Raport de amplasament Depozitul de deseuri nepericuloase …apmms-old.anpm.ro/upload/192707_Raport Amplasament 2021... · 2021. 7. 19. · B. Instalatia de tratare mecano-biologica

Raport de amplasament – Depozitul de deseuri nepericuloase Sanpaul, jud. Mures

1

S.C. GEOMATHICS ONE S.R.L. Str. BUZESTI nr.61, Bl.A6, ap.29 Bucuresti, 011013 J40/13210/2006, RO18938999 Tel. 0745 172 711 www.geomathics-one.ro e-mail: [email protected]

RAPORT DE AMPLASAMENT

DEPOZITUL DE DESEURI NEPERICULOASE SI

INSTALATIA DE TRATARE MECANO-BIOLOGICA

A DESEURILOR NEPERICULOASE SANPAUL, JUDETUL MURES

2021

http://www.geomathics-one.ro/


2

Autori:

Ing. geolog-geofizician Cornel David

Ing. geolog-geofizician Dumitru Geangos Director, Ing. geofizician Cornel David


3

CUPRINS 1. Introducere 5

1.1 Context 5 1.2 Obiective 6 1.3 Scop si Abordare 6 2.Descrierea terenului 7 2.1 Localizarea amplasamentului 7 2.2 Dreptul de proprietate actual 7 2.3 Utilizarea actuala a terenului 7 2.4 Folosinta terenului din vecinatatea amplasamentului 8 2.5 Utilizarea chimica 8 2.6 Topografie si scurgerea apei pluviale 9 2.7 Geologie si geotehnica 9 2.8 Hidrologie si hidrogeologie 13 2.9 Specii sau Habitate sensibile sau protejate care se afla in apropiere 14 2.10 Elemente constructive 15 3.Istoricul terenului 31 4.Evaluarea amplasamentului 32 4.1 Surse potentiale de contaminare a amplasamentului 32 4.2 Depozitarea deseurilor 33 4.3 Instalatii de evacuare a fluidelor cu caracter poluator 36 4.4 Transportul, manipularea si stocarea substantelor chimice 41 4.5 emisii de poluanti in aer 40 4.6 Conformarea cu legislatia 49 4.7 Program de monitorizare 50 4.8 Incidente provocate de poluare 52 5. Analiza rezultatelor determinarilor privind calitatea solului si subsolului pe amplasament 54 5.1 Starea initiala 60 5.2 Starea actuala 63

6.Interpretarea rezultatelor 71 6.1 Concluzii 72 6.2 Recomandari


4

ANEXE GRAFICE

Anexa nr.1 - Plan Sanpaul Instalatie A3 Anexa nr.2 - Sectiune Celula 1 Sanpaul A3 Anexa nr.3 - Plan retele exterioare A2 Anexa nr.4 – TMB - Plan amplasare echipamente A3 Anexa nr.5 – Sistem ventilatie hala TMB A3 Anexa nr.6 – Plan situatie general zona descompunere A3 Anexa nr.7 – Plan situatie zona descompunere intensiva A3

Anexa nr.8 – Zona descompunere intensiva Sectiuni A3

Anexa nr.9 – Foraje alimentare apa si monitorizare Anexa nr.10– Plan retea de monitorizare A3 Anexa nr.11 – Dispersii aer 1 Anexa nr.12 – Dispersii aer 2


5

1.INTRODUCERE 1.1.Context Prezentul raport de amplasament a fost intocmit in scopul actualizarii Autorizatiei Integrate de Mediu nr. MS 3/22.03.2016 emisa pentru functionarea “Depozitului de deseuri nepericuloase si instalatiei de tratare mecano-biologica a deseurilor nepericuloase Sanpaul”, judetul Mures, apartinand consiliului Judetean Mures. Instalatia face parte din Sistemul de Management Interat al Deseurilor (SMID) , implementat la nivelul judetului Mures. Categoria de activitate, conform Anexei 1 la Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale: Depozitul propriu-zis de deseuri nepericuloase se incadreaza in clasa b si in categoria “Depozite de deseuri nepericuloase care primesc peste 10 tone de deseuri pe zi sau avand o capacitate totala de peste 25.000 de tone, cu exceptia depozitelor pentru deseuri inerte”. Sunt depozitate deseuri menajere si asimilabile acestora, precum si alte deseuri nepericuloase. Capacitatea proiectata a depozitului este de 4.900.000 tone pentru o durata de viata estimata de 30 de ani. Instalatia de tratare mecano-biologica se incadreaza in categoria 5 – Gestionarea deseurilor, pct. 5.3.a. - “Eliminarea deseurilor nepericuloase cu o capacitate mai mare de 50 tone/zi, [...], implicand, desfasurarea uneia sau mai multora dintre activitatile: i) tratare biologica.” Procedura de reglementare este stabilita prin Ordinul Nr. 818/2003 modificat si completat cu Ordinul Nr. 1158/2005, cu modificarile si completarile ulterioare. Solicitarea de reactualizare a Autorizatiei Integrate de Mediu este justificata de : - Aparitia Deciziei Comisiei Europene 2018/1147 , de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru tratarea deseurilor (Directiva 2010/75/EU a Parlamentului European a Consiliului ;

- Cerinta de a analiza rezultatele monitorizarii emisiilor (cf. Legii nr.278/2013 privind emisiile industriale), cu modificarile si completarile ulterioare

AUTORUL RAPORTULUI DE AMPLASAMENT

Autorul Raportului de Amplasament este SC GEOMATHICS ONE SRL, Evaluator/Auditor Principal, atestat de catre Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, cu sediul in Bucuresti, str.Buzesti nr.61, Bl.A6, ap.29, sector 1. email : [email protected], www.geomathics-one.ro. TITULARUL PROIECTULUI Titularul proiectului este Consiliul Judetean Mures cu sediul in Str. Primariei nr. 2, 540026 Targu Mures, judetul Mures; Telefon: 0265-263.211; Fax: 0265-268.718; e-mail: [email protected]: www.cjmures.ro, reprezentat prin Ciprian Dobre; Telefon: 0265-261.904; e-mail: [email protected].

CATEGORIA DE ACTIVITATE Conform Ordinului Nr. 337/2007 privind actualizarea Clasificarii Activitatilor din Economia Nationala (CAEN) cu completarile si modificarile ulterioare, operatorul presteaza servicii de ecologizare industriala si are domeniile de activitate urmatoare: 3821 – Tratarea si eliminarea deseurilor nepericuloase; Cod NFR 6.A Cod SNAP 2 : 0904 conform OM MAPM 1144/2002 privind Registrul National al Poluantilor emisi. Cod NOSE – P 109.06 Instalatia are doua componente principale: A.Depozitul de deseuri nepericuloase – DDN - Autorizatie de construire nr.10/28.07.2010, emisa de Primaria comunei Sanpaul. B. Instalatia de tratare mecano-biologica – TMB - Autorizatie de construire nr.9/07.11.2012, emisa de Primaria comunei Sanpaul, jud.Mures. Acestea au fost construite in perioada 2010 – 2013 si au fost puse in functiune in 2014, dupa incheierea procedurii de selectie a cate unui operator pentru fiecare dintre ele. Din punct de vedere al proiectarii si construirii, cele doua instalatii au avut un regim diferit:

A. Depozitul de deseuri nepericuloase a fost proiectat in cadrul Proiectului de asistenta tehnica pentru pregatirea portofoliului de proiecte PHARE 2005/017– 553.04.03/08.01, de catre consortiul Ramboll Denmark A/S , Project Management Ltd , Fichtner GmbH & Co. KG , Interdevelopment S.R.L., Ramboll Romania S.R.L. si PM International Services Grup S.R.L.

Proiectul tehnic a fost elaborat de catre S.C. Interdevelopment S.R.L., cu sediul in Bucuresti, Splaiul Unirii 223, sector 3. Realizarea acestui obiectiv a parcurs regulile de implementare ale procedurii FIDIC ROSU.

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]


6

B. Instalatia de tratare mecano-biologica, dimensionata tehnologic in cadrul proiectului PHARE 2005/017– 553.04.03/08.01 (la nivel de studiu de fezabilitate) si proiectata, la nivel de executie, de catre consortiul Hidroconstructia S.A., IRIDEX Constructii S.R.L. si Argif Proiect S.R.L. Realizarea acestui obiectiv a parcurs regulile de implementare ale procedurii FIDIC GALBEN.

Punerea in functiune a celor doua instalatii a fost s-a facut in urma obtinerii Acordului de Mediu nr.SB 14/17.12.2011 si avizului de Gospodarire a Apelor nr.229/26/10/2011. 1.2.Obiective Principalele obiective ale Raportului de Amplasament, in conformitate cu cerintele legale privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, sunt: - Evaluarea starii actuale a amplasamentului, ca urmare a functionarii obiectivului, in scopul eficientizarii tehnicilor de gestiune a deseurilor si de protectie a mediului, in perioada scursa de la data emiterii precedentei AIM; - Identificarea proceselor care au potential de poluare, imbunatatirea gradului de cunoastere a impactului activitatii, reanalizarea vulnerabilitatilor factorilor de mediu; - Analiza datelor provenite din activitatea de monitorizare, corelatia acestora cu evenimentele consemnate si propuneri pentru reducerea sanselor de aparitie a unor neconformitati in functionarea depozitului. Raportul a fost realizat ca urmare a analizarii unor date anterioare, rezultate din studiile efectuate in decursul timpului de catre diferite firme specializate, precum si a observatiilor si evaluarilor proprii.

1.3.Scop si abordare Pentru elaborarea prezentei documentatii au fost utilizate urmatoarele documentatii:

- Studiu geotehnic si hidrogeologic - SC STANDARD ENGINEERING SRL Bacau, 2012

- Studiu geotehnic - SC Optimum Consulting SRL, Rm.Valcea, 2009

- Aviz de Gospodarirea Apelor – Nr.229/26.10.2011

- Autorizatie Integrata de Mediu – nr. MS 3/22.03.2016

- Acord de Mediu nr.SB/17/12/2009

- Autorizatie de construire ‘Depozit de desuri nepericuloase in comuna Sanpaul’, nr.10/28.07.2010 – Primaria comunei Sanpaul

- Autorizatie de construire ‘Statie de tratare mecano-energetica in comuna Sanpaul’, nr.9/7.11.2012 – Primaria comunei Sanpaul

- Acord de Mediu nr. SB 14 din 17.12.2007, revizuit in 4.07.2011

- Aviz de gospodarire a apelor nr.229 din 26.10.2011

- Observatii desfasurate de catre elaborator, pe amplasament si in vecinatate;

- Acte de reglementare emise de catre autoritatile de control si decizie (ANPM, APM MS, GM);

- Informatii primite de la angajatii societatii, in urma chestionarilor realizate pe amplasament; Autorizatii actuale

1.Autorizatie de construire ‘Depozit de desuri nepericuloase in comuna Sanpaul’, nr.10/28.07.2010 – Primaria comunei Sanpaul

2. Autorizatie de construire ‘Statie de tratare mecano-energetica in comuna Sanpaul’, nr.9/7.11.2012 – Primaria comunei Sanpaul

3. Acord de Mediu nr. SB 14 din 17.12.2007, revizuit in 4.07.2011 4. Aviz de gospodarire a apelor nr.229 din 26.10.2011 5. Aviz ROMSILVA nr.3998/14.05.2009 6. Aviz sanitar nr.1303/19.05.2009 7. Adresa ISU nr.1 775 149/30.04.2010 8. Adresa Muzeul Judetean Mures nr.1738/5.12.2011 9. Adresa nr.58/IV/2010 Ministerul Culturii si Patrimoniului National 10. Aviz E.ON Gaz Distributie SA nr.1420/12.02.2009 11. Aviz de amplasament Electrica Distributie Transilvania SA nr. MSC.889/2008 12. Extras Carte Funciara ANCPI 2769/20.02.2010, 6621/09.02.2010

Documentatiile mentionate au fost reanalizate si s-a parcurs etapa de teren prin care s-a urmarit evidentierea conformitatii dintre functionalitatea investitiei si cerintele de reglementare.


7

2. DESCRIEREA TERENULUI 2.1. Localizarea amplasamentului

Cele doua instalatii, Depozitul de deseuri nepericuloase si Instalatia de tratare mecano-biologica, sunt amplasate in intravilanul extins al comunei Sanpaul (zona Fodora)l, la 4 km sud de centrul comunei si la cca 3 km de drumul E60, Targu Mures-Cluj Napoca. Cea mai apropiata locuinta este la o departare de 2 km

Amplasamentul are o suprafata totala de 31.14 ha iar limita lui vestica corespunde cu limita administrativa dintre comunele Sanpaul si Ogra.

Figura nr. 1 - Plan de incadrare in zona a depozitului Sanpaul

2.2. Dreptul de proprietate actual Terenul pe care sunt amplasate cele doua instalatii apartine domeniului public al judetului Mures si este administrat de Consiliul Judetean Mures (CF 50193).

Avand in vedere o posibila extindere ulterioara, CJ Mures a achizitionat si alte trei parcele de tere, dintre care doua sunt in partea de nord-vest a amplasamentului, si a treia, la limita sud-vestica a acestuia.

Nr.crt Carte Funciara Suprafata ha Folosinta Apartenenta

1 50193 31.68 Depozit deseuri si instalatie de tratare UAT Sanpaul

2 50188, 50189 1.88 Neutilizat – extindere instalatie tratare UAT Sanpaul

3 50073 9.36 Neutilizat – extindere depozit

2.3. Utilizarea actuala a terenului Pe amplasamentul actual, de 31.14 ha, suprafetele destinate instalatiilor sunt:

- 24.88 ha - depozitul de deseuri nepericuloase (celula 1 si extinderea), zona administrativa, instalatia de epurare a apelor uzate;

In cadrul depozitului au fost proiectate trei celule de depozitare, avand urmatoarele suprafete :


8

Suprafata

Celula 1 83.150 (72.600 – suprafata utila)

Celula 2 67.600

Celula 3 129.500

Structuri auxiliare 30.740

- 6.26 ha – instalatia de tratare mecano-biologica (hala tratare mecanica, platforme descompunere intensa, maturare), avand rolul trata in prealabil deseurile primite, pentru reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate. Are o capacitate de tratare proiectata de 65.000 t deseuri. In etapa a doua, capacitatea extinsa este de 125.000 t.

Figura nr. 2 - Suprafete aditionale, neincluse in evaluarea si solicitarea de actualizare a AIM

2.4. Utilizarea terenului din vecinatatea amplasamentului Amplasamentul este situat in zona de obarsie a Vaii Techenis, afluent stanga al Muresului, si se invecineaza: - la est, cu Padurea Steiului, aflata in administrarea ROMSILVA - la sud, cu Dealul Cocosului pe versatul nordic aflandu-sepadure si teren neproductiv (CF 50073) - la nord si nord-vest, cu Dealul Technis - terenuri agricole - la vest, terenuri agricole

Pe Valea Techenis, in apropierea amplasamentului nu exista curs permanent de apa, apele de siroire care rezulta in urma unor precipitatii semnificative sunt dirijate catre nord, spre raul Mures. In vecinatatea amplasamentului nu se desfasoara alte activitati economice industriale.

2.5. Utilizarea chimica Substantele chimice cu caracter periculos utilizate pe amplasament sunt incadrate in urmatoarele categorii: 1. Substante corozive: acid sulfuric, agenti de curatare (hidroxid de sodiu; 2. Substante iritante: Cleaner A; 3. Substante periculoase pentru mediu: Cleaner A;


9

4. Substante toxice: uleiuri, motorina.

Principalele substante chimice folosite in procesele tehnologice sunt in numar redus:

- Clorura de var 600 kg/an

- acid sulfuric c=96-98% 130 m3/an

- preparate cu hidroxid de sodiu pentru curatarea filtrelor de osmoza

- hipoclorit de sodiu solutie (gospodaria de apa)

- apa oxigenata 600 l/an

- acid citric 2300 kg/an

- detergent alcalin 2400 kg/an

- antiscalant 600 l/an

- vopseluri/grund 120 kg/an Utilajele care functioneaza pe amplasament sunt dotate cu motoare termice care consuma motorina si uleiuri/lubrifianti. Substantele chimice mentionate sunt achizitionate de la furnizori autorizati si exista o evidenta stricta a intrarilor si consumurilor. Evidenta contine si fisele de securitate si certificatele de calitate ale acestora. Substantele chimice mentionate sunt depozitate in recipienti corespunzatori, in spatii special amenajate.

Modul de gospodarire: - ambalare - precursorii sunt ambalati in ambalaje originale in conformitate cu prevederile Legii nr. 186/2007

pentru modificarea si aprobarea O.U.G. nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri. - transport - pentru precursori se face conform Legii nr. 186/2007 pentru modificarea si aprobarea

O.U.G. nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri; - folosire/comercializare - precursorii vor fi folositi exclusiv in procesele tehnologice pentru care au fost

autorizati de catre Agentia Nationala pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase. 2.6. TOPOGRAFIA SI MORFOLOGIA TERENULUI Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul studiat apartine Depresiunii Transilvaniei, fiind situat in nordul Podisului Tarnavelor, la limita cu Campia Muresana. Relieful este colinar-deluros, avand cotele medii in jurul valorii de +200 m. Perimetrul in care functioneaza instalatia este situat pe versantul nordic al Dealului Cocosului ale carui cote erau cuprinse, inainte de implementarea proiectului, +395 m, la sud, si +345 m, catre nord, cu pante mai accentuate, de 1:5…1:10, in zonele nordica si vestica ale amplasamentului. Pe amplasamentul initial nu au fost prezente fenomene geologice (erozionale sau alunecari de teren) care sa puna in pericol stabilitatea si exploatarea in siguranta a instalatiilor. Unele fenomene de instabilitate pot fi observate pe versanti din vecinatatea vestica a amplasamentului, sub forma de alunecari active si ravenari. Drenarea apelor de suprafata, in starea initiala, se realiza catre nord, incepand de la obarsia paraului Techenis, avand curs intermitent.. Dupa amenajarea terenului si realizarea lucrarilor de constructii, drenarea apelor pluviale se face in mod controlat, prin canal colector catre nord, spre valea Techenisului. In prezent, apele pluviale si efluentii epurati ai amplasamentului se descarca in Valea Techenisului. 2.7. Geologia zonei Din punct de vedere geologic, perimetrul studiat face parte din Depresiunea Transilvaniei care este o depresiune intramuntoasa care s-a format si a aevoluat pe un fundament rigid, incepand din Paleogen. In structura de ansamblu, sunt prezente doua entitati: fundamentul cristalin cu invelisul sedimentar pretertiar si formatiunile tertiare ale depresiunii propriu-zise. Formatiunile sedimentare care formeaza umplutura depresiunii Transilvaniei apartin Paleogenului si Miocenului. Paleogenul este caracterizat de prezenta unor miscari de basculare ale fundamentului a caror consecinta consta in alternanta pe verticala a depozitelor sedimentare in facies continental-lacustru, cu depozite in facies marin. Rezulta si variatii laterale ale faciesurilor care fac dificila corelarea diverselor elemente litostratigrafice. Eocenul include numeroase orizonturi litostratigrafice reprezentate prin argile cu intercalatii de prundisuri si calcare de apa dulce, gipsuri, marne, calcare marine. Oligocenul afloreaza pe arii extinse in partea de nord-vest si este reprezentat prin depozite marine in facies salmastru si depozite continentale.


10

Neogenul este reprezentat prin intreaga succesiune a Miocenului si prin partea bazala a Pliocenului. Intre Miocenul inferior si cel Superior exista o deosebire pregnanta, reflectata prin comportamentul diferit al zonei nord-vestice a bazinului fata de zona centrala. Au loc o serie de transgresiuni marine succesive care determina aparitia a unor serii de sedimentare distincte. Helvetianul include depozite de molasa, regresive, cu care se incheie primul ciclu de sedimentare al Miocenului.

Figura nr.3 - Extras din harta geologica scara 1:200.000, foaia Tg.Mures (IGG)

Al doilea ciclu incepe in Badenian. Conditiile de sedimentare au fost similare cu cele de la exteriorul Carpatilor. Sunt depuse nivele semnificative de groase de tufuri, marne, brecii si sare. Sarmatianul are in prima parte o litologie monotona, in care se regasesc marno-argille si nisipuri, in care apar si intercalatii de tufuri. Sarmatianul inferior si mediu afloreaza la nord de Mures si la sud de Tarnava Mare. Volhinianul si Bessarabianul (vh-bs1) sunt reprezentate printr-o succesiune de gresii nisipoase, marne cenusii-albastrui si argile. Incepand cu sarmatianul superior, in bazinul transilvan se dezvolta faciesul panonic care acopera zona dintre Mures si Hartibaciu. Spre est, acestea sunt acoperite de formatiunea vulcanogen-sedimentara apartinand de lantul vulcanic Harghita – Calimani. Pannonianul (pn) este reprezentat prin nisipuri, nisipuri marnoase, argile cu intercalatii de pietrisuri. Acest substrat a fost erodat de principalele rauri care traverseaza depresiunea si care au depus formatiuni aluvial-deluviale, sub forma de terase, constituite din pietrisuri si nisipuri (qh2, qp). Seismicitatea zonei Din punct de vedere seismic, zona cercetata este caracterizata de valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare ag = 0.12g pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani si perioada de control Tc = 0.7 sec (cf.CPS- P1, Prevederi de proiectare pentru cladiri” - indicativ P 100-1/2006). Adancimea de inghet – conform STAS 6054-77, adancimea de inghet estede 0.8-0.9 m Studii geotehnice Amplasamentul a fost investigat din punct de vedere geotehnic in diferite faze de implementare a proiectului (Studiu de fezabilitate, Proiect tehnic, Lucrari de executie).


11

In anul 2012 S.C. Optimum Consulting S.R.L., in colaborare cu I.N.C.D.I.F. ISPIF (pentru incercari de laborator) si S.C. Experco ISPIF S.R.L. (executie foraje geotehnice), a efectuat un studiu geotehnic in cadrul caruia au fost sapate 17 foraje, dispuse pe suprafata amplasamentului conform planului de mai jos. 8 dintre acestea au avut adancimea de 20 m, 4, de 15 m si 5, de 10 m. In forajele Fj11 si Fj16, executate in zona centrala si sudica a amplasamentului, de la adancimea de 4-8 m a fost interceptat un strat de nisip cu pietris cafeniu, indesat, cu o grosime de 2-3 m. Apa subterana a fost interceptata in majoritatea forajelor din jumatatea nordica a amplasamentului, la adancimi cuprinse intre 5.5 si 12.7 m, avand un usor caracter ascensional. Nivelul apei s-a stabilizat la 0.3-2.3 m deasupra nivelului la care a fost interceptata. Nu a fost interceptata apa subterana in forajele realizate in zona cu cote mari ale terenului adica pe amplasamentul Celulei 1 . Din observatiile si determinarile de laborator efectuate , a rezultat ca terenul de fundare este constituit dintr-o succesiune de roci coezive de tip argila, argila prafoasa, argila grasa de culoare cafenie, galbuie si cenusie, aflate preponderent in stare de consistenta plastic vartoasa, la tare, si, local, in stare plastic consistenta. La suprafata terenului se afla un strat de sol vegetal cu grosimea de cca. 30 cm. Stratul 1. Sub stratul de pamant vegetal, a fost interceptat un strat de argila – argila grasa cafenie aflat în stare de consistenta plastic vartoasa la tare, cu grosime de cca 6 m, pentru care s-au determinat urmatoarele caracteristici fizice si mecanice: - Argila <2μm: 32 ÷ 64 – pamant foarte activ; - Argila: 40 ÷ 78 % - Praf: 22 ÷ 41 % - Nisip: 2 ÷ 18 % - Umiditatea, w = 11.3 ÷ 28.3 % - Indicele porilor, e = 0.64...0.82 - Densitatea în stare naturala, ρ = 1.87…2.03 t/m3; - Densitatea în stare uscata, ρd = 1.50…1.66 t/m3; - Indicele de plasticitate, IP = 32.3...63.5 % - cu plasticitate foarte mare / pamant activ – foarte activ - Indicele de consistenta, IC = 0.75... 1.15 – plastic vartoasa la tare; - Indicele de activitate, IA = 0.84 ÷ 1.28 – putin activ – activ – foarte activ - Gradul de saturatie, Sr = 0.74...0.99 – pamant umed – practic saturat; - Modulul de deformatie edometrica, M200-300 = 8564...9161 kPa – cu compresibilitate mare; pe probe inundate initial modulul scade pana la 4738…8948 kPa. - Presiunea de umflare, pu = 15…55 kPa; - Unghiul de frecare interna determinat în conditii consolidat – nedrenat pe probe la umiditatea naturala, φCU = 17…27º; - Coeziunea determinata în conditii consolidat – nedrenat pe probe la umiditatea naturala, cCU = 64…118 kPa; - Unghiul de frecare interna determinat în conditii consolidat – nedrenat pe probe inundate initial, φCU sat’ = 21…27º; - Coeziunea determinata în conditii consolidat – nedrenat pe probe inundate initial, cCU sat =27…58 kPa; In forajele F2, F6, F13 si F16, în baza stratului 1 de argila – argila grasa cafenie, la adancimi de cca. 2-4 m a fost interceptat un strat de nisip argilos – nisip prafos cu compresibilitate medie la mare (M200-300 = 6144...12708 kPa). Stratul 2. Sub stratul de argila – argila grasa cafenie sau, în forajele Fj3, Fj7, Fj9 si F15, sub stratul de pamant vegetal, pana la adancimi de 1.3…7.5 m a fost interceptat un strat de argila – argila grasa cafenie aflat în stare de consistenta plastic vartoasa la tare, pentru care s-au determinat urmatoarele caracteristici fizice si mecanice: - Argila <2μm: 24 ÷ 52 – pamant activ - foarte activ; - Argila: 35 ÷ 63 % - Praf: 30 ÷ 46 % - Nisip: 4 ÷ 31 % - Umiditatea, w = 18.8 ÷ 32.8 % - Indicele porilor, e = 0.56...0.89 - Densitatea în stare naturala, ρ = 1.89…2.09 t/m3; - Densitatea în stare uscata, ρd = 1.63…1.74 t/m3; - Indicele de plasticitate, IP = 21.2...47.6 % - cu plasticitate mare - foarte mare / pamant activ – foarte activ


12

- Indicele de activitate, IA = 0.81 ÷ 1.18 – putin activ – activ - Indicele de consistenta, IC = 0.66...0.98 –plastic vartoasa, local plastic consistenta; - Gradul de saturatie, Sr = 0.83...1 – pamant umed – practic saturat; - Coeficientul de permeabilitate, k = 1.3*10-8…4.0*10-8 cm/s; - Modulul de deformatie edometrica, M200-300 = 9608...11938 kPa – cu compresibilitate medie la mare; pe probe inundate initial modulul scade pana la 6803…8580 kPa. - Presiunea de umflare, pu = 12…40 kPa; - Unghiul de frecare interna determinat în conditii consolidat – nedrenat pe probe la umiditatea naturala, φCU = 10…27º; - Coeziunea determinata în conditii consolidat – nedrenat pe probe la umiditatea naturala, cCU = 39…113 kPa; - Unghiul de frecare interna determinat în conditii consolidat – nedrenat pe probe inundate initial, φCU sat’ = 15…25º; - Coeziunea determinata în conditii consolidat – nedrenat pe probe inundate initial, cCU sat = 25…56 kPa; Stratul 3. Pachetul coeziv este continuat pana la adancimi de 6…14 m de un strat de argila – argila grasa cenusie aflat în stare de consistenta plastic vartoasa la tare, pentru care sau determinat urmatoarele caracteristici fizice si mecanice: - Argila <2μm: 22 ÷ 55 – pamant activ - foarte activ; - Argila: 32 ÷ 69 % - Praf: 27 ÷ 59 % - Nisip: 1 ÷ 12 % - Umiditatea, w = 17.8 ÷ 31.1 % - Indicele porilor, e = 0.59...0.87 - Densitatea în stare naturala, ρ = 1.76…2.06 t/m3; - Densitatea în stare uscata, ρd = 1.45…1.72 t/m3; - Indicele de plasticitate, IP = 27.3...50.0 % - cu plasticitate mare - foarte mare; - Indicele de activitate, IA = 0.81 ÷ 1.03 – putin activ – activ - Indicele de consistenta, IC = 0.64...1.08 –plastic vartoasa la tare, local plastic consistenta; - Gradul de saturatie, Sr = 0.65...1 – pamant umed – practic saturat; - Coeficientul de permeabilitate, k = 6.6*10-9…2.9*10-8 cm/s; - Modulul de deformatie edometrica, M200-300 = 8953...17128 kPa – cu compresibilitate medie la mare; pe probe inundate initial modulul scade pana la 7161…7619 kPa. - Presiunea de umflare, pu = 41…70 kPa; - Unghiul de frecare interna determinat în conditii consolidat – nedrenat pe probe la umiditatea naturala, φCU = 19…26º; - Coeziunea determinata în conditii consolidat – nedrenat pe probe la umiditatea naturala, cCU = 24…57 kPa; - Unghiul de frecare interna determinat în conditii consolidat – nedrenat pe probe inundate initial, φCU sat’ = 7…27º; - Coeziunea determinata în conditii consolidat – nedrenat pe probe inundate initial, cCU sat =38…85 kPa; În forajele F11, F12, F13, F14, F15 si F16, de la adancimea de 3.80-8.40 m a fost interceptat un strat necoeziv de nisip cu pietris îndesat, cu grosimea de cca. 3 m. Stratul 4. De la adancimea de 6…14 m, pana la cota finala a forajelor a fost interceptat un strat de argila – argila grasa marnoasa cenusie aflat în stare de consistenta plastic vartoasa la tare, pentru care s-au determinat urmatoarele caracteristici fizice si mecanice: - Argila: 48 ÷ 66 % - Praf: 28 ÷ 43 % - Nisip: 3 ÷ 16 % - Umiditatea, w = 16.0 ÷ 34.9 % - Indicele porilor, e = 0.57...0.73 - Densitatea în stare naturala, ρ = 1.77…2.04 t/m3; - Densitatea în stare uscata, ρd = 1.54…1.74 t/m3; - Indicele de plasticitate, IP = 31.4...52.7 % - cu plasticitate mare - foarte mare; - Indicele de consistenta, IC = 0.87...1.03 –plastic vartoasa la tare; - Gradul de saturatie, Sr = 0.79...0.91 – pamant umed – practic saturat; - Modulul de deformatie edometrica, M200-300 = 13131 kPa – cu compresibilitate medie; - Unghiul de frecare interna determinat în conditii consolidat – nedrenat pe probe la umiditatea naturala, φCU = 17…31º;


13

- Coeziunea determinata în conditii consolidat – nedrenat pe probe la umiditatea naturala, cCU = 38…106 kPa; - Unghiul de frecare interna determinat în conditii consolidat – nedrenat pe probe inundate initial, φCU sat’ = 22…25º; - Coeziunea determinata în conditii consolidat – nedrenat pe probe inundate initial, cCUsat = 38…72 kPa; Avand în vedere natura si starea terenului de fundare si stratificatia practic uniforma si orizontala, acest teren poate fi clasificat ca teren dificil în conformitate cu prevederile NP 074/2007 (Art.1.2.1, lit. c).

Factori Categoria Punctaj

Conditii de teren Dificil 6

Apa subterana Fara epuismente 1

Clasificarea constructiei Normala 3

Vecinatati Fara riscuri 1

Zona seismica Ag=0.12 g 1

Total 12 Concluzie : Categorie geotehnica 2, risc geotehnic moderat Pentru întreg pachetul coeziv se estimeaza o presiune conventionala de baza de 350 kPa (pentru adancimi de fundare egale cu 2 m si latimi ale fundatiei de 1 m), conform anexei B, tabel 17 – STAS 3300/2-85. Pentru amplasament s-au efectuat calcule de verificare la S.L.D. (conform STAS 3300/2-85) rezultand ca pentru o presiune maxima de pmax = 350 kPa calculata în centrul depozitului, unde înaltimea deseurilor este maxima, considerata egala cu 30 m, tasarea probabila este de ordinul a 38 cm. 2.8.Hidrologie si hidrogeologie

Reteaua hidrografica ce strabate zona comunei Sanpaul este alcatuita din paraie si vai cu regim de curgere semipermanent si cu caracter torential.

Acviferele subterane sunt cantonate in stratele nisipoase ale sarmatianului si panonianului. Pe interfluvii nivelul apelor freatice urmareste pozitiile structurilor monoclinale locale,

Codul cadastral al apelor din vecinatatea amplasamentului ( Sanpaul, zona Fodora) este IV1.070.00.00.00.0, curs de apa paraul Lascud (subbazinul paraului Techenis - curs semipermanent, necadastrat), afluent pe stanga al Muresului.

Amplasamentul depozitului corespunde cu zona de obarsie a paraului Techenis, afluent dreapta al paraului Lascud.

Un alt curs semipermanent, necadastrat, izvoraste din padurea aflata in vecinatatea de est a depozitului. Acest parau curge spre nord, aproximativ paralel cu Techenisul, si se varsa in paraul Lascud.

Acesti afluenti minori din partea stanga a Muresului nu sunt expusi la actiunea unor surse de poluare semnificative, cu exceptia compusilor chimici utilizati in activitati agricole.

Nu au fost identificate folosinte de apa in arealul aferent subbazinelor hidrografice ale celor doi afluenti necadastrati ai paraului Lascud.

In zona amplasamentului, cu exceptia zonelor joase ale vailor, acviferele freatice sunt slab reprezentate. Datorita structurii litologice specifice, acviferele au extindere reduse. Specifice sunt suprafetele mlastinoase care se dezvolta pe solul vegetal situat la partea superioara a unor strate impermeabile.

Din forajele geotehnice si de monitorizare, regimul apelor subterane este caracterizat prin:

• discontinuitatea in suprafata a acviferului freatic. Caracteristicile litostratigrafice ale rocilor din zona au favorizat curgerea apei subterane spre zonele joase sau, suspendat si local, in stratul subtire de nisip din zona centrala a amplasamentului.

• Adancimea pana la acviferul freatic in zona joasa (centrala si nordica) este de 3.5-4.0 m, pana la 0.5 cm in extremitatea nord-vestica.

• Acviferul are caracter ascensional. Ridicarea nivelului apei in foraje a fost lenta, fapt ce dovedeste existenta unei rezerve de apa redusa, o transmisivitate lenta si o capacitate de cedare mica.

• Valorile minimale ale parametrilor hidrogeologici se datoreaza structurii stratului in care este inmagazinat acviferul: depozit torential format din nisip amestecat cu roci argiloase. Aceasta structura ii confera un caracter semipermeabil. In plus, acest acvifer este discontinuu, depozitele torentiale aparind ca lentile in masa argiloasa.

• In zona inalta a terenului, pe latura estica (catre marginea padurii) apa subterana nu a fost intalnita.

• Techenisul este un curs semipermanent, cu debit si regim de scurgere corelat direct cu perioadele cu precipitatii. Aceasta demonstreaza modul de alimentare al izvoarelor si extinderea strict locala a acviferului de alimentare.


14

Amplasamentul depozitului este situat la limita corpului de apa subterana RO MU 03. Efluentii nepoluati (ape pluviale curate) sau epurati, evacuati de pe amplasamentul depozitului, constituie un

aport suplimentar la debitul paraului Techenis si alimenteaza acviferul freatic, in lungul vaii.

Tabel - Nivelul hidrostatic in forajele de monitorizare (vezi si anexa nr. 9 )

Foraj Adancime NH (m)

Iulie 2012

Adancime NH (m)

Noiembrie 2013

Cota topografica (m)

a forajului

FP1 Infiltratii - 9.0 Uscat 386

FP2 1.1 0.53 356

FP3 9.50 17.6 356

Toate cele trei foraje au adancimea de 20 m. Diferentele intre cotele nivelului hidrostatic din forajele FP2 si FP3 indica prezenta a doua acvifere,

superpuse, independente din punct de vedere hidraulic. Anterior efectuarii lucrarilor de constructie, in zona forajului FP2 a existat o vaioaga (in prelungirea in

amonte a vaii Techenisului) care a fost umpluta cu material provenit din lucrarile excavare a terasamentelor. Cu alte cuvinte, in prezent, in zona FP2 se intalneste un orizont acvifer suspendat, alimentat atat din toata zona din amonte a amplasamentului (zona situata la V-SV de Celula 1 a DDN) cat si din scurgerile de pe versantii si pantele vestice. Acesta alimenteaza acviferul freatic din valea Techenisului. interceptat fiind cel de la nivelul vaii Techenis.

Forajul FP1 a fost realizat la o cota inalta a amplasamentului, singurul orizont posibil a fi purtator de apa fiind reprezentat de stratul subtire de nisip dintre pachetele 1 si 2 de argila (cf. studiului geotehnic). FP1 nu are o utilitate in programul actual de monitorizare dar poate fi foarte util in cazul unei eventuale situatii de avarie (ex: perforarea bazei impermeabile a depozitului). 2.9. SPECII SAU HABITATE SENSIBILE SAU PROTEJATE CARE SE AFLA IN APROPIERE

Amplasamentul Sanpaul a suportat in totalitate o interventie antropica care a modificat structura ecosistemului initial. Interventia antropica nu a depasit limita incintei (proprietatii).

Terenurile adiacente si-au pastrat folosintele si structura biocenotica anterioara. Astfel, exceptand terenurile cultivate in vecinatate se mai intalnesc pajisti cu paiusca (Agrostis temis) ale carei

limite corespund cu liziera padurii de stejar si gorun (la sud si la est). Alaturi de Agrostis se intalnesc reprezentanti ai genului Festuca, precum si barboasa (Botriochloe ischaemun).

In partea de sud si de est a amplasamentului se afla un corp de padure (parcela 49 B). Speciile de arbori dominante sunt stejarul (Quercus robur), gorunul (Quercus sesilliflora), carpenul (Carpinus betulus) si teiul (Tilia tomentosa). Ca vanat principal se mentioneaza iepurele, fazanul si capriorul iar ca vanat secundar – potarnichea, vulpea si pisica salbatica.

Apele ce strabat fondul forestier au un debit mic si intermitent, nefiind propice dezvoltarii speciilor de salmonide.

Structura actuala a fondului forestier nu ofera conditii propice pentru producerea fructelor de padure si a ciuperilor comestibile.

Directia Silvica Tg. Mures, in calitate de administrator al padurii private ‚Composesorat Sanpaul’ care care se afla in partea de est a amplasamentului, a eliberat un aviz de principiu (nr. 7358/08.09.2008) in faza de Plan urbanistic zonal prin care isi exprima acordul in ceea ce priveste executia obiectivelor de investitii din vecinatatea vestica.


15

Figura nr.4 – Pozitia depozitului de deseuri Sanpaul fata de situri Natura 2000

Din punctul de vedere al ariilor protejate, cele mai apropiate de amplasamentul depozitului sunt: Raul Mures, de la Moresti la Ogra (ROSCI0637) - zona umeda din regiunea biogeografica continentala

reprezinta o arie protejata, declarata in 2011, care este situata la o distanta minima de cca. 2,5 km nord de amplasament. Aria a fost considerata importanta pentru speciile Lutra lutra, Bombina bombina, Bombina variegata, Triturus cristatus si subspecia indigena Triturus vulgaris ampelensis. Foarte importanta pentru conservarea speciei fusar (Zingel streber) si avat (Aspius aspius). In Raul Mures se gaseste una dintre cele mai stabile populatii ale speciei Zingel streber.

Amenintarile sunt legate de pierderea si distrugerea habitatului, ca rezultat al activitatilor de agricultura, al pasunatului intensiv, al dragarii si drenarii habitatului umed, al activitatilor industriale, al exploatarilor miniere de suprafata (balastiere), al dezvoltarii teritoriale, al circulatiei rutiere, al braconajului.

Aria protejata avifaunistica „Elesteele Iernut – Cipau (ROSPA0041)” este localizata la cca. 5,8 km de amplasament si are o suprafata de 454,4 ha. Elesteele au fost create prin indiguire, alimentarea initiala cu apa realizandu-se prin pompare din raul Mures. In ultima perioada, alimentarea lor se realizeaza din precipitatii.

Elesteele au fost create, in anul 1975-Iernut2, elestee cu suprafata de 108 ha, si, in anul 1983, Cipau4 4, elestee cu suprafata de 57 ha. Acestea reprezinta un loc important de popas pentru pasarile migratoare din Transilvania si adapostesc regulat intre 35.000 – 48.000 exemplare de pasari de apa.

In ultimii ani, la Iernut, datorita cresterii salciilor in mijlocul unuia dintre lacuri s-a format o mica colonie de starci de noapte (Nycticorax nycticorax).

Rapa Lechinta, aflata la 9 km de amplasament, este o arie protejata – sit de importanta comunitara (ROSCI0210), cu o suprafata de 233 ha. Mozaic de pajisti stepice ponto - panonice de colilie si de Festuca valesiaca formate pe soluri scheletice si slab saraturoase, habitate preferate ale unor taxoni endemici de lepidoptere: doua endemisme panonice, respectiv un endemism transilvan, si alte patru, lepidoptere rare.

2.10 ELEMENTE CONSTRUCTIVE

Operarea depozitului de deseuri nepericuloase Sanpaul este determinata de planificarea etapelor de functionare, in conformitate cu managementul sistemului integrat de depozitare a jud. Mures. Extinderea viitoare a depozitului trebuie sa aiba in vedere particularitatile geomorfologice ale terenului si litostratigrafia subsolului.

Amenajarile necesare constau in lucrari de terasament si lucrari de sprijin necesare pentru prevenirea aparitiei unor fenomene erozionale si a unor eventuale alunecari de teren.

Obiectele si instalatiile construite pe amplasament au fost prezentate in sectiunile anterioare. Componentele functionale ale depozitului de deseuri nepericuloase Sanpaul sunt:


16

- Drum de acces din E60, in exteriorul amplasamentului, cu parte carosabila de 7 m latime si acostamente si santuri laterale;

- Aria de servicii I (anexa nr.1)- zona de acces ( cabina poarta si cantar - 1), bazin rezervor incendiu – permeat/pluvial (2), bazin stocare concentrat (3), bazin levigat (4), statie epurare levigat (5), bazin retentie ape pluviale (6), zona de securitate si spalare vehicule (7), statie de epurare ape menajere, statie pompare ape de incendiu, statie pompare levigat (SP1), platforme rutiere. Platformelor corespunzatoare elementelor mentionate sunt la cota +355 m in zona bazinului de retentie al apelor pluviale, pana la 343 m, in zona portii de acces.

- Aria de servicii II – corespunzatoare zonei administrative propriu-zise, cuprinde: garaj (9), cladirea administrativa (10), garaj TMB (11), hala de tratare mecano-biologica (12), ventilatie tratare mecano-biologica / biofiltru (13), spatiu tehnic – sopron (14), statie pompare ape menajere SP2, parcari si platforme rutiere, punct alimentare electricitate. Platforma este realizata in jurul cotelor + 359 m.... +360 m.

- Platforma de descompunere deseuri (parte a instalatiei tratare mecano-biologica) cuprinde: platforma de maturare (19), platforma de descompunere intensiva (20), padocurile de descompunere intensiva (21), bazin de prima ploaie, rigole perimetrale pluviale. Platforma a fost realizata la o cota superioara fata de ariile de servicii: platforma de maturare (panta platformei de la sud catre nord), de la +367 m, la +362 m, iar platforma de descompunere intensiva, de la +370 m, in coltul de SE, la +361 m, in coltul din NV (dreanare generala catre coltul NV, la bazinul de prima ploaie).

- Aria de depozitare (Celula 1) cuprinde: celula propiu-zisa (celula are cota superioara digului nordic cuprinsa intre +386 m si +390 m, iar cota de lucru a celulei, in jurul valorii +381 m), garaj compactor (15), statia carburanti (16), facla biogaz (17), gospodaria de apa (18).

- Zona neamenajata din partea de sud si sud-vest a amplasamentului, unde au fost depuse volumele de pamant rezultate din lucrarile de amenajare/excavare. Aceasta zona nu este inclusa in limitele instalatiei supusa autorizarii, ea reprezentand zona de extindere a depozitului de deseuri nepericuloase Sanpaul.

Sistematizarea amplasamentului in trei trepte de importanta a condus la necesitatea executarii unor lucrari de protectie, cu precadere pentru nivelul intermediar - instalatia de tratare mecano-biologica.

Astfel, zona instalatiei de tratare mecano-biologica (perimetrul halei de tratare si zona platformelor de descompunere) a fost protejata lateral prin ziduri de sprijin:

- Aria de servicii II – pe laturile de est si sud - zid de sprijin cu lungimea de 181,5 m si inaltimi variabile, de la 2.0 la 5.6 m.

- Zona platormelor de tratare biologica - pe laturile de est si sud - zid de sprijin cu lungimea de 430 m cu inaltimi variabile, de la 1.8 la 5.6 m.

- zona de tratare biologica - pe laturile de nord si vest - zid de sprijin cu lungime de 215 m si inaltimi de la 3.5 la 5.4 m.

Zidurile de sprijin sunt realizate din beton armat, avand in spate un strat drenant din piatra sparta, protejat de geotextil. Apele sunt colectate de stratul drenant, preluate de o rigola si descarcate, prin barbacane, in rigolele de colectare principale. Taluzurile pantelor sunt prevazute cu geo-grile, pentru prevenirea aparitiei unor fenomene erozionale.

Instalatia de tratare mecano-biologica a fost pusa in functiune pentru a asigura, in cadrul Sistemului integrat de management a deseurilor la nivel judetean , indeplinirea cerintelor de tratare prealabila depozitarii si de reducere a cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate. Initial, instalatia a fost proiectata sa trateze o cantitate totala de 65.000 tone deseuri. Intr-o a doua etapa, capacitatea de tratare a fost extinsa la cca. 125.000 tone .

a. Drum de acces Accesul pe amplasament se realizeaza din DN E60 (Targu-Mures – Cluj Napoca) pe un drum asfaltat in

lungime de 3 km. Distanta fata de centrul administrativ al comunei Sanpaul este de cca 3 km. Drumul are o latime de 8 m si permite accesul utilajelor grele de transport in ambele sensuri simultan (cate o banda de rulare pe sens). Drumul de acces pana la pasajul rutier Sanpaul a fost modernizat de catre Consiliul Judetean Mures.

b. Drumuri tehnologice In incinta amplasamentului exista drumuri tehnologice de acces a autovehicolelor, pentru cele doua sensuri, precum si o rampa de acces in celula. Pe drumul de acces in incinta se afla cantarul pentru cantarirea autovehiculelor incarcate cu deseuri. Drumurile interioare de la poarta pana la rampa de acces in depozitul propriu-zis si de jur imprejurul depozitului, au o latime de 4.0 m a carosabilului. Pe drumul de iesire din incinta se afla rampa de spalare roti. Structura drumurilor de incinta este: strat de 25 cm fundatie din balast si 18 cm beton rutier BCR 4.


17

c. Gard de imprejmuire si poarta Incinta este imprejmuita cu un gard din plasa de sarma galvanizata (cu ochiurile 50 x 50 mm) avand inaltimea de 1.80 m, montata pe stalpi metalici cu fundatie din beton (adancimea minima de fundare 0.30 m). Lungimea imprejmuirii perimetrale este de 3.52 km. Singurul punct de acces in incinta este situat in partea Nordica (zona cantarului). Pentru accesul pietonilor s-a prevazut o poarta de intrare separata. d. Zona de intrare si parcare Accesul pietonal, pentru personalul angajat si alte persoane autorizate, este asigurat printr-o poarta separata de aceea pentru autovehicole. Cabina poarta este de tip container - birou, cuprinzand o camera cu dimensiunile de 6 x 2.5 x 2.3 m ; Fiecare dintre cele doua instalatii de pe amplasament are cate un garaj pentru utilaje, prevazut si cu o incinta inchisa, in care se desfasoara lucrari simple de intretinere si mentenanta ale utilajelor. Garajul destinat utilajelor care deservesc depozitul de deseuri nepericuloase este amplasat in extremitatea nord-estica a incintei, la nord de cladirea administrativa. Este o constructie cu structura metalica din opt travee de 5 m, cu deschidere de 10.8 m. Fundatia este de tipul celor izolate, cu grinzi de fundare intre ele.

Garaj utilaje

Dimensiunile in plan ale constructiei sunt de 40.11 x 11.21 m; inaltimea este de 4.5 m, la streasina, si 5.45 m, la coama . In cadrul ei sunt delimitate 6 spatii de parcare si un spatiu in care se afla atelierul. Acesta are o groapa de lucru sub utilaja, la o cota de -1.2 m sub cota platformei. Sopronul compactorului de deseuri este tot o constructie usoara, amplasata in coltul nord-vestic al Celulei 1 si are o structura metalica alcatuita din doua travee de 4 m cu deschiderea de 9,58 m. Structura este alcatuita din stalpi metalici si un sistem de grinzi cu zabrele. Dimensiunile in plan sunt de 8,45 x 9,93 m (Suprafata const= 83,89 m2) cu inaltimea la streasina de 5,00 m si 5,45 m la coama. Pardoseala este din piatra sparta. Sopronul este inchis pe trei laturi cu panouri pentru protectia utilajelor impotriva intemperiilor. Partea frontala ramine deschisa in intregime.


18

Sopronul compactorului

e. Cladirea administrativa Cladirea administrativa este realizata astfel incat sa satisfaca procesele care au loc in cele doua instalatii de pe amplasament: depozitul de deseuri nepericuloase si statia de tratare mecano-biologica. Este o constructie cu parter si etaj situata in partea de nord-vest a amplasamentului si are dimensiuni in plan de 21.35 x 10.4 m. Cladirea este realizata din cadre de beton armat, cu stalpi de 25 x 25 cm si grinzi din beton armat de 25 x 50 cm sectiune. Cota pardoseii interioare este cu 0.35 m mai mare decat cota terenului natural. Inaltimea parterului este de 3 m, suprafata construita este de 222.56 m2 iar suprafata desfasurata, de 445.12 m2.

Cladirea administrativa

Cladirea adaposteste: La parter: - doua birouri 21,47 mp fiecare;

- hol scari acces etaj 28,87 mp;

- vestiar 23,47 mp;

- sala de mese 55,53 mp cu intrare separata din exterior;

- grup sanitar 11,92 mp;

- dusuri 15,74 mp;

- centrala termica 10,24 mp; Suprafataconst = 222,56 m2, Suprafatautila = 188,71 m2


19

La etaj: - terasa 62,06 mp;

- hol 20,23 mp;

- birou 21,47 mp;

- laborator 21,47 mp;

- hol de acces 10,24 mp;

- vestiar 23,47 mp;

- grup sanitar 11,92 mp;

- dusuri 15,74 mp. Suprafataconst = 222,56 m2, Suprafata utila = 185,33 m2

Incalzirea cladirii se realizeaza printr-o centrala termica electrica cu o putere de 57,6 kW. Sistemul de incalzire cuprinde conducte de transport din cupru si calorifere din otel. Prepararea apei calde menajere se face cu ajutorul unui boiler cu volum de 200 l si un debit de apa calda la 800C de cel putin 400 l/h la 800C. La etajul I al cladirii administrative a fost amenajat laboratorul, echipat pentru satisfacerea cerintelor de control al procesului de tratare biologica si pentru monitorizarea intregului amplasament. e. Zona de cantarire a deseurilor la receptie, prevazuta cu un pod bascula (cantar) Constructia modulara aferenta receptiei deseurilor pe amplasament si cantarul sunt instalate in coltul de nord-vest al amplasamentului, in zona punctului de acces rutier.

Receptie si cantar

Cantarul (podul bascula) are o capacitate de cantarire 60 tone, cu precizie de 20 kg, dimensiunile 10 x 3 m si este echipat cu opt senzori/celule de cantarire , cu corectie de temperatura. Deservirea platformei de cantarire se face din cabina operatorului, dotata cu echipamentul computerizat de inregistrare a datelor si de intocmire a rapoartelor zilnice. Platforma de cantarire are fundatie din beton armat clasa C12/15 si are rolul sa sustina cantarul electronic. Cantarul are fluxuri separate intrare /iesire pentru vehicule - dublu sens - si asigura monitorizarea cantitatilor de deseuri intrate in incinta depozitului. Prin intermediul softului cu care este dotata instalatia, se asigura si verificarea provenientei deseului, a fractiunilor colectate selectiv si a cantitatilor de deseuri. Cantarul este utilizat si pentru monitorizarea intrarilor si iesirilor din instalatia de tratare mecano-biologica.


20

f. Statia de spalare si zona de securitate; Statia de spalare si zona de securitate sunt amplasate in partea de nord a amplasamentului, in partea centrala a incintei.

Platforma de spalare

Platforma betonata pe care functioneaza statia de spalare are o suprafata de 22.4 x 4 m; stratul de beton are grosimea de 20 cm si este armata spre fetele superioara si inferioara cu plasa din otel-beton. Platforma are o inclinare de 1% spre cele doua parti laterale fata de ax, pentru a permite colectarea apelor de scurgere intr-o rigoa cu gratar. Aceata are o inclinare longitudinala de 1% de la extremitati, spre mijlocul placii. Din rigola centrala, apa este trimisa printr-o conducta din PVC DN=150 mm, in separatorul de ulei.

Statia de spalare este alimentata printr-un racord din polietilena de inalta densitate De 63 mm care alimenteaza o pompa mobila de inalta presiune pentru spalarea autovehiculelor. Zona de stationare a autovehiculelor este protejata cu o copertina metalica, montata pe patru stalpi metalici. Langa rampa de spalare se gaseste zona de securitate, betonata si prevazuta cu un container metalic de 30 m3. In acesta sunt descarcate vehiculele care transporta deseuri neacceptate la depozitare pe amplasamentul Sanpaul, dupa efectuarea controlului preliminar vizual.

g. Statia de transformare – alimentarea cu energie electrica Este amplasata in partea de nord-vest a amplasamentului, fiind reprezentata printr-un post de transformare

de tip prefabricat (cabina) care adaposteste doua transformatoare de 630 kVA. De la tabloul general de distributie pleaca 10 linii in incinta, catre patru firide de distributie si sase tablouri

de distributie forta. Alte 7 tablouri de distributie sunt realizate in cadrul constructiilor. Cablurile de forta sunt prizate ingropat. Puterea instalata a consumatorilor din zona depozitului de deseuri: 294.5 kW Puterea instalata a consumatorilor din zona statiei de tratare mecano-biologica: 575.4 kW Iluminatul exterior se face cu ajutorul a 34 corpuri de iluminat cu vapori de sodiu, instalate in interiorul

amplasamentului. h. Statia de alimentare cu carburant Statia de carburant este amplasata in imediata vecinatate a sopronului pentru compactoare, in coltul de

nord-vest al Celulei 1. Este reprezentata printr-un rezervor de tip container cu capacitatea de 30.000 l si printr-o pompa de carburanti. Statia mobila este produsa de ELECTROFAMAR Brasov, are indicativul SMDC EF_01_04. Aceasta este prevazuta cu echipament de recuperare a vaporilor si cu o cuva suplimentara de protectie la scurgeri, cu garda de 300 mm .


21

Punct de transformare

i.Alimentarea cu apa

Amplasamentul este alimentat cu apa din forajul subteran cu adancime de 100 m, situat in extremitatea sudica a amplasamentului. Forajul executat are rolul de a completa permanent rezerva de apa. Parametrii forajului sunt: - Adancime 100 m

- Nivel hidrostatic 45 m

- Nivel hidrodinamic 75 m

- Denivelare 30 m

- Debit de exploatare 0.03 l/s (2.60 m3/zi) Fisa forajului este prezentata in anexa nr. . Forajul este echipat cu o pompa submersibila tip SPT 200-13, cu debit nominal Q= 6 m3/h. O a doua pompa este disponibila, in rezerva, pe amplasament. Apa extrasa este stocata intr-un rezervor suprateran din PE cu volumul de 15 m3, izolat termic la exterior. Inainte de distributia in retea, apa este clorinata cu ajutorul unei instalatii care foloseste solutie de hiplocorit. Aceasta instalatie este containerizata si are in alcatuire un rezervor de solutie hipoclorit de 250 l, prevazut cu senzor de nivel, debitmetru Voltmann Dn=50 si o pompa dozatoare cu membrane. Debitul de hipoclorit este reglat la 2.5 l /h. Dupa clorinare, apa este livrata in reteaua de consum. j. Gospodaria de ape uzate Cu exceptia unor echipamente montate individual in vecinatatea surselor de ape uzate (bazinul de prima ploaie a instalatiei de tratare mecano-biologica, statiile de pompare, separatoarele de hidrocarburi), toate bazinele si instalatiile de epurare sunt grupate in zona de nord a amplasamentului. In relatie directa cu sursele de apa uzata aferente depozitului sau zonelor administrative, in aceasta arie de lucru a amplasamentului se gasesc : A. Statia de pompare levigat SP1 – constructie circulara, ingropata, tip CriberSP, realizata din PAFS, diametrul 2.9 m, adancimea 5 m, echipata cu o pompa WILO EMU FA 08.43-140E, cu un debit de pompare de 35 m3/h si Hpompare=20 m si o pompa WILO EMU FA 08.66-210W cu un debit de pompare de 17 m3/h si Hpompare =45 m. In chesonul SP1 sunt colectate: a.Conducta colectoare care preia levigatul deversat in caminele de vizitare de catre drenurile absorbante din celula de depozitare, realizata din PEID cu De=400 mm, Pn 4 si lungimea de 540 m. Pe linia conductei de colectare au mai fost instalate, pentru intretinere si exploatare, un numar de 7 camine de vizitare, din PEID cu diametrul de 1 m.


22

Gospodaria de apa uzata

b. Conducta de transport de la bazinul de prima ploaie al statiei de tratare mecano-biologica si rigola frontala de colectare din fata celulelor de tratare biologica intensiva, cu Dn=315 mm (doar apa de prima ploaie – 5 l/m2).

c. Conducta golirii de fund a bazinului retentie ape pluviale (BRAP) care colecteaza apele pluviale de pe platforma de maturare a instalatiei TMB, conducta este din PVC cu Dn 315 mm

d. Conducta de transport de la separatorul de hidrocarburi, instalat pentru rampa de spalare a vehiculelor (material PVC, Dn=160 mm). B. Bazin de colectare levigat –constructie circulara, metalica, cu un volum de 700 m3. Toate fluidele colectate in chesonul SP1 sunt pompate in acest bazin, de unde levigatul este preluat in statia de epurare cu osmoza inversa (RO).

C. Statia de epurare cu osmoza inversa este o instalatie de tip PALL - ROAW9144 DTG33-SW3 9512DTG-HP6, instalata in doua containere metalice standard cu dimensiunile de 1203 x 235 x 239 cm si un volum de 67.7 m3 fiecare. Statia este proiectata sa epureze cca. 100 m3 levigat zilnic, timp de 328 zile/an. Efluentul statiei indeplineste cerintele normativului national NTPA 001 privind descarcarea in cursuri de apa de suprafata.

Statia de epurare a levigatului


23

D.Bazinul de stocare concentrat este o constructie ingropata, realizata in excavatie, captusita cu geomembrana si protejata la exterior cu un geotextile. In acest bazin cu capacitatea de 200 m3 este stocat temporar concentratul rezultat din statia de epurare cu osmoza inversa. De aici, concentratul fie este evacuat din amplasament prin locul de eliminare autorizat, fie este pompat in interiorul Celulei 1 de depozitare. E. Bazinul colectare permeat este o constructie ingropata, realizata in excavatie, avand o capacitate de 500 m3. Bazinul, cu o suprafata de 405 m2 , este impermeabilizat cu folie din PEID de 2mm si consolidat mecanic cu dale de beton monolit, cu grosimea de 15 cm. Din volumul de 500 m3 apa, 180 m3 (162 m3 din calcule) constituie rezerva de incendiu. Bazinul este alimentat cu apa transportata de canalul perimetral ce colecteaza apele pluviale de pe versantii depozitului si de pe taluzele platformelor de tratare biologica, precum si permeatul rezultat din epurarea levigatului. Nivelul maxim in bazin va fi impus de radierul canalului de evacuare care descarca preaplinul din bazin in albia naturala a paraului Techenis. Descarcarea este de tip canal de fuga, cu bazin disipator.

Descarcatorul bazinului pluvial/permeat

F. Bazin retentie ape pluviale este o constructie rectangulara din beton armat, cu un volum de 405 m3, prevazuta cu patru sicane de linistire. Are rolul de a prelua partial apa din rigola pluviala generala dar si din zona statiei de tratare - de maturare a gramezilor. Este prevazut cu o basa de fund, de unde, printr-o coloana ingropata cu Dn=315 mm, apa impurificata este descarcata in SP1 (urmand a fi epurata in statia de epurare cu osmoza inversa). Bazinul are un prea-plin care este descarcat in bazinul de ape pluviale /permeat. G. Statia de epurare mecano-biologica este destinata epurarii urmatoarelor fluxuri de ape uzate: apele menajere (provenite din cladirea administrativa, din cele doua garaje, din cabina cantar) dar si a eventualelor ape uzate rezultate in interiorul halei de tratare mecano-biochimica. Statia este de tipul compact, este produsa de Borger Aquatech SRL Cluj Napoca - tip VH 50, si asigura epurarea pentru un debit influent de 8,1 m3/zi, respectiv o incarcare de 3,6 kg CBO5/zi. Constructiv, statia este cilindrica, are un diametru de 3,2 m si o inaltime de 2,9 m. Este instalata ingropat, in zona de descarcare a bazinului de stocare permeat/pluvial. Statia este dimensionata pentru asigurarea calitatii efluentului in conformitate cu cerintele normativului national NTPA 001. k. Sistemul de stingere a incendiilor – se bazeaza pe utilizarea rezerva de incendiu, stocata in bazinul de permeat/pluvial. Din acest bazin, prin intermediul statiei de pompare apa de incendiu (SPi) apa este distribuita in reteaua de hidranti din incinta. Coloana de distributie a apei de incendiu este realizata din PEID cu Dn=160 mm. Sistemul deserveste ambele instalatii (depozitul de deseuri si statia de tratare). Traseele retelelor de apa, de canalizare si de incendiu sunt prezentate in anexa nr. Pentru asigurarea rezervei de alimentare pentru Statia de pompare SPI (statie pompe incendiu), se utilizeaza un Grup electrogen Diesel, trifazat, de 31 kVA-3x230/400V+50Hz, care poate functiona separat fata de reteaua electrica. Statia de pompare SPI, fiind considerata echipament important, a fost prevazuta cu doua pompe.


24

I.Utilaje

Nr Tip utilaj Observatii Observatii 1 Maturatoare stradala Pentru platformele rutiere exterioare,

platforma exterioara si interior hala tratare MB

2 Compactoare deseuri BOMAG, tip picior de oaie, diesel 2 bucati, deservesc exclusiv depozitul de deseuri

3 Vehicule pick-up IVECO Daily 55S17, transport mixt, bena 5 t, 7 persoane, diesel, Euro 5

2 bucati, inclusiv pentru statia de tratare

4 Camioane cu bena Renault BA09N3 euro 5 statia de tratare 5 Camion cu bena MAN TGS, bena40 m3 , diesel, Euro 5 1 bucata, exclusiv pentru TMB 6 Incarcatoare frontale HYUNDAI HL-757 9, diesel, 4 roti

motoare, vol cupa 2,8 mc 5 bucati, inclusiv pentru statia de tratare

7 Container metalic deseuri

ADARCO 40 m3 , metalice cu carlig pentru transport auto

5 bucati pentru depozit si statia de tratare

m. Zona de depozitare propriu-zisa, impartita in celule de depozitare

Zona 1- Zona de depozitare a Celulei 1 Celula de depozitare nr.1a depozitului de deseuri Sanpaul este localizata in partea sudica a amplasamentului si a fost realizata prin excavare partii mai inalte a amplasamentului. O parte a materialului rezultat a fost utilizata la realizarea digurilor de contur. Datorita calitatilor fizico-mecanice inferioare, volumul acestor roci a fost mult mai mic decat a pamanturilor aduse din surse de imprumut (cea mai mare parte). Volumul total al digurilor este in jur de 19.200 m3. Pe laturile nordica si estica, digul perimetral are urmatoarele dimensiuni:

- Inaltimea - intre 1 si 6.8 m;

- Latimea la coronament - 4 m;

- Panta taluzului interior -1:3;

- Panta taluzului exterior - 1:2.5

- Pe latura nordica, panta taluzului exterior este de 1:2 Taluzurile digurilor sunt protejate impotriva eroziunii si fenomenelor de alunecare prin geo-grile.

Digurile dintre celulele de depozitare, situate pe laturile sudica si vestica ale Celulei 1, au o inaltime de 1-1.4 m, latimea la coronament de 2 m, panta taluzului interior 1:3 si panta taluzului exterior de 1:2.5. Dupa atingerea capacitatii maxime de depozitare, aceste diguri intercelulare vor fi inglobate in volumul depozitului.

Cablurile de forta sunt prizate ingropat. Puterea instalata a consumatorilor din zona depozitului de deseuri: 294.5 kW Puterea instalata a consumatorilor din zona statiei de tratare mecano-biologica: 575.4 kW Iluminatul exterior se face cu ajutorul a 34 corpuri de iluminat cu vapori de sodiu, instalate in interiorul

amplasamentului. h. Statia de alimentare cu carburant Statia de carburant este amplasata in imediata vecinatate a sopronului pentru compactoare, in coltul de

nord-vest al Celulei 1. Este reprezentata printr-un rezervor de tip container cu capacitatea de 30.000 l si printr-o pompa de carburanti. Statia mobila este produsa de ELECTROFAMAR Brasov, are indicativul SMDC EF_01_04. Aceasta este prevazuta cu echipament de recuperare a vaporilor si cu o cuva suplimentara de protectie la scurgeri, cu garda de 300 mm .


25

Celula de depozitare – faza de constructie

Caracteristicile geometrice ale Celulei 1 sunt: -Dimensiuni aproximative in plan: 300 x 250 m

- inaltime maxima proiectata a coloanei de deseuri: Hmax=19 m,

- latime coronament diguri: 3,00 – 4.00 m

- digul de pe latura de est: 1,0 ÷ 13,0 m

- digul de pe latura de sud: 2,0 ÷ 7,0 m

- digul de pe latura de vest: 2,0 ÷ 5,5 m

- digul de pe latura de nord: 5,5 ÷ 13,0 m

- taluzuri interioare / exterioare: 1:3

Digul de nord, taluz exterior

Impermeabilizarea multistrat a bazei celulei este constituita, de jos in sus, din: a) geotextil bentonitic cu 1 cm grosime depus peste patul de argila din baza, compactata in stare umeda;

b) geomembrana de 2 mm grosime;

c) geotextil de protectie de 2000 g/m2;


26

d) strat din sortul de pietris 16-31 mm, cu grosime de 50 cm.

e) strat dublu de protectie din geomembrana, cu o intercalatie de nisip sub fiecare linie a drenului de colectare a levigatului.

Schita constructiva a depozitului, conform normativului la Ord.757/2004 In Celula 1, levigatul este colectat prin intermediul a opt linii de drenuri longitudinale, amplasate pe directa nord –sud . Drenurile au o panta de 1% si .sunt realizate din conducte PEID perforate, avand diametrul exterior de 355mm, Pn 16, asezate echidistant, la o distanta de 30 m intre linii. Baza celulei a fost profilata in coame paralele cu drenurile situate la jumatatea distantei dintre ele. Acestea au pante transversale de 3% catre drenuri, in scopul distribuirii cat mai uniforme a levigatului spre drenuri. Evacuarea levigatului se realizeaza catre nord, fiecare linie de dren, cu DN=355 mm, descarcand levigatul intr-un camin/cheson cu vana. Acesta este situat dincolo de digul perimetral, are o forma circulara si este realizat din PEID cu DN=2 m. Fiecare linie de dren poate fi inchisa sau deschisa individual. Stratul de pietris din lungul drenurilor are sectiune trapezoidala cu inaltimea de 0,70 m, baza mica de 0,70 m, baza mare de 3 m si are rolul de protectie a acestora impotriva solicitarilor mecanice. Canalul de contur perimetral preia apele pluviale de pe versantii Celulei 1 si urmeaza sa fie modificat ca traseu pe masura ce vor fi date in exploatare si celelalte doua celule. Canalul colector al apelor pluviale este construit din dale de beton, cu rosturi umplute cu mortar de ciment. Dimensiunile lui sunt: baza mica - 0,50 m, panta taluzelor - 1:1 si adancimea minima – 0.50 m. Canalul se descarca intr-un bazin colector de ape pluviale, situat in nordul amplasamentului, care constituie si rezerva de incendiu si volumul de apa tehnologica. Canalul are o lungime de cca. 1032 m. In profil longitudinal, canalul urmareste panta longitudinala a drumului de incinta si de inspectie. Pentru reducerea pantelor in zonele critice, in punctele de traversare a drumului de incinta, podetele au fost prevazute cu camere de cadere. Zona 2. - Instalatia de colectare a gazului de depozit (biogaz) Gazul de depozit este produs prin descompunerea anaeroba a materiilor organice provenite din deseuri. Gazul colectat din depozit poate fi utilizat in producerea de energie sau poate fi doar ars controlat.

Principalul scop al captarii si arderii gazelor din depozitele cu deseuri biodegradabile este acela de a preveni emisiile in atmosfera (gaze cu efect de serã, mirosuri).

Sistemul de colectare a biogazului este construit etans fata de mediul exterior si este izolat fata de sistemele de drenaj si de evacuare a levigatului, respectiv a apelor provenite din precipitatii.

Pozitionarea elementelor componente ale sistemului de colectare a gazului nu afecteaza functionarea celorlalte echipamente, a stratului de baza ori a sistemului de acoperire a depozitului.

Instalatia de extractie, colectare si tratare a gazului este constituita din materiale care rezista la actiunile agresive generate de temperatura ridicata din corpul depozitului (pana la 70°C), la eforturile mecanice produse de greutatea depozitului, a stratului de acoperire si de traficul utilajelor (compactorul, camioane etc.). Deasemenea, instalatiile rezista din punct de vedere chimic la actiunea levigatului, condensatului, microorganismelor, animalelor sau altor vietuitoarelor. Instalatia este alcatuita din urmatoarele componente:


27

put de extractie a gazului

conducte de captare a gazului

statii de colectare a gazului

conducte secundare si conducta principala de eliminare a gazului

separator de condensat

instalatie de ardere controlata a gazului;

instalatie de siguranta pentru arderea controlata;

componente de siguranta; Pe suprafata celulei nr. 1 au fost construite 24 de puturi de captare a biogazului si liniile de colectare

primare (Ø250) si secundare (Ø200, Ø90), s-a facut in concordanta cu distantele optime, necesare pentru a acoperi intreaga suprafata a depozitului si pentru a asigura un debit optim de extractie.

Puturile de extractie sunt realizate dintr-o coloana din conducta PEID De=250 Pn 6 perforata, a carui montaj incepe de la inaltimea de 2 m deasupra bazei celulei si se continua pe masura depunerii deseurilor in celula. Tronsoanele de conducta de 2 m sunt prevazute cu filet la capete, pentru a putea fi montate fara a folosi sudura care ar putea provoca aprinderea biogazului. Spatiul ramas dintre peretele gropii si al tubului (put) este umplut pana la 2 m de suprafata cu pietris de granulatie 16-32 mm, care constituie coloana de filtrare. Filtrul estei montat cu ajutorul unei conducte din otel cu Dn=600mm si lungimea de 2 m, ce va fi retrasa continuu pe masura dezvoltarii coloanei putului.

Capacul de put este realizat dintr-un teu PEHD Ø=200 redus la Ø 90, capac PE Ø 200, vana PE tip sfera KHP D90 mm cu racordare la retea si stut de control cu vana de inchidere.

Din capacul putului, gazul va fi condus catre substatia de colectare, amplasata pe coama digului perimetral al laturii estice a celulei.

Reteaua a fost proiectata astfel incat sa asigure un proces optim de captare, cu scopul de a exploata la maxim puterea sa calorica. Prin reglarea debitelor extrase din puturile biogaz, se urmareste mentinerea procentului de metan trimis la statia de ardere, mai mare de 40%, iar a celui de oxigen, de maxim de 3% .

Substatia de biogaz

Substatia este prevazuta cu un sistem de deshidratare a gazului (pe baza racirii acestuia) condensatul fiind dirijat in interiorul celulei de deseuri. De la substatie, gazul este condus subteran catre instalatia de ardere (facla). Aceasta este instalata la limita amplasamentului, in imediata apropiere a gardului perimetral. Facla este de tip INCHT 2000 CO (Conveco, Italia), are o capacitate de 2000 m3/h, o temperatura a flacarii de 800 – 1200 0C, si are nevoie pentru functionare de un continut minim de CH4 de 25% volumic.


28

Facla de biogaz

Perimetral, pe latura estica, celula de depozitare este marginita de drumul de acces care merge la forajul de alimentare cu apa (extremitatea sudica a amplasamentului). Drumul este realizat din balast compactat, cu o grosime de 30 cm.

Reteaua de transport este realizata din tuburi din polietilena de inalta densitate PEID SDR 21 si SDR 17.6, in conformitate cu NT-DPE-01/2004, referitoare la conductele ingropate pentru distribuirea gazului combustibil.

Tuburile de transport a biogazului sunt montate prin sudura cap la cap sau electrofuziune, in functie de diametrele sudate, astfel:

a) imbinare prin sudura cap la cap: cu coturi, teuri, reductii, vane etc, realizate prin procedeul de injectie, pentru diametre de 90, 200, 250 mm;

b) imbinare intre PE si metal, cu fitinguri de tranzitie: cu adaptor de flansa, flansa libera si garnituri de etansare pentru diametre de 200 si 250 mm;

- cu racorduri metalice cu etansare prin compresiune pe peretele tevii. n. Instalatia de tratare mecano-biologica Este amplasata la nord de Celula 1 si este formata din: A.Cladirile care adapostesc instalatiile de tratare mecanica, anexele si platformele adiacente (cca. 3740 m2) : a.Hala de tratare mecano-biologica - constructie metalica tip parter inalt (inaltimea la strasina 7,40 m), cu o suprafata de 2.544 m2 , realizata din panouri tip sandwich, montate pe structura de grinzi metalice. Interiorul halei este separat in zona de receptie a deseurilor, cu o suprafata de 630 m2 si zona alocata echipamentelor pentru tratarea mecanica. Acestea sunt separate de un perete din beton cu inaltimea de 3 m. Pardoseala este reprezentata de o placa din beton armat cu grosimea de 20 cm. Hala lucreaza in regim hipobaric, aerul fiind aspirat si tratat intr-o instalatie de filtrare amplasata in apropiere. Accesul autovehiculelor se face pe latura nordica, prin doua usi de acces (dimensiuni de 4.,5 x 5 m) prevazute cu perdele din cauciuc). Descarcarea deseurilor se face direct pe pardoseala, de unde sunt manevrate apoi cu ajutorul incarcatoarelor.


29

Hala de tratare mecanica

Echipamentele utilizate in procesul de tratarei mecanica constituie doua linii de productie echipate identic (anexa nr. ), care cuprind fiecare (conform fluxului operational): - tocator Husmann HL II 1622, cu o capacitate de prelucrare de 16 – 35 t/h;

- ciur rotativ de deseuri tip ADARCO (dimensiuni 2000 mm diametru, lungime totala 9,4 m) cu o capacitate de 25 t/h; are dimensiunea ochiurilor din tambur de 100 mm;

- separator magnetic overband tip Starmag AG-CH UL 27 140, cu magnet permanent (banda cu dimensiuni 1000 x 2484 mm) pentru materialele feroase;

- sisteme ADARCO de transport pe banda, pentru fiecare categorie de sort de deseu. Refuzul de ciur este stocat pe fiecare linie de proces in containere de 40 m3 care sunt schimbate si evacuate la depozitul de deseuri cu ajutorul unui camion hooklift. Materialul feros este colectat in boxpaleti de 1.8 m3, manevrati cu un incarcator frontal. Fractia sub 100 mm care a trecut prin ciur, este evacuata din cladire pe latura sudica cu ajutorul benzilor transportoare, unde este amenajat un sopron. Aceasta poate fi incarcata direct de pe platforma betonata, cu incarcatoare frontale, in benele autocamioanelor sau poate fi colectata direct, in containere de 40 m3 . Hala este incalzita electric cu ajutorul a 6 turbosuflante electrice, montate la nivelul gurilor de aspiratie a aerului (6,5 m). Perimetral este dispusa reteaua de incendiu (inelar, in interior) dotata cu hidranti. Pentru controlul emisiilor, hala de tratare mecano-biologica este ventilata continuu, in regim hipobaric, cu ajutorul unui sistem interior de extractie (tubulatura metalica, montata deasupra echipamentelor) avand debitul de 21.000 m3/h. Aerul este condus in cladirea adiacenta, unde sunt instalate ventilatorul, filtrul de praf si compresorul aferent filtrului. Dupa trecerea prin filtru, aerul este trecut, de jos in sus, prin biofiltrul realizat pentru controlul mirosurilor (anexa nr. ) . B) Platforma propriu-zisa afectata tratarii biologice (suprafata totala = 36.860 m2 - anexa nr.4) este impartita intre: a)Platforma de tratare intensiva (compostare), cu suprafata totala de 22.520 m2 Fractia biodegradabila din deseurile tratate mecanic este cantarita si distribuita in zona de tratare intensiva. Aceasta tratare se realizeaza prin tehnologia GORE, intr-o zona amenajata special, care cuprinde: - 9 celule /padocuri delimitate lateral prin pereti din beton armat, cu inaltimea de 1 m si lungimea de 46 m; latimea utila dintre pereti este de 8 m.

- Intre fiecare doua padocuri este pastrata o distanta de garda de 2 m

- Volumul util al unei gramezi intr-un padoc va fi de cca. 828 m3. Fiecare padoc este prevazut cu cate doua canale centrale longitudinale de aerare (prin care suflanta instalata la capatul padocului injecteaza aer in masa de deseuri aer, prin partea de jos, cu un debit de 35 m3/minut). Canalele de aerare au o panta de 3% catre nord, la capatul lor descarcand intr-o basa de mici dimensiuni pentru levigat. Fiecare dintre cele 9 base de levigat este conectata printr-o conducta PEID cu Dn=110 mm intr-o coloana din PEID cu Dn 160=mm, dispusa transversal / frontal fata de cele 9 padocuri. Levigatul colectat este transportat catre SP1 si bazinul de levigat al depozitului de deseuri (anexa nr. ). In fata padocurilor, este realizata suplimentar o rigola carosabila care colecteaza apa pluviala cazuta pe gramezile acoperite. Aceasta apa este condusa la randul ei catre basele de colectare a levigatului, din padoc.


30

Gramezile de deseuri formate cu ajutorul incarcatoarelor frontale sunt acoperite cu membrana GORE. Aceasta operatie este facilitata de sistemul automat de intindere / strangere a membranei, montat pe cele 9 padocuri. Membrana GORE prezinta avantajul permeabilitatii pentru gazele de descompunere aeroba din interior, catre exterior, si al impermeabilitatii fata de apa de ploaie. Timp de 4 saptamani, deseurile organice sunt supuse unei aerari intense. Procesul este controlat prin urmarirea automata a temperaturii si continutului de oxigen. Procesul este controlat de un PLC (Programable Logical Controller). Sistemul permite un control foarte bun al mirosurilor, in conditiile producerii unui proces de degradare accelerat. Datorita caracterului aerob al degradarii, acest proces este denumit compostare, fara ca produsul final sa fie totusi valorificabil ca si compost.

Zona de tratare biologica intensiva (compostare)

b)Platforma de maturare - suprafata de 14.340 m2 Dupa trecerea celor patru saptamani de descompunere intensa, retragerea membranei si curatirea padocului pentru un nou ciclu de operare, deseul pretratat biologic este mutat (cu basculanta) pe platforma de maturare alaturata. Aici, deseul este depozitat sub forma de gramada neacoperita si timp de 8 saptamani va suporta o degradare aeroba mai putin intensa. Produsul rezultat este analizat in laborator, si in functie de analiza rezultata, este cantarit, si poate fi transportat in depozit, sau fie valorificat ca strat de acoperire a celulelor zilnice de depozitare, sau este supus unei sitari fine transportat si valorificat ca adaos in retete de sol vegetal pentru plante ornamentale (fractia organica este semnificativa), sau ca RDF.

Zona de tratare biologica

c) Constructii si facilitatile anexe ale instalatiei de tratare mecano-biochmica:


31

- Garaj si atelier (constructie similara garajului construit pentru depozitul de deseuri) - constructie cu structura metalica, alcatuita din 8 travee de 5 m cu deschiderea de 10,80 m. Structura este alcatuita din stalpi metalici si un sistem de grinzi cu zabrele. Fundatiile sunt de tip fundatii izolate si grinzi de fundare intre acestea. Dimensiunile in plan sunt de 40,41 x 11,21 m (Suprafata const= 453 m2) cu inaltimea la streasina de 4,50 m si 5,45 m, la coama. Cele 8 travee delimiteaza 6 compartimente de garare ale utilajelor iar 2 travee delimiteaza spatiul destinat atelierului. Atelierul este prevazut cu o groapa de acces sub autocamioane (la cota -1,20m fata de cota platformei), iar restul spatiului este destinat sculelor si aparaturii de service.

Garaj si atelier

-Bazinul de prima ploaie - constructie ingropata, realizata din beton armat care are rolul de a colecta primii 130 m3 de apa pluviala, potential impurificata, de pe platforma de tratare intensiva (intreaga suprafata). Pentru ploi mai mari, dupa umplerea bazinului, excedentul de apa este considerat conventional curat si este descarcat in rigola pluviala. Apa impurificata retinuta in bazin este descarcata gravitational in SP1, intrand in circuitul de epurare al levigatului prin osmoza inversa. 3. ISTORICUL TERENULUI Suprafetele de teren destinate depozitului de deseuri nepericuloase sunt situate in extravilanul localitatii Sanpaul si la momentul implementarii proiectului erau libere de constructii sau alte amenajari. Folosinta anterioara a terenului a fost aceea de pasune. Prin HCL nr. 17/08.08.2008, comuna Sanpaul a aprobat trecerea din domeniul comunei, in domeniul public al judetului Mures, a unei suprafete de 34,5 ha in vederea realizarii Sistemului Integrat de Gestionare a deseurilor a Deseurilor. In urma HCJM nr. 107/27.08.2008, Consiliul Judetean Mures a cuprins in domeniul public al judetului Mures si in administrarea Consiliului Judetean Mures, imobilul mentionat mai sus, in scopul realizarii unui depozit ecologic zonal de deseuri clasa „b” si a unei instalatiie de tratare mecano-biologica a deseurilor. Diminuarea suprafetei islazului comunal al comunei Sanpaul cu 34,5 ha s-a infaptuit ca urmare a Ordinului Prefectului judetului Mures nr. 427/10.09.2008. Cu ocazia efectuarii lucrarilor topografice pentru inscrierea terenului in Cartea Funciara, s-a constatat existenta unei diferente, in minus, de aproximativ 3 ha, suprafata reala a terenului fiind de 31,14 ha. Aceasta diferenta se datoreaza unor raportari anterioare eronate la reperele topografice din teren. Prin urmare, a fost necesara modificarea tuturor documentelor anterioare (HCL Sanpaul nr. 107/2008, HCJM nr. 107/2008 si Ordinul Prefectului nr. 427/2008) in sensul inregistrarii suprafetei reale de teren, de 31.14 ha. Astfel, prin HCL Sanpaul nr 36/13.10.2008 si HCJM nr.139/20.10.2008 s-au modificat hotararile anterioare si a fost cuprinsa in domeniul public al judetului si in administrarea CJM suprafata de teren de 31.14 ha, destinata construirii Depozitului zonal si instalatiei de tratare mecano-biologica. Dupa finalizarea tuturor procedurilor, a fost incheiat Procesul Verbal nr. 2803/05.03.2009 privind predarea - preluarea amplasamentului - teren in suprafata totala de 32.80 ha, situat in comuna Sanpaul, constand din:

- 31,14 ha – teren destinat realizarii depozitului zonal de deseuri si instalatiei de tratare mecano-biologica;

- 1,66 ha – reprezentand drumul de acces la amplasament.


32

Pentru implementarea proiectului a fost emis Certificatul de Urbanism nr. 279/14.08.2008 pentru realizarea depozitului de deseuri si instalatiei de tratare. Conform cerintelor Certificatului de Urbanism, a fost intocmit PUZ si au fost obtinute toate avizele necesaree. Planul Urbanistic Zonal pentru realizarea depozitului de deseuri clasa „b” si instalatiei de tratare mecano-biologica din comuna Sanpaul este avizat favorabil de Arhitectul sef al judetului (Aviz unic nr. 90/30.10.2008), a fost aprobat prin HCL Sanpaul nr. 32/26.09.2008 si HCJM nr. 162/30.10.2008 si a fost supus procedurii de evaluare strategica de mediu (SEA). Pentru scoaterea din circuitul agricol a terenului destinat construirii depozitului zonal si a instalatiei de tratare mecano-biologica, a fost obtinut avizul ANIF RA nr. 105/06.01.2009. A fost obtinut de la Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Durabile, Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Mures Decizia nr. 1233/18.02.2009 privind aprobarea scoaterii definitive din circuitul agricol a terenului in suprafata de 31.14 ha, destinat implementarii proiectului, identificat prin CF nr. 1191/N/Sanpaul (nr. cadastral 776), CF nr. 1192/N/Sanpaul (nr. cadastral 777) carti funciare unificate, care au devenit CF nr. 50193. 3.1 Folosinte anterioare ale terenului Terenul pe care s-a construit depozitul de deseuri nepericuloase Sanpaul a avut initial destinatie agricola, respectiv pasune, apartinand UAT Sanpaul. Datorita morfologiei terenului acesta nu era favorabil unei exploatari intensive din punct de vedere agricol. 3.1 Folosinte anterioare ale vecinatatilor terenului In vecinatatile nordica, vestica si sudica ale amplasamentului se afla terenuri agricole care au avut si isi pastreaza aceasta destinatie. La est de amplasament se afla Padurea Lascud, ale carei limite sunt neschimbate de multa vreme (>60 ani). Atat amplasamentul cat si drumul de acces de la drumul national E60, prin realizarea lor, nu afecteaza retele de utilitati sau infrastructura de transport rutier sau CF. 4. EVALUAREA AMPLASAMENTULUI In etapa de evaluare a amplasamentului din punct de vedere al starii mediului a fost evidentiata prezenta unor activitati cu potential de poluare, legate de desfasurarea urmatoarelor procese desfasurate pe amplasament: - tratarea si depozitarea propriu-zisa a deseurilor nepericuloase, inclusiv a celor produse pe amplasament; - managementul substantelor chimice utilizate; - colectarea si epurarea levigatului, a apelor uzate menajere si a apelor pluviale; - producerea unor emisii in atmosfera generate de activitatile de manevrare, tratare si depozitare a deseurilor nepericuloase. 4.1 SURSE POTENTIALE DE CONTAMINARE A AMPLASAMENTULUI 4.1.2.Surse potentiale de contaminare a amplasamentului In cadrul amplasamentului Sanpaul, sursele potentiale de poluare a mediului, identificate ca urmare a evaluarii amplasamentului, sunt reprezentate de:

depozitul de deseuri menajere, prin depozitarea propriu-zisa a deseurilor nepericuloase; celula de depozitare ocupa cea mai mare parte a amplasamentului (cca %);

cele trei bazine de colectare a levigatului, concentratului si bazinul de retentie al apelor pluviale;

statia de epurare mecano-biologica este amplasata in vecinatatea cladirii cantar, la intrarea in depozit;

bazinul de prima ploaie si sistemul de colectare a levigatului din zona de descompunere intensiva a statiei de tratea mecano-biologica;

hala de tratare mecanica a instalatiei de tratare;

zona de securitate si pe rampa de spalare vehicule ;

garajele pentru utilaje si anexele lor (ateliere de interventii usoare);

rezervorul de carburant si a statia de distributie;

emisii in atmosfera generate de activitatile de manevrare si depozitare propriu-zisa a deseurilor.


33

4.1.3. Procese cu potential poluator identificate Procesele cu potential poluator desfasurate pe amplasament pot fi incadrate in cateva categorii : Procese tehnologice care se desfasoara pe amplasament

Transportul deseurilor nepericuloase - Deplasarea mijloacelor de transport se face numai pe drumurile din incinta tehnica, aflate in stare foarte buna de utilizare. Inclinarea suprafetelor de rulare permite scurgerea apelor pluviale catre rigolele colectoare care le dirijeaza catre bazinul decantor – ape pluviale; starea sistemului de drenaj este buna si nu sunt motive de a suspiciona existenta unor pierderi din sistem.

Depozitarea temporara de deseurilor menajere in vederea procesarii, pentru reducerea a continutului in materie organica si apa; Se face pe o platforma betonata, acoperita, cu panta usoara catre rigola de colectare a apelor pluviale; starea fizica a acestei platforme este buna, nefiind constatata prezenta unor fisuri sau alte probleme de etansare. Depozitul utilizeaza celula nr. 1 pentru depozitarea de deseuri nepericuloase. Depozitarea deseurilor se realizeaza prin depunerea in straturi, deseurile fiind in cea mai mare parte depozitate vrac;

In anul 2013 au fost finalizate lucrarile de constructie pentru Celula nr. 2 pentru depozitarea deseurilor nepericuloase, cu respectarea conditiilor stabilite prin Acordul de mediu nr. SB/17/12/2009.

Procese de management

Receptia deseurilor;

Identificarea deseurilor. Cele doua procese se desfasoara conform unor proceduri bine stabilite care nu exclud, insa, posibilitatea aparitiei unor cazuri speciale – transportul pe amplasament al unor deseuri neconforme si riscul de acceptare la depozitare a unor deseuri ale caror ale caror documente de declarare ale generatorului sa fie necorespunzatoare sau incomplete (in mod voit sau nu).

Realizarea unor teste primare, daca este cazul, asupra deseurilor aduse pe amplasament - sunt efectuate conform procedurilor si autorizatiilor;

Validare in vederea depozitarii. Nu se admite depozitarea deseurilor care au fise de declarare incomplete sau suspecte

Procese de monitorizare

- Monitorizarea factorilor meteo pe amplasament – Se desfasoara conform procedurii autorizate si are in vedere temperaturile minima, maxima si la ora 15, intensitatea si directia vantului si nivelul precipitatiilor.

- Monitorizarea factorilor de mediu sol, apa subterana, apa uzata. Este realizata prin recoltarea unor probe specifice, conform cu cerintele AIM, de catre laboratoare atestate (Wessling Romania SRL).

4.2. Depozitarea deseurilor

Centrul de Management Integrat al Deseurilor (CMID) Sanpaul este compus din:

- Depozitul de deseuri nepericuloase - Instalatia TMB

Fluxul tehnologic al deseurilor este prezentat schematic in figura nr.5. Depozitul de deseuri nepericuloase de la Sanpaul face parte din SMID Mures si a fost pus in functiune relativ recent, in anul 2017. Prin urmare toate instalatiile aferente sunt noi, performante. Depoztul a fost realizat in conformitate cu cerintele HG 349/2005 (depozitarea deseurilor) iar elementele constructive respecta normele tehnice stipulate in Ord.757/2004. Instalatia TMB are rolul principal de tratare biologica a partii biodegradabile din deseuri, in scopul inertizarii materialului depozitat final. In acest fel sunt indeplinite si obligatiile SMID Mures de reducere a fractiei biodegradabile depozitate. Deseurile care intra in CMID Sanpaul si sunt acceptate pot avea doua destinatii : depozitare directa in celula sau tratare in TMB si ulterior depozitare, dupa ce sunt supuse unui proces de tratare mecano-biologica.

Deseurile care sunt supuse unui proces de tratare mecano-biologica parcurg urmatoarele etape :

- intrare, inspectia vizuala si cantarire - receptie, in urma careia fie sunt acceptate si urmeaza a fi descarcate temporar pe platforma de tratare, fie sunt respinse - reevaluare a conformitatii deseurilor dupa care, deseurile acceptate sunt incarcate intr-o instalatie de maruntire - separare magnetica a fierului


34

- sitare si separare de fractii (solida/lichida) - preluarea refuzului de ciur, cantarirea, transportul si descarcarea in celula de depozitare - preluarea fractiei fina si realizarea gramezilor de tratare intensiva - tratare biologica intensiva (proces care se desfasoara cu aerare sub o membrana de acoperire) - controlul procesului de tratare intensive (parametrii : continut de oxigen,umiditate, temperatura) - transportul deseului pretratat, in zona de maturare aeroba si formarea gramezilor - maturare pe platforma de maturare aeroba (fermentarea deseurilor in gramezi neacoperite, in aer liber) - preluarea deseului maturat, cantarirea si transportul lui, fie in celula de depozitare, unde este folosit pentru acoperirea zilnica a deseurilor depuse, fie catre terti, unde este utilizat ca adaos in retete de soluri pentru cresterea plantelor ornamentale - in cadrul celulei de depozitare se realizeaza imprastierea uniforma si compactarea materialului depus, folosind utilaje specifice - inregistrarea cantitatilor de deseuri procesate pe amplasament si raportarea lor.

Figura nr. 5 – Fluxul tehnologic al deseurilor in CMID Sanpaul

Pentru depozitarea finala a deseurilor, in celula, este recomandata metoda imprastierii pe suprafata, astfel incat sa se realizeze strate orizontale cu inaltime maxima de 2.5 m, constituite din celule zilnice de depozitare. Deasemenea, este recomandata depozitarea sub forma de tronsoane longitudinale, paralele cu directia tevilor de colectare a levigatului, in scopul formarii unor directii preferentiale de scurgere a levigatului si a apelor pluviale infiltrate in corpul depozitului. Deseurilor rezultate din activitate proprie ( conform AIM) Deseuri tehnologice nepericuloase

Sursele de deşeuri

(punctele din cadrul

procesului) Codurile

deşeurilor

conform

EWC

Existent

in AIM nr

3/2016

Tipul şi fluxul fluxurile

deşeurilor

Cantităţi de

Deşeuri

t/an

Gestionarea

deşeurilor

TMB -Refuz de ciur 19 12 12 DA Nepericulos -

-17.500

eliminare în

Celual 1 DDN,

Colectare separată -

flux optimizat

TMB - Fracţie

biodegradabilă

19 12 12 DA Nepericulos - intră în

tratare biologică

47.400 Colectare separată -

flux optimizat


35

TMB- Metal recuperat 19 12 02 DA Nepericulos -

valorificată la terţi

100 Colectare separată -

flux optimizat

Tratare biologică - Deşeuri

parţial stabilizate

19 12 12 DA Nepericulos - trece la

faza de maturare

47.400 Colectare separată -

flux optimizat

Tratare biologică - Deşeuri

stabilizate

19 05 03 DA Nepericulos —

eliminare în Celula 1

DDN

12.350 reducere

masa (substante

volatile)

-25.150 deseu

rezultat in urma

maturarii

Colectare separată —

flux optimizat

-5.150 transport catre

DDN

-20.000 material care

poate fi valorificat

utilizat in amenajarea

terenurilor degradate,

poluate,

acoperiri/inchideri de

depozite,

TMB-Deseuri

combustibile RDF

19 12 10 NU Nepericulos -

valorificată la terţi

10.000

Colectare separată -

flux optimizat

valorificat prin co-

procesare in instalatii

autorizate

Deşeuri metalice provenite

de la reparaţiile utilajelor şi

echipamentelor

16 01 17 DA Nepericulos –

valorificare terţi

4 Colectare

separată

Acumulatori uzaţi 16 06 01* DA Periculos pentru sol şi

apa subterană, corosiv

Valorificare la terţi

0,3 Colectare

separată

Anvelope uzate 16 01 03 DA Nepericulos –

valorificare terţi 0,8

Colectare

separată

Uleiuri uzate 13 02 * DA Periculos pentru sol şi

apa subterană 1,6

Colectare

separată

Deseuri textile

ne/contaminate

15 02 02*

15 02 03

DA Periculos pentru sol şi

apa subterană

0,08 Colectare

separată

Nămol colectat din

bazinele de pe

amplasament/epurare

19 08 DA Nepericulos – vidanjat

şi descărcat împreună

cu concentratul rezultat

din staţia de epurare cu

osmoză inversă

eliminare locală DDN

Colectare separată —

flux optimizat

Ambalaje reactivi chimici 15 01 10* DA Periculos, retur la

furnizori

3,2 Colectare

separată


36

Nămol — curăţare bazin

rezervă incendiu

19 09 02 DA Nepericulos, eliminare

DDN

-

Cartuşe filtrante 19 02 99 DA Nepericulos, eliminare

în Celula 1 a DDN

Cca. 180 — 300

buc/an

Colectare

separată

Concentratul rezultat din

procesul de epurare a

levigatului

19 08 08* DA Periculos /nepericulos

(evaluare prin testare) –

preluare operator

autorizat sau retur în

Celula 1 DDN

3167

m3/an

Colectare

separată

Echipamente de protecţia

muncii uzate

15 02 DA Periculos /nepericulos

(evaluare prin testare) –

preluare operator

autorizat

0,216 Colectare

separată

Deşeuri asimilabil

menajere - de la activitatile

administrative

20 03 01 DA Nepericulos - preluare

la intrare TMB

5,6 Colectare

separată

europubele

Deşeuri de ambalaje 15 01 DA Nepericulos -

valorificare terţi

950

buc./an

(2200

kg/an)

Spaţiu

amenajat, pe categorii

Personalul angajat care isi desfasoara activitatea in cadrul depozitului Sanpaul este in numar de 64 persoane si reprezinta sursa deseurilor menajere produse pe amplasament. Acestea sunt colectate selectiv in recipienti adecvati si sunt depozitate/valorificate, dupa caz.

Deseurile tehnologice care sunt depozitate final, periodic, in celula sunt reprezentate prin: - cartuse filtrante si praf colectat din instalatia de ventilare a halei - material filtrant utilizat in biofiltre (se depoziteaza dupa tratare mecano-biologica) - cartuse filtrante colmatate si namol sedimentat din levigat - praf si namolul colectat de pe platforme si cai rutiere - namol de la statia de epurare, vidanjat periodic si analizat in vederea stabilirii gradului de periculozitate Deseurile tehnologice care sunt eliminate prin operatori autorizati, in alte locuri decat pe amplasament: - uleiuri uzate, depozitate temporar pe platforme betonate si in recipienti metalici, in atelierele mecanice - emulsii si namoluri colectate in separatoarele de produse petroliere - anvelope uzate (sunt depozitate temporar in zona de servicii) - baterii si acumulatori uzati (sunt depozitati temporar in atelierele mecanice) - imbracaminte contaminata cu produse petroliere, lavete si alte materiale absorbante

4.3.Instalatii de evacuare a fluidelor cu caracter poluator 4.3.1.Evacuarea apelor uzate Apele poluate generate pe amplasament rezulta din:

colectarea apei conventional curate provenita de pe suprafata exterioara a digurilor perimetrale ale celulei de depozitare se face prin intermediul canalelor colectoare realizate la baza digurilor externe;

colectarea apei pluviale, drenata de pe suprafata interioara a celulei de depozitare; aceasta reprezinta apa potential contaminata (levigat) si colectarea ei se face prin intermediul stratului de drenaj si al conductelor de drenaj; levigatul este preluat de sistemul de transport si deversat in bazinul de retentie.

colectarea apelor uzate provenite de la grupurile sanitare, rampa de spalare si statia de sortare.


37

Apele menajere, in volum total de cca 2.7 m3/zi, sunt generate in cateva puncte de pe amplasament:: cladirea administrativa, cabina cantar, ateliere mecanice. Impreuna cu apele uzate datorate unor eventuale scurgeri ale apei in exces din interiorul halei de tratare, apele menajere sunt pompate (SP2) catre zona statiei de tratare mecano-biologica din apropierea cantarului.

Apele uzate provenite de la statia de spalare a utilajelor ( in jur de 20 m3/zi) sunt trcute prin separatorul de hidrocarburi si sunt dirijate catre statia de pompare nr.1 (SP1) care le introduce in circuitul levigatului.

Apele in exces rezultate din interiorul halei de tratare mecano-biologica (in jur de 0.3 m3/zi) sunt preluate in reteaua de canalizare a apelor menajere si sunt dirijate la statia de epurare mecano-biologica. Spalarea zilnica a halei de tratare se face cu ajutorul unei autospeciale, care este folosita numai pentru operatii de curatare si spalare a platformelor si cailor rutiere.

Apele in exces provenite de la biofiltru dirijata in circuitul apelor menajere de unde este trimisa catre statia de epurare. Biofiltrul functioneaza continuu, in doua moduri : modul operational (cu 21.000 m3/h aer filtrat, eventual incalzit, introdus cu un consum de apa de stropit de 1.2 m3/h, 8 h/zi) si modul „stand by” (cu 50% din capacitatea de volum/consum – 16 h/zi).

4.3.2.Colectarea apei meteorice, conventional curata Colectarea apei din precipitatii din afara suprafetei celulei, care este apa conventional curata, se face in

rigole/canale special amenajate. Rigolele de colectare, cele de transport si bazinele de stocare sunt protejate prin constructie impotriva aparitiei unor scurgeri sau deversari.

Apele pluviale sunt colectate selectiv, in functie de amplasamentele tehnologice de unde provin: - apele colectate de pe platforma de tratare mecano-energetica intensiva sunt colectate in bazinul de prima

ploaie. De aici sunt evacuate la rigola pluviala; - apele nepoluate provenite din scurgerile de pe taluze externe, platforme curate, acoperisuri, sunt

colectate in rigolele luviale care se descarca in bazinul de stocare al apelor pluviale si permeatului; - apele colectate de pe platforma de tratare mecano-energetica de maturare sunt dirijate catre bazinul de

retentie al apelor pluviale, urmand a fi epurate. 4.3.3. Colectarea si evacuarea levigatului

Tipurile de ape uzate rezultate din activitatile desfasurate pe amplasament sunt:

- levigat generat din corpul depozitului (fractia lichida si apa pluviala cazuta pe suprafata depozitului)

- ape uzate menajere provenite de la grupurile sanitare;

- ape uzate provenite de la statia de tratare mecano-biologica, de pe platforma de tratare aerobica, de pe platforma de spalare a vehiculelor de transport;

Evacuarea apelor uzate se face prin intermediul retelelor de canalizare, astfel: -levigatul generat de depozitarea deseurilor este evacuat printr-un sistem de drenuri avand panta

longitudinala de scurgere de 1%, iar panta transversala de scurgere 0.3%-0.7% , prevazut cu multiple camine de vizitare circulare, din PEHD, pana in chesonul statiei de pompare SP1. Bazinul de levigat este metalic, este amplasat suprateran si are un volum de 700 m3. In acest bazin mai sunt aduse:

- apele uzate provenite de pe platformele de tratare si de aerare intensiva – eventuale scurgeri ale apei in exces din gramezile acoperite;

- apele uzate tehnologice rezultate de la rampa de spalare a utilajelor ;

- apele uzate tehnologice rezultate din zona platformei de maturare;

- apele din bazinul de prima ploaie colectate de pe platforma de tratare intensiva (efluentul pluvial se considera curat, dupa caderii debitului de 5 l/m2). Apele stocate in bazinul de levigat sunt preluate de statia de epurare, produsa de firma PALL Austria Filter Gmbh, care functioneaza pe principiul osmozei inverse, cu doua trepte de tratare.

4.3.3.1. Reteaua de transport a apelor uzate Levigatul se colecteaza prin conductele de drenaj inglobate stratul drenant realizat din pietris spalat, cu

granulatia 16/32 mm si cu continut de carbonat de calciu ≤ 10%. Reteaua de drenaj este alcatuita din 3 drenuri colectoare cu lungimea de 230 m in interiorul sectiunii nr.6

si 180 m, pana la bazinele de colectare levigat, situate la baza digurilor sectiunii. Stratul drenant este dispus peste geotextilul de protectie a geomembranei din PEHD, avand pantele la

partea inferioara de 1%, catre conducta de drenaj. La partea superioara, de o parte si de alta a conductei de drenaj, stratul drenant este orizontal, pe o lungime de 15 m.


38

Stratul drenant are grosimea cuprinsa intre 0,40 si 0,65 m, iar in zona conductelor de drenaj grosimea stratului drenant este de minimum 0,50 m.

Materialului geotextil trebuie sa aiba caracteristicile fizice, mecanice, hidraulice si de durabilitate, in conformitate cu Normativul NP 075-02.

Conducta de drenaj are urmatoarele caracteristici:

diametru nominal: 250 mm;

grosime perete conducta: 22,80 mm;

material: polietilena de inalta densitate PN 10, PE 80;

fante amplasate perpendicular pe generatoarea conductei, fara bavuri;

latimea fantelor: 8 mm;

lungimea fantelor: 3 x 63 mm/2400;

distanta dintre fante: 50 mm;

suprafata fantelor/metru de conducta: minimum 300 cm2/m; De-a lungul traseului de evacuare a levigatului sunt amplasate in camine de vizitare si de racordare, circulare,

din PEHD cu DN 600 mm. In locurile de schimbare a directiei, pe traseul de evacuare sunt amplasate vane de control cu robineti PN 16 P 24 DN 250 mm.

Figura nr.6 - Schema proceselor de alimentare cu apa, de colectare si de epurare a levigatului

Conductele de colectare au urmatoarele caracteristici:

diametru exterior: 250 mm;

material: PEHD PN 10, PE 100, SDR 17;

panta de amplasare: 0,50% in lungul generatoarei conductei, catre bazinul de retentie/caminul de conectare.

Conductele de colectare sunt conectate cu bazinele de retentie prin adaptoare cu flanse DN 250 mm PE 250 (12G) PN 10, cu prindere in 8 puncte.

4.3.4. Debitele de levigat generate in cadrul celulei de depozitare Valorile debitului anual mediu, precum si maximul debitului de apa drenat dintr-o celula vor prezenta

fluctuatii considerabile in perioada de exploatare a depozitului.


39

Debitele de apa drenata sunt mari, in situatia cand celulele/sectiunile sunt goale si au o capacitate scazuta

de retentie a apelor pluviale; debitele prezinta o tendinta de stabilizare in situatia cand celulele/sectiunile sunt pline. Cu fiecare cantitate suplimentara de deseu depus in celula, cantitatea de levigat va scadea, datorita fenomenului de evaporare a apei pluviale retinuta in straturile superioare.

Debitul de levigat generat din cadrul celulei de depozitare care ajunge la statia de epurare este de 26 m3/zi. Capacitatea maxima a statiei de epurare a levigatului este de 100 m3/zi. 4.3.5. Bazine de retentie a levigatului si permeatului

Bazinul de retentie a levigatului este metalic, suprateran si are o capacitate de stocare totala de 700 m3 . Permeatul (rezultatul obtinut in urma epurarii) este transportat, printr-o conducta ingropata, in bazinul de

stocare a apelor pluviale. Acesta are rolul de volum tampon sau de asigurare cu apa necesara in caz de incendiu. Apa respectiva nu are caracter poluant si poate fi utilizata si pentru irigarea spatiilor verzi de pe amplasament. Descarcarea acestor ape in mediul inconjurator nu produce impact asupra solului, subsolului, apelor de suprafata si subterane.

Bazinul de stocare a permeatului rezultat din statia de epurare este construit din beton armat, ingropat, si are un volum de 500 m3. Bazinul are o suprafata de 405 m2 si este impermeabilizat cu folie din PEID de 2 mm si este consolidat cu dale din beton monolit cu grosime de 15 cm. Concentratul care rezulta in urma procesului de epurare este pompat in bazinul de stocare concentrat, cu volum de 200m3. Este o constructie ingropata, protejata cu geomembrata si geotextil

4.3.6.Statia de epurare a levigatului

Depozitul de deseuri dispune o instalatiede epurare bazata pe principiul osmozei inverse, in trepte, care functioneaza continuu, 24 ore/zi. Instalatia de epurare este automata, containerizata si integrata in fluxul tehnologic. Are o capacitatede epurare de 8.1 m3/h si pentru o incarcare de 3.5 kg CBO5/zi .

Osmoza inversa functioneaza pe baza separarii fizice prin intermediul unei membrane semipermeabile, care separa solutiile de un solvent.

In principiu, instalatiile pentru osmoza inversa sunt formate dintr-o pompa de inalta presiune, module cu membrane si un sistem de control. Presiunea de operare obisnuita ajunge la valori de 20 pana la 80 bar. Alimentarea membranei trebuie sa se faca cu o viteza suficient de mare pentru a permite evitarea unor eventuale inundari ale suprafetei membranei, pentru a evita polarizarea concentratului si efecte de murdarire care ar diminua eficienta.

In drumul spre pompa de inalta presiune lichidul trece prin etape de pre-filtrare, constand dintr-un filtru de nisip urmat de alte filtre care retin impuritatile mai fine. Pentru ajustarea nivelului pH-ului se injecteaza acid sulfuric (proces controlat de un aparat de masurare al pH-ului) in conducta de alimentare dintre filtre.

Lichidul pretratat este presurizat si trimis la prima etapa a osmozei inverse. Prima etapa consta din 2 blocuri, fiecare construit de un set de pana la 5 elemente. Pompele de recirculare asigura un nivel de concentratie aproape constant in fiecare bloc.

Lichidul intra in vasul de presiune la o presiune de 25-50 bar. Trecand de primul element, infiltratul separat intra in tubul de infiltrare. Restul filtrarii este trimis la urmatorul element. Aceasta procedura se repeta de-a lungul intregului tub de presiune.

Tehnologia de filtrare Statia epurare foloseste ca tehnologie de tratare a levigatului osmoza inversa. Acestea sunt metode de

filtrare tangentiala, sub actiunea presiunii. Apa netratata curge tangential peste un strat activ (membrane) la o viteza mare si levigatul filtrat traverseaza membrana in directie verticala. Separarea pe baza de membrana este un proces fizic, astfel incat componentii care sunt separati nu sufera nici o schimbare termica, chimica sau biologica. In acest fel, componentii mixturii fluide pot fi recuperati.

Osmoza inversa permite separarea substantelor cu molecule mici si a sarurilor anorganice in mediu apos, la o presiune inalta, de pana la 200 de bar.

Nanofiltrarea este un proces de separare a moleculelor din mediul apos, care functioneaza prin selectivitatea sarcinii. Ionii monovalenti traverseaza membrana nanofiltranta, in timp ce ionii polivalenti si bivalenti sunt retinuti.

Ioni monovalenti 96,0 - 98,0% Ioni polivalenti 98,0 - 99,0% Amoniu, la pH de 6,5 9,05% Componente organice cu masa moleculara mare 99,0 -99,8% Acest modul este format dintr-un tub de presiune si discuri hidraulice care sunt fixate impreuna printr-un

ax central. Intre fiecare doua discuri hidraulice se afla "perne" membranare octogonale.


40

"Pernele" membranare sunt formate din doua foi din poliamide modificate, sudate ultrasonic si distantate de o tesatura poliesterica. Datorita acestui design special se formeaza canale deschise intre discurile hidraulice si "pernele" membranare, unde se concentreaza fluidul primar. Canalele individuale sunt unite prin orificiile din discuri, aranjate intr-o configuratie radiala, astfel incat fluidul primar curge radial peste "pernele" membranare, alternand de la exterior, spre interior.

Prin curgerea radiala dinspre exterior, spre interior, permeatul separat de membrane traverseaza torul din interiorul "pernei" membranare spre orificile centrale. Permeatul este atras spre flansa inferioara a modulului, pe langa axul central.

Separarea namolului de permeat se realizeaza cu ajutorul garniturilor circulare dintre discurile hidraulice si "pernele" membranare. Namolul rezultat din procesul de osmoza inversa –concentrat - este evacuat si transportat in vederea depozitarii pe celula activa. Namolul se reintoarce astfel in levigatul colectat, continand a fi epurat pana la tratare totala.

Apa epurata (permeatul) de la prima etapa este introdusa in cea de-a doua treapta de osmoza inversa. Apa epurata (permeatul) rezultata din cea de-a doua treapta este introdusa in cea de-a treia treapta de

osmoza inversa, de unde este evacuata intr-un bazin de stocare permeat, amplasat in apropierea statiilor de epurare, de unde, cu ajutorul unei pompe, este dirijata in decantorul final V=32 m3, iar apoi este evacuata in emisar.

Figura nr.7 - Schema procesului de epurare prin osmoza inversa, in doua trepte

Parametrii de operare sunt in permanenta inregistrati si afisati. Procedurile de pornire/oprire se fac in mod

automat. In timpul operarii, impuritatile se depun pe suprafata membranei ceea ce reduce volumul lichidului filtrat. Deoarece rata de lichid este controlata, presiunea instalatiei va creste. Pentru a preveni aceasta situatie, membranele trebuiesc curatate in mod regulat. Intervalele la care se face curatarea depind de compozitia levigatului.

O curatare eficienta a sistemului de filtrare membranara tangentiala se realizeaza prin folosirea unor agenti de curatire de inalta calitate.

Murdarirea cu fractiuni anorganice, datorita cristalizarilor, se elimina prin folosirea agentului de curatare Cleaner C, care este acid citric, iar murdarirea cu fractiuni organice este indepartata prin folosirea agentului de curatare cleaner A, care este alcalin (un NaOH si alti compusi la temperatura de 42 °C).

Curatarea instalatiei se face in doua trepte, respectiv pentru fiecare tip de fractiune depusa pe filtre (organica sau anorganica). Inainte de curatarea propriu-zisa, se pompeaza apa tratata (permeat) din bazinul I in toata instalatia.

De regula, apa rezultata nu are calitatea apei potabile, dar poate fi folosita ca apa industriala sau poate fi utilizata pentru irigarea spatiilor verzi. Gradul de epurare asigurat de trecerea levigatului prin cele trei stagii de separare osmotica inversa este estimat la 99%.

Concentratul este evacuat periodic prin pompare in depozit (debit mediu 26 m3/zi) . Containerul statiei de epurare are 12.5 m lungime, 2.,4 m latime si 2.,7 m inaltime si o greutate de

c c a 15 tone. Es te compus d in doua compartimente: camera instalatiilor si cabina de control. Camerele sunt despartite de pereti metalici prevazuti cu usi metalice.

Camera instalatiei gazduieste urmatoarele chipamente:

Filtru textil

Bazin tampon pentru levigat

Filtre de nisip

Unitate de dozare ( m o d u l d e co n t r o l a l p H )

Filtru cartus


41

Rezervor reactivi

Setul de pompe de mare presiune

Module de membranele de osmoza inversa (2)

Aparate de incalzire si ventilatie Camera de control contine panoul electric, panoul de comanda, unitatea de aer conditionat.

Calitatea apei tratate este evaluata in timp real prin masurarea conductivitatii; valoarea conductivitatii nu este o valoare limitativa in tratarea levigatului din depozite dar descrie functia de eliminare a tuturor poluantilor, oferind in acelasi timp si informatii despre integritatea membranei. Incorporarea acestei valori masurate in sistemul de control al statiilor de osmoza inversa duce la o fiabilitate foarte mare a operarii si controlabilitatii statiei. Substantele chimice folosite sunt:

- acid sulfuric c=96-98%, in recipienti de plastic (cca 400 l/zi, ~130 m3 anual) - curatitor de natura acida (acid citric cristale) - curatitor de natura bazica (amestec EDTA (30%), hidroxid de sodiu (30%), carbonat de sodiu (5-15 %) detergent antidepuneri - solutie acid poliacrilic (35 %)

Figura nr.8 - Schema statiei de epurare cu osmoza inversa

4.3.7. Caracteristici cantitative si calitative ale levigatului

Cantitatea de levigat rezultata ca urmare a functionarii depozitului de deseuri (celulele active) este variabila, fiind dependenta, in general, de:

- regimul climatic al zonei;

- varsta depozitului (care are influenta atat asupra cantitatii cat si a calitatii levigatului);

- compozitia si calitatea deseurilor depozitate si implicit gradul de umiditate al acestora;

- tehnologia de exploatare poate influenta si ea producerea levigatului prin: marimea celulei, marimea suprafetei zilnice de depozitare, grosimea stratului de deseuri, gradul de compactare, efectuarea acoperirii zilnice, natura materialului de acoperire. Calitatea levigatului este conditionata de:

- continutul in substante poluante al levigatului depinde de natura deseurilor si variaza in timp, in corelatie cu evolutia proceselor de fermentare anaeroba si aeroba a deseurilor.


42

- concentratiile principalilor poluanti inregistreaza valori mai mici in primii ani de functionare si cresc in timp, pana la momentul inchiderii, dupa care au valori constante, o perioada, urmand sa descreasca in timp;

Parametrii fizico-chimici principali ai levigatului sunt: pH, CCOCr, CBO5, azot amoniacal, nitrati, sulfuri, metale grele. Compozitia levigatului difera in functie de compozitia deseurilor depozitate. Astfel de diferente apar de la tara, la tara, si de la regiune, la regiune, in functie de consum, traditii, educatie.

Parametrii fizico-chimici ai levigatului, in cazurile unor depozite de deseuri din Romania:

Nr. crt

Parametri U.M. Mures

(Sanpaul) Timisoara

(Parta) Bucuresti

(Glina) Galati Braila Tulcea

1 pH 6,6-8,1 5,5 7,8 8,3 8,22 8,18

2 CBO5 mg/l 3200-5000 - - 4136 3824 3465

3 CCO-Cr mg/l 5270-13700 6000 7548 8780 7742 7440

4 Cloruri mg/l 4800-7000 2765 2340 4608 4220 3162

5 Suspensii mg/l 120-600 1630 105 783 684 625

6 Amoniu mg/l 3200-6800 302 19 635 592 590

7 Azot total mg/l 2600-4500 - - 756 7,36 722

8 Fosfor total mg/l 15-32 - 0,09 5 4,3 4,25

9 Hidrogen sulfurat mg/l - - 22,4 18,8 16,3

10 Sulfati mg/l 1000-17000? 1615 2 31 20,6 28

11 Fenoli mg/l 0,6 - 1,408 1,32 1,16

12 Substante extractibile mg/l 1800 - 580 462 462

13 Calciu mg/l 7000 124 - - -

14 Magneziu mg/l 560 57,76 - - -

15 Sodiu mg/l 1434 - - - -

16 Potasiu mg/l 1000 - - - -

17 Plumb mg/l 0,02-0,08 - 0 0,322 0,265 0,135

18 Cadmiu mg/l 0,02-0,08 - 0,0003 0,017 0,042 0,042

19 Crom total mg/l 4-10 - 0,0038 0,075 0 0

20 Cupru mg/l 0,02-0,2 - - 0,185 0,142 0,022

21 Nichel mg/l - - 0,0099 0,149 0,136 0,013

22 Zinc mg/l 0,25-0,7 - 0,0027 0,5 0,41 0,316

23 Mangan mg/l 3-12 - - 0,18 0,14 0,08

4.4. Transportul, manipularea si stocarea substantelor chimice Pe amplasamentul depozitului de la Sanpaul, deseurile menajere/nepericuloase sunt supuse la doua tipuri de tratare: fizico mecanica (maruntire si sitare) si biologica (descompunere aeroba). Niciunul dintre aceste procese nu necesita folosirea unor substante chimice, in cadrul proceselor tehnologice principale. Numai in activitati conexe (functionarea utilajelor si autovehiculelor ) sunt utilizate substante periculoase de tipul produselor petroliere (carburanti si lubrifianti). Substantele chimice utilizate pe amplasament sunt depozitate separat, in functie de utilizare si de caracteristici. - solutie de hipoclorit de sodiu – in incinta gospodariei de apa ; - H2SO4, NaOH, cleaner A si B, alte substante folosite la intretinerea statiei de epurare – in incinta statiei de epurare. Aprovizionarea cu acid sulfuric, in recipienti de plastic standard de 1 m3, se face de trei ori pe saptamana (consum mediu : 400 l/zi). Manevrarea acestora se face fara a fi transvazate. Recipientii sunt descarcati pe o suprafata nebetonata, acoperita cu nisip. In momentul utilizarii sunt instalati in containerul statiei. Substantele utilizate pentru decolmatarea si curatarea filtrelor de osmoza inversa (au caracter bazic) sunt stocate in recipientii specifici, din plastic, in containerul statiei de epurare. Fiind in cantitati reduse, in cazul scurgerilor necontrolate sau al deversarilor, contaminarea posibila a mediului este foarte redusa. - carburant – bazin suprateran pe platforma statiei de alimentare. Pentru functionarea utilajelor de lucru si de transport se foloseste motorina, care este depozitata intr-un rezevor metalic suprateran cu volum de 30.000 l. Acesta este amplasat pe o platforma betonata, in cadrul statiei de alimentare, prevazuta cu cuva de retentie a produselor petroliere. Rezervorul este prevazut cu un echipament de recuperare a vaporilor , in vederea reducerii emisiilor in atmosfera. Pe langa utilajele de lucru si transport, motorina este folosita pentru alimentarea a doua grupuri electro-generatoare fixe, situate in aria de servicii II, langa cladirea administrativa. Alimentarea lor se face prin transvazare,


43

din butoaie metalice de 200 litri sau de plastic, de 60 l, transportate de la rezervorul de carburant cu ajutorul unor utilaje. Operatiile de alimentare , transport si transvazare implica riscul aparitiei unor scurgeri accidentale care pot produce poluarea solului. Solul poluat este acoperit cu materiale absorbante, este recuperat, depozitat in habe metalice si este preluat de operatori autorizati pentru decontaminare. - lubrifianti – sunt stocati in ambele ateliere aferente instalatiilor, care isi desfasoara activitatea pe platforme betonate. Lubrifiantii sunt livrati in ambalaje specifice, in cantitati reduse, pentru a asigura strictul necesar. Si in cazul scurgerilor accidentale a lubrifiantilor, de la utilaje, se urmareste acelasi protcol de gestionare a contaminarii, mentionat mai sus. - combaterea daunatorilor de pe amplasamentul depozitului de deseuri – insecte si rozatoare, in principal- este realizata de operatori autorizati, care aduc si folosesc substante chimice specifice, fara a fi depozitate pe amplasament. 4.5. Emisii de poluanti in aer

In vederea determinarii conditiilor de dispersie in aer a compusilor chimici rezultati in urma activitatilor desfasurate pe amplasamentul depozitului de deseuri nepericuloase Sanpaul au fost realizate simulari fizico-matematica cu programele AERMOD/ISCST3/ISC-PRIME, in care au fost luata in consideratie efectele cumulate ale principalelor surse de emisie din zona.

Pentru o sursa unica, compusii chimici in stare gazoasa si particulele in suspensie sunt dispersati in atmosfera in principal sub influenta curentilor de aer. Concentratiile lor scad ca urmare a producerii unor fenomene fizico-chimice : depunere graduala pe sol, descompunere, dilutie.

Factorii care determina dezvoltarea spatiala a penei de dispersie pot fi incadrati in doua categorii: parametrii sursei de emisie (concentratie, debit, factorii geometrici de emisie, perioada de emisie) si factorii ambientali zonali (meteorologie, climatologie, geomorfologie, grad de urbanism, circulatie rutiera etc). Simularea dispersiilor poate fi realizata cu pachetul de programe denumit generic AEROMOD, produs de firma Lakes Environmental Consultants Inc. Acesta cuprinde trei module: AEROMOD, ISCST3 si ISC-PRIME, care se bazeaza pe modelul Gaussian de dispersie a substantelor gazoase sau asimilate, cu atingerea starii de echilibru pana la 50 de km de sursa, in scopul estimarii concentratiilor poluantilor. Acestea se pot evalua in puncte discrete prestabilite sau in nodurile unei retele geometrice.

Modulul AERMOD (AMS/EPA Regulatory Model) are trei componente principale: AERMOD (AERMIC Dispersion model) AERMAP (AERMOD Terrain Preprocessor) - este necesara o descriere cat mai detaliata a formelor de relief si a tuturor obstacolelor care influenteaza deplasarea curentilor de aer AERMET (AERMOD Meteorological Preprocessor) – necesita achizitia seriilor de timp dens esantionate care vizeaza 20 parametri fizici si meteo. Programul are optiuni comune cu ISCST3 si necesita doua tipuri de date meteorologice : de suprafata (temperatura, presiunea atmosferica, umiditatea, nebulozitatea, directia si viteza vanturilor, nivelul precipitatiilor, radiatia globala orizontala si altele, in total 20 parametrii) si pe verticala (in principal, profilul termic local, care determina inaltimea de amestec -Pasquill). Inaltimea de amestec si clasele de stabilitate trebuie raportate la statii meteorologice locale, de regula cele care monitorizeaza fenomenele atmosferice din apropierea aeroporturilor.

Inaltimea de amestec este inaltimea aflata deasupra solului pana la care se produce amestecul vertical al aerului. Conceptul de strat de amestec in care gradientul de temperatura este adiabatic uscat (conditii de nesaturare) se bazeaza pe principii teoretice generale; din practica operationala s-a constatat ca inaltimea de amestec are o variatie diurna mare. Desi nu se masoara direct, aceasta se poate estima din masuratori meteorologice de rutina. Pentru determinarea inaltimii de amestec in teoria stratului limita atmosferic se considera trei tipuri de strat limita: convectiv, neutral si stabil. Pentru fiecare din aceste tipuri se calculeaza o inaltime de amestec care devine operationala in functie de profilele de temperatura ale stratului respectiv.

Inaltimea mecanica de amestec si inaltimea convectiva de amestec se calculeaza folosind datele de radiosondaj de la orele 00 UTC si 12 UTC si valorile orare ale datelor meteorologice de la o statie sinoptica din apropiere.

Inaltimea convectiva de amestec este folosita pentru a calcula fluxul de caldura sensibila, viteza de frecare

*u si lungimea Obukhov L prin metoda rezistentei.

Inaltimea mecanica de amestec mecz se calculeaza din relatia diagnostica (1):


44

f

uczmec

* (1)

unde f este parametrul Coriolis, iar c=0.25.

Inaltimea convectiva de amestec iz se obtine luand in consideratie incalzirea suprafetei solului si procesul

de antrenare a aerului cald de deasupra stratului limita, in stratul limita:

In final, preprocesorul meteorologic OML alege inaltimea de amestec zmix astfel: pentru orele de noapte,

zmix este valoarea minima dintre inaltimea mecanica de amestec mecz si inaltimea capacului de subsidenta zcap , iar

pentru orele de zi, zmix este valoarea minima dintre: valoarea maxima dintre inaltimea convectiva de amestec iz

si inaltimea mecanica de amestec mecz si inaltimea de “capac” zcap .

Valorile mari ale inaltimii de amestec corespunzator orei 12 UTC apar in lunile martie-septembrie, atunci cand in timpul zilei se dezvolta celule convective. Valorile nocturne ale inaltimii de amestec sunt limitate de inaltimea inversiunii de radiatie.

Pentru determinarea claselor de stabilitate Pasquill-Gifford, un prim pas este determinarea unghiurilor zenitale orare, in functie de care se stabilesc clasele de insolatie. Urmatorul pas a fost corelarea claselor de insolatie cu viteza vantului si cu nebulozitatea totala. Valorile Turner pentru clasele de stabilitate Pasquill-Gifford:

1- foarte instabil (clasa Pasquill A); 2- instabil (clasa Pasquill B); 3- usor instabil (clasa Pasquill C); 4- neutral (clasa Pasquill D); 5- usor stabil (clasa Pasquill E); 6- stabil (clasa Pasquill F); 7- foarte stabil.

Metoda estimeaza efectele radiatiei nete asupra stabilitatii, folosind ca date de intrare unghiul zenital (functie de data si ora), nebulozitatea totala si inaltimea plafonului de nori. Frecventele orare ale claselor de stabilitate sunt utilizate pentru a obtine roza vanturilor si distributia vantului pe clase de viteza.

Determinarea concentratiilor se poate face pentru intervale de timp orare, zilnice, anuale sau periodice (pe o durata prestabilita). Este necesara o esantionare adecvata a seriilor de timp meteorologice care sa permita si determinarea concentratiilor referitoare la perioade scurte de evaluare. Modelarile de detaliu ale dispersiei compusilor chimici in atmosfera necesita informatii precise si despre morfologia suprafetei terenului, rugozitatea, gradul de albedo, factorul Bowen, din zona care sunt situate sursele si receptorii. Rezultatele simularii constau in valori de concentratie, fluxul total de depunere sau fluxul depunerii uscate/umede, in nodurile unei retele geometrice sau in puncte prestabilite (receptori). Estimarea impactului emisiilor in atmosfera a fost realizat in Studiul de impact asupra mediului, realizat de SC Interdevelopement SRL, in anul 2009. Surse de emisie identificate: - frontul de lucru in celula de depozitare (pulberi, compusi organici volatili, NH4, gaze de esapament) - cosul de ardere a gazelor de depozit (CO, CO2 NOx,SO2,COV, H2S) – sursa fixa, controlata. Functioneaza pe intreaga perioada de operare a depozitului si are rolul de eliminare a gazului de depozit, reprezentat in principal de metan, generat in urma proceselor biochimice anaerobe. Instalatia de colectare a gazului de depozit functioneaza cu un randament de cca 80% iar evaluarea volumului de gaz generat se face pe baza ecuatiei ratei de decompozitie, prezentata mai jos. - sistemul de ventilatie si de control al emisiilor aferente halei de tratare mecanica (exhaustor, filtrul de praf si biofiltru). Echipamentele principale sunt instalate in exteriorul halei, intr-o cladire situata in partea de sud a acesteia.. Controlul microclimatului halei de tratare mecanica este realizat prin intermediul sistemului de ventilatie. Sistemul de control al fluxului de aer poluat functioneaza ca o sursa fixa, dirijata, controlata, pana la injectia aerului filtrat in biofiltru. Dupa trecerea prin biofiltru, sursa de emisie devine o sursa difuza, de tip sursa de emisie de suprafata. Performantele sistemului de ventilatie asigura atingerea unei concentratii in emisie de particule < 5 mg/Nm3, congruenta cu cerintele BAT.

- functionarea utilajelor in spatii deschise, transport si manipulare (pulberi, COV, metale grele, NOx, CO, SO2) - emisiile din corpul depozitului - emisii difuze provenite din cauza pierderii etanseizarii instalatiilor; emisiile respective nu se pot cuantifica.


45

Sursele mentionate pot fi incadrate in clase, dupa caracteristicile de emisie: 1.Surse punctiforme – sunt reprezentate prin cosul de evacuare a gazelor din instalatia de ardere a biogazului). Pentru aceste surse sunt foarte bine definiti parametrii de emisie: suprafata de emisie, viteza de emisie, inaltimea cosului, presiune, temperatura, debitul. 2.Surse liniare – circulatia pe drumuri publice si industriale Datele folosite pentru calculul emisiilor sunt furnizate de beneficiar, care are o evidenta exacta a fluxului de intrari (numar de autovehicole de transport) si a miscarilor utilajelor pe amplasament. 3. Surse de suprafata Sunt incadrate in aceasta categorie mai multe tipuri de surse, diferite atat ca activitate, cat si ca tip de emisii: utilajele de lucru de pe amplasament care functioneaza in zone restranse ca suprafata, in cadrul careia se deplaseaza aleator: buldozer, compactor, excavator, incarcator frontal, dumper, spalator, tractor. 4.Surse de volum – depozit de deseuri menajere Estimarile emisiilor au in vedere compusii : CH4, CO2, CO, H2S, NMVOC, Metil-mercaptan si altii. Desi sursa este de volum, intrucat emisia se face prin intreaga suprafata neetansata a depozitului, aceasta a fost asimilata in final ca sursa de suprafata, emisiile fiind exprimate in g/s/m2. O modalitate de evaluare a emisiilor din corpul depozitului (LANDGEM, in cazul metanului, de exemplu) se bazeaza pe ecuatia ratei de decompozitie de ordinul intai, caracteristica pentru depozite de deseuri municipale, in care intervin urmatorii parametri: i – cresterea anuala a cantitatii de deseuri n – intervalul de calcul, in ani, de la inceputul depozitarii j – increment anual (zecimi) k – rata de generare a gazului (1/an) L0 –potentialul de generare a gazului (m3/t) Mi – cantitatea totala anuala de deseuri depozitata tij – varsta celei de-a ‘j’ sectiuni de masa acceptata in anul j (zecimi de an) In principiu, curba de reprezentare a emisiilor in functie de timp, prezinta o crestere logaritmica pe o perioada de 20-30 ani, timp in care se considera ca masa organica creste prin adaos de noi cantitati de deseuri, dar in acelasi timp este consumata in procese biochimice. Dupa sistarea depozitarii urmeaza o descrestere inversa, desfasurata pe o perioada de timp asemanatoare, in care toata masa organica este consumata progresiv. Randamentul mediu de colectare a biogazului este de cca. 80% (20% din emisia totala de gaz de depozit constituind emisie fugitiva).

Receptori Amplasamentul depozitului de deseuri urbane Sanpaul se afla intr-o zona relativ izolata, departe de localitati (Figura nr. 1 ). Nu se preconizeaza aparitia unor episoade de poluare a aerului care sa influenteze viata locuitorilor din zone invecinate, in cazul in care va fi respectata tehnologia de depozitare, cu acoperirea celulelor zilnice cu material inert si va fi manageriat corect fluxul levigatului. Estimarile concentratiilor unor compusi gazosi sau asimilabili (PM), ca urmare a modelarilor fizico-matematice cu programul AERMOD, sunt prezentate sub forma unor harti de dispersie (anexele nr. 11 si 12). Prin zone de culoare sunt reprezentate intervale de variatie ale acestor parametri, de la albastru – mic, la rosu – mare. In Legea 104/2011, privind calitatea aerului inconjurator, sunt definiti urmatorii termeni care constituie elemente definitorii pentru un studiu de dispersie:- valoare-limita - nivelul stabilit pe baza cunostintelor stiintifice, in scopul evitarii si prevenirii producerii unor evenimente daunatoare si reducerii efectelor acestora asupra sanatatii umane si a mediului ca intreg, care se atinge intr-o perioada data si care nu trebuie depasit odata ce a fost atins; - prag de alerta - nivelul care, daca este depasit, exista un risc pentru sanatatea umana la o expunere de scurta durata a populatiei, in general, si la care trebuie sa se actioneze imediat.


46

Praguri de alerta, pentru alti poluanti in afara ozonului: Depasirea pragului de alerta trebuie inregistrata timp de 3 ore consecutiv, in puncte reprezentative pentru calitatea aerului, pentru o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o intreaga zona sau aglomerare, in cazul in care oricare dintre acestea este mai mica. Concentratiile sunt estimate ca valori maxime pe medii orare (in cazul pulberilor in suspensie, convertite in medii de 30 min), medii zilnice, lunare sau anuale. Concentratii limita stabilite pentru protectia sanatatii umane, conform Legii nr.104/2011), sunt prezentate in cele ce urmeaza:

SO2

Surse : procese de ardere a combustibililor fosili, cu exceptia gazului metan, centralele termoelectrice, procesele industriale (siderurgie, rafinarie, producerea acidului sulfuric, mai putin de la motoare Diesel Valoarea limita de expunere medie orara - 350 μg/m3

Valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane - 125 μg/ m3

Prag alerta masurat timp de 3 ore consecutiv – 500 μg/ m3 , in puncte reprezentative pentru calitatea aerului, pe o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o intreaga zona, oricare dintre acestea este mai mica.

NOx Surse: procesul de ardere, atunci cand combustibilii sunt arsi la temperaturi inalte; apar de regula ca rezultat al traficului rutier, dar si ca urmare a activitatilor industriale, producerii energiei electrice. Valoarea limita pentru expunere pe medie orara- 200 μg/m3 Valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii - 40 μg/m3 Prag alerta masurat timp de 3 ore consecutiv – 400 μg/ m3 , in puncte reprezentative pentru calitatea aerului, pe o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o intreaga zona sau aglomerare, oricare dintre acestea este mai mica.

CO Surse: in principal, arderea incompleta a combustibililor fosili. Alte surse: traficul rutier, aerian si feroviar, rafinarea petrolului etc. Valori limita: 10 μg/ m33 - valoarea limita pentru protectia sanatatii umane (valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore) . Peste valori de 100 μg/ m3, devine letal Pulberile in suspensie PM 10 si PM 2.5 Surse: trafic rutier, activitatea industriala, sistemele de incalzire a populatiei, centralele termoelectrice. Valori limita PM 10 50 μg/ m3 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane 40 μg/ m3 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane Valori limita PM 2.5 20 μg/ m3 - valoarea limita anuala care trebuie atinsa pana la 1 ianuarie 2020 Prag de alerta: 500 μg/ m3 - masurat timp de 3 ore consecutiv, in puncte reprezentative pentru calitatea aerului, pe o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o intreaga zona sau aglomerare, oricare dintre acestea este mai mica. Nivel critic: 20 μg /m3- nivel critic pentru protectia vegetatiei, intr-un an calendaristic sau iarna (1 octombrie - 31 martie). Metale grele (Pb, Cd, As, Ni si Hg) Surse : arderea carbunilor, carburantilor, deseurilor menajere, procese industriale. VALORI LIMITA ADMISE: Valori limita Pb 0,5 μg/ m3 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane Valori limita As 6 μg/ m3 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic. Valori limita Cd 5 μg/ m3 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic. Valori limita Ni


47

5 μg/ m3 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic.

POLUANT

CMAmd CMAmm CLASA DE PERICOL mg/mc mg/mc

1 Suspensii solide 0.15 0.5 3

2 SO2 0.05 0.5 3

3 SO4-2 0.1 0.3 3

4 CO 3.0 5.0 4

5 NO2 0.04 0.085 2

6 NO 0.06 0.4 3

7 O3 0.03 0.16 1

8 H2S - - 0.008 2

9 NH3 0.04 0.2 4

10 CH6H5OH - Fenol 0.003 0.01 2

11 CH2O - aldehida formica 0.003 0.035 2 CMAmd – Concentratia Maxima Admisibila (media diurna) CMAmm – Concentratia Maxima Admisibila (maxima momentana inregistrata timp de 20 min) Clasa de pericol – gradul de pericol al poluantilor din aer asupra sanatatii populatiei.

Clasele de pericol ale poluantilor din aer:

1 – extrem de periculos; 2 – periculos; 3 – moderat periculos 4 – Mai putin periculos

Conform legii nr.104/2011, concentratiile poluantilor evacuati in atmosfera nu trebuie sa depaseasca valorile limita urmatoare:

SO2 NO2 CO PM10

1 h 24 h 1 h 365 d Vmax

zilnica /8h 1d 365d

350 g/m3 125g/m3 200g/m3 40g/m3 10 mg/m3 50g/m3 40g/m3

Estimarea emisiilor provenite din activitati curente

Cantitatile compusilor gazosi sau asimilati emise in atmosfera pot fi cuantificate daca sunt cunoscuti parametrii de emisie si factorii de emisie, ca produs direct al acestor doua marimi.

Primul parametru este bine determinat in cazul cosurilor de ardere. Estimarea factorilor de emisie este o evaluare mai putin precisa, in afara situatiei in care sunt efectuate masuratori directe, periodice, care acopera o mare parte a suprafetei sursei. In literatura de specialitate, factorii de emisie sunt prezentati ca valori medii, pentru tipuri de emisie, specifice intr-un anumit loc si intr-o anumita perioada de timp. Conform estimarilor SC Wessling SRL:

Emisii de la traficul auto - transportul deseurilor la depozit Poluant Debit masic

(g/s) Emisie anuala

(t/an)

COVnm 0.007644 0.24107225

CO2 5.108471 161.100754

CH4 0.478822 15.1001166

CO 0.014751 0.4651969

PM10 (ardere) 0.000454 0.01431186

PM10_total 0.000454 0.01431186

NOx 0.020161 0.63579373

Emisii de la traficul auto aferent statiei de tratare mecano- biologica


48

Poluant Debit masic (g/s)

Emisie anuala (t/an)

COVnm 0.000217 0.006851

CO2 0.147742 4.6592

CH4 0.013851 0.4368

CO 0.000429 0.01352

PM10 (ardere) 1.29E-05 0.0004056

PM10_total 1.29E-05 0.0004056

NOx 0.000546 0.0172276

Emisii de la maturare deseuri la statia de tratare mecano- biologica



COVnm 0 0

CO2 3.293417 103.8612

H2S 0.000159 0.0050112

Sulfura dimetil 0.010526 0.33194393

PM10 (manevrare 0.011826 0.37296

PM10_total 0.011826 0.37296

Emisii de la descompunerea deseurilor din depozit



COVnm 0.272773 8.60217351

CO2 64.94426 2048.08213

CH4 23.6161 744.757233

H2S 0.003622 0.11421597

Metil mercaptan

0.000354 0.01114985

CS2 0.00013 0.00411063

Sulfura dimetil 0.001434 0.04523065

CO 0.011659 0.36766895

Emisii de la manevrarea deseurilor in depozit



COVnm 0.003418 0.107796

CO2 1.241383 39.1482484

CH4 0.084094 2.652

CO 0.007816 0.24648

PM10 (manevrare,eroziune)

0.007041 0.22204

PM10 (ardere) 0.002834 0.089388

PM10_total 0.009875 0.311428

NOx 0.02414 0.76128

Emisii nedirijate aferente exploatarii Celulei 1

Anul CH4 (t/an) CO2 (t/an) CONM (kg/an)

1 197,505 543,139 2281,244

2 387,266 1064,981 4473,039

3 569,586 1566,361 6578,892

4 744,757 2048,082 8602,174

5 913,060 2510,915 10546,121

6 1074,763 2955,599 12413,846

Emisii dirijate, poluanti evacuati de cosul de ardere (estimare pentru anul 2031)


49

Anul NO2 (kg/h) CO (Kg/h) PM10 (kg/h) 2031 0,277 5,111 0,115

Comparand rezultatele obtinute prin modelarea fizico-matematica a dispersiei cu valorile limita prevazute in legislatia actuala, rezulta concluzia ca nivelurile pe care le pot atinge concentratiile componentilor gazosi in atmosfera sunt mult sub acestea, pentru toate intervalele de mediere. In zona nu sunt alte surse de poluare a atmosferei care, intr-un proces cumulativ ar putea conduce la depasiri ale acestor valori limita. O situatie particulara o reprezinta metil mercaptanul si sulfura de demetil, substante care genereaza mirosuri, chiar si in cantitati mici. In cazul metil mercaptanul a fost depasita limita impusa de STAS 12574/1987 iar pentru sulfura de demetil au fost estimate valori mai mari decat pragul olfactiv. Depasirile respective sunt estimate intr-o zona care se extinde pana la 500 m fata de limitele depozitului de deseuri nepericuloase. Pana la cele mai aprropiate zone locuite, distantele depasesc 2 km, astfel incat eventuale disconforturi sunt foarte putin probabile.

Distantele pana la cele mai apropiate localitati sunt redate in figura de mai jos.

• Ogra, NV: 2 km

• Sanpaul, NNE: 1.8 km

• Valea Izvoarelor, E: 2.3 km

• Giulus, SV: 3.2 km

Figura nr. 9 – Distantele fata de cele mai apropiate localitati Masurile imediate care trebuiesc implementate constau in managementul optim al lucrarilor desfasurate in frontul activ al depozitului. In principal, se va realiza acoperirea celulei zilnice de depozitare cu material inert sau cu continut scazut de substanta organica biodegradabila. Conform Studiului de impact, valorile de fond ale concentratiilor compusilor gazosi, la limita perimetrului obiectivului sunt: - NO2 – valori maxime orare – 29,58 – 44,73μg/m3 - NO2 – medie anuala – 9,75 – 27,16 μg/m3 - NOx – medie anuala – 13,63 – 30,25 μg/m3 - PM10 – valori maxime zilnice – 28,22 – 31,26 μg/m3 - PM10 – medie anuala 23,28 – 27,52 μg/m3


50

- CO – medie dinamica pe 8h – 1, 24 – 1,36 mg/m3 A doua evaluare a fost realizata in anul 2014, cu ocazia elaborarii Raportului de amplasament necesar emiterii AIM (SC WESSling Romania SRL) . Recoltarea probelor s-a facut in perioada 19-20 februarie iar rezultatele analizelor de laborator sunt prezentate in tabelul urmator:

Aer ambiental - valori de referinta

Indicator Timp de prelevare

Valoare determinata (μg/m3)

Valori limita

NO2* orar <0,056 200 ug/m3

24 h <0.003 SO2* orar <0,005 350 ug/m3

24 h 0.002 NH3** 60 min 32,6 300 ug/m3

24 h 29.8 H2S** 60 min <0,0044 15 ug/m3

24 h <0.0002

CO instantaneu <1,25 10 mg/m3

PM 10* 24 h 167,6 50 ug/m3

* conf. Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului ** conf. STAS 12574/87 privind calitatea aerului in zone protejate Valoarea ridicata a concentratiei PM10, singura care depaseste limitele legale, se datoreaza faptului ca estimarea s-a facut in perioada executiei lucrarilor de excavare si terasamente. Dupa inierbarea suprafetelor afectate de lucrarile de amenajare ale Celulei 1, s-a observat scaderea substantiala a acestei valori. Celelalte valori ale concentratiilor indica faptul ca nu va exista un impact deosebit al functionarii depozitului de deseuri nepericuloase asupra calitatii aerului din zona si asupra calitatii solului. 4.6. Conformarea cu legislatia, in scopul autorizarii activitatii desfasurate ACTE DE REGLEMENTARE PRIVIND GOSPODARIREA APELOR PE AMPLASAMENT

Cele doua acte de reglementare care au fost emise pentru proiectarea si constructia celor doua obiective ale CMID de pe amplasamentul de la Sanpaul, depozitul de deseuri propriu-zis si statia de tratare mecano-biologica, sunt: - Acordul de Mediu nr. SB 14 / 17.12.2009, revizuit la 04.07.2011, emis de ARPM Sibiu; - Avizul de Gospodarire a Apelor nr. 229/26.10.2011, care reinnoieste avizul nr. 161 /octombrie 2009, ambele,

emise de Administratia Nationala Apele Romane Bucuresti. ALIMENTAREA CU APA SI MANAGEMENTUL APELOR UZATE Fata de situatia proiectata, au intervenit modificari, pe masura implementarii proiectului, care constau in: - directionarea apei rezultate de la rampa de spalare utilaje, in circuitul levigatului; - utilizarea autiospecialei de curatare a halei de tratare mecano-biologica, eliminandu-se astfel utilizarea pentru spalare a unui volum de apa de cca 20 m3/zi (vezi si Figura nr.6 - Schema procesului de alimentare cu apa, de colectare si de epurare a levigatului).

Gospodaria de apa

reglementata Aviz GA 229/2011 Autorizatie GA nr 1/2019

Situatia din teren supusa autorizarii

Alimentarea cu apa Sursa de apa – subterana, foraj 100 m

Rezervor tampon de 15 mc, statie clorinare Sursa de apa – aprovizionare cu cisterna

(foraj in rezerva din cauza debitului mic 2.7 mc/zi) Rezervor tampon de 15 mc, statie clorinare

Cerinta de apa: Qzimax = 50.19 mc/zi Qzimed = 41.9 mc/zi,

Cerinta de apa: Qzimax = 50.19 mc/zi Qzimed = 41.9 mc/zi,

Gospodaria ape uzate


51

Ape uzate 23 mc/zi (ape spalare vehicule si hala TMB)

Din care TMB 7.7 mc/zi

Ape menajere 3.2 mc/zi (menajer 2.7 mc/zi + biofiltru 0.4 mc/zi + rigola

interior hala TMB 0.1 mc/zi +) Statie de epurare mecano-biologica 8.1 mc/zi

Statie epurare osmoza inversa 96 mc/zi Levigat depozit deseuri – 29 mc/zi

Ape de spalare utilaje TMB – 20 mc/zi

Statie epurare osmoza inversa 100 mc/zi Levigat depozit deseuri – 29 mc/zi

Ape spalare vehicule – 20 mc/zi

Exploatarea celor doua instalatii este posibila respectand limite de descarcare pentru efluenti asa cum au fost ele impuse prin actele de reglementare anterior obtinute (limite cuprinse in HG nr. 352/2005, respectiv NTPA-001), inclusiv pentru apele pluviale evacuate din amplasament. 4.7. Program de monitorizare Prevederile legate de controlul si monitorizarea functionarii depozitelor de deseuri sunt stipulate in HG nr.349/2005. Detalii de planificare Conform prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, titularul activitatii are urmatoarele obligatii:

- sa realizeze controlul emisiilor de poluanti in mediu, precum si controlul calitatii factorilor de mediu, prin analize efectuate de laboratoare acreditate, cu echipamente de prelevare si analiza adecvate, conform standardelor de prelevare si analiza specifice.

- sa raporteze autoritatilor de mediu rezultatele monitorizarii, in forma adecvata, stabilite prin autorizatia de mediu, la termenele solicitate.

- sa transmita la APM Mures si la GNM orice alte informatii solicitate, sa asiste si sa puna la dispozitia autoritatilor datele necesare pentru desfasurarea controlului depozitului si pentru prelevarea de probe sau culegerea oricaror informatii pentru verificarea respectarii prevederilor din Autorizatia integrata de mediu.

Societatea actioneaza conform “Planului de monitorizare a factorilor de mediu”, care cuprinde, pentru factorii de mediu monitorizati, punctele de monitorizare, indicatorii si frecventa de prelevare a probelor. Automonitorizarea tehnologica

a) sunt verificate permanent starea de functionare a tuturor componentelor depozitului: -stabilitatea corpului depozitului;- starea digurilor perimetrale ale depozitului

- starea impermeabilizarii in zonele de ancorare; - functionarea sistemelor de drenaj aferente depozitului de deseuri – apa freatica si levigat; - functionarea sistemului de captare a gazelor de depozit si utilizarea lui in conditii de siguranta pentru personal

si mediu; - starea stratului de acoperire in zonele unde nu se face depozitare curenta; - functionarea instalatiilor de evacuare a apelor pluviale si a levigatului; - functionarea instalatiilor de epurare a levigatului; - functionarea canalizarii si a instalatiilor de vidanjare a apelor uzate menajere; - functionarea sistemului de evacuare a apelor. - starea tehnica a utilajelor de lucru; - starea drumului de acces si imprejmuirii;

b) Se urmareste gradul de tasare si a stabilitatii depozitului :

- comportarea si starea generala a taluzurilor si digurilor;

- aparitia unor tasari diferentiate si stabilirea masurilor de prevenire a lor;

- aplicarea masurilor de prevenire a pierderii stabilitatii - modul corect de depunere a straturilor de deseuri. c) Controlul intrarilor de deseuri :

- verificarea documentelor care insotesc transporturile de deseuri (numarul masinii, numele soferului,beneficiar, produs, greutate la intrare/iesire. Se emite in trei exemplare nota de greutate (la depozit, beneficiar, transportator) si se centralizeaza datele, lunar.

- trasabilitatea deseului (sursa de provenienta, mijloc de transport, documente doveditoare)

- verificarea calitatii deseurilor in scopul stabilirii incadrarii in conditiile prevazute de autorizatia integrata de mediu

- efectuarea unor investigatii suplimentare de laborator (daca este cazul)

- controlul tarei vehiculului, la iesirea din amplasament d) Monitorizarea performantei Instalatiei de Tratare Mecano Biologica


52

e) Monitorizarea consumurilor de apa la distributie si la folosinte f) Monitorizarea consumurilor de energie electrica

Programul de control si urmarire in faza de functionare

Parametri urmariti Frecventa / indicatori Date meteorologice Precipitatii atmosferice: Cantitatea de precipitatii si cantitatea maxima/24 ore

Zilnic (pluviograf sau procurare de la o statie meteo)

Temperatura minima / maxima zilnica, la ora 15, media lunara (0C)

Zilnic (local sau procurare date statie meteo)

Umiditatea atmosferica, ora 15 Zilnic (procurare date statie meteo) Directia si viteza dominanta a vantului Zilnic (procurare date statie meteo)

Evaporare (lisimetru sau echivalent) Zilnic (procurare date statie meteo) Volum levigat pentru fiecare punct de Lunar

Compozitie levigat brut din bazinul de stocare, inainte de epurare

Trimestrial – pH, CCOCr, reziduu filtrabil, metale grele, NKj, P total

Compozitie levigat epurat la iesirea statiei, pentru verificarea eficientei statiei de epurare

Trimestrial - pH, CCOCr, reziduu filtrabil, metale grele, NKj, P total

Compozitie la evacuare efluent statie epurare mecano-biologica

Lunar - pH, CCOCr, reziduu filtrabil, NKj, NO3, NO2, P total, K, Na Trimestrial – metale grele si microbiologie

Compozitie la evacuare efluent bazin pluvial / permeat

Lunar - pH, CCOCr, reziduu filtrabil, NKj, NO3, NO2, P total, K, Na Trimestrial – metale grele

Calitatea apei de suprafata din paraul Techenis Trimestrial - pH, CCOMn, CBO5, reziduu filtrabil, NKj, NO3, NO2, P total, K, Na, sulfuri, sulfati, cloruri, amoniu, As, Cd, Cr, Pb

Probe compozitie gaz de halda (CH4, CO2, H2S) pe sectiuni reprezentative

Trimestrial

Sol Doua probe pe doua orizonturi de adancimi, din zonele investigate in Raportul de Amplasament

Anual – pH, metale grele, hidrocarburi totale, sulfati

Protectia apei subterane Nivelul apei subterane Lunar Compozitia apei subterane in forajele de monitorizare

Trimestrial - pH, CCOMn, CBO, reziduu filtrabil, NKj, NO3, NO2, P total, K, Na, cloruri, sulfati, hidrocarburi totale, metale grele

Topografia depozitului Tipurile de deseuri depozitate: solide urbane si industriale asimilabile

Anual

Comportarea la tasare si urmarirea nivelului Anual

Fluxuri de deseuri Cantitatea de deseuri depozitata* Lunar Cantitatea de deseuri tratata in TMB* Lunar Cantitate de deseuri biodegradabile indepartate de la depozitare*

Lunar

Date inregistrate in Registrul de functionare si raportate lunar la APM Mures Analizele necesare pentru monitorizarea emisiilor si pentru determinarea calitatii apelor trebuiesc efectuate de catre laboratoare acreditate iar raportarea lor catre autoritatile de reglementare (mediu si GA) se va face periodic.


53

4.8. INCIDENTE PROVOCATE DE POLUARE Riscurile pe care le implica activitatea desfasurata in mod curent in cadrul Depozitului de deseuri nepericuloase Sanpaul sunt legate in principal de prezenta substantelor inflamabile pe amplasament si sunt rezultatul unor situatii anormale “care rezulta din evolutii necontrolate in cursul exploatarii unui obiectiv” si “care conduc la aparitia imediata sau intarziata a unor pericole grave asupra sanatatii populatiei si/sau asupra mediului, in interiorul sau in exteriorul obiectivului” (HG Nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase). Surse potentiale 1. Combustibilii pentru utilaje – rezervorul de carburant – sunt considerate substante periculoase 2. Anumite categorii de substante chimice utilizate pe amplasament care, prin amestec, imprastiere, scurgere, in conditii favorizante, pot sa se conduca la aparitia unor reactii fizico-chimice deosebite: autoaprindere, explozie, incendiu.

Receptori sensibili Principalii receptori sensibili identificati sunt personalul angajat, solul (folosinta agricola a terenurilor din

vecinatate) si acviferele subterane. Cai de transmitere

Sursa Cale Receptor

-Depozit deseuri

-Instalatii auxiliare

Prin scurgeri accidentale de substante poluante, ca urmare a proceselor de manipulare si transport sau din instalatii de stocare/productie, drenuri/retele de canalizare

Culturi agricole, ecosisteme

Ape subterane, ape de suprafata

Pana in prezent, pe amplasamentul depozitului de deseuri nepericuloase Sanpaul nu au fost inregistrate

incidente cu caracter poluator. PLANUL DE INTERVENTIE IN CAZ DE INCENDIU

• Specificul activitatii care se desfasoara in mod curent in cadrul depozitului de deseuri urbane si amplasamentului, prin pozitie si context, reduc mult posibilitatile de producere a unor evenimente de acest gen.

• Astfel de evenimente pot aparea doar ca urmare a unor situatii exceptionale sau a neglijentelor grave in operarea depozitului. Probabilitatile de aparitie ale fiecaruia dintre evenimentele mentionate sunt extrem de mici dar nu sunt excluse.

• Factori de risc importanti care trebuiesc luati in considerare sunt reprezentati de: fenomenele meteorologice exceptionale (precipitatii cu intensitate mare intr-o perioada scurta de timp sau cu intensitate normala dar cu durata foarte mare si furtuni, vijelii, tornade a caror frecventa s-a marit in ultima perioada), cutremure, acte teroriste.

• Principalii factori de mediu susceptibili de a fi afectati sunt apa subterana si aerul. Pentru evitarea producerii unor poluari accidentale au fost luate urmatoarele masuri:

A. Evenimente

Orice eveniment negativ de poluare va fi raportat catre APM Mures in maximum 12 ore. Anual se va

redacta o sinteza a activitatii de monitorizare, document care poate fi public. A.1) Persoana care observa evenimentul anunta imediat Seful de Depozit DDN si Conducerea TMB A.2) Seful de Depozit dispune:

anuntarea persoanelor si/sau colectivele cu atributii prestabilite pentru combaterea poluarii, in vederea trecerii imediate la masurile si actiunile necesare eliminarii cauzelor poluarii si pentru diminuarea efectelor acesteia, locale sau din zona;

anuntarea imediat a Sistemul de Gospodarire a Apelor, Administratia Nationala Apele Romane, apoi informeaza periodic asupra desfasurarii operatiilor de sistare a poluarii prin eliminarea sau anihilarea cauzelor care au produs-o si de combatere a efectelor acesteia.

A.3) Persoanele si/sau colectivele din cadrul Depozitului de deseuri nepericuloase Sanpaul, cu atributii in combaterea poluarii accidentale actioneaza pentru:


54

eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentala, in scopul sistarii ei;

limitarea, eliminarea si reducerea ariei de raspandire a substantelor poluante;

indepartarea prin mijloace adecvate tehnic, a substantelor poluante;

colectarea, transportul si depozitarea intermediara in conditii de securitate corespunzatoare pentru mediu, in vederea recuperarii sau, dupa caz, a neutralizarii ori distrugerii substantelor poluante.

A.4) Dupa eliminarea cauzelor poluarii accidentale si dupa indepartarea pericolului raspandirii substantelor poluante in zona, conducerea DDN si TMB informeaza Sistemul de Gospodarire a Apelor, Administratia Nationala Apele Romane asupra fenomenului.

A.5) La solicitarea autoritatilor de gospodarire a apelor, Administratia Nationala Apele Romane, conducerea societatii dispune subordonatilor colaborarea cu aceste organe, in vederea stabilirii raspunderilor si a vinovatilor pentru poluarea accidentala produsa.

C. Masuri de Prevenire a Poluarii in “punctele critice” Programul de masuri si lucrari in vederea prevenirii poluarilor accidentale

Nr. Crt.

Masura sau lucrarea Scopul Responsabilitati Termen

1

Impermeabilizarea bazei depozitului

- impiedica infiltrarea levigatului in subteran - previne poluarea solurilor, apelor de suprafata si acviferelor

Operatorul depozitului DDN

permanent

2 Colectarea levigatului, prin drenarea acestuia de la baza celulelor de depozitare

Pregatirea pentru epurare Operatorul

depozitului DDN permanent

3 Evacuarea levigatului colectat prin pompare la statia de epurare

Pregatirea pentru epurare Operatorul

depozitului DDN permanent

4 Verificarea starii tehnice a utilajelor si remedierea prompta a defectiunilor

Evitarea pierderilor de carburanti, prevenind astfel poluarea solului si a apelor subterane.

Operatorii depozitului DDN si

TMB permanent

5 Tratarea mecano-biologica a deseurilor Reducerea volumului de deseuri

depozitate final Operatorul TMB permanent

6 Plan de paza si supraveghere a obiectivului cu personal specializat - Firma de paza autorizate

Prevenirea/minimizarea efectelor poluarii accidentale si a accesului necontrolat


permanent

7

Lucrari de verificare a starii tehnice a retelei de canalizare si daca este cazul, lucrari de reparatii curente pe tronsoanele respective

Executare reparatii marunte, verificarea izolatiei si a starii retelei de canalizare


permanent

8 Acoperirea temporare/finala a depozitului si inierbarea suprafetelor

Reducerea eroziunii solului si protectia calitatii apelor de suprafata.


permanent

9 Plan de control si monitorizare a factorilor de mediu

Evidentierea eventualelor poluari ale mediului, direct sau indirect


permanent

5.ANALIZA REZULTATELOR DETERMINARILOR PRIVIND CALITATEA SOLULUI SI SUBSOLULUI PE AMPLASAMENT 5.1. Starea initiala 5.1.1. Solul Calitatea pedologica a solului din zona amplasamentului (parcelele cu numere cadastrale 776 si 777), situate in extravilanul localitatii Valea Izvoarelor, comuna Sanpaul, a fost definita ca urmare a studiului pedologic realizat de catre Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice Mures in anul 2009, in baza solicitarii CJ Mures. Au fost stabilite numai caracteristicile agrochimice si pedologice necesare in cadrul procedurii de scoatere din circuitul agricol a suprafetelor respective.


55

Analizele efectuate pe probele de sol recoltate au avut in vedere urmatorii parametri: pH, CaCO3, humus, N total(5), P mobil (ppm) K mobil (ppm) si determinari granulometrice. Pe baza rezultatelor obtinute si a caracteristicilor geotehnice a terenurilor – panta, adancimea nivelului hidrostatic, stabilitatea geomecanica – a fost evidentiata prezenta unei singure unitati de sol : eutricamosol tipic, lut argilos mediu, dezvoltat pe depozite de panta fine, necarbonatice, cu trei teritorii ecologic-omogene. Acestea au fost bonitate cu 54 puncte – TEO1, 56 puncte - TEO2, respectiv 48 puncte –TEO3, ceea ce a incadrat terenul respectiv in clasa a IIIa de calitate. Nu au fost efectuate alte analize chimice care sa evidentieze prezenta/absenta in sol a unor substante cu efect poluator pana in 2014, cand a fost realizat Raportul de amplasament in vederea emiterii AIM (Wesslig Romania). In vederea stabilirii unui nivel de referinta, au fost recoltate de pe amplasamentul Sanpaul trei probe de sol, de la adancimi 0-30 cm, respectiv 30-60 cm. Stabilirea punctelor de recoltare a avut in vedere prezenta unor constrangeri : - din cauza lucrarilor de excavare si amenajari de terasamente, pe suprafata terenului pe care este amplasat depozitul nu se mai gaseste sol natural, nederanjat - aportul de sol alohton a fost semnificativ, astfel incat nu pot fi decelate efectele fiecaruia - zonele de recoltare trebuiau stabilite astfel sa poata fi afectate de un potential impact al activitatilor de tratare si depozitare. Au fost alese urmatoarele locatii (anexa nr.10): - P1 – in zona gospodariei de apa din partea de sud a amplasamentului, neutilizata in alte scopuri, care conserva fondul geochimic local; - P2 – in zona centrala a amplasamentului, situata intre celula de depozitare nr.1 si hala de tratare mecano-biologica - P3 – in Aria de servicii I din partea de nord, langa zona de securitate. Este cea mai expusa la posibile contaminari Recoltarea probelor si analizele au fost efectuate in anul 2013 decatre laboratoarele Wessling din Tg.Mures si din Budapesta, acreditate conform SR EN ISO/CEI 17025/2005. Rezultatele sunt prezentate sintetic, in tabelul urmator:

Indicator / Determinare

U.M. P1

(0-30 cm) P1

(30 -60 cm) P2

(0-30 cm) P2

(30 -60 cm) P3

(0-30 cm) P3

(30 -60 cm)

OM 756

PA- FPS PI-FPS

pH - 5,75 6,15 7,63 8,07 8,37 8,49

Sulfati mg/kg - <50 <50 <50 5000 50000

Cianuri usor eliberabile

mg/kg <0,4 - <0,4 - <0,4 - 10 20

Cianuri complexe mg/kg <0,4 - <0,4 - <0,4 - 200 500

Arsen mg/kg 6,04 6,19 6,63 6,11 7,91 7,61 25 50

Bariu mg/kg 226 205 176 145 187 169 1000 2000

Cadmiu mg/kg 1,12 1,26 1,06 1,34 1,52 1,08 5 10

Crom mg/kg 62,3 59,0 43,3 57,3 62,0 92,8 300 600

Crom (VI) mg/kg <0,25 - <0,25 - <0,25 - 10 20

Cupru mg/kg 42,2 48,2 27,2 46,4 53,3 60,7 250 500

Mangan mg/kg 1056 884 884 756 1099 445 2.000 4.000

Mercur mg/kg <0,1 - <0,1 - <0,1 - 4 10

Molibden mg/kg <2 <2 <2 <2 <2 <2 15 40

Nichel mg/kg 58,8 60,7 26,4 48,5 50,6 45,2 200 500

Plumb mg/kg 16,6 14,2 16,6 12,3 14,4 13,7 100 1000

Staniu mg/kg <20 <20 <20 <20 <20 <20 50 300

Zinc mg/kg 94,1 101 54,8 93,3 108 108 600 1500 TPH(C10-C40) mg/kg <25 <25 <25 <25 <25 <25 1000 2000 Naftalina mg/kg 0.07 0.04 0.009 5 50

Fenanten mg/kg 0.011 0.01 0.017 5 50

Antracen mg/kg <0.0025 <0.0025 <0.0025 10 100

Fluoranten mg/kg <0.0025 <0.0025 <0.0025 10 100

Piren mg/kg <0.0025 <0.0025 <0.0025 5 100

Benz(a)antracen mg/kg <0.0025 <0.0025 <0.0025 5 50

Crisen mg/kg <0.0025 <0.0025 <0.0025 5 50

Benzo(b)fluoranten mg/kg <0.0025 <0.0025 <0.0025 5 50

Benzo(k)fluoranten mg/kg <0.0025 <0.0025 <0.0025 5 50

Benz(e)piren mg/kg <0.0025 <0.0025 <0.0025 5 10


56

Benz(a)piren mg/kg <0.0025 <0.0025 <0.0025 5 10

Indeno(1,2,3-cd)piren mg/kg <0.0025 <0.0025 <0.0025 5 50

Benzo(g,h,i)perilen mg/kg <0.0025 <0.0025 <0.0025 10 100

Total13_PAH mg/kg <0.0325 <0.0325 <0.0325 50 150

PA FPS - Prag Alerta pentru receptori mai putin sensibili PI FPS - Prag Interventie pentru receptori mai putin sensibili Fenomenele de contaminare a solului sunt reglementate prin OM 756/1997, care pe baza utilizarii terenului prevede doua categorii de limite :

a) terenuri sensibile – reprezentate prin zone rezidentiale, recreative, terenuri agricole, zone protejate si zone de protectie sanitara

b) terenuri mai putin sensibile – zone cu utilizare industriala si comerciala Ordinul stipuleaza cate trei niveluri de contaminare pentru fiecare dintre cele doua categorii, dupa cum urmeaza: - Valori normale (VN) – valoarea fondului geochimic, care nu necesita investigatii - Prag de alerta (PA) – valoarea limita de la care sunt necesare investigatii detaliate - Prag de interventie (PI) – valoarea de la care este necesara o analiza de risc bazata pe evaluarea de sanatate si necesita efectuarea unor interventii pentru remediere

Din analiza rezultatelor obtinute pe probele recoltate in anul 2013 rezulta urmatoarele concluzii: - concentratiile metalelor grele sunt in limitele fondului geochimic, avand valori normale - nu au fost determinate contaminari cu substante de tipul produselor petroliere, hidrocarburilor aromatice policiclice (PAH), cianurilor - pH ul indica prezenta solurilor slab alcaline, cu exceptia probei P1, care este slab acida, probabil datorita originii forestiere Concluzie : Solul amplasamentului nu a fost afectat de activitatile antropice anterioare. 5.1.2. Apa subterana Actul de reglemantre care defineste calitatea apelor subterane este Anexa V a Directivei Cadru a Apelor (200/60/CE). Activitatea de monitorizare a calitatii apelor subterane se raporteaza la valori de prag considerate valori acceptabile pentru buna starea corpului de apa. Valori de prag, conform standardelor europene :

Nr.crt compusi Valoare de prag (VP)

1 nitrati 50 mmg/l

2 pesticide 0.1 mmg/l

Total 1+2 0.5 mmg/l

Pentru alte substante cu caracter poluant , HG 53/2009 (care transpune Directiva 2006/118/CE), cu modificarile si completarile din 2013, Anexa nr.6, stabileste si praguri de alerta pentru alti compusi chimici, in corelatie cu valoarea fondului natural. Determinarea valorilor prag s-a facut conform metodologiei elaborate in cadrul Proiectului MATRA PPA06/RM/7/5 “Stabilirea masurilor de reabilitare a apelor subterane poluate datorita depozitelor de deseuri, in vederea atingerii obiectivelor de mediu cerute de Directiva Cadru a Apei si Directiva Apelor Subterane”. Metodologia presupune stabilirea valorilor prag pe baza valorilor fondului natural, prin compararea acestora cu o valoare de referinta. Ca valori de referinta sunt folosite valorile concentratiilor maxime admisibile (CMA), in conformitate cu Legea Calitatii Apeor Potabile (L.nr. 458/2002), completata cu Legea nr.311/2004 si cu standardul pentru ape de suprafata, conform Ordinului nr.161/2006 pentru aprobarea “Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa”. Pentru bazinele hidrografice, valorile de referinta au fost stabilite din valorile rezultate prin monitorizarea regionala de fond, multianuala). Acestea sunt revizuite periodic de autoritatea de gospodarire a apelor. In cazul zonei Sanpaul-Ogra, conform OM 137/2009, valorile de prag pentru corpul de apa subteran ROMU03, situat in aval, sunt:

Corp de apa NH4 Cl SO4 As Cd Pb NO2 PO4


57

(mg/l) (mg/l) (mg/l) (mg/l) (mg/l) (mg/l) (mg/l) (mg/l) Lunca Muresului

Superior 1,3 250 340 - 0,005 0,01 0,5 0, 5

In ceea ce priveste stabilirea unui nivel de referinta care sa caracterizeze calitatea apelor subterane din zona amplasamentului depozitului de deseuri Sanpaul, este necesar sa se faca doua precizari: - amplasamentul nu se suprapune corpului de ape subterane ROMU03, fiind in amonte; valorile mentionate mai sus au caracter orientativ - amplasamentul nu a fost investigat anterior in scopul stabilirii unui nivel de referinta - exista varianta stabilirii nivelului de referinta pe baza primelor analize efectuate pe probe recoltate din forajele de monitorizare (26 iulie 2013), cand activitatea de depozitare era la inceput si nu existau, teoretic, fenomene de poluare. In acest sens, se pot consulta rapoartele de incercare nr. 131640 si 131641, care se refera la probele recoltate din forajele FP2 si FP3 (FP1 nu a avut apa), anexate.

Parametru U.M.

Foraj CMA Legea 458/2002 completari, apa

potabila

HG 53/2009 cu completari, apa

subterana

FP2 FP3

VA

VI

pH (25°C) - 7,08 7,00 6,5 – 9,5 Consum chimic de oxigen (CCOCr)

mg O2/ dm3 <30,0 <30,0 5*

Consum biochimic de oxigen (CBO5)

mg O2/ dm3 4,84 4,09 -

Azot amoniacal mg NH4+/ dm3 0,138 0,099 0,50 Cloruri mg Cl-/ dm3 15,6 16,3 250 Nitrati mg NO3-/ dm3l 35,2 18,4 50 50 Sulfati mg SO42-/ dm3 45,7 221 250 Al doilea set de analize au fost efectuate in 27 noiembrie 2013/06.05.2014, cu ocazia realizarii primului Raport de amplasament, in vederea emiterii AIM (Wessling Romania, 2014). Au fost recoltate probe de apa subterana din forajele de monitorizare (PM2 si PM3), forajul FP1 fiind in continuare uscat. Rapoartele de incercare nr. 133852 si 133853 si RI 140933/9.05.2014 evidentiaza urmatoarele rezultate:

Parametru U.M.

Foraj CMA Legea 458/2002 completari, apa

potabila

HG 53/2009 cu completari, apa

subterana

FP2 FP3

VA

VI

(25°C) - 6,88 7,06 6,5 – 9,5 Conductivitate electrica

μS/cm 1776 683 2500

Duritate totala °d 77,9 11,7 5 Consum chimic de oxigen (CCOMn)

mg O2/dm3 1,60 <0,5 5

Consum chimic de oxigen (CCOCr)

mg O2/dm3 <30,0 <30,0 -


58


mg O2/dm3 <3,0 6,0 -

Reziduu filtrabil mg/dm3 1999 397 - Azot amoniacal mg NH4+/dm3 0,069 <0,05 0,5 Sulfuri si hidrogen sulfurat

mg S2-/dm3 <0,05 <0,05 0,1

Fosfor total mg P/dm3 <0,041 <0,041 0,50 Nitriti mg NO2-/dm3 <0,025 <0,025 0,5 Azot Kjeldahl mg/dm3 1,05 <1,0 - Nitrati mg NO3-/dm3 6,29 43,5 50 50 Azot total (calculat)

mg N/dm3 2,50 10,8 -

Cloruri mg Cl-/dm3 16,1 16,1 250 Sulfati mg SO42-/dm3 834 23,8 250 Aluminiu μg/dm3 182 <20 200 Calciu mg/dm3 355 80,7 - Fier μg/dm3 20,4 <20 200 Magneziu mg/dm3 85,4 21,9 -

Rezultatele analizelor indica prezenta unei ape subterane cu urmatoarele caracteristici: - puternic mineralizata ( total saruri dizolvate aproape de 2000 mg/l) - incarcata cu sulfati - duritate mare (aproape 78 grade germane) Valorile inregistrate se incadreaza in domeniile de variatie care caracterizeaza corpul de ape subterane ROMU03. Diferentele calitative intre apele recoltate in forajele FP2 si FP3 se refera la gradul de mineralizare mai mare si incarcarea mai mare cu compusi de azot in FP2. Pe probele recoltate in FP2 au fost efectuate analize detaliate care au vizat printre altele si prezenta metalelor grele, TPH , PAH, compusilor clorurati si compusilor volatili.

Indicator UM Foraj FP2 CMA L458/2002

HG 53/2009 VA VI

Cianuri totale mg CN-/dm3 <0,002 0,05 Index fenolic mg/dm3 <0,005 0,01 Fluoruri mg F-/dm3 <1 1,2 Arsen μg/dm3 <1 10 Bariu μg/dm3 52,3 Cadmiu μg/dm3 <0,5 5,0 Crom (VI) mg/dm3 <0,01 Crom μg/dm3 <1 50 Cupru μg/dm3 3,59 100 Mangan μg/dm3 161 Mercur μg/dm3 <0,5 1,0 Molibden μg/dm3 <1 Nichel μg/dm3 <2 20 Zinc μg/dm3 <20 5000 Cobalt μg/dm3 0,41 Plumb μg/dm3 0,8 10 TPH (C10-C40) μg/dm3 <100 - 600 Benz(a)antracen μg/dm3 <0,005 Crisen μg/dm3 <0,005 Benzo(b)fluoranten μg/dm3 <0,005 Benzo(k)fluoranten μg/dm3 <0,005


59

Benz(a)piren μg/dm3 <0,005 0,01 Indeno(1,2,3-cd)piren μg/dm3 <0,005 Benzo(g,h,i)perilen μg/dm3 <0,005 Dibenz(a,h)antracen μg/dm3 <0,005 Total 8_PAH μg/dm3 <0,04 0,10 Naftalina μg/dm3 <0,005 10 70

Acenaftilen μg/dm3 <0,005 Acenaften μg/dm3 <0,005 Fluoren μg/dm3 <0,005 Fenantren μg/dm3 0,008 Antracen μg/dm3 <0,005 Fluoranten μg/dm3 <0,005 Piren μg/dm3 0,006 Benzen <0,2 <0.2 1 10 50 Toluen μg/dm3 <1 100 1000

Etil-benzen μg/dm3 <1 30 300

Xileni μg/dm3 <2 50 500

Total BTEX μg/dm3 <4,2 Total alti Alchilbenzeni μg/dm3 <15 VAPH (C6-C12) μg/dm3 <20 Clorbenzen μg/dm3 <0,5 1,2-Diclorbenzen μg/dm3 <0,1 1,3-Diclorbenzen μg/dm3 <0,1 1,4-Diclorbenzen μg/dm3 <0,1 1,2,3-Triclorbenzen μg/dm3 0,01 1,2,4-Triclorbenzen μg/dm3 0,02 1,3,5-Triclorbenzen μg/dm3 <0,01 Total Triclorbenzeni μg/dm3 0,03 1,2,3,4-Tetraclorbenzen si 1,2,4,5-Tetraclorbenzen

μg/dm3 <0,01

1,2,3,5-Tetraclorbenzen μg/dm3 <0,01 Pentaclorbenzen μg/dm3 <0,01 Hexaclorbenzen μg/dm3 <0,01 Total Clorbenzeni μg/dm3 0,03 2-Clorfenol μg/dm3 <0,1 3-Clorfenol μg/dm3 <0,1 4-Clorfenol μg/dm3 <0,1 2,3-Diclorfenol μg/dm3 <0,1 2,4-Diclorfenol si 2,5-Diclorfenol

μg/dm3 <0,1

2,6-Diclorfenol μg/dm3 <0,1 3,4-Diclorfenol μg/dm3 <0,1 3,5-Diclorfenol μg/dm3 <0,1 2,3,4-Triclorfenol μg/dm3 <0,1 2,3,5-Triclorfenol μg/dm3 <0,1 2,3,6-Triclorfenol μg/dm3 <0,1 2,4,5-Triclorfenol μg/dm3 <0,1 2,4,6-Triclorfenol μg/dm3 <0,1 3,4,5-Triclorfenol μg/dm3 <0,1 2,3,4,5-Tetraclorfenol μg/dm3 <0,1 2,3,4,6-Tetraclofenol μg/dm3 <0,1


60

2,3,5,6-Tetraclorfenol μg/dm3 <0,1 Pentraclorfenol μg/dm3 <0,1 1,1-dicloretena μg/dm3 <1 cis-dicloretena μg/dm3 <1 trans-dicloretena μg/dm3 <1 diclormetan μg/dm3 <1 freon 113 μg/dm3 <1 1,1-dicloretan μg/dm3 <0,5 3,0 1,2-dicloretan μg/dm3 <0,3 3,0 cloroform μg/dm3 <1 2-cloretanol μg/dm3 <1 tetraclorura de carbon μg/dm3 <1 1,2-diclorpropan μg/dm3 <1 2,3-diclorpropena μg/dm3 <1 brom-diclormetan μg/dm3 <1 tricloretena μg/dm3 <1 10 50

epiclorhidrina μg/dm3 <1 2-cloretil-vinil-eter μg/dm3 <1 cis-1,3-diclorpropena μg/dm3 <1 trans-1,3-diclorpropena μg/dm3 <1 1,1,2-tricloretan μg/dm3 <1 dibrom-clormetan μg/dm3 <1 dibrometan μg/dm3 <0,1 10 50

tetracloretena μg/dm3 <1 1,1,2,2-tetracloretan μg/dm3 <1 clorura de vinil μg/dm3 <0,1 0,5 0,5 5

hexaclorbutadiena μg/dm3 <0,1 27.11.2013 Foraj – FP2

Elemente UM

As g/l <1

Ba g/l 52.3

Cd g/l <0.5

Cr6+ g/l <0.01

Cr g/l <1

Cu mgO2/l 3.59

Mn mg/l 161

Hg mg/l <0.5

Mo mg/l <1

Ni mg/l <2

Zn mg/l <20

Co g/l 0.41

Pb g/l 0.8

- concentratiile metalelor grele sunt in limitele normale - nu a fost evidentiata prezenta unor substante organice de sinteza - concentratiile compusilor organici care apot avea impact asupra mediului sunt, in cea mai mare parte, sub limita de detectie.

Analize microbiologice apa freatica – FP2

Determinari U.M. Valoare Bacterii coliforme

nr./100 mL 0


61

Escherichia coli nr./100 mL 0 Enterococi nr./100 mL 1 Pseudomonas aeruginosa

nr./100 mL Prezent

Din punct de vedere microbiologic a fost evidentiata prezenta florei cumune (Pseudomonas aeruginosa ), in timp ce prezenta enterococilor este considerata accidentala. Calitatea apei in forajul de alimentare din sursa subterana a fost testata in 27.10.2013 prin recoltarea si analizarea unei probe de apa, ale carei rezultate sunt prezentate in tabelul urmator:

Calitatea apei din sursa subterana – forajul de alimentare cu apa

Determinari U.M. PUT 100 m CMA

Legea nr. 458/2002, apa potabila

pH (25°C) - 7,50 6,6 – 9,5 Conductivitate electrica

μS/cm 939 2500

Duritate totala °d 18,7 minim 5 Consum chimic de oxigen (CCOMn)

mg O2/dm3 <0,5 5,0

Azot amoniacal mg NH4+/dm3 <0,05 0,5 Sulfuri si hidrogen sulfurat

mg S2-/dm3 <0,05 0,1

Cianuri totale mg CN-/dm3 <0,002 0,05 Nitriti mg NO2-/dm3 <0,025 0,5 Fluoruri mg F-/dm3 <1 1,2 Cloruri mg Cl-/dm3 5,22 250 Nitrati mg NO3-/dm3 20,5 50 Sulfati mg SO42-/dm3 219 250 Arsen μg/dm3 <1 10 Aluminiu μg/dm3 213 200 Cadmiu μg/dm3 <0,5 5,0 Crom μg/dm3 <1 50 Cupru μg/dm3 165 100 Fier μg/dm3 <20 200 Mangan μg/dm3 38,6 50 Mercur μg/dm3 <0,5 1,0 Nichel μg/dm3 6,42 20 Sodiu mg/dm3 121 200 Zinc μg/dm3 2160 5000 Plumb μg/dm3 0,5 10 TPH (C10-C40) μg/dm3 <100 -

Desi au fost inregistrate unele valori anomale in ceea ce priveste continuturile in Al si Cu, greu de explicat, rezultatul analizelor subliniaza caracterul de potabilitate al apelor subterane. Analizand intregul set de analize realizate in perioada 2013-2014, se poate considera ca acestea reprezinta starea de referinta pentru calitatea apelor subterane de pe amplasament. In precedentul RA (2014) au fost propuse ca praguri de alerta valorile de prag pentru corpul de apa subterana ROMU03 la care se adauga valoarea de alerta pentru azotati (50 mg/l) stabilita prin HG 53/2009. 5.1.3. Apele de suprafata Evaluarea starii chimice are in vedere prevederile Directivei cadru a Apei (60/2000/CE) si ale Directivei 2008/105/CE referitoare la prezenta substantelor periculoase si prioritar periculoase, sintetice-organice si nesintetice-metale.


62

Legislatia romanesca referitoare la calitatea corpurilor de apa de suprafata este reprezentata prin Ordinul 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea apelor de suprafata, in vederea stabilirii starii ecologice a acestora. Starea calitatii acestuia se face la fel ca si in cazul corpurilor de apa de suprafata, prin evaluarea starilor ecologice si chimice. Pentru evaluarea starii ecologice sunt analizate toate elementele de calitate de natura biologica influentate de caracteristicile fizico-chimice si de existenta unor poluantii. Gradele de bonitate calitative care sunt acordate sunt: foarte buna, buna, moderata, proasta sau slaba. Apele de suprafata din zona amplasamentului sunt reprezentate prin paraul Techenis care are un curs nepermanent, este necadastrat si nemonitorizat. Apele Techenisului drenau in trecut, inainte de implementarea proiectului, toate apele de siroire din versantul vestic al Dealului Techenis, de la obarsia situata pe versantul nordic al Dealului Cocosul. Acest rol drenant va fi pastrat si in viitor, calitatea apelor fiind direct influentata de calitatea efluentelor de pe amplasamentul depozitului de deseuri. Determinarea calitatii apei din albia acestui parau s-a facut prin analizele efectuate pe o proba de apa recoltata in 27.11.2013 – RI nr.133851/18.12.2013 (Wessling 2013).

Chimismul apei de suprafata Paraul Techenis – obarsie

Determinari UM Valori Ordin 161/2006 – Normativ de

clasificare a calitatii apelor de sup. I II III IV V

pH (25°C)

- 7,46 Conductivitate electrica μS/cm 584 - - - - - Consum chimic de oxigen (CCOMn)

mg O2/dm3 0,74 5 10 20 50 >50

Consum chimic de oxigen (CCOCr)

mg O2/dm3 <30,0 10 25 50 125 >125


mg O2/dm3 <3,0 3 5 7 20 >20

Reziduu filtrabil mg/dm3 407 500 750 1000 1300 >1300 Substante extractibile mg/dm3 <20 (1,4) - - - - - Azot amoniacal mg NH4+/dm3 <0,05 0.4 0.8 1.2 3.2 >3.2 Sulfuri si hidrogen sulfurat mg S2-/dm3 <0,05 - - - - - Fosfor total mg P/dm3 <0,041 0.15 0.4 0.75 1.2 >1.2

Cianuri totale mg CN-/dm3 <0,002 - - - - -

Index fenolic mg/dm3 <0,005 1 5 20 50 >50

Nitriti mg NO2-/dm3 <0,025 0.01 0.03 0.06 0.3 >0.3

Azot Kjeldahl mg/dm3 <1,0 - - - - -

Nitrati mg NO3-/dm3 7,54 1 3 5.6 11.2 >11.2

Azot total (calculat) mg N/dm3 2,7 1.5 7 12 16 >16

Fluoruri mg F-/dm3 <1 - - - - -

Cloruri mg Cl-/dm3 14,3 25 50 250 300 >300

Sulfati mg SO42-/dm3 140 60 120 250 300 >300

Arsen μg/dm3 <1 10 20 50 100 >100

Bariu μg/dm3 41,5 50 100 500 1000 >1000

Cadmiu μg/dm3 <0,5 0.5 1 2 5 >5

Calciu mg/dm3 74,6 50 100 200 300 >300

Crom (VI) mg/dm3 <0,01 Crom μg/dm3 <1 25 50 100 250 >250

Cupru μg/dm3 1,09 20 30 50 100 >100

Fier μg/dm3 124 300 500 1000 2000 >2000

Magneziu mg/dm3 21,7 12 50 100 200 >200

Mangan μg/dm3 479 50 100 300 1000 >1000

Mercur μg/dm3 <0,5 0.1 0.3 0.5 1 >1

Nichel μg/dm3 <2 10 25 50 100 >100

Sodiu mg/dm3 17,5 25 50 100 200 >200


63

Zinc μg/dm3 <200 100 200 500 1000 >1000

Cobalt μg/dm3 0,89 10 20 50 100 >100

Plumb μg/dm3 0,3 5 10 25 50 >50

TPH (C10-C40) μg/dm3 <100

Se remarca prezenta ionilor de Ca si Mg in concentratii crescute, lucru caracteristic corpurilor de apa de suprafata din zona. Ca si Mg au aceeasi tendinta de dispersie (cunoscuta fiind afinitatea lor geochimica) . Este posibil ca in trecut, in zona amplasamentului sa fi fost depozitate materiale de constructii (var, ipsos etc) care pot conduce prin imprastiere, la cresterea concentratiilor acestor ioni. Daca prezenta azotatilor poate fi asociata cu utilizarea extensiva a ingrasamintelor pentru amendarea terenurilor agriciole, concentratiile mai mari ale manganului si sulfatilor sunt mai greu de explicat. Este posibil sa fi existat episoade de poluare accidentala. Rezultatele obtinute incadreaza apa de suprafata din albia paraului Techenis in categoria I, cu exceptia sulfatilor si azotatilor, care o incadreaza in categoria aIIIa. Proba de apa a fost analizata si din punct de vedere microbiologic, in laboratorul DSP Mures rezultatele fiind prezentate in tabelul de mai jos:

Calitatea apei de suprafata-microbiologie (Parau Techenis - obarsie) Determinari U.M. cod proba 5019

Bacterii coliforme nr./100 mL 60

Escherichia coli nr./100 mL 13

Enterococi nr./100 mL 50

Rezultatele indica prezenta in apa a unor organisme cu origine fecaloida, probabil legate de activitatile antropice desfasurate in perioada de implementare a proiectului. 5.1.4.Imisii Inainte de punerea in exploatare a depozitului de deseuri nepericuloase, au fost efectuate (Wessling srl) masuratori specifice intr-un punct situat in apropierea portii de intrare (limita nordica a perimetrului). Coordonatele geografice ale punctului de recoltare sunt: 46.43026 N, 24.34290 E. Grila de raportare pentru imisii, Conform STAS 12574/87-concentratiile poluantilor evacuati in atmosfera nu trebuie sa depaseasca valorile limita urmatoare:

Nr. crt Indicator Perioada de mediere Valoarea limita

impusa, g/m3 1. H2S 30 min 0,015

zilnica 0.08 2. Pulberi in suspensie 30 min 0.5

zilnica 0.15 3. NO2 30 min 0.3

zilnica 0.1 4. SO2 30 min 0.75

zilnica 0.25 5. NH3 30 min 0.3

zilnica 0.1 6. CO 30 min 6.0

zilnica 2.0

Rezultatele (medii orare) sunt prezentate in tabelul urmator :

parametru Data UM


64

L278

NO2

19.02.2014, 11:14-12:14

g/Nm3 <0.056

L285

19.02.2014 12:16 20.02.2014 12:16

g/Nm3 <0.03

L279

SO2

19.02.2014, 11:15-12:15

g/Nm3 <0.005

L286

19.02.2014 12:17 20.02.2014 12:17

g/Nm3 0.002

L281

NH3

19.02.2014 11:17 - 12:17

g/Nm3 0.0326

L288

19.02.2014, 12:19 - 20.02.2014, 12:19

g/Nm3 0.0298

L280

H2S

19.02.2014 11:16 - 12:16

g/Nm3 <0.0044

L287

19.02.2014, 12:18 - 20.02.2014, 12 :18

g/Nm3 <0.0002

L283 CO 19.02.2014 11 : 1 8

g/Nm3 <1.25

L284 PM10

19.02.2014, 11:20 - 10.02.20t4, 11:20

g/Nm3 0.1676

Concentratiile masurate erau in limitele normale. Emisii de praf si de particule se produc prin depozitarea deseurilor cu risc de dezvoltare excesiva a acestuia sau ca urmare a circulatiei autovehiculelor pe drumurile tehnologice; acestea din urma au caracter local si nu afecteaza localitatile invecinate, aflate la o distanta este suficient de mare. 5.2. Starea actuala 5.2.1. Solul Dupa punerea in exploatare a depozitului de deseuri, activitatea acestuia a fost monitorizata din punct de vedere al impactului asupra factorilor de mediu, conform cerintelor AIM. Au fost urmarite in special calitatea apei epurate, evacuata in emisar, si calitatea solului, in cele doua puncte de monitorizare P1 si P2, pe doua trepte de adancime. Rezultatele monitorizarii anuale sunt prezentate in tabelele urmatoare:

P1 0-30cm

VN 1 15 30 20 900 20 20 100


65

PA 5 100 300 250 2000 200 250 700

PI 10 250 600 500 4000 500 1000 1500

Cd Co Cr Cu Mn Ni Pb Zn Sulfati TPH

2017 1 16.9 34.6 19.9 833 25.8 20.5 50 429 35

2018 1 17 81.3 43.5 703 56.8 14.1 96.3 65.1 26.2

2019 1 21.5 41.1 20.2 1260 25.3 23.7 52.8 96 20

2020 1 17.4 46 22.1 865 28.3 21.1 57.3 68 10

medie 18.2 50.8 26.4 915.3 34.1 19.9 64.1 164.5 22.8

P2 30-60 cm

VN 1 15 30 20 900 20 20 100

PA 5 100 300 250 2000 200 250 700

PI 10 250 600 500 4000 500 1000 1500

Cd Co Cr Cu Mn Ni Pb Zn Sulfati TPH

2017 1 15.3 34.8 22.3 692 32.9 19.1 56.5 230 25.6

2018 1 22.4 85.3 40.5 917 50.2 18 81.9 50 53.2

2019 1 19.2 51.4 20.2 722 29.3 18.8 59.7 83.1 20

2020 1 13.5 48.5 31.8 544 46 12.2 81.7 176 10

medie 17.6 55.0 28.7 718.8 39.6 17.0 70.0 134.8 27.2 Pragurile se refera la categoria de folosinta mai putin sensibila Se observa depasirea valorilor normale pentru majoritatea elementelor din grupa metalelor grele : Co, Cr, Cu, Mn, Ni, Pb. Nu sunt depasite pragurile de alerta, insa mediile multianuale se situeaza peste valorile normale. Intrucat folosinta anterioara a terenului a fost aceea de teren agricol si nu au fost semnalate in trecut episoade de poluare accidentala , este posibil ca solul sa fi fost contaminat prin imprastierea unor material/substante folosite in fazele de constructie ale depozitului. Intrucat nu poate fi observata o tendinta de evolutie in timp a acestor valori, se poate considera ca fondul geochimic in zona amplasamentului este usor crescut . 5.2.2. Apele epurate evacuate in emisar Analize sistematice asupra probelor de apa si de sol au fost efectuate incepand cu toamna anului 2017, cu frecventa stabilita prin actul de reglementare. Sintetic, rezultatele analizelor efectuate sistematic asupra probelor de apa evacuata in emisar, sunt prezentate in tabelul urmator:

Referinta 6.5-8.5 60 125 25 2 3 0.5

Ph

Mat. In susp

CCO-Cr

CBO5 P total NH4 H2S

IX/2017 6.83 4 25 5 0.04 1.51

X/2017 7.52 117 106 55 7.69

XI/2017 6.89 2 25 7 4.83 2.16

XII/2017 6.83 14.8 25 3 0.06 14.4 0.05

I/2018 6.83 14.8 25 3 0.064 14.4

II/2018 7.07 3 76.8 40 0.069 1.94

III/2018 6.76 2 25 3 0.066 2.38

IV/2018 6.14 5 25 8 0.041 17.1 0.05

V/2018 7.06 5 29.1 3 0.041 12.6


66

VI/2018 6.6 23 25 18 0.041 16.4

VII/2018 7.08 5 25 3 0.1 25.4

VIII/2018 7.18 5 25 7 0.041 11.9

IX/2018 6.98 8.4 25 3 0.099 16.2

X/2018 6.82 20 27.1 13 0.041 12.6

XI/2018 6.75 7 25 3 0.041 7.72 0.05

XII/2018 6.02 5 31.7 14 0.041 7.54

I/2019 6.03 5 31.7 14 0.041 7.54

II/2019 6.31 5 32.8 10 0.041 8.15

III/2019 6.69 5 25 3 0.11 15.5

IV/2019 6.23 31.6 73.5 34 0.6 36.7

V/2019 6.42 5 314 230 0.041 27.5

VI/2019 6.86 7.6 189 95 0.1 42.9 21.8

VII/2019 8.18 12.4 300 190 0.335 82.7

VIII/2019 6.97 5 286 150 0.065 75.4

IX/2019 8.03 14.4 362 270 0.055 66.5

X/2019 6.48 6.67 396 250 0.047 63.9

XI/2019 6.57 5 324 250 0.041 63.3

XII/2019 6.65 45.6 437 150 0.041 32.1 0.5

I/2020 5.5 15.2 190 115 0.203 34.7

II/2020 7.37 5.2 25 3 0.067 15.8

III/2020 7.64 5 25 7 0.041 0.98

IV/2020 8.08 5 25 3 0.071 5.94

V/2020 8.34 5 25 7 0.041 5.94 0.141

VI/2020 8.11 5 25 10 0.041 4.57

VII/2020 8.3 5 29.9 9 0.084 50.2

VIII/2020 8.67 5 25 3 0.041 3.43

IX/2020 8.49 5 25 7 0.041 14.9

X/2020 8.36 5 46.2 12 0.041 10.5

XI/2020 8.24 5 25 13 0.058 5.58 1.84

XII/2020 7.85 5 25 3 0.041 1.6

Pentru parametrii/compusii pentru care datele obtinute au o oarecare consistenta, au fost realizate curbe de variatie in timp :


67

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

pH

0

20

40

60

80

100

120

140

Materii in suspensie

0

100

200

300

400

500

600

700

Consumuri de Oxigen

CCO-Cr CBO5


68

Din analiza acestor grafice rezulta urmatoarele concluzii: - in a doua jumatate a anului 2019 au fost inregistrate cresteri sistematice ale valorilor concentratiilor consumurilor de oxigen si amoniului; aceasta indica o crestere a intensitatii fenomenelor de oxidare, corelabila si cu

0

1

2

3

4

5

6

P total

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

NH4

0

5

10

15

20

25

H2S


69

cantitatea mai mare a deseurilor depozitate, in comparatie cu ceilalti ani. Concentratia mai ridicata a amoniului indica preponderenta fenomenelor de fermentatie aeroba, ceea ce ar trebui sa conduca si la cresterea emisiilor de amoniac in atmosfera. Probabil ca organoleptic acest lucru a fost resimtit, in zona. Fenomenul este inerent pentru situatia unui depozit de deseuri menajere pus recent in functiune, astfel ca pana la acoperirea primului strat, levigatul se afla “la zi” (in contact cu aerul) si in acest fel, emisiile sa fie mai ridicate. - pe un fond de variatie relativ calma, apar spike-uri reprezentand valori singulare-determinari pe o singura masuratoare. Astfel de situatii au fost inregistrate pentru fosfor (oct 2017 si aprilie 2019), si H2S (iulie 2019). Aceste aspecte pot fi interpretate fie ca evenimente rare, fie ca erori de probare/analiza/inregistrare. O contaminare sistematica ar trebui sa prezinte o oarecare remanenta in timp. - fondul general al valorilor concentratiilor pentru seriile de timp analizate se incadreaza in limite normele, admisibile. - pentru alti compusi/elemente a caror monitorizare a fost facuta la intervale de timp mai mari, nu au fost inregistrate valori notabile ale concentratiilor, in cele mai ulte cazuri acestea fiind sub limita de detectie. 5.2.3.Apa subterana Monitorizarea apei subterene a fost efectuata pe probe recoltate din forajele FM2 si FM3, Forajul FM1, amonte, nu a interceptat nivelul hidrostatic si prin urmare a fost sec. Sintetic, rezultatele monitorizarii, pe ani, sunt prezentate in tabelele urmatoare: 2017 Foraj - FM2

UM Tr I Tr II Tr III Tr IV REFERINTA

pH 7.42 7.44 7.42 6.5-9.5

Cloruri mg/l 15 17.7 11.5 500

CCOCr mgO2/l <25 <25 <25 45

Azot amoniacal mg/l <0.05 <0.05 0.193 20

Cd mg/l <0.02 0.5 0.01

CBO5 mgO2/l 3 <3 3 25

Azotiti mg/l <0.025 0.056 <0.025 1

Sulfati mg/l 19.7 20.2 17.2 600

Cr mg/l 0.0911 1

Cu mg/l <0.05 0.1

Mn mg/l <0.05 1

Zn mg/l 0.061 0.5

Pb mg/l <0.05 <0.05 0.5

Fe mg/l 0.289 5 Foraj – FM3


pH 7.28 7.3 6.5-9.5

CCOCr mgO2/l <25 <25 125

Azot amoniacal mg/l <0.05 0.09 2

CBO5 mgO2/l 5 <3 25

Azotiti mg/l <0.025 <0.025 1

Cloruri mg/l 16.5 15.7 500

Sulfati mg/l 182 66.1 600

Cd mg/l <0.02 <0.005 0.2

Cr mg/l 0.091 1

Cu mg/l <0.05 0.1

Fe mg/l 0.289 5

Mn mg/l <0.05 1

Zn mg/l 0.061 0.5

Pb mg/l <0.05 <0.05 0.2 2108


70

Foraj - FM2


pH 7.34 7.12 6.5-9.5

Cloruri mg/l 500

CCOCr mgO2/l <25 <25 45


Cd mg/l <0.5 <0.5 0.01

CBO5 mgO2/l 5 6 25

Azotiti mg/l <0.025 <0.025 1

Sulfati mg/l 19.7 20.1 600

Cr mg/l 1

Cu mg/l 0.1

Mn mg/l 1

Zn mg/l 0.5

Pb mg/l <0.05 <0.05 0.5

Fe mg/l 5 Foraj – FM3


pH 7.15 7.14 6.5-9.5

CCOCr mgO2/l 32.3 28.8 125


CBO5 mgO2/l 9 11 25

Azotiti mg/l <0.025 <0.025 1

Cloruri mg/l 20.2 17.2 500

Sulfati mg/l 78 65.6 600

Cd mg/l <0.5 <0.5 0.2

Cr mg/l 1

Cu mg/l 0.1

Fe mg/l 5

Mn mg/l 1

Zn mg/l 0.5

Pb mg/l <0.05 <0.05 0.5

2019

Foraj - FM2


pH 7.12 7.06 6.5-9.5

Cloruri mg/l 13.2 13.2 500

CCOCr mgO2/l 6 <25 45

NH4 mg/l 0.083 <0.05 20

Cd mg/l <0.5 <0.5 0.01

CBO5 mgO2/l <25 9 25

Azotiti mg/l <0.025 <0.025 1

Sulfati mg/l 20.1 17.4 600

Cr mg/l 1

Cu mg/l 0.1

Mn mg/l 1

Zn mg/l 0.5

Pb mg/l <0.05 <0.05 0.5


71



pH 7.14 6.9 6.5-9.5

CCOCr mgO2/l 28.8 52 125

Azot amoniacal mg/l 0.089 0.088 2

CBO5 mgO2/l 11 18 25

Azotiti mg/l <0.025 <0.025 1

Cloruri mg/l 17.2 25.9 500

Sulfati mg/l 65.6 52.4 600

Cd mg/l <0.5 <0.5 0.2

Cr mg/l 1

Cu mg/l 0.1

Fe mg/l 5

Mn mg/l 1

Zn mg/l 0.5

Pb mg/l <0.05 <0.05 0.2

2020

Foraj - FM2


pH 7.01 7.25 6.5-9.5

Cloruri mg/l 19.8 11.3 500

CCOCr mgO2/l <25 <25 45

NH4 mg/l <0.05 <0.05 20

Cd mg/l 6.8 <0.5 0.01

CBO5 mgO2/l 6 <3 25

Azotiti mg/l <0.025 <0.025 1

Sulfati mg/l 61.5 20.7 600

Cr mg/l 1

Cu mg/l 0.1

Mn mg/l 1

Zn mg/l 0.5

Pb mg/l <0.05 <0.05 0.5



pH 7.25 7.13 6.5-9.5

CCOCr mgO2/l <25 <25 125

Azot amoniacal mg/l <0.05 <0.05 2

CBO5 mgO2/l <3 6 25

Azotiti mg/l <0.025 <0.025 1

Cloruri mg/l 15 6.64 500

Sulfati mg/l 23.1 27.7 600

Cd mg/l <0.5 1.7 0.2

Cr mg/l 1

Cu mg/l 0.1

Fe mg/l 5


72

Mn mg/l 1

Zn mg/l 0.5

Pb mg/l <0.05 20.6 0.2

Sunt de remarcat depasiri ale concentratiilor Cd in trim II 2020 (6.8 mg/l, ulterior, in trim IV, valoarea

scazand la 1.7 mg/l ) si Pb valoare excesiv de mare in trim IV 2020 (20.6 mg/l) . Aceste valori au caracter

episodic si pot fi asociate cu deversari accidentale ale unor substante periculoase.

5.2.4. Imisii Monitorizarea imisiilor ( avand ca parametru fractia PM10) s-a facut prin masuratori anuale efectuate in patru puncte corespunzatoare laturilor nordica, estica, sudica si vestica ale amplasamentului. Desi valorile inregistrate sunt grupate intr-un interval de variatie, rezultatele nu sunt concludente, datorita insuficientei datelor si a prezentei intr-o masura semnificativa a factorului “intamplare”. Eventual, se poate creste frecventa de esantionare, adaugandu-se in ecuatie si alti factori precum NOx, SO2, CO.

6.INTERPRETAREA REZULTATELOR SI RECOMANDARI 6.1 CONCLUZII Prezentul Raport de Amplasament a fost intocmit in vederea reactualizarii Autorizatiei integrate de mediu, tinand seama de modificarile legislative care au aparut in perioada scursa de la punenerea in exploatare a depozitului de desuri nepericuloase Sanpaul. Detinatorul legal al terenului si infrastructurii este CJ Mures, care a delegat folosirea instalatiilor unor operatori desemnati in urma unei proceduri legale. Destinatia anterioara a terenului a fost agricola (pasune comunala) si nu au fost desfasurate anterior, in acest perimetru, alte activitati cu caracter industrial. Lucrarile de amenajare au inceput in anul 2011 si au in vedere continuarea lor in viitor, prin amenajarea altor doua celule de depozitare. Lucrarile de amenajare finalizate in decembrie 2013 privesc celula nr.1, cu capacitate de 1.25 mil tone si instalatia TMB, cu capacitate anuala de 65.000 t. Depozitul a fost amenajat ca depozit conform de deseuri urbane nepericuloase, clasa „b”, in conformitate cu cerintele Ord.757/2004. Aceste cerinte se refera la modul de etansare a celulei, colectarea, evacuarea si tratarea levigatului intr-o statie de epurare care functioneaza pe principiul osmozei inverse (capacitate de epurare 100 m3/zi). Instalatia TMB contine o hala metalica hipobarica (aerul evacuat este filtrat mecanic+biofiltru) in care se face receptia, sortarea si maruntirea deseurilor. Fractia marunta este depusa in gramezi pe platforma de tratare intensiva, unde timp de 4 saptamani sunt aerate intensiv, sub acoperirea unei membrane semipermeabile. Dupa tratarea intensiva, materialul organic fin granular este transferat pe o platforma de maturare unde este pastrat timp de 8 saptamani in aer liber. In urma acestui proces, fractia organica biodegradabila se reduce semnificativ, produsul urmand a fi depozitat in celula sau sitat si valorificat la terti, ca adaos in retete de sol vegetal (amestec de pamant, turba, nutrienti NPK) pentru plante ornamentale.Fractia uscata va fi valorificata prin cogenerare la nivelul instalatiilor de fabricare a cimentului sub forma fluff(combustibil alternativ) . In sensul valorificarii subprodusul trebuie sa respecte limitele Ord 756 inb cazul asezarii pe sol, limitele din Legea Compostului(Dir EU fertilizanti) . In cazul valorificarii prin cogenerare, subprodusul trebuie sa respecte cerintele innstalatiei de valorificare si limitelor impuse de acestea . Pentru separarea fractiilor, inainte sau dupa TMB , se pot uriliza instalatii de sortare mobile , utilizarea fiind tempoarara . Toate apele uzate colectate pe amplasament (inclusiv cele de origine menajera) sunt stocate intr-un bazin comun cu levigatul care urmeaza a fi epurat. Permeatul impreuna cu apele pluviale curate sunt colectate intr-un bazin cu vlum de 500 m3, de unde, dupa decantare sunt evacuate in emisar (paraul Techenis). Alimentarea cu apa se face in principal prin transport cu autocisterne, debitul sursei proprii de alimentare (foraj de 100 m adancime) fiind redus – 0.03 l/s. Starea initiala a amplasamentului a putut fi determinata ca urmare a analizelor multiple pe probe apa subterana, apa de suprafata si sol, efectuate in anii 2014-2014 de catre SC Wessling SRL. Acestea au aratat ca valorile concentratiilor pentru cea mai mare parte a parametrilor urmariti se incadreaza in limite normale. Solul - nu au fost determinate concentratii anomale ale principalilor parametri fizico-chimici.


73

Apa subterana - rezultatele analizelor indica prezenta unei ape subterane cu urmatoarele caracteristici: puternic mineralizata ( total saruri dizolvate aproape de 2000 mg/l), incarcatura ridicata cu sulfati, duritate mare (aproape 78 grade germane)

Apa de suprafata - a fost remarcata prezenta ionilor de Ca si Mg in concentratii crescute, lucru caracteristic corpurilor de apa de suprafata din zona. Ca si Mg au aceeasi tendinta de dispersie (cunoscuta fiind afinitatea lor geochimica) . Este insa posibil ca in trecut, in zona amplasamentului, sa fi fost depozitate materiale de constructii (var, ipsos etc) care pot conduce prin imprastiere, la cresterea concentratiilor acestor ioni. Prezenta azotatilor poate fi asociata cu utilizarea extensiva a ingrasamintelor pentru amendarea terenurilor agriciole.

Monitorizarea apelor subterane (doua foraje), a levigatului, apei evacuate (bazinul decantor) si solului (trei puncte prestabilite) s-a facut conform cerintelor AIM nr. MS 3/22.03.2016. Rezultatele monitorizarilor efectuate in perioada 2017-2020 au determinat caracterizarea starii actuale a amplasamentului: Solul – s-au inregistrat depasiri ale valorilor normale pentru majoritatea elementelor din grupa metalelor grele : Co, Cr, Cu, Mn, Ni, Pb. Nu sunt depasite pragurile de alerta, insa mediile multianuale se situeaza peste valorile normale. Intrucat folosinta anterioara a terenului a fost aceea de teren agricol si nu au fost semnalate in trecut episoade de poluare accidentala , este posibil ca solul sa fi fost contaminat prin imprastierea in zona a unor materiale/substante folosite in fazele de constructie ale depozitului. Intrucat nu poate fi observata o tendinta de evolutie in timp a acestor valori, se poate considera ca fondul geochimic legat de prezenta metalelor grele, in zona amplasamentului, este usor crescut . Apa evacuata in emisar – concluzii: - in a doua jumatate a anului 2019 au fost inregistrate cresteri sistematice ale valorilor concentratiilor consumurilor de oxigen si amoniului. Concentratia mai ridicata a amoniului indica preponderenta fenomenelor de fermentatie aeroba, ceea ce ar trebui sa conduca si la cresterea emisiilor de amoniac in atmosfera. Probabil ca organoleptic acest lucru a fost resimtit, in zona. Fenomenul este inerent pentru situatia unui depozit de deseuri menajere pus recent in functiune, astfel ca pana la acoperirea primului strat, levigatul se afla “la zi” (in contact cu aerul) si in acest fel, emisiile sa fie mai ridicate. - pe un fond de variatie relativ calma, apar cateva de cresteri semnificative ( valori singulare-determinari pe o singura masuratoare). Astfel de situatii au fost inregistrate pentru fosfor (oct 2017 si aprilie 2019), si H2S (iulie 2019). Aceste aspecte pot fi interpretate fie ca evenimente rare, fie ca erori de probare/analiza/inregistrare. O contaminare sistematica ar trebui sa prezinte o oarecare remanenta in timp. - fondul general al valorilor concentratiilor pentru seriile de timp analizate se incadreaza in limite normele, admisibile. - pentru alti compusi/elemente a caror monitorizare a fost facuta la intervale de timp mai mari, nu au fost inregistrate valori notabile ale concentratiilor, in cele mai ulte cazuri acestea fiind sub limita de detectie. Apa subterana – forajul propriu – valorile observate se inscriu, in cea mai mare parte, in limitele normale.

Au fost inregistrate si depasiri ale concentratiilor Cd in trim II 2020 (6.8 mg/l, ulterior, in trim IV, valoarea scazand

la 1.7 mg/l ) si Pb valoare excesiv de mare in trim IV 2020 (20.6 mg/l) . Aceste valori au caracter episodic si pot fi

asociate unor eventuale deversari accidentale de substante cu caracter poluator.

Emisiile nu au facut parte pana in prezent, din programul de monitorizare. Pe masura depozitarii unor noi

volume de deseuri si dupa amenajarea sistemului de colectare a gazului de depozit, va fi necesara monitorizarea

emisiilor de la cosul de evacuare al statiei de ardere.

Imisiile au fost evaluate prin masuratori anuale in patru puncte cardinale. Consideram ca acest mod de

monitorizare nu este unul adecvat, pentru ca factorul accidental poate interveni oricand. Ori se face mai des, ori se

elimina total. Aceasta ultima varianta este de luat in consideratie deoarece distantele fata de localitati sunt suficient

de mari.

6.2 Recomandari

- respectarea planurilor de management si a masurilor adecvate pentru a reduce la un nivel acceptabil riscul de aparitie a fenomenului de autoaprindere a deseurilor depozitate

- reducerea la maxim a duratei de procesare a deseurilor, pe amplasament - intervalul de timp dintre intrarea deseurilor in depozit si momentul depozitarii

- reducerea la maximum a perioadei de depozitare temporara pe platforma, in vederea sortarii

- evitarea stagnarii levigatului din celula in contact cu aerul atmosferic; se recomanda depozitarea in straturi, pe intreaga suprafata a celulei, astfel incat sa se poata favoriza descompunerea anaeroba a materiei organice; deasemenea este necesara acoperirea cat mai rapida a celulelor zilnice de depozitare.


74

- stropirea tuturor zonelor in care se proceseaza deseuri (platforme betonate, statie de sortare, benzi transportoare, prese de balotat, caile de acces al autovehiculelor in interiorul amplasamentului etc.) ori de cate ori este nevoie, dar cu precadere in zile toride si secetoase, pentru a impiedica formarea si difuzarea pulberilor in suspensie.

- realizarea actiunilor de dezinfectie, dezinsectie si deratizare, prin societati autorizate, cu capacitate dovedita de a desfasura actiuni de anvergura necesara, in conformitate cu legislatia sanitara in vigoare.

- intretinerea zonelor verzi de pe amplasament, prin efectuarea unor lucrari specifice

- acoperirea zilnica cu material inert (pamant sau material procesat pe platforma de maturare) a deseurilor depozitate, in scopul reducerii emisiei de mirosuri

Autori, Ing. geofizician Cornel David Ing. geofizician Dumitru Geangos mai 2021

Documents

Raport de amplasament Depozitul de deseuri nepericuloase …apmms-old.anpm.ro/upload/192707_Raport Amplasament 2021... · 2021. 7. 19. · B. Instalatia de tratare mecano-biologica