RAPORT DE AMPLASAMENT

RAPORT DE AMPLASAMENT SC GREENTECH SERVICII ECOLOGICE S.R.L.

2016

Pa

ge1

RAPORT DE AMPLASAMENT

SC GREENTECH SERVICII ECOLOGICE SRL

Beneficiar: S.C. GREENTECH SERVICII ECOLOGICE S.R.L.

Navodari, str.Randunelelor, bl.R4, sc.A, et.2, ap.8, jud.Constanta

Elaborator atestat al Raportului de amplasament:

Balaceanu Costescu Eugenia Dorina -elaborator atestat, inregistrat in Registrul

national al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului, pozitia 574.


2016

Pa

ge2

RAPORT DE AMPLASAMENT

SC GREENTECH SERVICII ECOLOGICE SRL

COLECTIV DE ELABORARE

ing. EUGENIA COSTESCU BALACEANU ----------------------

ing. ZOITA CALATOIU ---------------------

Prezenta lucrare a fost intocmita pe baza documentelor puse la dispozitie de

catre beneficiar si a informatiilor/observatiilor detinute de catre elaborator.

Corectitudinea datelor puse la dispozitie apartine beneficiarului.


2016

Pa

ge3

CUPRINS GENERAL 1.0 INTRODUCERE 1.1 Context 1.2 Obiective 1.3 Scop si Abordare 2.0 DESCRIEREA TERENULUI 2.1 Localizarea terenului 2.2 Proprietatea actuala 2.3 Utilizarea actuala a terenului 2.4 Folosirea de teren din imprejurimi 2.5 Utilizare chimica 2.5.1 Materii prime si materiale auxiliare 2.5.2 Conformarea cu cerintele BAT/BREF

2.6 Topografie si sistem de scurgere

2.7 Geologie si Hidrogeologie 2.8 Climatologia in zona 2.9 Autorizatii curente 2.10 Detalii de planificare 2.11 Incidente/accidente legate de poluare 2.12 Vecinatatea cu Specii sau Habitate Protejate sau Zone Sensibile

2.13 Conditiile cladirilor

2.14 Raspuns de urgenta

3.0 ISTORICUL TERENULUI

4.0 RECUNOASTEREA TERENULUI

4.1 Probleme/aspecte identificate

4.2 Deseuri

4.3 Depozite chimice

4.4 Aria interna de depozitare

4.5 Sistem de canalizare

4.6 Alte depozite chimice si zone de folosire

4.7 Alte posibile impuritati rezultate din folosinta anterioara a terenului.

5.0 DISCUTII SI INTERPRETARI ALE INFORMATIILOR

6.0 RECOMANDARI


2016

Pa

ge4

ANEXE

Anexa 1 - Categorii de deseuri colectate

Anexa 2 - Raport de incercare nr.4394/10.07.2015 emis de catre laboratorul Rompetrol Quality control SRL pentru proba de sol prelevata la adancime de 5 cm;

Anexa 3 - Raport de incercare nr.4395/10.07.2015 emis de catre laboratorul SC Rompetrol Quality control SRL pentru proba de sol prelevata la adancime de 30 cm;

Anexa 4 - Raport de incercare nr.4320/08.07.2015 emis de catre laboratorul SC Rompetrol Quality control SRL pentru determinari sonometrice;

Anexa 5 - Raport de incercare nr.4393/10.07.2015 emis de catre laboratorul SC Rompetrol Quality control SRL pentru proba de apa prelevata din panza freatica;

Anexa 6 - Plan de incadrare in zona;

Anexa 7 - Fisa tehnica de securitate pentru soda caustica (NAOH);

Anexa 8 - Fisa tehnica de securitate pentru BIONEOL (detergent cu agenti activi la suprafata);

Anexa 9 - Fisa tehnica de securitate pentru solutia decapanta "EMEX PC ECO";

Anexa 10 - Fisa tehnica de produs pentru Sikafloor -16 Pronto (strat de sigilare bicomponent bazat pe rasini acrilice reactive);

Anexa 11 - Fisa tehnica de produs pentru Sikafloor -31 N Pur Cem (strat de sigilare poliuretanic fara solventi);

Anexa 12 - Plan de situatie

Anexa 13 - Plan de situatie cu pozitionarea traseului conductelor ingropate (retea sistem alimentare cu apa, retea interna canalizare, bazine colectare ape uzate; conducta transport eventuale scurgeri din rezervoarele de stocare temporara ulei uzat spre bazinul vidanjabil cu capacitate 40 mc)+ marcarea zonei de prelevare probe sol in campaniile viitoare de monitorizare;

Anexa 14- Proces verbal nr. 16107/28.09.2015 de receptie finala privind lucrarea ''Construire haba decantoare'';

Anexa 15 - Proces verbal nr. 16271/12.10.2015 de receptie finala privind lucrarea "Construire cladire birouri";

Anexa 16 - Autorizatie de gospodarire a apelor nr.94 din 28.06.2016


2016

Pa

ge5

1.0 INTRODUCERE

1.1 Context

Prezentul Raport de amplasament (denumit "Raport de referinta" in conformitate

cu art.12 Sectiunea a 2-a a Legii 278/2013 privind emisiile industriale) are ca scop

evidentierea situatiei amplasamentului situat in sat Lumina, comuna Lumina,

soseaua Iuliu Maniu, nr.30G, judetul Constanta, unde societatea Greentech Servicii

Ecologice SRL detine sediul secundar si desfasoara urmatoarele activitati: Colectare

deseuri periculoase si nepericuloase; Colectare ape uzate; Transport deseuri

periculoase/nepericuloase; Depozitare;Tratare si valorificare uleiuri uzate, reziduuri

petroliere; Valorificare (prin operatiuni de sortare si balotare ) deseuri nepericuloase;

Valorificare energetica a deseurilor de lemn in centrala din dotare; Curatare

rezervoare/tancuri/recipienti de reziduuri, Tratarea ambalajelor care contin sau sunt

contaminate cu substante periculoase, Tratare solutii lichide acide (tratare cu hidroxid

de sodiu), Recuperarea materialelor reciclabile sortate, Comert cu ridicata al

deseurilor si resturilor conform coduri CAEN rev.2: 3811, 3812; 3700; 4941; 5210;

3821; 3822; 3832;; 4677;

Activitatile: Colectare deseuri periculoase si nepericuloase; Colectare ape uzate;

Transport deseuri periculoase/nepericuloase; Curatare rezervoare/tancuri/recipienti

de reziduuri; se desfasoara atat la sediul secundar cat si la beneficiari, la nivel

national.

In conformitate cu prevederile Legii nr.278/2013 privind emisiile industriale,

activitatea desfasurata de catre societate se incadreaza in Anexa 1, pct.5.5 -

"Depozitarea temporara a deseurilor periculoase care nu intra sub incidenta

pct. 5.4 inaintea oricareia dintre activitatile prevazute la pct. 5.1, 5.2, 5.4 şi 5.6,

cu o capacitate totala de peste 50 de tone, cu exceptia depozitarii temporare,

pe amplasamentul unde sunt generate, inaintea colectarii."

Raportul de amplasament a fost intocmit in conformitate cu prevederile Ghidului

Tehnic General aprobat prin Ordinul nr.36/2004. Ordinul este in vigoare pana la

aparitia noilor proceduri emise in baza Leg 278/2013 privind emisiile industriale


2016

Pa

ge6

Raportul de amplasament a fost intocmit pentru a indeplini conformarea cu

cerintele Leg.278/2013 - privind emisiile industriale, astfel incat sa ofere informatii

relevante, de sprijin pentru solicitarea de emitere a autorizatiei integrate de mediu.

Raportul de amplasament (raport de referinta) se realizeaza pentru un obiectiv

existent si care a intrat sub incidenta Directivei IPPC odata/sau ulterior aparitiei

Leg.278/2013.

Pana in prezent activitatea societatii se desfasoara in baza Autorizatiei de mediu

nr.161/29.05.2013, revizuita in data de 28.03.2014 si in data de 05.10.2015.

1.2. Obiective

Principalele obiective ale raportului de amplasament, in conformitate cu

prevederile prevenirii, reducerii si controlului integrat al poluarii sunt prezentate mai

jos:

• sa stabilieasca conditiile de referinta pentru evaluarile ulterioare ale

amplasamentului;

• sa furnizeze informatii asupra caracteristicilor fizice ale terenului si a

vulnerabilitatii sale;

• sa furnizeze dovezi ale unei investigatii anterioare in vederea atingerii

scopurilor de respectare a prevederilor in domeniul protectiei mediului si a

sanatatii umane;

• sa revada utilizarile anterioare si actuale ale terenului pentru a identifica daca

exista zone cu potential de contaminare;

• sa revada informatiile cu privire la cadrul natural al terenului pentru a ajuta la

intelegerea naturii, in masura in care comportamentul in cazul oricarei

contaminari poate fi prezent;

Raportul se refera la zona ocupata pentru desfasurarea activitatilor si la zonele

invecinate care pot afecta sau pot fi afectate de activitatile desfasurate pe

amplasamentul studiat.

1.3 Scop si Abordare

Raportul de amplasament este parte integranta din documentatia necesara

SC Greentech Servicii Ecologice pentru obtinerea Autorizatiei integrate de mediu.


2016

Pa

ge7

Acest raport de amplasament a fost elaborat in baza informatiilor privind utilizarea

anterioara a terenului, utilizarea actuala a terenului precum si in baza investigatiilor

efectuate in teren.

Pentru elaborarea Raportului de amplasament au fost studiate urmatoarele

documente:

Autorizatia de mediu nr.161/29.05.2013 revizuita in data de 28.03.2014 si in

data de 05.10.2015 emisa de catre APM Constanta pentru reglementarea din

punct de vedere al protectiei mediului al activitatilor: Colectare deseuri

periculoase si nepericuloase; Transport deseuri periculoase/nepericuloase;

Tratare si valorificare uleiuri uzate, reziduuri petroliere; Valorificare (prin

operatiuni de sortare si balotare) deseuri nepericuloase; Curatare

rezervoare/tancuri/recipienti de reziduuri, Tratarea ambalajelor care contin

sau sunt contaminate cu substante periculoase; Tratare solutii lichide acide

(tratare cu hidroxid de sodiu); Depozitari; Colectare si comert cu ridicata al

deseurilor si resturilor; Colectare ape uzate, desfasurate la sediul secundar

din comuna Lumina, soseaua Iuliu Maniu nr.30G, jud.Constanta si sau

beneficiari.

Buletine de analiza a factorilor de mediu;

Documente privind gestionarea deseurilor, tehnologii/proceduri de lucru,

documente privind modul de asigurare al utilitatilor, documente privind

instalatiile, utilajele, mijloacele de transport utilizate in activitate.

Documente privind capacitatile de depozitare temporara a deseurilor;

Plan de interventie pentru combaterea poluarilor accidentale;

Studiu geotehnic;

Documentatie - Sistemul Integrat de Management Calitate–Mediu - Securitate si Sanatate in Munca, conform SR EN ISO 9001:2008, SR EN ISO 14001:2005 si SR OHSAS 18001:2008;

Certificat nr. 20 100 112006705, valabil pana la 13.11.2017, emis de TUV AUSTRIA CERT GMBH, pentru sistemul de management conform EN ISO 9001:2008;

Certificat nr. 20 100 112006706, valabil pana la 13.11.2017, emis de TUV

AUSTRIA CERT GMBH, pentru sistemul de management conform EN ISO

14001:2004.


2016

Pa

ge8

Contract de concesiune inregistrat la Primaria Lumina, jud.Constanta, cu

nr.12904/14.12.2011, pentru teren in suprafata de 2389 mp.

Plan incadrare in zona;

Plan de situatie;

Autorizatie de construire nr.261/07.09.2012 pentru Hala depozitare;

Proces verbal de receptie finala nr.11327/16.11.2012 privind lucrarea

"Construire hala depozitare".

Contractul de furnizare energie electrica nr.2203381764 din data de

09.01.2013;

Contract de prestari servicii nr. 2040/20.08.2013, incheiat cu SC

ECOMASTER SERVICII ECOLOGICE SRL, privind eliminarea finala a

deseurilor prin depozitarea acestora la depozitul de deseuri periculoase situat

in localitatea Targsorul Nou, judetul Prahova (autorizatie integrata de mediu

nr. 205, rev. In data de 19.06.2012, emisa de ARPM Pitesti);

Contract privind colectarea si depozitarea gunoiului menajer nr.

655/22.01.2013, incheiat cu Primaria Comunei Lumina;

Contract de prestari servicii nr.447/15.06.2015 (transport auto de marfuri)

incheiat cu SC CEREALBYM SISTEM SRL;

Contract de vanzare-cumparare a deseurilor de echipamente electrice si

electronice -DEEE nr.1193/26.04.2015 incheiat cu SC GREENWEE

INTERNATIONAL SA;

Contract de prestari servicii nr. 27/19.10.2012, actualizat cu act aditional

nr.4/01.07.2015 si act aditional nr.5/14.09.2015 incheiat cu SC GENTOIL

SRL, (autorizatie de mediu nr. PH 306/25.07.2012, rev. in data de

15.10.2012, emisa de APM Prahova)

Contract de prestari servicii nr. 246/11.12.2012, incheiat cu SC

ROMPETROL RAFINARE SA;

Contract de transport nr. 004/01.02.2013, incheiat cu SC INDECO GROUP

SRL (autorizatie de mediu nr. PH-264 din 17.06.2009, revizuita in 20.08.2012,

emisa de APM Prahova);


2016

Pa

ge9

Contract de prestari servicii nr. 5/20.05.2015, incheiat cu SC IRIDEX GROUP

IMPORT EXPORT BUCURESTI FILIALA COSTINESTI SRL;

Contract nr.2599/24.06.2011 insotit de acte aditionale, incheiat cu SC Eco

Fire Sistems SRL;

Organigrama societatii SC GREENTECH SERVICII ECOLOGICE SRL;

Certificat absolvire curs de specialitate in domeniul gestionarii deseurilor, nr.

1666/2012, emis de CCINA Constanta;

Decizia nr. 395/01.08.2012, emisa de administratorul SC Greentech Servicii

Ecologice SRL, confom L 211/2011;

Contract vanzare-cumparare prese de balotat verticale, nr. 187/05.03.2015;

Factura achizitie centrala termica tip Viadrus cu functionare pe combustibil

solid;

Manual instalare si utilizare centrala Viadrus U22C/D;

Documente (licente de transport, copii conforme, carti identitate) ale

mijloacelor de transport;

Fise caracterizare deseuri periculoase;

Fise de siguranta pentru urgente transport rutier;

Autorizatie de gospodarire a apelor nr.94/28.06.2016.

Raportul este impartit in urmatoarele capitole:

Capitolul 1 - Prezentarea titularului de activitate si a obiectivelor.

Capitolul 2 - Descrierea terenului - descrierea utilizarilor actuale si decorul terenului.

Capitolul 3 - Istoricul terenului - descrierea trecutului terenului.

Capitolul 4- Recunoasterea terenului - descrierea unor aspecte de mediu identificate

ca facand parte din descrierea terenului.

Capitolul 5- Interpretari ale informatiilor (Interpretarea datelor).

Capitolul 6- Recomandari pentru o actiune viitoare.

Anexe


2016

Pa

ge1

0

2.0 DESCRIEREA TERENULUI

2.1 Localizarea terenului

Terenul in suprafata de 2389 mp, pe care isi desfasoara activitatea SC Greentech

Servicii Ecologice SRL este situat in localitatea Lumina, str.Iuliu Maniu, nr.30G, judet

Constanta.

Amplasament societate ( imagine preluata din Google earth)

Suprafata totală a amplasamentului este de 2389 mp, din care:

- hala acoperita, pe structura betonata, cu suprafata de 365 mp,

pentru depozitare temporara si valorificare/tratare deseuri;

- platforma betonata 1495,87 mp (din care 30 mp parcare)

- birou administrativ= 18 mp

- magazie tip sopron demontabila - 60 mp

- spatiu verde = 250 mp

- zona pietruita pentru acces = 200,13 mp.


2016

Pa

ge1

1

Perimetrul societatii are in imediata vecinatate:

la Nord-Vest - Teren Consiliul Local al Comunei Lumina ocupat de Ferma agricola

(PF Ivan Elena);

la Nord-Est - Teren Consiliul Local al Comunei Lumina

la Sud - SC Dan@Mihaita Auto SRL -activitate de dezmembrari auto

la Est - teren Consiliul Local al Comunei Lumina - Drum proiectat

la Vest - teren Consiliul Local al Comunei Lumina ocupat de Ferma animale ( P.F.

Caranaum Tiberiu)

Alte obiective existente in vecinatate sunt: SC Transblan Morosan SRL - productie

pielarie si blanarie, P.F. Carausu Andrei - Ferma agicola.

Accesul pe amplasament se realizeaza din DJ 226 pe str. Iuliu Maniu pana la

obiectiv.

Amplasarea terenului este prezentata in - Planul de situatie (anexat) si Planul de

incadrare in zona (anexat).

2.2 Proprietatea actuala

Titular activitate/operator: SC Greentech Servicii Ecologice SRL,

Proprietarul terenului: Consiliul Local al Comunei Lumina, judet Constanta.

Conform contractului de concesiune inregistrat la Primaria Lumina cu nr.12904 din

data de 14.12.2011, insotit de actele aditionale nr.1 si 2 din data de 16.12.2011,

SC Greentech Servicii Ecologice SRL are calitatea de concesionar al terenului in

suprafata de 2389 mp .

Sediul titularului de activitate: Navodari, str. Randunelelor, bl.R4, sc.A, et.2, ap.8,

judetul Constanta.

Telefon: 0241/760042; 0726474810

e-mail: [email protected]


2016

Pa

ge1

2

Cod unic de inregistrare: RO25562179;

Certificat de inregistrare in Registrul Comertului: seria B nr. 1814957

Numar de ordine in Registrul Comertului: J13/1231/2009

Delimitarea terenului este prezentata in Planul de situatie si reprezinta totodata si

limitele Amplasamentul Instalatiilor sub incidenta Legii 278/2013 privind emisiile

industriale, pentru care s-a depus solicitarea.

2.3 Utilizarea actuala a terenului

In prezent, SC Greentech Servicii Ecologice SRL desfasoara urmatoarele activitati:

Colectare deseuri periculoase si nepericuloase;

Colectare ape uzate;

Transport deseuri periculoase/nepericuloase;

Depozitari;

Tratare si valorificare uleiuri uzate, reziduuri petroliere;

Tratarea ambalajelor care contin sau sunt contaminate cu substante

periculoase;

Tratare solutii lichide acide (tratare cu hidroxid de sodiu);

Valorificare (prin operatiuni de sortare si balotare) deseuri nepericuloase;

Curatare rezervoare/tancuri/recipienti de reziduuri;

Colectare si comert cu ridicata al deseurilor si resturilor

Incinta amplasamentului cu suprafata totala de 2389 mp este compusa din:

- hala acoperita, pe structura betonata, cu suprafata de 365 mp

pentru depozitare temporara si valorificare/tratare deseuri;

- magazie sopron demontabila, pe structura usoara din lemn, in

suprafata de 60mp, pentru stocare temporara deseuri nepericuloase

- platforma betonata cu suprafata de 1495,87 mp pentru depozitare

temporara si tratare/valorificare deseuri;

- birou administrativ in suprafata de 18 mp;

- bazin betonat pentru colectare ape pluviale potential contaminate -

capacitate 10 mc.


2016

Pa

ge1

3

- bazin vidanjabil bicompartimentat, pentru colectarea eventualelor

scurgeri din rezervoarele de stocare a uleiurilor uzate si a apelor

pluviale potential contaminate, cu capacitatea de 40 mc.

- bazin betonat pentru colectare ape uzate menajere- 6 mc.

- spatiu verde = 250 mp

- zona pietruita pentru acces = 200,13 mp

- rezervoare, recipienti tip IBC, butoaie, saci pentru colectarea,

stocarea temporara a deseurilor pe amplasament.

Aceste constructii, amenajari si dotari deservesc atat activitatea ce face obiectul

solicitarii autorizarii integrate cat si activitatile non-IPPC.

Capacitatea de stocare temporara a deseurilor pe amplasament este:

- pentru deseuri lichide - 240 to (2 rezervoare cu capacitatea de 30 to fiecare si 180

rezervoare IBC cu capacitateade 1 tona fiecare.

- pentru deseuri solide - 900 tone depozitate in hala, magazia sopron demontabila si

pe platforma betonata, ambalate in big bags-uri, saci de plastc, recipienti metalici sau

din pvc sau depozitate vrac.

Pe amplasament, capacitatea totala de depozitare temporara a deseurilor

periculoase depaseste 50 tone si intra sub incidenta pct. 5.5 din Anexa 1 la

Leg.278/2013

Capacitatea de depozitare temporara a deseurilor periculoase:

- pentru deseuri periculoase lichide : 180 to (2 rezervoare cu capacitatea de 30 tone

fiecare din fibra de sticla si 120 rezervoare IBC cu capacitatea de 1 tona fiecare);

- pentru deseuri solide periculoase: cca 500 tone depozitate in recipienti si saci in

hala si pe platforma betonata.


2016

Pa

ge1

4

Rezervoare cu capacitate 30 to fiecare

Rezervoare tip IBC


2016

Pa

ge1

5

Dotari:

- 2 buc. rezervoare pentru stocare deseuri lichide periculoase cu

capacitatea de 30 tone fiecare;

- 120 buc. ambalaje cubice din material plastic, cu capacitatea de

1000 litri fiecare pentru stocarea deseurilor periculoase;

- 60 buc. ambalaje cubice din material plastic, cu capacitatea de 1000

litri fiecare pentru stocarea deseurilor nepericuloase;

- bazin betonat bicompartimentat si acoperit, cu capacitatea de 40 mc

pentru colectare ape pluviale potential contaminate si eventuale

scurgeri din rezervoarele de stocare a uleiurilor uzate;

- bazin betonat pentru colectare ape pluviale potential contaminate -

capacitate 10 mc;

- bazin betonat pentru colectare ape uzate menajere, cu capacitatea

de 6 mc;

- ambalaje big-bags-uri, saci plastic, recipienti metalici sau din pvc.

- cuva metalica in suprafata de 15 mp;

- 2 buc. motopompe pentru transvazarea uleiului uzat sau alte

deseuri lichide (10 mc/h si 20 mc/h);

- 1 buc. pompa transvazare tip LUTZ pentru butoaie ;

- 1 buc. pompa cu presiune pentru curatare si spalare;

- 1 buc. instalatie aer comprimat;

- 1 buc. pompa de presiune Karcther pentru spalare si clatire;

- 2 buc cuve PVC pentru agitare in vederea tratarii solutiilor lichide

acide;

- 1 buc. presa de balotat verticala, model HSM VL 500.1 (2000);

- 1 buc. autoutilitara marca Peugeot- 3,5 to, nr.inmatriculare CT 12

LXH

- 1 buc. autovidanja proprie, categoria N3, marca MAN, capacitate 8

mc; nr.inmatriculare CT 10 LXH

- 1 buc. autoutilitara marca Ford Tranzit, cu capacitate - 3,5 tone;

nr.inmatriculare. CT 11 LXH.


2016

Pa

ge1

6

- 1 buc. autoutilitara marca SCANIA (S), cu capacitatea - 24 to,

nr.inmatriculare CT 02 VFG

- 1 buc. stivuitor GPL, marca Caterpilar;

- 1 buc.cantar cap.1000 kg;

- 1 buc. centrala termica tip Viadrus, cu functionare pe combustibil

solid (lemn);

Incinta amplasamentului este imprejmuita cu gard din BCA, cu inaltimea de cca

2,20.m.

Descrierea activitatilor desfasurate in cadrul obiectivului

Colectare deseuri periculoase si nepericuloase

Societatea colecteaza de la generatorii de deseuri persoane juridice, atat deseuri

lichide periculoase si nepericuloase cat si deseuri periculoase si nepericuloase

solide. Deseurile colectate sunt aduse pe amplasament si depozitate temporar in

recipientii, ambalajele din dotare, in hala sau pe platforma amenajata.

Colectarea deseurilor lichide (uleiuri uzate, solutii acide si alte tipuri de deseuri

lichide) se realizeaza in rezervoarele cu capacitate 30 to fiecare, in ambalaje cubice

din material plastic cu o capacitate de 1000 litri, in butoaie metalice cu capacitate de

200 litri, inscriptionate pe tipuri de deseu. Transportul acestor deseuri de la

generatori/detinatori la sediul secundar al societatii se realizeaza cu autoutilitarele din

dotare si autovehicule inchiriate.

De la sediul secundar al societatii (amplasamentul studiat), deseurile colectate/tratate

sunt transportate catre instalatiile de valorificare/eliminare autorizate, cu mijloacele

proprii de transport sau inchiriate.

Colectarea deseurilor periculoase si nepericuloase solide - deseurile sunt colectate

de la generatori/detinatori de deseuri, in ambalaje cubice din material plastic sau in

saci de plastic si transportate cu autoutilitarele din dotare si autovehicule inchiriate, la

sediul secundar al societatii (amplasamentul studiat).

La sediul secundar, deseurile sunt receptionate, sortate, stocate temporar in spatii

special amenajate (hala, magazie tip sopron demontabila, platforma betonata,

recipienti), urmand a fi supuse operatiunilor de tratare (dupa caz) apoi transportate


2016

Pa

ge1

7

cu mijloace de transport proprii sau inchiriate la operatori economici autorizati pentru

valorificare/eliminare.

Colectarea deseurilor periculoase se face cu luarea de masuri suplimentare functie

de caracteristica periculoasa a deseurilor si respectarea legislatiei specifice in

vigoare, pentru a preveni sau limita riscurile asupra factorilor de mediu sau sanatatii

umane.

Receptia deseurilor - consta in:

verificarea documentelor insotitoare si a buletinelor de analiza anexate la

documentatie (in cazul deseurilor periculoase);

inspectia vizuala a deseurilor pentru verificarea conformitatii cu informatiile

specificate in documente si pentru verificarea similitudinii caracteristicilor

privind aspectul, culoarea, consistenta, etc;

inregistrarea cantitatilor primite si acceptate, a sursei de provenienta, in

conformitate cu documentele de transport detinute;

intocmirea documentelor de evidenta in care sa fie inregistrate datele privind

sursa de generare, tipul deseului, codul deseului (conform codificarii din

Anexa 2 la HG 856/2002), caracteristicile fizico-chimice (obligatoriu compozitia

si caracteristica/proprietatea care confera caracterul periculos al deseului).

Functie de starea fizica a deseurilor, caracteristicile deseurilor, specificatiile din fisa

de caracterizare a fiecarui tip de deseu, si nu in ultimul rand functie de

compatibilitatea deseurilor, acestea sunt dirijate spre spatiile special amenajate

pentru depozitarea temporara.

Manipularea deseurilor in incinta obiectivului - se realizeaza in conformitate cu

specificatiile din fisele de caracterizare a deseurilor si normele in vigoare, in vederea

asigurarii conditiilor de maxima protectie a factorilor de mediu si a sanatatii umane pe

toata perioada stocarii temporare si a tratarii deseurilor.

Descarcarea deseurilor in incinta obiectivului:

se verifica capacitatea de preluare disponibila pentru fiecare tip de deseu

receptionat;


2016

Pa

ge1

8

se verifica compatibilitatea dintre deseurile ce urmeaza a fi descarcate si cele

existente (pe baza caracteristicilor periculoase mentionate in documente);

functie de starea fizica si caracteristicile deseurilor, acestea sunt dirijate catre

spatiile special amenajate pentru depozitarea temporara si se realizeaza

descarcarea propriu-zisa cu ajutorul echipamentelor/utilajelor din dotare sau

manual.

Categoriile de deseuri colectate sunt prezentate in Anexa 1 a prezentului Raport de

amplasament.

Transport deseuri periculoase si nepericuloase Deseurile sunt transportate de la generatori/detinatori la sediul secundar al societatii

cu autoutilitarele din dotare, proprietatea SC Greentech Servicii Ecologice SRL, si

autovehicule inchiriate. Transportul deseurilor de la sediul secundar al societatii la

instalatiile de valorificare/eliminare se realizeaza cu mijloace de transport proprii si

inchiriate de la operatori autorizati pentru aceasta activitate.

Mijloacele de transport proprii (autoutilitarele din dotare) sunt utilizate pentru

transportul categoriilor de deseuri mentionate in Anexa 1, periculoase si

nepericuloase.

Transportul deseurilor se face cu respectarea cerintelor H.G. 1061/2008 privind

transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul national precum si cu

prevederile Leg.211/2011 privind regimul deseurilor.

Fiecare transport de deseuri nepericuloase este insotit de formularul de incarcare-

descarcare deseuri nepericuloase (Anexa 3 din H.G 1061/2008).

Fiecare transport de deseuri periculoase este insotit de formularul de expeditie-

transport deseuri periculoase (Anexa 2 din H.G.1061/2008).

Fiecare transport de deseuri periculoase care sunt generate intr-o cantitate mai mare

de 1 t/an din aceeasi categorie, este insotit de formularul de expeditie transport

deseuri periculoase (Anexa 2 din H.G. 1061/2008) si formularul de aprobare al

transportului deseurilor periculoase (Anexa 1 din H.G.1061/2008).


2016

Pa

ge1

9

Transportul deseurilor se realizeaza cu respectarea principiului proximitatii care

presupune ca deseurile sa fie valorificate si eliminate cat mai aproape de locul de

generare.

Ruta de transport a deseurilor periculoase este stabilita de catre expeditor si

transportator, avandu-se in vedere ocolirea oraselor, zonelor aglomerate, zonelor cu

regim special. In cazul deseurilor generate intr-o cantitate mai mare de 1 t/an,

Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta al judetului in care isi desfasoara activitatea

expeditorul, aproba ruta de transport si stabileste si o ruta alternativa.

Deseurile colectate sunt transportate de catre SC Greentech Servicii Ecologice SRL,

de la generator la sediul secundar al societatii din satul Lumina sau direct la

instalatiile de valorificare/eliminare, cu autoutilitarele din dotare sau cu mijloace de

transport inchiriate.

Transportul deseurilor se realizeaza cu respectarea cerintelor privind ambalarea si

etichetarea deseurilor precum si cu respectarea normelor ADR.

Stocarea temporara a deseurilor pe amplasament

Deseurile colectate de la terti si transportate pe amplasament sunt stocate temporar

in rezervoare, recipienti, ambalaje din PVC, saci, big bags-uri, butoaie, sau vrac, in

spatii special amenajate, functie de caracteristicile deseurilor (periculoase sau

nepericuloase), functie de proprietatile fizico-chimice, de compatibilitati si de natura

substantelor de stingere care pot fi utilizate pentru fiecare categorie de deseuri in caz

de incendiu.

Recipientii, rezervoarele, ambalajele in care sunt stocate temporar deseurile, precum

si spatiile in care sunt depozitate sunt inscriptionate/marcate corespunzator, fiind

indicata denumirea si codul deseului.

Capacitatea totala de stocare temporara a deseurilor pe amplasament este:

- pentru deseuri lichide - 240 to (2 rezervoare cu capacitatea de 30 to fiecare si 180

rezervoare IBC cu capacitateade 1 tona fiecare)

- pentru deseuri solide - 900 tone depozitate in hala, magazia sopron demontabila si

pe platforma betonata, ambalate in big bags-uri, saci de plastic, recipienti metalici

sau din pvc sau depozitate vrac.


2016

Pa

ge2

0

Pe amplasament, capacitatea totala de depozitare temporara a deseurilor

periculoase depaseste 50 tone si intra sub incidenta pct. 5.5 din Anexa 1 la

Leg.278/2013

Capacitatea de depozitare temporara a deseurilor periculoase:

- pentru deseuri periculoase lichide : 180 to (2 rezervoare cu capacitatea de 30 tone

fiecare si 120 rezervoare IBC cu capacitatea de 1 tona fiecare).

- pentru deseuri solide periculoase: 500 tone depozitate in recipienti si saci, in hala si

pe platforma betonata. O parte din aceasta capacitate este destinata urmatoarelor

categorii de deseuri: DEEE-uri - 10 tone, deseuri baterii si acumulatori -10 tone;

deseuri cu continut de azbest -25 tone, deseuri cu continut de PCB -25 tone.

Anumite categorii de deseuri colectate, transportate si stocate temporar pe

amplasament, sunt supuse tratarii in scopul valorificarii sau eliminarii finale.

Deseurile colectate, transportate si stocate temporar pe amplasament, care nu sunt

supuse operatiunilor de tratare, sunt predate societatilor autorizate pentru valorificare

sau eliminare.

Pentru deseurile periculoase depozitate temporar pe amplasament sunt luate masuri

suplimentare functie de caracteristica periculoasa, astfel incat sa se previna sau sa

se limiteze la minim riscul de a se produce efecte nocive asupra mediului si sanatatii

populatiei (salariatilor, personalului din vecinatate, etc).

Astfel:

deseurile de baterii si acumulatori sunt stocate temporar in hala acoperita, in

tavi metalice;

rezervoarele de stocare temporara a uleiurilor uzate si reziduurilor petroliere

sunt amplasate in cuve de retentie pentru preluarea eventualelor scurgeri de

produse;

deseurile de azbest sunt stocate temporar intr-un spatiu special amenajat,

delimitat. Sunt supuse tratarii prin metode care sa reduca riscul eliberarii

fibrelor de azbest in atmosfera.

DEEE-urile se stocheaza temporar in recipienti metalici in interiorul halei.

personalul este echipat corespunzator.

personalul este instruit periodic privind conditiile de manipulare, stocare

temporara a deseurilor periculoase.


2016

Pa

ge2

1

respectarea specificatiilor din fisele de caracterizare a deseurilor.

Tratare/valorificare deseuri

Tratarea uleiurilor uzate si reziduurilor petroliere uleioase prin procedeul de

decantare fizica (operatiunea de valorificare codificata R12 conform Anexei 3 la

Leg.211/2011 privind regimul deseurilor - schimbul de deseuri in vederea expunerii la

oricare dintre operatiunile numerotate de la R 1 la R 11. In cazul in care nu exista

niciun alt cod R corespunzator, aceasta include operatiunile preliminare inainte de

valorificare, inclusiv preprocesarea, cum ar fi, printre altele, demontarea, sortarea,

sfaramarea, compactarea, granularea, maruntirea uscata, conditionarea,

reambalarea, separarea si amestecarea inainte de supunerea la oricare dintre

operatiunile numerotate de la R 1 la R 11);

Etapele parcurse in cadrul procesului de tratare/valorificare a uleiurilor uzate si

reziduurilor petroliere uleioase sunt:

stocarea temporara a uleiurilor uzate sau a reziduurilor petroliere uleioase in

cele doua rezervoare supraterane cu capacitatea de 30 tone fiecare existente

pe amplasament , ambalaje cubice de capacitate 1 to fiecare;

decantarea - scurgerea apei decantate prin robinetii de la baza rezervoarelor

in cuvele metalice pentru scurgere;

pomparea apei din cuvele metalice in rezervoarele IBC cu capacitatea de 1

mc fiecare si transportarea acesteia la statia de epurare apartinand SC

Rompetrol Rafinare SA.

transvazarea in cisterne auto a deseului ramas in rezervoare si transportarea

acestuia la operatori economici autorizati pentru valorificare conform

contractelor incheiate.

Categoriile de deseuri tratate prin procedeul de decantare fizica sunt:

ULEIURI UZATE

Cod deseu tratat Coduri de desuri care rezulta in urma tratarii

10.08.19* deseuri de la epurarea apelor de racire

cu continut de ulei

- 19.02.07* - ulei si concentrate de la separare

- APE UZATE, de la decantare.

05.01.05* reziduuri uleioase - 19.02.07* - ulei si concentrate de la separare


05.01.06* Namoluri uleioase de la operatiile de - 19.02.05* - namoluri de la tratarea fizico-


2016

Pa

ge2

2

intretinere a instalatiilor si echipamentelor chimica cu continut de substante periculoase



12.01.06* Uleiuri minerale de ungere uzate, cu

continut de halogeni

- 12.01.06*


12.01.07* Uleiuri minerale de ungere uzate fara

halogeni

- 12.01.07*


12.01.08* emulsii si solutii de ungere uzate cu

continut de halogeni

- 12.01.08*


12.01.09* emulsii si solutii de ungere uzate fara

halogeni

- 12.01.09*


12.01.10* uleiuri sintetice de ungere uzate - 12.01.10*


12.01.12* ceruri si grasimi uzate - 12.01.12*


13.01.04* Emulsii Clorurate - 13.01.04*


13.01.05* emulsii neclorurate - 13.01.05*


13.01.09* uleiuri hidraulice minerale clorinate - 13.01.09*


13.01.10* uleiuri hidraulice minerale

neclorinate *

- 13.01.10*


13.01.11* uleiuri hidraulice sintetice - 13.01.11*


13.01.12* uleiuri hidraulice usor biodegradabile - 13.01.12*


13.01.13* alte uleiuri hidraulice - 13.01.13*


13.02.04* uleiuri minerale clorurate de motor,

de transmisie si de ungere

- 13.02.04*


13.02.05* uleiuri minerale neclorurate de motor,

de transmisie si de ungere

- 13.02.05*


13.02.06* uleiuri sintetice de motor, de

transmisie si de ungere

- 13.02.06*


13.02.07* uleiuri de motor, de transmisie si de

ungere usor biodegradabile

- 13.02.07*


13.02.08* alte uleiuri de motor, de transmisie si

de ungere

- 13.02.08*


13.03.06* Uleiuri minerale clorinate izolante si

de transmisie a caldurii

- 13.03.06*


13.03.07* Uleiuri minerale neclorinate izolante

si de transmisie a caldurii

- 13.03.07*


13.03.08* uleiuri sintetice izolante si de

transmisie a caldurii

- 13.03.08*


13.03.09* Uleiuri izolante si de transmisie a

caldurii usor biodegradabile

- 13.03.09*


13.03.10* Alte ueiuri izolante si de transmisie a

caldurii

- 13.03.10*


13.04.01* uleiuri de santina din navigatia pe - 13.04.01*


2016

Pa

ge2

3

apele interioare - APE UZATE, de la decantare.

13.04.02* uleiuri de santina din colectoarele de

debarcader

- 13.04.02*


13.04.03* uleiuri de santina din alte tipuri de

navigatie

- 13.04.03*


13.05.06* ulei de la separatoarele de ulei/apa - 13.05.06*


13.05.07* ape ulioase de la separatoarele

ulei/apa

- 13.05.07*


13.07.01* ulei combustibil si combustibil diesel - 13.07.01*


13.07.02* benzina - 13.07.02*


13.07.03* alti combustibili (inclusive

amestecuri)

- 13.07.03*


13.08.99* alte deseuri nespecificate - 13.08.99*


REZIDUURI PETROLIERE

Cod deseu tratat Coduri de desuri care rezulta in urma tratarii

01.05.05* deseuri si noroaie de foraj cu continut

de uleiuri

- 19.02.05* - namoluri de la tratarea fizico-

chimica cu continut de substante periculoase



01.05.06* noroaie de foraj si alte deseuri de

forare cu continut de substante periculoase

(reziduuri de titei)

- 19.02.05* - namoluri de la tratarea fizico-



05.01.03* slamuri din rezervoare - 19.02.05* - namoluri de la tratarea fizico-



19.02.07* ulei si concentrate de la separare - 19.02.07* - ulei si concentrate de la separare


19.02.08* deseuri lichide combustibile cu

continut de substante periculoase

- 19.02.08*


16.07.08* deseuri cu continut de titei 19.02.07* - ulei si concentrate de la separare


16.07.09* deseuri continand alte substante

periculoase

19.02.07* - ulei si concentrate de la separare


Tratarea deseurilor de azbest in vederea eliminarii

Etapele procesului de tratare a deseurilor de azbest in vederea eliminarii sunt:

tratarea suprafetei materialului sau a fragmentului cu continut de azbest cu

lichid de fixare (clei vinilic in solutie apoasa) prin aplicarea cu pensula;


2016

Pa

ge2

4

in cazul in care deseul gestionat are un risc ridicat de fibre libere de azbest

(matrice friabila) se va aplica o tratarea prin incapsulare cu ajutorul unor

vopsele sigilatoare;

introducerea in saci/si sau recipienti din polietilena a deseurlui tratat, stocarea

succesiva in big bags-uri care se eticheteaza corespunzator.

Deseurile de azbest supuse procesului de tratare, codificate conform HG 856/2002, sunt: 10 13 09* - deseuri de la fabricarea azbesto-cimenturilor, cu continut de azbest; 17 06 01* - materiale izolante cu continut de azbest; 17 06 05* - materiale de constructie cu continut de azbest. Tratarea/valorificarea deseurilor nepericuloase prin sortare si balotare Deseurile nepericuloase (hartie-carton, plastic, metalice) colectate selectiv sunt

balotate cu o presa de balotat verticala, model HSM VL 500.1 (2000), achizitionata

prin contractul de vanzare-cumparare prese de balotat verticale nr.187/05.03.2015.

Deseurile nepericuloase se baloteaza in baloti cu greutate maxima de 450 kg.

Descriere/caracteristici presa de balotat

Descriere U.M. Valoare

Forta de presare kN 500

Putere nominala motor

electric

kW 4

Tensiunea de

alimentare/Frecventa

V/Hz 380/50

Deschiderea de alimentare mm 1.150 x 565

Dimensiunile maxime ale

balotului (lxAxH)

mm 1200x800x1200

Greutatea maxima a

balotului

kg 450

Productivitate orara baloti 1-2

Durata teoretica a ciclului

de presare

sec 40

Dimensiunile camerei de mm 1200x800x1520


2016

Pa

ge2

5

presare (lxAxH)

Dimensiuni de gabarit mm 1824x1292x2987

Greutatea echipamentului kg 2100

Legare cu banda poliester

textil

legaturi 4

Categoriile de deseuri nepericuloase supuse operatiunilor de sortare si tratare prin

balotare, codificate conform HG 856/2002 sunt:

15 01 01 ambalaje de hârtie şi carton

15 01 02 ambalaje de materiale plastice

15 01 04 ambalaje metalice

20 01 01 hartie-carton

19 12 04 materiale plastice si de cauciuc

20 01 39 materiale plastice.


2016

Pa

ge2

6


2016

Pa

ge2

7

Alte caracteristici ale presei indicate de producator:

Emisia de zgomot este cuprinsa intre 73/75 dB

Temperatura in spatiul de lucru al presei trebuie sa se situeze in intervalul 0-

400C. Nu este permisa utilizarea presei la temperaturi ce nu se situeaza in

acest interval deoarece pot aparea defectiuni;

Inaltimea tavanului incaperii sau a grinzilor trebuie sa fie de minim 3000 mm.

Tratarea deseurilor de ambalaje care contin reziduuri sau sunt contaminate cu substante periculoase

Deseurile de ambalaje care contin reziduuri sau sunt contaminate cu substante

periculoase (cod deseu:150110*), colectate de la generatori/detinatori, se stocheaza

temporar in recipienti si spatii special amenajate pe amplasament apoi sunt tratate in

vederea predarii spre operatori autorizati pentru valorificarea finala a acestora.

Tipurile de deseuri de ambalaje contaminate sau cu continut de reziduuri periculoase

(15 01 10*) supuse tratarii sunt:

ambalaje contaminate cu uleiuri, reziduuri petroliere, hidrocarburi- sunt

curatate cu detergenti (ex.Bioneol) si clatite cu apa.

ambalaje care contin sau sunt contaminate cu lacuri, vopseluri, emailuri - sunt

tratate cu solutii de decapare (ex. "EMEX PC ECO"), apoi cu detergenti si

clatite cu apa.

Tratarea deseurilor de ambalaje se realizeaza intr-un spatiu special amenajat in hala

acoperita, respectiv in cuva metalica cu suprafata de 15 mp in care sunt amplasati 2

recipienti cubici din PVC cu capacitate de 1 mc fiecare. Un recipient este utilizat

pentru spalarea ambalajelor cu solutii de curatare (solventi, detergenti) si un recipient

pentru clatirea ambalajelor spalate. Clatirea se face cu apa calda sau rece (dupa

caz). Spatiul pentru curatarea si tratarea deseurilor de ambalaje contaminate sau cu

continut de reziduuri periculoase este prevazut cu bordura si paravan pentru a

preveni eventualele scurgeri de produse ce provin din activitate.

Capacitatea de tratare : capacitatea maxima de tratare este de 800 kg/zi.


2016

Pa

ge2

8

Deseurile lichide sau solide rezultate din curatarea ambalajelor sunt stocate temporar

in recipienti si spatii amenajate pana la predarea catre instalatiile de tratare si

eliminare finala.

Reteta de tratare:

curatarea se realizeaza manual actionand cu:solutia de curatare (solvent sau

detergent), perii sau carpe (dupa caz), clatire cu apa rece sau calda sub

presiune. Pentru clatirea cu apa calda sub presiune se utilizeaza pompa

Kartcher din dotare.

aranjarea pe paleti a deseurilor de ambalajele curatate, pentru scurgere si

uscare.

cantitatile de detergent, solvent decapant si apa folosite sunt dozate in functie

de gradul de contaminare al deseului de ambalaj.

Din operatiunea de tratare a deseurilor de ambalaje contaminate sau cu continut de

reziduuri periculoase, se genereaza urmatoarele tipuri de deseuri:

deseuri cu continut de substante periculoase:

- deseuri lichide combustibile cu continut de substanta periculoase (cod 19 02

08*);

- ulei si concentrate de la separare (cod 19 02 07*);

- namoluri de la tratarea fizico-chimica cu continut de substante periculoase

(cod 19 02 05*);

- deseuri lichide apoase cu continut de substante periculoase (cod 16 10 01*).

Aceste deseuri se stocheaza separat in recipienti tip IBC cu capacitatea de 1

mc si apoi se predau pentru tratare finala la operatori autorizati conform


deseuri reciclabile

- ambalaje metalice - cod 15 01 04;

- ambalaje de materiale plastice - cod 15 01 02;

- ambalaje de sticla - cod 15 01 07;

- ambalaje amestecate - cod 15 01 06.


2016

Pa

ge2

9

Aceste deseuri sunt stocate vrac in spatii amenajate pe amplasament si apoi

predate catre societati autorizate pentru valorificare conform contractelor

incheiate.

Tratare solutii lichide acide (tratare cu hidroxid de sodiu)

Operatiunea de tratare a solutiilor acide cu hidroxid de sodiu se efectueaza in

recipienti din PVC, in spatiu amenajat in interiorul halei acoperite. Solutia acida

colectata de la generatori/detinatorii de deseuri este golita in recipientii pentru tratare.

Se determina valoarea pH-ului apoi se adauga solutie de hidroxid de sodiu (NaOH)

concentratie 50% pentru corectia pH-lui. Se agita usor solutia pana va reactiona,

apoi se masoara din nou valoarea pH-lui. Se repeta actiunea pana cand valoarea

pH-ului ajunge intre 6,5 si 8,5.

Tipurile de deseuri supuse tratarii sunt:

acizi de decapare - cod 11 01 05*;

acizi fara alta specificatie - cod 11 01 06*;

alte deseuri cu continut de substante periculoase (solutie de la spalarea

fumului acid) - cod 11 01 98*.

Din operatiunea de neutralizare a pH-ului vor rezulta:

- namoluri de la tratarea fizico-chimica cu continut de substante periculoase-cod 19

02 05*.

Aceste deseuri se stocheaza temporar pe amplasament pana la predarea catre

instalatiile de tratare si eliminare finala, conform contractelor incheiate.

- Ape industriale uzate care se predau catre operator autorizat pentru epurare.

Reteta de tratare: se utilizeaza urmatoarele echipamente: cuva nr.1 din PVC

prevazuta cu sistem de mixare/amestecare, cu capacitate de 1 mc; cuva nr.2 din

PVC pentru transvazarea deseului lichid rezultat in urma tratarii, cu capacitate 1 mc,

pompa de transvazare, aparat de masura pentru determinarea pH-ului.

Tratarea se realizeaza in cuva nr.1 prevazuta cu sistem de mixare prin adaugare in

deseul acid a solutiei de NAOH (concetratie 50%) si amestecarea continua a


2016

Pa

ge3

0

acesteia. Solutia de NaOH se adauga in doze de 20 litri. Dupa fiecare doza de NaOH

amestecata in deseul acid se determina pH-ul. Actiunile se repeta pana cand pH-ul

solutiei este cuprins intre 6,5 si 8,5. Dupa operatiunea de neutralizare a pH-ului,

deseul obtinut este transvazat in cuva nr.2. La atingerea capacitatii de umplere a

cuvei nr.2, deseul este depozitat in recipienti IBC cu capacitatea de 1 mc pana ce va

fi predat spre tratare.

Capacitatea de tratare: capacitate maxima de tratare este de 7 tone/zi.

.

Curatare rezervoare, recipienti cu continut de reziduuri (activitate desfasurata la

beneficiari)

Activitatea implica urmatoarele operatiuni:

prelevarea de probe si analizarea deseurilor existente in rezervorul/recipientul

ce urmeaza a fi curatat;

evacuarea produsului existent in interiorul rezervorului si transportul acestuia

la o instalatie de eliminare/valorificare;

spalarea rezervorului cu apa si substante chimice de spalare;

evacuarea, transportul si eliminarea deseului rezultat din spalare in instalatii

autorizate ale tertilor, conform contractelor incheiate;

danfuire si absorbtia emulsiilor rezultate din danfuire;

transportul si eliminarea emulsiilor in instalatii autorizate ale tertilor, conform

contractelor incheiate;

uscare rezervor/recipient.

Valorificarea energetica a deseurilor din lemn in centrala termica din dotare

O parte din deseurile de lemn nepericuloase, colectate de la generatori, vor fi

valorificate energetic in centrala termica din dotare, centrala tip Viadrus cu cinci

elementi, cu functionare pe combustibil solid. Categoriile de deseuri de lemn

valorificate energetic sunt cele regasite in Anexa 1 (15 01 03; 17 02 01; 19 12 06).

Cantitatile de deseuri valorificate energetic in centrala proprie sunt functie de

necesarul pentru asigurarea agentului termic (incalzire si furnizare apa calda).


2016

Pa

ge3

1

Colectare si transport ape uzate

Activitatea de colectare si transport ape uzate se realizeaza cu ajutorul autovidanjei

din dotare, autovidanja categoria N3, marca MAN, capacitate 8 mc. Vidanjarea

apelor uzate la terti se face in baza contractelor incheiate si/sau note de comanda.

Societatea realizeaza si vidanjarea propriilor ape uzate menajere colectate in bazinul

cu capacitatea de 6 mc, a apelor pluviale posibil contaminate si a eventualelor

scurgeri de deseuri lichide, colectate in bazinul vidanjabil cu capacitatea de 40 mc, si

a apelor pluviale potential contaminate colectate in bazinul cu capacitatea de 10 mc.

Apele uzate vidanjate se transporta la statia de epurare apartinand SC Rompetrol

Rafinare SA.

Autovidanja din dotare

Utilitati

Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa a amplasamentului se realizeaza din reteaua RAJA SA, conform

Contract nr.527/14.01.2013, prin intermediul unui bransament cu lungimea de 10 m. .

Consumul de apa este contorizat cu un apometru tip Zenner.


2016

Pa

ge3

2

Apa este utilizata in scop igienico-sanitar, uz tehnologic, la clatirea deseurilor de

ambalaje cu continut de reziduuri sau contaminate cu substante periculoase supuse

tratarii, si la irigarea spatiilor verzi.

Apa pentru stingerea incendiilor - este asigurata de 2 (doi) hidranti de incendiu.

Debitul de apa pentru stingerea incendiilor este de 20 l/s.

Sistemul de evacuare a apelor uzate

Apele uzate menajere sunt preluate de o retea de canalizare de 50 mm PVC -KG in

lungime de 10 m, si colectate intr-un bazin betonat vidanjabil cu capacitatea de 6 mc.

Vidanjarea se realizeaza cu vidanja proprie din dotare iar apele uzate sunt

transportate la statia de epurare apartinand SC Rompetrol Rafinare SA, in baza

contractului incheiat.

Eventualele scurgeri din rezervoarele de stocare ulei uzat precum si o parte din apele

pluviale potential contaminate, se colecteaza intr-un bazin bicompartimentat,

vidanjabil, cu capacitatea de 40 mc. Vidanjarea se realizeaza cu vidanja proprie din

dotare iar apele uzate sunt transportate la statia de epurare apartinand SC

Rompetrol Rafinare SA, in baza contractului incheiat.

Apele impurificate chimic (ape uzate tehnologic), provenite de la clatirea ambalajelor

se colecteaza in recipienti tip IBC cu capacitate de 1 mc fiecare si se predau pentru

tratare finala catre operator autorizat (SC Gentoil SRL) in baza contractului incheiat.

Apele rezultate din procesul de decantare al uleiurilor uzate si al reziduurilor

petroliere uleioase, se scurg prin robinetii de la baza rezervoarelor in cuvele metalice

de unde se pompeaza in rezervoare IBC si sunt predate catre SC ROMPETROL

RAFINARE SA – instalatia de epurare finala.

Sistem de colectare si evacuare a apelor meteorice

Apele pluviale potential contaminate (provenite de pe platforma betonata unde se

depoziteaza deseuri nepericuloase) sunt dirijate prin sistemul de rigole intr-un bazin

decantor, vidanjabil, cu capacitatea de 10 mc.

Apele pluviale potential contaminate (provenite de pe platforma betonata unde sunt

depozitate deseuri periculoase) sunt colectate impreuna cu eventualele scurgeri din

rezervoarele de stocare ulei uzat, in bazinul bicompartimentat, vidanjabil, cu


2016

Pa

ge3

3

capacitatea de 40 mc, de unde sunt transportate la statia de epurare apartinand SC

Rompetrol Rafinare SA.

Alimentarea cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrica a obiectivului se realizeaza prin bransamentul la

reteaua de distribuitie Enel Energie SA existenta in zona, in baza Contractului de

furnizare energie electrica nr.2203381764 din data de 09.01.2013.

Alimentare cu energie termica

Energia termica necesara incalzirii spatiului administrativ si furnizarea apei calde se

asigura cu o centrala termica tip Viadrus , cu functionare pe combustibil solid (lemn).

Cazanul este de tip VIADRUS U 22 C (cu cinci elementi din fonta), avand

urmatoarele caracteristici:

- putere termica 25 kW

- eficienta termica - 75%

- consumul de lemn - 8 kg/h

- putere calorica lemn -15,01 MJ/kg

- temperatura maxima a gazelor de ardere - max 3200C

Inaltimea cosului de evacuare a gazelor de ardere este de 6 m.

Nivelul de zgomot nu depaseste 65 dB(A);

Reglarea arderii se poate face prin:

reglarea debitului de evacuare a gazelor de ardere prin actionarea clapetei de

pe sistemul de evacuare a fumului;

controlul cantitatii de aer de ardere.

Cazanul este prevazut in partea centrala cu pana la doua sicane care obliga la o

stationare mai mare a gazelor de ardere in apropierea schimbatorului de caldura

marind randamentul termic al cazanului.

2.4 Folosirea de teren din imprejurimi

Terenul amplasamentului studiat face parte din punct de vedere teritorial

administrativ de intravilanul comunei Lumina, judetul Constanta.


2016

Pa

ge3

4

In vecinatatea obiectivului desfasoara activitati atat persoane juridice cat si persoane

fizice. Categoriile de activitati desfasurate in vecinatate sunt: colectarea si

dezmembrarea vehiculelor scoase din uz, ferma pentru cresterea animalelor,

productie pielarie si blanarie, ferme agricole.

Pe latura de est, se invecineaza cu teren apartinand Consiliului Local al comunei

Lumina - pe care exista proiectat drum de acces catre obiectivele din zona.

Poarta acces incinta amplasament

Vecinatati amplasament:

la Nord-Vest - Teren Consiliul Local al Comunei Lumina ocupat de Ferma agricola

(PF Ivan Elena);

la Nord-Est - Teren Consiliul Local al Comunei Lumina

la Sud - SC Dan@Mihaita Auto SRL -activitate de dezmembrari auto

la Est - teren Consiliul Local al Comunei Lumina - Drum proiectat


2016

Pa

ge3

5

la Vest - teren Consiliul Local al Comunei Lumina ocupat de Ferma animale( P.F.

Caranaum Tiberiu).

Pe directia de sud-est, se afla la o distanta de cca 1 km Canalul Navigabil Poarta -

Alba - Midia Navodari

2.5 Utilizare chimica

Prin specificul activitatii desfasurate de catre societate, exista si o utilizare chimica

a amplasamentului, prin operatiunile:

stocarea temporara a deseurilor periculoase. Se stocheaza temporar

categoriile de deseuri codificate conform Anexei 2 la HG 856/2002, regasite in

Anexa 1 la prezentul Raport de amplasament. Aceste categorii de deseuri

sunt aceleasi care au fost aprobate prin Autorizatia de mediu nr.

161/29.05.2013 revizuita.

tratarea/valorificarea deseurilor periculoase

- tratarea uleiurilor uzate si reziduurilor petroliere uleioase,

- tratarea deseurilor de azbest in vederea eliminarii.

tratarea deseurilor de ambalaje care contin reziduuri sau sunt contaminate cu

substante periculoase;

tratare solutii lichide acide (tratare cu hidroxid de sodiu);

stocare si utilizare materii prime (deseuri periculoase) si materiale auxiliare

(clei vinilic in solutie apoasa, vopsea sigilatoare, hidroxid de sodiu, solventi

decapanti, detergenti, motorina).


2016

Pa

ge3

6

Deseurile periculoase (materia prima) se achizitioneaza de la terti

generatori/detinatori de deseuri periculoase, in baza documentelor specifice (procese

verbale de predare-primire, contracte vanzare-cumparare, facturi, aviz de transport),

si se transporta in baza formularelor de transport, conform HG 1061/2008 privind

transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul national (formulare de

expeditie-transport, formulare de aprobare a transportului de deseuri). Deseurile

periculoase supuse tratarii trebuie sa fie insotite de buletine de analiza in

conformitate cu cerintele Leg.211/2011 privind regimul deseurilor.

Gestionarea deseurilor periculoase trebuie sa se realizeze:

fara a se genera riscuri asupra factorilor de mediu apa, aer, sol, flora si fauna;

fara a se crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosului;

fara a afecta negativ peisajul.

Societatea are obligatia de a lua masuri pentru ca stocarea temporara a deseurilor

pe amplasament sa se faca in conditii care sa garanteze reducerea riscului pentru

sanatatea umana si deteriorarea calitatii mediului; sa evite formarea de stocuri de

deseuri si de produse rezultate in urma tratarii deseurilor, care ar putea genera

fenomene de poluare a mediului sau care sa prezinte riscuri asupra sanatatii umane;

sa adopte cele mai bune tehnici disponibile in domeniul valorificarii deseurilor.

Produsele chimice utilizate in operatiunile de tratare a deseurilor periculoase sunt

achizitionate de la furnizori de pe piata interna. Manipularea, incarcarea,

descarcarea, stocarea temporara pe amplasament, utilizarea produselor chimice se

va realiza cu respectarea instructiunilor specifice prevazute in fisele tehnice de

securitate ale produselor.

Evidenta intrarilor si consumurilor de produse chimice trebuie sa se tina pe fise de

magazie si in registre speciale.

Pe amplasament nu sunt depozitate produse chimice care ar putea plasa obiectivul

sub incidenta Directivei SEVESO II (H.G. 804/2007 cu completarile si modificarile

ulterioare).


2016

Pa

ge3

7

2.5.1 Materii prime si materiale

Materiile prime si materialele auxiliare utilizate in procesele operationale, precum si

modalitatile de stocare, sunt prezentate in tabelul -Tab.nr.1.

Tab.1

Principalele materii

prime/materiale

Natura chimica /

compozitie

(Fraze R)i

Inventarul complet

al materialelor

tone/an

Modul de stocare

Materii prime

Deseuri

nepericuloase Functie de compozitie Conf.Anexa 1.

Cca 1068 to/an

In recipienti metalici si

din material plastic,

big-bag-uri, saci,

rezrvoare IBC, paleti

de lemn in hala

acoperita, magazie tip

sopron demontabila,

pe platforma betonata

si vrac pe platforma

betonata.

Deseuri periculoase

Functie de compozitia

chimica si/sau

caracteristica

periculoasa

Conf.Anexa 1

Cca. 1776 to/an

2 rezervoare cu

capacitate de 30 to

fiecare, ambalaje

cubice tip IBC,

recipienti metalici,

cuve metalice, saci,

big bags-uri.

Materiale auxiliare

Clei vinilic in solutie

apoasa

Adeziv pe baza de

polimeri in solutie

apoasa

Cca 0,005 to/an In magazie

Vopsea sigilatoare Rasini acrilice reactive Cca 0,005 to/an In magazie


2016

Pa

ge3

8


prime/materiale

Natura chimica /

compozitie

(Fraze R)i

Inventarul complet

al materialelor

tone/an

Modul de stocare

Solventi decapanti

Solutie decapanta pe

baza de solventi

ecologici;

R1-slab inflamabil


Detergenti

Preparatul nu este clasificat în clasa (е) de pericol in conformitate cu Directiva 1999/45/ЕО.


Hidroxid de sodiu,

(NaOH-soda

caustica)-

conc.50%

Substanta anorganica

monoconstituent/

Clasificare -C (corosiv)

R34-35 -provoaca arsuri

grave;

H314-provoaca arsuri

grave ale pielii si

lezarea ochilor;

H290 -poate fi corosiv

pt.metale

Cca 2,4 to/an Ambalaj plastic, in

hala acoperita

Materiale

absorbante Cca 0,4 to/an In saci depozitati in

magazie.

Utilitati

Apa - Cca 60 mc/an

Energie electrica - Cca 7200 kW/an

Motorina

-

Cca 12 to/an Nu se stocheaza pe

amplasament.

Combustibil solid -

deseuri din lemn, Functie de necesitati

In unitatile de stocare

existente pe

amplasament


2016

Pa

ge3

9


prime/materiale

Natura chimica /

compozitie

(Fraze R)i

Inventarul complet

al materialelor

tone/an

Modul de stocare

nepericuloase .

Materia prima (deseuri nepericuloase si deseuri periculoase) se achizitioneaza de la

terti generatori/detinatori de deseuri, in baza documentelor specifice (procese verbale

de predare-primire, contracte vanzare-cumparare, facturi, bonuri de cantar, aviz de

transport), si se transporta pe amplasament cu mijloacele de transport din dotare

sau inchiriate, in baza formularelor de transport, conform H.G. 1061/2008 privind

transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul national (formulare de

expeditie-transport deseuri periculoase, formulare de aprobare a transportului de

deseuri periculoase, formulare de incarcare-descarcare deseuri nepericuloase).

Deseurile periculoase supuse tratarii trebuie sa fie insotite de buletine de analiza in

conformitate cu cerintele Leg.211/2011 privind regimul deseurilor.

Produsele chimice utilizate in operatiunile de tratare a deseurilor periculoase sunt

achizitionate de la furnizori de pe piata interna. Evidenta intrarilor si consumurilor de

produse chimice trebuie sa se tina pe fise de magazie si in registre speciale. Pentru

fiecare produs chimic utilizat se va detine fisa tehnica de securitate a produsului, iar

depozitarea, manipularea si utilizarea acestuia se va face cu respectarea

specificatiilor din fisa. Fisa tehnica de securitate a produsului va respecta

structura/modelul prevazut in Anexa 2 la Regulamentul REACH.

Motorina necesara mijloacelor de transport se achizitioneaza din statii de distributie a

carburantilor, nu se stocheaza pe amplasament.

2.5.2 Conformarea cu cerintele BAT/BREF

In conformitate cu prevederile Legii 278/2013, cele mai bune tehnici disponibile,

denumite in continuare BAT, reprezinta stadiul de dezvoltare cel mai eficient si

avansat inregistrat in dezvoltarea unei activitati si a modurilor de exploatare, care


2016

Pa

ge4

0

demonstreaza posibilitatea practica a tehnicilor specifice de a constitui referinta

pentru stabilirea valorilor-limita de emisie si a altor conditii de autorizare, in scopul

prevenirii poluarii, iar, in cazul in care nu este posibil, pentru a reduce, in ansamblu,

emisiile si impactul asupra mediului in intregul sau.

Termenul "tehnici" - se referă la tehnologia utilizata si la modul in care instalatia este

proiectata, construita, intretinuta, exploatata, precum şi la scoaterea din funcţiune a

acesteia si, dupa caz, remedierea amplasamentului.

Tehnici disponibile - sunt acele acele tehnici care au inregistrat un stadiu de

dezvoltare ce permite aplicarea lor in sectorul industrial respectiv, în condiţii

economice şi tehnice viabile, luându-se in considerare costurile si beneficiile,

indiferent dacă aceste tehnici sunt sau nu realizate ori utilizate la nivel national, cu

conditia ca acestea să fie accesibile operatorului in conditii acceptabile.

In Anexa 3 la Leg.278/2013 sunt prevazute criteriile ce se iau in calcul la

determinarea celor mai bune tehnici disponibile, si anume:

utilizarea unei tehnologii care produce mai putine deseuri;

utilizarea substantelor mai putin periculoase;

promovarea/extinderea valorificării si reciclarii substantelor generate si

utilizate in proces, precum si a deseurilor, acolo unde este cazul;

procese, instalatii sau metode de exploatare comparabile, care au fost testate

cu succes la scara industriala;

tehnologii avansate si schimburi de informatie si cunoastere stintifica;

natura, efectele si volumul emisiilor avute in vedere;

datele de punere in functiune a instalatiilor noi si a celor existente;

perioada de timp necesara pentru punerea in aplicare a celor mai bune tehnici

disponibile;

consumul si natura materiilor prime (inclusiv apa) utilizate in procesul

tehnologic şi eficienta energetica a acestora;

necesitatea prevenirii sau reducerii la minimum a impactului global al emisiilor

asupra mediului si riscurile implicate de acesta;

necesitatea prevenirii accidentelor si minimizarea consecintelor acestora

asupra mediului;

informatiile publicate de organizatiile publice internationale.


2016

Pa

ge4

1

Prin analiza comparativa a tehnicilor aplicate in cadrul activitatii desfasurate de catre

SC Greentech Servicii Ecologice SRL cu cerintele BAT/BREF se poate concluziona

conformarea instalatiei analizata apartinand SC Greentech Servicii Ecologice SA pe

amplasamentul din localitatea Lumina, bazat pe urmatoarele aspecte:

SC Greentech Servicii Ecologice SRL are implementat Sistemul Integrat de

Management Calitate–Mediu - Securitate si Sanatate in Munca, fiind stabilita

Politica de mediu si proceduri specifice acestei instalatii pentru management

integrat. Procedurile sunt modificate si revizuite in conformitate cu modificarile

aparute;

in cazul dezafectarii instalatiei SC Greentech Servicii Ecologice SRL si-a

stabilit un set de masuri privind dezafectarea instalatiei si va intocmi un Plan

de inchidere pe care il va inainta autoritatilor pentru aprobare conform

cerintelor in vigoare;

societatea are implementate documentele necesare furnizarii complete de

relatii si detalii referitoare la activitatile desfasurate pe amplasament;

societatea are implementat un program de intretinere preventiva a instalatiilor

si echipamentelor de pe amplasament;

se asigura inspectarea zilnica a starii tehnice a instalatiilor si echipamentelor,

a capacitatilor de depozitare temporara a deseurilor;

programul de intretinere a echipamentelor, instalatiilor, capacitatilor de

depozitare este realizat cu personal calificat;

exista implementata procedura de receptie si acceptare a deseurilor;

se realizeaza inspectia vizuala a deseurilor pentru verificarea conformarii cu

documentele si descrierea deseurilor;

se asigura controlul calitatii deseurilor receptionate pe baza documentelor

insotitoare conforme cu legislatia invigoare, care constau in: documente

tipizate de transport deseuri, rapoarte de incercari emise de laboratoare

acreditate, informatii privind tipurile si calitatea deseurilor furnizate de catre

furnizori.


2016

Pa

ge4

2

sunt respectate procedurile de manipulare, incarcare-descarcare a deseurilor

pe amplasament;

in functie de tipul de deseuri receptionate, depozitarea temporara a acestora

se realizeaza in functie de gradul de periculozitate, al riscului pentru mediu,

societatea detinand spatii si capacitati de depozitare corespunzatoare;

pe amplasament este aplicat un sistem de identificare a deseurilor prin

etichetare si marcarea zonelor de depozitare.

recipientii de stocare deseuri sunt prevazuti cu sisteme de inchidere si

amplasati in zone/spatii prevazute cu sistem de colectare a apelor pluviale.

sunt asigurate masurile care se impun pentru fluidizarea fluxului de deseuri pe

amplasament astfel incat sa se evite formarea de stocuri mari, mai mult decat

este necesar;

in cadrul sistemului de management integrat exista stabilite proceduri speciale

privind stabilirea si controlul deseurilor;

societatea are implementat planul de prevenire si combatere a poluarilor

accidentale precum si planul de prevenire si interventie in caz de incendiu.

activitatile desfasurate sunt realizate cu un nivel de zgomot ce se incadreaza

in valorile maxim admise;

se tine evidenta consumurilor de materii prime, materiale auxiliare, energie

electrica, apa. Acestea vor fi raportate catre autoritatea de mediu anual in

cadrul RAM;

sistemul de colectare al apelor tehnologice este separat de sistemul de

colectare ape uzate menajer;

exista sistem de colectare ape pluviale;

se asigura monitorizarea calitatii apelor uzate, certificata prin buletine de

analiza si rapoarte de incercare;

sunt asigurate masurile de prevenire a contaminarii solului, suprafata de lucru

fiind betonata si prevazuta cu sistem de rigole pentru preluarea eventualelor

scurgeri si a apelor pluviale;


2016

Pa

ge4

3

2.6 Topografie si sistem de scurgere

Comuna Lumina, judetul Constanta este situata la o distanta in linie dreapta de cca

6 km fata de municipiul Navodari, cca 4 km fata de Mamaia Sat si Lac Siutghiol si

cca 4,6 km fata de Marea Neagra.

Amplasamentul SC Greentech Servicii Ecologice se afla la o distanta de cca 1 km

fata de Canalul Navigabil Poarta Alba - Midia Navodari.

Canalul Poarta Alba-Midia Navodari face legatura intre porturile Midia (port la Marea

Neagra) si Luminita (port la Lacul Tasaul) cu Canalul Dunare-Marea Neagra.

Relieful zonei a fost influentat de lucrarile de excavare necesare realizarii senalului

navigabil.

Din punct de vedere morfologic, suprafata amplasamentului SC Greentech Servicii

Ecologice SRL face parte din zona litorala a Podisului Dorobanti, a carui inclinare

generala este de la Vest catre Est, cu pante mai inclinate in apropierea litoralului.

2.7 Geologie si Hidrogeologie

Amplasamentul pe care este situat obiectivul economic SC Greentech Servicii

Ecologice SRL este cuprins in unitatea majora structurala care este Compartimentul

Central Dobrogean, inscris la rindul lui in marea unitate geologica reprezentata de

Platforma Moesica, invecinata astfel:

La Vest - Orogenul Carpatic,

La Nord - aliniamentul reprezentat de Orogenul Carpatic - Orogenul Nord

Dobrogean,

La Sud - Orogenul Balcanic,

La Est - selful Marii Negre (in care se continua),

Din aceasta se individualizeaza pe teritoriul României trei compartimente:

Valah,

Sud -Dobrogean,

Central-Dobrogean,

Cele trei compartimente au rang de subunitati tectonice delimitate de accidente

tectonice transcrustale majore, spre deosebire de situatia din Platforma Scitica unde


2016

Pa

ge4

4

separarea sectoarelor Birlad si Deltei Dunarii tine de ratiuni geografice. Aceste

compartimente tectonice au fost tratate de-a lungul timpului diferit, fie ca platforme de

sine statatoare (Ionesi, 1994) fie ca niste compartimente tectonice ale Platformei

Moesice (Sandulescu, 1984).

Unitatea Moesica - se delimiteaza dupa cum urmeaza:

in nord-falia pericarpatica (falia Bibesti-Tinosu) o separa de

Orogenul Carpatic. Structura se afunda spre nord sub Orogenul

carpatic. In acest sector falia pericarpatica este mascata la

suprafata de depozitele neogen-cuaternare;

in nord-est – falia Peceneaga-Camena, care se prelungeste din

Dobrogea;

in est-taluzul continental al Bazinului Euxinic;

in sud-Dunarea si frontiera (limita formala).

Fundamentul blocului moesic este eterogen, compartimentele Valah, Sud-Dobrogean

si Central-Dobrogean, delimitate de falii crustale majore (faliile intramoesica si

Capidava-Ovidiu), corespunzand unor faciesuri litologice distincte. De asemenea,

daca se analizeaza aranjamentul litofacial si tectonic al cuverturii sedimentare se

constata caracterul eterogen al acesteia, dar se observa si faptul ca liniile majore

litofaciale si tectonice se suprapun numai partial compartimentelor delimitate tectonic

si litologic in soclu. In aceste conditii trebuie avut in vedere ca limitele celor trei

compartimente sunt diferite pentru fundament si cuvertura sedimentara.

Varsta

Unitatea Moesica corespunde Proterozoicului superior-Cambrianului (ciclul Assyntic-

Cadomian). Orogenul care alcatuieste soclul Platformei Moesice a luat nastere in

ciclurile orogenetice assyntic-cadomiene, care s-au desfasurat in partea terminala a

Proterozoicului-Cambrian, moment dupa care structura orogenetica intra in procesul

de cratonizare (alipirea la nucleul continental si trecerea la un regim geotectonic de

stabilitate relativa). Practic, din punct de vedere geomorfologic se instaleaza procesul

de peneplenizare.


2016

Pa

ge4

5

Stratigrafia

Cunoasterea stratigrafiei Platformei Moesice s-a efectuat cu peste 11000 de foraje,

prospectiuni geofizice si prospectiuni de la suprafata, ceea ce asigura un grad bun

de cunoastere a acestei morfostructuri.

Fundamentul

Este constituit din trei compartimente tectonice, cu caracteristici litologice si

structurale distincte. Limitele compartimentelor sunt:

Compartimentul Valah - falia pericarpatica, Dunare si falia

intramoesica;

Compartimentul Sud-Dobrogean – falia pericarpatica, falia

intramoesica, falia Capidava-Ovidiu si frontiera;

Compartimentul Central-Dobrogean – falia pericarpatica, falia

Capidava-Ovidiu si falia Peceneaga-Camena (v.Fig. 1).


2016

Pa

ge4

6

Fig. 1– Tipurile de soclu din Platforma Moesica(dupa Sandulescu, 1984; Visarion et

al., 1988, Ionesi, 1994) I - soclu Valah; II - soclu Sud-Dobrogean; III - soclu Central-

Dobrogean.

Fundamentul a fost cercetat cu foraje de adancime in compartimentele Valah si Sud-

Dobrogean (Leu, Bals, Palazu, etc). Particularitatile litologice ale celor trei

compartimente sunt prezentate sintetic in Fig. 2.

Fig. 2 Litostratigrafia fundamentului

Datele de virsta absoluta (radiometrice) indica 543-546 mil. ani pentru ultimele

procese metamorfice care au afectat formatiunile fundamentului, corespunzatoare

miscarilor assyntice-cadomiene (Proterozoic superior – Cambrian).


2016

Pa

ge4

7

Cuvertura sedimentara a compartimentului Central Dobrogean

Ca urmare a variatiilor eustatice, in Platforma Moesica, s-au desfasurat cinci

megacicluri de sedimentare marina: Paleozoic, Permian - Triasic, Mesozoic,

Eocen si Badenian superior – Pleistocen mediu. Limitele compartimentelor trasate

in cadrul cuverturii sunt dupa cum urmeaza:

Compartimentul Valah - falia pericarpatica, falia Peceneaga-

Camena, falia Dunarii si Dunarea;

Compartimentul Sud-Dobrogean- falia Dunarii, falia Capidava-

Ovidiu si frontiera de stat;

Compartimentul Central-Dobrogean-falia Dunarii; falia Capidava-

Ovidiu si falia Peceneaga-Camena.

Delimitarea Compartimentului Central-Dobrogean (Masivul Dobrogei- Centrale)

Caracterul de masiv al acestei unitati este conferit de faptul ca soclul cristalin apare

la zi pe suprafete foarte mari, in timp ce cuvertura se pastreaza pe arii restrinse cu

grosimi reduse. Este singura unitate de platforma din teritoriul Romaniei in care

soclul apare la zi, si care :

- in nord-est - este separta de Orogenul Nord Dobrogean (OND) prin falia

Peceneaga– Camena;

- in vest- vine în contact cu Sectorul Valah, de-a lungul faliei Dunarii;

- in sud-vest- este delimitata de Sectorul Sud-Dobrogean de falia Capidava –

Ovidiu;

- in est – se prelungeste in selful Marii Negre. La un moment dat falia Capidava –

Ovidiu isi schimba directia de la sud-est spre est si aduce in contact pe self, Masivul

Dobrogei Centrale cu Blocul Sud-Dobrogean si cu Orogenul Nord-

Dobrogean.(v.Fig.1)

Litostratigrafia cuverturii sedimentare


2016

Pa

ge4

8

Cele doua etaje structurale, fundamentul si cuvertura sedimentara, apar la zi

asigurand o buna cunoastere a acestora. Depozitele fundamentului si cuverturii sunt

acoperite pe mari suprafete cu loees cuaternar. Specific pentru Dobrogea Centrala

este dezvoltarea discontinua si cu grosimi mici a cuverturii sedimentare. Aceasta s-a

format intr-un singur ciclu de sedimentare Jurasic mediu (Bathonian) – Cretacic. In

partea de sud-est, intre Navodari si Mamaia, s-a interceptat in foraje si un

sedimentar sarmatian sub depozitele de loess. Formarea acestor roci este legata

de extinderea maxima a marii basarabiene din Dobrogea de Sud (Fig. 3).

Fig. 3. Litologia si biostratigrafia depozitelor jurasice din Masivul Dobrogei Centrale

(din Ionesi, 1994)

Jurasicul

Depozitele jurasice sunt transgresive peste sisturile verzi, pastrindu-se pe suprafete

restrinse in lungul Dunarii (intre Harsova si Topalu), in jurul localitatilor Dorobantu,

Crucea, M. Kogalniceanu. Pe arii mai extinse afloreaza in cursul inferior al vaii

Casimcea, continuat in zona nordica a lacului Tasaul, pina la Capul Midia. In

Jurasicul mediu (Bathonian – Callovian inferior) apele revin pe suprafata Dobrogei

Centrale si se acumuleaza o formatiune epiclastica cu conglomerate, gresii, calcare


2016

Pa

ge4

9

grezoase fosilifere, cu intercalatii de roci carbonatice, in grosime de pâna la 25 m

(formatiunea de Tichilesti). In Jurasicul superior (Callovian mediu – Kimmeridgian) se

instaleaza o mare cu ape putin adanci (sub 50 m), calde, in care s-a dezvoltat o

fauna bogata si s-au creat conditii favorabile pentru constructiile recifale. Litologic s-

au acumulat, in partea inferioara, calcare cu crinoide, briozoare si alge, in care apar

accidente silicioase nodulare, grosime de 10-12 m (Formatiunea de Gura Dobrogei),

iar la partea superioara calcare cu bioclaste (bioclaste de spongieri, crinoide,corali,

alge) si calcare bioconstruite (bioherme construite de corali, spongieri si alge), in

grosime de 150-500 m (Formatiunea de Casimcea). In calcarele jurasice din Valea

Casimcei s-a format un relief carstic.

Cretacicul

Dupa Jurasicul superior Dobrogea Centrala sufera un proces de exondare, astfel

incit apele cretacice acopera suprafete mici. Sedimentarea a fost episodica si a

cuprins doar marginele regiunii. Initial se identifica o sedimentare lacustra, cu iviri de

argile caolinoase policolore, nisipuri, pietrisuri si conglomerate la Topalu si Harsova.

Apoi revin apele marine, care transgradeaza mai intai din vest spre nord-est

(depunindu-se nisipuri, gresii glauconitice, conglomerate), in final, transgresiunile

producindu-se din sud (se depun gresii calcaroase).

Fig.4. Sectiune geologica prin biohermul Topalu, din Formatiunea de

Casimcea (Chiriac et al., 1977; Ionesi, 1994).

Depozitele continentale


2016

Pa

ge5

0

Cuaternarul

Acopera arii extinse, mascind depozitele mai vechi. Din punct de vedere

litostratigrafic sunt similare cu cele din Dobrogea de Sud:

- in partea inferioara se gasesc depozite continentale, paludale (argile si siltite verzui

si roscate, cu concretiuni calcaroase sau agregate de gips) (mediu palustru = mediu

mlastinos);

- in partea superioara se formeaza depozite de loess. In toata stiva de roci

cuaternare se gasesc nivele de produse reziduale, de alteratie continentala, de

culoare caramizie sau negricioasa-cenusie, reprezentind paleosoluri.

La sfirsitul Chersonianului intreaga platforma devine uscat, apele revenind in

Pontian si acoperind numai o fisie ingusta in partea vestica. Din Romanian apele se

retrag spre sud si vest, Dobrogea de sud functionind ca arie continentala pana in

prezent.

Badenianul superior

Este o formatiune cunoscuta pe intreaga suprafata a Dobrogei de Sud.Litologic,

aceasta serie este alcatuita din depozite epiclastice (nisipuri cuartoase, gresii,

conglomerate, calcare de bioacumulare, marne si argile), cu o fauna de amestec

marina si salmastra. Aceste depozite sunt deschise la Seimenii Mari (la Dunare) si in

sud-vest, la Valeni.

Sarmatianul

Dupa o scurta intrerupere, se continua sedimentarea caracteristica Bazinului Dacic.

Apele transgreseaza din sud, depunandu-se argile si marne, substituite in unele

cazuri in partea sud-vestica prin nisipuri si calcare (Volhinian superior). Peste

acestea se depun, pe intreaga platforma, roci predominant carbonatice cu intercalatii

de argile, marne, nisipuri, gresii si diatomite (Basarabian). In partea estica,

succesiunea prezentata se incheie cu un pachet subtire de calcare, denumite

„calcare de Limanu” (Techirghiol – Limanu – Albesti). In partea superioara a


2016

Pa

ge5

1

Sarmatianului (Chersonian) apele stationeaza numai în jumatatea estica,

acumulandu-se calcare oolitice, marne, argile, gresii calcaroase si dolomite.

Pontian – Dacian – Romanian

Apele revin pe o fisie ingusta paralela cu Dunarea, in partea vestica a Dobrogei de

Sud. Acum s-au acumulat depozite lacustre cu marne, nisipuri, calcare de apa dulce

si argile bentonitice.

Tectonica compartimentului central-dobrogean

Trecerea de la regimul geosinclinal la cel de platforma

Acest proces s-a realizat în miscarile assyntice – caledonice, din Proterozoic

superior-Cambrian. Evolutia in regim de geosinclinal s-a incheiat cu edificarea unei

catene montane, alcatuite predominant din „sisturi verzi”, care se intindea intr-o zona

mai estica in raport cu ariile alpine. Catena o fost supusa unui intens proces de

peneplenizare pina în Miocen (Burdigalian), reprezentand din Mezozoic (odata cu

deschiderea Neotethysului =geosinclinalul carpatic) o importanta sursa de alimentare

cu material detritic a partilor central-estice ale bazinul carpatic. Din acest motiv, pe

aria flisului extern si a molasei est-carpatice se gasesc roci cu galeti de sisturi verzi

dobrogene, incepând din Cretacicul superior pina în Burdigalian.

Raporturile cu unitatile limitrofe

- cu Orogenul Nord-Dobrogean se gaseste in raporturi de incalecare, sisturile

cristaline ale soclului central-dobrogean incalecând de-a lungul faliei Peceneaga –

Camena, spre nord-est, peste formatiunile mai noi ale Orogenului Nord-Dobrogean si

Platformei Babadag.

- cu Sectorul Sud-Dobrogean vine în contact de-a lungul faliei listrice Capidava –

Ovidiu, in sud-vest, sud si est, atit in zona continentala cit si de self.

- cu Sectorul Valah vine in contact in vest, de-a lungul faliei Dunarii.


2016

Pa

ge5

2

In raport cu unitatile limitrofe (Orogenul Nord-Dobrogean, Sectorul Valah si Sectorul

Sud-Dobrogean), Sectorul Central-Dobrogean este un compartiment inaltat tectonic.

Fig. 5. Schita tectonica a Dobrogei Centrale (Mirauta, 1969; Ionesi, 1994.


2016

Pa

ge5

3

Sistemul ruptural si plicativ

Accidentul ruptural (falia) cel mai important care afecteaza formatiunile Masivului

Dobrogei Centrale, este falia Ostrov – Sinoe cu o directie NV-SE (Fig.11). Aceasta

delimiteaza doua sisteme de structuri plicative (sinclinale si anticlinale), cu axele

orientate pe directia NV-SE, intre faliile Peceneaga – Camena si Ostrov – Sinoe si o

orientare vest-est, intre faliile Ostrov – Sinoe si Capidava – Ovidiu. In sectorul nordic,

cea mai importanta structura plicativa este anticlinalul Dorobantu –Ceamurlia, in al

carui ax apar sisturile de Ceamurlia.

Cuvertura sedimentara

Depozitele jurasic – cretacice prezinta o deformare slaba, in cute sinclinale si

anticlinale, datorata probabil miscarilor kimerice care au afectat Orogenul Nord-

Dobrogean. De exemplu, pe cursul inferior al Casimcei se defasoara o structura

sinclinala denumita „sinclinalul Casimcea” (Fig.6).

Fig. 6. Cuvertura jurasica transgresiva peste formatiunile cristaline, deformata plicativ

(dupa Harta geologica a României, sc. 1:50000, IGG; din Ionesi, 1994).


2016

Pa

ge5

4

Aspecte orografice ale compartimentului central-dobrogean

Peste Masivul Dobrogei Centrale se suprapune geomorfologic un relief de podis (in

cea mai mare parte Podisul Casimcei), care in partea de nord atinge inaltimi de pana

la 392 m. Depozitele de loess sunt foarte extinse, acoperind depozitele mai vechi,

precum si relieful precuaternar. In depozitele calcaroase jurasice din Valea Casimcei

si malul Dunarii s-a format un relief carstic. Principala artera hidrografica este

reprezentata de riul Casimcea care se varsa in est in lacul Tasaul. Acesta, in cursul

inferior sapat în calcare, are aspect de chei. In Dunare se varsa Topologul (Saraiu).

Cumpana de ape dintre Dunare si Marea Neagra este mult deplasata spre vest

comparativ cu Dobrogea de Sud, ceea ce indica o evolutie paleogeografica

diferentiata ale celor doua regiuni.

In ceea ce priveste amplasamentul SC Greentech Servicii Ecologice SRL, din punct

de vedere geologic, litologia acestuia se incadreaza in stratigrafia prezentata mai

sus.

Conform Studiului Geotehnic realizat de catre SC T.G. 5 Proiect SRL, zona

amplasamentului este caracteristica formatiunilor cuaternare reprezentate de

loessuri, macroporice de origine eoliana, prafuri-prafuri argiloase loessoide si argile

prafoase loessoide. Sub acestea urmeaza complexul argilos-argila roscata si

fundamentul de sist verde cenusiu.

Pentru stabilirea litologiei din amplasament a fost executat un foraj geotehnic F20.

forajul a pus in evidenta urmatoarea succesiune litologica:

"a" - in suprafata pamant cenusiu, cu grosimi de 0,90-1,00 m

"b"- in continuare urmeaza un strat de praf argilos loessoid, pana la adancimea de

2,20 m.

Praful argilos loessoid este pamantul ce intra in cadrul zonei de deformatie a

fundatiilor si are urmatoarele caracteristici geotehnice:

- este pamant coeziv;

- granulometric: praf argilos;

- plasticitate medie;

- consistenta:1C=0,8, situeaza stratul in domeniul plastic vartos spre plastic

consistent.


2016

Pa

ge5

5

Pe 1,00 m deasupra panzei freatice praful argilos loessoid nu mai este sensibil la

umezire .Se incadreaza in categoria terenurilor cu compresibilitate mare in stare

naturala si foarte mare in stare inundata.

"c"- stratificatia se continua cu praf argilos galben-cafeniu, plastic consistent, pana la

adancimea de 3,40 m;

"d"- urmeaza argila galbena-cafenie, plastic vartoasa, pana la adancimea de 5,30 m.

Nivelul panzei freatice s-a intalnit in foraj la adancimea de 2,90 m. Pot fi fluctuatii de

+/- 0,30m.

Amplasamentul studiat se incadreaza in categoria geotehnica 2 si din punct de

vedere al riscului geotehnic- risc geotehnic moderat.

2.8 Climatologia in zona

Clima zonei este cea specifica litoralului marin si evolueaza pe fondul general al

climatului temperat continental, prezentand anumite particularitati legate de pozitia

geografica si de componentele fizico-geografice ale teritoriului. Existenta Marii Negre

si a fluviului Dunarea, cu o permanenta evaporare a apei, asigura umiditatea aerului

si totodata provoaca reglarea incalzirii acestuia. Circulatia maselor de aer este

influentata iarna de anticiclonul siberian care determină reducerea cantitatilor de

precipitatii, iar vara anticiclonul Azorelor provoaca temperaturi ridicate şi secete.

Influentele Marii Negre se resimt prin toamne lungi şi calduroase, ca si prin primaveri

tarzii si racoroase.

Vantul predominant este cel care bate in directia N-NE, caracterizandu-se printr-o

umiditate redusa vara, in timp ce iarna aduce viscole si geruri. Masa de apa a marii

are un efect moderator asupra regimului termic.

Date climatice specifice zonei:

- Temperatura medie anuala in zona litorala este de 11,2 grade Celsius. Topoclimatul

litoralului este caracterizat printr-o temperatura relativ omogena, frecventa brizelor

marine, prezinta cel mai scazut nivel de precipitatii 350 – 400 mm;


2016

Pa

ge5

6

- Vara, durata de stralucire a Soarelui este de 10-12 ore/zi iar valoarea radiatiei

solare, directe şi difuze, este de circa 184,1 Kcal/cm2/an;

- Umiditatea aerului inregistreaza valori minime vara 74 % si valori maxime iarna 89

%, valoarea medie anuala fiind de 80 %;

- Presiunea atmosferica este relativ ridicata osciland intre 758-764 mmHg;

- Data medie a primului inghet este 16 noiembrie, iar a ultimului inghet este 29

martie.

Regimul precipitatiilor

Precipitatiile prezinta valori anuale cuprinse între 350 mm şi 475 mm, situand

Constanta, implicit Navodari, intre regiunile cele mai aride din tara. Valorile scazute

se datoresc continentalizarii maselor de aer in deplasarea lor de la vest spre est si a

conditiilor locale particulare (altitudini reduse, bazinul Marii Negre).

Regimul eolian

Vanturile sunt determinate de circulatia generala a atmosferei si conditiile geografice

locale. Vanturile predominante bat dinspre nord si nord-est in zona litoralului Marii

Negre si dinspre nord-vest in zona continentala.

In localitatea Lumina, zona amplasamentului, frecventa dominanta a vantului este in

timpul verii pe directia E-V, iar in timpul iernii N, N-V.

Vitezele medii anuale ale vanturilor sunt mai mari in zona litorala – peste 4 m/s si mai

scazuta in rest – sub 3,6 m/s. Valorile cele mai mari ale vitezelor vantului se

inregistreaza iarna (decembrie - februarie). In zona Constanta -Lumina-Navodari,

valorile maxime depasesc 15 m/s.

Vantul dominant este Crivatul care bate din directia NE, este un vant rece si uscat

care coboara brusc temperatura. Primavara provoaca o evaporare puternica a apei

din sol, iar in timpul iernii spulbera putina zapadace se depune pe sol.


2016

Pa

ge5

7

Vanturile de vara sunt calde si uscate. Perioada de calm atmosferic este redusa si se

inregistreaza indeosebi la sfarsitul verii si inceputul toamnei si creste de la tarm spre

interiorul judetului.

Caracteristice zonei maritime sunt brizele de zi si de noapte. Vara brizele bat ziua

dinspre mare spre uscat, iar noaptea dinspre uscat spre mare, resimtindu-se la o

distanta de 10-15 km spre interiorul uscatului.

2.9 Autorizatii curente

Beneficiarul detine:

Autorizatia de mediu nr. 161/29.05.2013, revizuita in data de 28.03.2014 si in data

de 05.10.2015 emisa pentru reglementarea din punct de vedere al protectiei mediului

a activitatilor:

Colectare deseuri periculoase si nepericuloase;

Transport deseuri periculoase/nepericuloase;

Tratare si valorificare uleiuri uzate, reziduuri petroliere;

Tratarea ambalajelor care contin sau sunt contaminate cu substante

periculoase;

Tratare solutii lichide acide (tratare cu hidroxid de sodiu);

Valorificare (prin operatiuni de sortare si balotare) deseuri nepericuloase;

Curatare rezervoare/tancuri/recipienti de reziduuri,

Depozitari;

Colectare si epurare ape uzate,

Colectare si comert cu ridicata al deseurilor si resturilor;

desfasurate la sediul secundar din comuna Lumina, sat Lumina, soseaua Iuliu

Maniu nr.30G, judetul Constanta.

Autorizatia de mediu a fost emisa conform Ord.1798/2007 si este valabila pana la

data de 29.05.2023, cu conditia prezentarii rezultatele monitorizarii, conform

cerintelor punctului III.2 din autorizatie.

Autorizatia de gospodarire a apelor nr.94 din 28.06.2016, valabila pana la data de

28.06.2019.


2016

Pa

ge5

8

2.10 Detalii de planificare

Monitorizarea calitatii amplasamentului este realizata de catre societate prin:

monitorizarea calitatii apelor uzate;

monitorizarea tehnologica/monitorizarea variabilelor de proces.

Monitorizarea calitatii apelor uzate

Conform prevederilor Cap.III. pct.1 din Autorizatia de mediu nr. 161/29.05.2013,

revizuita, societatea realizeaza buletine de analiza pentru apele uzate menajere si

apele pluviale potential contaminate. Analizele se efectueaza inaintea fiecarei

vidanjari pentru verificarea incadrarii valorilor in NTPA 002, iar rezultatele sunt

raportate autoritatii de mediu. Se analizeaza indicatorii - pH, SET, MTS, CBO5,

fosfor total, azot amoniacal, detergenţi. Din monitorizarile realizate pana in prezent,

se constata incadrarea valorilor determinate pentru indicatorii analizati, in valorile

maxim admise prin NTPA 002.

Monitorizarea tehnologica/monitorizarea variabilelor de proces.

Operatorul economic SC Greentech Servicii Ecologice SA, asigura verificarea

regulata a capacitatii de functionare a instalatiilor si echipamentelor, iar in baza

planului de mentenanta garanteaza interventia si remedierea in timp util a

defectiunilor aparute la instalatiile si echipamentele din dotare.

Societatea asigura o ventilatie naturala permanenta a halei prin spatiile deschise din

partea superioara a halei, cuprinse intre peretii halei si acoperis;

Societatea monitorizeaza: consumul energetic, consumul de apa, consumul de

materiale auxiliare.

Societatea intocmeste Rapoarte de gestiune si chestionare statistice pentru deseurile

colectate/tratate/generate/transportate, cu frecventa impusa de actul de

reglementare.

2.11 Incidente/accidente legate de poluare

Pe amplasament nu s-au inregistrat incidente/accidente cu efecte asupra calitatii

factorilor de mediu in perioada de functionare a obiectivului ce face obiectul

prezentului raport de amplasament.

Terenul pe care functioneaza obiectivul este concesionat de la Consiliul Local al

Comunei Lumina pe o perioada de 49 ani prin Contractul de concesiune


2016

Pa

ge5

9

nr.12904/16.12.2011 si semnarea procesului verbal de predare-primire din data de

10.01.2012.

Terenul concesionat apartine domeniului privat al comunei Lumina si este situat in

intravilanul comunei.

La momentul preluarii prin concesiune de catre SC Greentech Servicii Ecologice

SRL, terenul era eliberat de sarcini.

Nu s-au putut obtine informatii privind eventuale probleme de mediu anterioare

preluarii prin concesiune a terenului de catre SC Greentech Servicii Ecologice SRL.

2.12 Vecinatatea cu Specii sau Habitate Protejate sau Zone Sensibile

In conformitate cu O.U.G. 195/2005-privind protectia mediului, modificata si

completata, prin biodiversitate se intelege: " variabilitatea organismelor din cadrul

ecosistemelor terestre, marine, acvatice continentale si complexelor ecologice,

incluzand diversitatea intraspecifica, interspecifica si diversitatea ecosistemelor" iar

aria naturala protejata este - "zona terestra, acvatica si/sau subterana, cu perimetru

legal stabilit si avand regim special de ocrotire si conservare, in care exista specii de

plante si animale salbatice, elemente si formatiuni biogeografice, peisagistice,

geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica,

stintifica sau culturala deosebita".

Amplasamentul SC Greentech Servicii Ecologice SRL este situat la o distanta de cca

1,66 km de orasul Ovidiu si cca 5 km de orasul Navodari.

Cele mai apropiate arii naturale protejate din vecinatatea obiectivului, fac parte din

reteaua ecologica europeana Natura 2000, declarate arii speciale de protectie

avifaunistica prin H.G. 1284/2007 -privind declararea ariilor de protectie speciala

avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in

Romania - cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv ROSPA0057 Lac

Siutghiol si ROSPA0076 Marea Neagra. Distanta masurata in linie dreapta este de

cca 1,5 km, respectiv 3,6 km asa cum se observa in fig. nr.7.


2016

Pa

ge6

0

Fig. nr.7

Dat fiind faptul ca terenul studiat se afla in vecinatatea Canalului Poarta Alba -Midia

Navodari, la o distanta de cca 1 km, se considera ca acest amplasament face parte

din suprafetele pe care s-au depozitat materiale rezultate de la lucrarile de excavare

ale senalului navigabil. Luand in considerare acest aspect precum si antropizarea

zonei, activitatile desfasurate in vecinatate, spatiul inierbat redus, amplasamentul nu

are caracteristici care ar putea prezenta importanta pentru migratia pasarilor


2016

Pa

ge6

1

2.13 Conditiile cladirilor

Amenajarile de pe amplasament (hala depozitare, magazie tip sopron demontabila,

platforma betonata, parcare, bazin colectare ape uzate menajere, bazin colectare

ape pluviale potential contaminate), au fost realizate etapizat, de catre SC Greentech

Servicii Ecologice SRL.

Hala pentru stocare temporara si tratare/valorificare deseuri este o constructie

realizata pe structura betonata, cu suprafata de 365 mp. Fundatiile halei au fost

dimensionate ca fundatii izolate sub stalpii de beton armat. Structura de rezistenta a

halei este realizata din stalpi de beton armat iar pardoseala din beton clasa C8/10 cu

grosimea de 15 cm, armata cu doua plase sudate.

Ventilatia naturala a halei este asigurata prin spatiile deschise din partea superioara

a halei, cuprinse intre peretii halei si acoperis;

Hala este impartita in trei zone: zona pentru stocare temporara, tratare/valorificare a

deseurilor; zona atelierului; zona magazie depozitare materiale auxiliare.

In magazia tip sopron demontabila, se stocheaza temporar deseuri nepericuloase.

Magazia sopron este o constructie usoara, pe structura de lemn, demontabila .

Pe platforma betonata se stocheaza temporar deseurile colectate de la terti, deseuri

care fie sunt supuse operatiunilor de tratare/valorificare, fie sunt predate catre

operatori autorizati pentru desfasurarea de activitati de valorificare/eliminare deseuri.

Utilajele, echipamentele, mijloacele de transport ce deservesc activitatea au fost

achizitionate de catre beneficiar in aces sens. Pe langa mijloacele de transport

proprii, beneficiarul mai utilizeaza si mijloace de transport inchiriate, pentru a realiza

transportul deseurilor periculoase si nepericuloase.

Platforma este prevazuta cu rigole pentru colectarea apelor pluviale si/sau a

eventualelor scurgeri de deseuri lichide.

Conform Studiului geotehnic realizat de catre SC T.G.5 Proiect SRL, in zona

amplasamentului nu se evidentiaza fenomene fizico-geologice active, care sa

pericliteze activitatea constructiilor.

Din punct de vedere seismic, zona amplasamentului se incadreaza astfel:

conform codului de proiectare seismica Partea "Prevederi de proiectare pentru

cladiri"P100-1/2006, amplasamentul se incadreaza in zona cu valoarea


2016

Pa

ge6

2

acceleratiei terenului pentru proiectare ag=0,16 g pentru cutremure avand

intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani si in zona cu perioada de control

(de colt) c=0,7 sec;

conform SR 11100/1/93 in macrozona cu gradul "71" de intensitate seismica

(grade MSK), in care probabilitatea producerii unui sistem unui seism de

gradul 7 sau mai mare este de minim o data la 50 ani.

2.14 Raspuns de urgenta

Avand in vedere activitatea desfasurata de catre beneficiar, tipul si cantitatile de

produsele chimice si materiale utilizate, obiectivul nu intra sub incidenta Directivei

SEVESO transpusa in legislatia nationala prin H.G.804/2007 privind controlul

asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase, cu

modificarile si completarile ulterioare.

Societatea detine urmatoarele documentele:

Program de combatere a poluarii accidentale in zona de depozitare a

recipientilor cu ulei uzat si alte deseuri periculoase;

Anexa 1 la Programul de combatere a poluarii accidentale in zona de

depozitare a recipientilor cu ulei uzat si alte deseuri periculoase- Lista dotarilor

si materialelor necesare pentru sistarea poluarilor accidentale;

Tematica de instruire in domeniul situatiilor de urgenta.

Procese verbale de instruire pe modul de actiune in caz de dezastre naturale

si accident chimic.

Fisele de instruire a personalului salariat in domeniul PSI si al situatiilor de

urgenta.

Fisele de caracterizare a deseurilor periculoase, in conformitate cu prevederile

Leg.211/2011.

In conformitate cu Programul de prevenire si combaterea poluarii accidentale, SC

Greentech Servicii Ecologice SRL a stabilit:

Sursele potential poluatoare pentru factorii de mediu;

Lista punctelor critice din unitate unde se pot produce poluari accidentale


2016

Pa

ge6

3

Fisele de caracterizare a deseurilor periculoase.

Programul de masuri si lucrari in vederea prevenirii si combaterii poluarii

accidentale;

Componenta colectivului constituit pentru rezolvarea situatiilor de urgenta

interna cu responsabilitatile conducatorilor;

Componenta echipelor de interventie in cazul producerii poluarilor

accidentale;

Lista dotarilor si a materialelor necesare pentru interventii in caz de poluari

accidentale;

Procedura privind inregistrarea informatiilor cu privire la producerea

evenimentelor de poluare accidentala;

Procedura de alarmare in situatia poluarilor accidentale.

Potentialele accidente pe amplasamentul instalatiei pot fi generate de:

1. fisurarea sau deversarea recipientilor de stocare temporara a deseurilor

periculoase (ulei uzat, hidrocarburi petroliere, solutii acide, etc).

2. prabusirea platformei betonate sau a digului de imprejmuire a zonei de amplasare

a rezervoarelor de stocare ulei uzat.

In astfel de situatii, echipa de interventie va actiona pentru:

- Golirea continutului din recipientul avariat in alt recipient disponibil, cu

ajutorul pompelor;

- Localizarea sparturii in zidul/digul de imprejmuire;

- Mobilizarea personalului si a mijloacelor tehnice necesare blocarii sparturii

din zidul/digul de imprejmuire si trecerea la remedierea lui urgent;

- Mobilizarea personalului si a mijloacelor tehnice necesare curatarii zonei

infestate;

Conducerea societatii va analiza in detaliu cauzele producerii accidentului si implicit a

poluarii accidentale si va stabili masurile tehnice si organizatorice in vederea

prevenirii unor astfel de situatii.

Actiuni preventive:


2016

Pa

ge6

4

verificarea periodica a starii fizice, integritatii, gradului de uzura, a recipientilor

de stocare temporara a deseurilor periculoase.

depozitarea recipientilor cu continut de deseuri periculoase numai in spatiile

special amenajate;

inspectia vizuala periodica a infrastructurii si dotarilor;

evitarea formarii de stocuri mari de deseuri periculoase pe amplasament;

verificarea zilnica a capacitatii de stocare a deseurilor periculoase;

instruirea personalului cu privire la modul de manipulare, stocare temporara a

deseurilor periculoase;

3. incendiu

Riscul producerii pe amplasament a unui astfel de accident este urmare a depozitarii

de deseuri ce pot fi usor inflamabile.

Actiuni preventive:

stocarea temporara a deseurilor functie de compozitie, proprietatile fizico-

chimice si carcteristicile periculoase;

instruirea personalului;

dotarea cu mijloace de interventie in caz de incendiu (pichet de incendiu,

stingatoare portabile, echipament de protectie);

asigurarea accesului in unitate in situatii de urgenta;

3.0. ISTORICUL TERENULUI

Proprietarul terenului este Consiliul Local al Comunei Lumina, judet Constanta.

Terenul concesionat apartine domeniului privat al comunei Lumina si este situat in

intravilanul comunei.

SC Greentech Servicii Ecologice SRL a concesionat terenul in suprafata de 2389 mp

prin Contractul de concesiune inregistrat la Primaria Lumina cu nr.12904 din data de

14.12.2011, insotit de actele aditionale nr.1 si 2 din data de 16.12.2011.


2016

Pa

ge6

5

La momentul preluarii prin concesiune de catre SC Greentech Servicii Ecologice

SRL, terenul era eliberat de sarcini.

Dupa preluarea prin concesiune a terenului SC Greentech Servicii Ecologice SRL a

realizat etapizat amenajarile existente in prezent pe amplasament.

4.0. RECUNOASTEREA TERENULUI

4.1. Probleme/aspecte identificate

Investigatiile efectuate in teren cu ocazia elaborarii prezentului Raport de

amplasament au vizat:

- zonele de desfasurare a principalelor activitati de catre operator;

- spatiile de stocare temporara/ valorificare a deseurilor colectate de la terti.

- identificarea capacitatilor de depozitare temporara/tratare/valorificare a deseurilor.

- spatiile de depozitare a materialelor auxiliare;

- dotarile existente;

- modul de asigurare al utilitatilor;

- managementul substantelor periculoase;

- gestionarea deseurilor periculoase si nepericuloase;

- zonele adiacente amplasamentului;

In baza investigatiilor efectuate in teren si a informatiilor detinute din

documentele/studiile existente cu privire la sursele de emisii, se pot preciza caile

posibile de patrundere a poluantilor in apa, aer, sol-subsol si panza freatica, astfel:

pentru factorul de mediu apa

- Sursele generatoare de ape uzate din cadrul activitatii desfasurate de

societate pe ampasament, sunt:

apele uzate de tip menajer colectate intr-un bazin betonat cu

capacitatea de 6 mc; Vidanjarea se realizeaza cu vidanja proprie din


2016

Pa

ge6

6

dotare iar apele uzate sunt transportate la statia de epurare

apartinand SC Rompetrol Rafinare SA, in baza contractului incheiat

apele pluviale posibil contaminate si eventualele scurgeri din

rezervoarele de stocare ulei uzat, colectate intr-un bazin betonat

bicompartimentat cu capacitatea de 40 mc. Vidanjarea se realizeaza

cu vidanja proprie din dotare iar apele uzate sunt transportate la

statia de epurare apartinand SC Rompetrol Rafinare SA, in baza

contractului incheiat.

ape impurificate chimic (ape uzate tehnologic), provenite din clatirea

ambalajelor, in cadrul activitatii de tratatare a ambalajelor

contaminate cu substante periculoase - se colecteaza in recipienti tip

IBC cu capacitate de 1 mc fiecare si se predau pentru tratare finala

catre operator autorizat (SC Gentoil SRL) in baza contractului

incheiat;

apele rezultate din procesul de decantare al uleiurilor uzate si al

reziduurilor petroliere uleioase, se scurg prin robinetii de la baza

rezervoarelor in cuvele metalice de unde se pompeaza in

rezervoare IBC si sunt predate catre SC ROMPETROL RAFINARE

SA – instalatia de epurare finala.

Nu sunt ape de suprafata in imediata vecinatate a amplasamentului care sa

poata fi afectate de descarcari accidentale de apele impurificate chimic si/sau

apele uzate menajere.

pentru factorul de mediu aer:

- operatiunile de manipulare, incarcare-descarcare a deseurilor gestionate (se pot

genera emisii de pulberi) ;

- traficul autovehiculelor poate genera emisii de pulberi;

- emisii de la centrala termica cu functionare pe combustibil solid-lemn (pulberi, NOx,

SOx, CO);


2016

Pa

ge6

7

- zgomot produs prin operatiunile de descarcare-incarcare, manipulare deseuri;

zgomotul motoarelor echipamentelor din dotare, traficul auto.

pentru factorii de mediu sol si panza freatica:

- scurgeri accidentale de ape uzate menajere si ape pluviale potential contaminate

din bazinele de stocare;

- scurgeri accidentale de deseuri lichide periculoase;

- fisurarea/avarierea capacitatilor de depozitare temporara a deseurilor periculoase;

- operatiuni neconforme de incarcare-descarcare si manipulare a materiilor prime

(deseuri periculoase si nepericuloase), materialelor auxiliare (produse chimice

utilizate in operatiunile de tratare a deseurilor periculoase), cu nerespectarea

indicatiilor/recomandarilor din fisele de caracterizare a deseurilor periculoase si din

fisele tehnice de securitate ale produselor chimice utilizate.

- gestionarea necorespunzatoare a deseurilor stocate temporar pe amplasament.

- depasirea capacitatilor de depozitare temporara a deseurilor pe amplasament;

- conditii meteorologice extreme (precipitatii abundente, ploi torentiale, inghet, etc)

care pot conduce la incidente/accidente, avarierea instalatiilor/echipamentelor, cu

antrenarea deseurilor lichide periculoase si patrunderea lor in sol si panza freatica.

- migrarea in caz de precipitatii abundente a apelor pluviale potential contaminate

spre zona de spatiu verde din incinta sau spre zonele adiacente amenajarilor.

Concluziile conturate urmare a investigatiilor realizate sunt:

- societatea desfasoara activitate pe un teren amplasat in intravilanul localitatii

Lumina, intr-o zona caracterizata de desfasurarea de activitati comerciale si de

productie;


2016

Pa

ge6

8

- amplasamentul pe care isi desfasoara activitatea SC Greentech Servicii Ecologice

SRL, era liber de sarcini la momentul concesionarii de la Consiliul Local al Comunei

Lumina.

- amenajarile/dotarile existente au fost realizate de catre titularul de activitate, dupa

preluarea prin concesiune a terenului.

- prin specificul activitatilor desfasurate de catre titularul de activitate, se poate spune

ca terenul are si o utilizare chimica;

- investigatiile vizuale efectuate pe amplasament nu au condus la identificarea de

zone afectate de poluare.

- zonele care necesita atentie in cadrul managementului instalatiei sunt zonele de

depozitare temporara/tratare/valorificare a deseurilor periculoase;

- zonele, rezervoarele, recipientii si sacii pentru stocarea temporara a de deseurilor

sunt inscriptionate cu denumirea si codul deseului conform prevederilor H.G.

856/2002.

- in cadrul activitatii se utilizeaza ca si retele subterane de conducte: reteaua de

alimentare cu apa potabila; conducta de dirijare a apelor uzate menajere in bazinul

colector cu capacitate de 6 mc.

- nu exista retea subterana de conducte pentru vehicularea deseurilor lichide

periculoase. Exista: o conducta prin care sunt dirijate eventualele scurgeri de ulei

uzat/produse petroliere din zona celor 2 rezervoare cu capacitatea de 30 to fiecare,

inspre bazinul betonat bicompartimentat, vidanjabil, cu capacitatea de 40 mc; bazin

betonat vidanjabil cu capacitatea de 40 mc pentru colectarea apelor pluviale potential

contaminate si a eventualelor scurgeri de ulei uzat; bazin betonat cu capacitatea 10

mc pentru colectare ape pluviale potential contaminate, provenite de pe platforma de

depozitare deseuri nepericuloase.

- exista dotarile si echipamentele necesare care sa reduca/minimizeze impactul

activitatii desfasurate de catre titular asupra calitatii factorilor de mediu din zona de

influenta;


2016

Pa

ge6

9

- nu exista dotari (foraje de observatie) care sa permita monitorizarea calitatii panzei

freatice in zona activa a amplasamentului. Exista in vecinatate, pe terenul apartinand

SC Transblan Morosan SRL, un put forat la adancime de cca 30 m, din care s-a

prelevat si proba de apa freatica pentru realizarea analizelor de calitate, valorile

determinate fiind utilizate la interpretarea datelor in prezentul Raport de

amplasament; Putul forat se afla pozitionat in aval de amplasamentul studiat.

- deseurile generate din activitate se stocheaza temporar in recipienti si spatii special

amenajate fiind gestionate functie de incadrarea lor ca deseuri periculoase sau

deseuri nepericuloase;

- societatea nu realizeaza depozitari definitive de deseuri pe amplasamentul

instalatiei IPPC;

- incinta amplasamentului este imprejmuita cu gard de beton cu inaltimea de cca.

2,20 m;

- platforma betonata este prevazuta cu bordura de 30 cm in zona rezervoarelor de

depozitare ulei uzat;

- se asigura paza amplasamentului prin salariati proprii.

- luand in considerare zona in care este situat amplasamentul studiat, destinatia

zonei in care se afla instalatia IPPC, se poate aprecia ca starea de confort a

populatiei nu va fi afectata de desfasurarea activitatii.

- accesul se face din DJ 226 pe str. Iuliu Maniu pana la obiectiv. In vecinatatea

amplasamentului pe latura de est, pe teren apartinand Consiliului Local al Comunei

Lumina, exista - Drum proiectat.

- de la inceperea activitatii si pana in prezent nu au fost inregistrate pe amplasament

incidente/accidente care sa conduca la poluarea factorilor de mediu.

4.2. Deseuri

O gestionare corespunzatoare a deseurilor se realizeaza numai prin implementarea

si respectarea prevederilor legale in domeniul protectiei mediului.

Obiectivele principale ale strategiei de gestionare a deseurilor sunt:


2016

Pa

ge7

0

- prevenirea generarii deseurilor (incurajarea actiunii de prevenire a generarii

deseurilor, astfel incat sa se reduca impactul negativ al acestora asupra mediului);

- minimizarea generarii deseurilor;

- pregatirea pentru reutilizare;

- reciclarea deseurilor;

- valorificarea deseurilor;

- eliminarea deseurilor;

- asigurarea trasabilitatii deseurilor de la locul de generare la destinatia finala.

Gestionarea deseurilor generate din activitatile desfasurate de catre societate pe

amplasament se supun prevederilor legislative in vigoare, astfel:

- O.U.G. 195/2005 cu modificarile si completarile ulterioare- privind protectia

mediului;

- Legea 211/2011 privind regimul deseurilor;

- H.G. nr.1061/2008 -privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe

teritoriul Romaniei;

- H.G. nr.856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei

cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase;

- H.G. nr.235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;

- H.G. nr.1037/2010 privind deseurile de echipamente electrice si electronice;

- H.G. nr.170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate;

- Legea 212/2015 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz;

- Legea 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor si deseurilor de

ambalaje;

Deseurile colectate de la terti : sunt cele prezentate in Anexa 1 la prezentul Raport

de amplasament;

Deseurile generate din procesele de tratare/valorificare sunt:

- deseuri de uleiuri uzate si reziduuri petroliere supuse decantarii (prezentate la

pct.2.3 din prezentul Raport de amplasament); Aceste deseuri sunt transvazate din

cele doua rezervoare cu capacitate de 30 to fiecare in cisterne auto si transportate la

operatori economici autorizati pentru valorificare conform contractelor incheiate;


2016

Pa

ge7

1

- deseuri generate la tratarea ambalajelor care contin reziduuri sau sunt contaminate

cu substante periculoase:

deseuri cu continut de substante periculoase:

- deseuri lichide combustibile cu continut de substante periculoase- cod 19 02

08*;

- ulei si concentrate de la separare- cod 19 02 07*;

- deseuri lichide apoase cu continut de substante periculoase - cod 16 10 01*

- namoluri de la tratarea fizico-chimica, cu continut de substante periculoase-

cod 19 02 05*;

Aceste deseuri sunt stocate temporar in recipienti tip IBC cu capacitatea de 1

mc, apoi sunt predate spre tratare finala catre operatori autorizati, conform


deseuri reciclabile

- ambalaje metalice - cod 15 01 04;

- ambalaje de materiale plastice - cod 15 01 02;

- ambalaje de sticla - cod 15 01 07;

- ambalaje amestecate - cod 15 01 06.

Aceste deseuri sunt stocate vrac in spatii amenajate pe amplasament si apoi

predate catre societati autorizate pentru valorificare conform contractelor

incheiate.

- deseuri generate din operatiunea de tratare a solutiilor lichide acide:

deseuri de operatiunea de neutralizare a pH-ului:

- namoluri de la tratarea fizico-chimica cu continut de substante periculoase-

cod 19 02 05*;

Aceste deseuri sunt stocate temporar in recipienti tip IBC si spatii special

amenajate pana la predarea catre instalatiile de tratare si eliminare finala,

conform contractelor incheiate.


2016

Pa

ge7

2

- deseuri generate din operatiunea de tratare a deseurilor de azbest:

deseuri cu continut de azbest tratate prin incapsulare. Aceste deseuri se

stocheaza temporar in saci si/sau recipienti pana la predarea catre operatori

autorizati pentru operatiuni de tratare finala.

- deseuri generate din activitatea de curatare a tancurilor, rezervoarelor de

reziduuri, desfasurata la beneficiari. Aceste deseuri se stocheaza temporar in

recipienti si spatii special amenajate pe amplasamentul studiat, pana la predarea

catre operatori autorizati pentru tratarea finala, in baza contractelor incheiate.

- deseuri generate din valorificarea energetica a deseurilor de lemn in centrala

termica din dotare;

cenusa generata prin valorificarea energetica a deseurilor de lemn in centrala

termica din dotare - cod 10 01 01 . Se elimina prin SC Eco Fire Sistems SRL,

in baza contractului nr.2599EFS/24.06.2011 si act aditional nr.4/21.11.2015.

- deseuri generate din activitati administrative sunt:

deseuri de hartie-carton -cod 20 01 01;

deseuri de ambalaje de hartie-carton- cod 15 01 01;

deseuri de ambalaje de materiale plastice -cod 15 01 02;

deseuri municipale amestecate -cod 20 03 01.

deseuri metalice – 20.01.40

cenusa generata prin valorificarea energetica a deseurilor de lemn in centrala

termica din dotare - cod 10 01 01 . Se elimina prin SC Eco Fire Sistems SRL,

in baza contractului nr.2599EFS/24.06.2011 si act aditional nr.4/21.11.2015.

Atat deseurile colectate de la terti cat si deseurile generate din activitatea

desfasurata sunt stocate temporar pe amplasament, in rezervoare, recipienti,

butoaie, cuve, saci, in spatii special amenajate, astfel incat sa nu se creeze riscul de

a se afecta negativ factorii de mediu, de a nu se crea disconfort prin zgomot.

Colectarea si stocarea temporara se face functie de tipurile de deseuri, de

compatibilitatile lor si de natura substantelor de stingere care pot fi utilizate in caz de


2016

Pa

ge7

3

incendiu, astfel incat sa se asigure un grad ridicat de protectie a factorilor de mediu

si a sanatatii umane.

O parte din deseuri sunt supuse operatiunilor de tratare/valorificare apoi predate

operatorilor economici autorizati pentru valorificare/eliminare finala.

Deseurile care nu sunt supuse operatiunilor de tratare/valorificare sunt stocate

temporar pe amplasament pana la predarea lor catre operatori autorizati pentru

valorificare/eliminare.

Pe amplasament, societatea nu realizeaza depozitari definitive de deseuri.

Actiunile ce pot genera efecte negative asupra factorilor de mediu sunt cele legate de

transportul deseurilor, depozitarea temporara a deseurilor pe amplasament si

tratarea/valorificarea deseurilor. Efectul acestor actiuni este prezentat in tabelul de

mai jos:

Actiune Risc de mediu Efect

Transportul deseurilor Incidente/accidente care

sa conduca la scurgeri

accidentale de deseuri din

mijloacele de transport;

Poluare sol/subsol, panza

freatica

Depozitarea temporara a

deseurilor colectate si

generate

Scurgeri accidentale de

deseuri din rezervoare,

recipienti tip IBC, cuve

metalice, ambalaje.

Depasirea capacitatii de

stocare; avarii/defectiuni la

capacitatile de depozitare

temporara, instalatiile de

tratare a deseurilor.


freatica

Tratarea deseurilor Depasirea capacitatilor in

instalatiile de tratare a

deseurilor; defectiuni la

instalatiile de tratare a

deseurilor; manipularea


freatica


2016

Pa

ge7

4

defectuoasa a deseurilor

periculoase;

In scopul prevenirii generarii deseurilor, societatea actioneaza in sensul:

- intretinerii corespunatoare a dotarilor, echipamentelor, mijloacelor de transport;

- achizitionarii de materiale, echipamente fiabile, de calitate, cu durata lunga de viata;

- utilizarea materialelor si echipamentelor cu respectarea cerintelor/instructiunilor

tehnice de utilizare asrtfel incat durata de functionare sa fie cat mai lunga;

- asigurarea lucrarilor de intretinere si reparatii a echipamentelor, utilajelor, pentru

asigurarea functionarii in parametrii si evitarii uzurii tehnice;

Pentru conformarea cu prevederile HG 856/2002, societatea tine evidenta gestiunii

deseurilor lunar, pe tipuri de deseuri, cu utilizarea codurilor pentru fiecare deseu in

parte, raportand catre autoritatea de mediu pentru reglementare modul de gestionare

al deseurilor.

Transportul deseurilor in vederea valorificarii sau eliminarii se face cu respectarea

prevederilor HG 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si

nepericuloase pe teritoriul Romaniei;

4.3. Depozite chimice

Pe amplasamentul studiat exista zone/spatii pentru depozitarea temporara a

deseurilor colectate (materii prime) de la terti, zone pentru depozitarea

materialelor/substantelor utilizate in tratarea deseurilor precum si zone pentru

depozitarea temporara a deseurilor generate din activitate.

Astfel hala este impartita in trei zone: zona pentru depozitare temporara,

tratare/valorificare a deseurilor; zona atelierului; zona magazie depozitare materiale

auxiliare (clei vinilic, vopsea sigilatoare, solvent decapant, detergenti, hidroxid de

sodiu).

Zona de tratare/valorificare a deseurilor periculoase este separata distinct de zona de

tratare prin balotare a deseurilor nepericuloase.


2016

Pa

ge7

5

Pe platforma betonata exista spatii amenajate unde sunt amplasate capacitatile de

depozitare temporara a deseurilor periculoase:

- in zona de sud a platformei sunt amplasate cele doua rezervoare cu capacitatea de

30 to fiecare pentru depozitarea temporara a uleiului uzat si a reziduurilor petroliere

uleioase; bazinul bicompartimentat, vidanjabil cu capacitatea de 40 mc pentru

colectarea apelor pluviale potential contaminate si a eventualelor scurgeri din

rezervoarele de stocare a uleiurilor uzate;

- in zona de sud -vest a platformei betonate se depoziteaza recipientii tip IBC in care

se depoziteaza temporar deseuri lichide cu continut de substante periculoase

colectate de la terti sau generate din activitate.

In magazia tip sopron demontabila se stocheaza temporar deseuri solide

nepericuloase.

Pe amplasament nu exista rezervoare ingropate, capacitatile de depozitare

temporara a deseurilor periculoase (rezervoare, recipienti tip IBC, cuve, butoaie) sunt

amplasate pe platforma betonata si pot fi verificate din punct de vedere a integritatii

fizice. Rezervoarele de stocare temporara a uleiurilor uzate si reziduurilor petroliere

sunt amplasate in cuve de retentie pentru preluarea eventualelor scurgeri de produse

(bordura de 30 cm inaltime);

Platforma betonata este prevazuta cu rigole pentru colectarea apelor pluviale

potential contaminate si a eventualelor scurgeri de deseuri lichide periculoase din

cele doua rezervoare, acestea fiind dirijate catre bazinul bicompartimentat, vidanjabil,

cu capacitatea de 40 mc si rigola pentru colectarea apelor pluviale potential

contaminate provenite de pe platforma de depozitare deseuri nepericuloase si care

sunt dirijate catre un bazin cu capacitatea de 10 mc.

Pe amplasament nu se realizeaza depozitarea definitiva a deseurilor asa cum este

definita prin H.G. 349/2005 -privind depozitarea deseurilor cu modificarile si

completarile ulterioare.


2016

Pa

ge7

6

4.4. Aria interna de depozitare

Datorita specificului activitatilor desfasurate, aria interna de depozitare este situata

pe amplasamentul instalatiei IPPC. Exista zone/spatii de depozitare materii prime

(deseuri periculoase si deseuri nepericuloase colectate de la terti), zona depozitare

materiale auxiliare (clei vinilic, vopsea sigilatoare, detergenti, decapanti ) si zone

depozitare deseuri generate din activitatile desfasurate pe amplasament. Modul de

depozitare a acestora este prezentat la punctul 4.3 din prezentul Raport de

amplasament.

4.5. Sistemul de canalizare

Sistemul de evacuare a apelor uzate

Apele uzate menajere se colecteaza intr-un bazin vidanjabil cu capacitatea de 6 mc.

Eventualele scurgeri din rezervoarele de stocare ulei uzat si apele pluviale potential

contaminate se colecteaza intr-un bazin bicompartimentat, vidanjabil cu capacitatea

de 40 mc.

Vidanjarea bazinelor se realizeaza cu vidanja proprie din dotare iar apele uzate

menajere si apele pluviale impurificate chimic sunt transportate la statia de epurare

apartinand SC Rompetrol Rafinare SA, in baza contractului incheiat.

Apele impurificate chimic, provenite de la clatirea ambalajelor se colecteaza in

recipienti tip IBC cu capacitate de 1 mc fiecare si se predau pentru tratare finala catre

operator autorizat (SC Gentoil SRL) in baza contractului incheiat.

Apele rezultate din procesul de decantare al uleiurilor uzate si al reziduurilor

petroliere uleioase, se scurg prin robinetii de la baza rezervoarelor in cuvele metalice

de unde se pompeaza in rezervoare IBC si sunt predate catre SC ROMPETROL

RAFINARE SA – instalatia de epurare finala.

Sistem de colectare si evacuare a apelor meteorice

Apele pluviale potential contaminate provenite de pe platforma betonata din zona de

depozitare a deseurilor nepericuloase sunt dirijate prin rigole intr-un bazin betonat,

vidanjabil, cu capacitatea de 10 mc.


2016

Pa

ge7

7

Apele pluviale potential contaminate provenite de pe platforma betonata din zona de

depozitare a deseurilor periculoase sunt colectate impreuna cu eventualele scurgeri

din rezervoarele de stocare ulei uzat in bazinul bicompartimentat, betonat, cu

capacitate de 40 mc.

Masurile ce se impun pentru prevenirea poluarii solului /subsolului si panzei freatice

cu ape reziduale impurificate chimic si/sau ape uzate menajere sunt:

verificarea periodica a capacitatilor de stocare ape impurificate chimic si ape

uzate menajere;

urmarirea in timp a comportarii constructiilor prin inspectii vizuale.

intretinerea corespunzatoare a capacitatilor de stocare si evidentierea tuturor

actiunilor privind interventia/remedierea/reparatia defectiunilor;

curatarea si igienizarea periodica;

intretinerea corespunzatoare a sistemului de rigole;

intretinerea starii de curatenie pe platforma betonata;

actionarea prompta cu material absorbant biodegradabil in cazul scurgerilor de

produse petroliere pe platforma betonata;

4.6. Alte depozite chimice si zone de folosire- nu este cazul.

Magazia de produse chimice (clei vinilic, vopsea sigilatoare, detergenti, decapanti)

este amplasata in hala din dotare.

4.7. Alte posibile impuritati rezultate din folosinta anterioara a terenului -

La verificarile efectuate pe amplasament in prezenta beneficiarului nu au fost

identificate zone poluate. Nu au fost identificate date privind calitatea factorilor de

mediu de la detinatorul anterior al terenului.

Conform prevederilor Cap.III. pct.1 din Autorizatia de mediu nr. 161/29.05.2013,

revizuita, beneficiarul realizeaza buletine de analiza pentru apele uzate menajere si

apele pluviale potential contaminate. Analizele se efectueaza inaintea fiecarei

vidanjari pentru verificarea incadrarii valorilor in NTPA 002/2005, iar rezultatele sunt


2016

Pa

ge7

8

raportate autoritatii de mediu. Se analizeaza indicatorii - pH, SET, MTS, CBO5,

fosfor total, azot amoniacal, detergenţi. Din monitorizarile realizate pana in prezent,

se constata incadrarea valorilor determinate pentru indicatorii analizati, in valorile

maxim admise prin NTPA 002/2005.

In cursul lunii iulie 2015 pe amplasamentul studiat s-au realizat de catre Laboratorul

SC Rompetrol Quality Control SRL prelevari de probe de sol si determinari

sonometrice, iar din vecinatatea amplasamentului s-au prelevat probe de apa din

freaticul din zona. Rezultatele analizelor sunt prezentate in Rapoartele de incercari

emise de catre SC Rompetrol Quality Control SRL.

Probele de sol au fost prelevate de pe latura de est a amplasamentului, de la

adancimea de 5 si 30 cm.

Pentru probele de sol au fost analizati indicatorii: Total hidrocarburi din petrol, pH,

continut de substanta uscata, Cadmiu (Cd), Cupru (Cu), Plumb (Pb) si Zinc (Zn).

Rezultatele analizelor de sol au fost prezentate in Raportul de incercare nr. 4394 din

data de 10.07.2015 (Anexa 2) pentru proba de sol prelevata de la adancimea de 5

cm si Raportul de incercare nr.4395 din data de 10 .07.2015 (Anexa 3) pentru proba

de sol prelevata de la adancimea de 30cm.

Determinarile nivelului de zgomot (imisii) au fost realizate la limita amplasamentului,

in zona portii de acces. Rezultatul determinarii nivelului de zgomot (imisii) a fost

prezentat in Raportul de incercare nr. 4320 din data de 08.07.2015 (Anexa 4).

Prelevarea probei de apa din panza freatica s-a realizat dintr-un put forat, aflat in

vecinatatea amplasamentului studiat. Au fost analizati urmatorii indicatori: Zinc,

Crom, Cadmiu, Cupru, Plumb, Sulfati, pH, Materii totale in suspensie, Consum chimic

de oxigen, Amoniu, Azotati, Cloruri si Produs petrolier. Rezultatele determinarilor au

fost prezentate in Raportul de incercare nr.4393 din data de 10.07.2015 (Anexa 5)

Aceste puncte de prelevare se vor pastra si in activitatea de monitorizare a

functionarii viitoare a obiectivului.

Rezultatele analizelor:


2016

Pa

ge7

9

pentru sol

Puncte de

prelevare

Poluant Valori normale

pentru sol/Valori

limita praguri de

alerta pentru

folosinte mai putin

sensibile conf.

Ord.756/1997

(mg/kg substanta

uscata)

Valori obtinute

(mg/kg

s.u.).Prelevari

din data de

06.07.2015.

Rapoarte

incercare

nr.4394/10.07.2

015 si

nr.4395/10.07.2

015

Metoda de

analiza

P1 P2

Latura de

Est a

amplasame

ntului (P1-

proba

prelevata la

5 cm

adancime;

P2 -proba

prelevata la

30 cm

adancime)

Total

hidrocarbur

i din petrol

˂ 100/1000 94,9 81,3 SR 13511/2007

pH Unitati pH 8,5 8,5 ISO

10390/2005

Continut

substanta

uscata

% 79 80 SR ISO

11465/1998

Cadmiu 1/5 0,96 0,85 SR ISO

11047/1999

Cupru 20/250 16,44 16,81 SR ISO

11047/1999

Plumb 20/250 20,95 19,58 SR ISO

11047/1999

Zinc 100/700 54,00 54,07 SR ISO


2016

Pa

ge8

0

11047/1999

Pentru sol, din rezultatele obtinute pentru indicatorii analizati, se observa ca

valorile se situeaza in limite normale.

pentru zgomot -imisii

Nr.crt. Poluant Unitate de

masura

Valoare

prevazuta

Valoare

determinata

Metoda de

incercare

1 Zgomot dB(A) 65 51,9 SR ISO 1996-

1/2008/C91:2009

Pentru zgomot, se observa, ca valoarea determinata se incadreaza in limita

maxim admisa, astfel, rezulta ca activitatile desfasurate de catre SC

Greentech Servicii Ecologice SRL nu constituie sursa de poluare fonica.

pentru apa din panza freatica

Punct de

prelevare/data

prelevare/Raport

incercare

Indicatori Unitate de

masura

Valori

determinate

Metoda de

analiza

Put forat in

vecinatatea

amplasamentului/

06.07.2015/

Raport incercare

nr.

4393/10.07.2015

Zinc g/l 17 SR EN ISO

15586/2004

Crom g/l 8 SR EN ISO

15586/2004

Cadmiu g/l 0,9 SR EN ISO

15586/2004

Cupru g/l 7 SR EN ISO

15586/2004

Plumb g/l 28 SR EN ISO

15586/2004

Sulfati mg/l 260 HACH 8051

pH - 7,5 SR EN ISO

10523-2012


2016

Pa

ge8

1

Materii totale

in suspensie

mg/l 12 STAS 6953-

81

Consum

chimic de

oxigen

mg O2/l 34 SR ISO

6060/1996

Amoniu mg/l 0,067 SR ISO 7150-

1/2001

Azotati mg/l NO3 55,4 HACH 8039,

metoda

validata

Cloruri mg/l 172 SR ISO

9297/2001

Produs

petrolier

mg/l ˂ 0,05 SR 7877-2/

1995

Apa din putul forat nu este utilizata in cadrul obiectivului. Valorile obtinute

pentru apa freatica vor fi utilizate ca situatie de referinta pentru monitorizarile

viitoare ale calitatii apei din panza freatica, pe perioada de functionare a

obiectivului.

5.0. DISCUTII SI INTERPRETARI ALE INFORMATIILOR

Avand in vedere specificul activitatilor desfasurate de catre societate pe

amplasament, tipul instalatiilor si echipamentelor detinute, dotarile existente precum

si rezultatele monitorizarii calitatii factorilor de mediu se poate creea un model

conceptual sursa-cale-receptor.

Conform Studiului Geotehnic realizat de catre SC T.G. 5 Proiect SRL, zona

amplasamentului este caracteristica formatiunilor cuaternare reprezentate de

loessuri, macroporice de origine eoliana, prafuri-prafuri argiloase loessoide si argile

prafoase loessoide. Sub acestea urmeaza complexul argilos-argila roscata si

fundamentul de sist verde cenusiu.

Structura litologica a cuverturii cuaternare-de la suprafata catre adancime, precum si

caracteristicile substantelor potential poluatoare, influenteaza analiza modului de


2016

Pa

ge8

2

producere a poluarii si de acumulare in timp a elementelor poluatoare, dar conduc

totodata si la stabilirea solutiilor si posibilitatilor de reducere a impactului asupra

factorilor de mediu sol si panza freatica.

Poluarea solului si a panzei freatice este efectul migrarii unor elemente/substante

chimice cu potential poluator, de la suprafata spre adancime.

Pe amplasamentul studiat au fost identificate urmatoarele posibile cai de patrundere

a poluantilor:

pentru factorii de mediu sol si panza freatica:

- scurgeri accidentale de ape uzate menajere si ape pluviale potential

contaminate din bazinele de stocare;

- scurgeri accidentale de deseuri lichide periculoase;

- fisurarea/avarierea capacitatilor de depozitare temporara a deseurilor

periculoase;

- operatiuni neconforme de incarcare-descarcare si manipulare a materiilor

prime (deseuri periculoase si nepericuloase), materialelor auxiliare (produse

chimice utilizate in operatiunile de tratare a deseurilor periculoase), cu

nerespectarea indicatiilor/recomandarilor din fisele de caracterizare a

deseurilor periculoase si din fisele tehnice de securitate ale produselor chimice

utilizate.

- gestionarea necorespunzatoare a deseurilor stocate temporar pe

amplasament.

- depasirea capacitatilor de depozitare temporara a deseurilor pe amplasament;

- conditii meteorologice extreme (precipitatii abundente, ploi torentiale, inghet,

etc) care pot conduce la incidente/accidente, avarierea

instalatiilor/echipamentelor, cu antrenarea deseurilor lichide periculoase si

patrunderea lor in sol si panza freatica.

- migrarea in caz de precipitatii abundente a apelor pluviale potential

contaminate spre zona de spatiu verde din incinta sau spre zonele adiacente

amenajarilor.

Masurile ce se impun pentru evitarea poluarii solului/subsolului si panzei freatice:


2016

Pa

ge8

3

verificarea periodica a capacitatilor de stocare ape impurificate chimic si ape

uzate menajere;

verificarea periodica a capacitatilor de stocare deseuri periculoase;

urmarirea in timp a comportarii constructiilor prin inspectii vizuale.

intretinerea corespunzatoare a capacitatilor de stocare si evidentierea tuturor

actiunilor privind interventia/remedierea/reparatia defectiunilor;

curatarea si igienizarea periodica;


actionarea prompta cu material absorbant biodegradabil in cazul scurgerilor de

produse petroliere pe platforma betonata;

realizarea lucrarilor de revizie şi intretinere a tuturor dispozitivelor de

exploatare şi a instalatiilor ce servesc direct sau indirect protectia mediului,

pentru a se putea capta imediat toate emisiile de poluanti in apa şi sol aparute

ca urmare a scurgerilor accidentale;

asigurarea permanenta a dotarilor cu echipamente de protectie, echipamente

de interventie şi materiale, necesare in caz de poluari accidentale;

pentru factorul de mediu apa

Sursele generatoare de ape uzate din cadrul activitatii desfasurate de

societate pe ampasament, sunt:

- apele uzate de tip menajer, se colecteaza intr-un bazin vidanjabil cu

capacitatea de 6 mc. Vidanjarea se realizeaza cu vidanja proprie din

dotare iar apele uzate sunt transportate la statia de epurare apartinand

SC Rompetrol Rafinare SA, in baza contractului incheiat.

- eventualele scurgeri din rezervoarele de stocare ulei uzat si apele

pluviale posibil contaminate se colecteaza intr-un bazin

bicompartimentat, vidanjabil, cu capacitatea de 40 mc. Vidanjarea se

realizeaza cu vidanja proprie din dotare iar apele uzate sunt

transportate la statia de epurare apartinand SC Rompetrol Rafinare SA,

in baza contractului incheiat.

- ape impurificate chimic, provenite din clatirea ambalajelor, in cadrul

activitatii de tratatare a ambalajelor contaminate cu substante


2016

Pa

ge8

4

periculoase - se colecteaza in recipienti tip IBC cu capacitate de 1 mc

fiecare si se predau pentru tratare finala catre operator autorizat (SC

Gentoil SRL) in baza contractului incheiat;

- apele rezultate din procesul de decantare al uleiurilor uzate si al

reziduurilor petroliere uleioase, se scurg prin robinetii de la baza

rezervoarelor in cuvele metalice de unde se pompeaza in rezervoare

IBC si sunt predate catre SC ROMPETROL RAFINARE SA – instalatia

de epurare finala.

Nu sunt ape de suprafata in imediata vecinatate a amplasamentului care sa

poata fi afectate de descarcari accidentale de ape impurificate chimic si/sau

ape uzate menajere.

Masuri ce se impun pentru prevenirea poluarii apei

realizarea lucrarilor de revizie şi intretinere a tuturor dispozitivelor de

exploatare şi a instalatiilor ce servesc direct sau indirect protectia mediului,

pentru a se putea capta imediat toate emisiile de poluanti in apa.


verificarea periodica a capacitatilor de stocare deseuri periculoase lichide;

asigurarea eficientizarii procesului de decantare al uleiurilor uzate si al

reziduurilor petroliere uleioase;

pentru factorul de mediu aer:

- operatiunile de manipularea, incarcare-descarcare a deseurilor gestionate (se pot

genera emisii de pulberi) ;

- traficul autovehiculelor poate genera emisii de pulberi;

- centrala termica din dotare cu functionare pe combustibil solid, in care vor fi

valorifiate energetic deseuri din lemn nepericuloase, colectate de la terti (emisii:

pulberi, NOx SOx, CO);


2016

Pa

ge8

5

- zgomot produs prin operatiunile de descarcare-incarcare, manipulare deseuri;

zgomotul motoarelor echipamentelor din dotare, traficul auto.

Masuri ce se impun pentru prevenirea poluarii aerului:

intretinerea corespunzatoare a mijloacelor de transport din dotare, a

echipamentelor/dispozitivelor de exploatare din dotare;

efectuarea reviziilor tehnice si a reparatiilor necesare pentru functionarea

optima a tuturor mijloacelor de transport si echipamentelor/dispozitivelor din

dotare;

manipularea, depozitarea temporara, tratarea deseurilor cu respectarea

instructiunilor tehnice si a specificatiilor din fisele de caracterizare a deseurilor;

instruirea periodica a personalului;

6.0 RECOMANDARI

Avand in vedere informatiile detinute cu privire la:

- specificul activitatile desfasurate pe amplasamentul studiat;

- utilizarea chimica a terenului;

- dotarile existente, investitiile realizate de la preluarea terenului prin

concesiune si pana in prezent, conformarea cu cerintele BAT/BREF.

- rezultatele monitorizarii calitatii apei uzate generate precum si rezultatele

analizelor efectuate in cursul lunii iulie 2015 pentru probe de sol, apa din

panza freatica si zgomot;

- vecinatatile amplasamentului;

- distantele fata de ariile naturale protejate cele mai apropiate, 1,5 km fata de

ROSPA0057 Lac Siutghiol si 3,6 km fata de ROSPA0076 Marea Neagra.

- implementarea Sistemul Integrat de Management Calitate –Mediu - Securitate

si Sanatate in Munca, conform SR EN ISO 9001:2008, SR EN ISO

14001:2005 si SR OHSAS 18001:2008;

formulam, urmatoarele Recomandari:


2016

Pa

ge8

6

mentinerea procedurilor sistemului de management pentru a se asigura

masurile de conformare cu prevederile legale precum si masurile corective in

cazul in care acestea se impun;

contorizarea si monitorizarea cantitatii de energie electrica consumata pe

fiecare consumator;

instruirea periodica a personalului care deserveste instalatia IPPC, privind

protectia mediului, normele PSI si de protectia muncii;

prelucrarea periodica a instructiunilor de lucru/procedurilor de operare si a

proceselor de pe amplasament, personalului care deserveste instalatia IPPC;

garantarea interventiei si remedierea in timp util a defectiunilor aparute la

instalatia IPPC, inclusiv la echipamentele de depoluare, printr-un plan de

mentenanta eficient;

verificarea periodica a tuturor capacitatilor de stocare a deseurilor periculoase,

a apelor uzate, precum si a conductelor subterane sau supraterane;

realizarea lucrarilor de revizie si intretinere a tuturor dispozitivelor de

exploatare si a instalatiilor ce servesc direct sau indirect protectia mediului,

pentru a se putea capta imediat toate emisiile de poluanti in aer, apa si sol

aparute ca urmare a scurgerilor accidentale;

intretinerea corespunzatoare a cailor de rulare a vehiculelor/utilajelor, pentru a

se asigura aprovizonarea cu materii prime (deseurile colectate) si materiale

auxiliare sau livrarea deseurilor, in conditii de siguranta pentru protectia

mediului si a sanatatii umane;

asigurarea de permanenta a dotarilor cu echipamente de protectie,

echipamente de interventie si materiale, necesare in caz de poluari

accidentale;

depozitarea temporara a deseurilor colectate/tratate sau generate numai in

spatii si zone special amenajate, pentru a se evita dispersia in mediu;

gestionarea deseurilor in conformitate cu prevederile legale in domeniul

protectiei mediulului.

continuarea monitorizarii variabilelor de proces;

continuarea monitorizarii calitatii factorilor de mediu prin:


2016

Pa

ge8

7

monitorizarea calitatii apei uzate evacuate de pe amplasament-

buletine de analiza inainte de fiecare vidanjare;

monitorizarea calitatii solului - prelevarea probelor de sol in campaniile

viitoare de monitorizare se vor realiza din zona din care s-au prelevat

probe in cadrul campaniei de monitorizare din luna iulie 2015, iar

valorile obtinute se vor raporta la valorile stabilite ca limite prin Ord.

756/1997.

monitorizarea apei din panza freatica- se propune prelevarea probelor

din putul forat din care s-a prelevat proba in cursul lunii iulie 2015.

Valorile obtinute in cadrul analizei din luna iulie vor constitui valori de

referinta urmare a faptului ca nu exista un normativ aplicabil.

Punct de

prelevare

Indicatori Valori limita de emisie

Put forat in Zinc

Puncte de

prelevare

Poluant Valori normale pentru

sol

Valori limita praguri de

alerta pentru folosinte

mai putin sensibile conf.

Ord.756/1997 (mg/kg

substanta uscata)

Latura de Est a

amplasamentul

ui (P1-proba

prelevata la 5

cm adancime;

P2 -proba

prelevata la 30

cm adancime)

Total

hidrocarburi

din petrol

˂ 100 1000

Cadmiu 1 5

Cupru 20 250

Plumb 20 250

Zinc 100 700


2016

Pa

ge8

8

vecinatatea

amplasamentului.

Crom Se propun valorile obtinute pe proba prelevata

in data de 06.07.2015.

Pentru indicatorul -produs petrolier (THP) se

poate compara cu valoarea de alerta din

Anexa 6 a H.G. nr. 53/2009 cu modificarile

ulterioare.

Cadmiu

Cupru

Plumb

Sulfati

pH

Materii totale

in suspensie

Consum

chimic de

oxigen

Amoniu

Azotati

Cloruri

Produs

petrolier

monitorizare zgomot - se propune analiza la solicitarea autoritatii de

mediu;

monitorizare emisii in aer - anual, in perioada sezonului rece. Valorile

emisiilor generate din procese de combustie sunt raportate la nivelurile

admise prin Ord.462/93, Anexa 2, pct.3.1.

pct.3.1 - Focare alimentate cu combustibil solid (lemn, carbune)

Indicatori Valori maxime de emisie (mg/Nmc)

Pulberi 100

Oxizi de sulf (exprimati in SO2)

2000

Oxizi de azot (exprimati in NO2)

500

Monoxid de carbon (CO)

250

Marime de referinta: Valorile de referinta se raporteaza la un continut de oxigen in efluentul gazos, de 6% vol.


2016

Pa

ge8

9

Rezultatele monitorizarii factorilor de mediu vor fi prezentate anual autoritatii de

mediu in cadrul Raportului Anual de Mediu (RAM).


2016

Pa

ge9

0

FILA FINALA

Documents

RAPORT DE AMPLASAMENT