*,* *o^IITIF ?ubrishihs companycrupul Edirorial RAO

C.p 2_124 Bucurcrti, ROMiNIA

JosE cARLos soMozALaa,E D&Ia!Li.'s

@ 2000, ,osd Cados SorEoza

Tmduccrc di1 1is6 "orrioy"rraNe setoirr

irrefa& si noteILEANA SCIPIONE

lusrr4ia copeneiAcdemia lui ptaton(mozaic din pompei)

O Rao Inremarional I\blishing Cohpanx 2003pcntru versiunea in limba rcrlreni

T:tparrl executar d€ALFOLDI NYOMDA AG

Debr€cen, Ungada

iulic 2003

ISBN 973_576516{

Peptera contradi$iilor celor de toate zilele. sau

r Bune pi rele in cheie borgesiani

Contra4ictoriul Jos€ Carlos Somoza s-a nascut ln Cuba,ln emblematicul an 1959, dar tlaie$te din 1985 la Madrid,in Spania, degi a mai locuit gi la Caracx, Venezuela, 9iC6rdob4 Argentinr. Licentiat ln medicini, bun pianist, estedoctor ln psihiatrie, dar a debutat ca dramaturg $i acumscrie prozl (scenarii de radio 9i film, prccum gi romane).

Sl faca totul pentru a-$ cuceri cititorul, prinzlndul inmrcjele unei intrigi atrf,gltoare a fost hca de h incoputprincipalul obiectiv literar al lui Somoza: ,,Cu fiecare dincA4ib mele incerc si ii seduc pe cei ce savureazA lectura $isi le rehezpsc pasiunea pentu citit, lucru greu, daci linemseama de faptul ca oferta emotiilor este din ce ln ce maimare". Asa se explica $i lipsa lui de inte&s penEu departa-jarea stricta a genen;iilor sau a genurilor literare.

$i se parc ca a izbutit. incepind din 1994, aproapefiecare an i-a adus cite un nou premiu literar. in t99C i se

acorda Premiul de Drami ,,Margarita Xirgu" al Radio Ex-terior de Espafi4 pentru scenariul radiofonic langusre, 9iPrcmiul ,,Gabriel Sij6" pentru nuvelaPlanun'.

in 1996 primegte Premiul pentru Romane Erotice ,,LaSourisa Yertical", acordat de un juriu lntrunit de Tusquets

{,

0A

c

Editores sub prc5edinlia marelui regizor de film Luis Garcia

Berlanga, pentru romanul Srlencio de Blanca (,,Tacerca

Blancai"), pe care acesta il considen un interesant repre-

zentant al genului erotic. Romanul se articuleazi pe relada

protagonistului, muzician, cu trei femei: eleva Elis4 o Lolitamuzicala, superficial creionata, Vercnica, psihiatra bineintenlionata care deschide poafta labidntului psihologic al

personajelor, gi misterioasa Blanca, ultima cheie a romanului,a carci personalitate rcala (mai mult misterioasa, decit tacuta)

este revelatA de-abia in ultirnele pagini ale c14ii, care igi pro-pun si analizeze ,,patima ce se na$te din negaEa constanta a

dorintei aprinse'. Netrecind cu vederca unele defecte ale

romanului, juriul i-a acordat totu$i prcmiul ,,pentru calitatea

literara a rcxtului $i pentru viziunea ritua.lizattr a erotismului,ca 9i pentru bogilia scenelor care [...] il intoduc pe cititorintr-o atmosfera tensionatf, '.

in 197 este laureat al Prcmiului de Teatu ,,Cervantes",atMiguel WI, piesA pusa ln scena de Denis Rafter, ti al carui

protagonist, un nizdrlvan alter-ego al Marelui Will, s-a bucu-

rat de un exceplional succes de public ai de criticA. la Fes-

tivalul de la Almagro gi la Teatrul de Comedie din Madrid.ln 1998, hemiul pentru Roman ,,Caf6 Gij6n" pentru la

ventana pintada (,,Fereastra pictat.') i-a consolidat promi-

latoarea traiectorie narativa. in 2000 este finalist alPremiului ,,Nadal", cu romanul Dafne desvanecida (,,Dafne

lesinata").in 2001 5i 2002 primeste Premiile

'Femando Lara" (unul

dinft cele mai prestigioase premii spaniole de proza roma-

nescl, convocat de celebra Editura Planeta) ti Femiul pentru

cel mai bun roman norr ,,Dashiell Hammet", amindoua penfu

Clara y la ptumbm (,,Clara si penumbra'). Acest thriller ne-

futurist, chiar daca ac$unea sa se desf4oaE in anul 2006 inmai multe ora$e eurcpene, pune problema limitelor crealiei,

excesiv supuse legilor pielei.

6

O intriga iensionata si o acerba critica sociala' lumea lq*.I-#i* ,i. ,erie de asasinate macabre convergroate

1.oy

; ;;;;i t"t* unde ',hiperdramatismul"' o forml noua a lF

.,"' ,0*i.' o"ot sPusere nantoruluilll ]l?-1"lltlT.l'l lS

.t'enr srrnort truDuri omenesti, si unde doua gruPurl ae PoI- I

;;il"H;;;;;eParat' la moarrea ac:'i"' -*o..l-{: I

ii".l:, no oiu' asasinate, ci si disrrugeri. de.oPerc ii- Tl; I'C1*u v tu penumbra abunda in susestii dintrc cele mar I

ffi;;,:;;; de la culrul imftinii pina la dispretul I

H;ffi;ffi ei oase' ce crede Somoza desPre toate I

;;;;J;; ;.' o'ihiatrul nostru nu se teme sa afirme ca

irirnut, .uftut imaginii, merge mai dePane decit al doilea'

i'*i'i.""i"t uiui,'cine nu fabrica azi imagini in conso-

'*ia ""1-t"trr.

le care te traiml Dar pe mine' dincolo de

i,ili" .o:.too"t;r' ma inlereseaza mai mult lumea apa-

;;;;i";;'"; nu-i afecteaza pe to$"'$i totusi' Somoza

,iri* urooru faPtului ctr nu aceasta problematica ar.fi

:*'it;;;;;t sau: ',eici sint importan," persoanele'

iil*.o si fron.ao mi se par mai enigmatici decit Domn;

ffi; il;',.g*n si Monna Lisa"' in ceea ce Privette

lil*"r" r"t*iit" ale ,'hiperdramatismului"' Somoza opt-

;";;;;;. tt*-' ""ti" o lume paralela' si-nu sPun ca

itJrli" "tt """t"" ca in Jules Veme' carc qedea ca ineo

;;;;t;;;"g"- pe Luna' Este un reflex al lumii actuale'

i.i o*e a"."of*t cum am Putea cistiga bani cu aceastl

iltt"" a. *a' * va gasi de la sine lume care sa lucrcze in

domeniu".Josd Carlos somoza a scns si numeroase Piese -de

,.urr", -ort*r"

carc Leviann' Las esquinas del dtbol

ili.ii'ii"'..**tui"), Mrsterio ('Mstet')' (toat€ in 1994)

;;;';;;;; La Boca \'Stra"\ (1ee5) si EI deta e

i-**"*t"l (1997). Dintrc romanele sale mai amintim

Elii'* ^""^" insigifiante ("Scisori de la un asasin

i"i,"r"1;1nu,"l (1999)' Dar cea mai siguri dovada a succe-

r"i"r ti" i" oitr" *te faptul ci 9i romanul Dafne le;inan'

tq0oIJ

Il)

aperut dupaPettera jdel.lor, a fost tradus deja in numeroase

limbi sfaine.Fiind, farA indoiali, cel mai izbutit dinhe textele sale

narative, Pe1ten ideilor (al gaselea roman scris de Somoz4aparut in anul 2000 pi care s-a bucurat de mare succes de

librarie $i de critica) i-a adus consacrarea 9i celebritatea lite-rara, caai a fost tradus pina acum in peste zece limbi, prin-tre ciue: germ:rna, franceza, greaca (se putea oare altfel?),danez4 maghiar4 englez4 italian4 japoneza, polonez4 por-tughez4 iwit, turca, islandeza gi corcana. Cu aceasta nara-

liune, romancierul pitrunde in ambianta gindidi lui Platon,

,,ceea ce - spune - m-a stimulat sa reflectez asupra con-tradicliilor care ii puneau atunci in miscre pe oameni, chiardacA nu am Fetenlia si fac roman istoriC'.

Nanliunea imbina refleciia cu diveftismennrl, deoarcce -pledeaza Somoza - acestea ,,nu au de ce sa fie in conflict", !iimplete$te o inEiga poutista din Grecia antica, ce nu este is-torica, cu un roman negru, ce aprcape cA, nu este poliiist. Elimprumuta mijloace din ambele tedtorii, fara a se instala de-

finitiv in nici unul, si Fetinde chia ca a fi incercat sa le cmica-turizeze, folosind, ln cea mai depuna libenate, caracteristicilediferitelor genuri literare. Personal nu am reupit sa detectezelementele de caricatura. Dar, indifercnt de intentii, in prac-dca faf;a a jocului metaliterar autorul se folosegte de

fic$une pentru a-'i pune, in numele sau si al noastru, tocmaiintrebarile pe care adeseori ni le punem cu totii, si mai alespentru a explora micile 9i marile probleme ale existenlei:

,J.{u voiam sa scriu un roman istoric, pentru ca nu credin acest gen. Dar Grecia clasice imi permitea sa reflectez laenormele contradicdi carc il puneau in migcare pe omulacelor timpuri, atit de asemanatoare celor de azi. [...] Greciise zbAteau intrc exaltarca ratiunii 9i cea a simlurilor. Acumslntem in cautarea unor valori pe care se le confruntam cuzeii tehnologiei", explici Somoz4 convins cA omul s-a

schimbat nespus de pulin de-a lungul timpurilor gi cl nevoiade a hlosofa, pregnanta ln acest roman, este incA vie, de$i

6

firosoni ri poetii si-au qn'iil:"]:1,[tT::,il:::iT:; I$

--Acum acest loc il ocuPa omul de.s

l:i..'""* i" Ito-ife raspunsurile ta mar e intrebari' desi pnili"tna nu am fost mai zaPaciF "1"1",1j:i,'-*Onna",

"u l*Pentru toate aceste mottve' ttll,l'"r"i"-ri. nt"t"n I

i:T',1,1#';ii:'1,3':':i'-.:{H:#,#;".1H**\ptato; si inventeaza o Fsatud de c:l'ji"l

"* "i*i *0,

Imoment il Pdnd Pe cititor in IIIIe

ffiili;;;;,; ffindanntui' cu carc.in P:*:11j:"1 I

;:;;;;,i;;;"" Eco' cartea ne mai aduce in Prearma $r

il"i;;;il-;""tT' I "Tl-TTi,il"3:"1?:T3; i:Carnil Petrescu, *9.1^i" :" :li;iu-propriu i.tori", rusubsol. Acesra ne obliga sapaflrc,p-'^ *

I si'i. ."rotra, toeniemele 'Pe care' rlnd Pe rind' le

::":"*;"' tot rind pe rlnd' i se (si ni le) reveleaza' vom

,i""ip.t"'e **'" *:'j:,'.1 *[""$::arc, in urrima in-

Tot acest joc al romanelor "rr.,*ii' i;;;i: il

'pune Jo'6 carlos somoza - ae' a-fl

il#:; ",il dintre posibilele concluzii [" ] esie ca ralr-

'#; ;;;; "'"'"n* l l"ill"$'iilli l",fflllli: ilne permit sl cuooastfl 3t".T;.?'t:;; irationatutui".miscare' se afla dincolo de slmlu'iil,"'"i,1*."u,*.'jP:*ilu:l"i::|ff .J,fi ',1'::tcare nu a imPlinit inca 50 de ani'

;;;l;;;" Ptbleme pe care le pune romanul'

*

Mai intii, gruPut de probleme pe care au:9it "t I1::

".t ilr"

"t"pti' o data cu titlul: Pe$era ideilor este nu o

lirln' "i'-li!nt" directa la pambola lui Platon:

'''jni*p* 1' - 1' :'"::::,ffiil?;iilii,T.liTTll.

altui Pe$onaj, Crantor - ar auzl

terii, nu? hizonierul care a tltut inueaga viala intr-o Peilera'

t)

0av)

C

pdvind umbrele obiectelor pi ale fiintelor reale, poyesteste

mitul acesia, devine liber dintr-odata, iese la lumina soare-lui, ti iti da seama ca pina atunci vazuse doar simple si-luete, iar rcalitatea este mult mai frumoasa $i mai cuprin-zatoare decit gi-o imaginase".

Mai mult decit atit, motoul romanului este un foaiecunoscut (Si mai ales citat) fragment din aga-numita

Scrisoare a yII-a. Marc parte din aceasta este consacrata re-lathii Si comentarii pe larg a calatoriei ficute de Platon inSicilial. ConsideratA cea mai autenticA dinfte scrisorile bA-

nuite a ne fi rimas de la Platon (cf. Constantin Ritter) sau

de o autenticitate indoielnica (cf. Aram Frcnkian), aceasta

este ,,cheia de bolta" a tntxegului set de 17 scrisori. inScimarea a W-a - a comentat Constantin Noica2 - Phton vagti si rea5eze la locul lui cuvintul, arAtind (la 342 b si urm.) ca

actul de cunoastere incepe de la nume, urcindlz defini1ie, sprea ajrnge apoi la imagine, de alct la $ii4ai ti, prin ,,afnitatea$i aseminarca" inteligenlei cu obiectul (nu prin imitalie prc-

cisal), ,,atinge ins4i natura obiectului, ouVa lui".in ro-an, aceste lucruri le explicl, la cina pe care o da

IaAcademie, Platon insu$: ,E foarte simplu, Filotext. PrimatreaptA e numele, $ ar putea fi oricare. De pilda: <<scriere>,

<casa>, <(cenaclu), A doua e definitia, numele despre carevorbesc sintagmele. in pilda <scriere>, definilia ar fi: (Scri-

erea e un papirus scris ce formeazi un text totab. E limpedecA in literatura incap numai nume gi definifii. A treia treaptl

I Dupa 398 i.H-r., Platon ajunge din Magna Gra€cia in Sicilia, la cunealui Dionysios cel Berdn (43G367 i.ttr.). in urma unor neinFlegeri cu privir€la diferite chesduni legate de legislatie, legidativ si forma de guvemaDint, irl388-387 i.Hr, cste invitat sa pAr{s€ascA Syracuza, mde cistigase simpada luiDion, cumnatul lui Dionysios, $i a p.ietenului sAu, Aristomenes. in finalulScdsoru (din carE face Fne rnotoul ales de Josd Carlos Somoza), sint Fezen-laie pe larg disciplinele predaE la Academie $i esrc pus{ in evidenta origina-lilatea sistemului lilosofic elaborar de Plalon .

2 Interpretare la Cnt/a.ln: Platon. Opere, m, Bucuretti, Eiitura$tiWfici $i Enciclopedic r, W8, p.233.

e imasinea. viziunea pe care fierare si-o faueste in ninte I $

"*"i1"0 se gindeste la ctva' De Pilda' gindindu-ma la o

LG-

scriere, eu vad un PaPirus desfecut Pe masa' A Patra r:aYla' lF

intetectul, e tocmai ceea ce facem acumaj discutam' sluJtn- l$du-ne de inteligenta noastre. despr€ orice' ln Pilq noastr-a::n

I

vorbit desDre scrierc: desprc obirsia 5i telul ei A crncea st ultF I

ma treaptal e ideea in sine, adica adevaratul obiect al cunoay I

terii. in pilda (scriere', ea ar fi Scrierea in slne' scnerea I

ideala. suPedoara tutuor scrierilor lumii"' , . , - , ,- I

in finl, Filotext, care se va dovedi a fi autorul (deslul oe I

"orJut d" contemporaneitate) al romanului de deasupra

irili"i, J. "t" ." uuila indraaeala de a se dedubla si supra-

r*.'*"i pprsonaj, scriitorul omonim invitat de Platon la

iinrt n" otlra cu acest roman rodul pariului-provocare pe

"t* itUftt slu i l-a propus lui Platon: acela de a ilustra

lJ"*ia "on""pri"

printr-o carte' Iata cum ne exPlicl acest

f*- f"f*,ao, "ailtl si, in acela$i timP' fiul lui Filotext:*'";|il;' begem ideilor este rczultatul pariului dintre

Filoiext si Plaron. I-ui Filotext afacerea i s-a parut foafe grca:

il;;;;i . oPe,a care sa conlina cele cinci elemente ale

,""'f"""i*iif himele doua erau simpte' daca mai lii minte:

.irn"i"'*" *t.4" lucrurilor' pur 5i simplu' iar def,mitia"

;;;; o" "-" le spunem despre acestea- Ambele elemente

inr*rja t"o-" scriitura normalar Dar al treile4 imaginile'

.ii d"iu o $oblema: cum sa crcezi imagini care sa nu fie

.-*oi"?t*ilii, fot e ale fiintelor si ale lucrurilor de dinco-

i. ii.".*"L t*te? Atunci' Filotext a inventat eideza'"* -O"ii i""-. nota a ,,Traduc'rtoruluf' romanului se dau

on"f, ""pfuii r"gut" de cuvintul spaniol eidels' "eideza"'

ni." put" ni.*, ta dam aici citeva lamuriri preliminare: in

' ";-t, t" ** tmdi$e clatica a romanului Politist' acest "Pdelen

" "*i'1i"ii^ "" ti"iim nurn"i ta pasiunea cu care va "paria")

ne lasa

:';),",'] t;;;i.;, numele sau, imbinate a sr pfilo "pneten ii a lat

;l,J::;;.;;;;t" imposib sr il fi purtat un contemporan srcc al

lui Platon.

oI0&

a

i

pdmul rind, effesrs, cuvintul spaniol pe care il folosefteautorul Jos€ Carlos Somoza, de formalie pslfriatru, nu este

prezent in Diclionarul cel mai autorizat al limbii spaniole,

cel editat de Real Academia; acesta insa inregistrcazaeid'tico: ,,(din gr. eidpticos, relativ la cunoa$terc) adj. l.(pslr.) despre gi referitor la eidetism; 2. (fiI.) carc se referlla esenF', gi eidetismo: ,s.n. (psih.) capacitate a anumitorpersoane, in general copii si arti$ti plastici, de a reproduce

menbl cu mare precizie Frcepgii (sn.) vizuale anterioare".

in Dialogurile platoniciene de maturitate (Banchetut,

Phaidon, Phaidros), erdos gi idea, de ll care deriva ne-indoielnic neologismul somozian, spaniolul erdesr's, sinttermenii filosofici centrali, in jurul carora evolueazi docti-na desprc er?e (cuvint gregit tradus prin ,,concepte", dupa

cum arata Adelina Piatkovski), esenle. Eldos, pl. eide, este

esentq temeiul, proiectul nesupus nasterii 5i pieiii, forma(cel mai adesea umana), configuratia, imaginea si infa-

tisarea, iar idia este modelul unic, prototipul fiin al, noti-unea logice, paradigma esentiala, forma estetica, idealulmoml, intr-o unitate nediferenliata Daca gr. erikasla este ilu-zi4 atunci sp. erdes:rs ar fi intruparea ideii in esenta sau fie sinumai - cum face Jos€ Carlos Somoza - in,logos, in cuvint.

Dar sa mergem mai departe: deqi ,,Tmducitorul" ilintrcrupe, pentru a-$i arata surprinderca, Montalo continuasa explice: ,,Eideza este o invenlie gmlie careia Filotext faceca ideile sa fie cursive, liberc, sa nu aiba legatura cu scri-iturq ci cu imaginalia cititorului". Eideza nu este o tehnicaliterara folosita de scriitorii greci, ci: ,,Este o simpla inven-

tie, carc apa4ine in exclusivitate acestei scrieri! [...] Deci,al treilca element era rezolvat. Dar lipseau inca cele maigele. Cum sa reufeascA al patrulea, care era disculia in-telectuala? Era nevoie, in chip vadit, de o voce din afarascriiturii, o voce care sa comenteze ceea ce parcurgea citi-torul, un pe$onaj carc sA priveasca de la distanla intimpla-rile tramei. Acest personaj nu putea fi singut caci elementul

,2

necesita un oarecare grad de dialog Astfel incit.g""t:"n l$:fit"#'";;;iu u'""t putin doua personaje din afara

[C-

ilffi . ;;;;;; fi putut {i acestea 5i cu ce scuze ar fi P!- f \il[";';;;;;'e iititorutuit [" ] Solutia i-a daro lui

l$'i;ili,lfiit* poem' strcfa talmacirorului <intemnilat I

a";;;Jil;,-;t "dauge cliva talmacitori fictivi 1o-l::t I

-*iito.uf ."t rnui nimerit Pentru a aFnge ta cel de-al-patru- I

i"l "r"rn*,.

Unul dintre ei <ar talm'.ci> scnerea' comen- I

[Til;#;";sol' iar ceilalli ar fi tegali de el intr-un !

;;;;ii;i cu trucul acesta' scriitorul nostru a reusit sa I

:'r"J..;i ;"i put,ut"u tlt*"nt Dar raminea al cin-

:ii:;:" * t'*' ii"eu in sin"! [' "] Ideea in sine este cheia

::':;,;';; "- cautat-o inca de la incePut' Filotext nu

ii"iJ" "-ol** "i si de aceea nu am ga'sit-o Dar' la urma

r"."t"" "; este inaunsu: in cercetarca noastrt' in dodnla

;;;;;;; a o gasi' [ "] Fitorext acistisat' deci' Padul!" .'Til;;fi;; cisrisa Pariul cu filosofia' iar Prin amin-

o"t il;;" "dtta riidul ei patiut

"o filosofra- Regisim

;;;;;;;;; ;"tatextual o noue confirmare a diagnosti-

:ll:t;il;asita luciditate de Hoda-Roman Pata-

oievici: ,,.'. lumea inseaga s-a transformat in fabuli! in rCcit'

il j"; ;i;;;;;i"; " i: 1::i::*3J#: ffiffii,"#

a simulacrelor este consertnla trpll

.*"..i"rt.t asuPra ontologiei De altfel' evacuarea

^L"r"f"i ai" teoria literar& apoi evacuarea textului ln

il;;;;";;lui de text si a ideii de oPera de aru in

;il;;'"";;;;ui sociologico-ideolosic nu rcprczinta

"i."i", t" i""nu" Postmodeme'

declt niumful modem al

H;;;; ;;a ontolosiei' ln termeni morali' il s'af t

:;;;;;;;;'"i,.,; que te btanc est noit' 4'

'"t"o.'"J * "t" *astii intimPtare ii va stimula sa incerce

.a aprotunOezt ntotofia platonica ii indemnam sa se apropre

._-l...........,.'-o**"aon"niomttlt'.'ent'EA-ll-^re\azuu"Bucuresti'Human-

itas.2002' P l18 t3