Putinism, Populism, Imperialism Sovietic

8/17/2019 Putinism, Populism, Imperialism Sovietic

1/24

Cuprins

Rusia, Olimpiada şi România:despre viitor şi alegerile noastre...........................................................218 martie 2014- noul Răzoi Re!e şi "n!er!ările liertă#ii...................................................................$%entru un nou !ura& al O!!identului.....................................................................................................4'emo!ra#ia lierală a murit, trăias!ă auto!ra#ia( 'espre )i*tor Oran, )ladimir %utin şi viitorultiraniei...................................................................................................................................................+4 de!emrie 2014- %utin, imperialismul şi vo!a#ia sidării................................................................../riza şi viitorul luminos al uropei....................................................................................................8indromul n!3en şi avansul agresiunii lui %utin.............................................................................'upă ins*- 3ainele !ele noi ale 5mperiului lui %utin.......................................................................11

6oul 5mperiu Rus- agresiune,intimidare, suversiune.......................................................................1$%utin, 7iua )i!toriei9 şi imperialismul sovieti!................................................................................1+ai 201+: %utin şi Rusia stalinismului renăs!ut................................................................................1+ iulie 201+:;re!ia şi vitalitatea demagogiei.....................................................................................18%utin la O6< sau despre ipo!rizia imperialismului rus.....................................................................1

%utin şi )estul: strategia revizionismului şi a divizării.......................................................................21=rontul 6a#ional şi tenta#ia populismului...........................................................................................2$


2/24

usia, Olimpiada şi omânia:despre viitor şi alegerile noastre

>o!urile Olimpi!e de la o!i sunt apoteoza unui regim şi a unui !ondu!ător. Rusia lui )ladimir

%utin a ales a!eastă o!azie spre a-şi proie!ta, gloal,eigia. 'e ai!i, ami#ia grandomană şi apelul la

omniprezen#a propagandei. ?otul este imaginat !u un singur s!op:airmarea măre#iei unei na#iuni,

unite su s!eptrul unui preşedinte rav, temerar şi "n#elept. =uziunea imagologi!ă de la !eremonia

de des!3idere a ost semnii!ativă- pentru Rusia lui %utin, !omunismul este prelungirea organi!ă a

#arilor şi epo!ii lor.

O dată !u a!eastă Olimpiadă, pre!um !ea de la @erlin "n 1$ sau os!ova "n 180, proilultiraniei devine evident. 'e a!eastă dată, totalitarismul a lăsat lo! unei aordări doar aparent

pragmati!e şi relaAate. 'in!olo de !rusta mediati!ă, Rusia lui %utin rămâne a!elaşi stat prădător,

patrimonial şi apăsător , responsail pentru "mpilarea propriei na#iuni şi pentru elanul imperialist "n

eAteriorul grani#elor. Rusia de astăzi este prizoniera unui par!urs de evolu#ie deinit prin auto!ra#ie

şi violen#ă de stat. 5luziile deutului de ani 0 au devenit istorie. %utin este !omina#ia, memorailă,

de 6i!olae 5, talin şi @re&nev. Bara peste !are stăpâneşte este una "n marginile !ăreia liertatea

individuală, averea şi viitorul sunt dependente de voin#a unui "mpărat ales !e alternează mărinimia!u !ruzimea. Ca şi "naintaşii săi #arişti sau leninişti, %utin preeră să eAileze atun!i !ând nu u!ide

dire!t. Cei !e se ridi!ă "mpotriva sa sunt nimi!i#i. Rusia de a!um !ontrastează, dramati!, !u

ervoarea gora!iovistă a transparen#ei.


3/24

alegere tranşantă. 'rumul !ătre Răsărit impli!ă ani3ilarea tututor garan#iilor !are ne prote&ează

autonomia. tatutul de !etă#eni este "nlo!uit de !umin#enia supusului. Comunitatea euro-atlanti!ă

reairmă !eea !e invariail este detestat de auto!ra#ii şi de !leptro!ra#ii- pluralismul, domnia legii,

separa#ia puterilor, dreptul la !riti!ă. Rusia domnului %utin nu poate şi nu treuie să ie România

noastră.

18 martie 2014- noul ăzboi ee şi !nerările libertă"ii

'in!olo de "nlorituri diplomati!e, din!olo de iluzii şi naivită#i !are au menirea să salveze

aparen#ele de normalitate, dis!ursul lui )ladimir %utin !e a pregătit !eremonia a!telor de aneAare a

Crimeii mar!3ează momentul prin !are un nou Răzoi Re!e soseşte, după două de!enii şi &umătate,"n uropa. idarea pe !are regimul %utin o oeră este nee3ivo!ă şi rutală. Elipirea Crimeii este

semnalul !a mar!3ează apoteoza unui stil imperial şi tirani! de a strivi na#iuni şi redesena grani#e.


4/24

sovieti!ă.

E!est nou Răzoi Re!e !are se naşte "n a#a o!3ilor noştri este şi un prile& de ortii!are al

spiritelor. %entru România, astăzi parte a )estului, el impune urgen#a de a reairma !entralitatea

op#iunilor !are ne mar!3ează destinul. Dn a#a Răsăritului !are se ridi!ă, avem datoria de a i, a!um ,

mai mult !a ni!iodată "n ultimii ani, !redin!ioşi liertă#ii şi steagurilor ei.

#entru un nou ura$ al Oidentului

Cu ie!are zi !are se s!urge, !u ie!are nou in!ident militar şi diplomati! !are a!e din

din !omunitatea interna#ională #intele unei agresiuni nede!larate dar tena!e, !u ie!are !omuni!at şi!onerin#ă de presă "n !are insolen#a sovieti!ă de altădată este resus!itată retori!, Rusia se apropie

de pun!tul din!olo de !are ori!e "ntoar!ere va deveni imposiilă. s!aladarea !onli!tului este

delierată, iar miza #ine de redeinirea identită#ii ruse "n raport de un O!!ident ale !ărui valori sunt

!ontestate, des!3is.

Ceea !e nu "nseamnă !ă Rusia lui )ladimir %utin nu !ultivă !u aten#ie şi asiduitate ami!ii şi

tovarăşii de drum din !omunitatea euro- atlanti!ă. Ga oservat, iar dovezile aundă, !ă o parte

semnii!ativă a partidelor populiste şi de eAtremă dreaptă din uropa sunt parte a unei re#ele

inormale !are spri&ină, adesea zgomotos, ini#iativele lui %utin. 'ezordinea !ontinentală nu poate i

de!ât terenul ideal pentru intrigile ruse. Hi poate !ă mai neliniştitoare estre ragilitatea europeană,

relevată de graa !u !are dieri#i oi!iali au evo!at ne!esitatea de a identii!a un teren de a!omodare

şi de "n#elegere !u statul !are atentează la integritatea teritorială a

Elegerile pentru %arlamentul uropean sunt, "n a!est nou !onteAt, un test pentru !apa!itatea

europeană de a rea!#iona la gesturile pirateşti şi aneAioniste ale Rusiei.


5/24

să se despartă. =antasma !on!ordiei universale a ost alimentată, !onstant, "nso#ită iind de visele de

pa!ii!are a lumii, prin a!#iunea unei ag3ete magi!e.Estăzi, a!est palat utopi! imaginat de

politi!ieni şi de diploma#i se ală "n ruine,iar sinteza ideologi!ă aro!ă a lui %utin se suprapune

peste proie!tul de regăsire a măre#iei sovieti!e. Cura&ul din epo!a 7 Răzoiului Re!e9se !ere

reairmat şi regăsit. lierarea na#iunilor din uropa Centrală şi Orientală, prote&area demo!ra#iei!onstitu#ionale, "ndiguirea agresiunii sunt elemente !are nu pot i nego!iate. Ca şi după 148,

O!!identul, având "n !entrul său tatele dramati!, de a ne redes!operi şi "ntări temeliile speran#ei noastre.

%emora"ia liberală a murit, trăiasă autora"ia& %espre 'i(tor

Orban, 'ladimir #utin şi viitorul tiraniei

7 'emo!ra#ia lierală a murit(9 nun#ul lui )i*tor Oran este mai mult de!ât o !onstatare, este

proesiunea de !redin#ă a unui politi!ian !are a devenit un inami! de!larat şi programati! al

demo!ra#iei !onstitu#ionale. )o!ea sa a!e parte din seria de vo!i !e airmă eAisten#a unui moment

istori! aparte, !e impune regândirea nu doar a instrumentelor de guvernare, !i şi a temeliilor ordinii

interna#ionale. Esemeni !omuniştilor şi as!iştilor intereli!i, )i*tor Oran "mra!ă mantia

proetului, anun#ând naşterea unei alte lumi. O lume !are să regrupeze na#iuni puterni!e,

ne"n!ovoiate de inan#a interna#ională şi dedi!ate regenerării prin autar3ie şi !ondu!ere patrioti!ă.

%roie!tul său se "ntâlneşte !u !el pe !are "l ilustrează, "n varii orme, ?ur!ia, C3ina sau Rusia:

numitorul !omun al a!estor eAperimente "n auto!ra#ie şi na#ionalism este ostilitatea, impla!ailă,

a#ă de pluralism, !a şi ataşamentul pentru monolitism şi Aenooie.

http://www.contributors.ro/global-europa/democratia-liberala-a-murit-traiasca-autocratia-despre-viktor-orban-vladimir-putin-si-viitorul-tiraniei/http://www.contributors.ro/global-europa/democratia-liberala-a-murit-traiasca-autocratia-despre-viktor-orban-vladimir-putin-si-viitorul-tiraniei/http://www.contributors.ro/global-europa/democratia-liberala-a-murit-traiasca-autocratia-despre-viktor-orban-vladimir-putin-si-viitorul-tiraniei/http://www.contributors.ro/global-europa/democratia-liberala-a-murit-traiasca-autocratia-despre-viktor-orban-vladimir-putin-si-viitorul-tiraniei/


6/24

isionarismul anti-demo!rati! al lui )i*tor Oran este "n!ă un semn !ă istoria umanită#ii se

"ndreaptă pe ăgaşul, amiliar şi dramati!, al !onruntării !u tirania. Euto!ra#iile !are se ives! sunt

protei!e şi polimore. le se pot revendi!a de la moştenirea stângii revolu#ionare, I este !azul

Emeri!ii JatineK sau de la 3imerele etno!ra#iei I este !azul


7/24

regat "n !ontinuă eApansiune.

'e a!eastă dată, din!olo de sunetele şi de notele amiliare ale sidării şi violen#ei retori!e, se

poate !iti, printre rânduri, un sentiment al neliniştii şi al impasului. Rusia lui %utin se ală "n a#a

unei !on&un!turi pe !are o poate gestiona !u dii!ultate. 6u este ni!i un se!ret !ă de pre#ul petrolului

depinde men#inerea maşinăriei de răzoi a a!estui stat prădător. 6u este ni!i un se!ret !ă izolarea şi

san!#iunile interna#ionale, ori!ât de limitate, sunt pe !ale să produ!ă "n Rusia ee!te sui!ient de

semnii!ative spre nu mai putea i ignorate. !3ilirul puterii ruse este minat de o dinami!ă

e!onomi!ă pe !are auto!ra#ia nu o poate !ontrola. Ca şi


8/24

Rusia. =ragilitatea e!onomi!ă relativă de a!um 3răneşte retori!a imperialistă. Revizionismul lui

%utin devine o prelungire naturală a ideologiei sale oi!iale. 'enun#area

ameri!an indi!ă orientarea pe !are os!ova o "mră#işează.

Egresivitatea imperialistă este temeiul de legitimitate al regimului putinist. Conruntarea !u

a!est regat al auto!ra#iei şi eApansiunii este provo!area pe !are suntem !3ema#i să ne- o asumăm.

pre a ne pune "n ara& "n !alea a!estui avans !e sărâmă na#iuni şi liertă#i individuale.

*+riza şi viitorul luminos al uropei

Dn ine, după ani de aşteptare, )asile rnu,Costi Rogozanu şi !olegii de !rez !omunist de la 7Criti!ata!9 pot i !u adevărat eri!i#i: revolu#ia gloală "mpotriva lumii odioase a !apitalului este pe

!ale să prindă !ontur. O dată !u a!easta, visele de egalitate şi de prosperitate ilimitată sunt mai

aproape !a ni!iodată. )i!toria /riza din ;re!ia este semnalul istori! aşteptat de de!enii. Dn logi!ă

leninistă, I atât de dragă admiratorilor lui @adiouK, !riza eApune !ontradi!#iile interne ale

!apitalismului mondial,oerind o nouă şansă de a!#iune stângii radi!ale.

EleAis ?sipras "ntru!3ipează proilul a!estui nou mesianism populist alat "n !ăutarea unei identită#işi a unei respe!tailită#i prin guvernare. Op#iunile sale nu au nimi! "ntâmplător-ele sunt modelate de

o tradi#ie !omunistă elenă şi interna#ională de la !are se revendi!ă. o!ializarea sa "n mediile

!omuniste din ;re!ia este doar o parte din par!ursul său de edu!a#ie. ?sipras este "ndatorat nu atât

dogmatismului re&nevist, !ât energiei destru!tive guevariste. %asiunea pentru ;uevara I "mpărtăşită

!u un alt so!ialist european, )i!tor %ontaK este lazonul de nole#e asumat de autenti!ii radi!ali.

Eventura, iar nu "n!remenirea, pare să ie !rezul noului populism gre!.

Esemeni lui ;uevara, ?sipras pare să i indierent la logi!a pie#ei şi a ordinii

!apitaliste.Conduita sa este aină !onduitei iresponsaile şi anti-o!!identale a !ondu!ătorilor din

http://www.contributors.ro/politica-doctrine/syriza-si-viitorul-luminos-al-europei/http://www.contributors.ro/wp-content/uploads/2015/01/Syriza.jpghttp://www.contributors.ro/politica-doctrine/syriza-si-viitorul-luminos-al-europei/


9/24

lumea a treia a epo!ii 7Răzoiului Re!e9. ?sipras s-ar i sim#it !omortail "n !ompania

preşedin#ilor din Engola, ozami! ori tiopia, după !um ar i "n#eles !ura&ul egalitar al lui %atri!e

Jumuma sau ?3omas an*ara. 'a!ă s-ar i năs!ut "n de!eniile "n !are terorismul uran era un

enomen gloal, alegerile sale ar i ost uşor de anti!ipat. Dn lupta "mpotriva opresiunii, omele pot

i un aliat util.

=eli!itarile venite din partea lui %utin nu sunt "ntâmplătoare. 'e la eAtrema stângă la eAtrema

dreaptă, Rusia are o panoplie de alia#i deini#i de ostilitatea a#ă de tatele

so!ială. =ragmentarea uropei, popularea ei !u alia#i ai imperialismului rus,resure!#ia unor demoni

ai stângii sau dreptei radi!ale, sunt tot atâtea semne ale unei patologii politi!e gloale.

?riumul /riza din ;re!ia nu este un a!!ident lo!al, !i parte din avansul unei ormule politi!e

3rănite de iresponsailitate, delir demagogi! şi egalitarism destru!tiv. EleAis ?sipras poate i doar

unul dintre !3ipurile uropei viitoare.

*indromul .n/en şi avansul agresiunii lui #utin

Cu ie!are piesă !are se adună, taloul lumii de astăzi devine unul din !e "n !e mai neliniştitor.

http://www.contributors.ro/global-europa/sindromul-munchen-si-avansul-agresiunii-lui-putin/http://www.contributors.ro/global-europa/sindromul-munchen-si-avansul-agresiunii-lui-putin/


10/24

O interna#ională eterogenă a urii, resentimentului şi anatismului se !oagulează.

păstrat memoria anilor sovieti!i. 'es!rierea

adversarului, invo!area pă!ii !a oie!tiv "n vreme !e militari ruşi tre! grani#a, toate a!estea sunt

ta!ti!i !e "şi au oârşia "n trun!3iul diploma#iei sovieti!e. erg3ei Javrov are aerul mar#ial şi

amenin#ător al lui olotov. Ca şi a!esta din urmă, ministrul rus de eAterne este un soldat al

5mperiului. 'reptul international devine irelevant, "n !lipele "n !are agresiunea se !ere &ustii!ată,

prin manipulare , !alomnie şi intimidare.

Dn a#a unui %utin !e revendi!ă pentru sine mantia de prote!tor al Rusiei eterne, se ală o

!omunitate euro-atlanti!ă minată de op#iuni divergente şi in!apailă să "şi asume misiunea ei

istori!ă. 'rumurile lui Lollande şi er*el la os!ova, spre a dis!uta, nego!ia şi imagina un

!ompromis !u un preşedinte !e instigă la distrugerea unui stat suveran, nu sunt tentative de

restailire a pă!ii, !i proe, dramati!e, ale !apa!ită#ii Rusiei de a-şi impune propria ei agendă, !uspri&inul unei urope !e preeră !omortul aa!erilor lu!rative apărării prin!ipiilor pe !are "şi

"ntemeiază eAisten#a, "n anii posteli!i. %a!ea pe !are o !aută europenii este !ompromisul tragi! şi

"n&ositor de la n!3en, !el !are oeră agresorilor prada, prin aandonarea alian#elor şi a

solidarită#ii interna#ionale. 'in a!eastă pa!e imundă nu se poate naşte stailitate, !i doar un

sentiment de impunitate şi de inailiilitate pentru Rusia.


11/24

'ezmemrarea

Dntotdeauna, "n istoria re!entă a !ontinentului nostru, !edările au ost &ustii!ate intele!tual !u

energie intele!tuală şi amoralitate rainată. Estăzi, alia#ii lui %utin , din O!!ident !a şi de la noi,

evo!ă argumentele ineAisten#ei unei na#iuni u!rainene şi interesele legitime ale Rusiei "n prote&area

!etă#enilor rusooni. "n!eputul sârşitului pentru na#iunile liere ale uropei !entrale şi de răsărit.

luptă "n !are se de!ide viitorul nostru. Orirea nu a!e de!ât să amâne inevitailul.

%upă ins(- /ainele ele noi ale mperiului lui #utin

E!ordul de la ins*, salutat !u mai mult sau mai pu#in entuziasm de o uropă mă!inată de

http://www.contributors.ro/global-europa/dupa-minsk-hainele-cele-noi-ale-imperiului-lui-putin/http://www.contributors.ro/wp-content/uploads/2015/02/putin.jpghttp://www.contributors.ro/global-europa/dupa-minsk-hainele-cele-noi-ale-imperiului-lui-putin/


12/24

propriile slăi!iuni, este, din!olo de eti!3etele diplomati!e, o re!ompensare a agresorului rus.

)ladimir %utin a reuşit să "şi impună agenda, prin !onsa!rarea diviziunii teritoriale a

a!!eptarea ta!ită a aneAării Crimeeii şi oerirea unui statut de a!tor interna#ional !vasi- statal

entită#ilor separatiste din st. ?oate a!estea sunt semnele !ă proie!tul de eApasiune imperială

!ontinuă impla!ail, 3rănit de o putere auto!rati!ă şi de viziunea ideologi!ă a unei măre#ii regăsite.

in!retismul intele!tual al lui %utin este una dintre !3eile de le!tură !e permite "n#elegerea

a!estei noi !onduite a Rusiei. 'oar aparent de!on!ertantă, aso!ierea dintre nostalgia sovieti!ă şi

!ultivarea , stridentă, a unei dire!#ii slavoile dovedeşte !apa!itatea de adaptare a tiranului de la

Mremlin la peisa&ul mentalitar s!3imat al Rusiei pe !are o guvernează. Barismul reloaded pe !are "l

propune %utin este şi tentativa de a plasa "n prezent le!#iile unei istorii ruse a !ărei memorie este

"n!ă vie. logiul lui talin se suprapune peste eAploatarea unui ilon mesiani!- ostul oi#er M;@

este unul dintre admiratorii de!lara#i şi erven#i ai lui EleAandr ol&enin#"n.

Imperiul rus reloaded

Rusia lui %utin este, "n anul de gra#ie 201+, mai aproape de proilul 5mperiului Rus de!ât de

termenii la !are re!urgeau şi oi!ialii ruşi ai 5mperiului, până la inele a!estuia- apari#ia unei

identită#i u!raniene separate este un peri!ol mortal pentru misiunea istori!ă a Rusiei. şe!ulmen#inerii prote!toratului de a!to a !ondus la agresiunea armată. Binta este evidentă- suminarea


13/24

statalită#ii

)iziunea imperială a lui %utin aandonează aparen#ele de interna#ionalism proletar, spre a le

"nlo!ui !u le!tură a autodeteminării ruse !e aminteşte de apetitul !arnivor al ;ermaniei lui Litler.

eparatiştii din st sunt sude#iii lui %utin, a!el preteAt !e urnizează legitimitatea istori!ă pentru

a!tele de agresiune şi de rapt. 'elirul demagogi! o!azionat de aneAarea Crimeeii a "nsemnat prile&ul

de mar!a as!enden#a panslavismului putinist.

Ca şi 5mperiul #arilor, imperiul lui %utin este o entitate teritorială auto!rati!ă, ondată pe

eAtindere şi !onruntare. %erspe!tivele legate de avansul unei ilosoii a lieralizării şi destinderii "n

Rusia sunt simple eAer!i#ii utopi!e- regimul lui %utin este impla!ail opus ori!ărui glasnost, "n sens

gora!iovist. sen#a sa este !omina#ia de patrimonialism, !ontrol poli#ienes! şi ata! militar.

%utinismul nu poate i re!on!iliat !u valorile o!!identale. l este tăgăduirea lor programati!ă.

Esemeni #arilor, Rusia lui %utin este un a!tor interna#ional !e eAploatează,!u ailitate, isurile

din rontul european şi !el atlanti!. emoria Caterinei !ea are , I vie "n !easurile de aneAare a

Crimeeii K este legată de vora!itatea !u !are Rusia a o!upat teritorii "n Răsărit, !a şi "n )est,gra#ie

alian#elor #esute !u puterile uropei Centrale. 5mperiul Rus este statul prădător !e !unoaşte !ea mai

rapidă şi spe!ta!uloasă eApansiune "n vea!urile N)555 şi N5N. Elian#ele europene sunt undalul pe

!are se plasează a!est avans. Dntre =ran#a, %rusia şi Eustria, Rusia #arilor a ştiut să se pozi#ioneze

spre a maAimiza şansele ei de rapt. 'istrugerea %oloniei este un !az istori! !lasi! de solidaritate "n

agresiune. Rusia lui %utin merge pe urmele a!estui tre!ut.

%a!ea !âştigată la ins* este doar un armisti#iu. 5mperiul Rus al lui %utin nu poate supravie#ui

de!ât da!ă "şi men#ine ra#iunea de a i. ;enomul imperial rus este a!ela al agresivită#ii, dupli!ită#ii şi

eApansiunii. uropa divizată şi laşă de astăzi este terenul ideal pe !are poate "nainta auto!ra#ia rusă.

oul mperiu Rus- agresiune,intimidare, subversiune

Etun!i !ând amasadorul =edera#iei Ruse la @u!ureşti ata!ă, violent şi pro!onsular, pe )ladimir

?ismăneanu şi pe arius tan, vinova#i de un deli!t de lez-ma&estate la adresa stâpânitorului asolut

al 5mperiului, )ladimir %utin, releAul totalitar al diploma#iei este eA3iat, ără ezitare.

Ca şi "n !azul amenin#ărilor, delo! voalate, la adresa 'anemar!ei, miza este stailirea unui!ordon de ri!ă paralizantă, !are să a!ă din neutralitatea a#ă de eApansiunea rusă singura op#iunea

http://www.contributors.ro/global-europa/noul-imperiu-rus-agresiuneintimidare-subversiune/http://www.contributors.ro/global-europa/noul-imperiu-rus-agresiuneintimidare-subversiune/


14/24

posiilă. 5ntimidarea este arma preerată a unui regim !are a pere!#ionat te3ni!ile !ontemporane ale

supraveg3erii poli#ieneşti.

Ceea !e a provo!at rea!#ia de inlamare a =edera#iei Ruse este eAer!i#iul de lu!iditate !are indi!ă

una dintre sursele puterii gloale a putinismului ,anume !apa!itatea remar!ailă de a !roi o nouă

alian#ă gloală a suversiunii anti-o!!identale. 5spita as!istă, evo!ată de )ladimir ?ismăneanu şi de

arius tan, nu este un instin!t ovari!, !i eApresia unei sinteze ideologi!e !e !orespunde aro!ului

demoni! pe !are !are "l "ntru!3ipează putinismul.

Aistă, "n a!est nou 5mperiu Rus, o versatilitate !e !ontrastează !u rigiditatea leninistă a

sovieti!ilor. %atrona&ul putinist a!ordat eAtremei drepte europene tradu!e a!est poten#ial de adaptare

la realitatea gloală a radi!alismului politi!. !umeni! şi amoral, regimul putinist spri&ină, !u

a!eeaşi energie, atât pe !ei !e !ondamnă ordinea mondială 7 ameri!ană9 din ung3iul mesiani! al

luptei de !lasă, !ât şi pe !ei de denun#ă "n ea un nou !omplot al 7Dn#elep#ilor ionului9. 'e la

7/riza9 la 7=rontul 6a#ional9, interna#ională a urii, anatismului şi suversiunii se "ntinde "n

uropa. Oriunde edii!iul o!!idental este vulnerail, oensiva rusă se a!e sim#ită.

Esemeni prede!esorilor săi,aten#i la diale!ti!a universală a terorismului şi a a miş!ărilor

radi!ale, %utin mizează pe a!est plan, elaorat şi premeditat, de eAport al instailită#ii politi!e.

Creşterea volatilită#ii europene,iată #inta asumată de a!eastă strategie a suversiunii ini#iate de

%utin. %ro!lamarea Rusiei !a apărătoare a patrimoniului !reştin este parte din a!est deg3izament

grotes!, destinat să sedu!ă pe !ei !e !onundă imperiul !nutului şi al !lepto!ra#iei !u limanul promis

al tradi#iei şi mântuirii.

Etun!i !ând amasadorul Rusiei la @u!ureşti alege să intimideze intele!tuali şi să denun#e

platorme de dezatere puli!ă , este vremea să "n#elegem !ă a!est !onli!t !are ne opune

eApansionismului rus nu este o astra!#ie a!ademi!ă. %rote!toratul ruses! nu ar i de!ât o vastă

piatră tomală aşezată peste liertă#ile noastre. O ordine de peniten!iar ar domni, suverană. Ailul

sau noul gulag ar i destina#iile legitime pentru !ei !are ar "ndrăzni să "şi eAer!ite dreptul la !riti!ă.

Rusia de astăzi, "n!ătuşată şi domesti!ită, este imaginea viitorului "mpotriva !ăruia suntem datori să

ne ridi!ăm. 5ntimidările Rusiei la @u!ureşti sunt un a!t delierat de ata! la adresa valorilor noastre.

Rezisten#a, iar nu !apitularea, este !alea de urmat, a!um.


15/24

#utin, 3iua 'itoriei4 şi imperialismul sovieti

%e mai 201+, !u astul !azon !e "i sedu!e pe tiranii mai ve!3i sau mai noi, )ladimir %utin va

!omemora ziua vi!toriei. Dn!ă o dată, sa!rii!iul !etă#enilor sovieti!i din al doilea răzoi mondial va

i so!lul pe !are se va aşeza edii!iul auto!ra#iei şi al imperialismului. Coin!iden#ele din a!est an numai pot i ignorate. Rusia !e evo!ă apărarea solului natal "mpotriva nazismului este, "n termenii

dreptului interna#ional, un stat agresor, !e a atentat şi atentează la integritatea teritorială a

'e la aneAarea peninsulei Crimeea până la ata!ul din st, drumul pe !are Rusia s-a anga&at este

unul deinit prin rutalitate, intimidare şi rapt. Dn a!est nou răzoi re!e pe !are "l provoa!ă

eApansiunea sa, 7iua )i!toriei9 este reperul "n &urul !ăruia se organizează un imaginar mar!at de

nostalgia sovieti!ă- gloria de atun!i serveşte !a un "ndreptar pentru !ei de astăzi, "ntărind

sentimentul de !ontinuitate stalinistă al regimului %utin.

5ată de !e, din!olo de sa!rii!iile pe !are le onorăm, "n a!eastă zi, oi!otul !eremoniilor de la

os!ova este modalitatea prin !are na#iunile liere pot rămâne idele anga&amentului lor de a apără

ideea de demnitate a popoarelor. olidarizarea !u !ei !are alimentează separatismul şi ini#iază

strategii de suminare a statelor ve!ine este o solidarizare !u logi!a piratereas!ă pe !are Rusia lui

%utin o ilustrează, a!um. iza nu este

egale, amenin#at mortal de imperiul mos!ovit revigorat de %utin. 7iua )i!toriei9 poate i o!azia dea transmite a!est mesa& lipsit de amiguitate- Rusia de astăzi suminează valorile şi institu#iile !are

ne deines!. 5zolarea ei e!onomi!ă şi diplomati!ă este uni!ul drum pe !are "l putem urma.

Ceea ce nu se putem uita

Ceea !e nu se putem uita este aptul !ă 7iua )i!toriei 7 "nseamnă, pentru popoarele din a!est

spa#iu geograi!, deutul unei noi s!lavii, &ustii!ate materialist-diale!ti!. Ceea !e nu putem uita este

aptul !ă lierarea !elerată poemati! timp de de!enii "nseamnă, pentru noi, !entral şi est-europenii, intrarea "ntr-o zodie teriilă şi sângeroasă a prote!toratului sovieti!. Ceea !e nu putem

uita, după şapteze!i de ani, este !ă aptul !ă mai 14+ desparte istoria uropei "n două, separând un

teritoriu al liertă#ii de un imens lagăr peste !are lutură steagul roşu al 5mperiului. Dnrângerea

răului asolut, geno!idar şi teriil, al ;ermaniei naziste nu a ost, pentru noi, o!azia unei reondări

demo!rati!e, !i pun!tul de pornire al unei !oorâri "n inern. Ceea !e nu putem aandona, după

şapteze!i de ani, este datoria de memorie pe !are o avem a#ă de vi!timele a!estui avans totalitar.

pre a relua ormula memorailă !e dă titlul !ăr#ii lui Enne Eppleaum, inalul răzoiului este

"n!eputul li!3idării uropei Centrale şi de st. etodi! şi ineAorail, osta!olele "n !alea

http://www.contributors.ro/global-europa/putin-%E2%80%9Cziua-victoriei%E2%80%9D-si-imperialismul-sovietic/http://www.contributors.ro/global-europa/putin-%E2%80%9Cziua-victoriei%E2%80%9D-si-imperialismul-sovietic/


16/24

sovietizării sunt eliminate. pa#iile de liertate şi de pluralism sunt asediate, prin re!ursul la teroare,

intimidare şi or#ă. Elternativa demo!rati!ă, ori!ât de ragilă, este !ondamnată la eAtin!#ie.

ono!romia ideologi!ă !u semn s!3imat ia lo!ul delirului rasist şi eAtermina#ionist al O!upa#iei

germane.

Dn apt, "n !3iar momentul "n !are


17/24

ai 2015: #utin şi Rusia stalinismului renăsut

5n!ontestail, )ladimir %utin are dreptate.>ustii!area pe !are %reşedintele Rusiei a oerit-o

"n!3eierii %a!tului Rientop- olotov este una pe !are ;eneralissimul talin ar i aproat-o, la

rândul său. E!tul din 2$ august 1$ a ost un gest menit să apere nu doar se!uritatea


18/24

5n!ontestail, )ladimir %utin are dreptate. 6imi! nu se ală mai presus de interesele sa!re ale

poporului rus şi ale

i a!tori de!izionali de primă importan#ă. anipularea suveranită#ii na#ionale şi a egalită#ii so!iale

devin strategii prin !are radi!alismul, de stânga sau de dreapta, poate aspira la !u!erirea

puterii.Cazul /riza are valoare de pre!edent.

http://www.contributors.ro/reactie-rapida/5-iulie-2015grecia-si-vitalitatea-demagogiei/http://www.contributors.ro/reactie-rapida/5-iulie-2015grecia-si-vitalitatea-demagogiei/


19/24

odera#ia se ală, astăzi, su asalt "n uropa. ntuziasmul !elor !are sidează ordinea

e!onomiei de pia#ă, su semnul uziunii "ntre na#ionalism şi egalitarismul eAa!erat, este unul

!ontagios. Contaminarea !u a!est mor al radi!alismului rămâne prin!ipalul ris! pe !are uropa

este oligată să "l gestioneze. Dn ;re!ia, !a şi "n pania, 5talia, sau =ran#a, stânga şi dreapta eAtremă

au poten#ialul de a a eAprima a!est poten#ial de rustrare !e dă naştere, invariail, proie!telor utopi!e.

Reerendumul gre! inaugurează o epo!ă a in!ertitudinilor şi a antasmelor "n uropa. =antoma

mesianismului şi a delirului demagogi! ântuie din nou !ontinentul.


20/24

piritul Paltei, iată reperul "n &urul !ăruia se organizează imaginarul politi!ii putiniste.

5mperialismul rus re!urge la ideile multilateralismului şi umanismului, el nu este agresiune, !i or#ă

"n slu&a liertă#ii gloale. 6oua !oali#ie pe !are )ladimir %utin o sugerează,pornind de la !azul

sirian şi de la amenin#area tatului 5slami!, este !au#ionarea serei de inluen#e ruse !e se desenează,

de&a, pe teren.

)ladimir %utin devine, "n a!eastă nara#iune propagandisti!ă livrată oi!ial, un !ampion al lumii

amenin#ate de teroarea islamistă. Elian#a !u regimul opresiv al lui Essad Iregim responsail pentru

provo!area a!estui teriil !onli!t intestinK, apare !a alternativa la 3aos. 5ar apari#ia Rusiei "n iria

este primul pas "n a!est pro!es de !oagulare al unei alian#e interna#ionale !u s!op anti-islamist.

Despre utilitatea agresiunii

%rovo!area pe !are o ilustrează dis!ursul lui )ladimir %utin nu treuie suestimată. Cuvintele

noile pe !are le manipulează, spre a a!orda o aură de respe!tailitate agresiunilor sale, nu pot

"nşela pe !ei !are au !apa!itatea de a analiza autenti!a natură a ordinii sale politi!e. Regimul lui

%utin se ondează pe !omina#ia de represiune internă şi eApansionism eAtern. ândria na#ională

rusă este "ntărită prin tiranie şi răzoi.

%a!ii!atorul auto-de!larat al iriei este, "nainte de toate, şeul de stat !are a ata!at un stat

suveran ,

grandilo!ventă de la O6


21/24

)iitorul pare să stea su semnul a!estei energii imperiale ruse, !e !ontrastează !u letargia

sui!idară a tatelor


22/24

"mpotriva "narmării nu!leare din anii 80, emo#iile !ole!tive generate de perspe!tiva unui !ata!lism

atomi! au ost un aliat semnii!ativ al


23/24

8rontul a"ional şi tenta"ia populismului

Rezultatele primului tur al alegerilor regionale din =ran#a par să !onirme !eea !e era de&a

viziil, la nivelul pre!edentelor !onsultări ele!torale- as!ensiunea =rontului 6a#ional şi !apa!itatea

sa de a deveni,"n poida unui oi!ot al elitei politi!e, partidul !e !apitalizează "n marginea uneinemul#umiri populare mo!nite.

O dată !u arine Je %en, =rontul 6a#ional aspiră la respe!tailitate, prin aandonarea

arle!3inadelor retori!e Aenooe ale ondatorului său istori!. 'ar a!eastă miş!are strategi!ă nu

ae!tează , "n ni!i un el, natura sa proundă, "n termeni ideologi!i. 5dentitatea =rontului rămâne una

populistă, versatilă şi !ameleoni!ă. u!!esul său remar!ail este dat de a!eastă disponiilitate de a

denun#a pe inami!ii =ran#ei, "n termeni !e evo!ă,!on!omitent, lima&ul dreptei şi al stângii radi!ale.

6u este vora ai!i de un releA sin!reti! postmodern, !i de sustan#a "nsăşi a populismului-

a!eea de a i un a!tor protei!, !e eAploatează ri!ile şi neliniştile !omunită#ii pe !are o parazitează.

=rontul 6a#ional, prin voturile sale, eAprimă, "n mod dramati!, nu doar impasul =ran#ei, !i şi al unei

"ntregi urope.

Himere şi frici

Er i inutil să "n!er!ăm a !ăuta nu!leul sistemati! al viziunii despre so!ietate şi stat a =rontului

6a#ional. iş!area lui arine Je %en este, esen#ialmente, o neuloasă "n !are se varsă rustrările

!ole!tive, !a "ntr-un azin simoli!. 'e ai!i, !oeAisten#a unor teme !are trimit la imaginarul

eAtremelor "ngemănate. =rontul 6a#ional "şi datorează su!!esul poten#ialului său de a depaşi ve!3ile

!liva&e. l uneşte, "n mod oportunist şi !reativ, nostalgiile etatiste ale unui segment ele!toral de

oedien#ă !omunistă !u oiile !elor !are se văd !a apărători ai =ran#ei prounde in a#a imigra#iei.

Esemeni partidului 7România are9, "n anii săi de apoteoză, =rontul 6a#ional re!i!lează toatetemele ri!ii şi al resentimentului, unindu-le "n !reuzetul identitar al unei ormule de mare !oali#ie.

=rontul 6a#ional este, "n =ran#a de astăzi,simultan, vo!ea eAtremei drepte şi a eAtremei stângi.

E!eastă uziune intele!tuală "" a!ordă or#a sa redutailă. Esemeni 7pou&adismului9 "n anii !elei de a

%atra Repuli!i, =rontul 6a#ional luptă "mpotriva !apitalism mondial rapa!e, apărând valorile unei

=ran#e miti!e !are reuză gloalizarea de tip ameri!an.


24/24

au per!eput !a iind o invazie 7anglo-saAonă9. dii!iul de astăzi al =rontului 6a#ional este

imaginea eAa!erată a a!estei uri istori!e, a a!estui ul!er !are ma!ină un segment inluent al

puli!ului ran!ez.

imoli!, ve3emen#ei anti- ameri!ane "i !orespunde o ainitate mar!ată a#ă de Rusia putinistă.

u!!esul =rontului "nseamnă şi slăirea suplimentară a !oeziunii alian#ei !e impune san!#iunile

interna#ionale !ontra Rusiei. %opulismul ran!ez, !a şi !el european, salută "n Rusia lui %utin un

model şi un aliat.

Republica şi Europa

u!!esul =rontului 6a#ional este şi 3ârtia de turnesol !are trădează impasul "n !are se ală

Repuli!a "nsăşi. Hi a!easta pentru !ă =ran#a se !onruntă , !on!omitent, !u se!esiunea teroristă a propriilor !etă#eni radi!aliza#i, dar şi !u eşe!ul politi!ilor pe !are administra#ia so!ialistă le-a

urmat,"n anii din urmă. C3estiunea imigran#ilor ilegali din zona lui %as- de- Calais este simptomul

unei patologii prounde. =ran#a repuli!ană, la stânga , !a şi la dreapta, pare in!apailă să

gestioneze un moment !e poate sumina temeliile demo!ra#iei.

1$ noiemrie 201+ este ziua "n !are =ran#a a avut revela#ia eAisten#ei unui "ntreg !ontinent

suteran, deinit prin &i3adism şi prin respingerea Repuli!ii. Crimele de la %aris sunt maniestul

politi! al a!estei lumi !are a !res!ut, ără !a statul repuli!an să pară pregătit să intervină.

=rontul 6a#ional !reşte pe a!est ond de ezitare al repuli!anilor. Repuli!a nu poate eAista ără

repuli!ani, ără a!ea ermitate !are permite "ngrădirea şi eliminarea, treptată, a o!arelor din !are

iradiază islamismul. Credin#a "n egalitatea "n a#a legii nu eA!lude, !i impli!ă ermitatea şi

modera#ia militantă. Ori!e altă aordare nu va a!e de!ât să adân!eas!ă a!est impas.

=rontul 6a#ional este, "n egală măsură, un semn !are anun#ă un posiil nou !3ip al politi!ii

europene. Convergen#a sin!reti!ă dintre eAtreme a!ordă populismului şansa ui!uită#ii.

)alul populist redu!e !ompleAitatea so!ietă#ilor la un număr redus de ri!i şi de oii. l

moilizează resentimentul latent "mpotriva unei elite politi!e şi e!onomi!e, denun#ate !a trădătoare

şi !riminale. %opulismul voreşte, "n =ran#a, !a şi aiurea, "n numele %oporului- este a!easta i!#iunea

sa ondatoare.

=rontul 6a#ional nu este un a!!ident. l este eApresia a!estei urope tulurate şi teluri!e, pe!ale să se airme.

Documents

Putinism, Populism, Imperialism Sovietic