Proiect nr. 1/2018

PROIECT TEHNICAMENAJARE PARC ÎN COMUNA RĂCHIŢI,

JUDEŢUL BOTOŞANI

VOLUMUL I – PIESE SCRISE Beneficiar: COMUNA RĂCHIŢI, JUDEŢUL BOTOŞANI Proiectant: S.C. NEFERTITTI S.R.L. Faza : P.T. + D.E.

CUPRINS

E. Prezentarea proiectului pe specialităţi

Prezentul proiect este structurat în două volume: Volumul I Piese Scrise Volumul II Piese Desenate.

Volumul I Piese Scrise cuprinde următoarele capitole şi subcapitole: Colectiv elaborare 1. Date generale 2. Memoriu tehnic 3. Caiete de sarcini pe specialităţi 4. Graficul general de realizare a investiţiei publice Program pentru controlul calităţii lucrărilor

Volumul II Piese Desenate cuprinde: Planuri de situaţie 1.01

Profile transversale tip 2.01 Podet tubular d=600 mm 3.01 Platforma betonata 4.01

COLECTIV ELABORARE

ŞEF PROIECT

ing. Marius ILIEŞ ____________________

PROIECTANT

ing. Marius ILIEŞ ____________________

DESENAT

ing. Marius ILIEŞ ____________________

1. DATE GENERALE

1. Informatii generale privind obiectivul de investitii

1.1Denumirea obiectivului de investiţii:

Amenajare parc în comuna Răchiţi, judeţul Botoşani

1.2Amplasamentul

ŢARA: ROMANIAREGIUNEA: NORD – EST- cod regiune 7JUDEŢUL: BOTOŞANI – cod judeţ 1LOCALITATEA: SAT ROŞIORI, COMUNA RĂCHIŢI

1.3 Actul administrativ:

Certificat de urbanism

1.4 Ordonatorul principal de credite:

COMUNA RĂCHIŢI, JUDEŢUL BOTOŞANI

1.5 Investitorul:

COMUNA RĂCHIŢI, JUDEŢUL BOTOŞANI

1.6 Beneficiarul investitiei:

COMUNA RĂCHIŢI, JUDEŢUL BOTOŞANI

1.7 Elaboratorul proiectului:

S.C. NEFERTITTI S.R.L.

2. Prezentarea scenariului/opţiunii aprobat(e) in cadrul studiului de fezabilitate / documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii

Nu a fost elaborat un studiu de fezabilitate.

2.1 Particularităţi ale amplasamentului cuprinzând

a) descrierea amplasamentului;

Răchiţi este o comună în judeţul Botoşani, formată din satele Costeşti, Răchiţi (reşedinţa), Roşiori şi Cişmea. Se află aşezată în partea de nord–est a municipiului Botoşani, la o distanţă de 3 km de acesta.

Numărul total al locuitorilor din comuna Răchiţi este de 4443 persoane, conform ultimului recensământ.

Comuna Răchiţi dispune de 108 km străzi şi uliţe şi 196 km drumuri comunale care sunt pietruite în marea lor majoritate. Situată la doar 3 km de municipiul Botoşani, comuna Răchiţi are avantajul că este străbătută de DN 29 care face legătura cu Botoşani-Săveni; DJ 296 care face legătura cu Botoşani-Nicşeni şi DJ 296A care face legătura Costeşti-Stăuceni. Acest lucru face posibil transportul de persoane şi mărfuri cu mijloace auto în condiţii de confort şi civilizaţie.

Obiectivul general al acestui proiect susţine dezvoltarea infrastructurii rurale reprezentând cresterea calitatii spatiilor verzi la nivelul satului Roşiori, prin modernizarea arhitecturala si peisagistica a zonelor verzi. Acest proiect isi propune sa pastreze si sa dezvolte functionalitatile actuale ale parcului, precum si sa adauge unele noi absolut necesare pentru realizarea unui ansamblu arhitectural si peisagistic modern.

b) topografia; Lungimea zonei ridicate a fost materializată pe teren făcându-se printr-un număr de

staţii care să permită ridicarea profilelor transversale astfel încât punctele radiate să ocupe toată zona de studiu (ampriza şi zona de siguranţă a acesteia conform O.G. nr. 43/1997 cu modificările şi completările ulterioare), pentru a asigura o densitate optimă.

Calculul drumuirii şi a punctelor radiate s-a efectuat prin prelucrare electronică a datelor din teren utilizându-se programe specifice (MAPSYS, TOPOSYS, AUTOCAD, etc.).

c) clima şi fenomenele naturale specifice zonei;Localizată în judeţul Botoşani, clima comunei Răchiţi se încadrează în tipologia

celei temperat-continentală specifică judeţului ăn ansamblu cu influenţe climatice, caracterizată de veri călduroase şi ierni geroase cu viscole. Temperatura medie anuală este de +8,6◦C, sub media anuală a României de +9,4◦C. Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este de -3,6◦C, iar temperatura medie a lunii celei mai calde (iulie) este de 24,2◦C. Amplitudinea termică este mai mare de (22-23◦C) şi corespunde unui climat continental de tranziţie. Datorită interacţiunii dintre procesele advective şi cele de circulaţie locală, generată de bilanţul caloric al suprafeţei active, temperatura aerului poate urca în timpul verii la peste +35◦C în timp ce iarna coboară în toate subunităţile podişului sub -25◦C. Vara pot să apară perioade când temperatura scade sub 10◦C, iar iarma apar perioade călduroase în timpul cărora temperatura urcă peste 10◦C. Fenomenul de îngheţ variază foarte mult ca moment de apariţie şi ca număr anual de zile cu îngheţ (130-140 zile/an). Îngheţul este o caracteristică termică specifică perioadei noiembrie-martie. Excesivitatea climei este exprimată şi de numărul ridicat al zilelor de vară şi tropicale care însumează pe an circa 50-100 zile.

În general, temperatura medie anuală mai coborată a Moldovei de nord-est nu se datoreşte iernilor, care nu sunt pronunţat mai friguroase decât în sudul ţării, ci mediilor mai

coborate din lunile de vară, aflate frecvent sub influenţa maselor de aer oceanic de nord-vest.

Verile sunt suficient de călduroase şi totuşi mai moderate decat în sudul ţării.După frecvenţa medie a vântului se remarcă caracteristica esenţială a climei din

această zonă. În primul rând dominantă catogorică a vânturilor este de nord-vest şi în al doilea rând a celor de sud-est; frecvenţa cea mai redusă o au vânturile de vest, reţinute de arcul carpatic, vânturile de est şi de nord-est.

În cursul anului, două treimi din cantitatea totală de precipitaţii cad în intervalul aprilie-august. In schimb, din decembrie pana la inceputul lui aprilie nu se aduna nici o cincime din totalul precipitatiilor anuale, luna cu cea mai scazuta cantitate de precipitatii fiind februarie.

Uneori, cantitatea de ploi căzută în 24 de ore se apropie de cantitatea medie a lunii respective.

Ninsorile pot începe în prima decadă a lunii noiembrie şi pot să se prelungească până în prima decadă a lunii aprilie. Grosimea medie a stratului de zăpadă ajunge la 13,2 cm în ianuarie şi 14,4 cm în februarie, pentru a scădea la începutul şi la sfârşitul iernii.

Grindina este îndeosebi caracteristică pentru lunile iunie, iulie şi mai puţin pentru august, când se produc în medie câte 1 — 2 căderi de ploi lunar, mai rar câte trei.

Bruma se prelungeşte în anotimpurile de tranzitie cu două trei săptămâni faţă de sudul tării. Ea prezintă o frecvenţă destul de mare începând din luna octombrie iar primavara bruma se prelungeşte în mod curent până în aprilie, producându-se doar întâmplător şi în mai. Zile de îngheţ cu temperatură minimă diurnă mai mică sau egală cu 00C, sunt în număr de 115, iar zile de vară, cu temperatura aerului maximă diurnă mai mare sau egală cu 250C sunt în medie de 80. Fenomenele de îngheţ se înregistrează între 11-20 octombrie cel mai timpuriu şi între 10-25 aprilie cel mai târziu.

Media precipitaţiilor atmosferice pe an este de 530 mm. În zona înaltă a teritoriului, cu altitudini de peste 300 m şi acoperite de masive păduroase, precipitaţiile medii anuale pot depăşi 600 mm. În timpul anului regimul precipitaţiilor este neuniform, înregistrându-se cantităţi mari în perioada aprilie - iunie şi mici în ianuarie.

Aversele torenţiale influenţează negativ activitatea economică şi socială, contribuind la declanşarea alunecărilor de teren şi activarea eroziunii. În general, când precipitaţiile depăşesc 20 mm/24 ore şi solul este deja umed, ori când sunt mai mari de 40 mm/24 ore şi cad pe un sol uscat, se pot deteriora unele culturi, fiind favorizate procesele de scurgere difuză, de eroziune areolară şi torenţială solului şi de deplasare în masă.

Vânturile care bat pe teritoriul zonei analizate se caracterizează prin fluctuaţii mari de direcţie şi viteză, fiind determinate atât de circulaţia generală a maselor de aer, cât şi de orientarea generală a reliefului.

În timp, cele mai ridicate valori ale vitezei vântului corespund perioadei de iarnă şi primăvară, când se depăşesc 3 şi chiar 4 m/s în medie.

Datorită particularităţilor fizico-geografice, caracterul general al climatului în această zonă prezintă diferenţieri care permit cel puţin două concluzii :

- microclimatul de vale, localizat pe terasele inferioare ale zonei Jijia - Prut, caracterizat prin salturi mari de temperatura de la vara la iarna, dar şi diurne. De menţionat frecvente inversiuni termice, ceţuri, brume, umezeală relativ accentuată.

- microclimatul de terasă şi versanţi însoriţi, implică temperaturi medii anuale in jur de 8,30C.

Perimetrul în care se desfăşoară traseul drumului comunal se încadrează, conform Normativului P 100/2006, în arealul de seismicitate de 6 MSK conform STAS 11100/1-92, în zona de seismicitate cu parametrii perioada de control a spectrului de răspuns Tc=0,7 sec şi acceleraţia orizontală a terenului ag=0,16. Clasa de importanţă şi de expunere la cutremur şi factori de importanţă III cu factor de importanţă Yi = 1,0.

Sensibilitatea la îngheţ a pământului din zona amplasamentului proiectului a fost stabilită în baza criteriului granulometric de apreciere conform STAS 1709/2-90: pământ tip P5 (argilă prăfoasă-nisipoasă), sensibil la îngheţ. Indicele de îngheţ în zona studiată a fost determinat conform STAS 1709/1-90, iar conform tabel 1,fig.1,adâncimea de îngheţ a pământului din fundaţie este în medie pe amplasamentul cercetat de z=110-116 cm (tip climatic I,condiţii hidrologice mediocre-defavorabile).

d) geologia şi seismicitatea;GeologiaComuna Răchiţi este situată în Platforma Moldovenească a cărui fundament este

format din roci cristaline, magmatice şi roci eruptive ce alcătuiesc un soclu rigid care a suferit o serie de mişcari epirogenetice. La coborâre şi ridicare, de-a lungul erelor geologice au avut loc mai multe transgresiuni şi regresiuni masive. Soclul platformei are vârsta precambriană, fiind unul dintre primele uscaturi ale Europei. El este cutat şi metamorfozat în proterozoicul mediu. Stiva de depozitare sedimentară în etapele de oscilaţii negative când regiunea a fost acoperită de ape marine, constituie cuvertura.

Coloana stratigrafică din zonă este formată din: cuaternar, volhinian, badenian, cenumanian, silurian, ordavician, cambrian inferior, vendian.

La suprafaţă apare cuaternarul în grosime de 15 m format dintr-un complex argilos şi argilo-prăfos cu zone de nisip. Ultimul strat este un complex argilo-prăfos-nisipos.

GeomorfologiaDin punct de vedere al reliefului, judeţul Botoşani prezintă un aspect larg, vălurit cu

interfluvii colinare, deluroase sau sub formă de platouri joase, toate acestea lăsând impresia că provin dintr-o suprafaţă unică tăiată în râuri.

Din punct de vedere geormorfologic Câmpia Moldovei se împarte în:o Câmpia Jijiei superioare şi a Başeului;o Câmpia Jijiei inferioare şi a Bahluiului;o Lunca Prutului. TectonicaConform Normativului P 100/1-2006, zona studiată se incadrează în zona de hazard

seismic cu acceleraţia terenului ag-0,16g, Tc-0,7s. Zonarea valorii de vârf a acceleraţiei terenului s-a luat in funcţie de intervalul mediu de recurenţă (al magtitudinii) IMR-100.

Conform zonării teritoriului din punct de vedere seismic, zona Ungureni ca teritoriu studiat se află în zona de influenţă a cutremurelor de tip moldavic cu hipocentrul în zona Vrancea, la adâncimi de 90 ÷ 150 km şi se încadrează în zona seismică de calcul ,,E” care se caracterizează prin:- coeficient seismic de calcul Ks = 0,12;- perioada de colţ Tc = 0,70 s;

- grad seismic asimilat (MSK): VII.

e) devierile şi protejările de utilităţi afectate;

Pentru realizarea lucrărilor nu sunt necesare demolări, demontări sau devieri de reţele, traseul fiind amplasat integral pe actuala ampriză.

f) sursele de apă, energie electrică, gaze, telefon şi altele asemenea pentru lucrări definitive şi provizorii;

Investiţia „Amenajare parc în comuna Răchiţi, judeţul Botoşani”, nu necesităracordarea la utilităţi (energie, apă, telecomunicaţii, etc.) decât în faza de execuţie a lucrărilor pentru organizarea de şantier.

g) căile de acces permanente, căile de comunicaţii şi altele asemenea;Nu este cazul.

i) bunuri de patrimoniu cultural/imobil;Nu este cazul.

2.2 Soluţia tehnică cuprinzând:

a) caracteristici tehnice si parametri specifici zonei;

b) varianta constructivă de realizare a investitiei;Sistem rutier alei tip I- pavele vibropresate – 4 cm- nisip – 5 cm- strat de balast – 10 cmSistem rutier alei tip II- pavele vibropresate – 8 cm- nisip – 5 cm- strat de balast – 20 cm

c) trasarea lucrărilor; Traseul a fost pichetat pe teren în momentul realizării studiului topo. Înainte de

începerea lucrării proiectantul va preda executantului traseul cu picheţi şi reperaje.Lucrările vor fi trasate pe teren cu ajutorul picheţilor şi reperilor. Înainte de trecerea

la realizarea elementelor geometrice ale tronsoanelor de drumuri comunale, executantul va transmite picheţii în zone de siguranţă.

d) protejarea lucrărilor executate şi a materialelor din şantier;Protejarea lucrărilor executate cât şi a materialelor din şantier cade în sarcina

constructorului, care va lua măsuri de amenajare a unui spaţiu de depozitare a materialelor, precum şi paza acestora prin organizarea de şantier pe care o va face în apropierea lucrării până la recepţionarea lucrărilor de către beneficiar.

e) organizarea de şantier;

Organizarea de şantier cade în sarcina directă a Antreprenorului care va elabora proiect de organizare de şantier, pentru care se va solicita autorizaţie de construire, în care vor fi incluse toate cheltuielile aferente racordării la utilităţile necesare organizării, în scopul realizării unei lucrări conforme cu cerinţele proiectului tehnic.

Cazarea, transportul muncitorilor, depozitarea materialelor, curăţenia în şantier, serviciile sanitare, organizarea şi semnalizarea corespunzătoare a punctelor de lucru revin în sarcina directă a antreprenorului.

2. MEMORIU TEHNIC

Denumirea obiectivului: Amenajare parc în comuna Răchiţi, judeţul Botoşani Faza de proiectare: proiect tehnic, caiete de sarcini, detalii de execuţie Sursa de finanţare: buget local Ordonatorul principal de credite: comuna Răchiţi Persoana juridică achizitoare: comuna Răchiţi, judeţul Botoşani Amplasament: intravilan sat Roşiori, comuna Răchiţi

a) Necesitatea şi oportunitatea investiţieiOportunitatea investiţiei este justificată de necesitatea punerii in valoare a

spaţiului parţial amenajat si a crearii in zonă a unui loc de recreere, promenadă, joacă pentru locuitorii satului Roşiori şi ai comunei Răchiţi.

Pentru satisfacerea necesitatii acestui proiect se definesc urmatoarele obiective specifice ce trebuie realizate in cadrul proiectului:-înlaturarea disparitatilor din punct de vedere socio-economic dintre arealul vizat de proiect si celelalte areale ale orasului si cresterea rolului economic si social al acestuia- necesitatea abordarii integrate a problemelor economice, sociale si de mediu din zonele rurale- reabilitarea fizica a spatiilor publice- cresterea suprafetelor de spatii verzi- integrarea grupurilor dezavantajate- cresterea atractivitatii satului- protejarea mediului inconjurator, context obligatoriu pentru toate actiunile indentificate

Prin lucrări de terasament şi modelare a terenului prin alei vor fi create zone distincte in care toate categoriile de varsta isi pot găsi locul de relaxare, joacă, plimbare sau linişte dorită.

In cadrul proiectului au fost respectate cerintele temei de proiectare,si prevederile diverselor Norme, Normative si Standarde in vigoare in Romania.

Scenariul selectat pentru realizarea investitiei presupune amenajarea unui parc care sa satisfaca atat nevoia de liniste si relaxare cat si cu zone distincte pentru copii, in care sa fie amplasate aparate si jocuri .

Parcul va fi structurat pe zone, fiecare adresandu-se altui tip de vizitator.Creerea în sat a unui loc adecvat care sa asigure tinerilor si copiilor condiţii

pentru miscare in aer liber, in conditii de siguranta cât si amenajarea unor zone care sa fie adevarate oaze de liniste, verdeata, care sa ofere o priveliste relaxantă tuturor

categoriilor de vârstă va contribui la păstrarea si imbunătăţirea stării de sănătate a locuitorilor.

Se urmăreşte stimularea petrecerii a cât mai mult timp in aer liber si promovarea mişcării şi sportului in rândul tuturor categoriilor de vârstă.

Parcurile au un rol foarte precis din punct de vedere al influentei asupra poluarii.

b) Situaţia existentăTerenul propus reamenajării este in prezent slab amenajat, conferind un aspect

modest, departe de posibilitatile de dezvoltare ale zonei.Zona inierbata este neingrijita, napadita de balarii, chiar daca pe alocuri se

gasesc plante ornamentale perene de talie mică.Probleme identificate:

- lipsa de locuri de joaca in imediata apropiere;- lipsa unei zone de agrement;- existenta unui spatiu public inestetic, fara utilizare;- nefolosirea la capacitate maxima a potentialului de recreere din zona

c) Soluţia propusăALEI

Aleile de acces in parc sunt ierarhizate in functie de importanta, asigurand un acces facil catre toate zonele amenajate ale acestuia. Materialele ce vor fi utilizate pentru amenajarea acestora sunt in mare parte naturale .

Aleile pietonale sunt dimensionate pentru asigurarea capacităţii de circulaţie a pietonilor asigurând un gabarit de 1,0-2,50 m lăţime corespunzătoare unui flux de 600 pietoni/oră.

Partea carosabilă a aleilor pietonale din pavele vibropresate de 4 cm de culoare roşie şi gri în suprafaţă de 1100 mp vor fi aşezate pe un pat de nisip în grosime de 5 cm şi o fundaţie din balast în grosime de 10 cm, iar pavele vibropresate de 8 cm de culoare roşie şi gri însuprafaţă de 110 mp vor fi aşezate pe un pat de nisip în grosime de 5 cm şi o fundaţie din balast în grosime de 20 cm şi vor fi încadrate cu borduri prefabricate mici de dimensiunea 10x15 cm pe fundaţie de beton în lungime de 1359 m, de culoare gri.

In suprafata totala a aleilor sunt incluse si amenajarea a 71 buc locuri pentru montare mobilier (banci pentru recreere), cu urmatoarele dimensiuni lungime 2,0 m si latime 1,0 m.

Optiunea pentru aceste materiale a avut drept scop principal inlesnirea actiunii principale dintr-un parc, si anume: plimbarea, fie ea pe jos, pe role, pe bicicleta sau in carucioare, cazul persoanelor cu dizabilitati. Motivul pentru care s-au ales aceste materiale si nu altele, au fost din ratiuni ecologice si nu in ultimul rand estetice.

Pentru scurgerea apelor pluviale spre zonele vegetale si pentru impiedicarea stagnarii apei, aleile vor avea pante de 1,5%, dinspre ax spre margini.TEREN SPORT

Suprafaţa terenului de sport are următoarele dimensiuni: lungime 41 cm şi lăţime 21 cm, este alcatuita din peluza cu gazon insamantat, deoarece acesta se adapteaza mult mai bine la sol decat cel transferat (rulou), crescand robust si uniform.

In vederea realizarii terenului de sport se va folosi metoda de insamantare directa a gazonului. Operatiunile de realizare a gazonului sunt:- mobilizarea solului cu freza mecanica;

- nivelarea solului;- semanat cu o cantitate de 3 kg/100 mp;- incorporat samanta la 0 adancime de 1 -1,5 cm - tavalugit dupa semanat;- udat;

Lucrari de ingrijire a gazonului dupa rasarire sunt:- udatul constant, se va face in perioadele din zi cand insolatia nu este puternica (dimineata sau seara tarziu) - ingraşatul (ingrasaminte chimice NPK + microelemente) - tunderea gazonului se va face de 2 ori pe luna in conditii climatice normale - aerisirea plantelor la radacina se executa cu un scarificator mic special

LOC DE JOACĂSpatiile de recreere destinate copiilor nu se limiteaza la obisnuitele leagane si

balansoare tipice, ci presupun si ansambluri de joaca de tipul casutelor, turnurilor, labirinturilor, ce au un rol important in dezvoltarea abilitatilor si deprinderilor copiilor.

Se vor monta complex de joaca cu hinta dubla si tobogan spirala, complex de joaca cu tobogan dublu, rotativa parc cu 4 locuri si balansoar parc.

Aceste componente trebuie să respecta normele de protectie si siguranta. Suruburile de imbinare sunt mascate cu suprafete de protectie, pentru a evita orice pericol. Suprafata de actiune (solul) va fi acoperita cu nisip, asigurand o probabilitate de accidentare a copiilor foarte mica.

PLATFORMĂ BETONATĂ Prin prezentul proiect se propune realizarea unei platforme betonate

in suprafata de 71,00 mp. Soclul de beton al platformei va fi placat cu piatra naturala, iar placa pentru pardoseala va fi armata cu plasa.

Se vor monta 165 m teava PEHD dn200 PN16 pentru protectie racord aductiune apa si 75 m teava PEHD dn63 PN10 pentru protectie racord curent electric, de asemenea se va monta si un hidrant.

Se va repara temelia gardului ce imprejmuieste parcul.Execuţia podeţelor pentru intrare in parc se face prin realizarea acestora direct pe

şantier din elemente prefabricate. La prezentul studiu a fost aleasă execuţia acestor podeţe din elemente prefabricate, respectiv tuburi din beton precomprimat cu L=2,5 m, pentru podeţele tubulare, fundaţia, timpanele se vor executa din beton de ciment, iar in amonte si aval de podete, santurile se vor impermeabiliza 5 m cu beton C30/37.

d) Recepţia lucrărilorRecepţia lucrărilor din punct de vedere al calităţii acestora se va face în conformitate

cu proiectul tehnic, caietele de sarcini şi programul pentru controlul calităţii lucrărilor, cu respectarea HG 273/1994.

e) Protecţia mediului La proiectarea parcului s-au luat următoarele măsuri de protecţia mediului, care

asigură încadrarea lucrării în conceptul de dezvoltare durabilă : menţinerea traseului existent fără exproprieri de terenuri productive/demolări, fără divizarea teritoriului sau afectarea faunei şi florei mediului ;

realizarea unui sistem de colectare şi evacuare a apelor de suprafaţă compatibil cu mediul înconjurător, fără contaminarea potenţială a pânzei freatice de suprafaţă sau a cursurilor de apă existente; depozitarea separată şi refolosirea stratului de sol fertil decopertat la gropile de împrumut şi refacerea vegetaţiei; includerea în caietele de sarcini a obligaţiei executantului de anemajare a depozitelor de materiale rutiere pentru evitarea poluării solului.

Se vor respecta urmatoarele reglementari de mediu: Directivele 85/337/EC si 97/11/EC; Legea nr. 137/1995 şi Directiva 85/337/EC amendata de directiva 97/11/CE; Legislatia UE va fi respectata cu precadere fata de legislatia romanească.

f) Măsuri de protecţia munciiLa execuţia lucrărilor se va ţine seama de legislaţia în vigoare privind protecţia

muncii. Pe parcursul execuţiei lucrărilor muncitorii vor purta veste reflectorizante iar punctele de lucru vor fi semnalizate corespunzător.

În afara măsurilor prezentate mai sus, şi a celor menţionate în planuri, se vor lua toate măsurile pe care şeful de şantier le consideră necesare.

ÎNTOCMIT,ing. Marius ILIEŞ

3. CAIETE DE SARCINI

CAIET DE SARCINI NR. 1 1. DATE TEHNICE GENERALE

Prezentul caiet de sarcini tratează realizarea investiţiei „Amenajare parc în comuna Răchiţi, judeţul Botoşani”, cu respectarea unor principii generale privind:

- funcţionalitatea- capacitatea de rezistenţă- eficienţa economică- estetica.

2. PREVEDERI GENERALE PENTRU EXECUŢIE

Constructorul va realiza lucrările pe baza planurilor şi ale pieselor scrise şi desenate din documentaţie, cu respectarea strictă a prevederilor din documentaţia tehnico-economică.

În conformitate cu prevederile Legii Nr. 10/1995 - articolul 24, antreprenorul general va numi un responsabil tehnic atestat care să răspundă de realizarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor.

Lucrarea se încadrează conform prevederilor HG 261/94 în categoria de importanţă “C” – construcţii de importanţă normală.

3. RECEPŢIA LUCRĂRILOR

Pentru execuţia unor lucrări de calitate se va asigura recepţia lucrărilor pe faze de execuţie şi recepţia finală.

La execuţia lucrărilor se va ţine cont de prevederile prezentului caiet de sarcini.Recepţia finală se va organiza în conformitate cu legislaţia în vigoare.

4. EXPLOATAREA ŞI ÎNTREŢINEREA

După încheierea perioadei legale de garanţie, conform prevederilor legale, de corecta exploatare, întreţinere şi eventuale reparaţii, este direct răspunzătoare Autoritatea Contractantă, respectiv Comuna Răchiţi, judeţul Botoşani .

ÎNTOCMIT, ing. Marius ILIEŞ

CAIET DE SARCINI NR. 2Execuţia lucrărilor de terasamente

1. GENERALITĂŢILa executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din standardele şi

normativele în vigoare.Antreprenorul va asigura prin posibilităţile proprii sau prin colaborare cu unităţi de

specialitate efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea beneficiarului verificări suplimentare , faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul este obligat să asigure adoptarea măsurilor tehnologice şi organizatorice care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul este obligat să ţină evidenţa zilnică a condiţiilor de executare a terasamentelor , cu rezultatele obţinute în urma determinărilor şi încercărilor.

2. CONDIŢII TEHNICEMATERIALE FOLOSITE

PĂMÂNTURI PENTRU TERASAMENTECategoriile şi tipurile de pământuri care se folosesc la executarea terasamentelor sunt

clasificate conform STAS 1243-1988- Pământurile clasificate ca foarte bune pot fi folosite în orice condiţii climaterice şi

hidrologice , la orice înălţime de terasament, fără a se lua măsuri speciale.- Pământurile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate în orice condiţii

climaterice , hidrologice şi la orice înălţime de terasament, compactarea lor necesitând o tehnologie adecvată.

- Pământurile prăfoase şi argiloase, clasificate ca mediocre , în cazul când condiţiile hidrologice locale sunt mediocre şi nefavorabile vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1070 privind prevenirea degradărilor provocate de îngheţ - dezgheţ.

Nu se vor utiliza în ramblee pământurile organice, mâluri, nămoluri, pământurile turboase şi vegetale , pământurile cu consistenţa redusă (care au indicele de consistenţă sub 0,75) , precum şi pământurile cu conţinut mai mare de 5% de săruri solubile în apă .

Nu se vor introduce în umpluturi bulgări de pământ îngheţat sau cu conţinut de materii organice în putrefacţie (brazde, frunziş, rădăcini, crengi, etc).

APA DE COMPACTAREApa necesară compactării rambleelor nu trebuie să fie murdară şi nu trebuie să

conţină materii organice în suspensie.

VERIFICAREA CALITĂŢII PĂMÂNTURILORVerificarea calităţii pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale

acestuia , conform STAS 1913/5-85, STAS 1913/4-86, STAS 1913/13-83, STAS 1243-88, STAS 1913/12-88, STAS 1709-75, STAS 1913/1-82

Laboratorul executantului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinărilor de laborator.

3. CONDIŢII GENERALE PENTRU EXECUŢIA TERASAMENTELORPICHETAJUL LUCRĂRILOR

Sunt materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheţi cu martori în vârfurile de unghi prin borne de beton legaţi de reperi amplasaţi în afara amprizei drumului.

Pichetajul este însoţit şi de o reţea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton , plasaţi în afara zonei drumului, cel puţin câte doi reperi pe km.

Înainte de începerea lucrărilor de terasamente , antreprenorul trece la restabilirea şi completarea pichetajului.

Picheţii implantaţi în cadrul pichetajului complementar vor fi legaţi în plan şi în profil în lung de aceiaşi reperi ca şi picheţii din pichetajul iniţial.

Odată cu definitivarea pichetajului , în afară de axa drumului, antreprenorul va materializa prin ţăruşi şi şabloane următoarele:

- înălţimea umpluturii sau adâncimea săpăturii în ax.- punctele de intersecţii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza).- înclinarea taluzurilor.Antreprenorul este răspunzător de buna conservare a tuturor picheţilor şi a reperilor,

de a le restabili sau de a le reamplasa dacă este necesar.

LUCRĂRI PREGĂTITOAREÎnainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută lucrări pregătitoare în limita

zonei expropriate :- curăţirea terenului de frunze , crengi, iarbă şi buruieni;- decaparea şi depozitarea pământului vegetal;- asanarea zonei drumului prin îndepărtarea apelor de suprafaţă şi adâncime.Curăţirea terenului de frunze, crengi, iarbă, buruieni şi alte materiale se face pe

întreaga suprafaţă a amprizei.Decaparea pământului vegetal se face pe întreaga suprafaţă a amprizei drumului şi a

gropilor de împrumut.

Pământul decapat şi alte produse care sunt improprii vor fi depozitate în depozit definitiv. Pământul vegetal va putea fi pus într-un depozit provizoriu în vederea unei eventuale reutilizări.

În porţiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea trebuie abătute prin şanţuri de gardă care să colecteze şi să evacueze apa în afara amprizei drumului.

Antreprenorul nu va trece la execuţia terasamentelor înainte ca dirigintele să constate şi să accepte execuţia lucrărilor pregătitoare enumerate în prezentul capitol.

Execuţia treptelor de înfrăţire (conform pct. 6.2 STAS 2914)

MIŞCAREA PĂMÂNTULUIMişcarea pământului se efectuează prin utilizarea pământului provenit din săpături în

profilurile cu umplutură a proiectului.Excedentul de săpătură ca şi pământurile din deblee care sunt improprii utilizării în

ramblee vor fi transportate în depozite definitive.Necesarul de pământ care nu poate fi acoperit din deblee provine din gropi de

împrumut.

GROPI DE ÎMPRUMUT ŞI DEPOZITEAlegerea gropilor de împrumut sau a depozitelor este lăsată la latitudinea

antreprenorului , sub rezerva aprobării dirigintelui.La exploatarea gropilor de împrumut antreprenorul va respecta următoarele reguli:- Crestele taluzurilor gropilor de împrumut trebuie , în lipsa autorizaţiei prealabile a

dirigintelui , să fie la o depărtare mai mare de 10m de limitele zonei drumului- Săpăturile în gropile de împrumut pot fi efectuate în continuarea taluzurilor de

debleu cu condiţia ca fundul săpăturii să fie, la terminarea extragerii, nivelat de aşa manieră ca evacuarea apelor din precipitaţii să fie asigurată în bune condiţii iar taluzurile să fie îngrijit finisate

- Săpăturile în gropile de împrumut nu vor putea fi practicate sub nivelul proiectat al drumului , în profilurile în debleu sau sub cota şanţului de scurgere a apelor în zona de rambleu

- Fundul gropilor de împrumut va avea o pantă transversală de 1...3% spre exterior şi o pantă longitudinală care să asigure scurgerea şi evacuarea apelor

- Taluzurile gropilor de împrumut amplasate în lungul drumului se vor executa cu înclinarea de 1:1,5 ... 1:3.

Surplusul de săpătură din zonele de debleu poate fi depozitat după cum urmează:- fie în continuarea terasamentului de rambleu , fiind nivelate, compactate şi taluzate

conform prescripţiilor aplicabile rambleelor drumului. Suprafaţa lor superioară va fi nivelată la o cotă cel mult egală cu cota muchiei platformei rambleului;

- fie la mai mult de 10m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor în execuţie sau a celor existente şi în afara firelor de scurgere a apelor

La amplasarea depozitelor se va urmări ca prin execuţia lor să nu se provoace înzăpezirea drumului.

Antreprenorul va avea grijă ca gropile de împrumut să nu compromită stabilitatea masivelor naturale nici să nu rişte antrenarea lor de ape sau să cauzeze , din diverse motive,

pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice sau particulare. În acest caz, antreprenorul va fi în întregime răspunzător de aceste pagube.

EXECUŢIA DEBLEELORSăpăturile trebuiesc atacate frontal pe întreaga lăţime şi, pe măsură ce avansează, se

realizează taluzarea urmărind pantele taluzurilor menţionate pe profilurile transversale.Nu se vor creea supraadâncimi în debleu. În cazul când în mod accidental apar

asemenea situaţii se va trece la umplerea lor conform modalităţilor pe care le va prescrie dirigintele lucrării şi pe cheltuiala antreprenorului.

Compactarea stratului de formă va trebui să permită atingerea unui grad de compactare de 100% Proctor normal. În acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor gradul de compactare la 97% Proctor normal.

Înclinarea taluzurilor depinde de natura terenului efectiv întărit, fiind de 1,0:1,5.Taluzurile vor trebui să fie curăţate de pietre sau bulgări de pământ care nu sunt

perfect aderente sau încorporate în teren.Debleele în terenuri moi , ajunse la cotă, vor suporta o compactare de suprafaţă care

va fi executată de aşa manieră încât să se obţină pe o adâncime de 30cm un grad de compactare de cel puţin 97 % Proctor normal.

Toleranţele de execuţie pentru suprafaţa platformei taluzurilor sub lata de 3m sunt:- pentru platforma cu strat de formă = +/- 3cm- pentru taluzul de debleu neacoperit = +/- 10cmÎn timpul execuţiei debleelor , antreprenorul este obligat să conducă lucrările de aşa

manieră ca pământurile ce urmează să fie folosite în realizarea rambleelor să nu fie degradate sau înmuiate de apele de ploaie . Va trebui, în special, să se înceapă cu lucrările de debleu de la partea de jos a rampelor profilului în lung.

Dacă topografia locurilor permite o evacuare gravitaţională a apelor, antreprenorul va trebui să menţină o pantă suficientă la suprafaţa părţii excavate şi să execute în timp util şanţuri, rigole, lucrări provizorii necesare evacuării apelor în timpul excavării.

PREGĂTIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEEExecuţia treptelor de înfrăţire (conform pct. 6.2 STAS 2914).Când linia de cea mai mare pantă a terenului este superioară lui 20% antreprenorul

va trebui să execute trepte de înfrăţire având o înălţime de 0,30m şi distanţate la maximum 1,00m pe terenuri obişnuite şi cu înclinare de 2% spre vale.

EXECUŢIA RAMBLEELORAntreprenorul nu poate executa nici o lucrare înainte ca pregătirile terenului indicate

în caietul de sarcini să fie verificate şi acceptate de diriginte.Nu se execută lucrări de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.Execuţia rambleelor trebuie să fie întreruptă în cazul când caliţăţile lor minimale

definite prin prezentul caiet de sarcini vor fi compromise de intemperii.Execuţia nu poate fi reluată decât după un timp fixat de dirigintele sau reprezentantul

său la propunerea antreprenorului.Rambleele se execută din straturi elementare suprapuse , pe cât posibil orizontale, pe

întreaga lungime a rambleului.

Pământul adus pe platformă este împrăştiat şi nivelat pe întreaga lăţime a platformei în grosime optimă de compactare stabilită , urmărind realizarea unui profil longitudinal pe cât posibil paralel cu profilul definitiv.

Profilul transversal al fiecărui strat elementar va trebui să prezinte pante suficient de mari pentru a asigura scurgerea rapidă a apelor de ploaie. Aceste pante vor fi de minimum 5%.

Abaterile limită la gradul de compactare vor fi sub 4% şi se acceptă în maxim 10% din numărul punctelor de verificare.

Laboratorul antreprenorului va ţine un registru în care se vor consemna toate rezultatele privind încercarea Proctor, determinarea umidităţii şi a gradului de compactare realizat pe straturi şi sectoare.

Lucrările trebuie să fie executate de aşa manieră încât după cilindrare profilurile din proiect să fie realizate cu toleranţele admisibile.

Taluzul nu trebuie să se prezinte nici cu scobituri nici cu excrescenţe.Taluzurile rambleelor aşezate pe terenuri de fundaţie cu capacitatea portantă

corespunzătoare vor avea înclinarea 1 : 1,5.Toleranţele de execuţie pentru suprafaţarea platformei şi a taluzurilor sunt

următoarele:- profil platformă cu strat de formă +/- 5 cm- taluz neacoperit +/- 10cmDenivelările sunt măsurate sub lata de 3m lungime.Toleranţa pentru ampriza rambleului realizat faţă de proiect este de + 50cm.Când la realizarea rambleelor sunt folosite pământuri sensibile la apă, se impun

măsuri speciale , după cum urmează:- Punerea în operă şi compactarea imediată a debleelor sau a pământurilor din gropi

de împrumut la locul de folosire cu un grad de umiditate convenabil- Aşternerea în aşteptarea compactării şi scarificarea în vederea reducerii umidităţii

prin evaporareAntreprenorul este obligat să asigure protecţia rambleelor contra apelor pluviale

inundaţiilor provocate de ploi a căror intensitate nu depăşeşte intensitatea celei mai puternice ploi înregistrate în cursul ultimilor zece ani.

Şanţurile şi rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului , respectându-se secţiunea , cota fundului şi distanţa de la marginea amprizei.

Şanţul sau rigola trebuie să rămână constant paralel cu piciorul taluzului.

FINISAREA PLATFORMEIStratul superior al platformei va fi îngrijit compactat, nivelat şi completat, respectând

cotele în profil în lung şi în profil transversal, declivităţile şi lăţimea prevăzute în proiect.În ce priveşte lăţimea platformei şi cotele de execuţie , abaterile limită sunt:- La lăţimea platformei :

+/- 0,05 m, faţă de ax +/- 0,10 m, la lăţimea întreagă- La cotele proiectului :

+/- 0,01 m, faţă de cotele de nivel ale proiectului.Dacă construcţia sistemului rutier nu urmează imediat terasamentele, platforma va fi

nivelată transversal urmărind profilul acoperiş , constituit din doi versanţi , plani înclinaţi

cu 3% spre marginea acestora. În curbe se va aplica deverul prevăzut în planuri fără să coboare sub o pantă transversală de 3%.

ACOPERIREA CU PĂMÂNT VEGETALCând acoperirea trebuie să fie aplicată pe un taluz, acesta este în prealabil tăiat în

trepte . Aceste trepte sunt apoi umplute cu pământ vegetal.Terenul vegetal trebuie fărâmiţat, curăţat cu grijă de pietre, rădăcini sau iarbă şi

umectat înainte de răspândire.După răspândire, pământul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou uşor.Executarea lucrărilor de îmbrăcare cu pământ vegetal este suspendată pe timp de

ploaie.

4. REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE A CALITĂŢII LUCRĂRILORControlul calităţii lucrărilor de terasamente constă în:- verificarea trasării axului şi amprizei drumului- verificarea pregătirii terenului de fundaţie - verificarea calităţii şi stării pământului utilizat- controlul grosimii straturilor aşternute- controlul compactării terasamentului- controlul caracteristicilor platformei drumuluiExecutantul este obligat să ţină evidenţa zilnică în registrul de laborator a

verificărilor efectuate asupra calităţii şi stării (umidităţii) pământului pus în operă şi a rezultatelor obţinute în urma încercărilor efectuate privind calitatea lucrărilor executate. Verificarea trasării axului şi amprizei drumului se va face înainte de începerea lucrărilor de execuţie a terasamentelor urmărindu-se respectarea întocmai a prevederilor proiectantului, toleranţa admisibilă de +/-0,10m în raport cu reperii pichetajului general.

Înainte de începerea executării umpluturilor, după ce s-a curăţat terenul, s-a îndepărtat stratul vegetal şi s-a compactat pământul , se determină gradul de compactare şi formabilitatea terenului de fundaţie.

Verificările efectuate se vor consemna într-un proces verbal de verificare a calităţii lucrărilor ascunse , specificându-se şi eventualele remedieri necesare.

Numărul minim de probe, conform STAS 2914-84, pentru gradul de compactare este de 3 încercări pentru fiecare 2000 mp suprafeţe compactate.

Determinările pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pământ pus în operă.

Se vor preleva câte 2 probe de la suprafaţă şi de la baza stratului când grosimea este mai mică de 25cm.

Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densităţii în stare uscată a acestor probe cu densitatea în stare uscată maximă stabilită prin încercarea Proctor STAS 1913/13-83.

Verificarea privind gradul de compactare realizat se va face in minimum trei puncte repartizate stânga, ax, dreapta în secţiuni diferite pentru fiecare sector de 250m lungime. Verificările în profil transversal se vor face cu lata de 3m sau cu şablon.

În cazul când valorile obţinute nu sunt corespunzătoare se va dispune fie continuarea compactării, fie scarificarea şi recompactarea stratului respectiv.

Nu se va trece la execuţia stratului următor atâta timp cât rezultatele verificărilor efectuate nu confirmă realizarea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioară a stratului nefiind posibilă.

Toleranţele de nivelment impuse pentru nivelarea platformei suport sunt 0,05m faţă de prevederile proiectului.

Controlul topografic al nivelmentului va fi făcut pe profiluri din 20 în 20m.

5. RECEPŢIA LUCRĂRILORRecepţia pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:- Trasarea lucrării (proces verbal de trasare )- Decaparea stratului vegetal (proces verbal de lucrări ascunse )Lucrările nu se vor recepţiona dacă:- nu sunt realizate cotele şi dimensiunile prevăzute în proiect- nu s-au respectat pantele transversale şi suprafaţarea platformei- se observă fenomene de instabilitate, începuturi de crăpături în corpul

terasamentelor- nu este asigurată capacitatea portantă la nivelul patului drumului.Defecţiunile se vor consemna şi se va stabili modul şi termenul de remediere.

Întocmit,ing. Marius ILIEŞ

CAIET DE SARCINI NR. 3Execuţia stratului de fundaţie din balast

şi a stratului din nisip

1. GENERALITĂŢI1.1. Obiect şi domeniu de activitate

Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea stratului din balast şi a celui termoizolant şi cuprinde condiţiile tehnice care trebuie indeplinite la alcătuirea, transportul si punerea in operă balastului şi nisipului, conform prevederilor din proiect.

Stratul din balast si nisip se realizează într-un singur strat al cărui grosime este stabilită prin proiect: - Strat de fundaţie din balast 0-63mm: 10...20 cm- Strat din nisip 0-7,1 mm: 5 cm

1.2. Specificaţii generaleAntreprenorul va asigura prin posibilităţile proprii sau prin colaborare cu unităţi de

specialitate, efectuarea tuturor incercărilor si determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul este obligat sa ţină evidenţa zilnică a condiţiilor de execuţie a stratului de balast, a probelor prelevate si a probelor obţinute.

Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea beneficiarului verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.

Pentru executarea acestor verificari antreprenorul va asigura punerea la dispozitie a tuturor rezultatelor obţinute prin incercările efectuate la controlul calităţii fundaţiei şi materialelor componente si va efectua orice prelevări de probe sau determinari suplimentare necesare.

Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea tuturor măsurilor tehnologice si organizatorice care sa conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune întreruperea execuţiei lucrărilor si luarea măsurilor ce se impun.

2. CONDIŢII TEHNICE2.1 Elemente geometrice şi abateri limită

Grosimea stratului din balast dupa compactare este de 10…20 cm.Grosimea stratului din nisip după compactare este 5 cm.Abaterea limita la grosime poate fi de maximum + 10 mm. Lăţimea stratului din balast este cea prevăzută in proiect.Abaterile limită la lăţime pot fi + 5cm (STAS 8840-83).Verificarea lăţimii de execuţie se va face in dreptul profilelor transversale ale

proiectului.Abaterea limită la pantă poate sa difere cu + 0,4% fata de valoarea pantei indicata

mai sus.Declivităţile în profil longitudinal sunt conform proiectului.Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +

10mm.

2.2 Materiale Pentru execuţie se va utiliza balast cu granula maximă de 63 mm, - max. 50 % fracţiuni 0-7,1mm, iar pentru stratul de nisip - minim 50% fracţiuni 0-7,1 mm şi trebuie să satisfacă condiţiile de calitate cerute de SR EN 13242+A1; STAS4606/80; 1913/5/85. Balastul se va aproviziona din timp pentru a se asigura omogenitatea şi constanţa calităţii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere în operă se va face după ce analizele de laborator au arătat că este corespunzător. În cazul aprovizionării de la mai multe surse, se va evita amestecarea balasturilor. În cazul în care la verificarea calităţii balastului, granulozitatea acestuia nu corespunde, aceasta se corectează cu sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condiţiilor calitative prevăzute, în depozite înainte de transportul pe şantier. Apa necesară compactării stratului de balast sau a stratului din nisip poate să provină din reţeaua publică sau din alte surse dar în acest din urmă caz nu trebuie să conţină nici un fel de particule în suspensie. 3. CONDIŢII GENERALE PENTRU EXECUŢIA STRATULUI DE BALAST La execuţia stratului de balast se va trece numai după recepţia lucrărilor la stratul din nisip în grosime de 5cm, care se realizează în aceleaşi condiţii. Pe stratul de balast recepţionat se aşterne stratul nisip. Aşternerea şi nivelarea se face la şablon cu respectarea lăţimii şi pantei prevăzute în proiect.

Cantitatea de apă necesară pentru asigurarea umidităţii optime de compactare se stabileşte în funcţie de umiditatea agregatului şi se adaugă prin stropire uniformă, evitându-se supraumezirea locală. Denivelările care se produc se completează cu materiale de aport şi se recilindrează. Suprafeţele cu denivelări mai mari de 4 cm se completează, se renivelează şi apoi campactează din nou. Este interzisă execuţia din balast îngheţat. Este interzisă aşternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zăpadă sau cu pojghiţă de gheaţă.

4. REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE A CALITĂŢII LUCRĂRILOR Abateri limită - la grosime = +/- 10mm - la lăţime = +/- 5cm - la panta transversală = +/- 0.4% (cu lata de 3m) - la cote = +/- 10mm - denivelări în lung = +/- 9mm 5. RECEPŢIA LUCRĂRILOR

5.1 RECEPŢIA PE FAZE DE EXECUŢIERecepţia pe fază:- proces verbal de lucrări ascunse pentru stratul de fundaţie din balast se efectuează atunci când toate lucrările prevăzute în documentaţii sunt complet terminate şi toate verificările efectuate.respectiv,- proces verbal de recepţie lucrări ascunse pentru stratul din nisip se efectuează atunci când toate lucrările prevăzute în documentaţii sunt complet terminate şi toate verificările efectuate.

Întocmit,ing. Marius ILIEŞ

CAIET DE SARCINI NR. 4Execuţia aleelor cu pavele vibropresate

încadrate cu borduri

1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICAREPrezentul Caiet de Sarcini se aplică la realizarea trotuarelor din pavele de

beton vibropresat montate pe pat de nisip pe o fundaţie balast şi încadrarea acestora cu borduri prefabricate din beton, montate pe fundaţie din beton simplu.

2. DATE TEHNICE2.1 Materiale

BORDURIBordurile de beton se folosesc pentru încadrarea îmbrăcăminţilor, trotuarelor şi

aleilor. Bordurile prefabricate din beton se aprovizionează însotite de certificat de conformitate emis de producător. Acestea au formele şi dimensiunile prezentate în tabelul următor conform SR EN1340.

La execuţia obiectivului se vor folosi borduri tip 500x100x150.

Verificarea calităţii se face pe loturi de 1.000 bucăţi, de aceeaşi dimensiune, format, variantă şi finisare prin:

- verificări de lot, care constau din verificarea formei, a dimensiunilor şi a aspectului;- verificări periodice, care se fac trimestrial pe unul din loturile supuse

verificărilor de lot şi constau din: - verificarea rezistenţei la încovoiere pe minim 3 bucăţi bordură;

- verificarea clasei de beton pe minim 3 epruvete la fiecare 50mc beton cu aceeaşi compoziţie;

- verificarea rezistenţei la îngbeţ-dezgheţ pe minim 3 bucăţi bordură; - verificarea uzurii pe minim 3 epruvete.

Volumul lotului şi al eşantionului, precum şi modul de acceptare sau respingere al lotului sunt conform STAS 3160/2-84. Lotul respins poate fi prezentat la o nouă verificare numai după o sortare bucată cu bucată.

Verificările periodice (cu excepţia clasei betonului) se efectuează pe probe alese aleatoriu, din eşantion sau din lot şi care corespund verificării dimensionale şi de aspect.

Metodele de verificare cuprind modul de realizare a verificării formei şi dimensiunilor, a aspectului, determinarea rezistenţei la încovoiere, verificarea clasei de beton şi determinarea uzurii conform STAS 1139-87.

Deasemeni, bordurile utilizate vor trebui sa îndeplinească caracteristicile fizice si mecanice din SR EN 1340/2004:

PAVELE DIN BETON VIBROPRESATAvantajele folosirii pavajelor:- aspect estetic deosebit;- rezistenţă la uzură foarte bună, datorită materialului dens, omogen, obţinut prin

vibrare;- refacerea rapidă a suprafeţelor pavate după investiţii la reţelele subterane;- recuperarea integrală la desfiinţarea pavajului.

Precizări:Iniţial se vor face următoarele verificări: dacă pavajul este perfect drept, declaraţiile

de conformitate garantând incadrarea in standard SR-EN 1338-2004, garanţie confirmată de încercările de laborator.

Pavajele din beton se fabrică într-o gamă largă de grosimi, modele şi culori, alegerea făcându-se de autoritatea contractantă.

Se vor utiliza pavele din beton vibropresat, având forme dreptunghiulare, cu dimensiunile în plan 200x100x40 şi 200x100x80.

EXECUŢIA LUCRĂRILORLucrări pregătitoare

Înainte de începerea lucrărilor propriu-zise, Antreprenorul va executa lucrările pregătitoare:

- semnalizarea zonei de lucru; - verificarea existenţei şi poziţiei eventualelor utilităţi în ampriza sau în vecinătatea acesteia; se vor lua toate măsurile pentru executatrea lucrărilor în siguranţă; - trasarea lucrărilor;

- asigurarea scurgerii apei de pe amplasament.Nota:

Spargerea betonului sau a asfaltului existent de pe aleile si trotuarele ce urmeaza a fi

modernizate, se va realiza local (pe suprafeţele unde acest lucru este strict necesar).Săpătura

Când execuţia săpăturilor implică dezvelirea unor reţele subterane existente (apă, gaze, electrice etc) ce rămân în funcţiune, trebuie luate măsuri pentru protejarea acestora împotriva deteriorării. Dacă aceste reţele nu se cunosc şi apar pe parcursul executării săpăturii, se vor opri lucrările şi se va anunţa Consultantul pentru a lua măsurile necesare.Montare borduri

Bordurile de beton se aşează pe o fundaţie pozată la cota necesară, din beton de ciment C8/10. Dimensiunile fundaţiei sunt:

-20x10 cm pentru borduri cu lăţime de 10 cm Abaterile admisibile de la montaj sunt de max. 3mm/m de la planeitate.

Turnarea şi protejarea betonuluiTurnarea betonului şi tratarea ulterioară a acestuia se va face respectând prevederile

din NE 012/2007 “normativ de proiectare a elementelor compuse din betoane de vârste diferite şi a conectorilor pentru lucrări de cămăşueli şi suprabetonări.

Turnarea betonului trebuie realizată după :-terminarea săpăturilor;-recepţia cotei şi naturii terenului de fundare;

Montare pavele din beton vibropresatStructura sistemului rutier la alei va fi:

- pavaj – 4 cm - nisip – 5 cm - balast – 10 cm

- pavaj – 8 cm - nisip – 5 cm - balast – 20 cm Lucrările iniţiale constau în: -decopertarea terenului vegetal sau desfacerea stratului existent, se ajunge la nivelul dorit prin decopertare, după care se întinde un strat de balast, corespunzător ca şi granulometrie, grosimea acestui strat va fi:a. 20 - 30 cm pentru zone carosabile ;b. 10 - 20 cm pentru zone necarosabile;

După aşternerea materialelor de umplutură (balast), acestea vor fi compactate corespunzător pe straturi pană la atingerea gradului de compactare necesar, conform normelor in vigoare.

Se aşterne stratul de nisip compactat 5cm pe care se vor poza pavelele, acesta trebuie sa fie format din nisip de râu, sau de concasaj, provenit din materiale aluvionare, sau din materiale de carieră de mare rezistenţă mecanică.

Din punct de vedere granulometric, materialul trebuie să fie constituit din elemente cu diametrul de pană la 8 mm şi care să nu treacă prin ciurul de 4 mm mai puţin de 70% în greutate. Nu trebuie să conţină mâl, argilă sau resturi de concasare mai mult de 3% în greutate.

Punerea în operă a primelor pavele necesită o grija deosebită, fapt ce se varăsfrânge asupra întregii aranjări a elementelor succesive.

Fiecare pavelă trebuie să fie pozată cu atenţie, pentru a nu deranja pavela adiacentă şi

până ce nu s-au pozat trei sau patru rânduri nu se poate trece la lucrul într-un ritm normal; planeitatea lor se asigură prin baterea cu un ciocan de cauciuc.

Ordinea de pozare trebuie să garanteze ca pavelele să poată fi pozate uşor şi în aşa fel încât să nu trebuiască niciodată să se forţeze o pavelă între cele deja pozate.

Până ce pavajul nu a fost compactat cu ajutorul vibratoarelor, nu trebuie să fie supus ia alte încărcări, în afară de trecerea pavatorului şi a utlilajelor sale.

Pentru nici un motiv, pe timpul operaţiei de pozare, pavajul nu trebuie să fie deranjat sau modificat stratul de poză, şantierul va fi, deci, în aşa fel organizat încât atât pavatorii cât şi aprovizionarea să nu treacă peste pavajul deja pozat.

Supunerea la sarcini de exploatare a pavajelor înainte de compactare şi de colmatarea completă a rosturilor, poate cauza reacţii între pavele, având drept consecinţă ciobirea muchiilor.Colmatarea rosturilor

Umplerea rosturilor dintre pavele se realizează în general cu un nisip diferit de cel utilizat pentru stratul de poză, nisip ce trebuie compactat corespunzător pentru a garanta efectul autoblocant între pavele. Nisipul trebuie să fie uscat, de origine aluvională, sau dacă acesta este de concasaj, să fie alcătuit din elemente de piatră sănătoasă şi rezistentă, cu granulometrie de 0,8 - 2,0 mm, lipsite de impurităţi sau părţi foarte fine şi/sau mâloase. La pavelele ecologice spatiile goale vor fi umplute cu pamant vegetal sau sorturi 4-8 mm .Compactarea

Prin compactare se înţelege acţiunea de tasare a pavelelor pe patul de poză. înainte de a efectua compactarea trebuie să ne asigurăm că suprafaţa pavajului şi placa vibratorului sunt bine curaţate şi uscate. Această operaţie se va efectua, după terminarea pozării pavelelor, prin utilizarea vibratoarelor cu placă sau a rulourilor compresoare mecanice, statice sau dinamice.

Intensitatea forţei de vibrare şi greutatea rulourilor compresoare mecanice trebuie să fie proporţionale cu grosimea şi cu forma pavelelor, cu caracteristicile stratului de poză, precum şi cu cele ale infrastructurii.

La compactarea suprafeţelor înclinate se recomandă ca aceasta să fie făcută pependicular pe pantă şi începând de jos în sus.Colmatarea rosturilor la terminarea executării pavajului

Odată compactat pavajul, peste stratul de pavele se întinde încă o dată un strat subţire de nisip. Această operaţie este menită să garanteze o perfectă închidere a rosturilor, permiţând pavajului o mai bună funcţionare mecanică. Colmatarea completă a rosturilor este în toate cazurile obligatorie şi constă în împrăştierea atentă a nisipului, care trebuie să fie curat şi perfect uscat întrucât colmatarea rosturilor este graduală şi necesită faze succesive de împrăştiere a nisipului.

Distribuirea presiunilor care se produc datorită încărcărilor din trafic şi preluarea eforturilor verticale în aşa fel încât să fie suportate de terenul natural fără cedări semnificative sau cedări împreună cu pavajul.Notă:

- panta suprafeţei de finisaj nu trebuie să fie mai mică de 1%; trebuie să permită o corectă evacuare a apelor superficiale;

- definitivarea stratului de poză nu este permis să se facă la temperaturi de sub10° C;- stratul de nisip va fi aşternut, dupa care va fi compactat;- în căzui pavajelor dintr-o singură culoare, este necesar ca pavatorii să se

servească simultan cu pavele din cel puţin TREI PACHETE DIFERITE, pentru a obţine o cât mai mare uniformitate cromatică;

-tăierea pavelelor pentru realizarea unor dimensiuni mai mici se va face cu o maşină corespunzătoare de taiat (un fel de ghilotină); recomandăm a se efectua această operaţie la finalizarea lucrării;

- se recomandă folosirea plăcilor vibratoare şi rulourilor compresoare acoperite cu CAUCIUC DE PROTECŢIE, pentru a garanta o uniformitate mai mare şi a evita producerea degradării pavelelor;

- se recomandă să nu se efectueze imediat curăţirea finală;- pavajul se va proteja de substanţe chimice (clor acizi, sare), nu se vor folosi unelte

şi utilaje cu lame metalice pentru deszăpezire, se va respecta gabaritul recomandat de către producător.

ÎNTOCMIT, ing. Marius ILIEŞ

CAIET DE SARCINI Nr. 5Cofraje

1. DATE GENERALECofrajele sunt structuri provizorii alcătuite, de obicei, din elemente refolosibile, care

montate în lucrare, dau betonului forma proiectată. În termenul de cofraj se includ atât cofrajele propriu-zise cât şi dispozitivele pentru sprijinirea lor, buloanele, ţevile, tiranţii, distanţierii, care contribuie la asigurarea realizării formei dorite.

Cofrajele şi susţinerile lor se execută numai pe bază de proiecte, întocmite de unităţi de proiectare autorizate, în conformitate cu prevederile STAS 7721/90, precum şi a celor din Partea A beton şi beton armat a Codului de practică NE 012/99.

Cofrajele trebuie să fie alcătuite astfel încât să îndeplinească următoarele condiţii:- să asigure obţinerea formei, dimensiunilor şi gradului de finisare, prevăzute în

proiect, pentru elementele ce urmează a fi executate, respectându-se înscrierea în abaterile admisibile prevăzute în Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat indicativ NE 012/99 Anexa III.1.

- să fie etanşe, astfel încât să nu permită pierderea laptelui de ciment.

- să fie stabile şi rezistente, sub acţiunea încărcărilor care apar în procesul de execuţie

- să asigure ordinea de montare şi demontare stabilită fără a degrada elementele de beton cofrate, sau componentele cofrajelor şi susţinerilor

- să permită, la decofrare, o preluare treptată a încărcării de către elementele care se decofrează

- să permită închiderea rosturilor astfel încât să se evite formarea de pene sau praguri

- să permită închiderea cu uşurinţă - indiferent de natura materialului din care este alcătuit cofrajul - a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor şi pentru scurgerea apelor uzate, înainte de începerea turnării betonului

- să aibă feţele, ce vin în contact cu betonul, curate, fără crăpături, sau alte defecte

Proiectul cofrajelor va cuprinde şi tehnologia de montare şi decofrare.Din punct de vedere al modului de alcătuire se deosebesc:- cofraje fixe, confecţionate şi montate la locul de turnare a betonului şi folosite,

de obicei, la o singură lucrare- cofraje demontabile staţionare, realizate din elemente sau subansambluri de

cofraj refolosibile la un anumit număr de turnări- cofraje demontabile mobile, care se deplasează şi iau poziţii succesive pe

măsura turnării betonului: cofraje glisante sau păşitoareDin punct de vedere al naturii materialului din care sunt confecţionate se deosebesc:- cofraje din lemn sau căptuşite cu lemn- cofraje tego- cofraje furniruite îmbinate sau tratate cu răşini- cofraje metalice

2. PREGĂTIREA, CONTROLUL ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR DE COFRARE Înainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite şi reparate. Refolosirea cât şi

numărul de refolosiri, se vor stabili numai cu acordul beneficiarului.În scopul refolosirii, cofrajele vor fi supuse următoarelor operaţiuni:- curăţirea cu grijă, repararea şi spălarea, înainte şi după refolosire; când

spălarea se face în amplasament apa va fi drenată în afară (nu este permisă curăţirea cofrajelor numai cu jet de aer)

- tratarea suprafeţelor, ce vin în contact cu betonul, cu o substanţă ce trebuie să uşureze decofrarea, în scopul desprinderii uşoare a cofrajului; în cazul în care se folosesc substanţe lubrifiante, uleioase; nu este permis ca acestea să vină în contact cu armăturile

În vederea asigurării unei execuţii corecte a cofrajelor se vor efectua verificări etapizate astfel:

- preliminar, controlându-se lucrările pregătitoare şi elementele sausubansamblurile de cofraje şi susţineri

- în cursul execuţiei, verificându-se poziţionarea în raport cu trasarea şi modul de fixare a elementelor

- final, recepţia cofrajelor şi consemnarea constatărilor în "Registrul de procese verbale, pentru verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse"

3. MONTAREA ŞI SUSŢINERILE COFRAJELORMontarea cofrajelor

Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operaţii:- trasarea poziţiei cofrajelor- asamblarea şi susţinerea provizorie a panourilor- verificarea şi corectarea poziţiei panourilor- încheierea, legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor

Susţinerile cofrajelorÎn cazurile în care elementele de susţinere a cofrajelor reazemă pe teren se va asigura

repartizarea solicitărilor, ţinând seama de gradul de compactare şi posibilităţile de înmuiere, astfel încât să se evite producerea tasărilor.

În cazurile în care terenul este îngheţat sau expus îngheţului, rezemarea susţinerilor se va face astfel încât să se evite deplasarea acestora în funcţie de condiţiile de temperatură.

ÎNTOCMIT, ing. Marius ILIEŞ

CAIET DE SARCINI Nr. 6Armături

Prezentul caiet de sarcini tratează condiţiile tehnice necesare pentru proiectarea, procurarea, fasonarea şi montarea armăturilor utilizate la structurile de beton armat pentru poduri.

Pentru condiţiile specifice privind fundaţiile, elevaţiile infrastructurilor, suprastructurile de beton armat şi de beton precomprimat se vor aplica prevederile din capitolele respectice.

1. OŢELURI PENTRU ARMĂTURIOţelul beton trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în STAS 438/1-89,

STAS 438/2-91 şi SR 438/3-98.Tipurile utilizate curent în elementele de beton armat şi beton precomprimat şi

domeniile lor de aplicare sunt indicate în tabelul următor şi corespund prevederilor din Codul de practică NE 012/99.

Tipul de oţel Simbol Domeniul de utilizareOţel beton rotund netedSTAS 438/1-89 OB 37 Armături de rezistenţă sau armături

constructiveSârmă trasă netedă pentru beton armat STAS 438/2-91 STNB Armături de rezistenţă sau armături

constructive; armăturile de rezistenţănumai sub forma de plase sau carcase sudate

Plase sudate pentru beton armat SR 438/3-98 STNB

Produse din oţel pentru armarea betonului. Oţel beton cu profil PC 52 Armături de rezistenţă cu betoane de

clasă cel puţin C 12/15 (Bc 15)periodic STAS 438/1-89

PC 60Armături de rezistenţă la elemente cu betoane de clasă cel puţin C 16/20 (Bc 20)

Pentru oţelurile din import este obligatorie existenţa certificatului de calitate emis de unitatea care a importat oţelul şi trebuie să fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului de utilizare.

În certificatul de calitate se va menţiona tipul corespunzător de oţel din STAS 438/1/89, STAS 438/2/91, SR 438/3/98, echivalarea fiind făcută prin luarea în considerare a tuturor parametrilor de calitate.

În cazul în care există dubiu asupra modului în care s-a efectuat echivalarea, antreprenorul va putea utiliza oţelul respectiv numai pe baza rezultatelor încercărilor de laborator, cu acordul scris al unui institut de specialitate şi după aprobarea beneficiarului.

2. LIVRAREA ŞI MARCAREALivrarea oţelului beton se va face în conformitate cu reglementările în vigoare, însoţită

de un document de calitate (certificat de calitate/inspecţie, declaraţie de conformitate), după certificarea produsului de un organism acreditat, şi de o copie după certificatul de conformitate.

Documentele ce însoţesc livrarea oţelului beton de la producător trebuie să conţină următoarele informaţii:

- denumirea şi tipul de otel, standardul utilizat- toate informaţiile pentru identificarea loturilor- greutatea neta- valorile determinate privind criteriile de performantaFiecare colac sau legătură de bare sau plase sudate va purta o etichetă, bine legată

care va conţine:- marca produsului- tipul armăturii- numărului lotului şi al colacului sau legăturii- greutatea netă- semnul CTC

Oţelul livrat de furnizori intermediari va fi însoţit de un certificat privind calitatea produselor care va conţine toate datele din documentele de calitate eliberate de producătorul oţelului beton.

3. TRANSPORTUL ŞI DEPOZITAREABarele de armătură, plasele sudate şi carcasele prefabricate de armătură vor fi

transportate şi depozitate astfel încât să nu sufere deteriorări sau să prezinte substanţe care pot afecta armătura şi/sau betonul sau aderenţa beton - armătură.

Oţelurile pentru armături trebuie să fie depozitate separat pe tipuri şi diametre în spaţii amenajate şi dotate corespunzător, astfel încât să se asigure:

- evitarea condiţiilor care favorizează corodarea armăturii- evitarea murdăririi acestora cu pământ sau alte materiale- asigurarea posibilităţilor de identificare uşoară a fiecărui sortiment şi diametru

4. CONTROLUL CALITĂȚIIControlul calităţii oţelului se va face conform prevederilor prezentate la capitolul 17

din Codul de practică NE 012/99 şi anexa 7.1 din Codul de practică NE 013/02.

5. FASONAREA, MONTAREA ŞI LEGAREA ARMĂTURILORFasonarea barelor, confecţionarea şi montarea carcaselor de armătură se va face în

strictă conformitate cu prevederile proiectului.Înainte de a se trece la fasonarea armăturilor, executantul va analiza prevederile

proiectului, ţinând seama de posibilităţile practice de montare şi fixare a barelor, precum şi de aspecte tehnologice de betonare şi compactare. Dacă se consideră necesar se va solicita reexaminarea de către proiectant a dispoziţiilor de armare prevăzute în proiect.

Armătura trebuie tăiată, îndoită, manipulată astfel încât să se evite:- deteriorarea mecanică (de ex. crestături, loviri)- ruperi ale sudurilor în carcase şi plase sudate- contactul cu substanţe care pot afecta proprietăţile de aderenţă sau pot produce

procese de coroziuneArmăturile care se fasonează trebuie să fie curate şi drepte, în acest scop se vor

îndepărta:- eventuale impurităţi de pe suprafaţa barelor- îndepărtarea ruginii, în special în zonele în care barele urmează a fi înnădite

prin sudură.După îndepărtarea ruginii reducerea secţiunilor barelor nu trebuie să depăşească

abaterile prevăzute în standardele de produs.Oţelul - beton livrat în colaci sau barele îndoite trebuie să fie îndreptate înainte de a

se proceda la tăiere şi fasonare fără a se deteriora profilul (la întinderea cu troliul alungirea maximă nu va depăşi 1 mm/m).

Barele tăiate şi fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate, astfel încât să se evite confundarea lor şi să se asigure păstrarea formei şi curăţeniei lor până în momentul montării.

Se interzice fasonarea armăturilor la temperaturi sub -10ºC. Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.

Recomandări privind fasonarea, montarea şi legarea armăturilor sunt prezentate în Anexa II.1. din Codul de practică NE 012/99 şi cap 10 din Codul de practică NE 013/02.

Prevederile generale privind confecţionarea armăturii pretensionateLa pregătirea tuturor tipurilor de armături pretensionate se vor respecta următoarele:- se va verifica existenţa certificatului de calitate al lotului de oţel din care

urmează a se executa armătura; în lipsa acestui certificat sau dacă există îndoieli asupra respectării condiţiilor de transport şi depozitare (în special în zone cu agresivitate), se vor efectua încercări de verificare a calităţii în conformitate cu prevederile din SR EN 206/1/2002 (STAS 1799/88), pentru a avea confirmarea că nu au fost influenţate defavorabil caracteristicile fizico - mecanice ale armăturilor (rezistenţa la tracţiune, îndoire alternantă, etc.)

- suprafaţa oţelurilor se va curăţa de impurităţi, stratul de rugină superficială neaderentă şi se va degresa (unde este cazul), pentru a se asigura o bună ancorare în blocaje, beton sau mortarul de injectare

- oţelurile care prezintă un început slab de coroziune nu vor putea fi utilizate decât pe baza unor probe care să confirme că nu au fost influenţate defavorabil caracteristicile fizico - mecanice

- armăturile care urmează să fie tensionate simultan vor proveni pe cât posibil din acelaşi lot

- zonele de armătură care au suferit o îndoire locală rămânând deformate nu se vor utiliza, fiind interzisă operaţia de îndreptare. Dacă totuşi în timpul transportului sau al depozitării, barele de oţel superior au suferit o uşoară deformare, se vor îndrepta mecanic, la temperaturi de cel puţin +10C

- pentru armături pretensionate individual, diagrama se va stabili pe probe scurte de către un laborator de specialitate, în conformitate cu SR EN 13369/2004 (STAS 6605/78) "Încercarea la tracţiune a oţelului, a sârmei şi a produselor din sârmă pentru beton precomprimat"

- în cazul fasciculelor postîntinse, valoarea reală a modulului de elasticitate se va determina pe şantier, o dată cu terminarea pierderilor de tensiune prin frecare pe traseu

La calculul armăturilor pretensionate, confecţionarea, montarea şi depozitarea armăturilor, tensionarea, blocarea şi injectarea lor se va ţine seama de prevederile constructive cuprinse în STAS 10111/2-87, cap. 7.9, şi în cap. 3,4,8 şi 9 din Codul de practica NE 012/99 şi cap 10 din Codul de practică NE 013/02.

6. TOLERANŢE DE EXECUŢIEÎn Anexa II.2. a Codului de practica NE 012/99 sunt indicate abaterile limită la

fasonarea şi montarea armăturilor.Dacă prin proiect se indică abateri mai mici se respectă acestea.

7. PARTICULARITĂŢI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATEPlasele sudate din sârmă trasă netedă STNB sau profilată STPB se utilizează ori de

câte ori este posibil la armarea elementelor de suprafaţă în condiţiile prevederilor STAS 10107/0-90.

Executarea şi utilizarea plaselor sudate se va face în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare.

Plasele sudate se vor depozita în locuri acoperite fără contact direct cu pământul sau cu substanţe care ar putea afecta armătura sau betonul, pe loturi de aceleaşi tipuri şi notate corespunzător.

Încărcarea, descărcarea şi transportul plaselor sudate se vor face cu atenţie, evitându-se izbirile şi deformarea lor sau desfacerea sudurii.

Încercările sau determinările specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea calităţii sudării nodurilor se vor efectua conform SR 438/3-98.

În cazurile în care plasele sunt acoperite cu rugină se va proceda la înlăturarea acesteia prin periere.

După îndepărtarea ruginii, reducerea dimensiunilor secţiunii barei nu trebuie să depăşească abaterile prevăzute în standardele de produs.

8. REGULI CONSTRUCTIVEDistanţele minime între armături precum şi diametrele minime admise pentru

armăturile din beton armat monolit sau preturnat în funcţie de diferitele tipuri de elemente se vor considera conform STAS 10111/2-87.

9. INNĂDIREA ARMĂTURILORAlegerea sistemului de înnădire se face conform prevederilor proiectului şi

prevederilor STAS 10111/2-87. De regulă înnădirea armăturilor se realizează prin suprapunere fără sudură sau prin sudură funcţie de diametrul/tipul barelor; felul solicitării, zonele elementului (de ex. zone plastice potenţiale ale elementelor participante la structuri antiseismice).

Procedeele de înnădire pot fi realizate prin:- suprapunere- sudură- manşoane metalo - termice- manşoane prin presareÎnnădirea armăturilor prin suprapunere trebuie să se facă în conformitate cu

prevederile STAS 10111/2-87.Înnădirea armăturilor prin sudură se face prin procedee de sudare obişnuită (sudare

electrică prin puncte, sudare electrică cap la cap prin topire intermediară, sudare manuală cu arc electric prin suprapunere cu eclise, sudare manuală cap la cap cu arc electric - sudare în cochilie, sudare în semimanşon de cupru - sudare în mediu de bioxid de carbon) conform reglementărilor tehnice specifice referitoare la sudarea armăturilor din oţel - beton (C 28/83 şi C 150/99), în care sunt indicate şi lungimile minime necesare ale cordonului de sudură şi condiţiile de execuţie.

Nu se permite folosirea sudurii la înnădirile armăturilor din oţeluri ale căror calităţi au fost îmbunătăţite pe cale mecanică (sârmă trasă). Această interdicţie nu se referă şi la sudurile prin puncte de la nodurile plaselor sudate executate industrial.

La stabilirea distanţelor între barele armăturii longitudinale trebuie să se ţină seama de spaţiile suplimentare ocupate de eclise, cochilii, etc., funcţie de sistemul de înnădire utilizat.

Utilizarea sistemelor de înnădire prin dispozitive mecanice (manşoane metalo - termice prin presare sau alte procedee) este admisă numai pe baza reglementărilor tehnice specifice sau agrementelor tehnice.

La înnădirile prin bucle, raza de curbură interioară a buclelor trebuie să respecte prevederile STAS 10111/2-87.

10. STRATUL DE ACOPERIRE CU BETONPentru asigurarea durabilităţii elementelor/structurilor şi protecţia armăturii contra

coroziunii şi o conlucrare corespunzătoare cu betonul este necesar ca la elementele din beton armat să se realizeze un strat de acoperire cu beton minim. Grosimea minimă a stratului se determină funcţie de tipul elementului, categoria elementului, condiţiile de expunere, diametrul armăturilor, clasa betonului, gradul de rezistenţă la foc, etc. Grosimea stratului de acoperire cu beton va fi stabilită prin proiect.

Grosimea stratului de acoperire cu beton în medii considerate fără agresivitate chimică se va stabili conform prevederilor STAS 10111/2-87. Grosimea stratului de acoperire cu beton în mediile cu agresivitate chimică este precizată în reglementări tehnice speciale. În Anexa II.3. a Codului de practică NE 012/99 se prezintă grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor pentru elemente/structuri situate în zona Litoralului.

Pentru asigurarea la execuţie a stratului de acoperire proiectat trebuie realizată o dispunere corespunzătoare a distanţierilor din materiale plastice. Este interzisă utilizarea distanţierilor din cupoane metalice sau din lemn.

11. ÎNLOCUIREA ARMĂTURILOR PREVĂZUTE ÎN PROIECTÎn cazul în care nu se dispune de sortimentele şi diametrele prevăzute în proiect, se

poate proceda la înlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului.Distanţele minime, respectiv maxime rezultate între bare precum şi diametrele

minime adoptate trebuie să îndeplinească condiţiile din STAS 10107/2-92 şi STAS 10111/2-87 sau din alte reglementări specifice.

Înlocuirea se va înscrie în planurile de execuţie care se depun la Cartea construcţiei.

ÎNTOCMIT, ing. Marius ILIEŞ

CAIET DE SARCINI Nr. 7Betoane

1. PREVEDERI GENERALEAcest capitol tratează condiţiile tehnice generale necesare la proiectarea şi execuţia

elementelor sau structurilor din beton simplu, beton armat şi beton precomprimat, pentru poduri de şosea.

La execuţia betoanelor din fundaţii, elevaţii, suprastructuri din beton armat şi beton precomprimat prevederile din prezentul capitol se vor completa şi cu prevederile specifice cuprinse în capitolele: Infrastructuri, Suprastructuri din beton armat, Suprastructuri din beton precomprimat.

De asemenea se vor avea în vedere şi reglementările cuprinse în Cod de practică pentru producerea betonului, indicativ CP 012/1-2007 rezultat prin comasarea textelor următoarelor documente tehnice:

- reglementarea tehnică "Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat - Partea 1: Producerea betonului, indicativ NE 012/1-2007"

- standardul SR EN 206-1:2002 "Beton. Partea 1: Specificaţie, performanţă, producţie şi conformitate", cu amendamentele SR EN 206-1:2u02/A1:2005 şi SR EN 206-1:2002/A2:2005 şi erata SR EN 206-1:2002/C91:2008

- standardul SR 13510:2006 "Beton. Partea 1: Specificaţie, performanţă, producţie şi conformitate. Document naţional de aplicare a SR EN 206-1:2002", cu erata SR 13510:2006/C91:2008

Clasa betonului este definită pe baza rezistenţei caracteristice f.ck.cil (f.ck.cub), care este rezistenţa la compresiune în N/mmp determinată pe cilindri de 150/H300 mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm la vârsta de 28 zile, sub a cărui valoare se pot situa statistic cel mult 5% din rezultate. Epruvetele vor fi păstrate conform SR EN 12390/6/2002 (STAS 1275/88).

Elementele de construcţie ale infrastructurilor vor fi alcătuite din beton simplu sau beton armat având clasa minimă a betonului conform tabelului următor:

Nr. crt. Elemente de construcţii Clasa

minimă1 Betoane de egalizare C8/102 Betoane de umplutură (chesoane) C8/103 Fundaţii din beton simplu C8/104 Cuzineţi fundaţii C16/205 Fundaţii din beton armat, chesoane (pereţi + cuzineţi) C16/206 Fundaţii indirecte (coloane, radier) C20/25

7Culei masive- elevaţii- banchetă, zid de gardă, ziduri întoarse

C25/30C25/30

8 Culei cadru, inclusiv zid de gardă şi ziduri întoarse C16/209 Pile masive

- elevaţii- banchetă

C25/30C25/30

10 Pile lamelare C25/3011 Pile cadru pe doi stâlpi C25/3012 Pile pe un stâlp C25/3013 Beton armat în cuzineţi C25/30

Pentru elementele de rezistenţă ale suprastructurilor se folosesc betoane cu clasele minime conform tabelului următor:

Nr. crt. Elemente de rezistenţă Clasa

minimă1 Elemente masive din beton simplu şi beton armat C16/20

2

Podeţe tubulare şi suprastructuri din beton simplu şi beton armat- turnate monolit- prefabricate

C16/20C16/20

3 Suprastructuri din beton precomprimat C25/30

Dacă în urma analizei condiţiilor din amplasament se impune adoptarea unor condiţii speciale atunci se va adopta clasa de beton adecvată şi se va preciza după caz:

- gradul de impermeabilitate- tipul de ciment- dozajul minim de ciment- valoarea maximă a raportului A/C

2. MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELORCimentCimenturile vor satisface cerinţele din standardele naţionale de produs sau din

standardele profesionale.Cimenturile uzuale se clasifică coform SR EN 197/1,2 –2002, SR 3011/96, şi SR

7055/96.Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora, precum şi domeniul şi

condiţiile de utilizare sunt precizate în Codul de practica CP 012/2007 şi NE 013/02.

a) Livrare şi transportCimentul se livrează ambalat în saci de hârtie sau în vrac transportat în vehicule

rutiere, vagoane de cale ferată, însoţit de documentele de certificare a calităţii.În cazul cimentului vrac transportul se face numai în vehicule rutiere cu recipiente

speciale sau vagoane de cale ferată speciale tip Z, V, C cu descărcare pneumatică.Cimentul va fi protejat de umezeală şi impurităţi în timpul depozitării şi

transportului.În cazul în care utilizatorul procură cimentul de la un depozit (bază de livrare),

livrarea cimentului va fi însoţită de o declaraţie de conformitate, în care se va menţiona:- tipul de ciment şi fabrica producătoare;- data sosirii în depozit.- numărul certificatului de calitate eliberat de producător şi datele înscrise în acesta;- garanţia respectării condiţiilor de păstrare.- numărul buletinului de analiză a calităţii cimentului efectuată de un laborator

autorizat şi datele conţinute în acesta inclusiv precizarea condiţiilor de utilizare în toate cazurile în care termenul de garanţie a expirat.

Obligaţiile furnizorului referitoare la garantarea cimentului se vor înscrie în contractul între furnizor şi utilizator.

Conform standardului SR EN 196/7 - 95 pentru verificarea conformităţii unei livrări sau a unui lot cu prevederile standardelor, cu cerinţele unui contract sau cu specificaţiile unei comenzi, prelevarea probelor de ciment trebuie să aibă loc în prezenţa producătorului (vânzătorului) şi a utilizatorului. De asemenea, prelevarea probelor de ciment poate să se facă în prezenţa utilizatorului şi a unui delegat a cărui imparţialitate să fie recunoscută atât de producător cât şi de utilizator.

Prelevarea probelor se face în general înaintea sau în timpul livrării. Totuşi dacă este necesar, se poate face după livrare, dar cu o întârziere de maximum 24 ore.

b) Depozitarea

Depozitarea cimentului se face numai după recepţionarea cantitativă şi calitativă a cimentului conform prevederilor din NE 012/99, inclusiv prin constatarea existenţei şi examinarea documentelor de certificare a calităţii şi verificarea capacităţii libere de depozitare în silozurile destinate tipului respectiv de ciment sau în încăperi special amenajate.

Până la terminarea efectuării determinărilor, acesta va fi depozitat în depozitul tampon inscripţionat.

Depozitarea cimentului în vrac se face în celule tip siloz, în care nu au fost depozitate anterior alte materiale, marcate prin înscriere vizibilă a tipului de ciment. Depozitarea cimentului ambalat în saci trebuie să se facă în încăperi închise. Pe întreaga perioadă de exploatare a silozurilor se va ţine evidenţa loturilor de ciment depozitate pe fiecare siloz prin înregistrarea zilnică a primirilor şi a livrărilor. Sacii vor fi aşezaţi în stive pe scânduri dispuse cu interspaţii pentru a se asigura circulaţia aerului la partea inferioara a stivei şi la o distanţă de 50 cm de la pereţii exteriori, păstrând împrejurul lor un spaţiu suficient pentru circulaţie.

Stivele vor avea cel mult 10 rânduri de saci suprapuşi.Nu se va depăşi termenul de garanţie prescris de producător pentru tipul de ciment

utilizat.Cimentul rămas în depozit peste termenul de garanţie sau în condiţii improprii de

depozitare va putea fi întrebuinţat la lucrări de beton şi beton armat numai după verificarea stării de conservare şi a rezistenţelor mecanice.

c) Controlul calităţii cimentuluiControlul calităţii cimentului se face:- la aprovizionare inclusiv prin verificarea certificatului de calitate/garanţie emis de

producător sau de baza de livrare, conform ANEXA VI.1 punctul A.1 din Codul de practică NE 012/99

- înainte de utilizare, de către un laborator autorizat conform ANEXA VI.1 punctul B.1 din Codul de practică NE 012/99

Metodele de încercare sunt reglementate prin standardele SR EN 196/1-2006 (STAS 227/6/86), SR EN 196/3/2006 (SR EN 196/3-95), SR EN 196/6-94 (SR 227/2/94), SR EN 196/7-95, SR EN 196/2/2006 (SR EN 196/2-95), SR EN 196/6/94 (SR 227/2-94) şi SR EN 196/8/2004 (SR 227/5-96)

AgregatePentru prepararea betoanelor având densitatea aparentă normală cuprinsă între 2201

şi 2500 kg/mc se folosesc agregate grele, provenite din sfărâmarea naturală şi/sau concasarea rocilor.

Agregatele vor satisface cerinţele prevăzute în SR EN 12620/2003 (STAS 1667/76) şi SR 667/2000.

Pentru prepararea betoanelor, curba de granulozitate a agregatului total se stabileşte astfel încât să se încadreze funcţie de dozajul de ciment şi consistenţa betonului - în zona recomandată conform CP 012/2007, iar pentru realizarea elementelor prefabricate şi în NE 013/02.

a) Producerea şi livrarea agregatelor

Deţinătorii de balastiere/cariere sunt obligaţi să prezinte la livrare certificatul de calitate pentru agregate şi certificatul de conformitate eliberat de un organism de certificare acreditat.

Staţiile de producere a agregatelor (balastierele) vor funcţiona numai pe bază de atestat eliberat de o comisie internă în prezenţa unui reprezentant desemnat de ISC (Inspectoratul de Stat în Construcţii).

Pentru obţinerea atestatului, staţiile de producere a agregatelor trebuie să aibă un sistem propriu de asigurare a calităţii (sau să funcţioneze în cadrul unui agent economic cu sistem de asigurare a calităţii care să cuprindă şi această activitate) care să fie cunoscut, implementat, şi să asigure calitatea produsului livrat la nivelul prevederilor din reglementări, comenzi, sau contracte. Şeful staţiei va fi atestat de ISC prin inspecţiile teritoriale. Reatestarea staţiei se va face după aceeaşi procedură la fiecare 2 (doi) ani.

Pentru aceasta, staţiile de producere a agregatelor trebuie să dispună de:- autorizaţiile necesare exploatării balastierei şi documentele care să dovedească

natura zăcământului- documentele cu privire la sistemul de asigurare a calităţii adoptat (de exemplu:

manualul de calitate, proceduri generale de sistem, proceduri operaţionale, plan de calitate, regulament de funcţionare, fişele posturilor, etc.)

- depozite de agregate, cu platforme amenajate şi având compartimente separate şi marcate pentru numărul necesar de sorturi rezultate

- utilaje de sortare etc., în bună stare de funcţionare, atestate CNAMEC.- personal care va avea cunoştinţele şi experienţa necesare pentru acest gen de

activităţi ce se va dimensiona în concordanţă cu prevederile sistemului de asigurare a calităţii

- laborator autorizat sau dovada colaborării prin convenţie sau contract cu alt laborator autorizat

Comisia de atestare internă va avea următoarea componenţă:- preşedinte - conducătorul tehnic al agentului economic (cu studii de

specialitate) sau în lipsa acestuia un specialist atestat de MLPAT ca "Responsabil tehnic cu execuţia", angajat permanent sau în regim de colaborare

- membri- specialist cu atribuţii în domeniul controlului de calitate- specialist cu atribuţii în domeniul de mecanizare- şeful laboratorului autorizat al unităţii tutelare sau al laboratorului cu care s-a

încheiat o convenţie sau un contract de colaborareÎn cazul în care atribuţiile specialistului din domeniul controlului de calitate sunt

exercitate prin cumul de funcţii (în conformitate cu sistemul de asigurare a calităţii adoptat) de una din persoanele nominalizate în comisie nu va mai fi necesară participarea unui alt specialist.

Specialistul din domeniul mecanizării va putea fi angajat în regim de colaborare pentru participarea la acţiunile privind atestarea balastierei şi va avea cunoştinţele necesare verificării tehnice a utilajelor şi aparaturii utilizate.

Verificările periodice se vor face trimestrial de către comisie de atestare pentru menţinerea condiţiilor avute în vedere la atestare şi funcţionarea sistemului de asigurare a calităţii.

În vederea rezolvării neconformităţilor constatate cu ocazia auditului intern, a verificărilor trimestriale, sau a inspecţiilor efectuate de organismele abilitate, agentul economic (staţia de preparare agregate sau forul tutelar) va lua măsuri preventive sau corective după caz. Aducerea la îndeplinire a acţiunilor corective se comunică în maximum 24 ore organului constatator pentru a decide în conformitate cu prevederile următoare.

În situaţia constatării unor deficienţe cu implicaţii asupra calităţii agregatelor se vor lua următoarele măsuri:

OPRIREA livrării de agregate pentru betoane dacă se constată cel puţin una din următoarele deficiente;

- deteriorarea pereţilor padocurilor de depozitare a agregatelor- deteriorarea platformei de depozitare a agregatelor- lipsa personalului calificat ce deserveşte staţia- nerespectarea instrucţiunilor de întreţinere a utilajelor- alte deficienţe ce pot afecta nefavorabil calitatea agregatelorOPRIREA funcţionarii staţiei de producere a agregatelor în baza uneia din

următoarele constatări:- dereglarea utilajelor de sortare/spălare a agregatelor- obţinerea de rezultate necorespunzătoare privind calitatea agregatelor- nerespectarea efectuării încercărilor conform reglementărilor în vigoare- nefuncţionarea sistemului de asigurare a calităţiiÎn aceste cazuri reluarea activităţii în condiţii normale se va face pe baza

reconfirmării certificatului de atestare de către comisia de atestare.Alegerea dimensiunii maxime a agregatelor se va face conform celor prezentate în

paragraful "Proiectarea amestecului".Agregatele ce sunt utilizate la prepararea betoanelor care vor fi expuse în medii

umede trebuie verificate în prealabil prin analiza reactivităţii cu alcaliile din beton.

b) Transportul şi depozitareaAgregatele nu trebuie să fie contaminate cu alte materiale în timpul transportului sau

depozitării.Depozitarea agregatelor trebuie făcută pe platforme betonate având pante şi rigole de

evacuare a apelor. Pentru depozitarea separată a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu înălţime corespunzătoare pentru evitarea amestecării cu alte sorturi. Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat.

Nu se admite depozitarea direct pe pământ sau pe platforme balastate.

c) Controlul calităţii agregatelorControlul calităţii agregatelor este prezentat în ANEXA L a Codului de practica CP

012/2007, iar metodele de verificare sunt reglementate în STAS 4606/80. Pentru elementele prefabricate se va respecta şi Codul de practica NE 013/02 –

Anexa 7.1.

ApaApa de amestecare utilizată la prepararea betoanelor poate să provină din reţeaua

publică sau din altă sursă, dar în acest ultim caz trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în SR EN 1008/2003 (STAS 790/84).

AditiviUtilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are drept scop:- îmbunătăţirea lucrabilităţii betoanelor destinate executării elementelor cu armături

dese, secţiuni subţiri, înălţime mare de turnare- punerea în operă a betoanelor prin pompare- îmbunătăţirea gradului de impermeabilitate pentru elementele expuse la

intemperii sau situate în medii agresive

- îmbunănăţirea comportării la îngheţ - dezgheţ- realizarea betoanelor de clasă superioară- reglarea procesului de întărire, întârziere sau accelerare de priză în funcţie de

cerinţele tehnologice- creşterea rezistenţei şi a durabilităţii prin îmbunătăţirea structurii betonuluiAditivii trebuie să îndeplinească cerinţele din reglementările specifice sau

agrementele tehnice în vigoare.Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie în cazurile menţionate

în tabelul următor:

Nr. crt. Categoria de betoane Aditiv recomandat Observaţii

1. Betoane de rezistenţă având clasa cuprinsă între C 12-15 şi C 30/37 inclusiv

plastifiant după caz: - superplastifiant

2. Betoane supuse la îngheţ - dezgheţ repetat

antrenor de aer

3. Betoane cu permeabilitate redusă

reducător de apă - plastifiant

după caz: - intens reducător - superplastifiant

4. Betoane expuse în condiţii de agresivitate intensă şi foarte intensă

idem după caz:- intens reducător - superplastifiant- inhibitor de coroziune

5. Betoane executate monolit având clasă C 35/45

superplastifiant - intens reducător de apă

6. Betoane fluide superplastifiant7. Betoane masive

Betoane turnate prin tehnologii speciale (autocompactate)

(Plastifiant)Superplastifiant+ Întârzietor de priza

8. Betoane turnate pe timp călduros

Întârzietor de priză+Superplastifiant (Plastifiant)

9. Betoane turnate pe timp friguros

Anti-îngheţ+ accelerator de priză

10. Betoane cu rezistenţe mari la termene scurte

Acceleratori de întărire

În cazurile în care deşi nu sunt menţionate în tabel - Executantul apreciază că din motive tehnologice trebuie să folosească obligatoriu aditivi de un anumit tip, va solicita avizul proiectantului şi includerea acestora în documentaţia de execuţie.

Stabilirea tipului de aditivi sau a combinaţiei de aditivi se va face după caz de Proiectant, Executant sau Furnizorul de beton, luând în considerare recomandările din tabelul demia sus si a Codului de practica CP 012/2007, iar pentru elementele prefabricate şi din Codul de practică NE 013/02.

În cazurile în care se folosesc concomitent două tipuri de aditivi a căror compatibilitate şi comportare împreună nu este cunoscută este obligatorie efectuarea de încercări preliminare şi avizul unui institut de specialitate.

Condiţiile tehnice pentru materialele componente (altele decât cele obişnuite) prepararea, transportul, punerea în lucru şi tratarea betonului, vor fi stabilite de la caz la caz în funcţie de tipul de aditiv utilizat şi vor fi menţionate în fişa tehnologică de betonare.

AdaosuriAdaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adăuga în beton în cantităţi de

peste 5% substanţă uscată faţă de masa cimentului, în vederea îmbunătăţirii caracteristicilor acestuia sau pentru a realiza proprietăţi speciale.

Adaosurile pot îmbunătăţii următoarele caracteristici ale betoanelor: lucrabilitatea, gradul de impermeabilitate, rezistenţa la agenţi chimici agresivi.

Există două tipuri de adaosuri:- inerte, înlocuitor parţial al părţii fine din agregate, caz în care se reduce cu

cca. 10% cantitatea de nisip 0 - 3 mm din agregate. Folosirea adaosului inert conduce la îmbunătăţirea lucrabilităţii şi compactităţii betonului.

- active, caz în care se contează pe proprietăţile hidraulice ale adaosului. Adaosuri active sunt: zgura granulată de furnal, cenuşa, praful de silice, etc.

În cazul adaosurilor cu proprietăţi hidraulice, la calculul raportului A/C se ia în considerare cantitatea de adaos din beton ca parte liantă.

Utilizarea adaosurilor se face în conformitate cu reglementările tehnice specifice în vigoare, agremente tehnice sau pe baza unor studii întocmite de laboratoarele de specialitate. Condiţiile de utilizare, condiţiile tehnice pentru materiale componente, prepararea, transportul, punerea în lucrare şi tratarea betonului se stabilesc de la caz la caz, funcţie de tipul şi proporţia adaosului utilizat.

Adaosurile nu trebuie să conţină substanţe care să influenţeze negativ proprietăţile betonului sau să provoace corodarea armăturii.

Utilizarea cenuşilor de termocentrală se va face numai pe baza unor aprobări speciale cu avizul sanitar eliberat de organismele abilitate ale Ministerului Sănătăţii.

Transportul şi depozitarea adaosurilor trebuie făcută în aşa fel încât proprietăţile fizico - chimice ale acestora să nu sufere modificări.

3. CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUICompoziţia unui beton va fi aleasă în aşa fel încât cerinţele privind rezistenţa şi

durabilitatea acestuia să fie asigurate.

Cerinţe pentru rezistenţăRelaţia între raportul A/C şi rezistenţa la compresiune a betonului trebuie

determinată pentru fiecare tip de ciment, tip de agregate şi pentru o vârstă dată a betonului. Adaosurile din beton pot interveni în determinarea efectivă a raportului A/C.

În tabelul următor se prezintă clasele de beton definite pe baza rezistenţei caracteristice f.ck cilindru sau f.ck. cub şi corespondenţa orientativă privitor la clasele definite în STAS 10111/2-87.

Clasă de rezistenţă a betonului C 16/20 C 20/25 C 25/30 C 30/37f.ck.cil. N/mmp 16 20 25 30f.ck.cub. N/mmp 20 25 30 37Clasă de rezistenţă a betonului C 35/45 C 40/50 C 45/55 C 50/60f.ck.cil. N/mmp 35 40 45 50f.ck.cub. N/mmp 45 50 55 60

Cerinţe pentru durabilitatePentru a produce un beton durabil care să rezistente expunerii la condiţiile de mediu

concrete din amplasamentul podului şi care să protejeze armătura împotriva coroziunii trebuie respectate următoarele cerinţe:

- selectarea materialelor componente ale betonului astfel încât să nu conţină impurităţi care pot dăuna armăturii.

- alegerea compoziţiei astfel încât betonul- să satisfacă toate criteriile de performanţă specificate pentru betonul întărit- să poată fi turnat şi compactat pentru a forma o structură compactă pentru

protejarea armăturii- să se evite acţiunile interne ce dăunează betonului (exemplu: reactivi alcalii -

agregate)- să reziste acţiunilor externe cum ar fi influenţele mediului înconjurător- amestecarea, transportul, punerea în operă şi compactarea betonului proaspăt să se

facă astfel încât materialele componente ale betonului să fie uniform distribuite în amestec, să nu segrege şi betonul să realizeze o structură compactă

- tratarea corespunzătoare a betonului pentru obţinerea proprietăţilor dorite ale betonului şi protejarea corespunzătoare a armăturii

Cerinţele de durabilitate necesare protejării armăturii împotriva coroziunii, precum şi păstrarea caracteristicilor betonului la acţiunile fizico - chimice în timpul duratei de serviciu proiectate sunt legate în primul rând de clasa de expunere a betonului.

În acest sens clasa betonului va fi stabilit funcţie de clasa de expunere în care este încadrat podul. Combinatiile de clas de expunere sunt prezentate in tableul de mai jos in conformitate cu Codului de practică CP 012/2007.

Clasă de rezistenţă a betonului C 8/10 C 12/15f.ck.cil. N/mmp 8 12f.ck.cub. N/mmp 10 15

Expunere Combinatii de clase de expunere

Descriere Exemple Beton nearmat Beton armat/beton precomprimat

Fara inghet Fundatii sub nivelul de inghet X0 XC2

Inghet si contact cu ploaia

Elemente exterioare expuse la ploaie XF1 XC4+XF1

Inghet- dezghet cu agenti de dezghetare

Elemente ale infrastructurii rutiere orizontale XM2+XF4 XM2+XD3+XF4+(XC4)

Elemente ale infrastructurii rutiere verticale (in zona de

stropire)XF4 XD3+XF4+XC4

4. CERINTE DE BAZĂ PRIVIND COMPOZIŢIA BETONULUIPrescripţiile din prezentul caiet de sarcini sunt corespunzătoare betonului a cărui

compoziţie se stabileşte la staţia producătorului, printr-un laborator autorizat.În cazul în care compoziţia betonului se stabileşte de către proiectant şi/sau utilizator

se va întocmi un caiet de sarcini special.Condiţii generaleAlegerea componenţilor şi stabilirea compoziţiei betonului proiectat se face de către

producător pe baza unor amestecuri preliminare stabilite şi verificate de către un laborator autorizat. În absenţa unor date anterioare se recomandă efectuarea unor amestecuri preliminare. În acest caz, producătorul stabileşte compoziţia betonului astfel încât să aibă o consistenţă necesară, să nu segrege şi să se compacteze uşor.

Betonul întărit trebuie să corespundă cerinţelor tehnice pentru care a fost proiectat şi în mod special să aibă rezistenţa la compresiune cerută. În aceste cazuri, amestecurile de probă ale betonului în stare întărită trebuie să fie supuse încercărilor pentru determinarea caracteristicilor pentru care au fost proiectate. Betonul trebuie să fie durabil, să realizeze o bună protecţie a armăturii.

Date privind compoziţia betonului În cazul amestecului proiectat trebuie specificate următoarele date de bază:

a) Clasa de rezistenţă.b) Dimensiunea maximă a granulei agregatelor.c) Consistenţa betonului proaspăt.d) Date privind compoziţia betonului (de exemplu raportul A/C maxim, tipul şi

dozajul minim de ciment), funcţie de modul de utilizare a betonului (beton simplu, beton armat), condiţiile de expunere etc. în concordanţă cu prevederile Codului de practica CP 012/2007 şi NE 013/02.

Staţia de betoane şi utilizatorul Staţia de betoane şi utilizatorul au obligaţia de a livra, respectiv de a comanda beton

numai pe baza unor comenzi în care se va înscrie tipul de beton şi detalii privind compoziţia betonului conform celor de mai sus, programul şi ritmul de livrare precum şi partea de structură în care se va folosi.

Livrarea betonuluiLivrarea betonului trebuie însoţită de un bon de livrare - transport beton.

Compoziţia betonului Compoziţia betonului se stabileşte şi/sau se verifică de un laborator autorizat;

stabilirea compoziţiei betonului trebuie să se facă:- la intrarea în funcţiune a unei staţii de betoane.- la schimbarea tipului de ciment şi/sau agregate.- la schimbarea tipului de aditiv.- la pregătirea executării unor elemente ale podului care necesită un beton cu

caracteristici deosebite de cele curent preparate, sau de clasă egală sau mai mare de C 20/25.

Proiectarea amestecului Cerinţe privind consistenţa betonului

Lucrabilitatea reprezintă capacitatea betonului proaspăt de a putea fi turnat în diferite condiţii prestabilite şi a fi compactat corespunzător.

Lucrabilitatea se apreciază pe baza consistenţei betonului.Consistenţa betonului proaspăt poate fi determinată prin următoarele metode: tasarea

conului, remodelare VE - BE, grad de compactare şi răspândire conform prevederilor Codului de practica CP 012/2007, cerinţe privind granulozitatea agregatelor.

Cerinţe privind alegerea tipului, dozajului de ciment şi raportului A/C Recomandări privind alegerea tipului de ciment sunt prezentate în ANEXA F din Codul de practica CP 012/2007

Raportul A/C este stabilit funcţie de clasele de expunere impuse betonului.Alegerea compoziţiei se face prin încercări preliminare urmărindu-se realizarea

cerinţelor.

Cerinţe privind alegerea aditivilor şi adaosurilorAditivii şi adaosurile vor fi adăugate în amestec numai în asemenea cantităţi încât să

nu reducă durabilitatea betonului sau să producă coroziunea armăturii.Utilizarea aditivilor se face conform prevederilor tabelului 2a din Codului de practica

CP 012/2007, pe baza instrucţiunilor de folosire ce trebuie să fie în acord cu reglementări specifice sau agremente tehnice bazate pe determinări experimentale.

Pentru elementele prefabricate se vor respecta şi recomandările Codului de practică NE 013/02.

5. NIVELE DE PERFORMANŢĂ ALE BETONULUIBetonul proaspăt

ConsistenţaConsistenţa betonului proaspăt (măsură a lucrabilităţii) poate fi determinată prin

următoarele metode: tasarea conului, remodelare VE-BE, grad de compactare şi răspândire.Clasificarea în clase, funcţie de diferitele metode poate fi făcută conform Codului de

practica CP 012/2007 şi NE 013/02.

Conţinutul de aer oclusConţinutul de aer oclus poate fi determinat conform SR EN 12350/7/2003 (STAS

5479/88) folosind metoda gravimetrică sau metoda volumetrică sub presiune.

Densitatea aparentăDeterminarea densităţii aparente pe betonul proaspăt se efectuează în conformitate cu

SR EN 12350/2,3/2003; SR EN 12350/4,5,6/2002 (STAS 1759/88).

Betonul întărit Rezistenţa la compresiune

Clasa betonului este definită pe baza rezistenţei caracteristice care este rezistenţa la compresiune N/mmp determinată pe cilindri de 150/300 mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm la vârsta de 28 zile. Valorile acesteia sunt conform subcapitolului 1. 3 . 1 din prezentul Caiet de sarcini.

Evoluţia rezistenţei betonuluiÎn unele situaţii speciale este necesar să se urmărească evoluţia rezistenţei betonului

la anumite intervale de timp, pe epruvete de dimensiuni similare cu cele pe care s-a determinat clasa betonului. În aceste cazuri epruvetele vor fi păstrate în condiţii similare cu cele la care este expusă structura şi vor fi încercate la intervale de timp prestabilite. În cazurile în care nu se dispune de epruvete, se vor efectua încercări nedestructive sau încercări pe carote extrase din elementele structurii.

Densitatea betonuluiFuncţie de densitate, betoanele se clasifică în:- betoane uşoare, betoane cu densitatea aparentă în stare uscată (105C) de

maxim 2000 kg/mc. Sunt produse în întregime sau parţial prin utilizarea agregatelor cu structura poroasă

- betoane cu densitatea normală (semigrele sau grele) - betoane cu densitatea aparentă în stare uscată (105C) mai mare de 2000 kg/mc dar nu mai mult de 2500 kg/mc

- betoane foarte grele, betoane cu densitatea aparentă în stare uscată (105C) mai mare de 2500 kg/mc

6. PREPARAREA BETONULUIPersonalul de conducere şi control al betonuluiPersonalul implicat în activitatea de producere şi control al betonului va avea

cunoştinţele şi experienţa necesare şi va fi atestat intern pentru aceste genuri de activităţi.Se vor respecta prevederile Codului de practica CP 012/2007, iar pentru elementele

prefabricate şi prevederile Codului de practică NE 013/02.

Staţia de betoaneStaţia de betoane este o unitate care produce şi livrează beton, fiind dotată cu una sau

mai multe instalaţii (secţii) de preparat beton sau betoniere. Certificarea calităţii betonului trebuie făcută prin grija producătorului în conformitate cu metodologia şi procedurile stabilite pe baza Legii 10 a calităţii în construcţii din 1995 şi a Regulamentului privind certificarea calităţii în construcţii.

Staţiile de betoane vor funcţiona numai pe bază de atestat eliberat la punerea în funcţiune conform prevederilor Codului de practică NE 012/99.

Dozarea materialelorLa dozarea materialelor componente ale betonului se admit următoarele abateri:- agregate 3%- ciment şi apa 2%- adaosuri 3%- aditivi 5%

Amestecarea şi încărcarea în mijlocul de transportPentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare forţată sau cu

cădere liberă. În cazul utilizării agregatelor cu granule mai mari de 40 mm, se vor folosi numai betoniere cu cădere liberă.

Prin amestecare trebuie să se obţină o distribuţie omogenă a materialelor componente şi o lucrabilitate constantă.

Ordinea de introducere a materialelor componente în betonieră se va face începând cu sortul de agregate cu granula cea mai mare.

Amestecarea componenţilor betonului se va face până la obţinerea unui amestec omogen. Durata amestecării depinde de tipul şi compoziţia betonului, de condiţiile de mediu şi de tipul instalaţiei.

Durata de amestecare va fi de cel puţin 45 sec. de la introducerea ultimului component.

Durata de amestecare se va majora după caz pentru:- utilizarea de aditivi sau adaosuri.- perioade de timp friguros.- utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm.- betoane cu lucrabilitate redusă (tasare mai mică de 50 mm).

Se recomandă ca temperatura betonului proaspăt la începerea turnării să fie cuprinsă între 5C şi 30C.

Durata de încărcare a unui mijloc de transport sau de menţinere a betonului în buncărul tampon va fi de maximum 20 minute.

La terminarea unui schimb sau la întreruperea preparării betonului pe o durată mai mare de o oră este obligatoriu ca toba betonierei să fie spălată cu jet puternic de apă sau apă amestecată cu pietriş şi apoi imediat golită complet.

În cazul betonului deja amestecat (preparat la staţii, fabrici de betoane) utilizatorul (executantul) trebuie să aibă informaţii de la producător în ceea ce priveşte compoziţia betonului pentru a putea efectua turnarea şi tratarea betonului în condiţii corespunzătoare, pentru a putea evalua evoluţia în timp a rezistenţei şi durabilităţii betonului din structură.

Aceste informaţii trebuie furnizate utilizatorului înainte de livrare sau la livrare. Producătorul va furniza utilizatorului la cerere, pentru fiecare livrare a betonului

următoarele informaţii de bază:- denumirea staţiei (fabricii) producătorului de beton.- denumirea organismului care a efectuat certificarea de conformitate a betonului,

seria înregistrării certificatului şi conform punctului 9.2.2. actul doveditor al atestării staţiei din Codul de practică NE 012/99

- data şi ora exactă la care s-a efectuat încărcarea (şi dacă este cazul precizarea orei la care s-a realizat primul contact între ciment şi apă)

- numărul de înmatriculare al mijlocului de transport- cantitatea de beton (mc)Bonul de livrare trebuie să dea următoarele date:* Pentru amestecul proiectat:- clasa de rezistenţă- clasa de consistenţă a betonului- tipul, clasa, precum şi dozajul cimentului- tipul de agregate şi granula maximă- tipurile de aditivi şi adaosuri- date privind caracteristicile speciale ale betonului, de exemplu gradul de

impermeabilitate, gelivitate, etc. Toate datele privind caracteristicile betonului vor fi notate în conformitate cu prevederile Codul de practică CP 012/2007

Aceste informaţii pot proveni din catalogul producătorului de beton care trebuie să conţină informaţii cu privire la rezistenţa şi consistenţa betonului, dozare şi alte date relevante privind compoziţia betonului.

De asemenea trebuie consemnat în bonul de livrare data şi ora sosirii betonului la punctul de lucru, confirmarea de primire a betonului, temperatura betonului la livrare şi temperatura mediului ambiant.

După maximum 30 zile de la livrarea betonului producătorul este obligat să elibereze un certificat de calitate pentru betonul marfă.

Rezultatele necorespunzătoare obţinute pentru probele de beton întărit vor fi comunicate utilizatorului în termen de 30 zile de la livrarea betonului.

Această condiţie va fi consemnată obligatoriu în contractul încheiat între părţi.

7. TRANSPORTUL ŞI PUNEREA ÎN OPERĂ A BETONULUITransportul betonuluiTransportul betonului trebuie efectuat luând măsurile necesare pentru a preveni

segregarea, pierderea componenţilor sau contaminarea betonului.Mijloacele de transport trebuie să fie etanşe, pentru a nu permite pierderea laptelui de

ciment.Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu autoagitatoare, iar

a betoanelor cu tasare de maxim 50 mm, cu autobasculante cu benă, amenajate corespunzător.

Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneţi, benzi transportoare, jgheaburi sau tomberoane.

Pe timp de arşiţă sau ploaie, în cazul transportului cu autobasculante pe distanţă mai mare de 3 km, suprafaţa liberă de beton trebuie să fie protejată, astfel încât să se evite modificarea caracteristicilor betonului urmare a modificării conţinutului de apă.

Durata maximă posibilă de transport depinde în special de compoziţia betonului şi condiţiile atmosferice. Durata de transport se consideră din momentul încărcării mijlocului de transport şi sfârşitul descărcării acestuia şi nu poate depăşi valorile orientative prezentate în tabelul de mai jos, pentru cimenturi de clasă 32,5/42,5 decât dacă se utilizează aditivi întârzietori.

Durata maximă de transport a betonului cu autoagitatoare.

Temperatura amestecului de beton (C)

Durata maximă de transport (minute)cimenturi de clasă 32,5 cimenturi de clasă 42,5

10 < t 30 50 35t < 10 70 50

În general se recomandă ca temperatura betonului proaspăt, înainte de turnare, să fie cuprinsă între (5 - 30)C.

În situaţia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30C sunt necesare măsuri suplimentare precum: stabilirea de către un institut de specialitate sau un laborator autorizat a unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere în operă şi tratare a betonului şi folosirea unor aditivi întârzietori eficienţi etc.

În cazul transportului cu autobasculante, durata maximă se reduce cu 15 minute faţă de limitele din tabel.

Ori de câte ori intervalul de timp dintre descărcarea şi reîncărcarea cu beton a mijloacelor de transport depăşeşte o oră, precum şi la întreruperea lucrului, acestea vor fi curăţate cu jet de apă, iar în cazul agitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1 mc de apă şi se vor roti cu viteză maximă timp de 5 minute după care se vor goli complet de apă.

Pregătirea turnării betonului Condiţii pentru turnarea betonului

Se recomandă ca temperatura betonului proaspăt la începerea turnării să fie cuprinsă între 50C şi 300C. În perioada de timp friguros se vor lua măsuri de protecţie, astfel încât betonul recent decofrat să se menţină la o temperatură de +100 C……+150C, timp de minimum 3 zile de la turnare.

În toate cazurile se va ţine seama şi de recomandările formulate în cap.15 “ Tratarea betoanelor” din NE012-99.

Executarea lucrărilor de betonare poate să înceapă numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

- întocmirea procedurii pentru betonarea obiectului în cauză şi acceptarea acesteia de către investitor

- sunt realizate măsurile pregătitoare, sunt aprovizionate şi verificate materialele componente (agregate, ciment, aditivi, adaosuri, etc.) şi sunt în stare de funcţionare utilajele şi dotările necesare, în conformitate cu prevederile procedurii de execuţie în cazul betonului preparat pe şantier

- sunt stabilite şi instruite formaţiile de lucru, în ceea ce priveşte tehnologia de execuţie şi măsurile privind securitatea muncii şi PSI

- au fost recepţionate calitativ lucrările de săpături, cofraje şi armături (după caz)- în cazul în care, de la montarea la recepţionarea armăturii a trecut o perioadă

îndelungată (peste 6 luni) este necesară o inspectare a stării armăturii de către o comisie alcătuită din beneficiar, executant, proiectant şi reprezentantul ISC (Inspectoratul de Stat în Construcţii) care va decide oportunitatea expertizării stării armăturii de către un expert sau un institut de specialitate şi va dispune efectuarea ei; în orice caz, dacă se constată prezenţa frecventă a ruginii neaderente, armătura - după curăţire - nu trebuie să prezinte o reducere a secţiunii sub abaterea minimă prevăzută în standardele de produs; se va proceda apoi la o nouă recepţie calitativă

- suprafeţele de beton turnat anterior şi întărit, care vor veni în contact cu betonul proaspăt, vor fi curăţate de pojghiţa de lapte de ciment (sau de impurităţi); suprafeţele nu trebuie să prezinte zone necompactate sau segregate şi trebuie să aibă rugozitatea necesară asigurării unei bune legături între cele două betoane

- sunt asigurate posibilităţi de spălare a utilajelor de transport şi punere în operă a betonului

- sunt stabilite, după caz, şi pregătite măsurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonării în cazul intervenţiei unor situaţii accidentale (staţie de betoane şi mijloace de transport de rezervă, sursă suplimentară de energie electrică, materiale pentru protejarea betonului, condiţii de creare a unui rost de lucru etc.)

- nu se întrevede posibilitatea intervenţiei unor condiţii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente, furtună, etc.)

- în cazul fundaţiilor, sunt prevăzute măsuri de dirijare a apelor provenite din precipitaţii, astfel încât acestea să nu se acumuleze în zonele ce urmează a se betona

- sunt asigurate condiţiile necesare recoltării probelor la locul de punere în operă şi efectuării determinărilor prevăzute pentru betonul proaspăt, la descărcarea din mijlocul de transport

- este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu îndeplinesc condiţiile tehnice stabilite şi sunt refuzate

Începerea turnării betonuluiÎn baza verificării îndeplinirii condiţiilor de la punctul de mai sus, se va consemna

aprobarea începerii betonării de către: responsabilul tehnic cu execuţia, reprezentantul beneficiarului şi în cazul fazelor determinante proiectantul, reprezentantul ISC, în conformitate cu prevederile programului de control a calităţii lucrărilor - stabilite prin contract.

Aprobarea începerii betonării trebuie să fie reconfirmată, pe baza unor noi verificări, în cazurile în care:

- au intervenit evenimente de natura să modifice situaţia constantă la data aprobării (intemperii, accidente, reluarea activităţii la lucrări sistate şi neconservate)

- betonarea nu a început în intervalul de 7 zile de la data aprobăriiÎnainte de turnarea betonului, trebuie verificată funcţionarea corectă a utilajelor

pentru transportul local şi compactarea betonului.Se interzice începerea betonării înainte de efectuarea verificărilor şi măsurilor

indicate de la punctul de mai sus.

Reguli generale de betonareBetonarea unei construcţii va fi condusă nemijlocit de conducătorul tehnic al

punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare şi va supraveghea respectarea strictă a prevederilor prezentului cod şi procedurii de execuţie.

Betonul va fi pus în lucrare la un interval cât mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. Nu se admite depăşirea duratei maxime de transport şi modificarea consistenţei betonului.

La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale:- cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidăriile - care vor veni în contact cu betonul

proaspăt - vor fi udate cu apă cu 2-3 ore înainte şi imediat înainte de turnarea betonului, dar apa rămasă în denivelări va fi înlăturată

- din mijlocul de transport, descărcarea betonului se va face în: bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct în lucrare

- dacă betonul adus la locul de punere în lucrare nu se încadrează în limitele de consistenţă admise sau prezintă segregări, va fi refuzat fiind interzisă punerea lui în lucrare; se admite îmbunătăţirea consistenţei numai prin folosirea unui superplastifiant

- înălţimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3,00 m - în cazul elementelor cu lăţime de maximum 1,00 - şi 1,50 m, în celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafaţă (plăci, fundaţii, etc.)

- betonarea elementelor cofrate pe înălţimi mai mari de 3,00 m se va face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcătuit din tronsoane de formă tronconică), având capătul inferior situat la maximum 1,50 m de zona care se betonează

- betonul trebuie să fie răspândit uniform în lungul elementului, urmărindu-se realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm înălţime şi turnarea noului strat înainte de începerea prizei betonului turnat anterior

- se vor lua măsuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armăturilor faţă de poziţia prevăzută, îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a plăcilor în consolă; dacă totuşi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate în timpul turnării.

- se va urmări cu atenţie înglobarea completă în beton a armăturii, respectându-se grosimea stratului de acoperire, în conformitate cu prevederile proiectului

- nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturii în timpul betonării şi nici aşezarea pe armături a vibratorului

- în zonele cu armături dese se va urmări cu toată atenţia umplerea completă a secţiunii, prin îndesarea laterală a betonului cu şipci sau vergele de oţel, concomitent cu vibrarea lui; în cazul în care aceste măsuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilităţi de acces lateral al betonului, prin spaţii care să permită pătrunderea vibratorului

- se va urmări comportarea şi menţinerea poziţiei iniţiale a cofrajelor şi susţinerilor acestora, luându-se măsuri operative de remediere în cazul unor deplasări sau cedări

- circulaţia muncitorilor şi utilajului de transport în timpul betonării se va face pe podine astfel rezemate încât să nu modifice poziţia armăturii; este interzisă circulaţia directă pe armături sau pe zonele cu beton proaspăt

- betonarea se va face continuu, până la rosturile de lucru prevăzute în proiect sau procedura de execuţie

- durata maximă admisă a întreruperilor de betonare, pentru care nu este necesară luarea unor măsuri speciale la reluarea turnării, nu trebuie să depăşească timpul de începere a prizei betonului; în lipsa unor determinări de laborator, aceasta se va considera de 2 ore de la prepararea betonului - în cazul cimenturilor cu adaosuri - şi respectiv 1,5 ore, în cazul cimenturilor fără adaos

- în cazul când s-a produs o întrerupere de betonare mai mare, reluarea turnării este permisă numai după pregătirea suprafeţelor rosturilor

- instalarea podinilor pentru circulaţia lucrătorilor şi mijloacelor de transport local al betonului pe zonele betonate, precum şi depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armături este permisă numai după 24 - 48 ore, în funcţie de temperatura mediului şi tipul de ciment utilizat (de exemplu 24 ore dacă temperatura este de peste 20C şi se foloseşte ciment de tip I de clasă mai mare de 32,5)

Compactarea betonuluiBetonul va fi astfel compactat încât să conţină o cantitate minimă de aer oclus.Compactarea betonului este obligatorie şi se poate face prin diferite procedee, funcţie

de consistenţa betonului, tipul elementului etc. În general compactarea mecanică a betonului se face prin vibrare.

Se admite compactarea manuală (cu maiul, vergele sau şipci, în paralel, după caz cu ciocănirea cofrajelor) în următoarele cazuri:

- introducerea în beton a vibratorului nu este posibilă din cauza dimensiunilor secţiunii sau desimii armăturii şi nu se poate aplica eficient vibrarea externă

- întreruperea funcţionarii vibratorului din diferite motive, caz în care betonarea trebuie să continue până la poziţia corespunzătoare a unui rost

- se prevede prin reglementări speciale (beton fluid, betoane monogranulare)

În timpul compactării betonului proaspăt se va avea grijă să se evite deplasarea şi degradarea armăturilor şi/sau cofrajelor.

Betonul trebuie compactat numai atâta timp cât este lucrabil.

Rosturi de lucru şi decofrareÎn măsura în care este posibil se vor evita rosturile de lucru organizându-se execuţia

astfel încât betonarea să se facă fără întrerupere la nivelul respectiv sau între două rosturi de dilataţie.

Când rosturile de lucru nu pot fi evitate poziţia lor va fi stabilită prin proiect sau procedura de execuţie şi se vor respecta prevederile Codului de practică NE 012/99 şi NE 013/02.

Elementele de construcţii pot fi decofrate atunci când betonul a atins o anumită rezistenţă care este prezentată în documentaţia de execuţie ţinând cont de prevederile Codului de practică NE 012/99.

8. TRATAREA BETONULUI DUPĂ TURNAREGeneralităţiÎn vederea obţinerii proprietăţilor potenţiale ale betonului, zona suprafeţei trebuie

tratată şi protejată o anumită perioadă de timp, funcţie de tipul structurii, elementului, condiţiile de mediu dinmomentul turnării şi condiţiile de expunere în perioada de serviciu a structurii.

Tratarea şi protejarea betonului trebuie să înceapă cât mai curând posibil după compactare.

Acoperirea cu materiale de protecţie se va realiza de îndată ce betonul a căpătat o suficientă rezistenţă pentru ca materialul să nu adere la suprafaţa acoperită.

Tratarea betonului este o măsură de protecţie împotriva uscării premature, în particular, datorită radiaţiilor solare şi vântului.

Protecţia betonului este o măsură de prevenire a efectelor:- antrenării (scurgerilor) pastei de ciment datorită ploii (sau apelor curgătoare)- diferenţelor mari de temperatură în interiorul betonului- temperaturii scăzute sau îngheţului- eventualelor şocuri sau vibraţii care ar putea conduce la o diminuare a aderenţei

beton-armatură (după întărirea betonului)Principalele metode de tratare/protecţie sunt:- menţinerea în cofraje- acoperirea cu materiale de protecţie, menţinute în stare umedă- stropirea periodică cu apă- aplicarea de pelicule de protecţie

Durata tratăriiDurata tratării depinde de: - sensibilitatea betonului la tratare - temperatura betonului

- condiţiile atmosferice în timpul şi după tratare - condiţiile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii

9. CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILORAcest capitol prevede măsurile minime obligatorii necesare controlului execuţiei

structurilor din beton şi beton armat. Controlul de calitate se poate face astfel:- control interior (executat de către producător şi/sau executant)- control exterior (executat de către un organism independent)- control de conformitate (executat de organisme independente autorizate pentru

efectuarea activităţii de certificare a calităţii produselor folosite)

Procedee de control a calităţii în construcţiiProcedeele de control a calităţii în construcţii constau în controlul producţiei şi

execuţiei.Acesta include:- controlul preparării betonului - controlul punerii în operă a betonului- verificările rezultatelor încercărilor pe betonul proaspăt şi pe betonul întărit

10. EXECUTAREA BETOANELOR CU PROPRIETĂŢI SPECIALE ŞI BETOANE PUSE ÎN OPERĂ PRIN PROCEDEE SPECIALE

La executarea lucrărilor supuse unor acţiuni deosebite se folosesc:- betoane rezistente la penetrarea apei- betoane cu rezistenţă mare la îngheţ-dezgheţ şi la agenţi chimici de dezgheţare- betoane rezistente la atacul chimic- betoane cu rezistenţă mare la uzurăDe asemeni o serie întreagă de elemente ale podurilor se execută prin procedee

speciale de punere în operă cum ar fi:- turnarea betonului sub apă- turnarea betonului prin pompare- turnarea betonului în cofraje glisante- turnarea betoanelor ciclopiene

ÎNTOCMIT, ing. Marius ILIEŞ

GRAFIC DE EXECUŢIE AL LUCRĂRII

ÎNTOCMIT, ing. Marius ILIEŞ

Categoria de lucrari LunaI

LunaII

LunaIII

Amenajare parc în comuna Răchiţi, judeţul Botoşani

PROGRAM PENTRU CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR

- PROIECTANT : S.C. NEFERTITTI S.R.L. - BENEFICIAR : COMUNA RĂCHIŢI, JUDEŢUL BOTOŞANI - CONSTRUCTOR : S.C. ……………………………………………….

Nr.crt

Faza de lucraresupusă obligatoriu

controlului

Metodade

control

Participă la control

Documente cestau la baza

atestării calităţii

Documente cese întocmesc

FAZĂ

D

ETER

MIN

AN

TĂ

PRO

CES

VER

BA

L

B

ENEF

ICIA

R

PRO

IEC

TAN

T

CO

NST

RU

CTO

R

1. Predare primire amplasament Vizual X X X Proiect tehnic X2. Trasare lucrări Optic X X X Proiect tehnic X

3. Verificare terasamente Măsurare +Optic X X X Proiect tehnic + buletine

analizăX

PVLA

4. Verificare strat de fundaţie din balast

Măsurare +Optic X X X Proiect tehnic + buletine

analiză

XPVLA

5. Verificare strat din nisip Măsurare +Optic X X X Proiect tehnic + buletine

analiză

X PVLA

6. Verificare montare borduri Măsurare +Optic X X X Proiect tehnic + buletine

analizăX

PVRC

7. Verificare montare pavele Măsurare +Optic X X X Proiect tehnic + buletine

analizăX

PVRC

8. Verificare montare tuburi Măsurare +Optic X X X Proiect tehnic + buletine

analizăX

PVLA

9. Recepţie la terminarea lucrărilor Măsurare +Optic X X X Proiect tehnic +

documentaţie execuţieX

PVRTL

Notă : Constructorul este obligat să anunţe cu 3 (trei) zile înainte toţi membrii comisiei de recepţie a fazelor programului de control .

Proiectant, Beneficiar, Constructor, Avizat, S.C. Nefertitti S.R.L. Comuna Răchiţi I.J.C. Botoşani

Proiect nr. 1/2018

PROIECT TEHNICAMENAJARE PARC ÎN COMUNA RĂCHIŢI,

JUDEŢUL BOTOŞANI