi în 2008 a acceptat tranzitarea fe-roviarã a materialului non-militar, iar în 2009 tranzitareaspaþiului sãu aerian. SUA au început acþiunea lor militarã înAfganistan dupã atentatele din 11 septembrie 2001, rãstur-nând regimul taliban, care a refuzat sã rupã legãturile cu al-Qaeda. La momentul maxim al intervenþiei conduse de ame-ricani, circa 130.000 de soldaþi erau prezenþi în aceastã þarã.Acum nu mai sunt decât 12.500 de soldaþi, în majoritateamericani, însãrcinaþi în principiu cu instruirea forþelor afga-ne. BUDAPESTA - Un avion de luptã Gripen, al arma-tei ungare, s-a prãbuºit la o bazã militarã din Cehia. Unavion de luptã de tip JAS-39 Gripen al armatei ungare s-aprãbuºit la baza militarã cehã din Caslav. În timp ce piloþiiau reuºit sã se catapulteze, aeronava a ajuns pe un câmp, lân-gã pistã, a informat portalul de ºtiri Praguepost.com, prelu-at de Hungary Today. Cauza accidentului rãmâne neclarã,însã o purtãtoare de cuvânt a armatei cehe, Magdalena Dvo-rakova a declarat cã piloþii nu au reuºit sã aducã avionul cudouã locuri în siguranþã pe pista de aterizare. Incidentul aavut loc, la 60km est de Praga, pe timpul unui exerciþiu mi-litar de amploare la care participã avioane de luptã suedeze,se menþioneazã pe site-ul the local. Traficul pe aeroportulmilitar a fost suspendat, precum ºi exerciþiul militar TheLion Effort, iar anchetatorii încearcã sã stabileascã cauzeleaccidentului, a precizat Magdalena Dvorakova. Cei doi piloþiau scãpat nevãtãmaþi, însã au primit asistenþã medicalã. Avi-onul de tip Gripen - fabricat de compania aeronauticã SAABdin Suedia - a fost grav avariat. Philip Simon, un purtãtor decuvânt al forþelor armate suedeze, a confirmat faptul cã înaccident a fost implicat un avion ungar care nu lua parte e-fectiv la exerciþiu. Ungaria a încheiat un acord cu Suediapentru a închiria 14 avioane de luptã pânã în 2026. SofiaKarlberg, o purtãtoare de cuvânt a FXM (Agenþia Suedezãpentru Exportul Materialelor de Apãrare ºi Securitate), a de-clarat cã este prea devreme pentru a spune dacã accidentulva afecta în vreun fel acordul. TEHERAN - Iranul va rãs-punde cu „80.000 de rachete” dacã va fi atacat de Israel.Un înalt responsabil militar iranian a declarat cã „peste 80.000de rachete” vor fi lansate asupra statului Israel dacã acesta vaataca Iranul pentru a-l obliga sã opreascã programul nuclear,transmite agenþia EFE. „Iranul este o þarã puternicã ºi le vada un rãspuns devastator”, a mai spus Yahya Safavi, primulasistent militar al liderului suprem iranian. Reacþia sa survinedupã ce ministrul israelian al Apãrãrii, Moshe Yaalon, a decla-rat cã, întrucât statul evreu nu poate opri programul nucleariranian prin operaþiuni militare chirurgicale, atunci ar putea„întreprinde paºi” de genul celor fãcuþi de SUA la „Hiroºimaºi Nagasaki”. Aceastã declaraþie prin care, potrivit Teheranu-lui, ministrul Yaalon recunoaºte implicit cã Israelul dispune dearme nucleare ºi este dispus sã le foloseascã împotriva Iranu-lui, a determinat guvernul iranian sã înainteze un protest Naþi-unilor Unite ºi sã-ºi radicalizeze discursul militar. ªi coman-dantul Gãrzii Republicane, unitatea de elitã a armatei iraniene,Ali Hafari, a afirmat tot cã „duºmanii naþiunii iraniene” înþe-leg cel mai bine „limbajul forþei ºi al armelor”, iar þara sa estepregãtitã sã-i înfrunte „pe aceeaºi limbã”. (P.I.)

ACTUALITATEAPE SCURT Militarii români

dislocaþi în Baza Mi-litarã Kandahar au or-ganizat, în prezenþaSeniorului Naþional,colonelul Victor Mol-doveanu, a coman-dantului ElementuluiNaþional de Sprijin,colonelul inginer Ale-xandru Alexandroaiaºi a comandantuluiBatalionului de Infan-terie Protecþia ForþeiKAF, locotenent-colonelul Florin-Cor-neliu ªoltuz, o cere-monie militarã dedi-catã Zilei Eroilor. Laaceastã activitate desfãºuratã în locul de dispunere a Ba-talionului de Infanterie Protecþia Forþei KAF au participatofiþeri din Echipa de Legãturã a Statului Major General,militari din cadrul Elementului Naþional de Sprijin ºi dinBatalionul 33 Vânãtori de Munte „Posada“.

În cadrul evenimentului, s-a executat Apelul Solemnpentru omagierea celor cinci eroi din Batalionul 33 Vânã-tori de Munte, sublocotenenþii post-mortem Aurel Marcu,Florin Bãdiceanu, Valericã Leu, Dan Ciobotaru ºi Paul Ca-racudã, cãzuþi la datorie în teatrul de operaþii din Afganis-tan. A urmat o slujbã religioasã, oficiatã de cãtre preotulBatalionului de Infanterie Protecþia Forþei KAF. La sfârºi-tul ceremoniei, participanþii au ciocnit, conform tradiþiei ro-mâneºti de Înãlþare, câte un ou roºu.

Cãpitan Ovidiu CIOBANU

Ziua Eroilor Ziua Eroilor în Afganistanîn Afganistan

A proape 30 de muzee, printre care, în pre-mierã, Muzeul BNR, ºi 20 de organizaþiiculturale au fost deschise în Noaptea

Muzeelor 2015 la Bucureºti, propunând publicului unprogram divers de evenimente, care a inclus expoziþii,ateliere pentru copii, concerte, proiecþii de filme, spec-tacole de balet ºi pantomimã.

În cadrul evenimentului, sub genericul „Priveºte arta,arta te priveºte", Muzeul Naþional de Artã al Românieia propus spre vizitare, la sediul central, pe lângã GaleriaNaþionalã, ºi „Galeria de ne(uitat)". Au fost expuse rameale unor tablouri retrocedate în ultimul timp de insti-tuþie. De asemenea, la Muzeul Colecþiilor de Artã, aputut fi admiratã expoziþia „Comori de artã din colecþiaprofesorului I. Chiricuþã".

Muzeul Naþional de Istorie a României a propusdouã programe de vizitare, unul de zi, cu platã, ºi unaltul de noapte, gratuit, între orele 16:00 ºi 2:00. Deasemenea, au fost organizate ateliere de educaþiemuzealã, parada costumelor de epocã, ghidaje tematiceîn expoziþiile permanente Tezaur Istoric, Lapidarium -Copia Columnei lui Traian ºi în expoziþiile temporare,spectacole de muzicã ºi dans.

Muzeul Naþional al Literaturii Române a avut des-chisã Casa Memorialã „Tudor Arghezi", în timp ce Mu-zeul Municipiului Bucureºti a oferit spre vizitare, în pre-mierã, opt sedii muzeale.

Ca în fiecare an, Muzeul Naþional de Istorie Natu-ralã „Grigore Antipa” a pregãtit pubicului o serie deevenimente speciale.

Astfel, Digi Animal World a fost prezent ºi în acestan la Noaptea Muzeelor ºi a oferit vizitatorilor un pro-gram special, concursuri ºi atelierele inedite, proiecþii defilme documentare în premierã, dar ºi multe alte sur-prize.

În cadrul Muzeului Naþional al Þãranului Român aufost deschise expoziþiile temporare, în curtea muzeuluifiind pregãtite proiecþii în aer liber. Au avut loc demon-straþii ºi ateliere de þesãtorie, olãrit, cioplit în lemn, icoa-ne ºi încondeiere.

„Armenia în cartografia veche” a fost expoziþia des-chisã la Muzeul Naþional al Hãrþilor ºi Cãrþii Vechi, lavernisaj fiind invitat ambasadorul Republicii Armenia

în România, Hamlet Gasparian, în timp ce, la CentrulNaþional al Dansului, vizitatorii au admirat un ineditmuzeu al dansului clasic ºi contemporan.

Muzeul Bãncii Naþionale a României a prezentat, omini-expoziþie intitulatã „Aur din Tezaur”, în cadrul cã-reia vizitatorii au admirat exponatele sale vedetã, lingo-urile de aur ce aparþin tezaurului nostru. Primii 100 devizitatori au primit un suvenir din partea organizatorilor.

Muzeul Municipiului Bucureºti a participat la Noap-tea Muzeelor cu toate cele opt unitãþi, aflate în subordi-nea sa. Este vorba despre muzeele „Victor Babeº”, „Li-gia ºi Pompiliu Macovei”, „Frederic Storck ºi CeciliaCuþescu Storck”, Muzeul Memorial „C. I. ºi C. C. No-ttara” ºi Muzeul „Maria ºi George Severeanu”.

Muzeul de Artã Veche Apuseanã a propus spre vizi-tare o moºtenire care cuprinde 35 de obiecte clasate încategoria Tezaur a patrimoniului naþional, în timp ce laMuzeul Naþional al Satului „Dimitrie Gusti", oaspeþii aufost aºteptaþi la „Dupã-amiaza muzeelor” - cu specta-cole de muzicã ºi dans popular românesc, un târg almeºterilor populari, dar ºi cu ateliere de creaþie.

Vizitarea gratuitã a primului etaj al instituþiei, dar ºio serie de ateliere de picturã ºi concerte s-au numãratprintre atracþiile oferite, în „Noaptea Muzeelor”, de Mu-zeul Naþional Cotroceni, în vreme ce, la Muzeul Naþio-nal „George Enescu”, oaspeþii au fost aºteptaþi la Aero-portul ONIRIA, locul în care evenimentele artistice pro-gramate au oferit vizitatorilor posibilitatea de a cãlãtoripe teritoriul imaginaþiei prin muzicã, artã vizualã ºi per-formanþe artistice.

Muzeul Naþional al Aviaþiei Române ºi-a aºteptat vi-zitatorii care au luat parte la evenimentele organizate. Afost recreatã atmosfera unei strãzi din perioada interbe-licã.Totodatã, au putut fi admirate: avioane civile ºi mi-litare, staþii de radiolocaþie, tehnicã de artilerieantiaerianã ºi rachete sol-aer, machete, uniforme, deco-raþii ºi documente de arhivã etc. ªi Muzeul Militar Na-þional ºi-a aºteptat vizitatorii cu porþile larg deschise, iarcei care au fost curioºi sã-i treacã pragul au putut fiimartorii recenþi ai unor secvenþe de istorie militarãdemult apuse.

Centrul Naþional Palatele Brâncoveneºti, de la Mo-goºoaia, a prezenta trei expoziþii ºi un program de muzi-cã klezmer susþinut de actriþa Maia Morgenstern. (P.I.)

Noaptea MuzeelorNoaptea Muzeelor

Decorarea Decorarea Drapelului de LuptãDrapelului de Luptã

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 10 (405) din 29 mai 2015 Pagina 3

20 mai a fost o zi cu multe emoþii pentru judoka dinStatul Major al Forþelor Terestre care au luptat pentru unrezultat cât mai bun în cadrul Campionatului militar dejudo pentru unitãþi de instrucþie, ediþia 2015. Aceastã eta-pã a competiþiei s-a desfãºurat în garnizoana Craiova ºi areunit loturile Diviziei 1 Infanterie „Dacica”, Diviziei 2Infanterie „Getica” ºi Diviziei 4 Infanterie „Gemina”.

Confruntarea a fost una destul de aprinsã, rezultatul fi-nal s-a lãsat aºteptat de multe ori pânã în ultima secundã,ba chiar pânã la festivitatea de premiere când fetele dinlotul Diviziei 1 au aflat cã au ratat locul I la mustaþã.Emoþii, nervi, determinare, nemulþumire ºi mândrie suntsentimentele ce s-au putut citi pe chipul competitorilor petot parcursul concursului.

Locotenent-colonelul Cristian Grecu, ºef Birou educa-þie fizicã/ Statul Major al Forþelor Terestre, în calitate depreºedinte al comitetului de organizare, a declarat: „Pen-tru douã zile, garnizoana Craiova a fost gazda etapei peforþele terestre a Campionatului militar de judo, la careau participat loturile sportive ale diviziilor de infanteriedin subordinea Statului Major al Forþelor Terestre. Aufost lupte aprige, ºi, înainte de toate, la aceastã întreceresportivã au învins în primul rând spiritul de echipã, prie-tenia ºi mai ales sportul.

Pe parcursul competiþiei, sportivii militari judoca,s-au întrecut la urmãtoarele categorii de greutate: 60kg,66kg, 73kg, 8 kg, 90kg - la masculin, iar la feminin 52kg,57kg ºi 63kg.

Scopurile acestei competiþii sportive au fost întãrireastãrii de sãnãtate, dezvoltarea ºi perfecþionarea calitãþi-lor fizice ºi moral - volitive ale participanþilor ºi asigura-rea ritmicitãþii ºi continuitãþii pregãtirii celor mai bunisportivi în vederea participãrii acestora la competiþii mi-litare ºi civile, interne ºi internaþionale.

Remarc eforturile deosebite ale organizatorilor ºi alegazdelor, alãturi de dãruirea ºi ambiþia cu care sportiviiºi-au apãrat ºansele ºi au fãcut posibilã desfãºurareauneia dintre cele mai frumoase ºi puternice activitãþisportive organizate la nivelul SMFT-ului.

La final, ca în orice competiþie, existã învinºi ºi învin-gãtori! În mod firesc, câºtigãtorii concursului, sportiviiDiviziei 1 Infanterie „Dacica”, trãiesc bucuria victoriei,iar ceilalþi tristeþea de a fi învinºi. Pe locul al doilea s-auclasat militarii Diviziei 2 Infanterie „Getica”, urmaþi desportivii din Divizia 4 Infanterie „Gemina.”

Dupã o demonstraþie de forþã ºi tehnici de judo s-a traslinie ºi s-a stabilit clasamentul final pe echipe. Podiumula arãtat astfel:

Feminin - Locul I – Divizia 2 Infanterie; Locul II –Divizia 1 Infanterie; Locul III – Divizia 4 Infanterie.

Masculin - Locul I – Divizia 1 Infanterie; Locul II –Divizia 2 Infanterie; Locul III – Divizia 4 Infanterie.

Etapa finalã a Campionatului militar de judo urmeazãsã se desfãºoare în prima sãptãmânã a lunii iunie, în Si-

biu.Concluziile, precum ºi o radiografie a ceea ce înseam-

nã competiþiile militare, îi revin caporalului Veronica ªer-ban, membrã a lotului diviziei bucureºtene, o sportivã curezultate foarte valoroase în concursurile civile. Deþinecentura maro, dovadã a faptului cã stãpâneºte mai multeprocedee, atât pe atac, cât ºi pecontraatac, are o vechime con-siderabilã ºi premii pe mãsura acesteidistincþii.

„Am început sportul la 10 ani de-oarece eram hiperenergicã, cu jiu-jitsu. La douã luni de la primeleantrenamente eram campioanã zon-alã pentru ca, 2 ani mai târziu, sã fiucea mai bunã din þarã. Am fost recru-tatã de cãtre cei de la lotul naþionaldin Bucureºti ºi, în acest fel, am pã-rãsit Tulcea pentru a da startul parti-cipãrii mele la competiþii de Kempo,Wushu, Jiu-Jitsu, Judo. La toate amavut rezultate foarte bune, am fostmultiplã campioanã naþionalã, cualte cuvinte. În 2002, imediat dupã ceam împlinit 18 ani, am fost trimisã lacampionatul mondial de Kempo FullContact din Ungaria, de unde m-amîntors cu medalia de aur. Am luptatla o categorie de greutate mai mare,65kg, eu aveam 55, iar contra-candidata mea era foarte bunã, o ru-soaicã puternicã. A trebuit sã îi rup mâna pentru a oputea învinge. Pânã la urmã, nu a mai contat nimic înafarã de tãria psihicã ºi de cât de luptãtoare am fost.Fiecare concurs este o luptã cu tine însuºi. Toþi militariiar trebui sã participe pentru mãrirea încrederii în sine,pentru întãrirea moralului.

Sunt ceva diferenþe între competiþiile militare ºi celecivile. Eu, în mod normal, trebuia sã particip la 52kg, 57,cel mult. Deja, 63 este exagerat. În al doilea caz sunt res-tricþii foarte mari în ceea ce priveºte alimentaþia. Pregã-tirea este titanicã, mai ales în pragul concursurilor.Sportivii sunt monitorizaþi permanent. Înaintea uneicompetiþii, de judo de exemplu, trebuie sã stai într-uncantonament de cel puþin o lunã în care faci douã antre-namente pe zi, mãnânci numai anumite alimente, sãnãta-tea îþi este monitorizatã permanent, la fel ºi evoluþia, eºtisupravegheat cu totul, ce sã mai. În armatã nu se înþelegefaptul cã un sportiv care urmeazã sã participe la o com-petiþie trebuie lãsat sã îºi facã antrenamentul, studiul, sãevolueze. Nu poate ºi sã dea cu mãtura în curte, sã facãºi slãbire, sã înveþe ºi sã cadã, ºi sã proiecteze, dacã nuare timpul alocat pentru aºa ceva. Sportul este extrem depretenþios. Ne trebuie un loc pentru antrenamente, pe ci-

neva care cunoaºte acest sport ºi poate sã îþi punã o bazãcât mai solidã. O competiþie nu înseamnã: «Vezi cã mergipeste o sãptãmânã la concursul de judo. Pânã atunci, dãºi tu cu mãtura pe aici, mai fã niºte sectoare, ajutã pe labucãtãrie». Dacã ne gândim la motivaþia de a face sportla nivel de competiþie în armatã, dincolo de toate limitã-

rile ºi de faptul cã beneficiile materiale sunt zero, este sa-tisfacþia personalã. Un fost sportiv în care s-a dezvoltatºi spiritul de militar, onoarea este de fier, la fel ºi demni-tatea. El trebuie sã îºi dovedeascã permanent. Cã nu maimerge la nivel naþional deoarece ar însemna sã fie ºo-mer, este altã discuþie. Dacã te legitimezi la Steaua, pri-meºti doar salariul, fãrã normã de hranã, iar suma res-pectivã nu acoperã necesitãþile. Nici în viaþa civilã nusunt avantaje din punct de vedere financiar. Naþionalelesunt o datã pe an, iar renta viagerã pe care ai putea-oprimi este foarte micã. Am ieºit campioanã mondialã ºinu am primit nici un ban, nici atunci ºi nici pe termenlung (n.r. sunt anumite sporturi în care statul nu motivea-zã financiar sportivii). Acesta a fost ºi unul dintre motive-le pentru care am renunþat. Nu se câºtigã bine în anumitesporturi deoarece nu sunt cotate bine la pariuri, nu placochiului public. Este o problemã de mentalitate a euro-penilor.

În ceea ce priveºte baza materialã pentru competiþiilemilitare, pot spune cã este într-o stare foarte precarã. Nuavem chimonouri, saltelele sunt foarte vechi.”

Maistru militar cls. a III-a Monica DEACU

Judo , Judo , o demonstraþie de forþã

Încet, dar sigur, spre locul I

În data de 26 mai a.c., în poligonul Cincu, a avut loc Zi-ua Distinºilor Vizitatori, în cadrul exerciþiului multinaþio-nal „SARMIS-15”. Acþiunile în teren ale militarilor ºi teh-nicii au fost urmãrite de cãtre ministrul Apãrãrii NaþionaleMircea Duºa, însãrcinatul pentru Afaceri al SUA, DeanThompson, ambasadorul Canadei în România, Joanne Le-may, reprezentanþi ai ambasadei Marii Britanii în Româ-nia, ºeful Statului Major General, general-locotenent Nico-lae-Ionel Ciucã, ºefii categoriilor de forþe armate, reprezen-tanþi ai administraþiei publice centrale ºi locale ºi jurnaliºti.

Ministrul Apãrãrii Naþionale Mircea Duºa i-a invitat pe

senatorii ºi deputaþii din cele douã comisii de Apãrare dinParlament sã participe la acest exerciþiu pentru a „vedeapreocupãrile conducerii Armatei române ºi ale ministeru-lui în ceea ce priveºte pregãtirea militarilor români”.

„SARMIS-15” este parte integrantã a Operaþiei NATO„Atlantic Resolve” ºi se bazeazã pe un scenariu fictiv,adaptat terenului din poligonul Cincu.

Exerciþiul se desfãºoarã în perioada 18 mai-6 iunie, cuparticiparea a peste 1.500 de militari cu tehnicã, armamentºi echipamente din armatele Canadei, Marii Britanii, Ro-

mâniei ºi Statelor Unite ale Americii. Forþele Terestre Ro-mâne participã cu personal din comandamentul Diviziei 2Infanterie „Getica” ºi din Brigada 2 Vânatori de Munte su-bordonatã Diviziei 1 Infanterie „Dacica”. Acþiunile teres-tre au primit sprijinul Forþelor Aeriene cu avioanele MiG-21 Lancer ºi A-10 Thunderbolt, care au atacat ºi bombar-dat þintele inamice de la sol, alãturi de acestea asigurândprotecþia trupelor ºi douã elicoptere IAR-330. Patru avioa-ne F16 portugheze au efectuat zboruri de patrulare. Paraºu-tiºtii au fost ºi ei prezenþi fiind lansaþi din avioane Spartanpentru a veni în sprijinul trupelor de la sol.

Demonstraþia de forþã a armatelorparticipante a durat douã ore. În tot acesttimp, jurnaliºtii ºi ceilalþi civili partici-panþi au fost captivaþi de impresionante-le avioane, transportoare ºi alte echipa-mente folosite pe timpul exerciþiului.

La final, ministrul Apãrãrii a trecutîn revistã exerciþiile militare care se des-fãºoarã în prezent în România, precizândcã nu este vorba despre o pregãtire „deluptã”, ci de un antrenament ce a urmãrit„creºterea capacitãþii operaþionale aArmatei române, a forþei de reacþie aacesteia în cooperare cu partenerii dinstatele Uniunii Europene ºi NATO”.

În continuare, ministrul Apãrãrii adeclarat: „Avem mai multe exerciþii încomun cu partenerii noºtri din NATO ºiUE care se desfãºoarã în aceste zile.Unul dintre acestea are loc în poligonulBabadag, unde participã peste 650 de

militari din SUA, România ºi Bulgaria. Pe Marea Neagrã,începem mâine (n.red. 27 mai) un exerciþiu de pregãtire încomun a forþelor navale, unde participã nave ºi militaridin SUA ºi Bulgaria, ºi desigur forþele navale române. Încontinuare, la Câmpia Turzii sunt în pregãtire forþele ae-riene SUA ºi Portugalia, împreunã cu militarii noºtri. Mi-litarii români sunt implicaþi, de asemenea, la pregãtiri înalte state europene ºi NATO. De exemplu, acum avem înGermania peste 250 de militari români care participã laun exerciþiu.

Este pentru al doilea an consecutiv când executãm tra-geri cu muniþie realã cu forþele aeriene. În 2014 ºi 2015,Ministerul Apãrãrii a beneficiat de un buget mai mare ºiam avut astfel resursele financiare pentru a organizaaceste exerciþii.

„Pe timpul exerciþiului, am urmãrit utilizarea în comuna tehnicilor ºi tacticilor NATO specifice operaþiilor demare intensitate în câmpul de luptã modern. Experienþa pecare am dobândit-o prin participãrile vânãtorilor de mun-te în teatrele din Irak, Afganistan, exerciþiile multinaþiona-le din þarã ºi strãinãtate ne-a ajutat sã avem o comunica-re foarte bunã cu partenerii noºtri”, a spus colonelul Ovi-diu Conduruþã, comandant al Batalionului 21 Vânãtori deMunte.

„Nu a fost vorba despre bãieþii noºtri ºi bãieþii ceilalþi.Am fost cu toþii împreunã. Acest exerciþiu a fost o altã de-monstraþie a angajamentului nostru comun de a întãriAlianþa NATO, care este cea mai puternicã alianþã milita-rã din întreaga lume”, a spus comandantul Batalionului 2Striker/ Regimentul 2 Cavalerie, locotenent-colonel John-son Theodore.

Ziua Distinºilor Vizitatori a modulului de pregãtire„Platinum Eagle 15”, din cadrul exerciþiului multinaþionalîntrunit „Black Sea Rotational Force 15” (BSRF 15), s-adesfãºurat în data de 26 mai, în poligonul Babadag, în pre-zenþa ministrului Apãrãrii naþionale Mircea Duºa, a împu-ternicitului pentru afaceri al Statelor Unite ale Americii înRomânia, E.S. Dean Thompson, locþiitorului comandantu-lui U.S. Marine Corps pentru Europa ºi Africa, general debrigadã Cooling Norman, a ºefului Statului Major General,general-locotenent Nicolae-Ionel Ciucã, ºi a ºefilor catego-riilor de forþe armate.

Militarii din cadrul Brigãzii 1 Mecanizate, sprijiniþi deefective ºi tehnicã din Forþele Navale ºi Aeriene, împreunãcu militari din Bulgaria ºi din Infanteria Marinã a StatelorUnite ale Americii, s-au antrenat în comun, exersând pro-ceduri de comandã ºi control la nivelul subunitãþilor ºi exe-cutând exerciþii de instruire prin paraºutare, sprijin aerianapropiat, acordarea primului ajutor în zonele de conflict.

Plutonier Codruþ MIEILÃ

Exerciþiul multinaþional „SARMIS-15”

CMYK

Curierul ARMATEINr. 10 (405) din 29 mai 2015Pagina 4 REPERE ÎN COTIDIAN

Exerciþiul multinaþional, în poligonul Babadag, Exerciþiul multinaþional, în poligonul Babadag, „Platinum Eagle 15”Platinum Eagle 15”

Platinum Eagle 15 (P.E. 15) a fost un exerciþiu mul-tinaþional de tip joint, în cadrul BSRF 15.1, condus decãtre Brigada 1 Mecanizatã „Argedava”, care s-a des-fãºurat în perioada 11-28 mai. A fost planificat pe douãetape. Prima a fost parcursã în poligonul Vãrsãtura,Brãila, în prima sãptãmânã împreunã cu Brigada 10Geniu. Cea de-a doua, în poligonul Babadag, a repre-zentat ºi faza multinaþionalã a acestei activitãþi.

19 mai, ora 10:00. În faþa corturilor unitãþilor brigã-zii bucureºtene, patru drapele aºteptau sã fie arboratepentru a se putea da marele start. Este vorba despre celal NATO, Bulgariei, României ºi Statelor Unite aleAmericii. În formaþie, militarii noºtri, în stânga cãrorase aflau cei ai celorlalte naþiuni menþionate au salutatferm la auzul Imnurilor Naþionale, care au rãsunat îndifuzoare în ordine alfabeticã. S-a marcat, în acest felînceputul exerciþiului.

În deschidere, domnul colonel Gheorghiþã Vlad, co-mandantul Brigãzii 1, a luat cuvântul pentru a transmi-te urmãtoarele: „Consider cã aceastã perioadã de in-strucþie este o bunã oportunitate pentru comandanþii deunitãþi ºi de subunitãþi de a exersa conducerea structu-rilor formate din militari de diferite arme ºi naþionali-tãþi pe timpul executãrii acþiunilor întrunite. Sunt con-vins cã veþi face faþã cu succes programului încãrcat alurmãtoarelor douã sãptãmâni (...). În cadrul exerciþiu-lui tactic ce va avea loc la finalul acestei etape de pre-gãtire, vom avea prilejul sã punem în aplicare experi-enþa acumulatã, atât la nivel de comandã, cât ºi la nivelde execuþie de cãtre toate structurile participante ºivom putea trage concluziile necesare pentru îmbunãtã-þirea organizãrii ºi desfãºurãrii pe viitor a unor astfel deactivitãþi (...). În încheiere, doresc sã vã asigur de toatãdeschiderea ºi tot sprijinul din partea conducerii Plati-num Eagle în rezolvarea oricãror probleme (...)”. Aces-te cuvinte au venit ca o asigurare a ceva ce ºtiau deja,cã se bucurã de tot sprijinul conducerii mari unitãþi, întot ceea ce întreprind, iar acest exerciþiu nu face excep-þie.

Domnul general-maior Cãtãlin Tomescu, coman-dantul Diviziei 1 Infanterie, s-a adresat militarilor pre-cizând: „Sper cã vã veþi atinge scopurile propuse.Acest tip de exerciþiu este despre prietenie, camarade-rie, despre cum sã lupþi împreunã împotriva oricãrui tip

de ameninþare. Încercaþi sã vã faceþi prieteni, sã vã îm-bunãtãþiþi abilitãþile profesionale ºi sã învãþaþi unii dela alþii. Este foarte important ca, la finalul exerciþiului,sã ajungeþi acasã sau în baza militarã unde vã veþi des-fãºura activitãþile viitoare, în siguranþã. Aºadar, fiþi a-tenþi, respectaþi toate normele de securitate deoarece nuvrem ca cineva sã fie rãnit pe timpul ºederii în poli-gon.” A þinut sã facã câteva precizãri special pentrumilitarii noºtri. „Participaþi la o activitate importantã.Sã vã atingeþi scopul exerciþiului fãrã a uita cã acestaeste ºi despre legarea unei prietenii cu partenerii noºtribulgari ºi americani. Vreau sã arãtaþi cã brigada aceas-ta, deºi este mai slab încadratã decât celelalte, poate sãîndeplineascã misiunile încredinþate la acelaºi nivel cuele.”

Acþiunile duse au fost în spiritul temei în dreptul cã-reia era consemnat, în documentele oficiale: „Ofensivadin miºcare pentru nimicirea inamicului pãtruns încapul de pod ºi trecerea la apãrare, pe litoral.” Exer-ciþiul a încorporat toate categoriile de forþe ale armatei,alãturi de forþele terestre fiind implicate ºi forþele aeri-ene ºi cele navale.

În ceea ce priveºte Brigada 1, scopul acestei activi-tãþi l-a reprezentat perfecþionarea capacitãþii de coman-dã ºi execuþie la nivel tactic, într-un cadru multinaþio-

nal specific luptei armate, exersarea procesului de lua-re a deciziilor la nivelul structurii de forþe constituite,

precum ºi testarea sistemelor de comandã ºi control,comunicaþii ºi informaticã între structurile participan-te. Pentru atingerea lui, aproximativ 500 de militari aufost mobilizaþi din toate unitãþile ºi subunitãþile subor-donate structurii aflate la conducerea Platinum Eagle.La capitolul tehnicã, aceºtia s-au deservit de 14 tan-curi, aproximativ tot atâtea TAB-uri, obuziere, calibru152mm ºi puþin peste 60 de mijloace auto neblindate.În funcþie de specificul fiecãrei structuri, pe parcursulcelor douã sãptãmâni, s-au executat exerciþii de paraºu-tare, cu ºi fãrã trageri de luptã, de evacuare medicalãterestrã ºi pe calea aerului, precum ºi acþiuni ofensiveºi de sprijin.

Colaborare între aliaþii NATOColaborare între aliaþii NATOPunctul culminant al ºederii în Babadag l-a repre-

zentat acþiunile întrunite, alãturi de partenerii dinNATO. Militarii americani prezenþi acoloau fãcut parte dintr-o companie de asigura-re armament a Batalionului 2 InfanterieMarinã, în fruntea cãreia s-a aflat cãpitanulFrank Walker. Dupã deschiderea oficialã,acesta a declarat: „Mã aflu aici cu aproxi-mativ 200 de puºcaºi marini pentru a parti-cipa la Platinum Eagle. Acesta este unuldintre exerciþiile multinaþionale care neoferã ocazia de a ne întâlni cu parteneriinoºtri bulgari ºi români pentru a exersa o-peraþiunile ofensive ºi defensive convenþio-nale. Vom fi în poligo-nul Babadag pentruaproximativ douã sãptã-mâni, dar suntem dislo-caþi pentru ºase luni înRomânia, în MK (n.r.baza militarã dinMihail Kogãlniceanu).Facem parte din rotatiaa patra ºi ne aflãm aicipentru a asigura ceea cenoi numim teoria opera-

þiilor de securitate, în parteneriat cualiaþii noºtri. În cadrul acestui exer-ciþiu, o sã parcurgem o gamã varia-tã de activitãþi care includ, atât ar-me de calibru mic, cât ºi de calibrumare. Vom executa trageri cu mi-traliere, proiectile ºi rachete. Deasemenea, vom face ºi miºcãri demanevrã alãturi de partenerii noºtride la nivel pluton ºi companie, învederea conducerii tipurilor de ope-raþii specificat.”

Batalionul 2 Infanterie CãlugãreniBatalionul 2 Infanterie CãlugãreniLãmuririle necesare vis-a-vis de ce presupune acest

exerciþiu pentru unitatea roºie a brigãzii mecanizate, leaduce maiorul Costel Pãstae, locþiitorul comandantu-lui. „Prin concepþia de instruire a efectivelor unitãþii înperioada 2014-2016, am stabilit ca, în mod gradual, sãdesfãºurãm, în context multinaþional, instrucþia în di-verse medii de instruire. În consecinþã, 2014 ne-a gãsitla operaþionalizarea Companiei 1 Manevrã RezervãStrategicã de Forþe care a participat, împreunã cu un e-lement de comandã, la Hohenfels. 2015 a avut douã e-tape principale de instrucþie, la munte iarna, iar acum

ne gãsim în tabãra de varã. În 2016, ar trebui sã fim cuo subunitate ºi un element de comandã în Germania.

Platinum Eagle15 a debutat cu par-tea de planificare cea inclus instrucþia te-oreticã a subunitãþi-lor ºi comandamen-tului. Am parcurs di-ferite exerciþii depregãtire. Suntemveniþi cu nucleul co-mandamentului bata-lionului ºi cu aceasubunitate amintitãanterior. Tehnicaprincipalã este re-prezentatã de TAB-uri ºi armamentulgreu de infanterie(n.red. aruncãtoarecalibru 82mm ºiAG9). De asemenea,participãm ºi cu unelement de sprijinluptã – Ar. cal.

120mm. Acest exerciþiu a fost structurat pe douã etape, una

naþionalã, ce a constat în parcurgerea unei tabere la apãîn poligonul Vãrsãtura din Brãila ºi a doua, multinaþio-nalã, în Babadag. În prima parte, ne-am propus instrui-rea echipajelor de pe TAB, la apã. Împreunã cu Briga-da 10 Geniu am desfãºurat ateliere de îmbarcare pe bacºi ceam, trecerea pe portiþe sau pe pod de pontoane. Deasemenea, în contextul tactic al Platinum Eagle, dislo-carea am fãcut-o pe bac între Vãrsãtura ºi Mãcin. Efor-tul nostru principal se concentreazã pe desfãºurarea ac-þiunilor în cadru multinaþional, în parteneriat cu milita-rii bulgari ºi americani, dar ºi întrunit deoarece partici-pã ºi elemente ale celorlalte categorii de forþe. Cele na-vale sunt în sprijinul nostru prin Batalionul de Infante-rie Marinã, iar cele aeriene, pe linia lor. Ca obiective,P.E. 15 include instruire, dar ºi evaluare. În prima partevorbim despre faptul cã este o oportunitate pentru mi-litarii cu gradul de sublocotenent, nou încadraþi, de a seinstrui în teren, iar de evaluare deoarece aceste subuni-tãþi vor parcurge LFX-uri reale. Plutonier-adjutant Flo-rin Bãnceanu, consilierul comandantului Batalionului2, în cadrul exerciþiului, a expus punctul de vedere alcelui care a urcat în TAB ºi a trecut peste fluviu dinpostura unui membru al echipajului. ªtim ce spun do-cumentele cã înseamnã o activitate de o asemenea am-ploare, dar ce simt cei care sunt în mijlocul acþiunii, ac-torii principali? „Noutatea pe care a reprezentat-o fazanaþionalã a Platinum Eagle 15 a adus un plus de entu-

ziasm în rândul militarilor unitãþii. Partea multinaþio-nalã începe sã devinã o tradiþie pentru noi, de curândun pluton din Compania 1 Manevrã Rezervã Naþionalãde Forþe a încheiat un exerciþiu la Novoselo, Bulgaria,desfãºurat în comun cu infanteria marinã americanã.Am fost conºtienþi de importanþa ºi complexitateaacestui exerciþiu, motiv pentru care, înainte de acesta,am parcurs o pregãtire intensã. Sunt încrezãtor în mili-tarii batalionului alãturi de care am participat la nenu-mãrate activitãþi de acest tip. De fiecare datã, am cãu-tat sã ne menþinem standardele ºi sã dãm o notã cât mairidicatã acþiunilor pe care le-am desfãºurat.”

CMYK

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 10 (405) din 29 mai 2015

Exerciþiul multinaþional, în poligonul Babadag, Exerciþiul multinaþional, în poligonul Babadag, „Platinum Eagle 15”Platinum Eagle 15”

Batalionul 114 TancuriBatalionul 114 Tancuri Petru CercelPetru CercelCombinezoanele negre trãdau prezenþa tanchiºtilor

în poligon. Îi poþi distinge dupã atitudinea relaxatã ºizâmbetul afiºat în tot ceea ce întreprind. Adevãrul estecã ºi eu aº zâmbi, dacã aº ºti cã mã aflu la adãpostul apeste 16 tone de blindaj. Cu toate acestea, tancurile,chiar cu blindajul ºi mobilitatea lor, sunt vulnerabile înfaþa infanteriei, minelor, artileriei ºi aviaþiei. Întot-deauna acþioneazã întrunit. Aºadar, P.E. 15 este un bunprilej pentru ei sã se instruiascã. Consilierul coman-dantului Batalionului 114, plutonier-adjutant principalDaniel Chiriþã, cu amabilitatea caracteristicã, mi-adezvãluit aºteptãrile lor de la aceastã perioadã petrecu-tã în Babadag. „Scopul nostru în urma acestui exerciþiueste de evaluare ºi instruire a militarilor, mai ales a li-derilor de structuri mici, ºefii de echipaj, precum ºimenþinerea nivelului de coeziune atins. Am participatºi la prima parte a Platinum Eagle, în cadrul cãreia amexersat îmbarcarea, debarcarea tehnicii pe/ de pe bac ºiceam, treceri peste podul mobil... S-a încheiat printr-unexerciþiu de cooperare între subunitãþile brigãzii. Parti-cipãm la activitate cu o echipã de stat major, cele douãcompanii de tancuri, cea de stat major ºi logisticã,structura de sprijin, cercetarea, precum ºi cu douã plu-toane formate special pentru a participa la P.E. 15.Vom fi principala forþã de lovire, alãturi de colegiinoºtri artileriºti, în cadrul exerciþiului final. Pânã lamomentul multinaþional, executãm trageri cu arma-

mentul de pe tehnicã, atât cu muniþie de manevrã, câtºi cu muniþie realã. Vrem sã demonstrãm cã suntembuni lideri de structuri mici. În ceea ce priveºte tehni-ca, pot sã spun cã este în stare bunã. Ne-am strãduit são reparãm, astfel încât sã facã faþã acestei activitãþi.

Batalionul 495 InfanterieBatalionul 495 InfanterieCãpitan ªtefan ªoverthCãpitan ªtefan ªoverth

ªtiam cã, unde este o beretã roºie, este ºi un paraºu-tist care are o poveste frumoasã de spus. Este o plãceresã îi asculþi deoarece trãirile lor sunt diferite, experien-

þele lor profesionale sunt mai puþin comune ºi nu ori-cine are ocazia sau, mai bine zis, capacitatea fizicã sãse arunce de la sute de metri altitudine, cu un rucsacîn spate, rucsac din care speri sã iasã o paraºutã salva-toare. Dar, modul în care ajungi la sol nu depinde nu-mai de aceasta, dupã cum au sã ne lãmureascã ºi mili-tarii batalionului.

Despre Platinum Eagle 15, vorbeºte domnul pluto-nier-adjutant Nicolae Miu, consilierul comandantului.„În prima etapã, am avut un plu-ton de cercetare care a executatantrenament la apã. Mai exact,pentru trecerea unui curs de apãprin diverse metode, inclusiv mij-loace improvizate de trecere. Du-pã Vãrsãtura, subunitatea s-a alã-turat celor douã plutoane de para-ºutiºti prezente în Babadag alãturide care au desfãºurat acþiunile vii-toare. 18 mai a fost o zi deosebitde importantã pentru noi deoareceam fãcut un antrenament cu exe-cutarea paraºutãrii. Îmbarcarea s-afãcut la Mihail Kogãlniceanu, darpartea finalã, în acest poligon.Condiþiile de aici sunt extreme dincauza vântului, cu precãdere. Mai

mult decât atât, avem multe obsta-cole în teren care ne pun problemela aterizare. Pentru noi, cea maiimportantã etapã a acestui exerciþiu o reprezintã 25 ºi26 mai când, cele douã plutoane vor executa o paraºu-tare de antrenament ºi una tacticã. Aceasta presupunedeplasarea pe aeroportul MK, îmbarcarea, executareasalturilor în raionul stabilit, în situaþia tacticã a activi-tãþii, regruparea, ocuparea unui aliniament de apãrareîn grabã, trecerea la apãrare, respingerea ºi fixarea ina-micului ºi introducerea unui batalion de tancuri. Apoi,

cele 2 structuri desprecare am vorbit partici-pã împreunã cu acestala contraatac.”

În scenariul P.E.15, aceºtia se aruncãîn gol cu paraºuta ro-tundã deoarece aceas-ta permite paraºutãride la înãlþime micã, 2-300 de metri, numaicã are dezavantajele eila atingerea solului, însensul cã nu este la felde sigurã precum ceaaripã. Numai cã aldoilea tip este folositcu precãdere de cãtrecercetare sau scafan-drii, specializãri carecer aterizare la punctfix, salturi de la înãlþi-me mare cu deschide-re imediatã ºi deplasa-rea în teren pe o dis-tanþã lungã, 4.000-

4.500m. Încã douã zile printre ei, ºi mã înscriam laTNT Brothers, la Clinceni.

„Sã devin paraºutist a fost o nebunie a mea. Unuldintre momentele grele este primul salt când trebuie sãînfrângi teama ce pune stãpânire pe tine ºi sã nu te laºimai prejos decât colegii tãi, dar, cu adevãrat dificil estecel de-al doilea. Prima sãriturã o execuþi cumva la limi-ta dintre conºtient ºi inconºtient, adrenalina ce te cu-prinde anihileazã cumva celelalte simþuri, dar a doua

oarã îþi dai seama de toate pericolele.” Acestea sunt cu-vintele plutonierului Victor Urlan, comandant de grupãîn cadrul unitãþii vizate, menite sã facã puþinã luminãdespre ceea ce simþi când zbori.

Dar ce abilitãþi trebuie sã deþii? Caporal Trifan Mir-cea, puºcaº lunetist, s-a oferit sã îmi rãspundã. „De 11ani sunt paraºutist ºi vã pot spune cã îþi trebuie o con-diþie fizicã bunã, sãnãtate de fier ºi psihic tare. Chiar ºiaºa, primul pas este mai degrabã o ezitare, nu prea aicurajul sã sari, dar instructorul are metodele lui sã temotiveze ºi sã îþi dea doza de tupeu necesarã sã calci îngol. Noi ne bucurãm cã participãm la acest exerciþiudeoarece ne oferã posibilitatea sã ne antrenãm.”

„Sperãm ca la sfârºitul acestei activitãþi din Poligo-nul Babadag sã ne întoarcem în cazarmã cu o mai bunãpregãtire, cunoºtinþe noi, dar, foarte important, la fel desãnãtoºi precum am plecat. Este o specialitate care îþicere sã exersezi permanent. Baremul este de 11 salturipentru a ne pãstra specialitatea, dar ar fi nevoie de câ-teva în plus. Îmi amintesc cu plãcere de faptul cã în ur-mã cu câþiva ani buni se cereau 25. Este necesar sãmenþionez faptul cã paraºutarea se face cu tot echipa-mentul pe care trebuie sã îl aibã un militar pe câmpulde luptã. Cu armament, cu tot.”, a adãugat domnulMiu.

Momentul de final al Platinum Eagle 15 i-a sur-prins pe militarii NATO dislocaþi în poligonul artilerieiterestre, dupã cum este numit în rândurile forþelor ar-mate, Poligonul Babadag, strângându-ºi mâinile ºimulþumindu-ºi unul celuilalt pentru efortul depus încadrul unui exerciþiu al cãrui final adus numai satis-facþii de toate pãrþile. Obiectiv atins, misiune bifatã.

Maistu militar cls. a III-a Monica DEACUFFoottoo:: plutonier Codruþ MIEILÃ

La zece zile dupã Înãlþarea lui Hristos, respectiv la 50de zile de la Învierea Sa, prãznuim Rusaliile-PogorâreaSfântului Duh, cunoscutã ºi sub denumirea de Cincize-cime. În anul 2015 prãznuim Pogorârea Sfântului Duh pe31 mai. Ca vechime, Rusaliile coboarã pânã în veacul a-postolic. În primele secole creºtine praznicul Cincizec-imii era o dublã sãrbãtoare: a Pogorârii Duhului Sfânt ºia Înãlþãrii lui Hristos. În jurul anului 400, cele douã sãr-bãtori s-au despãrþit una de cealaltã. Dacã prin lucrareaDuhului Sfânt, Dumnezeu Fiul S-a pogorât din ceruri ºiS-a întrupat, tot prin Duhul Sfânt ni se împãrtãºeºte viaþadumnezeiascã ºi omeneascã a lui Hristos. PogorâreaSfântului Duh este actul de trecere a lucrãrii mântuitoarea lui Hristos, din umanitatea Sa în oameni.

Evenimentul Pogorârii Duhului Sfânt este descris încartea „Faptele Apostolilor”. Aici se spune cã DuhulSfânt Se pogoarã din cer ca un vuiet mare de vânt ºi Seîmparte deasupra capului fiecãruia din cei prezenþi, închip de limbi de foc. Faptul cã limbile apar „împãrþite”,denotã cã fiecare persoanã se învredniceºte în mod pro-priu de primirea Duhului. Acest Duh sfinþeºte pe fiecareom în parte ºi pe toþi laolaltã, adicã sfinþeºte persoane încomuniune sau pentru comuniune.

Duhul nu este foc, dupã cum nici porumbel nu este. ElS-a arãtat lui Iordan în chip de porumbel ºi acum Se aratãca un foc; în primul caz pentru a semnifica întreaga înþe-lepciune ºi curãþia Domnului Iisus, peste care S-apogorât, ºi aici pentru a semnifica putere ca de foc, cãl-dura ºi lumina: o putere care arde pãcatul, o cãldurã care

aprinde inima ºi o luminã care lumineazã mintea. Duhulnu are trup ºi nu primeºte nici un fel de trup, ci Se aratã,potrivit trebuinþei, în chip material, care simbolizeazã celmai bine sensul momentului.

De aceastã datã, Duhul Sfânt S-a descoperit în chipullimbilor de foc, astfel cã s-a aºezat câte o limbã de foc pefiecare dintre apostoli, care au început sã vorbeascã în al-te limbi, precum le dãdea lor Duhul a grãi. Prima Sa lu-crare a fost sã dea apostolilor putere de a vorbi în limbi.De aici este limpede faptul cã, de la întemeierea Bisericiilui Hristos, Evanghelia mântuirii se adresa tuturor popoa-relor pãmântului.

Rusaliile sunt sãrbãtoarea naºterii în chip vãzut a Bi-sericii lui Hristos. Paradoxal, deºi viaþa în Duhul Sfântpresupune pace ºi dragoste, aceasta nu se poate obþinedecât prin rãzboi. Astfel, Biserica devine loc al luptei.Duhovniceºti, dar ºi lumeºti. Înainte de Patimile Sale,Hristos le vorbeºte ucenicilor întristaþi. Numitã biblic„Cuvântarea de despãrþire”, aceasta ocupã un impresio-nant loc în Evenghelia Sf. Ioan: patru capitole (14-17),adicã aproape un sfert din toatã Evanghelia. De unde nedãm seama de importanþa ei, deoarece constituie preves-tirea a tot ce urma sã vinã de atunci înainte: Patimi, Rãs-tignire, Înviere, Înãlþare ºi Pogorârea Duhului Sfânt.Acest text este, totodatã, o prezentare foarte amãnunþitã aDuhului Sfânt ºi a relaþiei dintre Tatãl, Hristos ºi DuhulSfânt.

Sintetizând la maximum, ideea este cã Duhul Sfânteste a treia Persoanã a Sfintei Treimi, care va fi trimis în

lume pentru a continua lucrarea de mântuire începutã deTatãl ºi Fiul, lucrare ce se va desfãºura în Biserica luiHristos ºi care va oferi lumii, prin har, mult aºteptata co-muniune mântuitoare între Dumnezeu ºi om.

Cincizecimea descoperã ºi ne dãruieºte plenar ºilucrãtor Sfânta Treime. Prin Pogorârea Duhului Sfânt,Biserica se umple de Treime. Totodatã, Biserica intrã întimp, ca Împãrãþie deschisã spre zãri cereºti. Astfel, Bis-erica însãºi este darul duhului, cãci ea îl gãzduieºte, atâtca Dar, cât ºi ca Dãruitor. Roadele Duhului însã, caresunt daruri sporite haric prin lucrarea de sfinþire a omu-lui, sunt enumerate de Sfântul Apostol Pavel: „Iar roadaDuhului este dragostea, bucuria, pacea, îndelungã-rãb-darea, bunãtatea, facerea de bine, credinþa, blândeþea, cu-rãþia”(Galateni 5,22). Existã obiceiul ca, în ziua deRusalii, sã se aducã în bisericã frunze de nuc sau de tei,simbol al limbilor de foc, ca semne ale coborârii Sfântu-lui Duh. Ele sunt binecuvântate ºi împãrþitecredincioºilor.

Împãrate ceresc, Mângâietorule, duhul adevãrului, vi-no peste noi, ºi Te sãlãºluieºte întru noi, ºi vieþuieºte întrunoi ca putere, luminã, ºi cãldurã, ca viaþã a noastrã ºi bu-curie a noastrã! Curãþeºte-ne de toatã întinãciunea ºi, Bu-nule, mântuieºte sufletele noastre! Umple inimile noastrede bucurie ºi gurile noastre de laude, ca sã Te slãvimdimpreunã cu Tatãl ºi cu Fiul – Treimea cea deofiinþã ºinedespãrþitã, acum ºi pururea ºi-n vecii vecilor. Amin.

Col. (rz.) ªtefan MITINCU

În decursul existenþei sale, populaþia a cãutat felde fel de metode de protecþie împotriva armelor ata-catorilor de tot felul. Dacã protecþia individualã ainfanteriei uºoare era datã, mai ales de miºcare ºi ainfanteriei grele era asiguratã de cascã, scut ºi ar-murã, protecþia colectivã se realiza, în general, princetãþi ºi fortificaþii din piatrã sau pãmânt.

Casca, diferitã de la o armatã la alta, era destina-tã sã protejeze capul ºi figura luptãtorului. Scutulavea, mai ales, forma rotundã ºi proteja partea stân-gã a corpului, în timp ce partea dreaptã era apãratãde vecinul din dreapta, întrucât în acele vremuri,infanteria grea adopta, ca dispozitiv de luptã forma-þia strânsã. Armura a reprezentat privilegiul celorbogaþi. Fiecare luptãtor avea dreptul sã fie protejat,dar armuri noi nu-ºi puteau procura decât cei bo-gaþi. Cei care nu aveau mijloace pentru a-ºi procu-ra o armurã, fie cã se mulþumeau cu armuri maivechi, cumpãrate de ocazie sau moºtenite, fie îºiimprovizau astfel de armuri din stofã, piele etc.Dacii, spre exemplu, foloseau ca armurã, stofa, pie-lea, lemnul ºi, cei mai înstãriþi, bronzul ºi fierul.

Se afirmã cã, printre cele mai importante desco-periri ale omului se numãrã focul ºi roata, dar, dinpunct de vedere al protejãrii împotriva focului ºi alefectului distructiv al armamentului, putem spunecã zidul a reprezentat o invenþie la fel de importan-tã. Indiferent de materialul din care a fost realizat,de la utilizarea pãmântului (lutul, argila), zidãriei us-cate fãrã liant, apoi apariþia primilor lianþi utilizaþi lamortare, utilizarea cãrãmizilor, folosirea armãturilorºi a altor materiale utilizate la realizarea acestuia, zi-dul a devenit încã din antichitate elementul de pro-tecþie, ce a oferit omului, atât intimitatea, cât ºi sigu-ranþa necesarã. Chiar ºi valul de pãmânt, caracteris-tic epocii primitive, dar ºi antichitãþii, reprezenta unelement de protecþie împotriva adversarului, consti-tuind o stavilã înapoia cãreia se adãposteau oameniiºi un mijloc de a încetini ritmul de înaintare a invada-torilor.

Istoria universalã ne semnaleazã existenþa unorcetãþi foarte puternice ca Teba, Memphis, Ninive,Babilon, Roma, Siracuza etc. care au permis celorcare le-au construit sã-ºi menþinã supremaþia în zone-le de interes. Romanii în rãzboaiele pe care le-au pur-tat în Galia au gãsit tot teritoriul acesteia ocupat culucrãri de fortificaþie. De asemenea, în Dacia, trupeleromane au avut de înfruntat un puternic ºi dens sis-tem defensiv, alcãtuit din cetãþi aproape inexpug-nabile, existent încã de pe vremea lui Burebista, darconsolidat ºi completat în perioada domniei lui Dece-bal. Prin poziþia pe care o ocupau pe culmi dominan-te, prin masivitatea ºi tãria incintelor, cetãþile daciceau constituit obstacole greu de trecut pentru orice ar-matã a vremii ºi a reprezentat principalul elementconstitutiv al sistemului fix de apãrare. Astfel, cetãþica acelea de la Blidaru, Costeºti, Bãniþa, Piatra Ro-ºie, Vârful lui Hulpe (jud. Hunedoara) erau menite sãinterzicã accesul cãtre principalul centru politic, eco-nomic ºi religios, capitala Daciei, Sarmizegetusa Re-

gia. Fortificaþiile executate de daci sau, dupã cum lenumeºte istoricul Dio Cassius – munþii întãriþi cuziduri, au obligat armata romanã – dupã relatarea ace-luiaºi istoric – sã cucereascã cu pericole, munte dupãmunte.

Perioada care a urmat antichitãþii se caracteri-zeazã prin creºterea gradului de protecþie a luptãtori-lor. Dupã dezastrul pe care-l produceau bãtãliile anti-chitãþii târzii, în care armatele se nimiceau aproapecomplet, s-a simþit nevoia gãsirii acelor mijloace caresã previnã acest lucru. Astfel, în echipamentul indivi-dual al luptãtorului, apar veºmintele confecþionatedin stofã groasã ºi chiar din piele, dublate de zale, iarpentru protecþia colectivã apar castelele fortificate,de regulã, rectangulare, construite pe coline naturaleºi chiar în locuri greu accesibile.

Bibliografie:1. Gl.dr. Mihail Popescu; gl.lt.(r.)dr. Valentin Ar-

senie; gl.bg.(r.)dr. Gheorghe Vãduva, Arta militarãde-a lungul mileniilor, vol.1, Editura CTEA, Bucu-reºti, 2004.

2. I. Glodariu, Sistemul defensiv al statului dac ºiîntinderea Provinciei Dacia, Acta Musei Napocen-sis, 19, Cluj Napoca, 1982.

3. File din istoria militarã a poporului român,Studii, volumul 17, Editura Militarã, Bucureºti, 1987.

4. Istoria României, Compendiu, ed. III, Bucu-reºti, 1974.

5. Forþele Terestre, Buletin de teorie militarã, nr.2(6), 2010.

Colonel dr. Eduard-Constantin EFRIMESCU

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 10 (405) din 29 mai 2015Pagina 6

Protecþia luptãtorilor în antichitateProtecþia luptãtorilor în antichitateRREEPPEERREE CCUULLTTUURRAALLEE

Lec þ ia de i s to r i e

CartePartea nevãzutã decide totulHoria-Roman Patapievici„Tot sensul vieþii noastre poate fi gân-

dit ca o aducere la vizibilitate, prin felulnostru de a vedea, a pãrþii de nevãzut dinlume ºi din fiecare. Fiecare dintre eseurilecuprinse în acest volum pune în luminãsau celebreazã o formã de nevãzut. Nu estenevãzutul suprasensibil, ori extrasenzorial.Nu e nimic mistic în nevãzutul de carevorbesc ºi nimic mistagogic în felul în careîl invoc. Nevãzutul nu e o opþiune. Nevãzutul este aici, lângã noi,în noi, ca un dat inconturnabil al lumii ºi al naturii noastre. Sun-tem în el predaþi lui cu totul, aºa cum suntem predaþi apei, cândne scufundãm, ori aerului, când ne regãsim respiraþia. Singulari-tatea condiþiei noastre constã în faptul cã partea nevãzutã, în via-þa noastrã, decide totul, în situaþia în care singurele dovezi ale ne-vãzutului de care depindem stau în vãzutul dupã care fugim, oride care fugim, ori pe care îl pierdem.“

Aceastã imagine a fost cifrul simbolic al Romei ºi, ori de câteori s-a reinventat, a fost ºi cifrul simbolic al Europei.“ (Horia-Ro-man PATAPIEVICI)

www.humanitas.ro

ConcertAndré Rieu Bucureºti, Piaþa

Constituþiei, 5-7 iunie2015, ora 20:30

Andre Rieu va sus-þine un total de 7 con-certe la Bucureºti, înperioadele 5-7 iunie ºi11-14 din aceeaºi lunã.Celebrul violonist ºi di-

rijor va aduce în faþa publicului un show nou. Cu prilejul prime-lor spectacole în România, Johann Strauss Orchestra cu 60 de in-strumentiºti ºi mai mulþi soliºti vor împlini dorinþele fanilor dinþara noastrã, care pânã acum l-au urmãrit pe André Rieu prin ca-pitalele apropiate: Budapesta, Istanbul, Viena. Vioara sa Stradi-varius va rãsuna pe acorduri de vals în faþa Casei Poporului. Alã-turi de celebrele valsuri, repertoriul va include piese romantice ºibalade emoþionante.

www.infomusic.ro

FilmTomorrowland: Lumea de dincolo de mâineAcþiunea filmului se petrece într-

un þinut fascinant ºi extrem de avansatdin punct de vedere tehnologic ºi areîn centrul intrigii un bãrbat de vârstãmijlocie (George Clooney), care, înîncercarea sa de a salva Pãmântul, tre-buie sã facã tot posibilul pentru a seîntoarce în Tomorrowland. Personajulfusese izgonit din acest þinut, pe cândera copil, de cãtre omul care ºi-a pe-trecut întreaga viaþã (Hugh Laurie)exploatând minunãþiile þinutului în in-teres propriu. (F.C.)

www.cinemagia.ro Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Rusa l i i l eRusa l i i l e - Pogorârea Sfântu lu i Duh - Pogorârea Sfântu lu i Duh

Sufletul nu se poate vindeca, aºa cum nicinu se poate îmbolnãvi. Dar se poate salva.

O persoanã care niciodatã nu te lasã în pa-ce este acea persoanã care te iubeºte cel maimult, dar nu ºtie cum sã arate asta.

Intuiþia este o calitate a femeii care o ajutãsã-ºi contrazicã bãrbatul înainte ca acesta sãapuce sã deschidã gura.

Înþelege faptul cã dragostea ºi reuºitelemãreþe implicã uneori ºi riscuri mãreþe.

Viaþa nu e o operã de artã. E, mai degrabã,un bazar în care gãseºti de toate, inclusiv ni-micuri.

Iartã-i pe cei care þi-au greºit, nu pentru cãar merita iertarea, ci pentru cã tu meriþi liniº-tea.

Nu aºtepta nimic de la alþii, e mai bine sãfii surprins, decât dezamãgit.

Viaþa poate fi trãitã oriunde. Decorul nuare nici o importanþã, esenþialã este intensita-tea.

Col. (rz.) ªtefan MITINCU

Lentilele bionice vor înlocui ochelarii Ochelarii de vedere vor fi de domeniul trecutului

odatã ce aceste lentile bionice vor ajunge pe piaþã. Unoftalmolog canadian a inventat lentile de ultimã gene-raþie care asigurã obþinerea unei vederi de trei ori maibune decât cea normalã.

Nu este vorba despre lentile de contact, ci de celecare sunt introdu-se în ochi printr-o procedurã caredureazã mai pu-þin de 10 minuteºi este lipsitã dedurere, similarãoperaþiei de cata-ractã.

Lentilele dez-voltate de GarethWebb încorpo-reazã un sistemoptic în miniatu-rã care funcþio-

neazã asemenea unei camere digitale minuscule ce estealimentatã de corp ºi poate sã schimbe punctul de in-teres de la obiecte aflate în apropiere, la obiecte aflatela distanþã mai rapid decât este capabil în mod normalochiul uman.

Webb a avut nevoie de opt ani ºi 3 milioane de do-lari pentru a obþine aceastã tehnologie. El susþine cãimplantul nu creeazã dureri de cap sau orice alte pro-bleme celor care îl încearcã.

Lentilele ar putea ajunge pe piaþã în anul 2017. Pâ-nã atunci, ele trebuie sã treacã prin numeroase testeclinice. În urmãtoarea perioadã, vor începe analizelefãcute pe animale.

Ora la care bãrbaþii sunt cel mai dispuºi sã asculte

Bãrbaþii sunt cel mai dispuºi sã asculte cu atenþiefrazele, povestirile ºi sugestiile soþiilor lor în timpul ci-nei, în jurul orei 20:15, potrivit unui sondaj realizat re-cent în Marea Britanie, comandat de lanþul de magazi-ne Asda.

„Pentru orice femeie care încearcã sã aibã o dis-cuþie serioasã cu partenerul ei de viaþã, gãsirea mo-

mentului ideal pentru a purta acea conversaþie repre-zintã întotdeauna o problemã. Cum sã îi faci pe bãr-baþi sã îþi acorde atenþia lor completã? Rãspunsul esteunul simplu: aºteptaþi pânã când el tocmai s-a aºezatla masã”, afirmã autorii acestui articol apãrut pe site-ul tabloidului britanic Daily Mail.

Autorii unui studiu realizat pe un eºantion de 1.000de bãrbaþi ºi femei au descoperit cã ora 20:15 reprezin-tã momentul în care bãrbaþii sunt cel mai pregãtiþi sãasculte ceea ce au de spus soþiile lor. Aproape jumãtatedintre respondenþi au spus cã preferã sã poarte discuþii-le serioase în timpul cinei. Pe de altã parte, femeilespun cã vor sã aducã în discuþie un subiect complicatcu 12 ore mai devreme, în jurul orei 08:20.

Un alt moment prielnic este în timpul deplasãrii cuautomobilul - 39% dintre bãrbaþi afirmã cã le place sãpoarte conversaþiile importante în timp ce conduc. Înplus, dacã acele discuþii implicã solicitarea unui favor,cele mai mari ºanse de a-l obþine apar atunci când fa-vorul respectiv este cerut în faþa rudelor. Peste 20%dintre bãrbaþi obiºnuiesc sã cedeze în faþa rugãminþilorsoþiilor lor, dacã acestea sunt fãcute în prezenþa unuinumãr mare de membri ai familiei.

În schimb, trei sferturi dintre bãrbaþi detestã sã fiederanjaþi cu rugãminþi, discuþii ºi solicitãri atunci cândfac duº. Vizionarea unui meci de fotbal reprezintã oaltã „strategie” riscantã pentru femei, deoarece 92%dintre bãrbaþi pur ºi simplu nu sunt pregãtiþi sã întreþi-nã o conversaþie în acele momente, optând în loc pen-tru rãspunsuri concise ºi afirmative.

Aproape 95% dintre bãrbaþi detestã momentele încare soþiile lor încep sã le vorbeascã în timp ce ei vi-zioneazã un film la televizor sau pe DVD - indiferentde genul cinematografic cãruia îi aparþine acel film.

De asemenea, bãrbaþii sunt cel mai dispuºi sã ac-cepte sã realizeze tot felul de treburi casnice, ca un felde favor, doar pentru ca soþiile lor sã nu îi atragã în di-verse conversaþii. (F.C.) www.descopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 10 (405) din 29 mai 2015

Pagina 7

Facebook Messenger Mobileare acum video call

Se pare ca Facebook încearcã dinrãsputeri sã îºi facã singuri concurenþãinvestind ºi dezvoltând în mod egalatât în WhatsApp, pe care l-au cumpã-rat cu 19 miliarde de dolari, cât ºi înMessenger. Ambele primesc foartedes noi facilitãþi. Recent WhatsApp aajuns la 800 de milioane de utilizatori,iar cu puþin timp în urmã i-au adãugatfuncþia de apelare vocalã. Acum Face-book Messenger pentru telefoanelemobile a primit funcþie de apelare vi-deo. Aceasta va fi disponibilã, atât pe

iOS, cât ºi Android. Facilitatea nu vaapãrea în toate þãrile în acelaºi timp, cipe rând.

Samsung vrea 10nm în 2016Deºi abia a debutat pe piaþã cu pro-

cesul tehnologic de 14nm FinFET,singurul chip care îl foloseºte fiindplatforma Exynos 7420 din smart-phone-urile Galaxy S6 ºi S6 Edge,Samsung deja se gândeºte la viitor. ªimai exact la procesul de 10nm Fin-FET, pe care ºi-l doreºte undeva spresfârºitul anului viitor. Deci, aproxima-tiv în acelaºi timp cu Intel ºi TSMC.La 14nm a ajuns întâi Intel, însã cuunele probleme ce au dus la amânareaºi aproape anularea generaþiei de pro-

cesoare Broadwell. I-a urma Sam-sung, iar TSMC, care a optat pentru

16nm, încã se luptã cu dificultãþiletranziþiei. Oare 2016 va aduce cele treicompanii producãtoare de chip-uri pepicior de egalitate, sau vor apãrea difi-cultãþi neaºteptate care le vor schimbaplanurile.

Momentan, Samsung este gata deproducþie pe 14nm în patru fabrici,douã în Coreea de Sud ºi douã înSUA, inclusiv una de la GlobalFound-ries. ªi, la câþi clienþi se anunþã pentruacest proces tehnologic, viitorul aces-tei divizii ar trebui sã sune bine!

GeForce GTX 980 TI se apropie de lansare

Dupã ce a fost lansatã placa videoTitan X, pentru a putea lupta cu viito-rul Fiji al celor de la AMD ºi la capito-lul preþ, nVidia a anunþat GeForceGTX 980 Ti. Aceasta urma sã aibã labazã acelaºi GPU GM200, cu toateunitãþile funcþionale ºi frecvenþe maimari decât Titan X, devenind mai per-formantã ca aceasta în ciuda faptuluicã va fi mai ieftinã. ªi cum Titan X nuare avantajul procesãrii cu dublã pre-cizie, ar fi fost o soluþie greu de justifi-cat doar prin prisma memoriei duble,de 12GB. Dar, lucrurile nu au rãmasaºa. ªi acum, apropiindu-ne de lansa-

rea acestei plãci, avem ceva mai multedetalii. GTX 980 Ti va fi introdus cel

mai probabil la începutul lunii vii-toare, la Computex, înainte caAMD sã arunce pe piaþã modelulFiji.

Însã, se va încadra undeva subTitan X ca performanþã. Pentru cã2 din cele 24 Streaming Multipro-cessors (SMM) vor fi dezactivate,GTX 980 Ti rãmânând cu 2.816Stream Processors, ºi 176 unitãþide texturare. Iar cei 6GB memorie

GDDR5 se vor bucura de o magistralãde 384 bits. Numãrul de ROP-uri, careîn mod normal ar fi fost de 96, nu amai fost speculat.

Peste douã luni de la lansare, vomafla dacã s-a folosit aceeaºi strategieca la GeForce GTX 970, ºi dacã GTX

980 Ti are de fapt 5,5GB memorie ac-cesabilã la viteza normalã, ºi încã0,5GB mai lenþi, ºi mai puþine ROP-uri ºi mai puþinã memorie cache decâts-a spus iniþial.

Dar poate nVidia nu mai are astfelde „surprize” pentru noi. ªi versiuneaGM200-310 ce se va regãsi înGeForce GTX 980 Ti va fi una „ones-tã”… (F.C.)

www.playtech.ro

NN oo uu tt ãã þþ ii îî nn ll uu mm ee aa II TT ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

Doamna cãtre menaje-rã:

- Cred cã soþul meu areo relaþie cu secretara!

Menajera:- ªtiþi dumneavoastrã sigur sau o

spuneþi aºa ca sã mã faceþi pe minegeloasã?

☺Într-un sat, un preot merge la sluj-

bã. Lângã bisericã, vede un mãgarmort într-un accident de maºinã ºi su-nã la poliþie.

- Sunt preotul satului. Am gãsit unmãgar mort.

- ªi ce, zice poliþistul, vreþi sã-l în-gropaþi cu popã?

- Nu, spune preotul, eu doar amanunþat familia!!!

☺- John, mâine va veni în vizitã soa-

crã-mea. Uite, aici este lista completãcu mâncãrurile ei preferate.

- Am înþeles, Sir! rãspunde valetul.- John, dacã un singur fel de mân-

care din lista aia apare pe masã, vei

deveni ºomer!☺

Pe o corabie ce se scufundã, unuldintre pasageri îl întreabã pe cãpitan:

- Suntem departe de pãmânt?- Nu-i departe, un kilometru.- Dar în ce direcþie?- În jos...

☺Soþul se întoarce de la vânãtoare.- Ei, cum a fost vânãtoarea, dragul

meu?- De acum, o lunã n-o sã mai cum-

pãrãm carne.- Ai împuºcat un cerb?- Nu, am bãut tot salariul!

☺- Am o prietenã care a început sã

facã haltere ca sã întinereascã.- ªi acum pare mai tânãrã?- Într-adevãr, acum nu mai pare ca

o femeie de 40 de ani, ci ca un bãrbatde 35...

☺Se întâlnesc Bulã ºi cu ªtrulã:

- Ce faci Bulã, cum îþi merge?- Bine, am intrat în afaceri cu un

cumnat. Am deschis un magazin.- Da? Cu ce?- Cu ranga!

☺Pierdut câine în pãdurea Bãneasa.

Îl declar lup.☺

- Du-te ºi mai cumpãrã bere! ziceIon cãtre Maria.

- Dragule, poate îmi zici ºi cuvân-tul magic!

- Hocus-pocus tu muiere, marº înfugã dupã bere!

☺Putin este întrebat la vamã de

ofiþerul de serviciu:- Ocupaþie?- Nu, doar vizitã.

☺- Mãrie, uitã-te pe geam! E un cal

în curtea noastrã!- Nu e cal, Ioane, e vacã!- Pe geam, Mãrie, nu în oglindã!!!

JERTHT

BUN-GUST

MOARÃ

TRÃSURÃ

SFINÞI

CUNUNIE

ÞINTÃ

MIªCÃRI

FILTRATE

MOFT

ARZÃTOR

COST

ERETE!

BÃUTURIFINE

DOUÃ DINZECE

SE MUTÃMEREU (fem.)

DINITALIA

LEGÃTURICIURAR

SÂNGERIU

INTRARE ÎNHRUBÃ

INÃUNTRU

BICE

BRÂU

ETAJ

TOÞI ÎNTRUNGLAS

PRECUM

FIR

UNICI!

MACAGIU

OPRIRESTROPIT

21 mai 2015 a fost o zi cu o dublã semnificaþie, lucrucare se petrece destul de rar. Înãlþarea Domnului este ºiziua în care se sãrbãtoreºte, în România, Ziua Eroilor,conform unui decret-lege din 1920, cu modificarea dateiîn perioada comunismului, dar, dupã 1989, s-a revenit ladecizia iniþialã.

Cu aceastã ocazie, se pomenesc toþi eroii români cã-zuþi pe câmpurile de luptã care s-au sacrificat pentru li-bertatea ºi reîntregirea neamului. Ca în fiecare an, în toategarnizoanele României se depun coroane de flori la mor-mintele ostaºilor cãzuþi la datorie. Craiova nu face nicio-datã rabat de la asta. În acest an însã, momentul a fost pu-þin deosebit prin prisma ceremoniei militar-religioase des-fãºurate în curtea Brigãzii 2 Infanterie „Rovine”.

Vocea domnului locotenent-colonel Oliver Anghel,ofiþerul cu relaþiile publice al unitãþii craiovene, ne amin-tea: „Sfinþirea unei troiþe este un moment important înviaþa comunitãþii. De obicei, sfinþirile se oficiazã sâmbã-ta sau duminica sau într-o zi de sãrbãtoare, de preotulcomunitãþii sau de un sobor de preoþi. În momentul sfin-þirii are loc stabilirea hramului troiþei, ales de ctitor,care se sãrbãtoreºte anual. În toatã þara, existã obiceiulde a se oficia slujbe la troiþe de ziua eroilor, sãrbãtoritãla Înãlþarea Domnului.

Troiþa din incinta comandamentului Brigãzii 2 Infan-terie „Rovine” pe care azi o sfinþim a fost realizatã deplutonierul-major Dãnuþ Popescu în anul 2009 în Bazade operaþii înaintatã Lagman, provincia Zabul, Afganis-tan.

În anul 2015, la iniþiativa militarilor care au partici-pat la misiune în TO Afganistan ºi prin contribuþia perso-nalului din comandamentul brigãzii, troiþa pe care azi osfinþim este aºezatã la loc de cinste în faþa comandamen-tului marii unitãþi craiovene ºi este dedicatã tuturor celorcare ºi-au jertfit viaþa la Revoluþia din Decembrie 1989,în misiunile internaþionale de menþinere a pãcii din An-gola, Kosovo, Irak ºi Afganistan, precum ºi cei care au

cãzut la datorie pe timp de pace, pe terenurile de instruc-þie, poligoane sau pe timpul executãrii unor misiuni.”

Povestea acestui monument este spusã cel mai bine decãtre cel care a trudit ore întregi fãrã sã simtã durere sauobosealã, animat de gândul cã, în acest fel, numele cole-gilor lui care ºi-au pierdut viaþa pentru þarã va trece în e-ternitate. „În 2009, dupã o misiune de 10 ore, la intrareaîn FOB Lagman am observat o grãmadã de lemne ºi amzis cã am putea sã facem ceva cu ele. În primul rând,m-am gandit la colegii noºtri cãzuþi pe câmpul de luptã,camarazii noºtri de arme ce ºi-au pierdut viaþa în Irak,Afganistan, ºi nu numai. Aºa ne-am hotãrât, cei din Com-pania 211 Cercetare, sã facem o troiþã pentru a le cinstimemoria. În dimineaþa unei zile, plutonierul-major Tudo-se a pus cap la cap scândurile, dând, în acest fel, formaincipientã. M-am apucat de sculptat cu o daltã improvi-zatã dintr-un cuþit. De ziua Armatei, pe 25 octombrie, eragata. Atunci am ºi sfinþit-o. În 2012 a fost transferatã înFOB Mescall, pentru ca, în 2014, odatã cu finalizareamisiunii în Afganistan, sã fie adusã în curtea brigãzii. Nuam studii de specialitate, este pur ºi simplu respect faþãde lemn. Prima troiþã am realizat-o în 2007, la mine însat, comuna Fratostea, judeþul Dolj. A doua am executa-t-o în Irak, în 2008, în memoria colegului nostru IoanGrosaru. Aceasta este la Batalionul 32 Infanterie.”Despre starea de spirit necesarã pentru a lucra în lemn ºimulþumirea pe care o are un artist, declarã: „În primulrând, pentru a putea sã lucrezi aºa ceva, trebuie sã fiiliniºtit, sã te concentrezi pe motivul pentru care ai în-ceput. Ultima lucrare realizatã sunt uºile catapetesmeiBisericii Ortodoxe Sfântul Nicolae din sat. Oamenii mãrespectã pentru ceea ce fac pentru comunitate, iar faptulcã Mitropolitul m-a felicitat este o mulþumire sufleteascãpentru mine. În ceea ce priveºte troiþa din Mescall, simto bucurie sufleteascã pentru faptul cã a fost adusã în cur-tea brigãzii deoarece nu vãd un loc mai bun unde ar pu-tea sta.”

Momentul urmãtor al zilei l-a reprezentat serviciul re-ligios oficiat de cãtre un sobor de preoþi militari din garni-zoanã, în cimitirul Sineasca. Un detaºament de militari aiBatalionului 26 Infanterie, a dat onorul audienþei, mar-când finalul activitãþii.

Maistru militar cls. a III-a Monica DEACU

CMYK CMYK

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 10 (405) din 29 mai 2015Pagina 8

O poves te despre respect º i recunoº t in þãO poves te despre respect º i recunoº t in þã

Evenimentul editorial de sãptãmâna trecutã organi-zat, în comuna Odobeºti din judeþul Bacãu, l-a avut caprotagonist pe comandorul în rezervã Vasile FLOREA,ofiþer de aviaþie, fost cadru didactic în instituþiile mili-tare de învãþãmânt, doctor în economie, publicist ºi,mai nou, etnograf militar.

Spunem etnograf militar, din cauzã cã festinul spi-ritual pe care l-a generat, în comuna sa natalã, Odo-beºti, meritã statutul graþie MONOGRAFIEI COMU-NEI ODOBEªTI-IZVOR DE VALORI ªI TRADIÞII.

Aproape 100 de locuitori ai comunei Odobeºti-Bacãu veniþi, la evenimentul publicistic, s-au regãsit,în cele peste 600 de pagini acoperite cu ilustraþii, nu-me, exemple, statistici ºi filiaþii selectate din 1.300 dedocumente trecute, prin mâna, ochii ºi raþiunea coman-dorului Vasile FLOREA.

Odobeºtiul a fãcut diferenþa prin organizarea detali-ilor, prin planificarea momentelor cu impact emoþional,precum ºi prin discursurile tematice, la care s-a aliat ºiînþelepciunea auditoriului.

Cu argumentele organizate mai sus, ne putem per-mite sã evaluãm cã momentul de la Odobeºti s-a înãlþatdeasupra tuturor inconvenientelor sociale.

Peroraþia profesorului Ion MITREA din Bacãu, au-tor al prefeþei, inteligenþa conceptualã ºi kinezicã aomului de teatru Geo POPA, directorul Centrului Inter-naþional de Culturã George Apostu din Bacãu, aprecie-

rea reprezentantului Prefecturii Bacãu ºi a generaluluiVasile Apostol, fost locþiitor al ºefului Statului Major alForþelor Terestre, pânã în anul 2008, devin martore aleunei observaþii greu de contestat, anume aceea potrivitcãreia Vasile FLOREA a scris cu sufletul cartea copi-lãriei sale, prin beneficiile culturale ºi sociale câºtigate,în ºcoalã, din carte ºi din comunicarea inteligentã cuaspiraþiile, aºteptãrile ºi valorile noastre.

Curajul de a scrie o asemenea istorie a copilãriei ºiidentitãþii sale are semnificaþia preluatã de la Sisif, datãde cele peste 800 de ore petrecute în biblioteci, de cele100 de interviuri cu oameni ai locurilor, precum ºi decele peste 300 de flashuri din care s-au nãscut ilustraþi-ile.

Fiecare victorie pe câmpul editãrii a avut aceeaºi re-prezentare afectivã, pe care a simþit-o ºi Icar, când s-aînãlþat în vãzduh, graþie unui aparat de zbor proiectatcu a sa minte ºi ale sale mâini.

Momentul Odobeºti 2015 ar putea fi o expresie con-vingãtoare a faptului cã proverbul spus de cãtre MihaiEminescu inteligenþe sunt peste tot, dar caractere dince în ce mai puþine are loc ºi în modernismul de astãzi.

Gestul ºi eforturile comandorului Vasile FLOREAde a-ºi imortaliza identitatea proprie ºi pe cea a seme-nilor, într-o etnografie adusã la echivalentul de virtute,spun de un caracter frumos, de un limbaj al iubirii ºi deun curaj care depãºeºte banalul, cotidianul ºi se cununã

cu seninãtatea, albastrul.

Colonel dr. Dãnuþ CÃLDÃRARU

Iubire în limbaj; Albastru în curajIubire în limbaj; Albastru în curaj

Retragerea cu torþe este o ceremonie în memoria mili-tarilor cãzuþi la datorie pe câmpurile de luptã din þarã saustrãinãtate, organizatã cu ocazia sãrbãtorilor naþionale saumilitare. Ea are me-nirea de a evoca tre-cutul de luptã al Ar-matei Române pentruintegritate ºi indepen-denþã naþionalã.

Prevederile referi-toare la retragerea cutorþe au fost cuprinseîn regulamentele pri-vitoare la reglementa-rea desfãºurãrii servi-ciului de garnizoanãºi de gardã, primuldintre acestea fiindRegulamentul asupraserviciului de garni-zoanã adoptat la 8 au-gust 1873. Modificã-rile ulterioare au fostfãcute prin Regulamentul asupra serviciului de garnizoa-nã (ediþia 1916), Regulamentul asupra serviciului de gar-

nizoanã (ediþia 1919), Regulamentul provizoriu asupraserviciului în garnizoanã, pentru trupele de toate armele(ediþia 1922). În regulamentul din 1873 se aflã înscris la

capitolul XXV: „Retragerea cutorþe!”. Considerând de interes pri-mele reglementãri, le redãm în inte-gralitate:

Art. 339 - În serile zilelor, cânds-au oficiat Te deum-uri sau au avutloc defilãri, precum ºi în alte ocaziicând se ordonã, se va face retragerecu torþe.

Art. 340 - Numirea unitãþilor ºia comandantului acestora, precumºi organizarea detaºamentului deretragere, se va face de cãtre co-mandantul Pieþei.

Art. 341 - Comandantul acestuidetaºament va fi, în general, un cã-pitan sau cel mult un maior de laComenduirea Pieþei.

Art. 342 - La retragerea cu torþeiau parte:

- Detaºamente pe jos, din toate trupele aflate în garni-zoanã;

- Muzici militare ºi gorniºti.Art. 343 - Elementele hotãrâte a constitui detaºamen-

tul de retragere se adunã la ora fixatã, la Comenduirea Pie-þei.

Art. 344 - Comandantul detaºamentului întocmeºte de-taºamentul, primeºte instrucþiunile necesare ºi itinerarulde la comandantul Pieþei ºi ordonã aprinderea lampi-oanelor ºi faclelor. Porneºte coloana, ºi, în sunetul muzici-lor, se duce la reºedinþa comandamentului cel mai superiordin garnizoanã (în capitala Þãrii la Palatul Regal). Dupãce muzica a intonat „Ruga”, detaºamentul executã itinera-rul fixat de Comenduirea Pieþei. Dupã terminarea itinera-rului detaºamentul intrã în cazarmã.

Retragerea cu torþe reapare prevãzutã în Regulamentulserviciului de garnizoanã ºi de gardã al Forþelor Armateale Republicii Populare Române (ediþia 1965), capitolul18 - Participarea trupelor la demonstraþii, mitinguri ºi laretragerea cu torþe.

ªi Regulamentul serviciului de gardã ºi garnizoanã(ediþia 1974), R.G.-2. Regulamentul serviciului de gardãºi în garnizoanã (ediþia 1986), precum ºi R.G.-4 Regula-mentul onorurilor ºi ceremoniilor militare (ediþia 2000),prevãd în cadrul ceremoniilor militare desfãºurate la nivelgarnizoanã retragerea cu torþe.

Instrucþiuni privind organizarea ºi desfãºurarea acti-vitãþilor de tradiþii militare ºi educaþie civicã în ArmataRomâniei (ediþia 2005) definesc retragerea cu torþe ca „fo-mã a acþiunii de retragere, cu fãclii aprinse, de la o para-dã sau manifestaþie care se desfãºoarã seara”.

Luminiþa GIURGIU

Repere cronologice ale ceremoniei militare Repere cronologice ale ceremoniei militare a retragerii cu torþea retragerii cu torþe