RAPORT DE AMPLASAMENT LA S.C. BERGENBIER S.A.- …

Acest document este proprietatea S.C. LAJEDO S.R.L. P.L PLOIEŞTI Reproducerea şi/sau retransmiterea totală sau parţială este interzisă fără acordul scris al autorului.

1

S.C. LAJEDO S.R.L J/ 40/13717/2013

C.U.I. RO 4458290 Tel 0372913240; Tel/Fax 0244/520.804

www.lajedo.ro / [email protected]

Mobil 0722.316.243, 0722.260.327

RAPORT DE AMPLASAMENT LA

S.C. BERGENBIER S.A.- PUNCT DE

LUCRU PLOIESTI

ELABORATOR - S.C. LAJEDO S.R.L.

ing. Tudor Vasile - administrator

Decembrie 2016

http://www.lajedo.ro/

mailto:[email protected]


2

Cuprins general:

1.0 Introducere

1.1 Context

1.2 Obiective

1.3 Scop si abordare

2.0 Descrierea terenului

2.1 Asezarea terenului

2.2 Dreptul de proprietate actual

2.3 Utilizarea actuala a terenului

2.4 Folosirea de teren din imprejurime

2.5 Utilizarea chimica

2.6 Topografie si canalizare

2.7 Geologie si hidrogeologie

2.8 Hidrologie

2.9 Autorizatie actuala

2.10 Detalii de planificare

2.11 Incidente provocate de poluare

2.12 Specii sau habitate sensibile sau protejate care se afla in apropiere

2.13 Conditii de constuctie

3.0 Trecutul terenului

3.1 Folosiri istorice ale terenului si ale zonei din imprejurimi

4.0 Recunoasterea terenului

4.1 Probleme ridicate

4.2 Deseuri

4.3 Depozite

4.4 Instalatie generala de evacuare

4.5 Gropi-Zona interna de depozitare

4.6 Incinta de incheiere

4.7 Sistem de scurgere

4.8 Alte depozitari chimice si zone de folosinta

4.9 Alte posibile impuritati din folosinta anterioara a santierului


3

5.0 Interpretari ale informatiilor si Recomandari

Lista ilustratii minime necesare:

Figura 1- Plan de amplasare a obiectivului analizat

ANEXE:

Anexa 1- Planul de amplasament – plan al obiectivului

Anexa 2- Planul de studiu al terenului-Plan cadastral

Anexa 3- Detalii în legătură cu producţia-Fluxul tehnologic şi emisiile pe faze tehnologice

Anexa 4- Detalii de autorizare a evacuării

Anexa 5- Informaţii de planificare

Anexa 6- Procedura aplicată

Anexa 7- Raport în caz de accident (copie)

Anexa 8- Planul statiei de epurare


4

1.0. INTRODUCERE

1.1. Context

Raportul de amplasament are ca scop evidentierea situatiei amplasamentului Instalatiei

de producere si imbuteliere a berii apartinand S.C. BERGENBIER S.A.- PUNCT DE LUCRU

PLOIESTI.

Raportul de amplasament este elaborat pentru instalatia de producere si imbuteliere a

berii si reprezinta o situatie de referinta pentru calitatea terenului de amplasare. Acest raport a

fost intocmit pentru a indeplini cerintele de prevenire reducere si control al poluarii, conform

Legii 278/2013 astfel incat sa ofere informatii relevante, de sprijin pentru solicitarea de emitere

a autorizatiei integrate de mediu.

Conform Anexei 1 la Legea 278/2013 Fabrica de bere se incadreaza la punctul 6 alte activitati

6.4B)-(2) Instalatii de tratare a materiilor prime de origine vegetala, avand o capacitate de

productie mai mare de <300 tone produse finite/zi.

Avand in vedere recomandarile Ordinului MAPM 1144/2002 se va lua in considerare o

singura instalatie in care se desfasoara o singura activitate care se gaseste in Anexa 1 la

Legea 278/2013

Domeniul de activitate a societăţii cuprinde:

Categoria de activitate conform anexei 1 a :

Coduri CAEN : 1105 – Fabricarea berii

4634 – Comert cu ridicata

5210 – Depozitari.

Conform Anexei 3 la Ordinul 1144/2002 codul NOSE si codul SNAP2 sunt:

Codul NOSE – P : 105.03

Codul SNAP - 2 : 0406

Denumire titular de activitate: S.C. BERGENBIER S.A. – Punct de lucru Ploieşti;

Cod unic de înregistrare: RO 6608725;

Număr Registrul Comerţului: J23/778/2015;

Adresa punctului de lucru Ploieşti, str. Gh. Gr. Cantacuzino, nr. 287, judeţul

Prahova;

Tel./fax: 0244/522953, 0244/520956.


5

2. OBIECTUL DE ACTIVITATE

Autorizatia integrata de mediu se elibereaza pentru:

SC BERGENBIER SA – Punct de lucru Ploiesti care are ca obiect de activitate fabricarea

berii.

Capacitatea de productie de:4.200.000 hl bere/an - produs finit principal

Produse secundare :

- drojdie - 50.000 hl/an –

- borhot – 65.000 tone/an –

Drojdia rezultată din procesul tehnologic este preluată de o firma specializată, care o

deshidratează şi o vinde ulterior ca supliment pentru hrana animalelor.

Borhotul este preluat de o firma specializată si comercializat in stare umedă ca hrana

pentru animale.

Raportul de amplasament este elaborat pentru Fabrica de bere şi anexele sale

aparţinând S.C. BERGENBIER S.A. - punct de lucru PLOIESTI şi reprezintă o situaţie de

referinţă pentru calitatea terenului de amplasare. Acest raport a fost întocmit pentru a îndeplini

cerinţele de prevenire, reducere şi controlare a poluării, conform Legii 278/2013, astfel încât

să ofere informaţii relevante, de sprijin, pentru solicitarea de revizuire a autorizaţiei integrate

de mediu.

S.C. LAJEDO S.R.L. Ploieşti a efectuat mai multe deplasări la obiectivul analizat şi a

consemnat de fiecare dată constatările sale. Prezentul raport evidenţiază rezultatele

evaluărilor ulterioare făcute pentru zonele cu potenţial de poluare care au fost identificate cu

ocazia precedentelor faze. Datele culese din teren sunt utilizate în prezentul raport cu scopul

de a furniza informaţii utile privind poluarea.

Prezentul raport a fost intocmit ca urmare a solicitarii S.C. BERGENBIER S.A. - punct

de lucru PLOIESTI de a revizui autorizatia integrata de mediu nr.199 in urma adresei nr

5103/20.05.2015 a APM Ploiesti.

1.2. Obiective

Principalele obiective ale raportului din teren, în conformitate cu prevederile prevenirii,

reducerii şi controlului integrat al poluării, trebuie să îndeplinească condiţiile de mai jos:

să formeze puncte de vedere pentru estimările ulterioare ale terenului, putând fi

comparat cu acestea şi constituind un punct de referinţă în predarea cererii;


6

să furnizeze informaţii asupra caracteristicilor fizice ale terenului şi a vulnerabilităţii

sale;

să furnizeze dovezi pentru orice investigaţie ulterioară, în vederea atingerii scopului

respectării prevederilor în domeniul protejării calităţii mediului.

În mod particular, această parte a reevaluării are în vedere să realizeze următoarele

obiective specifice:

• să revadă utilizările anterioare şi actuale ale terenului pentru a identifica dacă există

zone cu potenţial de contaminare;

• să revadă informaţiile cu privire la cadrul natural al terenului pentru a ajuta la

înţelegerea naturii, în măsura în care comportamentul în cazul oricărei contaminări

poate fi prezent;

• să acorde suficiente informaţii care să permită dezvoltarea iniţială a unui model

conceptual al terenului şi ale împrejurimilor sale. “Modelul conceptual” este un

termen folosit pentru a descrie interacţiunea dintre factorii de mediu care pot exista

pe teren.

Raportul este în legatură cu aria de desfăşurare a fluxurilor tehnologice şi cu aria

limitrofă desfăşurării fluxurilor tehnologice, care poate afecta sau poate fi afectată de zona de

amplasare a halelor de producţie.

1.3. Scop şi abordare

Termenul „amplasament” nu este definit in Directiva IPPC.

Scopul „Raportului de amplasament” trebuie sa includa cel putin toate teritoriile

activitatii principale, aflate in proprietate sau sub controlul operatorului, care sunt in

prelungirea teritoriului activitatii principale. APM poate cere un raport de amplasament pentru

teritoriul asupra caruia activitatea asociata poate avea un impact.

Raportul a fost pregătit prin revederea unor date anterioare şi actuale ale terenului.

Activităţile de evaluare la faţa locului precum şi cele de prelevare a probelor de sol şi apă

freatică au făcut parte dintr-un program ce s-a desfăşurat între 1.noiembrie 2016 – 5

decembrie 2016

Urmărind obiectivele studiului, S.C. LAJEDO S.R.L. nu a identificat cu ocazia

deplasărilor în teren, nici o zonă cu potenţial de contaminare. Nu a identificat nici poluare

istorică dar nici poluare actuală. Reprezentanţii firmei au cercetat istoricul locului au efectuat

investigaţii teoretice şi practice şi nu s-au identificat zonele cu potenţial de contaminare.


7

Raportul este împărţit în câteva capitole:

Capitolul 1 – Prezentarea titularului de activitate

Capitolul 2 – Descrierea terenului – descrierea utilizărilor actuale si decorul terenului

Capitolul 3 – Istoricul terenului - descrierea trecutului terenului

Capitolul 4 – Recunoaşterea terenului – descrierea unor aspecte de mediu identificate

ca făcând parte din descrierea terenului

Capitolul 5 – Discuţia rezultatelor analizei şi dezvoltarea unui „Model conceptual“ de

management al amplasamentului

Capitolul 6 – Interpretarea datelor – Implicaţiile modelului şi recomandările pentru o

acţiune viitoare

Anexe

În cadrul studiului de bază al terenului a fost făcută o recunoaştere a terenului. Detalii

ale acesteia se regăsesc în capitolul 4 şi au fost folosite pentru a oferi o descriere amănunţită

a terenului şi pentru a identifica orice posibilă sursă de contaminare.

Limitele studiului

Prezentul raport descrie rezultatele investigării de către S.C. LAJEDO S.R.L. a solului şi

subsolului pentru identificarea unor răspunderi de mediu semnificative care afectează în mod

concret societatea evaluată. În efectuarea acestei investigaţii S.C. LAJEDO S.R.L. s-a străduit

să evalueze în mod independent prezenţa unor astfel de probleme, dar în limitele unui obiectiv

de activitate stabilit de legislaţia în vigoare.

Prezentul raport şi toate datele de pe teren, inclusiv notiţele, au fost adunate şi

întocmite de specialiştii firmei în conformitate cu obiectul de activitate convenit şi cu practicile

ştiinţifice şi inginereşti acceptate în general şi valabile la data când s-a făcut evaluarea.

Declaraţiile, concluziile şi opiniile conţinute în prezentul raport sunt destinate numai să dea

informatii ale condiţiilor de mediu existente în cadrul obiectivului cercetat.

Prezentul raport, inclusiv toate datele obţinute şi notiţele (denumite în continuare

„informaţii”), au fost întocmite sau colectate de către S.C. LAJEDO S.R.L. în folosul S.C.

BERGENBIER S.A. - punct de lucru PLOIESTI. (care în continuare este denumit client).

Clientul poate transmite aceste informaţii către terţi care sunt autorizaţi să le utilizeze, sau să

facă referire la acestea la libera lor discreţie. Totuşi orice utilizare sau referire la aceste


8

informaţii de către un terţ altul decât cei specificaţi mai sus va fi numai pe riscul acestuia şi

fără repercursiuni legale asupra S.C. LAJEDO S.R.L.

2.0. DESCRIEREA TERENULUI

2.1 Localizarea terenului

Situat în partea central – sud – estică a României, în zona central nordică a Munteniei,

judeţul Prahova este cuprins între paralela de 45 latitudine N şi meridianul de 26 longitudine

E, străjuit la N de versantul de E al M-ţilor Bucegi şi de culmile sudice ale M-ţilor Baiu,

Grohotiş, Ciucaş şi Tătaru.

Localitatea Ploiesti este municipiu resedinta de judet, cu peste 350.000 de locuitori şi

cu funcţii complexe având acces la reţele de transport rutier, şi feroviar. Incinta are o echipare

tehnico - edilitară complexă fiind racordată la reţelele orăşeneşti din zonă de: apă-canal,

energie electrică, gaze naturale, reţele telefonice, transport urban.

Municipiul Ploiesti este situat în campia Ploiestiului, pe stânga văii Prahova, la o

distanţă de cca 60km de Bucuresti capitala tarii. Este un oraş care concentrează o mare

varietate de capacităţi industriale fiind în acelaşi timp un oraş cu o bogată vocaţie culturală.

Zona geografică a municipiului Ploiesti este încadrată la zona cu seismicitate de grad 8.

S.C. BERGENBIER S.A.- punct de lucru PLOIESTI, ocupă o suprafaţă de 119000 mp

de teren în vestul municipiului Ploiesti.

Clădirile acoperă aprox. 37% din suprafaţă, restul fiind ocupat de suprafeţe betonate şi

spaţii verzi.

Construcţiile sunt amplasate în incinta proprietăţii S.C. BERGENBIER S.A. - punct de

lucru PLOIESTI şi au următoarele vecinătăţi:

NORD – strada Grigore Gheorghe Cantacuzino

VEST – SC CARDINAL MOTORS

SUD- teren arabil

EST – SC COCA-COLA SA.

Obiectivul cuprinde următoarele clădiri:

A – Hala îmbuteliere (sticle, butoaie, cutii, PET)

Fundaţii izolate din beton armat; stâlpi prefabricaţi din beton armat; acoperişul cu

structură metalică, termoizolat cu vată minerală semi rigidă şi hidroizolat cu membreană SICA;


9

pereţii exteriori sunt executaţi din zidărie BCA cu înălţimea de 3m, iar în rest sunt panouri

termoizolante, pardoselile din beton armat placate cu gresie antiacidă; tâmplăria este realizată

din aluminiu cu geam termopan;

B – Depozit produse finite .

Structura este similară cu hala de îmbuteliere ,, A,,

C – Anexa administrativă si socială

Fundaţii din beton armat; pereţii exteriori de la subsol şi parter sunt executaţi din beton

armat, iar în restul sunt realizaţi din panouri termoizolante; pereţii despărţitori interiori sunt

realizaţi din rigips; planşele şi stâlpi sunt din beton armat; partoselile sunt placate cu gresie

sau mochetă; tâmplăria este din aluminiu cu geam termopan; acoperişul, tip terasă prevăzut

cu termoizolaţie şi hidroizolaţie.

D – Hala de producţie (fierbere, fermentaţie, filtrare)

Pentru secţia de fierbere şi filtrare fundaţiile izolate sunt din beton armat; stâlpi

prefabricaţi din beton armat; sarpanta metalică termoizolaţie din vată minerală; izolaţie

hidrofugă din membrană tip SICA; pardoseli placate cu gresie ceramică ; tâmplăria din

aluminiu cu geam termopan; planşeul intermediar este din beton armat; pereţii exteriori pe

înălţimea de 3m sunt din beton armat, iar în rest sunt din panouri termoizolante; construcţia

acestor secţi este parţial cu parter şi în rest cu parter şi un etaj; pereţii despărţitori sunt din

rigips sau din sticlă.

La secţia de fermentare structura este compusă din: fundaţii tip radier general din beton

armat; stâlpi şi planşeu din beton armat monolit; pereţii exteriori din zidărie BCA; tâmplăria din

aluminiu cu geam termopan; pardoselile din beton armat placate cu gresie; planşeul pe care

sprijină vasela de fermentaţie este izolat hidrofug cu membrană bitumată..

E – Silozuri ( malţ, orz, mălai)

Fundaţii tip radier general din beton armat; mantaua şi capacul sunt metalice.

F – Moara

Fundaţiile, stâlpii, grinzile, diafragmele şi planşele sunt din beton armat monolit;

clădirea este formată din subsol, parter şi 7 etaje; pardoselile sunt placate cu gresie antiacidă,

tâmplăria este din aluminiu cu geam termopan, acoperiş tip terasă izolată termic şi hidrofug cu

mmbrană bitumată.

G – Clădire tehnică – utilităţi (centrală termică, instalaţii răcire glicoli, tratare apă,

gospodărire CO2, staţie electrică de transformare 20-0,4 kw (cu transformatoare uscate)


10

Clădirea are fundaţii izolate din beton armat, stâlpi prefabricaţi din beton armat; pereţii

exteriori, pe înălţimea de 3m sunt din beton armat, iar în continuare până la înălţimea de 10m

sunt din panouri termoizolante; în zona instalaţiei de răcire glicoli, unde sunt amplasate şi

compresoarele de amoniac, pereţii sunt executaţi pe toată înălţimea din beton armat rezistenţi

la explozie, iar acoperişul este prevăzut cu trape de explozi; la cota de +5,2m sunt amplasate

în anumite zone planşee tehnologice alcătuite din grinzi şi plăci din beton armat; sarpanta

acoperişului este metalică prevăzută cu termoşi hidro izolaţie; uşile sunt executate din oţel

carbon, iar ferestrele sunt din aluminiu cu geam termopan; pardoselile din din beton armat

sunt placate cu gresie antiacidă.

H – Rezervoare apă

Rezervoarele de apă au fundaţiile, pereţi şi capacul din beton armat; la exterior sunt

termoizolante, iar la interior sunt placate cu faianţă.

I – Bunkerul de cioburi de sticlă

Fundaţia este din beton armat tip radier general; bunkerul propriu zis este metalic şi

este prevăzut cu un schip acţionat de un troliu electric pentru încărcarea cioburilor.

J – Casa poartă nr 1 si 2

Fundaţiile sunt din beton, iar pereţi şi tavanele sunt din panouri metalice termoizolante;

pereţii despărţitori sunt din rigips; tâmplăria este din aluminiu cu geam termopan; pardoselile

din beton armat sunt placatecu gresie.

K – Cântar basculă

Fundaţii din beton atmat, iar structura cântarului este metalică.

L – Puţuri apă

Cabinele puţurilor sunt din beton armat; în jurul lor este o împrejmuire din stâlpi şi plase

care asigură protecţia igienico sanitară.

M – Staţie tratare ape uzate (bazin apă uzată, secţia condiţionare, decantoare primar

şi secundar, staţie centrifugare nămol, facla ardere biogaz).

Structura obiectelor din staţia de tratare a apelor uzate este din beton armat cu

impermeabilitate mărită; uşile exterioare sunt din oţel carbon, iar cele interioare sunt din

aluminiu cu geam termopan; pardoselile sunt placate cu gresie antiacidă .

N – Silozuri borhot

Fundatiile sunt din beton armat, iar structura silozurilor este metalică .

O – Silozuri soluţie sodă caustică

Fundatiile sunt din beton armat, iar structura silozurilor este metalică.


11

P – Staţie pompare ape uzate

Struatura este integral din beton armat, tâmplăria este din oţel carbon.

R – Bazin retenţie apă pluvială

Fundaţiile, stâlpii intermediari, ereţiişi planşeul sunt din beton armat.

S – Ghene depozitare deşeuri ambalaje

Fundaţia tip dală este din beton armat, iar structura este metalică

T – tancuri depozitare bere clară

Fundaţiile tip radier general sunt din beton armat, iar strctura tancurilor este integral

metalică.

U – Tancuri depozitare apă dezaerată, apă caldă şi rece

Fundaţiile tip radier general sunt din beton armat, iar strctura tancurilor este integral

metalică.

V – Platforme depozitare şi ambalaje şi parcare

Platformele de depozitare sau parcare sunt din beton armat rutier

2.2. Proprietatea actuală

Terenul a intrat în posesia S.C. BERGENBIER S.A. - punct de lucru PLOIESTI prin

contract de inchiriere.

Halele sunt înconjurate de platforme betonate care permit accesul mijloacelor auto de

intervenţie.

Detalii ale delimitării terenului din proprietatea actuală sunt arătate în Anexa nr 2 –

Planul de amplasament – plan al obiectivului, stabilind exact localizarea în teren a obiectivului

pentru care s-a depus cererea de obţinere a revizuirii Autorizaţiei Integrate de Mediu.

2.3. Utilizarea actuală a terenului

S.C. BERGENBIER S.A. - punct de lucru PLOIESTI produce bere dupa fluxul

tehnologic general descris in continuare. Reprezentarea grafica a fluxului este prezentata in

continuare

Obiectul principal de activitate al S.C. BERGENBIER S.A. - punct de lucru PLOIESTI

este fabricarea berii – cod CAEN 1105. Pentru fabricarea berii este necesar sa se

achizitioneze materii prime de calitate care se receptioneaza din punct de vedere cantitativ si

calitativ


12

Dupa receptia calitativa si cantitativa a materiilor prime acestea se depoziteaza in spatii

clar delimitate si cu microclimat specific (silozuri pentru cereale: orz, malt, malai; camera

frigorifica pentru hamei).

A Activitătile de productie se desfăsoară în următoarele sectii:

Sectia Fierbere;

Sectia Fermentare;

Sectia Filtrare;

Sectia Îmbuteliere.

Principalele procese de productie sunt:

• fierberea berii;

• fermentarea berii;

• filtrarea berii;

• producerea berii cu arome;

• îmbutelierea si livrarea la beneficiari.

Principalele operatii desfăsurate în cadrul Sectiei Fierbere sunt următoarele:

• receptia si stocarea materiilor prime;

• pregătirea materiilor prime;

• măcinarea maltului;

• plămădirea maltului si a cerealelor nemaltificate;

• filtrarea plămezii;

• fierberea mustului cu hamei;

• limpezirea si răcirea mustului.

Procesele tehnologice desfăsurate în cadrul Sectiilor Fermentare si Filtrare sunt următoarele:

• fermentarea primară;

• fermentarea secundară (maturare);

• filtrare.

In sectorul imbuteliere sunt montate șapte linii de imbuteliere :

- doua linii de imbuteliere la sticle

- doua linii de imbuteliere la cutii

- doua linii de imbuteliere la PET

- o linie de imbuteliere la butoaie


13

Activităti conexe desfăsurate:

tratarea apei brute în statia de tip schimbător de ioni în scopul obtinerii apei de brasaj,

a apei service și a apei dedurizate;

producerea aburului tehnologic si a agentului termic în centrala termică proprie;

producerea aerului comprimat prin intermediul instalatiei de aer comprimat;

producerea agentului frigorific prin intermediul instalatiei de răcire;

recuperarea, purificarea si stocarea dioxidului de carbon;

activităti de laborator pentru asigurarea calitătii produsului;

operatii de întretinere si reparatii de natură mecanică;

operatii de întretinere si reparatii a retelelor de distributie a energiei electrice, a centralei

termice, a instalatiei de răcire, a instalatiei de aer comprimat si a statiei de tratare a

apei brute;

epurarea apelor uzate tehnologice si fecaloid – menajere în statia de epurare locală.

Capacitatea finală de productie a societătii este de cca. 4.200.000 hl bere/an, ceea ce

corespunde unei productii medii de aproximativ 1.168 t produs finit/zi.

Descrierea proceselor de productie si conexe care se desfăsura în cadrul societătii este

prezentată în cele ce urmează.

Fierberea berii

Maltul principala materie primă utilizată în producerea berii este aprovizionată cu

mijloace auto si stocată în 7 silozuri cu capacităti cuprinse între 250 t și 450 t /siloz.

Zona de descărcare a maltului este dotată cu gătare cu deschideri mici amplasate

deasupra buncărelor de descărcare. Aceste grătare ofera sigurantă la descărcare si retine

corpurilor străine de mari dimensiuni.

Zona de descărcare a maltului din mijloacele de transport auto este prevăzută cu

copertina de protectie.

Transportul maltului din buncărele de receptie către celulele de stocare ale silozurilor se

va realiza prin intermediul elevatoarelor.

Componentele acestei instalatii sunt următoarele:

transportoare cu lant;

separator magnetic;

elevator dotat cu sistem de retinere a pulberilor si ventilator;


14

transportator cu snec;

separator magnetic rotativ;

masină de precurătare conectată la buncăre de colectare a impuritătilor;

cântar automat;

sistem de retinere a pulberilor si ventilator aspiratie centrală la care sunt conectate

componentele instalatiei.

Dupa o prealabila curatire si macinare orzul, maltul si malaiul se amesteca cu apa calda

formand o plamada din care se extrag nutrientii pentru drojdie. In urma filtrarii acestei plamezii

se obtine mustul de bere si borhotul, care este format din cojile si partile insolubile ale

boabelor de malt.

Mustul de bere astfel obtinut se fierbe impreuna cu hameiul care da amareala specifica

berii. Dupa fierbere prin indepartarea resturilor de hamei si a proteinelor ce au coagulat in

timpul fierberii se obtine mustul limpede care mai apoi este racit, aerat si insamantat cu

drojdie. Drojdia fementeaza zaharurile din must producand alcool, dioxid de carbon si

substante de aroma.

Dupa racire din berea fermentata se indeparteaza partial drojdia care va fi refolosita

pentru a se insamanta urmatoarele tancuri, iar berea tanara trece in faza de maturare unde

sub actiunea drojdiei ramase in suspensie se definitiveza profilul aromatic al berii.

La sfarsitul perioadei de maturare, berea este filtrata cu ajutorul unui material filtrant

(kieselguhr, PVPP) pentru a se obtine o bere limpede si clara fara celule de drojdie. Berea

clara obtinuta se va trimite din tancurile tampon catre liniile de imbuteliere.

In sectorul imbuteliere sunt montate șapte linii de imbuteliere :

- doua linii de imbuteliere la sticle

- doua linii de imbuteliere la cutii

- doua linii de imbuteliere la PET

- o linie de imbuteliere la butoaie

Din sectorul imbuteliere berea ambalata sub forma de paleti este preluata cu

motostivuitoarele si depozitata temporar in depozitul fabricii, de unde ulterior este incarcata in

mijloace de transport auto si distribuita consumatorilor.

Materiile prime si auxiliare care intra in procesul de fabricare al beriii sunt prezentate in


15

Tabelul nr. 1

PRINCIPALELE MATERII PRIME ŞI MATERIALE AUXILIARE:

Tabelul nr. 1 Materii prime:

Nr. Crt.

Denumire materie primă

U.M. Cantitate

utilizată anual (estimare)

Mod de ambalare şi depozitare

1 Apa m3 1,700,000.00 Rezervor 500 m3

2 Aroma - sirop Kg 600,000.00 Rezervor metalic 1000 l

3 Bioxid de carbon Kg 2,000,000.00 Tanc de 60 t

4 Extract de hamei Kg 6,000.00 Bidon de 30 l

5 Extract de malt Kg 5,500.00 Bidon de 30 l

6 Hamei Kg 18,000.00 Pungi hidroizolate-10 kg

7 Malţ Kg 40,000,000.00 Vrac – în siloz de 450 t

8 Mălai Kg 18,000,000.00 Vrac – în siloz de 250 t

9 Orz Kg 7,000,000.00 Vrac – în siloz de 480 t

Tabel nr. 2 Materiale auxiliare:

Nr. Crt.

Denumire U.M. Cantitate

utilizată anual (estimare)

Mod de ambalare şi depozitare

1 Acid lactic kg 8,000.00 Bidon plastic 25 l

2 Acid tanic kg 450 Bidon plastic 25 l

3 Antispumant kg 15,000.00 Bidon plastic 25 l

4 Bicarbonat de sodiu kg 550 Sac plastic

5 Caramel kg 45,000.00 Bidon plastic 30 l

6 Carbune activ kg 3,500.00 Cutie carton 12.5 kg

7 Clorura de calciu kg 200,000.00 Sac plastic 25 kg

8 Enzime kg 56,000.00 Bidon plastic 30 l

9 Kieselguhr kg 330,000.00 Sac hartie 20 kg

10 Metabisulfit de potasiu kg 830.00 Sac plastic 20 kg

11 Oxid de magneziu kg 3,600.00 Sac plastic 20 kg

12 PVPP kg 26,000.00 Cutie carton 20 kg

13 RILSAN kg 700.00 Sac plastic 20 kg

14 Sulfat de zinc kg 500 Saci plastic de 20 kg

Depozitele şi magaziile de materii prime si materii auxiliare sunt amenajate şi întreţinute

corespunzător şi asigura securitatea acestora. Gospodăria de acizi şi baze este organizată pe

platformă betonată, în rezervoare de stocare cu manta dublă, protecţie antiacidă, cu başă de

colectare a scurgerilor.

Traseele şi echipamentele de descărcare, transport şi manipulare ale materiilor prime şi

materialelor funcţioneaza în condiţii corespunzătoare.


16

Selecţia materiilor prime:

Operatorul ţine evidenţa lunară a consumurilor de materii prime şi materiale utilizate.

Operatorul va introduce în procesul de fabricaţie şi în activităţile auxiliare, materiile prime şi

materialele cele mai puţin periculoase pentru mediu.

Alimentarea cu apă potabilă

Alimentarea cu apă a SC BERGENBIER SA se face atat in scop menajer, cat si in scop

tehnologic

Surse:

branşament Dn 300mm la S.C. Apa Nova Ploieşti S.R.L.

subteran incintă 9 foraje (F1 – F9).

Volume totale de apă potabilă autorizate:

zilnic maxim 23,0mc 0,27l/s anual – 8,4 mii mc;

zilnic mediu 19,0 mc 0,22l/s anual – 7,0 mii mc

Funcţionarea este: permanentă 365 zile/an, 24 ore/zi.

Volume totale de apa tehnologica autorizate - zilnic maxim - 6617,0 mc 76,6 l/s anual – 2415,20 mii mc;

- zilnic mediu – 5955,0 mc 69,0 l/s anual – 2173,60 mii mc;

- zilnic minim - 2978,0 mc 34,5 l/s anual – 1087,00 mii mc.

Instalaţii de captare:

branşament la S.C. Apa Nova Ploieşti S.R.L. – Dn 300mm, lungimea conductei

de aducţiune este de 900m.

forajele incintă cu următoarele caracteristici:

Tabelul nr. 3

Nr. foraj H (m)

NHs (m)

Q optim (l/s)

Q pompa (l/s)

Pp(kw)

F1 150 14,1 9 40 15

F2 81 18 8 40 15

F3 151 16,9 8 40 15

F4 81 19,2 9 40 15

F5 151 15,54 10 40 15

F6 81 19,5 10 40 15

F7 150 15,5 11,2 9 15

F8 155 16 12 10 17

F9 151 16,5 12,5 10 15


17

Foraj hidrogeologic F1 (cod C ) -in functiune, amplasat in afara incintei echipat cu

pompa sumersibila tip ROVATT 6E1/6-610I

Forajul este protejat de un camin betonat subteran de dimensiuni1,5 x 1,5 x 1,0 in care

este amplasat apometrul.

Coordonatele de referinta STEREO 70 ale forajului hidrogeologic F1 sunt

X= 384030.14, Y=578745.01

X= 384038.10, Y=578750.07

X= 384033.00, Y=578757.83

X= 384025.04, Y=578752.77

Debitul pompelor poate fi reglat în funcţie de debitul capabil al puţului şi de necesităţile

unităţii în ce priveşte alimentarea cu apă.

Instalaţii de distributie si inmagazinare:

- 2 rezervoare supraterane din beton armat de 500 mc fiecare, unul pentru apa bruta si

unul pentru apa tratata;

- statie pompare pentru apa de incendiu, care alimenteaza retelele inelare cu hidranti

exteriori si interiori – 2 x 330 mc/h;

- statie alimentare cu apa a retelei separate de incendiu, instalatia de sprinklere, cu

capacitatea de 2x6 mc/h;

- statie de pompe pentru alimentarea cu apa a „Statiei de tratare a apei” ce urmeaza sa

intre in procesul tehnologic (3 pompe cu Q=175 mc/h);

- statie de pompare pentru alimentarea cu apa tratată (4 pompe Q - 86mc/h, 1 pompa

Q – 10 mc/h);

- rețea inelară interioară pentru alimentare sprinklere L- 0,3 km, Dn 200mm);

- rețea pentru apă tratată ce alimentează instalațiile aferente procesului tehnologic L-

0,2 km, Dn 150-200 mm;

- rețea inelară care alimentează hidranții interiori și exteriori L=1,25 km Dn 100-200mm.

Instalatii de tratare: pentru folosirea apei în procesul tehnologic, compusă din :

- 8 filtre de protecţie Berkofin, in scopul filtrării mecanice primare, capacitate 25 mc/h;

- 1 filtru Lakos – 300 mc/h;

- 2 instalaţii de clorinare cu dioxid de clor pentru dezinfectare apa bruta si apa de bere;


18

- 3 filtre cu cărbune activ pentru îndepartarea clorului liber din apa brută de capacitate

max. 120 mc/h;

- 3 schimbătoare de ioni de capacitate 75 – 90 mc/h;

- 2 scrubere pentru eliminarea dioxidului de carbon liber;

- bazin pentru dozarea cu NaOH 5% de capacitate 1 mc;

- bazin stocare HCl 35% pentru regenerarea schimbătorilor de ioni de capacitate 25

mc;

- bazin pentru dozarea cu HCl 35% de capacitate 1 mc;

- bazin colectare ape de spălare (acide)de capacitate 30 mc.

Apă pentru stingerea incendiilor:

Volum intangibil 1800 m3 stocat in bazinul de retentie ape pluviale (cca 1500mc) si în

rezervorul de apa bruta (V- 300 mc);

Volume de apă autorizat în surse pentru alimentarea cu apă potabilă si tehnologică a

folosinței:

Regim nominal Vzi = 6640,0 m3/zi; V an – 2432,6 mii mc

Regim minim Vzi = 5974,0 m3/zi; V an – 2180,6 mii mc

Cerinţa totală de apă:

- Q maxim = 6640,0 m3/zi;

- Q mediu = 5974,0 m3/zi

- Q minim = 2997,0 m3/zi;

Funcționarea instalației - Filtrele de protectie tip Berkofin și Lakos

In scopul filtrarii mecanice primare a apei de adancime au fost instalate in paralel 8 filtre

de protectie. Gradul de retinere a filtrelor este de 100 µm. Fierul dizolvat nu este retinut in

aceste filtre. Spalarea inversa afiltrelor se face automat la anumite intervale de timp.

Intervalele de timp trebuie modificate in cazul in care lumanirile (bujiile) filtrante s-au murdarit

mai devreme.

Capacitatea de filtrare este de 200 m3/h.

Odata cu cresterea capacitatii de productie si deci a necesarului de apa s-a facit o

extindere a instalatiei cu inca un filtru Lakos de capacitate 300 m3/h.


19

Instalatia de ClO2

Se dezinfecteaza atat apa bruta cat si apa de bere (tratata) in doua instalatii de ClO2.

Dioxidul de clor se prepara si se dozeaza corespunzator intr-o instalatie complet

automatizata. Substantele chimice necesare sunt acidul clorhidria si cloritul de sodiu.

Alimentarea se face din recipienti de 200 l conținând soluțiile:

clorit de sodiu 7,5 %

acid clorhidric 9 %

Se va tine cont in mod cu totul deosebit de calitatea si exactitatea concentratiei

substantelor chimice.

Ca diluant sau apa de exploatare se va folosi apa industriala tratata (apa de bere).

Filtru de carbune activ

Filtrele de carbune activ (3 buc.) au rolul de a indeparta din apa bruta clorul

liber/dioxidul de clor de la prima dezinfectare a apei deoarece acesta scade capacitatea de

schimb a rasinei schimbatoare de cationi.

Debitul apei prin filtru este de max. 120 m3/h.

Valoarea debitului este determinata de necesarul de apa care trece prin schimbator.

Regenerarea filtrului se face prin sterilizare cu abur, automat, functie de timp (20 zile)

sau cantitatea de apa tratata ( 10000 m3).

Schimbatorul de ioni

Schimbatoarele de ioni (3 buc.) sunt alimentate de apă brută trecută prin filtrele de

cărbune activ. Puterea pompelor nu este fixată, ea trebuind a fi adaptată capacității totale a

instalației.

Debitul unui schimbator : 75-95 m3/h.

Valoarea debitului este determinată în deosebi de compoziția apei brute. Reglajul are

loc în asa fel încât apa tratată să prezinte o duritate temporară de circa 2˚d. Aceasta

corespunde unei valori +m de circa 0,8 mval/l.

Reglarea curentului parțial de apă brută se efectuează folosind inițial debitul

schimbitorului de ioni și apoi o reglare de raport. Cu alte cuvinte, bypass-ul este amestecat

într-un anumit raport cu curentul parțial al schimbitorului de ioni. În același timp reglarea finală

se face în funcție de o anumită valoare dorită a pH-ului măsurat în fața intrării în scruber.


20

Declanșarea procesului de regenerare se face pe criterii cantitative, adică după

atingerea unui anumit debit trecut prin cationit. Preselecția momentului de declanșare se face

cu ajutorul contorului de la panoul de comandă.

Regenerarea instalației se face automat cu o soluție de acid clorhidric. Aceasta este

extrasă din rezervorul intermediar de acizi cu ajutorul pompelor de circulație și de regenerare

și a unui injector, diluând concomitent acidul până la o concentrație de circa 5%.

Regenerarea are loc după trecerea prin schimbătorul de ioni a circa 1200 m3 apă, adică

o dată la circa 12 ore.

Scruberul de CO2

Scruberul (2 buc.) serveste eliminarii dioxidului de carbon liber produs in faza de

decarbonatare. Acesta se elimina fizic in atmosfera prin spalare si contracurent de aer.

Aspirarea aerului de ventilatie se efectueaza prin filtrul de aer montat la ventilator.

Materialul filtrant se va curata, respectiv schimba periodic.

Apa degazeificata trebuie sa aiba un pH de circa 6,5-7. Acesta corespunde unei

concentratii reziduale de acid carbonic de aprox. 8 -10 mg/l. Este necesara verificarea

periodica a valorii -p din scruber.

Dozarea cu NaOH

La nevoie este posibila separarea acestui rest de acid carbonic. Pentru aceasta se

foloseste dozatorul de hidroxid de sodium (in solutie) care va stabili pH-ul la circa 7 (daca

acest lucru nu se poate realize din raport si decarbonatare) . Cantitatea necesara de NaOH

este de aprox.10 mg/l. Dozarea se va face in 10% (solutia de hidroxid de sodiu cu apa se va

realiza in preparator).

De aici rezulta o doza de cca. 12,5 l/h in regim de sarcina maxima in instalalie.

Rezerva de acid clorhidric

Acidul clorhidric (in concentratie de 33-35%) conform normelor DIN 19610 se utilizeaza

la regenerarea cationitului.

In timpul procesului de regenerare rezulta o apa sarata si usor acida, carese va colecta

intr-un rezervor separate (30 m3).


21

Evacuarea apelor uzate

Tabelul nr. 4

Categoria apei Receptori autorizati

Volum total evacuat (mc)

zilnic maxim zilnic mediu anual (mii mc)

Menajere Retea SC Apa Nova

SRL

18,66 15,2 5,55

Tehnologice care necesita epurare (cu trecere prin SE si fara trecere prin SE

5795,0 4940,0

1803,00

Ape pluviale Bazin retentie

Qp = 120 l/s

Lungimea totală simplă a conductelor şi canalelor de canalizare: Lm= 0,4 km, Lt = 0,4 km cu

Dn 150-400 mm.

Staţii de preepurare şi de epurare finală

Pentru a putea deversa apa uzata la canalizarea orasului Ploiesti trebuiesc indeplinite

anumite conditii de calitate a acesteia conform NTPA 002/2002. Statia a fost construita pentru

urmatorii parametri:

- debit maxim: 10260m3/zi

- debit mediu orar: 427,5m3/h

- debit maxim orar(peak): 1300m3/h

- CCOCr: 3250 mg/l (2000 – 4000 mg/l)

- CBO5: 1160 - 2300mg/l

- substante solide: 600 mg/l (500 - 900mg/l)

- Total N: 50 - 75mg/l

- Total P: 20 - 30mg/l

- pH : 4 – 12

- temperatura : 20 – 38°C

La ieşirea din statia de epurare apa are urmatorii parametri:

- pH:6.5 - 8.5

- CCOCr: max 500 mg/l

- CBO5: max 300 mg/l

- Fe total: max 5 mg/l

- N total: max 50 mg/l


22

- P total: max 5 mg/l

- Detergenti: max 25 mg/l

- Substante solide: max 350mg/l

Apele menajere şi tehnologice sunt epurate cu sistemul BIOTHANE UASB (filtru

anaerobic cu debit ascendent pentru reziduuri lichide) compus din:

treaptă mecanică şi condiţionare chimică formata din:

o bazin de omogenizare – 4800 m3;

o bazin de calamitate – 1500 m3;

o bazin de condiţionare (reglare pH, temperatură) - 75 m3;

o bazin stocare clorură ferică – 25 m3;

o 2 bazine stocare hidroxid de sodiu – 5 m3, 15 m3.

treaptă biologică

- bazin apă caldă - 22 m3;

- bazin apă rece - 22 m3

- 2 reactoare UASB – 2077 m3;

- bazin aerare 1 (cu aeratoare de suprafaţă) – 1200 m3;

- bazin aerare 2 (cu difuzori) – 1800 m3;

- 2 bazine de sedimentare - 1460 mc;

- debitmetru evacuare.

tratarea nămolurilor:

- bazin de decantare nămol (700 m3);

- îngroşător – 140 mc ;

- decantor (centrifugă) – 10 mc/h;

- staţie preparare şi dozare polielectrolit.

linia de biogaz:

- balon biogaz - 35 m3;


23

- scruber biogaz – 600 mc/h;

- uscător biogaz – 500 mc/h;

- compresor biogaz – 500 mc/h.

- facla – 600 mc/h;

La intrarea în staţia de epurare există un by - pass care este folosit situaţii excepţionale.

Apele pluviale sunt colectate printr - o reţea pluvială cu L = 2,0km, Dn 300 - 1000mm, si

sunt stocate în timpul ploii într - un bazin de retenţie cu V = 4500mc.

Parametrii de evacuare a apei uzate se obtin prin epurarea biologica a acesteia in doua

trepte:

1- epurare anaeroba unde se indeparteaza aproximativ 75 - 80%din incarcarea in CCOCr

si se obtine 350 - 400 litri biogaz pe kg de CCOCr.

2- epurare aeroba unde se indeparteaza 75 - 80% din CBO5 se obtin 0.5 kg namol/kg de

CBO5.

Apa brută provenită de la fabrica de bere curge gravitaţional în staţia de pompare care

este echipată cu 3 pompe submersibile (2 în funcţiune şi 1 în stanby). O conductă de rezervă

este instalată pentru a trimite apa uzată către bazinul de calamitate sau bazinul de aerare nou.

În caz de urgenţă apa uzată este trimisă direct spre canalizarea oraşului. În această staţie de

pompare este instalat un pH-metru, pe baza căruia atunci când pH-ul apei este ≥9 apa uzată

este direcţionată către bazinul de calamitate iar cad pH-ul este <9 apa este pompată în bazinul

de omogenizare.

Apa uzată brută din staţia de pompare 1 curge spre stația de pompare 2, de unde, prin

intermediul a 3 pompe centrifugale cu o capacitate maxima de 413 m3/h, apa uzata ajunge in

2 separatoare statice montate pe bazinul de omogenizare. Acestea au o capacitate de 600

m3/h (300 m3/h fiecare) , deschiderea fantei fiind de 1mm. De aici, prin cădere liberă, apa

ajunge in bazinul de omogenizare. Funcționarea pompelor este auutomată, acestea fiind

comandate de nivelul apei, măsurat cu un senzor de nivel pneumatic în bazinul stației de

pompare 2. La intrare în bazin pH-ul apei este monitorizat cu ajutorul unui pH-metru. Apa este

amestecata cu 3 agitatoare cu o putere de 11 kw fiecare. Acest bazin mai este dotat cu un

senzor de nivel ultrasonic. Din bazinul de calamitate apa cu pH mare apa este trimisă cu 2

pompe centrifugale cu debit de 65 m3/h in bazinul de omogenizare pentru a economisi soda

necesară reglării pH-ului.


24

Din acest bazin cu ajutorul a 3 pompe centrifugale cu debit de 231 m3/h apa ajunge in

bazinul de condiţionare de capacitate 75 m3 printr-un schimbător de căldură influent-efluent,

care are rolul de a încălzi apa relativ rece din bazinul de omogenizare cu efluentul din reactor

care are ~30°C. Aici apa uzată brută este amestecată cu efluent anaerob recirculat rezultat din

reactorul anaerob UASB. În acest punct al procesului se dozează FeCl3 şi micronutrienţi (Fe,

Co, Ni, S, Mo, Cu, Zn, Se, P; în afară de Fe care se asigura prin dozare de FeCl3, ceilalţi

nutrienţi se găsesc în cantităţi suficiente în apa uzată) pentru a crea condiţii optime de

creştere pentru biomasa din reactorul UASB. pH-ul optim pentru un reactor cu biogaz care

funcţionează la 30-37°C este de 6,4 – 7,6.

Pentru a mentine pH-ul şi temperatura la valori constante acestea sunt monitorizate on

line cu un senzor de pH şi unul de temperatură. pH-ul este reglat prin adaos de apă din

bazinul de calamitate sau prin dozare automată de sodă (hidroxid de sodiu 48%) atunci când

acesta este mic şi dozare automată de CO2 gazos de la staţia de recuperare CO2 când pH-ul

este prea mare. Temperatura este reglată cu ajutorul aburului. Apa din bazin este agitata cu

un sistem mixer cu jet lichid.

Reactoarele UASB: Au o capacitate de 2077 m3 fiecare. Apa uzată intră în reactoare

prin partea de jos şi este distribuită pe întreaga suprafaţă a reactoarelor. Apa uzată influentă

trece printr-un pat granular anaerob de biomasă unde au loc procesele de conversie biologică

şi formare a biogazului. În partea superioară a reactorului este instalat un separator cu trei

faze, unde se separa biogazul, biomasa şi apa uzată epurată.

Biogazul iese din reactor cu o presiune de max. 120mbar (presiune de lucru – 60

mbar), este spălat într-un scruber biologic, uscat într-un uscător, comprimat la 200 mbar cu un

compresor de biogaz şi trimis către centrala termică pentru a fi ars in cazanul nr. 2, în amestec

cu gazul natural. Pe traseul de biogaz este legat un balon de 35 m3 care serveşte la pornirea

şi oprirea compresorului de biogaz. În cazul în care nu poate fi ars în cazan, biogazul este

direcţionat automat şi ars în facla de capacitate 600 m3/h.

Efluentul anaerob (apa uzată epurată) este evacuat în bazinul de apa caldă care

comunică cu bazinul de condiţionare, de unde este recirculat în reactorul anaerob unde este

amestecat cu apa brută. Efluentul anaerob rămas este trimis prin schimbătorul de căldură în

bazinul de apă rece, apoi către treapta de epurare aerobă. Pompele de transfer au o

capacitate de 241 m3/h.

Aerarea: Apa uzată din treapta de epurare anaerobă intră mai întâi în bazinul de aerare

1 şi de aici este pompată către bazinul de aerare 2. Condiţiile optime de aerare necesare


25

pentru creşterea biomasei aerobe (nămol activat) sunt asigurate în bazinul 1 de doua

aeratoare de suprafaţă externe in doua trepte cu puterea de 13.5/30 kW iar în bazinul 2 de trei

suflante de capacitate 1809 Nm3/h şi putere 75 kW, care distribuie aerul omogen prin 400 de

difuzori.

Aproape intreaga cantitate de azot total care intră în staţia de epurare este transformată

în compuşi amoniacali în treapta anaerobă.

În timpul aerări are loc si transformarea azotului in doi pasi :

1 - nitrificare: azotul este oxidat de la nitrit la nitrat.

2 - denitrificare: de la nitrat la azot gazos

Nitrificarea are loc cu un consum de O2. De aceea oxigenul in aerare se mentine intre 2

- 3%O2 dizolvat. Oxigenul se masoara în cele 2 aerări cu ajutorul oxigenometrelor.

Procesul aerob de epurare produce mult namol : 0.5 kg namol/kg CBO5 dizolvat.

Gravimetric apa trece din aerarea doi in cele doua bazine de sedimentare printr-o cutie

de distribuţie. În această cutie se dozează FeCl3 pentru sedimentarea nămolului activat. În

cazul în care concentraţia de fosfor depăşeşte limitele de descărcare, se creşte doza de FeCl3

pentru precipitarea excesului de fosfor, care este îndepărtat cu nămolul în exces în bazinul de

stocare nămol.

Bazinele de sedimentare (sisteme Zickert) sunt prevăzute cu racloare de fund pentru

transportarea continuă a nămolului de la intrarea în bazine către ieşire. Nămolul este ridicat de

pe fundul bazinelor cu un sistem air-lift şi introdus în sistemul de recirculare a nămolului în

aerarea unu. Bazinele au şi racloare de suprafaţă, pentru îndepartarea nămolului de suprafaţă

Traseul nămolului activat este : aerare 1 → aerare 2 → sedimentare → aerare 1.

Excesul de nămol activ este îndepartat periodic în bazinul de decantare nămol, care

are rol şi de îngroşare datorită timpului de retenţie relativ mare, apoi pompat în îngroşător. De

aici este amestecat cu polielectrolit, preparat în staţia de prearare şi dozare polielectrolit şi

trimis în centrifugă unde este dezumidificat. După centrifugare nămolul este preluat de un

șnec, încărcat într-un container şi transportat în afara fabricii de către o firmă specializată.

Lichidul rezultat din centrifugare ajunge gravitaţional la intrarea în staţia de epurare.

Apa uzată epurată din cele 2 bazine de sedimentare și din bazinul de decantare curge

gravitaţional prin 2 canale Venturi către sistemul de canalizare a oraşului.


26

Indicatori de calitate a apelor uzate evacuate

Conform convenţiei încheiate cu S.C. Apa Nova Ploieşti S.R.L. din 24.03.2003,

frecvenţa de determinare a indicatorilor de calitate cu laborator autorizat : lunar.

Instalaţii de măsurare a debitelor şi volumelor de apă

Pentru captări – aducţiuni:

- 2 apometre Dn 150 mm și Dn 32 mm pe branşamentul la reţea

- apometru Meinecke Dn 65mm pentru apa captată din subteran

Pentru evacuări:

- debitmetru Prosonic FMU 861;

- debitmetru ACK CADES;

- debitmetru cu ultrasunete instalat pe by-pass Prosonic Flow 91.

Linia nămolului – obiecte componente, depozitarea nămolului rezultat din proces

Nămolul activ în exces de la bazinele de sedimentare este îndepărtat periodic în bazinul de

decantare a nămolului şi de aici pompat în îngroşător. De aici este amestecat cu polielectrolit

şi trimis în centrifugă unde este dezumidificat (masa uscată creşte de la 2-3% la 20-30%).

După centrifugare nămolul este încărcat într-un container şi transportat în afara fabricii de

catre o firmă specializată pentru folosire în agricultură.

Utilizarea eficenta a energiei

Energie electrica

Preluarea energiei electrice de la furnizor se face prin 2 stații de medie tensiune 20/0,4

kV, iar distribuția prin 2 stații de joasă tensiune, localizate în clădirea tehnică și lângă stația de

epurare.

În incinta acestor stații există baterii de condensatori uscați, capsulați, care nu prezintă

urme de degradare și nici continut de PCB .

Pentru cazuri de urgență, societatea dispune, ca sursa alternativă de alimentare cu

energie electrică de un generator de curent electric, cu funcționare pe motorină, amplasat într

- o încăpere în clădirea tehnică .

Consumul anual de energie electrica 25000 MWh .


27

Energie termica

Energia termica necesara desfasurarii proceselor tehnologice si incalzirii spatiilor este

asigurata de o centrala termica echipata cu 3 cazane de capacitate 15 t/h la 10 bar cu

urmatoarele caracteristici :

- 15 t abur/unitate (putere termica 9,76 MW/unitate);

- consum de 1000m3/h/unitate gaz metan sau 1030kg/h/unitate CLU

- 3 cosuri metalice cu H=18m si D=0,9m;

- debit gaze evacuate 15535m3/h/ unitate pentru gaz metan si 15284m3/h/

unitate pentru CLU.

In centrala termica se produce aburul industrial necesar procesului de productie si

sistemului de incalzire.

Pentru respectarea recomandarilor BAT privind eficienta energeticase au in vedere

- cantitatea de energie consumata este urmarita zilnic si contorizata;

- reducerea cantitatii de energie consumata prin folosirea celor mai bune

tehnici disponibile.

Consumul specific de energie termica, respectiv energie electrica al fabricii de bere se

incadreaza in valorile de referinta BREF, astfel:

Parametrul UM Valori de referinta BREF

Cosumuri la SC BERGENBIR 2015

Energie termica MJ/hl 100-200 68,14

Energie electrica kW/h/hl 8-12 8,82

Apa de alimentare necesară producerii energiei termice

Apa pentru producerea aburului este tratata (dedurizată). Dedurizarea se face prin

decationizare. Exista 2 instalații de dedurizare a câte 2 schimbatori de ioni (rășină cationică

Na+).

Capacitatea schimbatorului este de 10 m3 apă tratată, după care intră automat în procesul de

regenerare. Regenerarea se face cu o soluție saturată de NaCl.

Condensul din abur de la consumator (producție, îmbuteliere, utilități) este colectat in 2

vase de 30 m3 și împreuna cu apa dedurizată (soft) – de adaos, reprezintă baza pentru

alimentarea cazanelor cu apă.


28

Apa este degazeificată (se îndepartează gazele din apa: O2, CO2 prin încălzire cu abur)

și tratată chimic pentru reducerea coroziunii (sulfit, amine, fosfat), colectată in 2 vase de

alimentare de 30 m3 și introdusa cu ajutorul pompelor in cazane.

Consumul mediu de apa de adaos este de aprox 1m3/h/cazan.

Cazanele utilizate la producerea energiei termice

Producerea aburului se face cu 3 cazane de capacitate 15 t/h la 10 bar.

Cazanele sunt prevazute cu economizoare. Acestea incalzesc apa de alimentare cu

ajutorul gazelor arse fierbinti, care apoi sunt evacuate in atmosfera prin 3 cosuri.

Combustibilul folosit pentru producerea aburului este gazul natural, iar la nevoie se

poate folosi si combustibilul lichid. Acestea sunt depozitate in rezervoare supraterane cu

capacitatea de 250m3 pentru CLU si de 5m3 pentru motorina. Un cazan consuma aprox. 500

Nm3/h gaz natural.

La cazanul 2 este ataşată instalaţia de recuperare a biogazului din staţia de epurare

compusă din partea de automatizare şi mixerul gaz natural/biogaz. Proporţia biogazului în

amestec este între 0 şi 50%.

Apa rezultata din purjarea cazanelor merge la canalizare.

Functionarea cazanelor este automatizata.

Aburul produs merge intai intr-un colector unde se monitorizeaza temperatura si

presiunea (T = 150 °C, p = 6÷8 bar) apoi se distibuie la consumatori (productie, imbuteliere,

utilitati, sistem de incalzire.)

Utilizarea energiei termice si electrice se face cu respectarea celor mai bune tehnici

disponibile.

Beneficiarul intreprinde masuri pentru a identifica si aplica toate oportunitatile pentru

reducerea energiei folosite si cresterea eficientei energetice.

Anual se intocmeste un plan de utilizare eficienta a energiei si o data la patru ani se

realizeaza un audit energetic pe întregul contur de consum energetic. Aceste documente sunt

cuprinse în Sistemul de management al autorizației.

Societatea se încadrează în consumul de energie pe tona de produs, corespunzător

celei mai bune tehnologii disponibile.


29

Combustibili necesari producerii energiei termice

- Gaze naturale - Alimentarea cu gaze naturale se face printr-un branșament prevăzut

cu un regulator de gaze din sistemul de distribuție al DISTRIGAZ SUD. Consumul anual de

gaze este de aprox. 5.000.000 Nm3 folosit la centrala termică.

- Motorina - utilizată pentru centrala termica 2 m3 în rezervor de 5 mc

- Combustibil lichid (CLU)–utilizat pentru centrala termică 40 m3 în rezervor de 250mc

- Biogaz – produs de stația de epurare – aprox. 300.000 Nm3

DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXISTENTE PE

AMPLASAMENT

Construcții

1 Suprafața totală – 119000 mp, din care:

- suprafață teren ocupat – 80098 mp;

- suprafață construită – 43548 mp;

- suprafață drumuri și platforme betonate – 38884 mp;

- suprafață spații verzi – 38902 mp

Procesul tehnologic de fabricare a berii

S.C. BERGENBIER S.A. - punct de lucru PLOIEŞTI produce bere după fluxul

tehnologic general descris în continuare.

Procesele operaționale ale fabricii de bere pot fi împărțite într-un număr de părți

secvențiale după cum urmează:

- receptia orz, malţ, mălai, hamei

- plămădirea

- fermentarea

- filtrarea

- pasteurizarea

- îmbutelierea.

După recepţia calitativă şi cantitativă a materiilor prime, acestea se depozitează în

spaţii clar delimitate şi cu microclimat specific (silozuri pentru cereale: orz, malţ, mălai; cameră

frigorifică pentru hamei).

După o prealabilă curăţire şi măcinare orzul, malţul şi mălaiul se amestecă cu apă caldă

formând o plămadă din care se extrag nutrienţii pentru drojdie. În urma filtrării acestei plămezi


30

se obţine mustul de bere şi borhotul, care este format din cojile şi părţile insolubile ale

boabelor de malţ şi orz.

Mustul de bere astfel obţinut se fierbe împreună cu hameiul care dă amăreala specifică

berii. După fierbere prin îndepărtarea resturilor de hamei şi a proteinelor ce au coagulat în

timpul fierberii se obţine mustul limpede care mai apoi este răcit, aerat şi însămânţat cu

drojdie.

Fermentarea berii este un proces biochimic de transformare a zaharului fermentescibil în

alcool şi dioxid de carbon, sub acţiunea enzimelor din drojdie.

Procesul de fermentare se desfăşoară în două etape:

- fermentarea primară în scopul transformării zaharurilor în alcool şi dioxid de carbon;

- fermentarea secundară (maturare) pentru stabilizarea coloidală a berii şi saturarea

în dioxid de carbon, limpezirea berii prin depunerea celulelor de drojdie şi a trubului

la rece, precum şi maturarea berii.

După răcire, din berea fermentată se îndepărtează parţial drojdia care va fi refolosită

pentru a se însămânţa următoarele tancuri, iar berea tânăra trece în faza de maturare unde

sub acţiunea drojdiei rămase în suspensie se definitivează profilul aromatic al berii.

La sfârşitul perioadei de maturare, berea este filtrată cu ajutorul unui material filtrant

(kieselguhr) pentru a se obţine o bere limpede şi clară fără celule de drojdie. Berea clară

obţinuta se va trimite din tancurile tampon către liniile de îmbuteliere.

Din procesul de productie rezulta ca produs principal berea iar ca produse secundare

borhotul si drojdia de bere.

Borhotul este trimis în silozurile de borhot şi preluat ca atare în camioane, pentru hrana

animalelor.

Drojdia rezultată după centrifugare este preluată de o firmă care o usucă şi o

transformă în drojdie de bere furajeră inactivată instant.

Dotări aferente halei de producţie şi maturare bere:

a) Sectia de productie bere:

- cuvă recepţie materii prime = 20 t ;

- 4 silozuri cereale cu capacitate de 450 t;

- 3 silozuri cereale cu capacitate de 250 t;

- 1 siloz de malai cu capacitate de 2000 hl;

- aspiratie praf receptie tip Nederman

- 2 mori cu valţuri;


31

- 2 vase cilindro-conice pt. plămădire-zaharificare cu capacităţi de 834 hl;

- 2 vase cilindro-conice pt. plămădire-zaharificare cu capacităţi de 792 hl;

- 2 cazane de filtrare plămada tip 1300 hl;

- 2 vase de stocare borhot 30 m3;

- 2 silozuri de stocare borhot 200 m3;

- cazan de preplămădire 125 hl;

- 2 tancuri de stocare sirop maltoză 300 hl;

- 2 tancuri tampon pentru must 949 hl;

- vas de fierbere cu hamei cu schimbător de căldură extern 1067 hl;

- vas de fierbere cu hamei cu schimbător de căldură intern 1067 hl;

- 2 vase de liniştire must 906 hl;

- 4 vase pentru Hamei 300 l;

- 2 vase pentru Hamei 1000 l;

- 2 vase de trub 87 hl;

- 2 răcitore cu placi 850 hl/h;

- 1 încălzitor de must 1500 hl/h

- tanc de apă caldă 5000 hl;

- tanc de apă rece 3200 hl;

- tanc de apă foarte rece 1600 hl;

- 1 tanc apa calda 1700 hl;

- 1 tanc apa foarte rece 1700 hl;

- 2 tancuri pentru acid lactic 150 hl;

- 2 tancuri de condens 4,5 hl;

- 2 instalaţii centrifugare – separare (800hl/h; 500hl/h);

- instalaţie de filtrare cu site orizontale cu debit de 500 hl/h;

- instalaţie de filtrare cu lumanari cu debit de 750 hl/h;

- 3 vase preparare suspensie apoasă kieselghur;

- 2 vase dozare suspensie kieselghur;

- 1 vas kiselgur uzat 12 hl;

- 3 filtre cu saci textili;

- instalatie de dezaerare apa „Varidox”de 600 hl/h;

- instalatie de dezaerare apa „Daw Coroszs”de 400 hl/h;

- 2 tancuri verticale apa dezaerata = 2x1700 hl;


32

- staţie de propagare;

- 8 tancuri de stocare drojdie 150hl

- 3 tancuri stocare drojdie 800hl

- 33 tancuri de fermentare-maturare 4300hl;

- 4 tancuri de fermentare-maturare 2000hl;

- 2 racitoare de bere 700 hl/h;

- 6 staţii de curăţire-spălare-igienizare a echipamentelor;

- 4 tancuri tapon de bere filtrată 1100 hl;

- 16 tancuri tampon de bere filtrata 1700 hl;

- 6 elevatoare (50t/h, 2x20t/h, 10t/h);

- 25 transportoare cereale (3x50t/h, 5x20t/h);

- 5 cicloane pentru separare praf;

- 3 separatoare de pietre 10t/h;

- 3 site separare impurităţi (6t/h, 10t/h, 20t/h);

- 3 balanţe cereale;

- 3 separatoare magnetice;

- 1 instalaţie pectină fierbere 700l/h;

- 1 moara coriandru fierbere.

b) Laborator pentru controlul calităţii

- 7 balanţe analitice;

- 1 pH-metru;

- 3 densimetre/analizoare de bere;

- 3 spectrofotometre;

- 5 băi de termostatare apă;

- 2 centrifuge de laborator;

- gazcromatograf;

- cromatograf în lichide HPLC;

- 2 agitatoare;

- 5 etuve;

- 2 autoclave;

- 2 băi de plămădire;

- 2 aparate de măsurat stabilitatea spumei;


33

- 1 numarator celule drojdie;

- 1 mineralizator;

- 1 distilator;

- 1 top load – pentru măsurarea forţei pe sticla de PET;

- 1 tăietor electric;

- 1 aparat de măsurare a umidităţii şi proteinei totale din malţ;

- 1 aparat pentru măsurarea dioxidului de carbon;

- 2 mori;

- 2 separatoare;

- 1 friabilimetru;

- 1 aparat pentru verificarea etanşeităţii cutiilor.

c) Laborator ape – epurare

- 1 fotometru;

- 1 pH-metru

- 1 conductometru;

- 1 etuvă;

- 1 termoreactor;

- 1 cuptor Caloris 600°C;

- 1 distilor;

- 2 balanţe analitice.

In sectorul îmbuteliere sunt montate şapte linii de îmbuteliere :

două linii de îmbuteliere la sticle;

două linii de îmbuteliere la cutii;

două linii de îmbuteliere la PET;

o linie de îmbuteliere la butoaie.

a) Procesul de îmbuteliere în sticle:

depaletizare;

denavetare;

spălare sticle goale in maşina de spălat sticle;

inspecţia pentru sticle goale;


34

umplere şi capsare;

pasteurizare;

etichetare;

inspecţia pentru sticle pline si eticheta;

navetare;

paletizare;

depozitare.

Dotări linie îmbuteliere sticle 1 cu capacitatea de 50.000 sticle/h

- maşină de depaletizat;

- maşină de depaletizat Vrac;

- maşină de denavetat;

- maşină de paletizare/depaletizare navetă goală;

- maşină de spălat navete;

- maşină de spălat sticle;

- inspector de sticle goale;

- maşină de umplut şi capsat sticle;

- inspector de nivel şi prezenţă capac – 3 buc.;

- tunel de pasteurizare;

- maşină de etichetat – 2 buc;

- inspecţia pentru sticle pline si eticheta 2 buc;

- sistem de inscriptionare data – 2 buc.;

- maşină de navetat;

- transportoare;

- maşină de paletizare navete marfă – 2 buc.;

- masina etichetare palet.

Dotari linie îmbuteliere sticle 2 cu capacitatea de 64.000 sticle/h

- maşină de depaletizat;

- maşină de denavetat;

- maşină de spalat navete;

- maşină de spalat sticle;

- inspector de sticle goale;

- maşină de umplut si capsat sticle;


35

- inspector de nivel şi prezenţă capac;

- flash pasteurizator;

- maşină de etichetat;

- inspector de nivel şi prezenţă capac la etichetare;

- sistem de inscriptionare data.;

- maşină de navetat;

- maşină de paletizat;

- transportoare.

b) Procesul de îmbuteliere în PET - uri:

suflare;

clătire, umplere cu băutură pasteurizată, capsare;

inspecţia pentru sticle pline;

etichetare;

înfoliere bax;

paletizare;

înfoliere palet;

etichetare palet;

depozitare.

Dotari linii de îmbuteliere bere in PET de 0,75l; 1l; 2l; 2,5l; 3l (1 si 2) cu capacitatea de

18000 PET/h:

maşină suflat PET

transportor PET gol cu aer

maşină de clatit, umplut si capsat PET

inspector nivel şi prezenţă capac;

maşină de etichetat

inspector de nivel şi prezenţă capac la etichetare;

maşină infoliat bax;

maşină de paletizat;

maşină înfoliere palet;

maşină etichetare palet;

transportoare;


36

flash pasteurizator;

compresor;

răcitor;

inscripţionare dată.

c) Procesul de îmbuteliere in cutii de aluminiu:

depaletizare;

clătire interioară;

umplere cutii;

închidere cutii – căpăcire;

inspecţie nivel cutii pline şi prezenţă capac;

pasteurizare;

inspecţie nivel cutii pline şi prezenţă capac;

inscripţionare dată;

împachetare în folie printată (sixpack);

înfoliere bax;

paletizare;

etichetare paleţi.

Dotari linie de umplut cutii de Al 1 cu capacitatea de 30000 bucăţi/h:

maşină de depaletizat

conveior suspendat cutii goale – staţie vacuum;

tunel clătire – rinser;

maşină de umplut cutii;

maşină de închis cutii – căpăcitor;

inspector de nivel şi prezenţă capac;

tunel de pasteurizare


sistemul de inscripţionare dată;

transportor;

unitate codificare cutie;

maşină de împachetat in folie printata (sixpack);

unitate codificare bax;

maşină de înfoliat;


37


maşină de etichetat paleţi.

Dotări linie de umplut cutii de Al 2 cu capacitatea de 41000 bucăţi/h:

maşină de depaletizat

conveior suspendat cutii goale – staţie vacuum;

tunel clătire – rinser;

maşină de umplut cutii;

maşină de închis cutii – căpăcitor;


tunel de pasteurizare


sistemul de inscripţionare dată;

transportor;

unitate codificare cutie;

maşină de împachetat in folie printata (sixpack);

unitate codificare bax;

maşină de înfoliat;


maşină de etichetat paleţi.

d) Procesul de îmbuteliere în butoaie;

depaletizare - paletizare;

spălare exterioară;

golire;

spălare interioară;

umplere cu bere pasteurizată;

inscripţionare dată;

cântărire;

pasteurizare;

capsare.


38

Dotari linie de îmbuteliere bere in butoaie cu capacitate maximă de180 unităţi/h:

maşină de depaletizare – paletizare;

transportor butoaie goale;

sistem spalare exterioara ;

masina de golit;

4 linii de spălare interioară şi umplere ;

transportor ;

2 staţii de întoarcere butoaie;

cantar;

capsator;

sistemul de inscripţionare data

flash pasteurizator.

Pentru întreţinere există următoarele instalaţii :

staţii de curăţare/spălare filler-flash (câte una pentru liniile de sticlă 2, cutii 2,

PET 1 şi 2, una pentru liniile de sticlă 1 şi cutii 1 şi două pentru linia de butoaie);

staţii lubrefiere benzi;

staţii dozare chimicale.

Din sectorul îmbuteliere berea ambalată sub forma de paleţi este preluată cu

motostivuitoarele şi depozitată temporar în depozitul fabricii, de unde ulterior este încărcată în

mijloace de transport auto şi distribuită consumatorilor.

Activitati conexe

a) Staţia de frig: are o instalaţie frigorifica cu comprimare mecanica de vapori si răcire

indirecta.

Instalata are in componenta 4 compresoare elicoidale de capacitate diferite.

Agentul frigorific – amoniacul (NH3). Incarcarea cu amoniac pe cele 4 grupuri de

compresoare este urmatoarea: G1- 350 kg; G2 – 400 kg; G3 – 450 kg; G4 – 500 kg.

Agent intermediar - glicol

Puterea frigorifica: Q01 =1076 kw

Q02 = 1494 kw

Q03 = 1500 kw


39

Q04 = 1500 kw

Temperatura de vaporizare: t0 = - 7oC (p0 =3.27 bar (a))

Temperatura de condensare tc = +35oC (pc =13.5 bar(a))

Temperatura H2O intrare în condensator t1 = 26oC

Temperatura H2O ieşire din condensator t2 = 31oC

Staţia de frig este asigurată şi controlată prin detectorul de amoniac (când conţinutul de

amoniac depăşeşte 400 ppm în sala agregatelor, detectorul va activa automat alarma şi va

porni ventilatoarele).

Glicoolul se utilizează la toti consumatorii de frig (tancurile de bere, apa de bere, drojdie).

După ce schimbul de căldură a avut loc, glicoolul se reîntoarce în vasul de expansiune în

vaporizator şi în colectoare pentru reluarea ciclului.

Există două circuite de glicool:

- circuitul de –40C;

- circuitul de 00C .

Dotări:

4 compresoare elicoidale;

2 condensatoare evaporative;

tanc apă răcire;

pompe pentru recirculare apă;

sistem tratare apă;

distribuitor glicol t = -4°C;

distribuitor glicol t = 0°C;

4 pompe recirculare glicol pentru t = -4°C (330 mc/h);

2 pompe recirculare glicol pentru t = 0°C;

valvă amestec glicol;

tanc pentru umplerea sistemului cu glicol (5940 l);

tanc expansiune glicol (2945 l);

pompă pentru umplerea sistemului cu glicol;

3 grupuri frigorifice „Sabroe” si unul GEA- GRASSO;

rezervor glicol (50mc);

rezervor amoniac (5 tone);


40

Schema de baza a instalatiei de racire cu o singura treapta

2.2 Circuitul glicolului :

Glicoolul se utilizeaza la toti consumatorii de frig (tancurile de bere, apa de bere,

drojdie,).

Dupa ce schimbul de caldura a avut loc, glicoolul se reintoarce in vasul de expansiune

in vaporizator si in colectoare pentru reluarea ciclului.

Exista doua circuite de glicool:

- circuitul de –40C si cel de 00C care este obtinut prin deschiderea motor valvei cu 3 cai

Pentru a compensa destinderea lichidului in caz ca temperatura se schimba, exista

vasul de expansiune.

Condensator

V Separator

Glycol;

CO2

ED


41

Instalaţia de recuperare CO2 (capacitate de 2800 kg/h) are rolul de a recupera CO2-ul

rezultat din procesul de fabricaţie a berii şi de a asigura CO2 gaz consumatorilor din fabrică.

CO2 –ul gaz rezultat din procesul de fabricaţie este trecut prin 4 spălătoare de gaze (câte unul

pentru. fiecare compresor), unde se realizează spălarea gazelor de impurităţi cu o perdea de

apă. Pentru asigurarea continuităţii funcţionării la intrarea CO2 - ului in instalaţie sunt

amplasate 2 baloane buffer cu o capacitate maxima de 50m³ fiecare.

CO2 - ul „spălat” este comprimat cu ajutorul a 4 compresoare de capacitati diferite (200

kg/h, 600 kg/h, 800 kg/h, 1200 kg/h).

După comprimare CO2 - ul este filtrat şi uscat cu ajutorul a 2 filtre cu cărbune activ şi 2

uscătoare pentru fiecare compresor. După filtrare şi uscare CO2 - ul este condus prin conducte

Rezervor

apa

Apa de bere

Biocizi

Turnuri

racire apa Aer

Apa uzata

Compresor

de NH3

Rezervor

glicol

Aer ventilat

Glicol -4˚C retur

Glicol -4˚C tur

Amestec

Glicol 0˚C retur

Glicol 0˚C tur

Rezervor NH3


42

spre 2 unităti de lichefiere (lichefierea clasică şi lichefierea cu ajutorul tehnologiei HRS

Liquivap).

Lichefiere clasică (două instalaţii) - Funcţia unităţii de lichefiere clasică este să lichefieze

şi să purifice CO2 - ul care intră din uscătoare şi filtrele cu cărbune activ. CO2 - ul cu presiune

mare este lichefiat într-un schimbător de căldură care este furnizat cu un refrigerant adecvat

(amoniac). CO2 –ul este lichefiat în condensator (620L CO2/280L NH3) prin schimbul de

căldură cu agentul refrigerant (amoniac), trecut prin coloana de stripare(20l) pentru eliminarea

altor gaze (O2, N2) şi ajunge în reboiler (905L) de unde este pompat în 2 vase de stocare

(60t /20bari fiecare). Agentul de refrigerare (amoniac) este asigurat de un sistem separat cu

ajutorul unui compresor .

HRS Liquivap - CO2-ul din recuperare după ce a fost în prealabil filtrat şi uscat în

ACF&Driers ajunge în reboiler unde este răcit de la ≈ +15ºC la ≈ - 15ºC. Din reboiler CO2-ul

recuperat intra în Liquivap unde este lichefiat prin schimbul de căldură cu CO2-ul lichid care

vine din tanc. CO2-ul lichid din tanc pentru consumatori este vaporizat în Liquivap prin

schimbul de căldură cu CO2-ul din recuperare. Pentru o vaporizare completă, înainte de a

merge spre consumatori, CO2-ul trece prin super heater unde prin schimbul de căldură cu apa

ajunge la ≈+20ºC.

Capacitatea de răcire a liquivap-condensatorului depinde de cantitatea de CO2 gaz

necesară în producţie. Energia necesară răcirii este furnizată de CO2-ul lichid produs, acesta

fiind evaporat în liquivap-condensator. Astfel capacitatea de lichefiere şi evaporare depind de

debitul CO2-ului gaz care este recuperat şi debitul de CO2 care este folosit în producţie.

Situaţia perfectă este atunci când debitul de CO2 din recuperare este egal cu cel din

consum.

Sistemul de distribuţie CO2 către consumatori Există 2 metode de distribuţie a CO2-ului gaz

către consumatori : prin sistemul Liquivap prezentat mai sus şi cu ajutorul a 2 evaporatoare

care realizeză vaporizarea CO2-ului lichid cu abur (55L Abur/48L CO2 fiecare). CO2-ul este

livrat spre consumatori la presiunea de 8 bari.

Dotari:

- separator de spuma ;

- 2 baloane de recuperare CO2= 50 m3 ;

- 4 compresoare CO2 = 200kg/h, 600kg/h, 800kg/h, 1200kg/h ;

- liquivap = 1600 kg/h;

- 2 instalatii de lichefiere clasica = 2600 kg/h


43

- 2 tancuri stocare CO2 = 60 t fiecare.

b) INSTALATIE RECUPERARE CO2 FLUX TEHNOLOGIC

OK

OK

NOK

OK

Filtrare Filtrare Filtrare Fermentare

Trapa de spuma

CO2 in atmosfera

Apa de bere Apa uzata

CO2 in atmosfera

Balon 1 buc.

Spalator de gaz 3 buc.

Apa de bere

CO2 purificat

Apa uzata

Compresor de CO2

3 buc.

Glicol pt. racire Glicol

Uscatoare/ Filtre carbon activ

10 buc.

Lichefiere Liquivap

Rezervor CO2 2 buc.

Evaporare CO2

Abur Abur + condens

CO2

spre

consumator


44

Domeniul de utilizare Instalatia de recuperare CO2 este conceputa cu scopul de a

recupera CO2-ul rezultat din procesul de fabricatie a beri si asigurarea de CO2 gaz spre

consumatori din fabrica.

Fluxul tehnologic al instalatiei CO2 –ul gaz rezultat din procesul de fabricatie este trecut

prin 3 spalatoare de gaze (cate unul pentru. fiecare compresor), unde se realizeaza spalarea

gazelor de impuritati cu o perdea de apa. Pentru asigurarea continuitati functionari la intrarea

CO2-ului in instalatie este amplasat un balon buffer cu o capacitate maxima de 50m³.

CO2-ul ‘’spalat’’ este comprimat cu ajutorul a 3 compresoare de capacitati diferite (200

kg/h, 600 kg/h, 800 kg/h).

Dupa comprimare CO2-ul este filtrat si uscat cu ajutorul a 2 filtre cu carbune activ si 2

uscatoare pentru fiecare compresor. Dupa filtrare si uscare CO2-ul este condus prin conducte

spre 2 unitati de lichefiere (lichefierea clasica si lichefierea cu ajutorul tehnologiei HRS

Liquivap)

Lichefiere clasica - Functia unitatii de lichefiere clasica este sa lichefieze si sa purifice CO2-ul

care intra din uscatoare si filtrele cu carbune activ. CO2-ul cu presiune mare este lichefiat intr-

un schimbator de caldura care este furnizat cu un refrigerant protrivit (amoniac). CO2 –ul este

lichefiat in condensator (620L CO2/280L NH3) prin schimbul de caldura cu agentul refrigerant

(amoniac), trecut prin coloana de stripare(20l) pentru eliminarea altor gaze (O2, N2) si ajunge

in reboiler (905L) de unde este pompat in 2 vase de stocare (60t si 80t / 20bari) Agentul de

refrigerare (amoniac) este asigurat de un sistem separat cu ajutorul unui compresor .

HRS Liquivap- CO2-ul din recuperare dupa ce a fost in prealabil filtrat si uscat in ACF&Driers

ajunge in reboiler unde este racit de la ≈ +15ºC la ≈ -15ºC. Din reboiler CO2-ul recuperat intra

in Liquivap unde este lichefiat prin schimbul de caldura cu CO2-ul lichid care vine din tanc.

CO2-ul lichid din tanc pentru consumatori este vaporizat in Liquivap prin schimbul de caldura

cu CO2-ul din recuperare. Pentru o vaporizare completa inainte de a merge spre consumatori

CO2-ul trece prin super heater unde prin schimbul de caldura cu apa ajunge la ≈ +20ºC.

Capacitatea de racire a liquivap-condensatorului depinde de cantitatea de CO2 gaz

necesara in productie. Energia necesara raciri este furnizata de CO2-ul lichid produs, acesta

fiind evaporat in Liquivap-condensator. Astfel capacitatea de lichefiere si evaporare depind de

debitul CO2-ului gaz care este recuperat si debitul de CO2 care este folosit in productie.


45

Situatia perfecta este atunci cand debitul de CO2 din recuperare este egal cu cel din

consum.

Sistemul de distributie CO2 catre consumatori

Exista 2 metode de distributie a CO2-ului gaz catre consumatori : prin sistemul

Liquivap prezentat mai sus si cu ajutorul a 2 evaporatoare care realizeza vaporizarea CO2-ului

lichid cu abur (55L Abur/48L CO2 fiecare). CO2-ul este livrat spre consumatori la presiunea de

8 bari.

Instalatie aer comprimat Aerul atmosferic este comprimat la 6-7 bari de 3

compresoare de aer de capacitate 1800 m3/h. Compresoarele sunt fara ulei si racite cu apa.

Dupa comprimare aerul este trecut prin ultrafiltre pentru indepartarea umiditatii. Masa

ultrafiltrelor (tip silicagel) este regenerata automat prin incalzire cu rezistente electrice.

Aerul comprimat este stocat intr-un vas tampon de capacitate 15 m3 la 10 bari de unde

este distribuit la consumator ca aer industrial.

O parte din aerul industrial este trecut prin 3 filtre pentru sterilizare cu abur si trimis la

consumator sub forma de aer steril.


46

INSTALATIE AER COMPRIMAT FLUX TEHNOLOGIC

Dotări:

- compresoare aer ZR 160 – 3 buc.

d) Centrala termică

Caracteristicile centralei termice:

- 15 t abur/unitate (putere termica 9,76 MW);

- consum de gaz metan – 1000 mc/h/unitate; 5.000.000 Nmc/an/unitate;

- consum de CLU – 1030 kg/h/unitate;

Compresor aer 3 buc. Aer atmosferic

Racire Glicol +/- 0˚C Glicol +/- 0˚C

Ultrafiltre 4 buc.

Filtrare fina 1 buc.

Vas tampon aer comprimat

Aer industrial

Filtrare sterila

Abur pentru sterilizare

Abur + condens

Aer steril


47

- 3 coşuri metalice cu H= 18 m, D = 0,9 m;

- debit gaze evacuate la arderea gazului metan – 15535 mc/h/unitate;

- debit gaze evacuate la arderea CLU – 15284 mc/h/unitate.

Dotari:

- 3 cazane (1, 2, şi 3) – 15 t abur/h fiecare;

- 2 tancuri cilindric apa dezaerata – 30mc;

- 2 tancuri de stocare a condensului – 30 mc;

- rezervor pt. combustibil lichid – 250 mc;

- rezervor motorina – 5 mc.


compusă din partea de automatizare si mixerul gaz natural/biogaz. Proporţia biogazului în


e) Staţie dozare chimicale

Este necesară pentru procesul de igienizare şi lubrifiere a instalaţiilor din toată fabrica.

Dotari:

- 1 tanc sodă concentrată (hidroxid de sodiu ~50%) – 35 mc;

- 1 tanc sodă diluată (hidroxid de sodiu ~25%) – 8 mc;

- 3 tancuri stocare chimicale – 8 mc;

- staţii dozare chimicale.

Programul de functionare :

- 24 ore/zi; 7 zile/saptamana; 365 zile/an

Construcţiile existente pe amplasament:

hala imbuteliere (sticle, butoaie, cutii, PET);

depozit produse finite;

anexa administrativa şi socială;

hala producţie (fierbere, fermentare, filtrare);

silozuri (orz, malţ, mălai);


48

moară;

clădire tehnică – utilităţi (centrală termică, staţia de frig, tratare apă, instalaţia de

recuperare CO2, instalaţie aer comprimat, staţie dozare chimicale, staţie electrică de

transformare 20-0,4 KW – cu transformatoare uscate);

staţie electrică de transformare noua 20-0,4 KW – cu transformatoare uscate)

rezervoare de apa;

siloz pentru cioburi de sticlă;

casă poarta nr. 1 şi 2;

cântare basculă;

șopron pentru depozitare motostivuitoare;

foraje apă;

skid GPL-inchiriat;

staţia de epurare;

silozuri borhot;

silozuri soluţie soda caustica;

bazin retentie apă pluvială;

ghene depozitare deşeuri;

tancuri depozitare bere clara;

tancuri depozitare apă dezaerata, apă caldă şi rece;

platforme depozitare produs finit, ambalaje si parcare.

INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU

Aer Tabel 5 - Instalatii de depoluare Nr. crt.

Faza de proces generatoare

Punct de Emisie

Poluanţi Sistem de control/ echipament folosit

pentru reţinerea poluanţilor

1. Instalaţie transport cereale de la buncărul de recepţie la silozuri

(moara şi siloz)

Coş evacuare şi dispersie H= 25m, D= 0,4 m

Pulberi Ciclon prevăzut cu filtre cu saci

2. Instalaţie transport cereale de la silozuri la moara de măcinare

(moara şi siloz)

Coş evacuare şi dispersie H= 25 m, D= 0,4 m

Pulberi Ciclon prevăzut cu filtre cu saci

F1 - Coş evacuare şi dispersie la inaltimea de 14 m, cu tiraj natural H = 6m, D =0,63 m

-


49

3

Faza de plămădire

F2 - Coş evacuare şi dispersie la înalţimea de 14 m, cu tiraj natural H = 6m, D =0,63 m

COV

-

F3 - Coş evacuare şi dispersie la inaltimea de 14 m, cu tiraj natural H = 6m, D =0,63 m

-

F4 - Coş evacuare şi dispersie la înalţimea de 14 m, cu tiraj natural H = 6m, D =0,63 m

-

4

Faza de filtrare

F5 - Coş evacuare şi dispersie la 14 m, cu tiraj natural H= 6 m, D =0,71 m

COV

-


-


-


-

5

Faza de separare a trubului la cald

F7- Coş evacuare şi dispersie la 14 m, cu tiraj natural H= 6 m, D =0,63 m

COV

-


-


-


-

6 Cazan tip ignitubular 1 – 15 t abur/h centrala termică

C 1 = Coş evacuare şi dispersie H = 18 m D =0,9 m Debit 15355 mc/h

Pulberi, NOx, SO2, CO

-

7 Cazan tip ignitubular 2 – 15 t abur/h centrala termică

C 2 - Coş evacuare şi dispersie H = 18 m D =0,9 m


-

8 Cazan tip ignitubular – 15 t abur/h centrala termică

C3 - Coş evacuare şi dispersie H = 18 m D =0,9 m


-


50

Platforme de prelevare probe:

trebuie montate pentru a permite determinarea compoziţiei şi debitului de gaze de

ardere evacuate în atmosferă;

platformele trebuie să permită implantarea punctelor de măsurare într-o secţiune ale

cărei caracteristici (rectitudinea conduitei în amonte, calitatea pereţilor, regimul de

curgere, etc.) permit măsurători reprezentative;

punctele de prelevare trebuie să fie uşor accesibile, iar intervenţiile să se desfăşoare

în siguranţă.

Alte dotari si masuri pentru protectia mediului

toate activitatiile se desfasoara pe suprafete betonate care asigura o protectie a

solului;

gospodaria de acizi si baze este organizata pe platforma betonata, in rezervoare de

stocare cu manta dubla, cu protectie antiacida ;

substantele toxice sunt depozitate in magazie speciala, cu suprafata de depozitare

betonata, materialele fiind depozitate pe suporti de lemn ;

rigole si guri de canalizare pentru colectarea apelor pluviale.

CONCENTRATII DE POLUANTI ADMISE LA EVACUAREA IN MEDIUL INCONJURATOR, NIVEL DE ZGOMOT

Aer

Emisiile în aer rezultate în urma desfăşurării procesului tehnologic, respectiv cele

rezultate în urma funcţionării centralei termice, nu vor depăşi valorile limită de emisie

prevăzute în tabele de mai jos. Este obligatoriu să nu existe alte emisii în aer, semnificative

pentru mediu, cu excepţia celor acceptate legal.

Emisii din instalaţiile tehnologice: Tabelul nr. 6

Nr. crt

Activitatea / instalaţia

Punct emisie Poluant Valori limită de

emisie

1. Instalaţie transport cereale de la buncarul de

recepţie la silozuri (moara şi siloz)

Coş evacuare şi dispersie H= 4 m, D= 0,4 m

Pulberi 50

2.

Instalaţie transport cereale de la silozuri la

moara de măcinare (moara şi siloz)

TM = Coş evacuare şi dispersie H = 4 m, D =0,4 m, Debit = 2,0mc/s

Pulberi

50

T1= Coş evacuare şi dispersie H = 4 m, D =0,4 m, Debit = 3,0mc/s


51



3

Faza de plămădire

F1 - Coş evacuare şi dispersie la înalţimea de 14 m, cu tiraj natural H = 6m D =0,63 m

COV

150




4

Faza de filtrare

F5 - Coş evacuare şi dispersie 14 m, cu tiraj natural H= 6 m D =0,71 m

COV

150

F6- Coş evacuare şi dispersie 14 m, cu tiraj natural H= 6 m D =0,71 m

F10- Coş evacuare şi dispersie la 14 m, cu tiraj natural H= 6 m D =0,71 m

F11 - Coş evacuare şi dispersie la 14 m, cu tiraj natural H= 6 m D =0,71 m

5


F7- Cos Coş evacuare şi dispersie la 14 m, cu tiraj natural H= 6 m D =0,63 m

COV

150 F8- Cos evacuare si dispersie la 14 m, cu tiraj natural H= 6 m D =0,63 m




52

Concentraţiile emisiilor de poluanţi evacuaţi din coşurile instalaţiilor nu au voie să

depăşească limitele stabilite în tabelul de mai sus, cu excepţia perioadelor de pornire şi oprire.

Valorile concentraţiilor emisiilor se raportează la un debit masic > 3,0 kg/h.

Emisii de la centrala termică (focar de alimentare cu gaze naturale şi biogaz sau CLU -

valorile limită se raportează la un conţinut în oxigen al efluenţilor gazoşi de 3%):

Tabelul nr. 7

Centrala termică

Poluant

V.L.E. [mg/Nm3]

Gaze naturale

CLU Motorina

Cazan tip ignitubular 1



Pulberi 5 5 50 Oxid de carbon (CO) 100 100 170 Oxizi de sulf (SO2) 35 35 1700

Oxizi de azot (NO2) 350 350 450

Imisii Valorile imisiilor substantelor poluante cuprinse in Legea 104 /2011 si STAS 12574/1987,

rezultate in urma desfasurarii activitatii, se vor incadra in limitele prevazute, astfel:

Tabel nr.8

a) pentru media de scurta durata (30 min.)

Indicator Limita impusa

Pulberi 0,5 mg/m3

NH3 0,3 mg/m3

b) pentru medie de lunga durata – zilnica

Indicator Limita impusa

Pulberi 0,15 mg/m3

NH3 0,1 mg/m3

Se vor respecta prevederile Legii nr. 104/ 2011 privind calitatea aerului inconjurator.

Se vor respecta indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate in reteaua publica de

canalizare, prevăzuţi în Conventia speciala de deversare a apelor uzate industriale in reteaua

publica de canalizare incheiata cu SC APA NOVA Ploiesti SRL din 24.03.2003

In situaţia în care analizele apelor evacuate ar putea indica faptul că a avut loc

contaminarea cu poluanţi, titularul autorizaţiei va acţiona astfel:


53

va face investigaţiile necesare şi va izola sursa;

va lua măsuri pentru prevenirea extinderii contaminării şi minimizarea efectelor de

contaminare a mediului;

va notifica incidentul autorităţilor de mediu, în cel mai scurt timp posibil de la

producere.

Tabelul nr. 9 Ape epurate

Nr. crt.

Indicatori de calitate UM Valori maxime admise

Incadrare poluanta (kg/zi)

1. 1 pH unit. pH 6,5 – 8,5

2. Volumul zilnic mc 10260

3. Reziduu filtrat la 1050C mg/dmc 2000

4. 1 CBO5 mgO2/dmc 300 990

5. CCO-Cr mgO2/dmc 500 1100

6. 1 Azot total mg/dmc 50 110

7. 1 Materii in suspensii mg/dmc 350 770

8. Fe total mg/dmc 5 11

9. Temperatura 0C 40 88

10. Fosfor total (P) mg/dmc 5 11

11. Detergenţi sintetici mg/dmc 25 55

Tabelul nr. 10 Apa subterană conform Ordinului Ministerului Mediului nr 621/2014 pentru

urmatorii indicatori

Nr.

crt.

Indicator de calitate UM V.L.E.

1. NH4 mg/l 0,7

2. Cl mg/l 250,0

3. SO4 mg/l 250,0

4. NO2 mg/l 0,50,0

5. PO4 mg/l 0,5

6. Cr mg/l 0,05

7. Ni mg/l 0,02

8. Cu mg/l 0,1

9. Zn mg/l 5,0

10. Cd mg/l 0,005

11. Hg mg/l 0,001

12. Pb mg/l 0,01

13. As mg/l 0,01

14. Fenol mg/l 0,009


54

Măsuri de prevenire a poluării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane

Evacuarea apelor uzate epurate se va face de asemenea in conditiile respectarii H.G.

nr. 351/2005, referitor la eliminarea treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante

prioritar periculoase;

Nici o emisie în apă nu trebuie să depăşească valorile limită de emisie menţionate;

Nu trebuie să existe emisii de alţi poluanţi în apă, in afara celor menţionate;

In situaţia în care analizele apelor evacuate ar putea indica faptul că a avut loc

contaminarea cu poluanţi, titularul autorizaţiei va acţiona astfel:

- va face investigaţiile necesare şi va izola sursa;

- va lua măsuri pentru prevenirea extinderii contaminării şi minimizarea efectelor de

contaminare a mediului;

- va notifica incidentul autorităţilor de mediu, în cel mai scurt timp posibil de la producere.

Operatorul are obligaţia să informeze autoritatea competentă pentru protecţia mediului

cu privire la orice modificare a sistemului actual de evacuare a apelor de pe amplasament.

Titularul activităţii are obligaţia să respecte prevederile autorizaţiei de gospodărire a

apelor şi să înştiinţeze în scris autoritatea competentă pentru protecţia mediului în cazul

revizuirii acesteia.

Nu trebuie să existe emisii de alţi poluanţi în apă, in afara celor menţionate in Tabel 5 .

Sursele potentiale de poluare a solului specifice etapei de functionare vor fi:

transportul, manevrarea si stocarea substantelor chimice (materii prime);

emisii în atmosferă generate de procesele tehnologice de fabricare a berii si de

traficul de incintă;

colectarea si evacuarea apelor uzate si a celor pluviale;

depozitarea deseurilor.

Transportul, manevrarea si stocarea substantelor chimice

Una dintre sursele care ar putea determina poluarea solului, în cazul în care nu se vor

respecta măsurile tehnice prevăzute prin proiect sau măsurile operationale specifice activitătii,

este reprezentată de modul de gestionare a substantelor chimice.

Gestionarea substantelor chimice implică transportul, manevrarea si stocarea acestora,

fiecare dintre aceste activităti putând conduce la pierderi incidentale de substante pe sol, în


55

lipsa unor măsuri stricte de protectie pe întreg fluxul, măsuri care să conducă la evitarea

poluării solului chiar în situatii incidentale.

Substantele chimice sunt aprovizionate cu mijloacele de transport si în ambalajele

furnizorilor. Acestea vor fi descărcate din mijloacele de transport si manevrate în incinta

obiectivului numai pe suprafete betonate, eliminând astfel la maxim pericolul de poluare a

solului.

Materiile si materialele sunt depozitate separat, în functie de tipul substantelor chimice

si cât mai aproape de locul de utilizare, în diferite magazii sau spatii de stocare amenajate în

prezent pe amplasament, precum si în spatii pentru prepararea unor solutii diluate utilizate în

procesul tehnologic (dozare).

Toate rezervoarele sunt montate suprateran si pe suprafete impermeabilizate, iar

conductele

de transport al substantelor chimice sunt etichetate corespunzător, conform normelor in

vigoare – pe plăcute speciale pentru conductele care transportă substante chimice.

Există planuri de întretinere si control pentru toate rezervoarele de stocare si au fost elaborate

si implementate instructiuni de lucru pentru recipientele presurizate si pentru buteliile de gaze.

Societatea are elaborat si implementat un Plan de Urgentă Internă privind situatiile posibile de

accident.

Zgomot

Principalele activităti specifice functionării obiectivului care se vor constitui în surse de zgomot

si/sau de vibratii sunt aceleasi ca cele din situatia actuală de operare si vor fi reprezentate de:

traficul auto si functionarea utilajelor mobile (motostivuitoare) din incintă, care asigură atât

aprovizionarea cu materii prime, cât si distribuirea către clienti a produselor finite;

descărcarea materiilor prime si functionarea sistemului de transport materii prime;

functionarea liniilor de îmbuteliere;

functionarea compresoarelor;

functionarea ventilatoarelor.

În vederea cunoasterii nivelurilor de zgomot din amplasamentul si din zona obiectivului,

precum si pentru evaluarea surselor de zgomot, a fost efectuat un set de măsurători.

Măsurătorile au fost efectuate de Laboratorul SC BIOSOL SRL. Rezultatele sunt prezentate în

copie in anexa la prezentul studiu.

Nivelul de zgomot la limita incintei industriale se incadra in limitele prevazute in

STAS10009/1988, respectiv valoarea maxima de 65 dB(A) , curba de zgomot Cz 60.


56

GESTIUNEA DESEURILOR SI A SUBSTANTELOR PERICULOASE

Deseuri produse, stocate temporar

Tabel 12 DESEURI PRODUSE, COLECTATE, STOCATE TEMPORAR

Nr. Crt.

Cod deseu conf. HG 856/2002

Denumire deseu Cantitatea stocată

temporar

Depozitare temporara

1 20 03 01 Deseuri menajere 1 tonă Europubele

2 02 07 05 Nămoluri de la epurare 10 tone Container

transportabil

3 08 03 13 Deşeuri de cerneluri 0,1 tone Ambalaj plastic

08 04 10 Adezivi 1 tonă Ambalaj plastic

4 15 01 01 Ambalaje hârtie şi carton 4 tone Depozit acoperit

5 15 01 02 Ambalaje de materiale plastice 4 tone Depozit acoperit

6 15 01 03 Ambalaje de lemn 10 tone Depozit

7 15 01 04 Ambalaje metalice (aluminiu, inox) 5 tone Containere speciale

8 15 01 07 Ambalaje de sticlă (cioburi) 30 tone Containere

transportabile

9 16 01 03 Anvelope scoase din uz 0,1 tone Depozit acoperit

10 16 02 14 DEEE (echipamente casate) 0,5 tone Depozit acoperit

11 16 02 16 DEEE (componente demontate din

echipamente casate)

0,5 tone Depozit acoperit

12 16 05 09 Substanţe chimice expirate 0,1 tone Depozit acoperit

14 17 09 04 Deşeuri de la construcţii şi demolări 5 tone Depozit

15 19 09 04 Cărbune activ epuizat 1 tonă Depozit acoperit

16 19 09 05 Răşini schimbătoare de ioni saturate sau epuizate

1 tonă Depozit acoperit

17 20 01 01 Hârtie şi carton (altele decat ambalaje) 0,1 tone Containere speciale

18 20 01 11 Textile 0,5 tone

19 20 01 36 DEEE (echipamente casate) 0,5 tone Depozit acoperit

20 20 01 40 Metale 5 tone Containere speciale

Tabel 13 Deşeuri periculoase

Nr. crt


Denumire deseu

Cantitatea stocată

temporar

Depozitare Temporară

1 06 04 04* Deşeuri cu conţinut de mercur 0,1 tone Container în magazia de

chimicale, sub cheie

2 08 03 12*

Deşeuri de cerneluri

periculoase

0,1 tone Recipienți în magazia de uleiuri

uzate


57

3 08 03 17*

Deşeuri de tonere de

imprimante

0,1 tone Recipienți în magazia de uleiuri

uzate

4 13 02 06* Uleiuri uzate 1 tonă Recipienți din plastic/metalici in

magazia de uleiuri uzate

6 13 07 03* Combustibili (inclusiv

amestecuri)

1 tonă Nu se depozitează se elimina prin

vidanjare anuala

7 15 01 10* Ambalaje contaminate cu

substanţe periculoase

1 tonă Container metalic

8 15 02 02* Absorbanţi, materiale filtrante

contaminate

0,1 tone Container în magazia de uleiuri

uzate

9 16 02 11* Echipamente casate cu

continut de CFC, HCFC, HFC

1 tona Depozit acoperit

10 16 03 13* Deșeuri anorganice cu

continut de substante

periculoase(sursa radioactiva

epuizata)

0,01 Container în magazia de uleiuri

uzate

11

16 05 06* Substanţe chimice de

laborator periculoase

0,1 tone Container in magazia de


12 16 05 07* Substanţe chimice anorganice

de laborator expirate

periculoase

0,1 tone Container in magazia de


13 16 06 01* Baterii cu plumb 1 tona Depozit acoperit

14 20 01 21* Tuburi fluorescente 1 tona Containere speciale

Operatorul va instrui personalul care manipulează materiale şi deşeuri periculoase.

Deşeuri refolosite:

– nu este cazul.

Tabel 14 Deşeuri comercializate

Nr. crt


Denumire deşeu Cantitatea estimată (tone/an)

Destinaţie

1 02 07 05 Nămoluri de la epurare 700 Unitati autorizate

colectare/valorificare /eliminare

2 15 01 01 Ambalaje hârtie şi carton 500

Unitati autorizate

colectare/valorificare

3 15 01 02 Ambalaje de materiale plastice 300 Unitati autorizate



58

4 15 01 03 Ambalaje de lemn 800 Unitati autorizate valorificare/

reciclare, persoane fizice

5 15 01 04 Ambalaje metalice (aluminiu,

inox)

25 Unitati autorizate


6 15 01 07 Ambalaje de sticlă (cioburi) 1500 Unitati autorizate


7 16 01 03 Anvelope scoase din uz 1 Unitati autorizate

colectare/valorificare/eliminare

8 16 02 14 DEEE (echipamente casate) 10 Unitati autorizate

colectare/valorificare/ reciclare

9 16 02 16 DEEE (componente demontate

din echipamente casate)


colectare/valorificare/reciclare

10 20 01 01 Hârtie şi carton (altele decat

ambalaje)



11 20 01 11 Textile 1 Unitati autorizate

colectare/valorificare/ eliminare

12 20 01 36 DEEE (echipamente casate) 10

Unitati autorizate


13 20 01 40 Metale 100 Unitati autorizate


14 13 02 06* Uleiuri uzate 1

Unitati autorizate


15 13 07 03* Combustibili (inclusiv

amestecuri)



16 16 06 01* Baterii cu plumb 1 Unitati autorizate


17 16 02 11* Echipamente casate cu continut

de CFC, HCFC, HFC

1 tona Unitati autorizate


18

20 01 21* Tuburi fluorescente 1 Unitati autorizate

colectare/valorificare/reciclare

Tabel nr 15 DEPOZITARE DEFINITIVĂ / ELIMINAREA DEŞEURILOR

Nr. crt


Denumire deseu Cantitatea estimată (tone/an)

Destinatie

1 06 04 04* Deşeuri cu conţinut de

mercur

0,5 Unitati autorizate

colectare/eliminare

2 08 03 12* Deşeuri de cerneluri

periculoase



3 08 03 13 Deşeuri de cerneluri 0,5 Unitati autorizate


59


4 08 03 17* Deşeuri de tonere de

imprimante



5 08 04 10 Adezivi 1 tonă Unitati autorizate


6 13 05 07* Ape uleioase de la

separatoarele ulei/apa



7 15 01 10* Ambalaje contaminate cu

substanţe periculoase



8 15 02 02* Absorbanţi, materiale

filtrante contaminate



9 16 03 13* Deșeuri anorganice cu

continut de substante

periculoase(sursa

radioactiva epuizata)

0,01 Container în magazia de uleiuri

uzate

10 16 05 06* Substanţe chimice de

laborator periculoase



11 16 05 07* Substanţe chimice

anorganice de laborator

expirate periculoase



12 16 05 09 Substanţe chimice expirate 0,5 Unitati autorizate


13 17 09 04 Deşeuri de la construcţii şi

demolări


colectare/eliminare

14 19 09 04 Cărbune activ epuizat 1 tonă Unitati autorizate colectare/valorificare /eliminare

15 19 09 05 Răşini schimbătoare de ioni saturate sau epuizate

1 tonă Unitati autorizate colectare/valorificare /eliminare

16

20 03 01 Deseuri menajere 400 Unitati autorizate

colectare/eliminare

Titularul activitatii are obligatia evitarii producerii deseurilor, insa in cazul in care aceasta

nu poate fi evitata, valorificarea lor, iar in caz de imposibilitate tehnica si economica,

neutralizarea si eliminarea acestora, evitandu-se impactul asupra mediului.

Gestiunea substantelor chimice periculoase

Substante chimice periculoase ( reglementate prin Legea nr.263/2005 pentru modificarea

si completarea Legii nr. 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice

periculoase si prin Legea nr. 324/2005 pentru modificarea si completarea O.U.G. nr. 200/2000


60

privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase,

aprobata cu modificari prin Legea nr.451/2001) utilizate in cadrul unitatii.

Tabel nr 16

Nr. Crt.

Denumire produs

Denumire substanta Concentratie

[%] Nr.CAS

Capacitate de stocare

1 Acid clorhidric acid clorhidric 35 - 30m3

2 Acid sulfuric acid sulfuric 37,5 7664-93-9 4000l

3 Aditiv 5191-4 butanonă; etil metil cetonă > 90 78-93-3 360l

4 Amoniac amoniac, anhidru 100 7684-41-7 1500 kg

5 Argopol - antispumant

izopropanol < 30 67-63-0 500kg

ag. Tensioactivi > 30

6 Cerneala Black ink 5107-4

butanonă; etil metil cetonă (MEK) 70-80 78-93-3

20 l

Amestec de:*tertalchil(C12-C14) amoniu bis[1-[(2-hidroxi-5-nitrofenil)azo]-2-naftalenolato(2-)]-cromat(1-);

05.oct 117527-94-

3

acid acrilic <1 79-10-7

2-naftol <1 135-19-3

7 Cerneala Ink 5135 E-4

butanonă; etil metil cetonă 75 - 85 78-93-3

20 l

Amestec de:*tertalchil(C12-C14) amoniu bis[1-[(2-hidroxi-5-nitrofenil)azo]-2-naftalenolato(2-)]-cromat(1-);

<10 117527-94-

3

Nitrat de celuloza < 10 9004-70-0

propan-2-ol <5 67-63-0

8 CB 3939

Bromclor-5, 5-dimetilhidantoina 50 - <100 32718-18-6

120 g DCEMH (1,3-diclor--5-etil-5-metilimidazolidina-2,4-diona)

25 - < 50 89415-87-2

1,3-Diclor-5,5-dimetilhidantoina 10 - < 20 118-52-5

9 Chem Aqua 15000

hidroxid de potasiu <3% 5 - <10 1310-58-3

120l

acid fosfonobutan tricarboxilic - 1 5 - <10 37971-36-1

poli (acid acrilic) sare de potasiu 3 - <5 25608-12-2

polx maleic acid de sare de potasiu 1 - < 3 10237-70-4

methyl-1h-benzotriazole potassium salt

1 - < 3 64665-53-8

10 Chem Aqua 900 PLUS

metabisulfit de sodiu 25 -< 50 7681-57-4 120l

11 Cleanser solution 5100-4

butanonă; etil metil cetonă > 90 78-93-3 10 l

12 Clorura de calciu clorura de calciu 100 10043-52-4 6000 kg

13 Clorura ferica clorura ferica 40 7705-08-0 23 to

14 Galacid acid lactic 50 - <90 79-33-4 500 l

15 GPL

propan 74-98-6

5000 l

propena; propilena 115-07-1

izobutan 75-28-5

butan 106-97-8

amestec izomeri 1 si 2 butana 107-01-7


61

etan 74-84-0

16 Handipak 15 MT

Acid fosfonic (1-hidroxietiliden) Sarea bis tetrasodiu 20%

10 - < 20 3794-83-0

100 kg

sare de sodiu de tolitriazol 10 - < 20 64665-57-2

acid polimaleic sare de sodiu 10 - < 20 70247-90-4

acid tricarboxilic fosfonobutan sare de sodiu

10 - < 20 40372-66-5

trisodiu 2[oxido(oxidooxi)fosforil] acetat

5 - < 10 78620-07-2

molibdat de sodiu dihidrat 3 - < 5 10102-40-6

17 Hidrogen hidrogen 100 1333-74-0 4 but.

18 Kieselguhr (Clarcel CBL, CBR)

cristobalita < 20 14464-46-1 7500 kg

cuart <20 14808-60-7

19 Kieselguhr (Clarcel DIC)

diatomee calcinata 100 68855-54-9 1800 kg

20 Lesie (hidroxid de sodiu)

hidroxid de sodiu 48 1310-73-2 30 m3

21 MB 215

nitrat de magneziu <3 10377-60-3

120 l amestec de:5-cloro-2-metil-4-izotiazolin-3-one [ce nr. 247-500-7] şi 2- metil-2h-izotiazol-3-one [ce nr. 220 -239- 6] (3:1)

<3% 55965-84-9

22 Motorina combustibili, diesel; motorină fara specificatii

100 68334-30-5 5000 l

23 NA 104C

2-dietilaminoetanol 100-37-8

120 l ciclohexilamina 108-91-8

morfolina 110-91-8

24 Sulfat de zinc sulfat de zinc (anhidru) 7733-02-0 50 kg

25 P3-Horolit V acid azotic 30-50 7697-37-2

6000 l acid fosforic 2.5-5% 7664-38-2

26 P3-Lubodrive RF

acid acetic <10% 64-19-7

480L alchilamine primare, secundare, terţiare 1-<2.5 28872-01-7

amine (inclusiv etanolamine) 0.1 - <1 7173-62-8

Alchilamină 0.1 - <1 85632-63-9

27 Trimeta CD

acid sulfuric 10 - <15 7664-93-9

1960 kg

Sodiumcumenesulphonate 5 - <10 28348-53-0

Acid azotic 5 - <10 248-983-7

Lactic acid 1 - <2.5 79-33-4

Glycolic acid 1 - <2.5 201-180-5

28 P3-Topax 66

Hipoclorit de sodiu 2.5 - < 5 7681-52-9

480L

Hidroxid de sodiu 2.5 - < 5 1310-73-2

oxizi de alchilamine 3 - < 5 68955-55-5

29 P3-stabilon MEX Power

EDTA 10 - < 20 64-02-8 2000l

iodura de potasiu 0.25 - < 0.5 7681-11-0

30 P3-stabilon WTN

acid gluconic 10 - < 20 526-95-4

1600 l

acid citric 5 - < 10 5949-29-1

HEDP 3 - < 5 2809-21-4

31 P3-prevafoam HDN

alcool etoxilat 10 - < 20

1600 l acid acetic 5 - < 10 64-19-7

32 P3-oxysan ZS acid acetic 30 - < 50 64-19-7 480 L


62

acid peracetic 5 - < 10 79-21-0

peroxid de hidrogen 5 - < 8 7722-84-1

acid octanoic 3 - < 5 124-07-2

acid peroxioctanoic 0.5 - < 1 33734-57-5

33 P3-hypochloran

Hipoclorit de sodiu 5.2 - < 10 7681-52-9

480 l hidroxid de sodiu 2.5 - < 5 1310-73-2

34 P3-topax 52

acid fosforic 30 - < 50 7664-38-2

480 L oxizi de alchilamine 1 - < 2.5 68955-55-5

35 Dryexx 480 L

36 P3-oxonet clorit de sodiu 5 - < 10 7758-19-2 1600L

37 P3-oxodes acid clorhidric 5 - < 10 7647-01-0 1600L

38 P3-polix XT

Acizi 10 - < 15 37971-36-1

480 L

acid lactic 50-21-5

HEDP 2809-21-4

39 Nalco Stabrex ST-40

hipoclorit de sodiu 0.0001 - 10 7681-52-9

480 L hidroxid de potasiu 1.0 -< 5.0 1310-58-3

40 Nalco 7330

Azotat de magneziu 1.0 -< 5.0 10377-60-3

480 L

Mixtură de: 5-cloro-2-metil-2H-izotiaol -3-unu şi 2-metil-2H-izotiaol -3-unu (3:1)

1.0 -< 5.0 55965-84-9

Azotat cupric trihidrat 0.0 -< 1.0 10031-43-3

41 Nalco Trasar 3DT226

Acid fosforic 5.0 -< 10.0 7664-38-2

480 L

Clorură de zinc 5.0 -< 10.0 7646-85-7

2-Phosphono-1,2,4-Butanetricarboxylic Acid

1.0 -< 5.0 37971-36-1

Substanţele chimice toxice şi periculoase trebuie păstrate în spaţii (magazii) special

amenajate, supravegheate, în ambalaje originale şi rezervoare speciale construite şi protejate

în funcţie de caracteristicile fizico-chimice ale fiecărei substanţe în parte (fişa tehnică de

securitate a materialului), păstrându-se o evidenţă strictă a cantităţilor existente în magazii şi

utilizate în procesul tehnologic, respectiv laboratoare, respectându-se instrucţiunile de lucru şi

legislaţia în vigoare privind protecţia mediului.

Precursorii detinuti/utilizati in cadrul unitatii :

Acid clorhidric 470 t;

Acid sulfuric 47 t;

Acetona (laborator) 1 l;

Butanona (diluanti) 500 l.

Ambalarea, depozitarea, transportul si folosirea precursorilor se face conform

prevederilor OUG 121/2006, privind regimul juridic al precursorilor de droguri, aprobata prin

Legea nr. 186/2007.


63

In cazul incetarii activitatii cu precursori, titularul este obligat sa predea in custodie

intreaga cantitate de precursori ramasa in stoc la data incetarii activitatii unui operator

autorizat, la care va fi pastrata pana la valorificare.

INTERVENŢIA RAPIDA/PREVENIREA SI MANAGEMENTUL SITUAŢIILOR DE URGENTA

S.C. BERGENBIER S.A. - punct de lucru PLOIESTI. are elaborat in „Planul operativ de

prevenire si management al situaţiilor de urgenta”, care tratează orice situaţie de urgenţă

care poate apărea pe amplasament pentru minimizarea efectelor asupra mediului apărute.

Acestea sunt prezentate in Anexa

Conform prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului Nr.195/2005 aprobata prin

Legea Nr.265/2006, cu completarile si modificarile ulterioare si a Ordonantei de Urgenta a

Guvernului Nr.152/2005 - aprobata prin Legea Nr. 84/2006, titularul autorizatiei are

urmatoarele obligatii:

- sa realizeze controlul calitatii factorilor de mediu, prin analize efectuate de personal

calificat, cu echipamente de prelevare si analiza adecvate, descrise in standardele

de prelevare si analiza specifice;

- sa raporteze autoritatilor de mediu rezultatele monitorizarii, in forma adecvata,

stabilita prin prezenta autorizatie si la termenele solicitate;

- sa transmita la APM Prahova si ARPM Pitesti orice alte informatii solicitate, sa

asiste si sa puna la dispozitie datele necesare pentru desfasurarea controlului

instalatiei si pentru prelevarea de probe sau culegerea oricaror informatii pentru

verificarea respectarii prevederilor prezentei autorizatii.

Activitatea de monitorizare a emisiilor si a calitatii aerului se va organiza in cadrul

societatii si va fi coordonata de persoane numite cu decizie de catre conducerea unitatii.

Monitorizarea factorilor de mediu (apa, aer, sol, apa subterana) se va face conform

standardelor in vigoare, prin laboratoare acreditate.

In cazul încetării definitive a activităţii vor fi realizate şi urmărite următoarele acţiuni:

înştiinţarea autorităţii competente pentru protecţia mediului;

golirea bazinelor şi conductelor, spălarea lor;

demolarea construcţiilor, colectarea separată a deşeurilor din construcţii, valorificarea

lor sau depozitarea pe o haldă ecologică, funcţie de categoria deşeului;


64

refacerea, după caz, a analizelor din Raportul de amplasament, în vederea stabilirii

condiţiilor amplasamentului la încetarea activităţii.

Echipamentele de monitorizare şi analiză trebuie exploatate, întreţinute şi verificate

astfel încât monitorizarea să reflecte cu precizie emisiile şi evacuările.

Toate echipamentele de reducere a poluării, control şi monitorizare trebuie calibrate

şi întreţinute conform standardelor în vigoare şi a regulamentelor interne.

Titularul activităţii trebuie să ofere accesul în siguranţă şi permanent la următoarele

puncte de prelevare şi monitorizare:

puncte de prelevare a emisiilor în aer;

puncte de prelevare a apelor uzate;

zone de depozitare a deşeurilor pe amplasament;

accesul la orice alte puncte de prelevare şi monitorizare cerute de autoritatea

competentă de protecţie a mediului.

Titularul activităţii are obligaţia de a amenaja şi întreţine platforme permanente

montate pe coş pentru accesul la punctele de monitorizare emisii din efluenţii gazoşi.

Frecvenţa, metodele şi scopul monitorizării, prelevării şi analizelor, aşa cum sunt

prevăzute în prezenta autorizaţie, pot fi modificate doar cu acordul scris al agenţiei

urmând evaluarea rezultatelor testărilor.

Titularul autorizaţiei este obligat să informeze autoritatea competentă pentru protecţia

mediului, imediat ce acesta se produce, despre orice incident sau accident care

afectează semnificativ mediul.

AER

Tabel 17 AER – Emisii din procese tehnologice - surse dirijate:

Nr. crt

Activitatea / instalatia

Punct emisie Poluant Frecventa Metoda de analiză

1. Instalatie transport cereale de la buncarul de receptie la

silozuri (moara si siloz)

Cos evacuare si dispersie H= 4 m D= 0,4 m

Pulberi semestrial Cf. standardelor legale în vigoare

2.

Instalatie transport cereale de la silozuri la moara de macinare (moara si siloz)

TM = Cos evacuare si dispersie H = 4 m D =0,4 m Debit = 2,0mc/s

Pulberi

semestrial

Cf. standardelor legale în vigoare

T1=Cos evacuare si dispersie H = 4 m D =0,4 m


65

Debit = 3,0mc/s

T2=Cos evacuare si dispersie H = 4 m D =0,4 m Debit = 2,0mc/s

T3= Cos evacuare si dispersie H = 4 m D =0,4 m Debit = 2,0mc/s

3

Faza de plamadirea

F1 - Cos evacuare si dispersie la inaltimea de 14 m, cu tiraj natural H = 6m D =0,63 m

COV

semestrial





4

Faza de filtrare si filtrare

F5 - Cos evacuare si dispersie la 14 m, cu tiraj natural H= 6 m D =0,71 m

COV

semestrial


F6- Cos evacuare si dispersie la 14 m, cu tiraj natural H= 6 m D =0,71 m


F11 - Cos evacuare si dispersie la 14 m,


66

cu tiraj natural H= 6 m D =0,71 m

5



COV

semestrial





Tabel 18. Emisii din procese de combustie - surse dirijate - Centrala Termică:

Nr. crt

Denumirea sursei Poluant Frecventa monitorizarii

Punct de emisie

Metoda de analiză

1 Cazan tip ignitubular 1 – centrala termica


anual

Cos evacuare si dispersie H = 18 m D =0,9 m


2 Cazan tip ignitubular 2 – centrala termica


anual



3 Cazan tip ignitubular – centrala termica


anual



* Operatorul trebuie sa instiinteze, APM Prahova, GNM – Comisariatul Judetean Prahova

la schimbarea tipului de combustibil folosit la centrala termica.

AER – Calitatea aerului ambiental (imisii)

Titularul autorizatiei are obligatia sa monitorizeze nivelul imisiilor de poluanti in aer conform tabelului de

mai jos: la limita amplasamentului in conditiile

Tabel nr 19

Nr. crt.

Poluant Frecventa Punct de prelevare Metoda de analiza

1 Pulberi anual - poarta de acces personal;

- poarta de acces tiruri


2 NOX anual Cf. standardelor legale în vigoare


67

APA - Apa uzată

Analizele apelor uzate ecavuate in reteaua publica de canalizare se vor efectua in conditiile indicate

mai jos conform Conventiei speciale de deversare a apelor uzate industriale in reteaua publica de

canalizare incheiata cu SC APA NOVA Ploiesti SRL din 24.03.2003.

Tabel nr 20

Nr. crt.

Indicatori de calitate Punct de prelevare

Frecvenţa titular Metoda de analiză

pH Ultimul bazin decantor, inainte de deversare in canalizare

zilnic Conform standardelor legale în vigoare

Volumul zilnic zilnic

Reziduu filtrat la 1050C 8 zile

CBO5 8 zile

CCO-Cr 8 zile

Azot total 8 zile

Materii in suspensii 8 zile

Fe total 8 zile

Temperatura zilnic

Fosfor total (P) 8 zile

Detergenţi sintetici 8 zile

Conform Conventiei speciale de deversare a apelor uzate industriale in reteaua publica de canalizare

incheiata cu SC APA NOVA Ploiesti SRL din 24.03.2003, beneficiarul va efectua analiza ale apelor

uzate cu frecventa din tabel cu laboratorul propriu si odata data pe luna cu laborator autorizat.

Apa subterană

Se va monitoriza apa subterană în cele 9 foraje de exploatare de pe amplasament, probele de

apă recoltate sunt analizate, iar rezultatele sunt raporta la valorile de referinţă iniţiale pentru a

stabili evoluţia calităţii apei subterane şi influenţa activităţii societăţii asupra acesteia sau la

normativele in vigoare la data elaborarii AIM.

Tabel nr 21

Nr.

crt.

Indicator analizat Punct de prelevare Frecvenţa

Metodă

analiză

1. NH4 Foraje de exploatare:

F1-F9

Anual

Conform

standardelor

legale în vigoare

Conform

2. Cl

3. SO4

4. NO2

5. PO4

6. Cr


68

Nr.

crt.

Indicator analizat Punct de prelevare Frecvenţa

Metodă

analiză

7. Ni

standardelor

legale în vigoare 8. Cu

9. Zn

10. Cd

11. Hg

12. Pb

13. As

14. Fenol

SOL

Sursele potentiale de poluare a solului prin depunere si infiltrare din zona societatii

sunt:

- evacuarea in atmosfera si depunerea pulberilor din procesul de prelucrare a

maltului

- scurgeri accidentale de borhot (din rezervorul de stocare si conductele de

transport);

Pentru investigarea calitatii solului pe amplasamentul studiat au fost identificate trei

puncte de interes, din care se recolteaza cate doua probe de sol de la adancimi diferite

respectiv 0-10cm si 30-40cm

Punctele de prelevare sunt:

- probe de sol prelevate de langa statia de epurare prelevate de la

adancimea de de 0-5cm respectiv 30-40cm;

- probe de sol prelevate din vecinatatea canalului de evacuare a efluientului

statiei de epurare de la adancimea de de 0-5cm respectiv 30-40cm;

- probe de sol prelevate din vecinatatea halei fabricii de bere de la

adancimea de 0-5cm respectiv 30-40cm.

Analiza probelor recoltate se face la indicatorii stabiliti in tabelul de mai jos :

Tabel nr 22

Indicator UM Limita conf. Ord. MM 756/1998

THP mg/kg

SU %


69

2.4. Folosirea terenului din împrejurimi

Terenul limitrof S.C. BERGENBIER S.A. - punct de lucru PLOIESTI este liber în cea

mai mare parte de construcţii, doar pe latura de est – vest sunt amplasate doua unitati

industriale şi au posibilitatea accesului auto direct din artera de circulaţie a oraşului (strada

Grigore Cantacuzino).

2.6. Topografie şi scurgere

Zona de amplasare a incintei S.C. BERGENBIER S.A - punct de lucru PLOIESTI este

în vestul municipiului Ploiesti şi este încadrată în următoarele cote topografice, în metri:

Si au următoarele vecinătăţi:

NORD – strada Grigore Gheorghe Cantacuzino

VEST – SC CARDINAL MOTORS

SUD- teren arabil

EST – SC COCACOLA SA

Sensul de curgere a freaticului este de la nord – est către sud - vest, către râul

Prahova.

Teritoriul pe care îşi desfăşoară activitatea S.C. BERGENBIER S.A. - punct de lucru

PLOIESTI are următoarele caracteristici:

terenul este amplasat în intravilanul municipiului Ploiesti accesul la acesta

făcându-se direct din artera de circulaţie a oraşului (strada Grigore Cantacuzino),

accesul la halele de producţie din incinta fabricii de bere realizându-se pe

drumuri uzinale asfaltate şi semnalizate corespunzător.

terenul este plan, bun pentru fundare, fără pericol de tasare, alunecare, inundare

betonat şi pavat în majoritatea suprafeţei;

înierbat în partea de sud, lângă pavilionul administrativ şi în faţa;

2.7 Geologie si hidrogeologie

Caracterizare hidrogeologică pe complexe acvifere

Din punct de vedere al structurii hidrogeologice, zona cercetată se poate împărţi în

două complexe acvifere, separate între ele printr-un strat de argilă neagră cu grosime

variabilă.


70

- complexul superior - freatic - inclus în depozitele proluviale şI aluvionare;

- complexul inferior - sub presiune - inclus în Stratele de Cândeşti.

Complexul acvifer superior

Este constituit predominat din pietrişuri şi nisipuri grosiere, de vârstă pleistocen şi

holocen, cu grosimi maxime în partea de nord a conului (70-50 m la Floreşti: cca. 70 m la

Băicoi sud şi cca. 30 m la Fabrica de sticlă Buda). Acest complex grosier se extinde către est

până la Teleajen, având în zona Cocoraştii-Mislii o grosime ce depăşeşte 48 m.

La sud de o linie care ar unii localităţile Ariceşti-Rahtivani cu Ungureni şi care se

prelungeşte spre est până la gara Buda, grosimea acestui complex scade (până la 15-20 m)

justificată de existenţa în aceste sectoare a anticlinalelor Ariceşti şi Măneşti. Către est, acest

complex litologic se îngroaşe din nou, atingând 30 m la Hipodromul Ploieşti şi 50 m la Abatorul

Ploieşti.

Din punct de vedere hidraulic complexul acvifer cantonat în pietrişurile şi nisipurile

grosiere din sectorul nordic al zonei Ploieşti, dezvoltat între latitudinile Iocalităţii Floreşti (la

limita sa nordică) şi respectiv Târgşorul Vechi (la limita sud-vestică) constituie complexul

acvifer cu nivel liber.

Aceste depozite, deşi conţin frecvente intercalaţii de argile şi prafuri, formează un

complex unitar din punct de vedere hidrodinamic. Curgerea apei subterane se face pe direcţie

nord-vest – sud-est.

Adâncimile medii multianuale ale nivelului piezometric descresc dinspre nord-vest,

unde sunt de 30 – 35 m, spre sud-est, unde au valori de 0 – 10 m. Astfel, în nord-vest nivelul

piezometric are cote de până la 230 m iar spre sud-est scade până la 90 m rezultând o pantă

medie a suprafeţei piezometrice de cca. 5 000 .

Grosimile stratului de apă variază de la cca. 5 m în zonele Mărgineni şi Fabrica de

sticlă Buda, cresc treptat către est şi nord-est, unde ating în unele locuri grosimi de 40 m, un

exemplu fiind zona comunelor Cătunu si Bucov.

Pe râul Prahova, între localităţile Stoeneşti şi Tărgşorul Vechi se remarcă o creştere a

grosimilor complexului acvifer orientată vest-est cu valori cuprinse între 25 – 30 m, grosimi

care scad treptat spre nord-vest. Această observaţie sugerează faptul că pe acest tronson

Prahova alimentează stratul subteran.


71

De asemeni, se observă că aval de localitatea Stănceşti, pe direcţia nord-vest – sud-est

aceste grosimi încep să scadă, ajungând la confluenţa Prahovei cu Teleajenul la valori de

10m.

În general acviferul freatic are o permeabilitate destul de bună. Folosind datele din

pompările experimentale (efectuate de INMH) s-au obţinut valori ale coeficientului

conductivităţii hidraulice cuprinse între 30 – 40 m/zi, până la 150 m/zi.

În ceea ce priveşte regimul apelor freatice se remarcă că cele mai mari amplitudini de

variaţie ale nivelului piezometric se înregistrează în partea superioară a conului aluvionar

reflectând condiţiile hidrogeologice existente în această subzonă şi anume, alimentarea

predominantă din precipitaţii şi parţial din râul Prahova, adâncimile mari ale nivelului

piezometric, transmisivitatea şi capacitatea de înmagazinare ridicată.

În contrast, partea inferioară a conului este caracterizată de amplitudini de variaţie mai

reduse faţă de cele înregistrate în subzona din nord, ceea ce semnifică o regularizare a

curgerii subterane.

De la limita aproximativă a latitudini localităţii Târgşorul Vechi care trece şi pe !a

sud de municipiul Ploieşti, orizontul acvifer freatic se descarcă sub formă de izvoare care

generează o reţea hidrografică secundară.

Din studiile efectuate de INMH în zonă s-a determinat faptul că acviferul freatic este

alimentat în proporţie de cca. 15% prin infiltraţii din canale de irigaţii şi din reţeaua

hidrografică.

Complexul acvifer inferior

Sub complexul de pietrişuri şi nisipuri grosiere ce formează acviferul freatic se dezvoltă

un alt complex litologic, constituit dintr-o alternanţă de argile, nisipuri şi pietrişuri care au fost

atribuite pleistocenului mediu şi parţial pleistocenului superior, conform analizelor

micropaleontologice din forajele de adâncime de la Scăieni, Râfov şi Hăbud.

Separarea între cele două complexe este făcută printr-un strat de argilă neagră cu o

extindere aproape continuă şi care asigură menţinerea sub presiune a apei din complexul

inferior.

Din punct de vedere hidrogeologic între cele două complexe există o separare strictă.

Numai în cazul regimului natural al apelor subterane în condiţiile de exploatare de durată ale

unuia din complexe, se modifică echilibrul dintre cele două acvifere datorită apariţiei drenanţei


72

ascendente care face posibilă antrenarea apelor poluate ale complexului superior către

complexul inferior prin exploatarea intensă a acestuia.

Complexul acvifer inferior, datorită faptului că se află sub presiune, se manifestă

artezian cel puţin în prima fază de exploatare a forajelor.

Resurse de apă

Resursele de apă ale spaţiului hidrografic Ialomiţa – Mostiştea – Buzău – Călmătui sunt

constituite din resurse (râuri şi lacuri naturale) şi din surse subterane.

Resurse de apă de suprafaţă

Volumul scurgerii medii multianuale de suprafaţă pe întreg spaţiul hidrografic în regim

natural este de circa 81 m3/s, din care bazinul hidrografic Ialomiţa 1510 m3/an (circa 48 m3/s)

şi bazinul hidrografic Buzău 1030 m3/an (circa 33 m3/s).

Regimul de scurgere prezintă variaţii mari de la un an la altul, astfel încât în anul cel

mai secetos volumul total scurs este de cca. 700 mil. m3/an, iar în anul cel mai ploios de cca.

5000 mil. m3/an cu apariţia de fenomene destructive.

Ca valoare extremă se poate menţiona debitul maxim de 1430 m3/an înregistrat la

Coşereni pe râul Ialomiţa la viiturile din 1975 când s-au înregistrat pagube deosebite.


73

Figura 1 - Reţeaua hidrografica a zonei În ceea ce priveşte valorile minime ale debitelor scurse este de remarcat debitul de

2,50 m3/s înregistrat la S.H. Slobozia pe râul Ialomiţa.

Un aspect important îl reprezintă scurgerea medie la asigurarea de 80% care dă o

imagine pentru ordinul de mărime al posibilităţilor de solicitare a apei în regim natural.

Stocul mediu multianual al B.H. Ialomiţa la asigurarea de 80% este de cca. 1000 mil.

m3/an (cca. 550 mil. m3/an).

În ceea ce priveşte scurgerea generală minimă de suprafaţă în regim natural asigurat în

cadrul spaţiului hidrografic analizat în legătură cu cerinţele de apă pentru alimentări cu apă

potabilă şi industrială situaţia se prezintă cu aspect total subasigurat, având în vedere valorile

mari de debite care sunt solicitate de folosinţele dezvoltate până în prezent.


74

Pentru reglementarea acestei situaţii a fost necesară studierea şi promovarea de lucrări

de gospodărirea apelor care să permită regularizarea stocurilor de apă în regim amenajat.

Considerând cerinţa totală de apă potabilă şi industrială de pe întreg spaţiul hidrografic

la nivelul etapei actuale de cca. 850 mil. m3/an (cca. 27,0 m3/s) la asigurarea de 95% conform

STAS, rezultă evident că din punct de vedere teoretic această valoare nu poate fi acoperită în

mod practic în regim natural chiar considerând şi ponderea importantă a aportului subteran

utilizat.

În această situaţie, pentru acoperirea cerinţelor de apă potabilă în continuă dezvoltare,

se va apela în continuare la resurse subterane precum şi la resurse de suprafaţă prin lucrări

de regularizare a debitelor din regim natural.

Pentru cerinţele de apă industrială trebuie să se urmărească cu precădere evitarea

resurselor de apă subterană de calitate (care se vor utiliza pentru alimentarea cu apă a

populaţiei), fiind folosite lucrări de regularizare a debitelor din surse de suprafaţă.

Resurse de apă subterană

Spaţiul hidrografic Ialomiţa – Mostiştea – Buzău – Călmăţui acoperă o suprafaţă vastă

(S = 19129 km2) şi înmagazinează importante resurse de ape subterane freatice şi de

adâncime al căror grad de cunoaştere este mai ridicat pentru zonele de câmpie şi respectiv

mai slab pentru unităţile de dealuri şi munţi.

Zonele cu ape freatice nepotabile sunt situate în special în lunca şi terasele Ialomiţei de

la Coşereni până la vărsarea în Dunăre precum şi în mare parte din bazinul hidrografic

Mostiştea.

Resursele potenţiale de apă subterană în cadrul spaţiului hidrografic se ridică la cca.

1070 mil. m3/an din care 65% revin b.h. Ialomiţa, cca. 20% b.h. Mostiştea şi cca. 15% b.h.

Buzău. Aceste resurse potenţiale sunt în mod aproximativ egal distribuite între acviferele

freatice şi cele de adâncime.

În ceea ce priveşte potenţialul exploatabil din punct de vedere tehnico-economic,

acesta se estimează la cca. 60 – 70 % din potenţialul freatic (300 - 350 mil. m3/an) precum şi

cca. 80 – 90 % din potenţialul de adâncime (400 - 500 mil. m3/an).

Una din cauzele principale de limitare a exploatării resurselor de apă subterană o

reprezintă condiţia de calitate a apei care în mod natural poate fi sălcie (luncile râului Ialomiţa)

şi grevează caracterul de potabilitate pentru populaţie, sau datorită impurificărilor cu substanţe


75

nocive care au infestat stratele freatice (conul aluvionar Prahova – Teleajen cu infiltraţii

petroliere în zona de sud).

Din totalul resurselor freatice din B.H. Ialomiţa cca. 74 % sunt localizate în judeţele

prahova (4,4 m3/s) şi Ialomiţa (4 m3/s).

Resursele de apă subterană de adâncime au fost evaluate la cca. 18,0 m3/s, din care

cca. 11,2 m3/s în B.H. Ialomiţa.

Adâncimea orizonturilor acvifere evaluate potrivit cu condiţiile hidrogeologice specifice

fiecărei zone se încadrează între 30 – 300 m. Cele mai importante resurse acvifere de

adâncime sunt localizate în bazinele adiacente conurilor aluvionare, în stratele de Cândeşti şi

Frâţeşti, în nisipurile de Mostiştea, hidrostructuri de vastă întindere regională. Şi în cazul

resurselor subterane de adâncime se constată concentrarea mai mare în judeţele Ialomiţa,

Prahova şi Călăraşi (cca. 64 % din totalul acestora pe întreg spaţiul).

Conurile aluvionare Prahova – Teleajen şi Buzău sunt principalele hidrostructuri ce

prezintă o importanţă deosebită datorită gradului ridicat de solicitare. Potenţialul acvifer al

conului Prahova – Teleajen a fost evaluat la cca. 5,8 – 7,7 m3/s.

În urma unui calcul de bilanţ global al resurselor de apă pe bazinele componente, prin

determinarea aporturilor şi pierderilor care condiţionează regimul acvifer, a fost aproximat un

potenţial total aferent b.h. Ialomiţa de cca. 22,0 m3/s din care cca. 6,2 m3/s în b.h. Ialomiţa

amonte de confluenţa cu Prahova, cca. 1,9 m3/s în b.h. Prahova în amonte de confluenţa cu

Doftana, cca. 8,3 m3/s în b.h. Prahova între confluenţele cu Doftana şi Ialomiţa, cca. 1,1 m3/s

în b.h. Teleajen şi cca. 4,5 m3/s în b.h. Ialomiţa între confluenţa cu Prahova şi vărsarea în

Dunăre. Se precizează că aceste estimări au caracter orientativ şi ele au fost făcute de către

“Urban Proiect”.

Pe de altă parte, pentru aprecierea potenţialului regional, INMH prin considerarea

caracteristicilor hidrogeologice, definind capacităţile de exploatare ale stratelor, condiţiile de

funcţionare raţională a lucrărilor potenţiale de captare şi posibilităţile de refacere naturală a

apei prelevate, a realizat studii noi.

Resursele de apă freatice din spaţiul analizat au fost evaluate la cca. 16,1 m3/s din care

în b.h. Ialomiţa cca. 11,3 m3/s (cca. 7,0 m3/s ca resurse de bilanţ).

Conform STAS 6054/1977 adâncimea de îngheţ în zona municipiului Ploiesti este de

0,9÷1,00 m de la nivelul terenului natural sau sistematizat.

În săpătură pământul se încadrează în “categoria teren foarte tare“.


76

Clima şi calitatea aerului

Teritoriul judeţului Prahova este dominat de un climat temperat – continental cu

diferenţieri mari între unităţile montane şi cele de câmpie. Regimul climatic general se

caracterizează prin veri călduroase, (uneori secetoase) şi ierni reci, (marcate uneori prin

viscole) în zona de câmpie şi prin veri răcoroase şi ierni aspre cu strat gros de zăpadă care se

menţine o perioadă îndelungată de timp în regiunile montane. Ţinuturile dealurilor şi

depresiunilor subcarpatice au caracteristici climatice intermediare faţă de cele două areale

învecinate.

Valorile termice medii anuale variază între 10,6ºC în Câmpie (la Ploieşti), 9,3ºC în

Subcarpaţi (la Câmpina) şi -2,6ºC pe crestele înalte ale munţilor.

Precipitaţiile sunt repartizate neuniform, ca urmare a marilor deosebiri altitudinale ale

reliefului, oscilând între 588 mm anual la Câmpie (la Ploieşti), 776 mm anual în Subcarpaţi (la

Câmpina), 840 mm anual la poalele munţilor (la Buşteni) şi 1346 mm anual pe crestele înalte

ale munţilor (la vf. Omu)

Vânturile predominante bat cu o frecvenţă mai mare dinspre NV (15,2%) şi N (9,9%) în

Subcarpaţi (la Câmpina).

Durata de strălucire a soarelui este o mărime importantă în caracterizarea din punct de

vedere climatic a unei localităţi, cu atât mai mult cu cât aceasta se măsoară obiectiv în mai

mult de 300 de adăposturi meteorologice existente în ţară, spre deosebire de înregistrările

directe ale radiaţiei solare în plan orizontal, care se fac în şapte staţii meteorologice.

Din examinarea hărţilor rezultă pentru zona studiata o durată medie de strălucire a

soarelui în sezonul cald (aprilie-octombrie) de circa 1600 ore/an şi respectiv 2100 ore/an (ca

durată medie multianuală), ceea ce se situează către valorile maxime înregistrate în ţara

noastră.

2.9. Autorizatii curente

Pentru funcţionarea S.C. BERGENBIER S.A. - punct de lucru PLOIESTI a încheiat un

contract de furnizare a apei cu societatea de distribuţie a apei pentru folosirea ei în scopuri

industriale şi administrative.

În prezent, apa este deversată, la canalizarea orăşenească, în mod continuu, numai

apă menajeră. Apa tehnologică se recirculă.

Societatea posedă următoarele autorizaţii:


77

Autorizaţia P.S.I. 594103/27.04.2000;

Autorizaţia P.S.I. 1.189.626/13.06.2012;

Autorizaţia de depozit PH 7309/20.09.2010;

Autorizația nr 106/13.02.2013 privind EGES pentru perioada 2013-2020

Document privind protecția la explozie;

Document siguranța alimentelor 1132/28.05.2015;

Document siguranța alimentelor 1133/28.05.2015;

Certificat constatator;

Certificat înregistrare surse radioactive nr. CIVI 1539/2015

Declarația locatiilor pentru operațiuni cu substanțe clasificate cat. 3

2.10. Detalii de planificare

Actiuni planificate pentru supravegherea calităţii amplasamentului (anexa 6).

2.11. Incidente legate de poluare

Nu sunt semnalate în nici un document incidente legate de poluare pe amplasamentul

cercetat. Istoricul locului indică o zonă fără încidente sau accidente de poluată.

2.12. Vecinătatea cu specii sau habitate protejate sau zone sensibile

Din punct de vedere al vecinătăţilor nu se află în zonă nici o specie sau habitat

protejate.

2.13. Condiţiile clădirilor

S.C. BERGENBIER S.A. - punct de lucru PLOIESTI îşi desfăşoară activitatea în

clădirile construite pentru desfăşurarea aceluiaşi proces tehnologic ca şi în prezent. Terenul a

fost iniţial teren agricol şi aparţinea Consiliului Local Ploiesti.

Nu se constată fisuri ale structurii de rezistenţă a clădirilor şi nu s-au efectuat asupra lor

expertize, proiecte sau lucrări de consolidare ca urmare a acţiunilor seismice. Aceste

construcţii prezintă o uzură normală proporţională cu durata de exploatare.

Structura construcţiilor

Conform celor relatate de personalul din colectivul de mediu, majoritatea clădirilor

existente au fost construite după anul 1998.


78

Structura constructivă a clădirilor este în general următoarea:

- fundaţii din beton;

- pereţi portanţi din zidărie de cărămidă şi metalici;

- stâlpi şi grinzi beton armat monolit;

- acoperiş chesoane beton armat;

- planşee beton armat cu hidroizolaţie;

- tâmplărie metalică;

- finisaje din tencuieli simple.

2.14. Răspuns de urgenţă

Unitatea are aprobat planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale o dată cu

autorizaţia de gospodărire a apelor şi planul de prevenire şi stingere a incendiilor.

3.0. ISTORICUL TERENULUI

S.C. BERGENBIER S.A. - punct de lucru PLOIESTI îşi desfăşoară activitatea în

clădirile construite în 1998 pentru desfăşurarea aceluiaşi proces tehnologic ca şi în prezent.

Terenul a fost iniţial teren agricol şi aparţinea Consiliului Local.

4.0. RECUNOSTEREA TERENULUI

4.1. Probleme identificate

Fabrica fiind construita dupa principii si tehnologii europene nu s-au semnalat probleme

semnificatice de mediu.

4.2. Probleme ridicate

Terenul din incinta fabricii de bere nu ridică probleme de poluare.

4.3. Depozite chimice

În cadrul obiectivului luat în studiu putem vorbi de următoarele depozite de produse

chimice:


79

Rezervorul pentru depozitarea acidului clorhidric este confectionat dintr-un recipient

cu vana de scurgere (protectie) destinat amplasarii la interior de capacitate 25 m3.

Rezervorul este echipat cu dispozitivele de siguranta prevazute pentru acest tip de

executie. Gazele si vaporii chimici reziduali sunt refulati in atmosfera printr-un epurator de

gaze. Inaintea fiecarei realimentari se vor verifica agentii de neutralizare din epurator si

eventual se vor inlocui.

Umplerea rezervorului se efectueaza cu ajutorul unei pompe pneumatice. Umplerea se

va face incet si cu atentie. Debitul maxim la umplerea rezervorului va fi de 20 m3/h. In aceste

conditii umplerea rezervorului va dura cel putin o ora.

Rezervorul nu se va mentine niciodată sub presiune!

Rezervorul pentru depozitarea sodei caustice (hidroxid de sodiu 48%) este

confectionat dintr-un recipient cu vana de scurgere (protectie) destinat amplasarii la interior de

capacitate 35 m3.





Rezervorul pentru depozitarea clorurii ferice (40%) este confectionat dintr-un

recipient cu vana de scurgere (protectie) destinat amplasarii la interior de capacitate 25 m3.





Magazia de chimicale este un spaţiu special amenajat pentru depozitarea produselor

chimice necesare în cadrul fluxului tehnologic. Depozitul este o încăpere cu acces controlat,

substanţele sunt depozitate pe categorii în funcţie de toxicitate şi inflamabilitate, dispune de un

sistem de ventilaţie care asigură ventilarea adecvată a spaţiilor de depozitare. Clădirea este

dotată cu dispozitive antiincendiu pentru a asigura o intervenţie promptă în cazuri de urgenţă.

Laboratorul are un spaţiu special amenajat pentru depozitarea produselor chimice

necesare în cadrul laboratorului. Depozitul este o încăpere cu acces controlat substanţele sunt

depozitate pe categorii în funcţie de toxicitate şi inflamabilitate, dispune de un sistem de


80

ventilaţie care asigură ventilarea adecvată a spaţiilor de depozitare. Clădirea este dotată cu

dispozitive antiincendiu pentru a asigura o intervenţie promptă în cazuri de urgenţă.

4.4. Aria internă de depozitare deșeuri

Deşeurile tehnologice sunt depozitate pe o platformă betonată de 120mp de unde sunt

transportate afarta din incinta fabricii pentru valorificare/reciclare sau eliminare.

4.5.Sistemul de canalizare (planse).

Sistemul de canalizare este prezentat în planul de situaţie anexat

4.6. Alte depozite chimice si zone de folosire

Nu este cazul

4.7. Alte posibile impuritati rezultate din folosinta anterioara a terenului.

Nu este cazul anterior terenul a avut destinaţie agricolă.

5. DISCUŢII DESPRE MODUL DE PREZENTARE A REZULTATELOR

Sursele de poluare a atmosferei aferente obiectivului studiat sunt:

sursele stationare de ardere – cazanele aferente centralei termice pentru

producerea aburului tehnologic si a agentului termic;

procesele tehnologice pentru fabricarea berii;

instalatia de răcire;

sursele mobile de ardere (mijloacele de transport si utilajele mobile motorizate).

Sursele stationare de ardere

În prezent, centrala termică are o capacitate de 45 t abur/h, fiind dotată cu trei cazane de abur,

si anume:

un cazan de abur cu capacitatea nominală de 15 t/h (putere termică instalată 9,76 MW),

având randamentul de 92 %, cu functionare cu combustibil gazos

un cazan de abur cu capacitatea nominală de 15 t/h (putere termică instalată 9,76 MW),

având randamentul de 92 %, cu functionare cu cobustibil gazos, la care se poate utiliza

un amestec de gaze naturale si biogaz (produs la Statia de epurare ape uzate);


81

un cazan de abur cu capacitatea nominală de 15t/h (putere termică instalată 9,76 MW),

având randamentul de 92 %, cu functionare cu combustibil gazos (gaze naturale sau

CLU).


compusă din partea de automatizare si mixerul gaz natural/biogaz. Proporţia biogazului în


Consumurile maxime orare de combustibil ale cazanelor din dotarea centralei termice, în

situatia existentă si în primele trei faze de dezvoltare sunt:

cazan de abur cu capacitatea nominală de 15 t/h: 1139 Nm3/h;

cazan de abur cu capacitatea nominală de 15 t/h: 977 Nm3/h;

cazan de abur cu capacitatea nominală de 15 t/h: 212 Nm3/h.

Gazele de ardere sunt evacuate în atmosferă prin cosuri individuale, identice, având

următoarele aracteristici geometrice:

înăltimea fată de nivelul solului:

diametrul interior la vârf:

Sursele stationare de ardere descrise se înscriu în categoria surselor punctuale, dirijate.

Poluantii caracteristici surselor de ardere sunt: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de

sulf, compusi organici (condensabili si volatili, inclusiv hidrocarburi aromatice volatile),

particule cu continut redus de metale.

Procesele tehnologice

Procesele tehnologice care conduc la evacuarea în atmosferă de poluanti sunt:

Receptia, manevrarea internă, pregătirea si preprocesarea materiilor prime solide –

poluant: particule de provenientă naturală;

Receptia si manevrarea materialelor auxiliare (kieselgur) – poluant: particule;

Plămădirea – poluanti: COVtot;

Filtrarea plămezii – poluanti: COVtot;

Fierberea mustului cu hamei – poluanti: particule, COVtot;

Limpezirea si răcirea mustului – poluanti: COVtot;

Filtrare – poluanti: CO2, COVtot;

Pasteurizarea – poluanti: COVtot;

Îmbutelierea berii – poluanti: CO2,, COVtot;

Stocarea borhotului – poluanti: COVtot;


82

Fermentarea berii reprezintă unul dintre procesele tehnologice de fabricare a berii care

poate determina emisii importante de poluanti atmosferici, în principal CO2. În cazul

obiectivului analizat, această activitate nu se constituie în sursă de poluanti atmosferici,

deoarece emisiile rezultate din procesul de fermentare vor fi captate integral. Dioxidul de

carbon va fi purificat si stocat.

Se mentionează că principalul compus organic din structura COVtot care se emite din

activitatea de producere a berii este alcoolul etilic. Alti compusi organici specifici sunt: aldehide

(inclusive aldehide C5), acetat de etil, sulfură de dimetil, uleiuri volatile, etc.

Sursele asociate procesului tehnologic includ atât surse dirijate (evacuările de la

sisteme de captare instalate în zonele de transport si stocare a materiilor prime sau de la

conducte pentru eliminarea vaporilor din diferite procese de productie a berii), cât si surse

nedirijate (emisii fugitive) reprezentate de scăpări inerente de la recipiente sau din incintele de

productie.

Sursele dirijate principale de poluanti atmosferici aferente sistemelor de preluare,

transport, stocare si preprocesare materii prime solide vor fi prevăzute cu instalatii pentru

captarea (tubulaturi si ventilatoare) si pentru retinerea particulelor (filtre cu saci) montate în

diverse puncte pe traseele acestora.

În cazul proceselor tehnologice de producere a berii nu există sisteme de reducere a

emisiilor de poluanti, acestea eliberându-se în aer direct prin intermediul conductelor de

evacuare instalate la nivelul cazanelor si vaselor de plămădire, filtrare plămadă, fierbere,

limpezire si răcire must, cu exceptia procesului de fermentare, ale cărui emisii sunt controlate

în proportie de aproape 100 % (instalatii recuperare, purificare si stocare CO2). Trebuie

menionate, de asemenea, sistemele de recuperare a căldurii instalate la vasele de fierbere a

mustului de bere cu hamei, ale căror procese de condensare contribuie la reducerea emisiilor

de compusi volatili eliberati în procesele de fierbere.

Instalatia de răcire

Instalatia de răcire reprezintă una dintre cele mai importante facilităti aferente

procesului de productie. Instalatia de răcire utilizează ca agenti frigorifici amoniac si

monopropilenglicol, aceasta reprezentând o sursă potentială de emisie a amoniacului în

atmosferă în cazul aparitiei unor neetanseităti în sistemul de conducte, flanse, etc.


83

Sursele mobile

Sursele mobile vor fi reprezentate de vehiculele de marfă care vor asigura

aprovizionarea cu materii prime si materiale a obiectivului si distribuirea produselor, precum si

de autoturismele angajatilor si ale vizitatorilor. Se considera un flux mediu orar de 20 vehicule

de marfă si de 150 autoturisme zilnic.

De asemenea, sursele mobile vor fi reprezentate de utilajele motorizate necesare

pentru manevrarea materialelor si produselor.

Concentratiile si debitele masice de poluanti evacuati în atmosferă

Debitele masice de poluanti s-au determinat cu metode bazate pe factori de emisie, acolo

unde nu au existat date din masuratori si anume:

Ghidul privind inventarele emisiilor de poluanti atmosferici EMEP/EEA 2009;

Programul COPERT pentru surse mobile;

Metodologia US EPA/AP-42 (AIR CHIEF, 2012).

Metodele utilizate sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului mediului si pădurilor

nr. 3299/2012 pentru aprobarea metodologiei de realizare si raportare a inventarelor privind

emisiile de poluanti în atmosferă.

Calculele s-au efectuat luând în considerare consumurile de combustibil, tehnologia

aplicată si caracteristicile echipamentelor si instalattilor (inclusiv a celor pentru controlul

emisiilor), precum si caracteristicile autovehiculelor implicate în traficul de incintă.

Rezultatele sunt prezentate în tabelele de mai jos. Tabelele includ, pentru sursele dirijate, atât

debitele masice orare, cât si concentratiile de poluanti în emisii si, pentru evaluarea

conformării acestora, valorile de prag si valorile limită reglementate prin legislatia în vigoare.

Prezentam mai jos rezultatul masuratorilor la centrala termica

Cazan abur 15 t/h existent – functionare cu gaze naturale Cazan 1

Poluant Debit gaze

mc/sec

Concentratie în emisie [mg/Nm3]

Prag de alertă

[mg/Nm3]

[Limita la emisie =prag de

interventie [mg/Nm3]

PM 2,616 1,33 3,5 5

NOx 2,616 89 245 350

SO2 2,616 <20 24,5 35,0

CO 2,616 <6 70 100


84


Poluant Debit gaze mc/sec


Prag de alertă [mg/Nm3]

Limita la emisie =prag de interventie [mg/Nm3]

PM 3,779 1,133 3,5 5

NOx 3,779 <6 245 350

SO2 3,779 116,667 24,5 35,0

CO 3,779 <20 70 100


Poluant Debit gaze mc/sec




PM 2,654 1,429 3,5 5

NOx 2,654 <6 245 350

SO2 2,654 117,667 24,5 35,0

CO 2,654 <20 70 100

Surse asociate activităti de receptie materii prime, stocare, transport, procesare calculate

Denumirea surse

Poluant Debit masic [g/h]

Debit gaze


Prag de alertă

[mg/Nm3]


Instalatie casa masini /sistem centralizat

TPS 180,5 19100 4,5 35 50

PM10 28,5 1,5 35 50

instalatie transport malt

TPS 28,1 5980 4,35 35 50

PM10 4,3 0.71 35 50

instalatie transport orz

TPS 67,8 14950 5,35 35 50

PM10 10,4 0,71 35 50

Instalatie transfer pulberi spre buncăr

TPS 4,5 830 5,45 35 50

PM10 0,689 0,82 35 50


85

Sursele de poluanti asociate activitătii de producere a berii-masurate de laboratorul

care face monitorizarea

Denumirea surse Poluant Alcool etilic

Debit gaze mc/sec



Limita la emisie = prag de interventie [mg/Nm3]

Evacuare cazan plămădire fierbere F1 COVtot

0,857 2,85 105 150


0,955 3,102 105 150


1,804 2,855 105 150

Evacuare cazan plămădire fierbere F4

COVtot 1,234 2,685 105 150

Evacuare cazan filtrare fierbere F5

COVtot 2,544 2,603 105 150

Evacuare cazan filtrare fierbere F6 COVtot 1,255 3,154 105 150

Evacuare cazan stocare must F7 COVtot 0,755 3,846 105 150

Evacuare cazan stocare must F8 COVtot 0,509 4,753 105 150

Evacuare cazan linistire fierbere F9 COVtot 1,503 3,206 105 150

Evacuare cazan fierbere F10 COVtot 1,213 4,85 105 150

Evacuare cazan fierbere F11 COVtot 2,077 5,73 105 150

Evacuare cazan linistire fierbere F12 COVtot 1,684 4,7 105 150

Evidentierea surselor stationare nedirijate asociate proceselor de productie si

facilităti

Sursa Poluant Limita

Plămădire – ambele linii de Fierbere COV Conform legislatiei in

vigoare

-

-

-

-

Filtrarea plămezii COV

Sedimentarea trubului din mustul de bere COV

Răcirea mustului de bere COV

Umplerea tancurilor cu trub COV

Producerea agentului frigorific NH3


86

Mijloace de transport

Emisiile în atmosferă provenite din traficul intern vor avea următoarele caracteristici:

surse nedirijate (fugitive);

surse situate la nivelul solului.

Datorită faptului că aceste surse nu vor fi dirijate, valorile estimate ale emisiilor de poluanti

nu pot fi evaluate în raport cu limitele maxime admise în Ordinul nr. 462/1993. Emisiile de

poluanti generate de sursele mobile se supun reglementărilor în vigoare referitoare la

vehiculele rutiere, iar respectarea acestor reglementări revine în sarcina proprietarului

vehiculului.

Calcularea emisiilor provenite de la mijloacele auto si utilaje s-a realizat prin metodologia

EMEP/EEA 2009, tinând cont de intensitatea traficului de incintă, tipul si viteza mijloacelor de

transport, precum si de distanta parcursă de mijloacele de transport auto în incinta

amplasamentului. Rezultatele calculelor de emisie pentru mijloacele de transport sunt

prezentate în Tabelul 4.2-6.

Tabel 4.2-6 Surse mobile

sursa NOX COVtot CO N2O SO2 PM10

Vehicule 21,2 47,5 19 0,06 5,0 2,14

utilaje 1240 230 511,4 38 53,0 151,0

total 1441,2 277,5 530,4 38,06 58,0 153,1

Comentarii:

Surse dirijate:

sursele dirijate (altele decât cele de ardere) asociate activitătilor de productie la

capacitate (receptie, transport si stocare materii prime solide) sunt prevăzute cu

instalatii locale de captare mecanică a poluantilor, racordate la sisteme pentru controlul

emisiilor de particule (filtre cu saci);

concentratiile de poluanti la emisie de la sursele asociate activitătilor de productie la

capacitatea proiectată se află sub valorile limită stabilite prin OM nr. 462/1993 si sub

valorile de prag stabilite prin OM nr. 756/1997;

concentratiile de poluanti în emisiile de la sursele de ardere suplimentare se

conformează cu valorile limită stabilite prin OM nr. 462/1993 si cu valorile de prag

stabilite prin OM nr. 756/1997.


87

Surse nedirijate stationare:

debitele masice ale poluantilor evacuati în mod nedirijat din activitătile de productie sunt

mai mici decât debitele masice minime de la care OM nr. 462/1993 normează

concentratiile la emisie.

Imisii

Se precizează că substantele emise în aer specifice procesului propriu-zis de fabricare a

berii sunt reprezentate în primul rând de CO2, alături de care apar si emisii de COV (în special

alcool etilic). CO2 este un compus natural al atmosferei, dar totodată, gaz cu efect de seră, iar

efectele acestui compus asupra mediului apar la nivel global, prin contributia la schimbările

climatice. Ca urmare, CO2 nu are efecte directe asupra receptorilor din vecinătatea societătii.

Compusii organici volatili generati de fabricarea berii nu au stabilite valori limită pentru

calitatea aerului ambiental din zonele populate.

Pentru compusii organici volatili (COVtot) nu este reglementată o valoare limită sau o

valoare tintă.

Valorile limită si, după caz, valorile tintă sau nivelurile critice pentru protectia

receptorilor sensibili prevăzute de Legea nr. 104/2011 pentru poluantii analizati sunt

prezentate în rapoarte de analiza din anexa

SOLUL

Sursele potentiale de poluare a solului specifice etapei de functionare vor fi:

transportul, manevrarea si stocarea substantelor chimice (materii prime);

emisii în atmosferă generate de procesele tehnologice de fabricare a berii si de

traficul de incintă;

colectarea si evacuarea apelor uzate si a celor pluviale;

depozitarea deseurilor.

Transportul, manevrarea si stocarea substantelor chimice

Una dintre sursele care ar putea determina poluarea solului, în cazul în care nu se vor

respecta măsurile tehnice prevăzute prin proiect sau măsurile operationale specifice activitătii,

este reprezentată de modul de gestionare a substantelor chimice.


88

Gestionarea substantelor chimice implică transportul, manevrarea si stocarea acestora,

fiecare dintre aceste activităti putând conduce la pierderi incidentale de substante pe sol, în

lipsa unor măsuri stricte de protectie pe întreg fluxul, măsuri care să conducă la evitarea

poluării solului chiar în situatii incidentale.

Substantele chimice sunt aprovizionate cu mijloacele de transport si în ambalajele

furnizorilor. Acestea vor fi descărcate din mijloacele de transport si manevrate în incinta

obiectivului numai pe suprafete betonate, eliminând astfel la maxim pericolul de poluare a

solului.

Materiile si materialele sunt depozitate separat, în functie de tipul substantelor chimice

si cât mai aproape de locul de utilizare, în diferite magazii sau spatii de stocare amenajate în

prezent pe amplasament, precum si în spatii pentru prepararea unor solutii diluate utilizate în

procesul tehnologic (dozare).

Toate rezervoarele sunt montate suprateran si pe suprafete impermeabilizate, iar

conductele de transport al substantelor chimice sunt etichetate corespunzător, conform

normelor in vigoare – pe plăcute speciale pentru conductele care transportă substante

chimice.

Există planuri de întretinere si control pentru toate rezervoarele de stocare si au fost

elaborate si implementate instructiuni de lucru pentru recipientele presurizate si pentru buteliile

de gaze.

Societatea are elaborat si implementat un Plan de Urgentă Internă privind situatiile posibile de

accident.

Emisii de poluanti atmosferici

Emisiile de poluanti atmosferici reprezintă o sursă potentială de afectare a calitătii solului.

Sursele asociate activitătilor desfăsurate în cadrul S.C. BERGENBIER S.A. - punct de

lucru PLOIESTI . si poluantii atmosferici specifici acestora sunt:

traficul intern reprezentat de circulatia vehiculelor pentru transportul ambalajelor si a

produsului finit, al materiilor prime, materialelor auxiliare si al deseurilor – sursă

nedirijată, liberă, emisii de poluanti din gazele de esapament (oxizi de azot, oxizi de

sulf, oxizi de carbon, compusi organici volatili, particule cu continut de metale: Cd, Cr,

Cu, Ni, Se, Zn);

functionarea centralei termice – sursă dirijată, emisii de oxizi de azot, oxizi de carbon,

oxizi de sulf, particule cu continut de metale, compusi organici volatili si condensabili;


89

manevrarea si procesare primară a materiilor prime (mat, mălai) – surse dirijate cu

sisteme pentru controlul emisiilor de particule (de origine naturală);

•producerea si îmbutelierea berii – emisii dirijate de compusi organici volatili;

•producerea agentului refrigerant-NH3.

Se precizează că o mare parte din suprafata totală a incintei este protejată fie prin

betonare fie prin asfaltare, incluzând zonele din imediata vecinătate a cosurilor, probabilitatea

de contaminare a solului este nesemnificativă.

Colectarea si evacuarea apelor uzate si a celor pluviale

Gospodărirea apelor uzate si a celor pluviale pe amplasament poate constitui o sursă de

poluare a solului, prin infiltratii din retelele de canalizare, în cazul deteriorării acestora.

Tipurile de ape uzate generate pe amplasament sunt:

ape uzate tehnologice generate de activitătile de fabricare a berii;

ape uzate fecaloid – menajere.

Reteaua de canalizare interioară a obiectivului analizat este construită în sistem divizor,

apele uzate fecaloid – menajere si apele uzate tehnologice sunt colectate separat de apele

pluviale.

Evacuarea apelor uzate fecaloid – menajere si a apelor uzate tehnologice în reteaua de

canalizare municipală se realizează după o prealabilă epurare mecano – biologică.

Măsurile constructive aferente gospodăririi apelor uzate si a celor pluviale pe

amplasamentul analizat au diminuat la maximum pericolul de poluare a solului prin infiltratii din

retelele de canalizare.

Măsurile prevăzute pentru prevenirea contaminării solului generate de colectarea si evacuarea

apelor uzate sunt prezentate în subcapitlele anterioare

Depozitarea deseurilor

Din activitătile care se desfăsura în cadrul fabrici rezulta trei categorii principale de deseuri:

deseuri rezultate din activitătile de productie;

deseuri rezultate din activitătile de întretinere si reparatii;

deseuri asimilate deseurilor menajere.

Gestionarea necorespunzătoare a deseurilor, în special a celor periculoase poate reprezenta

o sursă de poluare a solului pe un amplasament industrial.


90

Deseurile generate în cadrul incintei S.C. BERGENBIER S.A. - punct de lucru

PLOIESTI sunt colectate separat si stocate controlat, în vederea valorificării interne sau prin

societăti de profil sau pentru eliminarea finală în facilităti conforme cu prevederile legale.

Serviciile de transport, valorificare si eliminare finală a tuturor categoriilor de deseuri se

realizeaza conform procedurilor în vigoare, în baza contractelor încheiate.

Situatii de risc

Riscuri naturale

Dintre riscurile naturale care caracterizează zona municipiului Ploiesti si care pot afecta

amplasamentul obiectivul este de mentionat riscul la cutremurele de pământ

Riscul la cutremure

Conform Standardului Român privind macrozonarea seismică a României (STAS

11100/93) orasul Ploiesti este amplasat în macrozona cu intensităti seismice de nivel 7

(exprimată în grade MSK).

Constructiile si montarea echipamentelor si instalatiilor sunt realizate în conformitate cu

normativele specifice pentru protectia antiseismică a constructiilor industriale.

Punctele vulnerabile în caz de cutremur sunt: posturile de transformare, instalatia de

răcire, centrala termică, incintele de productie, rezervoarele, estacadele de conducte, zonele

de depozitare pe verticală.

Riscuri antropice

În declaratia privind „Politica de sigurantă, sănătate si mediu a societatii se specifică

distinct că ,,În calitatea sa de participant marcant în industria producătorilor de bere, S.C.

BERGENBIER S.A. - punct de lucru PLOIESTI îsi dezvoltă activitătile astfel încât să

minimalizeze sau să elimine riscurile si impactul negativ în ce priveste protectia muncii,

sănătatea si protectia mediului si să maximizeze toate impactele pozitive care decurg din

activitatea noastră”.

Activitătile care se desfășoară pe amplasamentul analizat nu se încadrează în categoria celor

cu risc deosebit deși, pentru desfăsurarea activitătii pe amplasamentul fabricii de bere se

folosesc o serie de substante chimice sau preparate periculoase.

Conceptul tehnic si echipamentele care sunt utilizate apartin ultimelor generatii tehnologice,

fiind montate în toate fabricile de bere apartinând grupului S.C. BERGENBIER S.A. -punct de

lucru PLOIESTI a evaluat situatiile de risc ce pot sa apară la nivelul societătii. Riscurile

identificate au fost:


91

riscuri de incendiu și explozie;

riscuri de avarie la instalatia de răcire;

riscul de deversare a substantelor chimice în canalizare;

riscuri de natură tehnologică – defectiuni ale echipamentelor.

Se precizează că, în vederea prevenirii si interventiei în cazuri de poluare generate de situatii

de dezastre naturale sau antropice, societatea S.C. BERGENBIER S.A. - punct de lucru

PLOIESTI a elaborat si implementat următoarele:

Sistemul integrat de management al calitătii si mediului;

Planul de urgentă incendiu, explozie care include un număr mare de scenarii;

Plan de urgentă în caz de accident chimic amoniac;

Plan de urgentă deversări accidentale de substante chimice în reteaua de canalizare;

Plan de prevenire si combatere a poluării accidentale;

Plan de prevenire si combatere a incendiilor.

Măsurile prevăzute pentru prevenirea si interventia în cazuri de urgentă sunt:

măsuri pentru protectia solului si a subsolului: protejarea suprafetelor prin betonare,

montarea rezervoarelor în cuve de retentie izolate de mediu, prevederea de tăvi pentru

colectarea pierderilor de substante chimice, utilizarea de echipamente si instalatii

construite din materiale adecvate si protejate corespunzător;

măsuri pentru prevenirea si interventia în caz de incendiu:

− echiparea obiectelor din cadrul obiectivului cu stingătoare;

− hidranti racordati la reteaua de incendiu;

− prevederea de distane de sigurantă între obiective;

− măsuri constructive a obiectivelor pentru prevenirea incendiilor.

Posibile surse, căi şi receptori – S.C. BERGENBIER S.A. - punct de lucru PLOIESTI

Sursa Calea Receptorul

Surse de pericol

Stări sau evenimente care pot genera deranjamente sau avarii pot avea ca origine:

- surse funcţionale ale utilajelor folosite în fluxul tehnologic;

- surse datorate mediului înconjurător;

- surse datorate acţiunii unor persoane neautorizate;


92

Descrierea surselor de pericol.

Surse de pericol sunt amestecurile explozive:

posibilităţii formării de amestecuri explozive între vaporii de substanţe explozive şi aer;

nerespectării parametrilor procesului tehnologic;

utilizării instalaţiilor electrice care nu sunt antiex;

spargerii garniturilor, flanşelor, presetupelor, ventilelor aferente conductelor de produs,

vase sub presiune prin care se pot scurge cantităţi însemnatele de oxigen lichid.

Risc de poluare a mediului datorită

emisiilor punctiforme de SOX, CO, CO2 care conduc la o poluare nesemnificativă privind

riscul de poluare a atmosferei şi asupra stării de sănătate;

avariilor prezentate, prin care se evacuează în mediu cantităţi neînsemnate de

substanţe cu efecte minore asupra solului şi apei subterane.

Instalaţia este dotată cu aparatură, echipamente şi mijloace de intervenţie pentru

controlul şi minimizarea unor astfel de evenimente.

Mãsurile de intervenţie în cazul apariţiei accidentelor cu efecte asupra factorilor de

mediu şi factorului uman sunt menţionate în planurile de intervenţie PSI.

Analizarea relaţiei sursă-cale-receptor

Evaluarea riscului implică identificarea pericolelor şi apoi aprecierea riscului pe care

acestea îl prezintă, prin examinarea probabilităţii şi consecinţelor pagubelor ce pot să apară

din aceste pericole.

În cazul nostru vom nominaliza sursele de pericol şi influenţele lor asupra oamenilor şi

clădirilor din jurul acestora.

Pentru apariţia unui incendiu trebuie să existe simultan trei factori:

sursă de întreţinere a arderii - în cazul nostru (OXIGENUL);

sursă de declanşare a focului (APRINDEREA );

sursă pentru menţinerea arderii (MATERIAL COMBUSTIBIL).

Sursa de întreţinere a arderii o reprezintă purjarea necontrolată a oxigenului în

atmosferă.

Sursa de declanşare a focului o reprezintă folosirea iresponsabilă a surselor de foc în

zona de lucru. Aceste surse de declanşare a focului pot fi reprezentate de: scurtcircuit generat


93

de instalaţiile electrice, sudură în zonă nepermisă, fumat, rateuri la motoarele maşinilor venite

la aprovizionare, folosirea de substanţe ce se autoaprind, etc.

Sursa pentru menţinerea arderii o reprezintă prezenţa în zona de lucru a substanţelor

combustibile: ulei, vaselină, echipament de protecţie, lemne, chiar rezervoarele maşinilor

venite la aprovizionat.

Surse de pericol datorită unor greşeli de proiectare, execuţie şi a unor defecte ale

materialelor aparatelor sau conductelor

Prin verificările efectuate pe timpul procedurii de autorizare şi înainte de punerea în

funcţiune a instalaţiei de către expertul specialist se asigură respectarea tuturor prescripţiilor şi

cerinţelor specifice.

Verificarea de conformitate a documentaţiei de solicitare a autorizării cuprinde

verificarea tuturor datelor privind:

- presiuni de lucru şi de verificare (încercare), temperaturi de lucru, materialele şi

execuţia, de exemplu interzicerea utilizării anumitor materiale cum ar fi cuprul,

argintul, aluminiul pentru anumite componente;

- dimensionarea, materialele şi modul de execuţie a componentelor solicitate la

presiune;

- proiectarea, echiparea şi modul de funcţionare a instalaţiei;

- montarea instalaţiei, inclusiv verificarea spaţiului (încăperii) de montaj.

Lipsa unor mijloace necesare funcţionării

- Alimentarea cu energie electrică

În cazul întreruperii alimentării cu energie electrică – se trece automat pe generatorul

de curent electric, cu funcționare pe motorină, amplasat în clădirea tehnică .

Iluminatul de siguranţă (alimentat din acumulatoare) al căilor de refugiu – salvare intră

automat în funcţiune.

Abateri faţă de prescripţiile de securitate

Pericole datorate nerespectării unor prescripţii de securitate sau datorate unor manevre

greşite sunt în general posibile datorită faptului că nu pot fi excluse greşelile omeneşti. Pentru

evitarea pe cât este posibil sau reducerea riscului unor situaţii periculoase prin proceduri sau


94

instrucţiuni de lucru, prin şcolarizarea şi instruirea personalului şi prin instrumentare

corespunzătoare sunt luate măsuri preventive.

Surse de pericol datorate amplasamentului

Descărcări electrice (trăsnete)

Descărcările electrice sunt excluse ca sursă posibilă de pericol datorită faptului că au fost

respectate toate prevederile de protecţie contra descărcărilor electrice prevăzute de

Normativul I-20/2000. Instalaţia de paratrăsnet. După montare instalaţia de paratrăsnet este

verificată şi măsurată de un expert specialist iar valorile sunt înregistrate în documente.

Instalaţia de paratrăsnet este supusă unor verificări periodice şi documentele de verificare

întocmite se colectează.

Incendiu

Apariţia pericolului de incendiu din afara incintei nu există.

Inundaţii

Inundaţiile trebuie excluse pentru zona amplasamentului.

Acţiuni şi activităţi ale unor persoane neautorizate

Întreaga zonă este împrejmuită, iar paza este asigurată de personalul angajat în acest

scop.

Componentele relevante pentru securitatea S.C. BERGENBIER S.A. - punct de lucru

PLOIESTI sunt amplasate în interiorul unor clădiri cu accesul închis.

6.0. INTERPRETAREA DATELOR ŞI RECOMANDĂRI

Pe baza informaţiilor oferite de beneficiar şi a analizelor noastre putem spune că

terenul nu este contaminat de activităţiile anterioare şi nici nu are potenţial de contaminare

pentru activităţile actuale.


95

In continuare sunt prezentate tipurile de investigatii executate pe platforma fabricii de

bere.

A Evaluarea impactului emisiilor de ape de pe platforma

- analiza efluentilor statiei de epurare si a efluientului final evacuat in canalizarea

municipala.

- Analiza calitatii apei subterane.

B Evaluarea calitatii aerului prin masuratori de imisii

- imisii la limita incintei.

C. Investigatii privind calitatea solului in incinta industriala

Conform rapoartelor de analiza prezentate in anexa.

D. Determinarea poluarii fonice

La limita incintei industriale

Interpretarea rezultatelor investigatiilor

In aceasta sectiune sunt prezentate rezultatele investigatiilor efectuate

A. Emisii de ape reziduale

A1 Caracteristicile fizico chimice ale influientilor statiei de epurare

Statia de epurare are doi influienti

- influentul care colecteaza apele uzate de la secția de producție si sectia de

imbuteliere

- influentul care colecteaza apele uzate de la celelalte obiective din incinta

fabricii de bere

Cei doi influienti se amesteca în statia de epurare într-un bazin de omogenizare.

Mentionam faptul ca cei doi influienti prezinta variatii importante din punct de vedere

calitativ si cantitativ.

Din datele puse la dispozitie de beneficiar si din masuratorile efectuate se observa ca

exista variatii foarte mari ale calitatii influientului la parametrii incărcării organice și materii în


96

suspensie și variații relativ mari la indicatorul amoniu. Ceilalți parametrii ( azotat, azotiti, fosfat

si sulfat) prezinta variatii mai mici sau medii.

Acest lucru este determinat de multitudinea caracteristicilor specifice ale proceselor

tehnologice din incinta: evacuarile de ape uzate se produc in sarje iar sursele de apa uzate

genereaza incarcari poluante diferite.

Investigatiile efectuate s-au facut prin prelevări momentane.

Valorile indicatorilor masurati in bazinul de omogenizare se inscriu in domeniile de

variatie rezultate din automonitorizarea operatorului statiei de epurare.

A2 Caracteristicile fizico chimice ale efluientului statiei de epurare

Pentru evaluarea eficientei statiei de epurare au fost luate in considerare rezultatele

automonitorizarii executate de operator ( cu frecventa zilnica) la evacuarea statiei de epurare.

Rezultatele obtinute pentru probele de apa reziduala prelevate de la Statia de epurare a

apelor reziduale sunt prezentate in anexa la prezentul studiu

In procesul de producere a berii nu se utilizeaza substante prioritar periculoase. Prin

urmare nu este de asteptat sa se gaseasca acest tip de substante in apele uzate evacuate din

incinta fabricii de bere

B Evaluarea calitatii aerului

Determinarea imisiilor la limita amplasamentului

Pentru cuantificarea impactului asupra mediului si a zonelor invecinate S.C.

BERGENBIER S.A. - punct de lucru Ploiesti, concomitent cu Statia de epurare.

Poluantii masurati sunt:

- pentru Statia de frig NH3

- pentru fabrica de bere pulberi sedimentabile si PM10

Emisii

Conform rapoartelor de analiza prezentate in anexa concentratiile poluantilor din emisii

nu au fost depasite.


97

Investigatii privind calitatea solului in incinta fabricii

Sursele potentiale de poluare a soluluiprin depunere si infiltrare din zona societatii sunt:

- evacuarea in atmosfera si depunerea pulberilor din procesul de prelucrare a

maltului

- scurgeri accidentale de borhod (din rezervorul de stocare si conductele de

transport);

- Pentru investigarea calitatii solului pe amplasamentul studiat au fost

identificate trei puncte de interes, din care s-au recoltat cate doua probe de

sol de la adancimi diferite respectiv 0-10cm si 30-40cm

Probe de sol au fost prelevate de la adancimea de de 0-5cm respectiv 30-40cm;

Nu s-au inregistrat depasiri ale indicatorului masurat TPH.

Concluzii

- Amplasamentul analizat se incadreaza in categoria de folosinta mai

putin sensibila

- Analizele pe probele de sol indica un sol nepoluat

- In nici una din probe nu au fost puse in evidenta produse petroliere

In concluzie se poate afirma ca solul din incinta amplasamentului analizat nu este

contaminat.

Determinarea poluarii fonice

Sursele de zgomot si vibratii nu au intensitati si frecvente mari, majoritatea instalatiilor

si utlajelor se afla in spatii inchise si compartimentate

Compresoarele ce deservesc instalatiile de transport pneumatic al cerealelor sunt

izolate fonic

Zgomotul produs la imbuteliere se reduce prin utilizarea transportoarelor cu viteza

variabila evitandu-se astfel acumularea de sticle intr-un punct al fluxului si deci aparitia unui

zgomot mai ridicat datorita ciocnirii acestora unele de altele.

Singura sursa de zgomot produsa in incinta este datorata transportatorilor care incarca

in tir-uri ambalajele cu bere.

Mentionam ca in vecinatatea amplasamentului analizat nu se afla receptori sensibili


98

Caracterizarea namolului si biogazului rezultate din cadrul wstatiei de epurare-

Operatorul urmareste calitatea namolului activ dupa centrifugare

Excesul de namol activ rezultat din treapta biologica a statiei de epurare este trecut la

faza de ingrosat apoi la cea de centrifugare. In prezent acest namol se depoziteaza temporar

in containere de 1mc si se utilizeaza pentru fertilizarea solului.

Caracteristicile parametrilor pedologici si continutul de metale grele din namol

centrifugat sunt prezentate in anexa

Ordinul 708/2004 se refera la Normele tehnice privind protectia mediului si in special a

solurilor cand se utilizeaza namolurile de epurare in agricultura

Conform analizelor prezentate namolul rezultat din cadrul statiei de epurare prezinta

urmatoarele caracteristici

- este de natura preponderent organica-cu un continut de substante

organice ridicat (cca 80%)

- prezinta o umiditate relativ scazuta;

- continutul de metale grele se situiaza sub valorile impuse de Ordinul

708/2004

- prezinta valoare fertilizanta datorita continutului mare de azot si fosfor

- Pentru urmare exista posibilitatea si chiar se face recomandarea ca

acest namol sa fie valorificat ca fertilizant pentru terenurile agricole

Caracterizarea biogazului

Tratamentul anaerob din cadrul statiei de epurare este un proces microbiologic de

degradare a materiei organice si este caracterizat prin producere de biogaz. Acest biogaz

contine in principal metan (60-70%) si bioxid de carbon (30-40%).

Materia organica degradata in cea mai mare parte este transformata in biogaz numai o

parte relativ mica este transformata in material celular nou.

Biogazul este tratat pentru eliminarea H2S prin spalare și uscare și apoi gazul este

utilizat drept combustibil.


99

Recomandari

Recomandările studiului se referă în primul rând la minimizarea emisiilor de praf şi COV

prin evacuarea eficientă şi epurarea ulterioară utilizând filtre cu saci sau electrofiltre şi la

minimizarea deşeurilor solide urmând tehnicile BAT în ordinea descrescătoare de prioritate

următoarele tehnici:

minimizarea generării lor;

utilizatrea eficientă (reciclare sau reutilizare);

depozitarea controlată a deseurilor inevitabile.

Prezentam in tabelul de mai jos valorile limita atinse de titularului cu cele mai bune tehnici

disponibile.

Valorile limita atinse prin tehnicile atinse de titular si cele mai bune tehnici disponibile

Parametru (unitate de masura

Valori limita

Tehnici atinse de titular Cele mai bune tehnici disponibile

Consum de energie electrica (kwh/hl bere)

88,82 8-12

Consum de energie termica (MJ/hl bere

68,14 100-200

Consum de apa (mc/hl bere) 0,43 0,35-1,0

Concentratia de particule emise dupa sistemele locale si

sistemele centralizate de control al emisiilor( mg/Nmc)

50

Concentratii de poluanti in apele uzate evacuate

pH

CBO5

CCOCr

MS

SE

Fosfor total

8,0 32,4 O2/l 65,3 O2/l

10,0 -19,0 mg/l - -----

0,646 mg/l

6-9 <25

<125mg/l <50mg/l

0,1-0,2 mg/l 0,4-5,0mg/l

Documents

RAPORT DE AMPLASAMENT LA S.C. BERGENBIER S.A.- …